PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF Lucrare de lic ență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC Prof.univ.dr. Diana SABĂU – POPA ABSOLVENT… [603168]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

Lucrare de lic ență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. Diana SABĂU – POPA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

Modalități de finanțare a
activității unei societăți
comerciale

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. Diana SABĂU – POPA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
Capitolul 1.
Sursele de finanțare pe termen scurt ale societăților comerciale ………………………….. …… 5
1.1 Finanțarea înterprinderilor în România ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.2 Finanțarea activelor circulante în România ………………………….. …………………………. 8
1.3 Creditele pe termen scurt ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
1.4 Creditul Comercial ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 13
Capitolul 2.
Sursele de finanțare pe termen lung ale societăților comerciale ………………………….. ….. 16
2.1 Creditele pe termen lung ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
2.2 Finanțarea prin fonduri europene nerambursabile ………………………….. ……………… 18
2.3 Leasingul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 20
2.4 Emisiunea de obligațiun ………………………….. ………………………….. ……………………… 25
2.5 Emisiunea de acțiuni noi ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
2.6 Autofinanțarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
Capitolul 3. Studiu de caz
Finanțarea prin credit bancar pe termen lung la S.C Product S.R.L ……………………….. 32
3.1 Date de identificare ale agentului economic ………………………….. ……………………….. 32
3.2 Solicitarea creditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
3.3 Documentele creditului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 33
3.4 Analiza economico -financiară ………………………….. ………………………….. ……………… 34
3.5 Descrierea investiției pentru care se solicită creditul ………………………….. ……………. 43
3.6 Amortizarea mijlocului de transport ………………………….. ………………………….. ……… 46
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 47
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 48

4 Introducere

Pentru ca o societate comercială să se mențină și să supravieț uiască pe piață, aceasta
trebuie să se acomodeze mediului în care lucrează , menținând u-și în acelaș i timp legătura
strânsă și reducând la minim lipsa de nesiguranță care caracterizează transformările mediului
intern și extern.
În ceea ce privește v iața economico -financiară a societăților comerciale , aceasta nu
poate fi alcătuită în afara sferei în care lucrează și se dezvoltă, fiindcă ea își colectează
resursele, își desfășoară plăți, efectuează rambursări de fonduri și operațiuni în cadrul acestei
sfere .
În condiți ile economie i de piață , menționarea modalităților de finanțare a activității
societăților comerciale constituie un impact extrem de mare în ceea ce privește activițățile
agenților economici. În să de cele mai multe ori societățile comerciale nu se po t finanța în
întregime din fonduri proprii , deoarece acestea sunt uneori ins uficiente , caz în care acestea
aleg să apeleze la resursele externe.
Modul în care sunt alese sursele de finanțare reprezintă factorul cel mai impo rtant în
activitatea pe care înterprinderea o desfășoară , deoarece atât capitalul împrumutat cât și cel
propriu, reprezintă costuri care revin împotriva rezultatului financiar al societăți i.
Scopul principal al teme i ,,Modalităț i de finanțare a activit ății unei societăți
comerciale’’ constă în analiza co mpletă a metodelor de f inanțare, cu toate aspectele sale , în
justificarea diferitelor tipuri de resurse de finanțare , precum și scoaterea în evidență a
riscurilor aferente și a soluți ilor de abordare. Obiectivele cercetării au determ inat structura
lucrări i puse în discuție, să fie formată din: introducere, 3 capitole , concluzii și bibliografie.
Capitolul 1, numit „Sursele de finanțare pe termen scurt ale societăților comerciale ”,
face referire la acele surse pe termen scurt, la modul în care acestea pot fi definite și
clasificate .
Capitolul 2 , numit „Sursele de finanțare pe termen lung ale societăți lor comerciale ”,
include ipotezele principale asupra analizei unei finanțări cât mai eficiente, dar nu în ultimul
rând prezentarea mo dalităților prin care o societatea economică poate să se finanțeze .
Capitolul 3 , numit „Finanț area prin credit bancar pe termen lung la societatea S.C
Product S.R.L ”, acest capitol cuprinde un s tudiu de caz realizat asupra societății S.C Product
S.R.L , referitor la etapele pe care o s ocietate trebuie să le parcurgă în cazul unui împrumut

5 bancar pe termen lung . Lucrarea de licență se încheie cu con cluziile și notele bibliografice
aferente lucrării .
Capit olul 1.
Sursele de fina nțare pe termen scurt ale societăților comerciale

1.1 Finanțarea înterprinderilor în România
Înterprinderile mici și mi jlocii au avut dintodea una un rol extrem de important în ceea
ce privește viața economică și socială a unei țări, ajutând într-o măsură sau alta la dezvoltarea
economiei. Energia, adaptabilitatea, precum și randamentul inovator prezintă câteva dintre
elementele pe care înterprinderile mici și mijl ocii le au și care sunt cunoscute ca fiind
importante pentru dezvoltarea economiei fiecărei țări.
În România, la fel ca în fiecare economie de piață, înterprinderile mici și mijlocii, au
influe nțe pozitive și benefice pentru sistemul economic, datorită caracter isticilor pe care le
au:1
– dimensionarea lor reprezintă un ajutor la reducerea practicilor birocratice ș i totodată și
la îndepărtarea depersonalizării relațiilor umane, acest lucru se dator ează scutirii
circuitului documentelor și al informațiilor în firmă ;
– un element important îl p rezintă și accentul pus pe procesele de inovați e, atât cele
referitoare la dom eniul tehnologiilor, cât și cele a manage mentului ;
– un alt factor important face ref erire la sporirea caracterului concurențial al unor piețe,
chiar ele însele fiind surse de concurență, stabilind astfel o mai bună satisfacere a
nevoi lor consumatorilor ;
– participă la constituirea ofertei de bunuri și serv icii și în acest fel, ajută la formarea
PIB-ului, precum și la dezvoltarea exporturilor și a investițiilor naționale ;
– sunt caracterizate ca fiind surse importante care oferă locuri de muncă pentru
populație ;
– administr area lor se face de că tre proprietari, tocmai de aceea modul de luare a
deciziilor este unul simplu și depinde de îndemânarea și de capacitățile manageriale
ale acestora ;
– susțin capacitatea de creștere al viitoarelor mari înterprinderi, datorită deciziei de
creștere și dezvoltare la care acestea participă ;

1http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_7d347fdae48d392d13b631af1d9b6362.
pdf, consultat la 14.05.2018 [35]

6 De cele mai multe ori înterprinderile se confruntă cu probleme legate de obținerea de
credite sau capital, mai ales în faza de start -up. Aceste probleme se datorează resurselor
limitate, care bineînțeles pot să diminueze accesul la noi tehnologii sau inovare.

Impactul crizei economice mondiale și-a simțit extrem de puternic prezență în
economia românească, o economie care a fost afectată de o diminuare esențială a creșterii, cu
influențe negative și im ediate peste populație dar și peste înter prinderi axându -se în principal
către locurile de muncă dar și către volumul vânzărilor. Principalii factorii care au provocat
decăderea înterprinderilor mici și mijlocii fac referire la: dificultăți majore în domeniul
asigurării finanțării necesare, a lichidități lor și a blocajului c reditării, diminuarea bruscă a
cererii de produse și servicii la nivel național și internaț ional, nivelul extrem de redus al
fondurilor comunitare, măsuri insuficiente de sprijinire a înterprinderilor mici și mijlocii în
mom entul crize i, creș terea uniformă a cheltuielilor privind prețul unităților precum și absența
anumitor surse de ușurare a accesului înterprinderilor la sursele de utilități.2
Toate elementele prezentate mai sus au avut un impact negati v asupra înterprinderilor
care s -au confruntat într -o perioadă foarte scurtă cu anumite probleme legate de întârzierea
plăților din partea clienților, dar în același timp confruntându -se și cu probleme legate de
creșterea costurilor pentru restituirea creditelor angajate î n valută ca urm are a deprecierii
monedei naționale.
Figura nr. 1.1

Sursa: http://cnipmmr.ro/wp -content/uploads/2017/07/PPT -CA-2017v3.pdf [27]

2http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_7d347fdae48d392d13b631af1d9b6362.
pdf, consultat la 15.05.2018 [35]
57.51%
22.88% 19.61%
IMM -URI care funcționează la aceiași parametri
IMM -URI care și -au amplificat activitatea
IMM -URI care și -au redus activitatea

7
După cum se poate observ a în figura nr. 1.1, cel mai mare procentaj de 57,51 % îl au
IMM -urile care funcționează la aceiași parametri, acest lucru scoate în evidență că
înterprinderile mici și mijloci i nu au probleme în a funcționa și a se menține pe piață.
Tabel nr. 1.1 „Evoluția înregistrărilor de IMM -uri în perioada 2010 -2018 ”
Anul 2010
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
martie
Înmatriculări 119.048 130.162 132.062 124.816 101.627 113.167 105.982 136.669 13.888
Suspendări 66.428 21.221 24.078 22.079 15.788 17.698 15.918 16.380 5.725
Radieri 171.146 56.245 71.746 80.786 76.483 94.374 109.113 82.295 22.772
Sursa: https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici [34]

Analizând tabelul nr. 1.1 , se poate observa că în cei 8 ani num ărul firmelor
înmatriculate s -au menținut la aceleași valori, cu excepția anului 2018 unde valoarea
înmatriculărilor este analizată până în luna m artie, valorile înregistrate scot în evidență
randamentul antreprenorial al României care este considerat a fi unul apreciabil, dar arată că
și sectorul IMM -urilor este unul foarte susținut din punct de vedere al dezvoltării .
După cum putem observa în tabelul nr. 1.1 , cea mai mare valoare este înregistrată în
anul 2010, mai exact 1 de în terprinderi și -au suspendat activitatea, principala cat egorie de
IMM -uri care au apelat la această suspendare au fost societățile comerciale fără activitate,
denumite și inactive, principala cauză a acestora fiind lipsa depunerii bilanțului contabil.
În anul 2010, s -a înregistrat valoarea de 171.146 , care se datorează ieșirilor IMM –
urilor din sistemul econo mic, cauză pentru această ieșire fiind chiar politica de ridicare a
gradului de colectare de venituri de la bugetul de stat, precum și al diferențelor în ce ea ce
privește TVA, situație care a generat o reacție de apărare din partea agenț ilor economici din
categoria IMM, aflați deja în dificultate economică.3
Principalul scop al IMM -urilor este acela de a crea locuri de muncă pentru populație
printr -o modalitate mult mai eficace decât investițiile statului, tocmai din acest motiv
autoritățile trebuie să ia măsurile cele mai bune pentru a putea sprijini aceste sector e, mai

3http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_7d347fdae48d392d13b631af1d9b6362.
pdf, consultat la 22 .05.2018 [35]

8 exact prin creșterea sumele alocate pentru programele de înființare și dezvoltare a IMM –
urilor, dar să și simplifice formalitățile de accesare a acestora.
1.2 Finanțarea activelor circulante în România
În ceea ce privește funcționarea în condiții cât mai bune a firmei, ea trebuie să
stabilească un necesar de active circulante, o import anță m ajoră o are și decizia referitoare la
stabilirea modului de finanțare a acestora. Principalul obiectiv a l acestei hotărâ ri îl constituie
selecția și mobilizarea operativă a capitalurilor circulante, în funcție de condițiile pieței, cu
cel mai redus c ost urmă rind reducerea riscurilor care sunt implicate în ace astă operațiune.
În organizarea economică a entități i, activele circulante reprezintă un element
important în mediul în care se efectuează acțiunea de adaptare și dezvoltare proprie unității în
cauză. Stocurile de mijloace circulante conțin materii prime și materiale aflate sub formă de
materii prime și mate riale ce sunt găsite în diferite faze ale prelucrării.4
Finanțarea activelor circulante se face prin trei surse:
– Finanțarea activelor circulante din surse proprii ;
– Finanțarea activelor circulante din surse atrase ;
– Finanțarea activelor circulante din surse împrumutate ;
Finanțarea active lor circulante din surse proprii : această sursă de finanțare presupune
reînoirea continuă a st ocurilor și creanțelor pentru a garanta continuitatea producției și a
regularității vânzărilor stabilite de nevoia de capital permanentă. Această sursă este de fapt
fondul de rulment care este caracterizat ca fiind un excedent de resurse permanente, folosi t
pentru realizarea unui echilibr u financiar al ciclului de exploa tare dar și al trezoreriei,
reprezentând o marjă de siguranță pentru activitatea de exploatare.5
Datorită conținutul ui pe care fondul de rulment îl are, acesta reprezintă o decizie
importan tă în ceea ce priveș te activele circulante, conține partea de cheltuieli sub formă de
active circulante precum și par tea de venituri financiare. Ace st concept de fond de rulment a
generat la rândul său o serie de formulări multiple. Din tre acestea, procent ajul cel mai mare îl
constituie fondul de rulment net, fiind recunoscut și sub numele de fond de rulment
permanent, dar și fond de rulment propriu.
În cazul fondului de rulment net, bilanțul trebuie să fie organizat în părți mari, avâ nd o
grupare corectă și concretă a element elor de activ și pasiv, luându -se în calcul criteriul
duratei.

4 Mihaela Onofrei, Finanțele Înterprinderii, Editura Economică, 2004, pg 189 [16]
5 Droj Laurențiu, Suport de curs , 2017 [8]

9 Elementele de activ vor fi divizate în active imobilizante care vor fi transformate într –
o perioadă de timp mai exact un an în active lichide .

10 În ceea ce privește elementele de pasiv, acestea sunt împărțite în capitaluri
perman ente și datorii pe termen scurt . Capitalurile permane nte sunt formate din capitaluri
proprii, datorii și alte resurse ce sunt exigibile într -o perioadă d e timp mai mare de un an,
acestea , expr imă un element de stabilitate în timp pentru înterprindere.6
FRN= Capitaluri permanente – Active imobilizante
Fondul de rulment propriu poate fi determinat în momentul în care se vrea să se
aprecieze autonomia financiară a unei înterpri nderi. S e determin ă după următoarea formulă:
FRP = Capitaluri proprii – Active imobilizante
Finanțarea activelor circulante din surse atrase : arată că echilibrul financiar pe termen
scurt se fundamentează într -o măsură sau alta pe sursele atrase de la terți în perioada cup rinsă
între momentul constituirii datoriilor și cel al scadenței plății. Fiindcă activele circulante
reprezintă anumite decalaje de încasări nefavorabile, vor accepta în compensare anumite
decalaje de plăți favorabile. În pr incipiu se urmărește, stabilitat ea între perioada de lichidita te
a activelor circulante și între durata de scadență a datoriilor de exploatare.7
Finanțarea activelor circulante din surse împrumutate : în situația în care sursele
proprii și atrase sunt reduse pentru finanțarea stocurilor c ât și a cheltuielilor d e exploatare,
înterprinderea apelează la credite bancare pe termen scurt, mai exact la creditele de trezorerie
sau de scont. Creditele de trezorerie sunt acordate de c ătre băncile comerciale, în limita unui
plafon stabilit anterior. Necesarul creditelor de trezorerie sunt stabilite în perioade trimestriale
în cadrul planului de trezorerie ca diferență între soldul stocurilor și cel al cheltuieli lor (N), pe
de o parte, și totalul resurselor pro prii atrase și încasărilor (R) , pe de altă parte :8
Necesarul de credite trimestrial = (stocuri + alte active + cheltuieli cu producția) –
(fond de rulement + surse atrase + încasări din vânzarea producției)
Efectuând o comparație între nevoia de capitaluri circulante (N) cu resursele (R) de
capitaluri circulante se înțelege o pierdere sau un excedent de trezorerie, în funcție de
mărimea nevoilor dacă acestea sunt mai mari sau mai mici decât resursele.
Deficitul de trezorerie, va fi acoperit prin cererea de noi credite ( doar în cazul în care
plafonul aprobat de bancă permite acest lucru) , în trimestrul respectiv peste nivelul celor
aflate deja în trimestrul anterior.

6 Mihaela Onofrei, Finanțele Înterprinderii, Editura Economică, 2004, pg 198 -199 [16]
7 Mihai Toma, Fe licia Alexandru, Finanțe și gestiune financiară de înterprindere, Editura Economică București,
2003, pg 51 [17]
8 Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a înterprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, R.A, București, 2010,
pg 329 [11]

11 Surplusul de trezorerie, reprezin tă volumul creditelor care se vor plăt ii în următorul
trimestru. În situația în care excedentul de trezorerie este superior creditelor efectuate
anterior, în acest caz diferența s e va amplasa eficient pe piață. În cazul cr editelor de trezorerie
aflate la începutul trimestrului I bil anțul se v -a prelua din bilanțul contabil la încheierea
exercițiului, iar la începutul fiecărui trimestru este influențat în plus sau în minus cu deficitul,
respectiv excedentul de trezorerie din trimestrul anterior.9

1.3 Creditele pe termen scurt
Creditele bancare pe termen scurt, sunt acele credite care au o d urată de utilizare pâ nă
la 1 an , aceste credite sunt folosite pentru finanțarea activității de aprovizioare, producție și
comercializare precum și pentru satisfacere a nevoilor proprii.
Având în vedere politica de acordare a acestor credite, trebuie avut în vedere
următoarele aspecte care fac referire la modul în care aceste credite sunt acordate și la
elementele care le însoțesc, atât la acordarea creditului, cât și la perioada în care sunt
utilizate. Înterprinderile care ap elează la acest împrumut trebuie să garanteze creditele cu
valori materiale și resurse financiare, în sumă cel puțin apropiată cu creditul primit.10 Aceste
garanții reprezintă defapt o marjă de singuranță pentru bancă, deoarece în cazul
imposibilității rambursării creditului, banca își va putea recupera suma împrumutată . În
acestă situație drept garanție poate fi util izat orice bun din patrimoniul î nterprinderii:
stocurile, disponibilitățile bănești etc.
În cazul creditelor pe termen scurt termenul de rambursare a împrumutului se
negociază î n cadrul contractului de credit . În situația întărzierii ratelor devenite scadente,
banca are dreptul să aplice penalizări în funcție de zilele întărziate, sau în cazuri mai puțin
plăcute, ba nca va încerca recuperarea creditelo r din garanțiile pe care le are .
Ținându -se cont ca există un număr extrem de mare de credite bancare pe termen
scurt, scopul acestor credite este acela de a fi folosite pentru finanțarea nevoilor de
exploatare.
În co ntinuare vom p rezenta doar o parte dintre ele :
Creditul „Overdraft ”, acest credit poate fi acordat IMM -urilor pentru perioade de timp
foarte scurte, care nu pot depăș ii 7 zile calendaristice, este folosit pentru finanțarea activității
curente (furnizori, impozite, salarii ) în funcție de necesitățiile clientului, precum și pentru

9 Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a înterprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, R.A, București, 2010 ,
pg 329 [11]
10 Nicoleta Bărbuța -Mișu, Finanțele Î nterprinderi i, Editura Didactică și Pedagogică București, 2009, pg 145 [19]

12 achitarea unor obligații în ceea ce privește aproviziona rea cu materii prime, materiale ,
combustibil, ta xe și alte obligații curente precum și în scopul prevenirii înregistrării de
interdicții bancare de c ătre clienții băncii, ca urmare a lipsei pentru perioade temporare de
disponibilității în cont.11
Creditul pentru consum : principalul scop pentru care este acordat acest credit este
acele de a satisface nevoile de bază a le populaț iei, pentru susținerea nevoilor date de
cheltuielile curente, pentru acele bunuri care sunt folosite pe perioade îndelungate de timp, și
de ce nu și pentru nevoile locuinței. Per soanele care participă la obținerea acestui credit sunt
populaț ia și băncile. Dacă credit ul este acordat de că tre comercianți, atunci vânzarea se face
cu plata în rate a acelor bunuri care servesc consumului și care au o perioadă îndelungată de
folosință.12Acest credit reprezintă un avantaj în ceea ce privește creșterea nivelului de trai,
profitul firmelor crește, iar modul în care sunt recuperate cheltuielile de producție reprezintă
un avantaj, deoarece acestea sunt recuperate foarte rapid.
Creditele pentru finanțarea stocurilor temporare : această categorie de credite este
acordată societăților comerciale pentru finanțarea activității cu caracter ciclic, perioada
maximă fiind de 180 de zile, ele sunt acordat e pe baza documentelor care atestă principala
cauză a creditării dar și cauzele care au determinat formarea stocurilor respecti ve.
Linia de credit: este cunoscută ca fiind o întelegere între bancă și firmă prin care
înterprinderea poa te să solicite o anumită sumă pâ nă la o limită maximă stabilită pentru o
anumită perioadă de timp determinată. Înterprinderea împrumutată poate efectua plăți pe baza
sistemului revolving, mai exact efectuând trageri și rambursări multiple în cadrul perioade i de
creditare ( reînoirea creditului respectiv), cu condiția ca soldul zil nic al angajamentului să nu
depășească limita plafonului d isponibil. Aceasta mai dispune și de posibilitatea ca
înterprinderea împrumutată să beneficieze simultan de mai multe linii de credit care sunt
înregistrate în conturi diferite dacă activitatea înterprinderi i prespune evidențierea sumelor
încasate în conturi curente distincte.13
Creditele de factoring : reprezintă mai mult decât o simplă finanțare pe termen scurt
deoarece tran sformă creanțele în lichidități . Această formă de finanțare se utilizează în
situațiile în care se dorește îmbunătățirea gradului de lichiditate a sit uației financiare a
companiei. În țara noastră creditul de factoring este m ai puțin cunoscut , fiind prevăzut , în

11 Berceanu D, Politicile fina nciare ale firmei, Editura Universității, Craiova 2001, pg 291 [2]
12 Daniela Zăpodeanu, Monedă și Credit, Instituții monetare și de credit, Editura Universității din Oradea, 2005,
pg 154 [5]
13 www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea -activitatii -curente/linia -de-credit , consultat la 24.04.2018 [33]

13 planul de decontare al instituțiilor bancare, dar există și lipsuri cu privire la nivelul
înterprinderilor.
Această formă de împrumut est e utilizată î n industrii caracterizate prin existența
multor producători m ici și comercianți , care nu au relații stabile pe perio ade lungi de timp
unii cu alții . Un factor important poate fi antrenat de un număr mare de producă tori, ponderea
pe care o are o înterprindere este foarte vizibilă, însă gradul de vizibilitate este și mai mare
dacă es te plasat pentru a judeca credibilitatea fiecărui client.14
Factoring -ul ca sursă de finanțare dispune și de o serie d e avantaje pentru
înterprinderile beneficiare :15
– firmele de factoring nu asi gură o nouă finanțare, dar pot accelera ciclul de
transformare în lichidități pentru î nterprinderile client, permițându -le să obțină
valoarea de la debitor, mult mai repede decât dacă ar fi așteptat să treacă pe rioada
normală de credit ;
– un element important în cazul finanțării prin factoring există atunci când în urma
achitări creanțelor, societatea clientului de factoring beneficiază de o îmbunătățire a
planificării financiare ;

1.4 Creditul Comercial
Creditul comercial este cr editul care se acordă direct participanțiilor pe piața de
capital, fără intervenția unei părți componente, este cunoscut ca fiind cea mai veche formă de
credit care constă în esență în transferul mărfurilor pe datorie, care reprezintă chi ar obiectul
creditului comercial .16 Este clasificat ca fiind o modalitate de finanțare pe termen scurt care
variază de la câteva zile până la 90 de zile, având în vedere clauzele contractuale, acesta nu
este purtător de dobândă. Persoanele care participă la acest acord sunt două grupe de agenți
econom ici. La acordarea lor sunt impuse niște condiții cu privire la modul de negociere între
cele două părți fiind determinate de sit uația fu rnizorului legată de : poziția pe care o ocupă pe
piață, situația financiară și produsele pe c are le oferă pieței.
Modul în care are loc notarea creditelor comerciale se pot face pe baza instrumentelor
de credit, cambie, bilet la ordin, sau pot face parte dintr -un contract colectiv încheiat între
cele două părți, mai exa ct între cumpărător și vănz ător. Într -o sferă largă a economiei,

14 Myers B, Stewart C , Richard A, Principles of Corporate Finance, McGraw -Hill 2003, pg 920 [18]
15 Nicoleta Bărbuță -Mișu , Finanțare a și performanța înterprinderii , Editura Pedagog ică și Didactică București
2009 , pg 173 [20]
16 Daniela Zăpodeanu, Monedă și Credit, Instituții Monetare și de Credit, Editura Universității din Oradea, 2005,
pg 151 [5]

14 creditul comercial este restrâns la volumul capitalului sub formă de mărfuri, de frecvența
revenirii banilor de la creditor.

Politica de credit comercial cuprinde patru componen te:17
– durata de credit, se referă la int ervalul de timp pe care îl au cumpărătorii până la
momentul efect uării plății ;
– rabatul comercial, reprezintă reducerea de preț acordată de vâ nzător pentru a stimula
clienții să achite cât mai repede ;
– standardele creditului, se raportează la un minimum de cerințe financiare ce trebuie
îndep linite de către client pentru a i se acorda creditul comercial ;
– politica de colectare, reprezintă severitatea sau adaptabilitatea firmei în ceea ce
privește tratamentul care se va aplica în cazul celor c are vor avea probleme cu
întărzierea perioadei de efectuare a plăților;
Durata de credit și rabatul comercial, reprezintă elementele principale ale creditului
comercial . În țările cu economie de piață aceste două componente conferă acordarea de
reduceri d e preț în favoarea cumpărător ilor, cu scopul de a încuraja vâ nzările atunci c ând
cererea pe piață este redusă sa u este într -o continuă scădere.
Acordarea unui credit comercial de c ătre furnizor implică concomitent probleme
financiare pentru acesta, deoarec e pe prioada în care creditul este acordat, în cazul în care nu
se poate dispune de suficiente resurse proprii pentru plata acestuia, se înce arcă găsirea unei
alte soluții de refinanțare pentru care de cele mai mu lte ori se plătește dobândă. Însă trebuie
avut în vedere că, la rândul ei, societatea be neficiară acordă credit comercial clienților săi,
astfel încât, în bilanț între contul Furnizori și contul Clienți tinde să existe o stabilitate. În
mediul ei de afaceri societatea poate avea postura de creditor , postura de debitor sau o poziție
neutră . Tocmai politica de credit comecial promovată de firmă este esențial de imporantă în
acoperirea nevoilor sale de exploatare.18
În esență acest credit reprezintă o alternat ivă a creditelor bancare pe ter men scurt,
deoarece este ultilizat de acele înterprinderi economice care au u n acces mai redus la
finanțare de la instituțiile financiare.

17 Nicoleta Bărbuța -Mișu, Finanțele Î nterprinderi I, Editura Didactică și Pedagogică București, 2009, pg 164 [19]
18 Berceanu D, Politicile financiare ale firmei, Editura Universității Craiova, 2001, pg 167 [2]

15 Avant ajele creditului comercial :
– promp titudinea, dis ponibilitatea și flexibilitate ;
– furnizor ii care utilizează acest credi t nu solicită nici o garanție, în situația în care se
depășește termenul de scadență, aceștia sunt mult mai înțelegă tori decât băncile, de
asemenea , este mai agreat acest credit în special de înterprinderile mici și mijlocii dat
fiind faptul că, de cele mai multe ori, acestea se bucură de același tratament ca și
marile înterprinderi din partea băncilor ;
– reprezintă o sursă de finanțare relativ ieftină pentru a susține activitatea curentă ;
– persoanele care fac oferta au parte de șanse mai mari de monitorizare și forțare a celui
împrumutat să plătească decât au inst ituțiile financiare. Se întâmplă așa deoarece cel
care ofertează este de fapt în aceeași afacere iar cumpărătorul nu are altă alternativă
decât să cumpere de la câțiva ofertanți ;
Dezavantajele creditul ui comercial :
– prezintă riscuri atât pentr u furnizor cât și pentru client ; în cazul în care înterprinderea
furnizoare nu cunoaște destul de bine clientul ș i nu-i apreciează cum trebuie bonitatea;
– datorită mediului economic inflaționist, unde au loc schimbăr i majore ale cursului
monedei națio nale ce au loc în perioade de t imp foarte scurte, există probabilitatea să
apară anumite costuri care elimină v eniturile realizate din vânzarea mărfurilor
achiziționate prin credit comercial ;
– nevalorificarea stocurilor de marfă achiziți onate prin credit comercial duc e la
dificultăți financiare complexe ;19
Având în vedere cele prezentate mai sus, putem spune că în economia românească
actuală, creditul comercial poate fi o sursă importantă de finanțare a înterprinderilor , dar, în
afară de avanataje, prezintă și dezavantaje pe ntru înterprinderi, dar în acel ași timp și pentru
economia națională.
Folosirea creditului comercial de c ătre înterprinderi în ceea ce privește finanțarea
activității curente are o componentă pozitivă, c oncretizată prin accesul la surse de finanțare
variate și cu costuri relativ reduse, dar presupune și o maximă responsabilitate cu privire la
modul în care se efectuează plata obligațiilor. Există însă și un element negativ, care conduce
la amplificarea bl ocajului financiar, datorită lipsei de seriozitate în relațiile cu partenerii de
afacerii.

19 Levente Katona, Finanțarea înterprinderilor mici și m ijlocii, Editura Expert, București, 2004, pg 150 -151 [15]

16 Capitolul 2.
Sursele de finanțare pe termen lung ale societăților comerciale

2.1 Creditele pe termen lung
Creditele bancare pe termen lung, sunt definite ca fiind o sursă de finanțare foarte
importantă în ceea ce privește finanțarea înterprinderilor , sunt obținute de la instituțiile
bancare și trebuie ra mbursate într -o perioadă mai mare de un an , scopul acestor credite este
acela de a fi folosite în scopul finanțări i investițiilor, mai exact a înterprinderilor care se
confruntă cu pr oblema resurselor insufi ciente . La acordarea acestor credite , băncile so licită
entităților economice garanț ii care trebuie să depășească cu 20 -30% valoarea creditului și a
dobâ nzilor.
În comparație cu creditele bancare pe termen scurt, care au ca scop tot finațarea
nevoilor de exploatare ale sociețății comerciale, sau chiar a nevoilor curente care sunt
generate de activitățile de export și import, creditele bancare pe termen lung sunt mai puțin
specializate, acestea fiind de stinate în principal, finanțări i investițiilor de modernizare și
dezvoltare.20
În ceea ce privește natura creditelor bancare pe termen lung, rolul pe care îl au acestea
reprezintă un factor important în fina nțarea societății comerciale, ele clasificându -se sub
forma unor instrumente de credit în lei sau în valută, de natura :
– creditelor pentru echipamente în în deplinirea re surslor proprii de care dispune
societatea comercială ;
– creditelor pentru sistematizare sau modernizare ;
– creditelor pentru achiziționarea din import a anumitor echipamente tehnologice ;
– creditelor pentru amenajări, cons trucți i ușoare ;
Din punct de vedere economic sfera de clasificare a creditelor este foarte largă , astfel
că sub aspectul destinației creditelor putem caracteriza următoarele 2 tipuri de credite :
1. Creditul ipotecar
2. Creditul pentru investiți i
Creditul ipotecar reprezintă unu l dintre cele mai importante tipuri de credite din
economie , deoarece acesta servește activități i imobiliare , el având ca și garanție a rambursăr ii
împrumutului tocmai proprietatea asupra imobilor sau a terenurilor.

20 Nicoleta -Claudia Moldovan, Costul și structura capitalului social, Edit. Universității de Vest,2004, pg 169 [21]

17
Încheierea contractului pentru finali zarea credit ului ipotecar presupune existența unei
convenți între creditor și debitor , unde trebui e prevăzute următoarele aspecte :
– proprietatea care este susținută drept garanție ;
– condiți ile de restituire a împrumutului ;
– termenul de rambursare ;
– situația î n care debitorul își poate pierde proprietate ;
Definirea creditului reunește noțiunea de timp, încredere și prudență, tocmai pentru că
între momentul deschiderii creditului și cel al rambursării se scurge o anumită perioadă de
timp, perioadă în care creditorul trebuie să aibă încredere că debitorul își va îndeplini
obligațiile asumate.21
Tipuri de împrumuturi obligatare :22
Împrumut pe ipotecă cu dobândă fixă : reprezintă un instrument de datorie garantat de
debitor printr -o ipotecă asupra unui bun fizic . Împrumutul reprezintă o anumită sumă care
trebuie să fie rambursată la scadență și este însoțită de o dobândă fixă care este atașată
împrumutului. Însă fiecare rambursare este însoțită de o anumită sumă, care în timp duce la
diminuarea datoriei. În situaț ia în care debitorul se încadrează perioadei de rambursare a
împrumutului, atunci va avea loc treptat micșorarea dobânzi i respective, însă tranșele de
rambursare cresc în același timp.
Împr umut de ipotecă cu dobândă variabilă : este cunoscut ca fii nd un împ rumut cu o
dobândă variabilă , este un instrument de datorie care este garantat printr -o ipotecă asupra
unui bun fizic . Acest t ip de ipotecă a apărut după anii 80 și presupune ajustarea dobânzii
aferente împrumutului, în funcție de un indicator al pieței fi nanciare.
Împrumut cu ipotecă cu rambursare progresivă : reprezintă un instrument de datorie
care este garantat de că tre debitor printr -o ipotecă asupra unui bun fizic . Ace st tip de
împrumut este benefic deoarece satisface nevoile familiilor cu venituri mai mici.
Credit ipotecar inversat : scopul principal al acestui credit este acela de a valorifica
capitalul imobilizat în locuințe , proprietate personală, fără ca proprietarul să renunțe la
dreptul său de posesiune. Ipoteca se realizează pe o anumită parte d in proprietate, prin
închirierea unui contract de anuități care aduce venituri sistematice.

21 Daniela Zăpodeanu , Monedă și Credit . Economie Monetară, Editura Universități i Oradea, 2005, pg 36 [6]
22 Idem , Monedă și Credit, Instituții Monetare și de Credit, Editura Universității din Oradea, 2005, pg 155 [5]

18 Creditul pentru investiții : principala caracteristică a acestui credit este aceea de a
susține nevoilor de dezvoltare și extindere ale î nterprinderi inclusiv refi nanțarea investițiilor
realizate anterior momentului în care credit ul a fost solicitat , și efectuate di n surse proprii sau
atrase ale î nterprinderi. Însă de cele mai multe ori compani ile recurg la acest timp de credit
pentru comp letarea resurselor care lipsesc . Acest credit este destina t finanțării cheltuielilor
prevă zute în proiectele de investiții , modul în care aceste credite sunt folosit e sunt cunoscute
a fi aprobate pentru : modernizarea, reamenajarea, mărirea spațiului , realizarea unor obiective
noi de investiții, prin ach iziționare sau prin construire.

2.2 Finanțarea prin fonduri europene nerambursabile
O altă modalitate de finanțare pentru societățile comerciale, poate fi chiar fina nțarea
prin fonduri europene nerambursabile, care în esență reprez intă o sursă de finanțare foarte
importantă, aceste fonduri sunt cunoscute în România de aproape două decenii, însă din
momentul aderăr ii României la Uniunea Europeană, mai exact din anul 2007 aceste fonduri
au devenit mai vizibile , ele reprezentând o opor tunitate pentru societățile care vor să dezvolte
o afacere de succes în diferite domenii.
O caracteristică principală a f ondurilor nerambursabile o constituie sumele de bani
care sunt alocate de cele mai multe ori, pentru anumite obiective, dar care la rândul lor nu
trebuie restituite. Aceste fonduri sunt cunoscute sub denumirea de fonduri europene publice,
nerambursabile acordate de către Uniunea Europeană în scopul eliminării sau diminuării
diferențelor economice între anumite domenii sau regiuni de d ezvoltare ale statelor membre
Uniuni Europene . În ceea ce privește f ondurile europene nera mbursabile acestea sunt oferite
cu scopul de a menține și stabili o unitate socio -economică.
Dintre fondurile europene nerambursabile, pe care Uniunea Europeană le pune la
dispoziția înterprinde rilor vom prezenta următoarele :
Programul Operațional Regional ( POR 2014 -2020) : scopul principal al acestui
program face referiere la creșterea competitivității economice și la îmbunătățirea condițiilor
de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a
condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a
regiunilor, capabile să gestioneze în mo d eficient resursele, să valorifice potențialul lor de
inovare și de asimilare a progresului tehnologic.23

23 http://www.fonduri -structurale.ro/program -operational/1/programul -operational -regional , consultat la
12.04.2018 [31]

19 Programul Operaț ional Competitivitate (POC 2014 -2020) : contribuie la creșterea
competitivității și la dezvoltarea economică prin îmbunătățirea accesul ui, securității . În
acelaș i tim p, Programul Operaț ional vizează și creșterea calității ș i a utili zării serviciilor
publice electronice. Vor fi susț inute folos irea tehnologiilor informatice și de comunicare în
educație, cultură și sănă tate. Programul va spr ijini astfel dezvolt area infrastructurii broadband
în întreaga țară, creând legături esențiale î ntre mediul rural ș i mediul urban.24
Programul Operațional Capital Uman ( POCU 2014 -2020) : elementul principal al
acestui program face referire la modul în care sunt stabilite prioritățile de investiții, precum și
obiectivele și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, având la
bază nevoile și provocările, dar și prioritățile propuse pentru finanțarea prin a cordul de
parteneriat 2014 -2020, în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun și cu
documentul de poziție al Comisiei Europene.25
Programul Start -up Nation România : este caracterizat ca fiind programul prin care
statul acordă fonduri nerambursabile în valoare de 200.000 lei pentru firmele înființate după
30.01.2017 care realizează o activitate non -agricolă în mediul urban sau rural. Programul de
finanțare este administrat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.26
Având în vedere mecanismul și structu ra acestor programe, mai exact prin
componența lor aceste surse de finanțare neramburs abile pentru afaceri noi, micro
înterprinderi și înterprinderi mici și mijloci i recent înființate, au ca scop principal stimularea
investițiilor pentru crearea de noi af aceri dar în acelaș i timp și pentru dezvoltarea celor
existente deja.
Prioritățile principale ale ace stor programe, sunt următoarele :
– sprijinirea inve stițiilor IMM -urilor pentru int roducerea tehnologiei moderne ;
– sprijinirea înființări și dezvoltări IMM -urilor;
– sprijinirea accesului IMM -urilor la activele neutilizate rezultate din restructurarea și
privatizarea înterprinderilor cu capital majoritar de stat ;

24 http://www.finantare.ro/fonduri -structurale/poc -2014 -2020 , cons ultat la 12.04.2018 [30]
25 Dan Voiculescu, Dezvoltarea Economică Durabilă, Rolul fondurilor europene structurale și de investiții,
Editura București, 2014, pg 125 [4]
26 http://morad oconsulting.ro/fonduri -europene -startup -nation , consultat la 19.04.2018 [29]

20 2.3 Leasingul
Finanțarea prin leasing reprezintă o considerație alternativă de creditare , este
cunoscută ca fiind o formă specializată de închiriere a bunurilor imobiliare sau mobiliare,
prin care persoana care închiriează bunul respectiv obține avantaje legate de deținerea
bunului închiriat, în timp ce finanțarea achiziției este executa tă de către compania de leasing .
În ce a ce privește posesiunea bunului, înterprinderea care l -a închiriat , achită o chirie care
trebuie să cuprinde :27
– diminuarea bunului închiriat;
– dobânzile aferente fondurilor avansate de societatea de leasing pentru ach iziționarea
bunului respectiv ;
– marja de profit a societății de leasing ;
Locatarul intră în posesia bunului închiriat la încheierea contractului de leasing după
ce are loc plata valorii rezidual e a bunului respectiv, facând o înțelegere dinainte. În perioada
de durat a a contractului, chiria se înscrie sub forma unei cheltuieli de exploatare, la
încheieri ea contractului , valoarea reziduală se înregistreaază la active fixe.
Leasingul reprezintă o formă de creditare deoarece se raportează la așezarea pe
termen mediu și lung a capitalului disponibil al instituțiilor financiare, care vor obține profit
din dobânzile încasate.
Prin contractul de leasing putem face referiere la mărimea chiriei și la durata
încheierii contractului, care v-a fi încheiat pe o anumită perioadă de timp determinată, în
cadru l căruia nici una dintre persoanele implicate nu poate rezilia contractul.28 În acest caz,
această perioadă corespunde cu durata de amortizare a echipamentului. La î ncheierea
perioadei de amortizare , societatea beneficiară are la dispoziție trei posibilități ( vezi figura
1.1 ):
– restituirea bunului închiriat
– rambursarea produsului la valoarea la care acesta a fost stabilit în contractul încheiat
între societatea beneficiară și societatea de leasing ;
– reînoirea contractului de lo cație, avâ nd în vedere gradul de degradarea a produsului ;

27 Ioan Turcu, Finanțe, Editura Economică, 2000, pg 540 [13]
28 Jacoues Masson, Les credits bancaiers aux entreprises, La revue BANQUE, 1988, pg 207 [14]

21 Etapele operațiuni de leasing
Figura nr. 2.1

1.Contracte
BENEFICIAR SOCIETATE DE LEASING Contract
2.Cumpărare PRODUCĂTOR
Compartiment de asigurare Alegere
Echipament
3. Închiriere BENEFICIAR Livrează
Factură , Garanția
Service
SOCIETATE DE LEASING Polița
Plata ratelor SURSE DE
FINANȚATARE

22 Sursa: Nicoleta Bugnar, Relații economice internaționale, Editura Imprimeriei de Vest, 2001, pg 250 [21]

Modalitatea prin care taxa de leasing poate fi stabilită constituie o piesă foarte
important ă a contractului de leasing, ce este definită ca fiind o chir ie sau taxă care trebuie
achitată cel ui care o utilizează pentru dreptul de folosință a bunului respectiv.
Interesul practic al leasingului este acela de a asigura fina nțarea integrală a
înterprinderilor prin fonduri împrumutate a unei investiții fără ca utilizatorul să constituie
măsuri asiguratorii, prin acest a modalitate leasingul se deosebește de tradiționala creditare a
investițiilor, unde înterprinderea utilizatoare suportă o parte din valoarea investiției .
Leasingul ca tehnică de finanțare vizează în primul rând înterprinderile care urmăresc lărgirea
activ ității și ridicarea performanțelor, dar asigură și progresul tehnic.29
Contr actul de leasing are o important ă însemnare în ceea ce privește modul de
finanțare pentr u înterprinzători, acesta are și avantaje fiscale cu privire la impozitul pe profit
și taxe le vamale, însă din păcate, aceste avantaje fiscale ale contractelor de leasing sunt
erodate de dob ânzile net superioare folosite la lea sing în comparație cu creditele bancare .
Leasingul mai are și o serie de dezavantaje pe care le oferă, față de alte form e de
finanțare, dintre aceste dezavantaje am putea aminti următoarele : un factor care a r
dezavantaja înterprinderea ar fi chiar costul, deoarece pentru o societate cu profituri mari,
leasingul este considerat ca fiind o sursă de finanțare mai costisitoare, leasingul se justifică
doar în cazul în care bunul este exploatat pe întreaga durată a locației și dacă profitul pe care
îl obține este mai mare decât cheltuielile de exploatare și închiriere.30
În literatura de speciali tate internațională, se regăsesc mai multe categori i de contracte
de leasing, însă datorită numărului foarte mare, vom detalia două dintre cele mai importante
categori i de leasing, care diferă esențial î ntre ele, iar acestea sunt :
– Contractele de leasing operațional
– Contractele de leasing financiar
Contractul de leasing operațional, abordarea acestuia este notată ca și o categorie
independentă și cu alte consecințe juridice și fiscale. Un element important al acestui contract

29 Andreica M, Andreica C, Muștean – Ștefan I, Muștean -Ștefan R, Decizia de finanțare în leasing, Editura
Cibernetică București, 2003, pg 15 -16 [1]
30 Nicoleta Bărbuța -Mișu, Finațarea și performanța înterprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică București,
2009, pg 147 [18]

23 face referire la contractele de scurtă durată pentru întrebuințar ea în folo sință a obiectelor de
leasing.

24 Cea mai importantă caracteristică a contra ctului de leasing operațional face referire la
faptul că acesta nu poate fi reziliat de către locatar, doar dacă societatea comercială
finanțatoare este avizată din timp.31
În cazul contractului de leasing financiar, re zilierea contractului se efectuează în
momentul în care activul riscă să devină uzat moral dar, în acelaș i timp acesta plătește o
penalizare. Cheltu ielile cu diverse servicii se reîntorc în angajamentul finațatorului, acesta
urmând a le include în obligația de plată a utilizatorului.
Contractul de leasing financiar este diferit în comparație cu contractul operațional, în
cazul acestui contract parteneri i contractuali stabilesc durata de bază a contractului, ac esta nu
este reziliabil, durat a trebuie să fie mai scurtă decâ t durata de folosință obișnuită a
contractului de leasing, mai exact trebuie să corespundă cu durata de viață a activului. Riscul
care intervine de cele mai multe ori în acestă situație aparațin e utilizatorului de leasing în
funcție de normele de contract și de precizările din clauzele contractului respectiv.32
Chiria în cazul contractului de leasing financiar reprezină o caracteristică datorită
faptului că acesta trebuie să fie suficient de mare pentru a putea acoperi i amortizarea dar și o
cotă de profit. Există însă posibilitatea ca în unele cazuri, contractele de le asing financiar să
ofere o opțiune de reînoire sau de cumpărare a activului închiriat, la sfărșitul perioadei
contractuale.
Cea mai mare parte din operațiuniile contractului de leasing financiar au loc între trei
persoane : utilizatoru l, finanțatorul, și creditorul. U tilizatorul, în calitate de viitor proprietar al
activului respectiv, oferă fonduri într -o măsură variabilă din valoarea pe care el o deține, dar
în acelaș i timp acesta încheie un contract de împrumut cu o instituție bancară, sau cu o
companie de asigurări.33
De-a lungul timpului , în condițiile în care accesul la lic hidități sau surse de finanțare a
fost tot mai simplu , leasingul s -a dovedit a fi o soluție a acestor probleme de finanțare . Pe d e
altă parte, concurența acerbă de pe piață , dusă mai ales la nivelul producătorilor i -a
determinat pe aceștia să caute noi metode de promovar e a vâ nzărilor sau exporturilor , de
lărgire a cercului de clie nți, astfel că leasingul s-a dovedit a fi o alternativă viabilă de
finanțare.

31 Nicoleta -Claudia Moldov an, Costul și structura capitalului societății comer ciale, Editura Universității de Vest,
2004, pg 174 [22]
32 Tatiana Molico, Eugen Wunder – Leasingul un intrument modern de investiții și finanțare, Editura CECAR
București, 2003, pg 53 [24]
33 Nicoleta -Claudia Moldovan, Costul și structura capitalului sociețății comerciale, Editura Universității de Vest,
2004, pg 174 -175 [22]

25 2.4 Emisiunea de obligațiun
Un element important în finanțarea pe termen lung o au și obligațiunile, deoarece
acestea asigură fonduri suplimentare pentru finanțarea activității sau a investițiilor, generând
anumite cheltuieli pentru plata dobânzilor și restituirea împrumuturlilor.34 Cheltuielile ce se
obțin, impun acoperirea acestora, astfel că modul în care sunt utilizate împrumuturile trebuie
să aibă ca e fect creșterea puterii economice concurențiale dar și a rezultatelor financiare.
Emisiunea de obligațiuni conferă emitentului posibilitatea de a împrumuta de pe piața
de capital fondurile necesare pentru nevoi noi sau pentru oportunități de afaceri pe te rmen
mediu sau lung, dar și pe termen scurt. Emitentul de obligațiuni o să platească împrumutul pe
care la obținut la un preț mai ieftin în comparație cu capitalul pe care la obținut prin emiterea
de acțiuni, însă acest lucru se întâmplă deoarece cheltuiel ile cu dobânda pentru obligațiuni au
scăzut din profitul brut.35
Investind în obligațiuni, cumpărătorul își asumă un anumit risc, deoarece există
posibilitatea ca societatea să eșueze în planurile sale de investire și gestionare a banilor
împrumutați, dr ept urmare în această situație se poate pune problema garanței pe care o au
deținători de obligațiuni care își vor primi bani înapoi.
Pentru a oferi mai multă siguranță investitorului, emisiunele de ob ligațiuni pot fi
garantate prin :
– fundamentarea unei ipoteci asupra bunurilor imobiliare ale societăți, în cazul în care o
societate nu își exercită drepturile pe care le are față de obligatari, aceștia în calitate
de creditori ipotecari, își vor achita datoriile din sumele pe care le obține în urma
încasări lor provenite din vănzările de bunuri ipotecate ;
– fundamentarea unui drept de gaj asupra a cțiunilor dar și asupra acelor titluri de
valoare care sunt deținute de societ atea emitentă la alte societăți;
Societățile care recurg la acest tip de împrumut pot avea parte de un anumit succes
ținându-se cont de următori factori : conjuctura economică, randamentul și durata de viață a
împrumutului . Posesori de fonduri preferă să își încredințeze banii unei societăți ale căror
titluri sunt negociate la bursă, asigurâ ndu-și astfel lichiditatea banilor investiți.

34 Gheorghe D. Bistriceanu , Mihai N.Adochitei, Emil Negrea, Finanțele agenților econom ici, Ed itura Didactică
și Pedago gică, 1995, pg 105 [12]
35 Dumitru G. Badea, Piața de capital & restructurarea economică, Editura Economică, 2000, pg 141 [9]

26 Un av antaj al acestui împrumut existent pentru deținătorii de obligațiuni constă în cea
mai mare parte în faptul că rambursarea împrumutului se face fie la valoarea nominală, fie la
un preț mai mare. În evol uția emisiunilor de acțiuni și obligațiuni se constată, că în unele țări
s-a înregistrat o scădere a ponderii p rimei categori în favoarea celei de-a doua categori.36
Motivele ace stei schimbări sunt următoarele:37
– emisiunea de obligațiuni reprezintă un simplu împrumut , fără să antreneze o
modificare în componența Adunări Acționarilor sau a Consilului de Administrație ;
– persoanele care obțin obligațiuni nu au nici un drept de control asupra administrări
societății ;
– prețul fondurilor împrumutate poate fi mai avan tajos în comparație cu cel al
capitalului obținut prin acțiuni. Însă, trebuie ținut cont că poses ori de obligațiuni vor fi
remunerați de societăț i la date fixe, indiferent de rezultate și chiar în perioadele d e
deficit, în timp ce acționarii for fi remune rați numai în funcție de rezultatele și
posibilitățile pe care societatea le oferă ;
Din punct de vedere al î nterprinderilor economice care recurg la acest împrumut
obligatar, obligațiunile pre zintă și o serie de dezavantaje : dezavantajele pe care o societ ate
comercială le poate avea atunci când trebuie să plătescă periodic dobânda ( este așadar nevoie
de o planificare a cash flow -ului ) și să ramburseze împrumutul la scadență, ceea ce înseamnă
că randam entul investiției trebuie calculat cu o atenție sporit ă, astfel încâ t să se poată acoperii
toate plățile viitoare.
Emisiunea de obligațiuni aduce societății comerciale emitente resurse suplimentare
fără a crește numărul de acționari și gradul de dispersie a acțiunilor. Prin emisiunea de
obligațiuni, societat ea se împrumută direct de la publicul investitor, creditul fiind mai eficient
și uneori mai ieftin. Totodată, emisiunea de obligațiuni se poate realiza la o rată fixă a
dobânzii pentru un termen mai lung decât în cazul creditului bancar.38

36 Dumitru G. Badea , Piața de capital & restructurarea economică, Editura Economică, 2000, pg 85
37 Idem, p g 85
38 Gabriela Anghelache, Piața de capital, Editura Economică, 2004, pg 221 [10]

27 2.5 Emisiunea de acțiuni noi
Acțiunile sunt definite așadar ca și instrumente financiare cu venituri variabile care
oferă persoanelor deținătoare calitatea de proprietar al unei părți din capitalul propriu al
societății economice pe acțiuni și dă dreptul la încasarea d e dividente.39
În momentul în care are loc emisiunea acțiunilor, actul de cumpărare a acțiunilor
respective poate fi conceput ca o înlocuire între invest itor și societatea comercială. Astfel cel
care investește achiziționează promisiunea unor încasări viito are, plătind prețul de cumpărare
a acțiunii . Societatea comercială încasează și ea la răndul ei o sumă de bani f oarte serioasă,
care v -a ajuta î nterprinderea în momentul finanțării activității sale, promițând în schimb
acordarea unor sume sub formă de divi dente pentru investitori care au cumpărat titlurile
respective.
Caracteristicile principale ale acțiunilor sunt următoarele :40
– acțiunile sunt fracțiuni ale capitalului social ce au o anumită valoare nominală ;
– acțiunile acordă drepturi egale deținătorilor lor, însă printr -o abatere de la acestă
regulă există posibilitatea ca printr -un act consecutiv se poate emite categorii de
acțiuni ce oferă componenților drepturi diferite ;
– acțiunile sunt instrumente negociabile, ele putând fi înmânate și altor persoane ;
Acțiunile pot fi ma terializate sau dematerializate , acțiunile materializate nu au o
existență materială, acestea fiind înscrisă intr -un cont care este în subordinea unei persoane
specializate în acest sens sau pot fi deținute chiar de către emitent. Evi dența acțiunilor
dematerializate și tranzacționate pe piața financiară vor fi înscrise într -un regi stru
independent privat care se află inscris într -o bază de date sau poate fi scris manual .
Acțiunile sunt , de asemenea numite titlur i de valoare ce dau dr eptul la un venit
variabil , datorită faptului că dividentele sunt stabilite de la an la an, aceste dividente fiind
condiționate de fluctuația activității economice și financiare a emitenților.
Din punct de vedere al modalitații de plată a dividentelor, acț iunile pot fii :
– acțiuni comune ( obișnuite )
– acțiuni preferențiale sunt acțiunile care nu au drept de vot
Cele mai numeroase dintre acțiuni su nt acțiunile obișnuite care sunt definite ca fiind
instrumente financiare ce au un venit variabil și care acordă posesorilor ce le dețin un drept
de proprietate asupra patrmoniului unei entități i economice, acestea mai dau și dreptul la

39 Victor Dragotă, Evaluarea acțiunilor societăților comerciale, Editura Economică, 2006, pg 16 [26]
40 Diana Sabău Popa, Daniela Zăpodeanu, Introducere în studiul pieței de capital, Editura Universității din
Oradea, 2008, pg 21 [7]

28 obținerea unui divident, dar în acelaș i timp o feră și dreptul de vot în adunările generale și
extraordinare ale entiții emitent e. Acțiunile comune se îndreaptă că tre orice tip de investitor și
pot exista independent de acțiunile preferențiale, aceste acțiuni au o durată de viață
nelimitată rămânând pe piață până câ nd societatea emitentă se descom pune sau dispare în
orice alt mod.41
Acțiunile pr eferențaile sunt instrumente financiare cu venituri fixe, dau dreptul la un
divident prioritar și oferă deținătorilor aceleași drepturi ca și în cazul acțiunilo r comune, cu
excepția dreptului de a vota și participa în Adunarea Generală a Acționarilor.
În situația în care societatea economică se află într -o perioadă mai neplăcută în ceea
ce privește modul de funcționare al acesteia, acționarii preferențiali trebui e să-și încase ze
valoarea nominală a acțiunilor deținute, dar în același tip trebuie să primească și dividentele
remunerate în numerar, înainte de a se distribuii ceva posesorilor de acțiuni comune.
Termenul de emitere a cestor acțiuni este pe teremen scu rt și se aplează la ele doar în situația
în care acțiunile comune nu au nici un fel de impact asupra pieței.
Societățile care doresc să emită acțiuni n oi, comune sau preferențiale au nevoie de
anumite criterii prin care să poată determina suma ce u rmează a fi acoperită prin acest tip de
finanțare dar și numărul de acțiuni corespunzător volumului de finanțare. La stabilirea valoari
nominale a unei acțiuni dar și a numărul de acțiuni, un elemennte important îl constituie
însușirea lor de a se vinde ușor .42
Finanțarea înterprinderi prin acțiuni comune sau preferențaile prezintă o serie de
avantaje: acțiunele comune cât și cele preferențiale nu obligă înterprinderile economice să
achite sume fixe câtre acționari, finanțarea entității prin acțiuni preferențiale permite societății
să evite împărțirea controlului prin participare la vot.
Dezavatajele pe care le oferă aceste acțiuni sunt următoarele: vânzarea de acțiuni
comune mărește dreptul de vot și controlul posesorilor noilor acț iuni, principal ul dezavantaj
al acțiunilor preferențiale este costul, deoarece dividentele plătite de acțiunile preferențiale nu
sunt deductibile din impozite, costul acestei componente este mult m ai mare decât al
obligațiunilor .

41 Diana Sabău Popa, Daniela Zăpodeanu, Introducere în studiul pieței de capital, Editura Universității din
Oradea, 2008, pg 41 -42 [7]
42 Nicoleta Bărbuța -Mișu, Finanțarea și performanța înterprinderi i, Editura Didactică și Pedagogică București,
2009, pg 111 [18]

29 2.6 Autofinanțarea
Autofinanțarea reprezintă capacitatea unei enității economice de -ași putea folosi
fondurile proprii pentru finanțarea nevoilor permanente, ace astă modalitate de finanțare este
considerată a fi cea mai avantajoasă , având în vedere că unul dintre motivele pentru care este
considerată așa este c hiar costul ridicat al altor surse de finanțare care în cele mai multe
cazuri ge nerază datorii înterprinderilor .
Ca sursă internă de finanțare, autofinanțarea este deosebit de importantă în a sigurarea
autonomiei financiare . Formarea fondurilor prin autofin anțare apare în condițiile în care
firma obține venituri din activitatea sa pentru a acoperi toate cheltuielile, dar în acelaș i timp și
pentru a genera un profit, deoarece din acest profit obținut firma urmează să utilizeze o parte
pentru creșterea activ elor fixe dar și a activelor de exploatare.
Din punct de vedere al componentelor sale, autofinanțarea este cunoscută din două
puncte de vedere și anume autofinanțare totală sau netă care constă în amortizarea activelor
corporale corespunzătoare pierderii r eale ale valorii lor dar și a provizioanelor alcătuite din
profitul net alocat pentru fondurile proprii, adică profitul care rămâne după participarea
angajaților la profit, pre cum și remunerarea acționarilor .43
Într-o economie de piață, autofinanțarea joacă un rol important în ceea ce privește
modul și strategia de finanțare a unei societăți i economice luându -se în considerare o serie de
avantaje, avantajele pe care autofinaț area le oferă sunt următoarele :44
– autofinanțarea constitu ie un mijloc sigur de finanț are, ca surs ă independentă și stabilă,
însă în anumite circumstanțe pe termen scurt, î nterprinderea întâmpină dificultăți în
colectarea capitalului de p e piața mo netară și financiară ;
– asigură rambursarea împrumuturilor interprind erii;
– permite reducerea cheltuielilor financiare . De fapt, nivelul de autofinanța re depinde de
arbitrajul între î nterprinderi dar mai exact între utilizarea capitalului și a rezervelor ;
– nivel ul satisfăcăt or al autofinanțării este un element de bază pentru obț inerea altor
surse de finanțare . Nici o majorare de capital și nici un împrumut nu poate fi
îndeplinit dacă societatea nu dispune de o credibilitate suficientă pentru a putea să se
autofinanțeze ;
– autofinanțarea este considerată a fi un factor decisiv în deschiderea acesului la piața
de capital dar și pentru atragerea capitalului străin ;

43journals.univ -danubius.ro/index.php/euroeconomica/pages/view/dupeuroeconomica , consulta t la 14.03.18 [28 ]
44 Onofrei Mihaela, Finanțele Î nterprinderi i, Editura Economică București, 2003, pg 110 [23]

30 – permite r ealizarea creșterii la nivelul î nterprinderi i în obținerea unor rezultate
financiare mai ridicate, în descoperirea și mobilizarea rezervelor interne, în utilizarea
rațională a resurse lor, în stabilirea celor mai eficiente structuri pentru producție și
fonduri ;
– autofinanțarea este considerată cea mai corectă sursă de finanțarea pentru dezvoltarea
înterprinderii, mărimea acesteia furnizează informații despre performanța
înterprinderi i, crează capacitatea de rambursare a datoriilor și oferă o măsură a
riscului asumată de furnizorii de fonduri ;
Ținându -se cont că autofinanțarea a prezentat o serie de avantaje pe care acestea le are, ea
prezintă și o serie de dezavantaje, dintre ac estea, vom aminti i următoarele :45
– riscul ca sursele mobilizate numai prin : profit , amortizare sau dezinvestiție să fie
insuficiente în anumite momente de conjunctură economică ;
– nemulțumirea acționar ilor și a personalului salariat , care nu mai beneficiează de
dividen te sau părți din profit ;
– scade mobilitatea capitalului propriu al firmei ;
Analizând atât avantaje cât și dezavantajele pe care auto finațarea le oferă, putem
spune că orice acțiune cu acest scop trebuie analizată prin prisma ratei rentabilității pe care ar
produce -o resursele interne reinvestite . Rata rentabilități trebuie să fie egală sau mai mare
decât rata dobânzii de pe piața capitalului.46
Sursele proprii de autofinanțare a investițiilor la nivelul agenții lor economici se
constituie din : profit net capitalizat, obținerea amortismentelor și dezinvestiții recuperate.
Profitul net, este un rezultat al exercițiului financiar care este repartizat în cotă parte și
pentru dezvoltarea afacerilor reprezent ând astfel o parte din capital pentru expansiunea
agentului economic . Agenții economic i care beneficiează de o parte din acel profit care este
realizat în investiții su nt sprijiniți și stimulați de că tre stat prin dim inuarea de a plăti taxe și
impozite pe profitul reinvestit . Acest lucru, în realitate reprezintă o o strategie pentru a se
putea realiza îndeplinirea obiectivului de relansare a economiei.
Amortismentul prelevat, acesta este folosit de agenții economici p entru finanțarea
înoirii activelor fixe , mai exact face referiere la acele active care au ajuns la limita perioadei
lor de funcționare precum și pentru a fi supuse moderinizări . În principal, aceste prelevări din

45 Gheorghe D. Bistriceanu, Mihai N.Adochitei, Emil Negrea, Finanțele agenților economici , Editura
Economică București , 2001 , pg 85 [12]
46 Biber G.Emil , Procesul investițion al în economia de piață , Editura INFOMIN Deva -1998, pg 67 [3]

31 amortismente sunt utilizate pentru reinvest ire, însă există și sitații ca acestea sa fie utilizate
pentru rambursarea creditelor, pentru creditarea clienților, dar și pentru reînoirea stocurilor.47
Dezinvestiția, reprezintă o formă a reinvestirii, care constă în faptul că activele firmei
care au d evenit disponibile în urma restructurări, a respectări duratei de funcționare, sau din
alte motive care mai pot fi eficiente în exploatare, care pot fi vândute, închiriate , date în
locație d e gestiune etc, sau fondurile bă nești obținute pot constitui i resurse de finanțare a unor
activității de investiții. În acest caz pot exista situ ații când unele mașini, clădiri , instalații
existente în patrimoniul agentului economic, sunt utilizate la un nou proiect, situație în care
valoarea reziduală a bunului respect iv reprezintă o economie de capital bănesc, raporta t la
noul proiect de investiție . Valorea acestor mijloace fixe care sunt supuse unor probleme
constituie un element al efortului investițional, fiind incluse în totalul cheltuielilor de
investiție.
Deciz ia de autofin anțare este adesea influențat ă de factori externi și interni cum ar fi :
impozitarea, diverse constrângeri privind accesul pe piața financiară sau diverse constrângeri
juridice, asimetriile și constrângerile de informa re ale acționarilor și man agerilor , politicile
purtate de băncile de creditare, costurile de credit, gradul de rentabilitate și intențiile de a
obține creșterea economică a întreprinderilor.48
În economia actuală , autofinanțare este considerată o resursă foarte costisitoa re.
Costul de autofinanțare reprezintă rentabilitatea activelor, aceasta trebuie să fie mai mare
decât rata medie a dobânzii pentru a avea pârghie financiară. În cazul în care o afacere a
obținut suficiente surse înseamnă ca profitabilă, acest lucru reprezintă că investiția este cea
mai optimă investire pe care o o feră piața.

47 Biber G.Emil , Procesul investițion al în economia de piață , Editura INFOMIN Deva -1998, pg 66 [3]
48 Toma Mihai, Alexandru Felicia , Finanțe și gesti une financiară de înterprindere , Editura Universități i
București 2006 , pg 56 [25]

32 Capitolul 3. Studiu de caz
Finanțarea prin credit banc ar pe termen lung la S.C Product S.R.L

3.1 Date de identificare ale agentului economic
a) Nume societate : S.C Product S.R.L ;
b) Anul î nființări i societății : 2012 ;
c) Cod unic de înregistare: R 2970436 ;
d) Stare firmă : înregistrată din 05 septembrie 2012 la Registrul Comerțului ;
e) Formă juridică de constituire: Socie tate cu răspundere limitată (SRL) ;
f) Adresa: Oradea, str Mangaliei, nr 11, Județul Bihor ;
g) Număr telefon : 0241752452 ;
h) Adresă email: scproduct@yahoo.com ;
i) Tipul activități i principale, Cod CAEN: 4520 ( întreț inerea și repararea
autovehiculelor) ;
j) Natura capitalului ( stat, particular, mixt, străin): Particular ;
k) Cifra de afaceri în anul 2012: 9.825 ;
Figura nr. 3.1 Evoluția cifrei de afaceri

Sursă: Date prelucrate de autoare conform informațiilor din situațiile financiare
[VALUE] [VALUE]
[VALUE] [VALUE] [VALUE] [VALUE]
050,000100,000150,000200,000250,000
2012 2013 2014 2015 2016 2017Cifra de afaceri 2012 -2017 (lei )

33 3.2 Solicitarea creditului
S.C Product S.R.L, face o solicitare către B anca Transilvania (BT) în vederea
acordării unui credit pentru investiți i pe termen lung cu privire la achiziționarea unui
autovehicul . Etapele pe care un credit bancar le parcurge sunt foarte importante , în prim ul
rând persoanele responsabile pentru această operațiune sunt manageri i care au obligația de a
recunoaște nevoile de finanțare ale firmei care solicită creditul, precum și atribuția de inițiere
a negocierilor analiz ând posibilitatea de creditare. Manageri i vor urmări i în discuțiile
preliminare recunoașterea c omponentelor de esență cercetând calitatea afacerii, acționarilor
precum și încadrarea profitului dar și a nevoilor de finanțare prevăzute în politicile bănci i în
cauză .
Pentru obținerea creditului se va realiza o ofertă de finanțare personalizată .49 Un
element important îl are și ana listul de credit care are obligația de a efectua o structură
privind oferta de creditare în confor mitate cu posibilitățiile bănci i. Dacă ambele părți
implicate în acestă operațiune sunt de acord cu termenii privind negocie rea realizată, atunci
se acordă clientului cererea de credit prin care instituația bancară solicită informații mai
detaliate conform modelelor de analiză pe care ban ca le oferă în politica de creditare.
Documentele privin d creditarea societăți i S.C Product S.R.L se vor înregistra la
registratura instituției bancare în ziua în care acestea au fost depuse, cercetarea documentelor
dar și a analizei solicitări i creditulu i și a încheierii referatului de analiză, care va sta la baza
acordări sau re springerii dosarului de credit va fi realizată de către analistul de credite.

3.3 Documentele creditului
– Bilanțul pe ultimi i 2 ani ;
– Balanța de verificare pe ultimile 2 luni ;
– Cere rea de credit , care trebuie să fie completată de către client ;
– Certificat constator de la Registrul Comerțului ;
– Actele de constituiere ale societății ;
– Fluxul de numerar previzionat ;
– Garanțiile propuse ;
– Facturi, oferte, contracte orice alt document care să poată să justifice volumul și
destinația creditului ;

49 Efectuată de departamentul din centrala băncii, privind politicile băncii Transilvania (BT)

34 3.4 Analiza economico -financiară
Analiza e conomico -financiară a societăț ii SC. Product S.R.L, care dorește solicitarea
creditului constituie un element foarte important î n decizia de creditare, deoarece aceasta
identifi că starea de bonitate a entităț ii. Această analiză se realize ază prin calcularea anumitor
indicatori privind situația financiară a înterprinderii dar și decizia finală, urmărind astfel dacă
societatea po ate sau nu să solicite creditul pe care îl dorește .
Indicatorii analizați sunt următori i:50 indicatori de lichiditat e, rata rentabilității
capitalului propriu (ROE) , rata rentabilității activelor (ROA) , rentabilitatea cifrei de afa ceri,
rata stabilității financiare , rata autonomiei financiare la termen , durata de încasare a
creanțelor , durata de achitare a furnizoriilor
Tabel nr. 3.1 Date din bilanțul contabil

Nr
crt.
Denumire
Indicator Perioada
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 62.601 165.833 202.476
2 Profit net 9.181 45.049 35.329
3 Active imobilizante – 5.173 4.172
4 Active circulante 13.796 39.559 47.813
5 Capitaluri proprii – 36.625 41.954
6 Datori pe termen scurt 22.220 8.107 10.031
7 Datorii totale 22.220 8.107 10.031
8 Creanțe 9.142 11.156 16.193
9 Stocuri – – –
10 Casa și conturi în lei 4.654 28.403 31.620
11 Capital permanent – 36.625 41.954
12 Cheltuieli totale 51.542 118.138 165.133
13 Venituri totale 62.601 165.980 202.489
14 Total activ/pasiv 13.796 44.734 51.985

50 Georgheta Vintilă, Gestiunea financiară a înterprinderii, Editura Didactică și Ped agogică, R.A, București,
2010, pg 291 [11]

35 Indicatori de lichiditate
IL =Active Circulante
Datorii pe termen scurt
Active circulante = Stocuri + Creanțe + Cheltuieli în avans + Investiții pe termen scurt + Casa
și conturi la bănci
IL2015 =13.796
22.220 = 0,62
IL2016 =39.559
8.107 = 4,87
IL2017 =47.813
10.031 = 4,76
Figura nr. 3.2

Sursa: Date prelucrate de autoare

Indicatori i de lichiditate reprezintă ansamblul activelor circulante cu cel al datoriil or
pe termen scurt. Acest indicator scoate în evidență capacitatea sau incapacitatea societăț ii în
ceea ce privește modul de restribuire a datoriilor scadente pe termen scurt numai din activele
circulante deținute în patrimoniu. În cazul în care această ra ta este mai mare decât 1, atunci
societatea are o protecție în ceea ce privește insuficiența de trezorerie, care ar putea fi
provocată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor. În cazul fir mei
S.C Product S.R.L, se poate observa că în anul 2015 valoarea rate i a fost sub 1, aspect
nefavorab il pentru societate, însă în anul 2016 și 2017 valoarea ratei a crescut , ceea ce
înseamnă că firma poate să își achite datoriile pe care le are.
201520162017
012345
0.62 4.87 4.76 Indicatori de lichiditate

36 Rata rentabilității capitalului propriu (ROE)
ROE =Profit net
Capitaluri proprii x 100
ROE2015 =9.181
0 x 100 = 0
ROE2016 =45.049
36.625 x 100 = 123,00%
ROE2017 =35.329
41.954 x 100 = 84,20%

Figura.nr. 3.3

Sursa: Date prelucrate de autoare

Rata rentabilității capitalului propriu, reprezintă unul dintre cei mai importanți
indicatori în ceea ce privește modul de măsurare a performanț elor unei înterprinderii.
Modalitatea de calcul al acestui indicator indică raportul dintre profitul n et obținut de
înterprindere și capitalurile proprii, care reprezintă defapt contribuția acționarilor la
finanțarea societății. În cazul societății S.C Pro duct S.R.L, se poate observa că valorile
înregistrate în anul 2015 sunt 0, însă în anul 2016 și 2017 acestea sunt foarte mari, astfel că o
rentabilitate mare a acestui indicator arată că s -a efectuat o investiție mică a acționarilor care
s-a modificat într -un profit mare, acest lucru este însă cel mai benefic pentru înterprindere,
deoarece ea poate să își maximizeze acțiunile deținute de acționari în ceea ce privește
investiția pe care au efecut -o.
201520162017
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%140.00%
0.00% 123.00%
84.20% Rata rentabilității capitalului propriu (ROE)

37 Rata rentabilității activelor (ROA)
ROA =Profit net
Activ total x 100
ROA2015 =9.181
13.796 x 100 = 66,54%
ROA2016 =45.049
44.734 x 100 = 100,70%
ROA2017 =35.329
51.985 x 100 = 67,95 %

Figura.nr. 3.4

Sursa: Date prelucrate de autoare

Rata rentabilității activelor r eprezintă un elemnt important al înterprinderi i, principalul
scop al acestei rate este acela de a calcula productivitatea folosir ii activelor, din punct de
vedere al furnizării profitului. Aces ă rată evaluează nivelul de rentabilitate al înterprinderii în
ceea ce priveșt e capitalul investit în firmă, se determină ca raport între profitul net al
societății și totalul activelor societății. În cazul firmei S.C Product S.R.L, valorile înregistrate
în cei 3 ani sunt pozitive, aspect favorabil pentru societate, cea mai mare valoare înregistată a
acestui indicator a fost în anul 2016 mai exact un procentaj de 100,70%, extrem de mare în
comparație cu anii 2015 și 20 17 unde valorile acestui indicator au fost sub 70%.
201520162017
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
65.54% 100.70%
67.95% Rata rentabilității activelor (ROA)

38 Rentabilitatea cifrei de afaceri
RCA =Profit net
Cifra de afaceri x 100
RCA2015 =9.181
62.601 x 100 = 14,66 %
RCA2016 =45.049
165 .833 x 100 = 27,16 %
RCA2017 =35.329
202 .476 x 100 = 17,44 %

Figura.nr. 3.5

Sursa: Date prelucrate de autoare

Rentabilitatea cifrei de aface ri reprezintă un indicator financiar de profitabilitate,
acesta exprimă în procente dacă o firmă este rentabilă în ceea ce privește activitatea totală a
societății. Însă cu cât procentajul înregistrat este mai mare cu atât societatea este mai stabilă
în ceea ce privește profitabilitatea acesteia . În cazul firmei S.C Product S.R.L, putem observa
că valorile înregistrate în cei 3 ani analizați sunt pozitive, aspect favorabil pentru societate.
201520162017
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%
14.66% 27.16%
17.44% Rentabilitatea cifrei de afaceri

39 Rata stabilității financiare ( RSF )
RSF =Capital permanent
Pasiv total x 100
RSF2015 =0
13.796 x 100 = 0
RSF20 16 =36.625
44.734 x 100 = 81,87 %
RSF2017 =41.954
51.985 x 100 = 80,70 %
Figura.nr. 3.6

Sursa: Date prelucrat e de autoare
Rata stabilității financiare reprezintă mărimea în care înterprinderea dispune de
resurse financiare cu caracter permanent sau stabil față de totalul resurselor. Valoarea
normală a ratei stabilității financiare oscilează în jurul procentajului de 66% a vând o tendință
de cre ștere. În cadrul societății S.C Product S.R.L , putem obsera că valoarea înregistrată în
anul 2015 este 0, aspect negativ pentru societate din punct de vedere economic, însă în anii
următori valorile înregisrate au cresct considerabil, ceea ce înseamnă ca societatea dispune de
resurse financiare cu caracter permanent .
201520162017
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%
0.00% 81.87% 80.70% Rata stabilității financiare (RSF )

40 Rata autonomiei financiare la ter men (RAFT)
RAFG =Capital propriu
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡 x 100
RAFT2015 = 0
RAFT2016 =36.625
36.625 x 100 = 100%
RAFT2017 =41.954
41.954 x 100 = 100 %
Figura.nr. 3.7

Sursa: Date prelucrate de autoare
Rata autonomiei financiare la termen reprezintă proporția în care capitalurile proprii
ale firmei participă la formarea capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei
financiare , capital ul propriu trebuie să constituie cel puțin jumate din capitalul permanent,
deci RAFT > 50%. În cazul societății analizate S.C Product S.R.L , valorile înregistrate sunt de
100% în anii 2016 și 2017 , deoarece atât capitalur ile proprii cât și cele permanen te au
aceleași valori.
201520162017
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%
0.00% 100.00% 100.00% Rata autonomiei financiare la termen (RAFT )

41 Durata de încasare a creanțelor
Dcr =Creanțe
Cifră de afaceri x 365
Dcr2015 =9.142
62.601 x 365 = 53,3 0 zile
Dst2016 =11.156
165 .833 x 365 = 24,55 zile
Dst2017 =16.193
202 .476 x 365 = 29,1 9 zile
Figura.nr. 3.8

Sursa: Date prelucrate de autoare
Durat a de încasare a creanțelor reprezintă numărul de zile în care firma trebuie să își
achite creanțele pe care le are față de terțe persoane. S e dorește însă ca această durată să fie
mai mică de 30 zile . În cazul societății analizate, valorile înregistrate în cei 3 ani sunt diferite ,
în anul 2015 societatea înregistrează valori peste limita recomandată, reprezentând un aspect
nefavorabil pentru societate, însă în anii următori mai exact în anul 2016 și 2017 acestea
revin la normal, înregistrând valorii sub l imita rec omandată de 30 de zile, reprezentând astfel
că societatea poate să îți achite la timp datoriile p e care le are față de furnizori.
201520162017
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0053.30
24.55 [VALUE] Durata de încasare a creanțelor (Dcr )

42 Durata de achitare a furnizorilor
Dfz =𝐹𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖
Cifră de afaceri x 365
Dfz2015 = 0
Dfz2016 =1.714
165 .833 x 365 = 3,77 zile
Dfz2017 =1.876
202 .476 x 365 = 3,38 zile
Figura.nr. 3.9

Sursa: Date prelucrate de autoare
Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care firma își efectuează
plățile față de furnizori. Societatea dorește ca acestă durată să fie cât mai mare, însă indicat
este să nu depășească durata de 30 de zile. În cazul societății S.C Product S.R.L valorile
înregistrate sunt sub 30 de zile, aspect favorabil pentru societate din punct de vedere
economic. Aceste valori de mostrează că societate poate să își achite la timp datoriile pe care
le are față de furnizori.

201520162017
0.001.002.003.004.00
0.00 3.77 3.38 Durata de achitare a furnizorilor (Dfz )

43 3.5 Descrierea investiției pentru care se solicită creditul
Principalul scop pentru care societatea S.C Product S.R.L solicită un credit de investiții
pe term en lung , de la Banca Transilvania (BT) , este acela de achiziționare a unui
autovehicul, destinat deplasărilor în interesul firmei. Proiectul de investiție constă în
achiziționarea unui autovehicul Duster Prestige , din anul 2018 , atutoturism nou , culoare
albastru, în valoare de 70.000 RON.
Valoarea totală a investiției (RON), fără TVA . Investiția este în valoare de 70.000 RON.

Tabel.nr. 3.2 Mod ul de finanțare
Nr.crt Denumire Valoare (RON)
1 Modul de finanțare:
2 – din credit 60.000
3 – din surse proprii 10.000
4 – din alte surse –
5 Total 70.000

Din tabelul nr. 3.2 se poate observa că societatea S.C Product S.R.L, solic ită doar o
parte din valoarea a utoturismul ui (70.000 RON) Du ster Prestige , urmând ca suma de 10.000
RON să fie adusă de societate din sursele proprii ale firmei. Valoarea pe care societatea o
solicită ca și î mprumut de la Banca Transilvania (BT) fiind doar de 60.000 RON.

Tabel.nr. 3.4 Planul de finanțare

Nr crt. Elementul de
investiție Costul
finanțări i din sursele:
bancă proprii altele

1 Achiziționare
autovehicul,
Duster Prestige
70.000
RON
60.000
10.000
–

44 Suma împrumutată: 6 0.000 RON
Moneda împrumutului: RON
Durata împrumutului: 60 luni (5 ani)
Achiziție autoturism de la: Dealeari autorizați
Tip dobândă: variabilă
Dobândă anuală efectivă: 8,33 %
Valoarea primei rate: 1.213 RON
Suma totală de plătit: 73.006 RON

Tabel.nr. 3.5 Scadențar
Luna Principal Dobanda Comisioane Rata lunara Sold
1 819 395 0 1.213 59.181
2 824 389 0 1.213 58.357
3 830 384 0 1.213 57.527
4 835 378 0 1.213 56.692
5 841 373 0 1.213 55.851
6 846 367 0 1.213 55.005
7 852 362 0 1.213 54.153
8 857 356 0 1.213 53.296
9 863 350 0 1.213 52.433
10 869 345 0 1.213 51.564
11 874 339 0 1.213 50.690
12 880 333 0 1.213 49.810
13 886 328 0 1.213 48.924
14 892 322 0 1.213 48.032
15 898 316 0 1.213 47.134
16 904 310 0 1.213 46.231
17 909 304 0 1.213 45.321
18 915 298 0 1.213 44.406
19 921 292 0 1.213 43.484
20 928 286 0 1.213 42.557
21 934 280 0 1.213 41.623
22 940 274 0 1.213 40.684
23 946 267 0 1.213 39.738
24 952 261 0 1.213 38.785
25 958 255 0 1.213 37.827
26 965 249 0 1.213 36.862

45 27 971 242 0 1.213 35.891
28 977 236 0 1.213 34.914
29 984 230 0 1.213 33.930
30 990 223 0 1.213 32.940
31 997 217 0 1.213 31.943
32 1.003 210 0 1.213 30.939
33 1.010 203 0 1.213 29.929
34 1.017 197 0 1.213 28.913
35 1.023 190 0 1.213 27.889
36 1.030 183 0 1.213 26.859
37 1.037 177 0 1.213 25.823
38 1.044 170 0 1.213 24.779
39 1.051 163 0 1.213 23.728
40 1.057 156 0 1.213 22.671
41 1.064 149 0 1.213 21.607
42 1.071 142 0 1.213 20.535
43 1.078 135 0 1.213 19.457
44 1.086 128 0 1.213 18.371
45 1.093 121 0 1.213 17.279
46 1.100 114 0 1.213 16.179
47 1.107 106 0 1.213 15.072
48 1.114 99 0 1.213 13.957
49 1.122 92 0 1.213 12.836
50 1.129 84 0 1.213 11.707
51 1.136 77 0 1.213 10.570
52 1.144 70 0 1.213 9.426
53 1.151 62 0 1.213 8.275
54 1.159 54 0 1.213 7.116
55 1.167 47 0 1.213 5.949
56 1.174 39 0 1.213 4.775
57 1.182 31 0 1.213 3.593
58 1.190 24 0 1.213 2.403
59 1.198 16 0 1.213 1.206
60 1.206 8 0 1.213 0
Sursă: www.bancatransilvania.ro/pentru -tine/credite/credite -de-consum/formula -bt-credit -auto/ [32]

Din tabelul nr. 3.5 se observă că rata lunară pentru creditul împrumutat este de 1.416
lei, pe o perioadă de 60 de luni, mai exact pe o durată de 5 ani, dobânda variază de la o lună
la alta deoarece dobâ nda este una variabilă nu fixă.

46 3.6 Amortizarea mijlocul ui de transport
Amo rtizare reprezint ă perioada în care o investiție poate fi recuperată, în cazul
mijloacelor de transport , amortizarea se face între 2 -5 ani. Durata de amorizarea a bunului se
efectuează având în vede re următoarele aspecte și anume: valoarea amortizată, perioada de
viață a bunului și sistemul de amortizare care o să fie aplicat în cazul bunului respectiv .

Tabel. nr. 3.3.6 Calculul amortizări i prin metoda liniară

Nr crt .
Anul Valoarea de intrare
a mijlocului de
transport Amortizarea Valoarea
netă
contabilă
(lei) Anuală
(lei) Cumulată
(lei)
1 2018 70.000 14.000 14.000 56.000
2 2019 70.000 14.000 28.000 42.000
3 2020 70.000 14.000 42.000 28.000
4 2021 70.000 14.000 56.000 14.000
5 2022 70.000 14.000 70.000 0
Total – 70.000
Sursă: Date prelucrate de autoare

Principal ul avantaj al amortizării liniare face referiere la metoda simplă de aplicat,
fiind considerată și cea mai des u tilizată , datorită uniformității cheltuielilor exercițiului și a
costului în timp.
Limitele principale rezultă din aspectul simplificat și constau în faptul că diminuarea
de valoare a bunurilor nu este constată pe tot parcursul vieții sale, de asemenea metoda nu
ține cont nici de scăderea capacității de producție, nici de creșterea în ti mp a cheltuielilor de
întreținere datorită uzurii. Sub aspect fiscal, metoda prezintă avantajul că reduce tendința
înterprinderilor de eludare a fiscalității însă nu ține seama de influența programului teh nic,
respectiv de uzura morală.

47 Concluzii

Modal itățiile prin care o societate se poate finanța sunt multiple, însă cel mai
important lucru este defapt dimensionarea reală a nevoilor de finanțare care este strâns legată
de volumul de rambursare a acestora. Pentru selecționarea celei mai favorabile vari ante de
finanțare este nevoie de o documentație foarte bine efectuată.
În momentul în care o înterprindere dorește o finanțare pentru afacerea pe care o are,
cel mai important element îl constituie calitatea unui plan de afaceri bine întocmit care va
face diferența între eșec și succes .
Identificarea și realizarea finațării unei afaceri nu asigură în totalitate problemele care
pot apărea pe parcursul derulării activității societății. Finanțarea societății nu poate da
rezultatele prevăzute fără o echipă ma nagerială capabilă să gestioneze eficient noile fonduri.
În situație contrară, există posibilitatea ca societatea să nu își poată atinge obiectivele
propuse, putându -se ajunge în situația în care societatea să intre în insolvență sau chiar
faliment.
În ec onomia de piață actuală, agenții economici utilizează resurse diferite pentru
activitatea pe care o dețin, utilizându -le în funcție de domeniul de activitate pe care îl
desfășoară, resurse împărțite diferit, o parte sunt asigurate din sursele proprii ale f irmei altele
din credite bancare. Creditele bancare fiind considerate deasemenea cea mai ușoară
modalitate prin care o firmă se poate finanța, datorită avantajelor de care dispun.
Prin acțiunea de a parcurge toate temele prezentate în lucrarea de licență, consider că
am analizat toate avantajele și dezavantajele oferite de autofinanțare, leasing, credite bancare,
emisiunea de obligațiuni, etc pe care acestea le au față de persoana ca re beneficiază de ele.
Acestea diferă de la modalitatea la alta, însă sunt deosebit de importante pentru societatea
care dorește să finanțeze, deoarece în funcție de aceste aspecte firma ia o decizie cu privire la
sursa pe care o va alege, încadrându -se în cele mai multe cazuri spre cele mai ușor de realizat.

48 Bibliografie

[1] Andreica M, Andreica C, Muștean – Ștefan I, Muștean -Ștefan R, Decizia de finanțare
în leasing, Editura Cibernetică București, 2003 .
[2] Berceanu D, Politicile financiare ale firmei, Editura Universității, Craiova 2001 .
[3] Biber G.Emil, Procesul investițion al în economia de piață, Editura INFOMIN Deva –
1998 .
[4] Dan Voiculescu, Dezvoltarea Economică Durabilă, Rolul fondurilor europene
structurale și de investiții, Editura București, 2 014.
[5] Daniela Zăpodeanu, Monedă și Credit, Instituții monetare și de credit , Editura
Universității din Oradea, 2005 .
[6] Daniela Zăpodeanu , Monedă și Credit . Economie Monetară, Editura Universității
Oradea, 2005.
[7] Diana Sabău Popa, Daniela Zăpodeanu, Introducere în studiul pieței de capital,
Editura Universității din Oradea, 2008 .
[8] Droj Laurențiu, Suport de curs, 2017 .
[9] Dumitru G. Badea, Piața de capital & restructurarea economică, Editura Economică,
2000 .
[10] Gabriela Anghelache, Pia ța de capital, Editura Economică, 2004 .
[11] Georg eta Vintilă, Gestiunea financiară a înterprinderii, Editura Didactică și
Pedagogică, R.A, București, 2010 .
[12] Gheorghe D. Bistriceanu, Mihai N.Adochitei, Emil Negrea, Finanțele agenților
economici , Editur a Didactică și Pedago gică, 1995 .
[13] Ioan Turcu, Finanțe, Editura Economică, 2000 .
[14] Jacoues Masson, Les credits bancaiers aux entreprises, La revue BANQUE, 1988 .
[15] Levente Katona, Finanțarea înterprinderilor mici și mijlocii, Editura Expert,
București, 2004 .
[16] Mihaela Onofrei, Finanțele Înterprinderii, Editura Economică, 2004 .
[17] Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanțe și gestiune financiară de înterprindere,
Editura Economică București, 2003 .
[18] Myers B, Stewart C, Richard A, Principles of Corporate Finance, McGraw -Hill 2003 .
[19] Nicoleta Bărbuța -Mișu, Finanțele Î nterprinderi i, Editura Didactică și Pedagogică
București, 2009 .

49 [20] Nicoleta Bărbuță -Mișu, Finanțarea și performanța înterprinderii, Editura Pedagogică
și Didactică București 2009 .
[21] Nicoleta Bugnar, Relații economice internaționale, Editura Imprimeriei de Vest, 2001 .
[22] Nicoleta -Claudia Moldov an, Costul și structura capitalului social, Editura
Universității de Vest, 2004 .
[23] Onofrei Mihaela, Finanțele Î nterprinderi i, Editura Economică București, 2003 .
[24] Tatiana Molico, Eugen Wunder – Leasingul un intrument modern de investiții și
finanțare, Editura CECAR București, 2003 .
[25] Toma Mihai, Alexandru Felicia, Finanțe și gestiune financiară de înterprindere,
Editura Uni versități i București 2006 .
[26] Victor Dragotă, Evaluarea acțiunilor societăților comerciale , Editura Economică,
2006.
[27] http://cnipmmr.ro/wp -content/uploads/2017/07/PPT -CA-2017v3.pdf , consultat la
15.05.2018 .
[28] http://journals.univdanubius.ro/index.php/euroeconomica/pages/view/dupeuroecono
mica , consultat la 14.03.18 .
[29] http://moradoconsulting.ro/fonduri -europene -startup -nation , consultat la 19.04.2018 .
[30] http://www.finantar e.ro/fonduri -structurale/poc -2014 -2020 , consultat la 12.04.2018 .
[31] http://www.fonduri -structurale.ro/program -operational/1/programul -operational –
regio nal, consultat la 12.04.2018 .
[32] https:// www.bancatransilvania.ro/pentru -tine/credite/credite -de-consum/formula -bt-credit –
auto/, consultat la 19.06.2018 .
[33] https://www.bcr.ro/ro/business/creditare/finantarea -activitatii -curente/linia -de-credit ,
consultat la 24.04.2018 .
[34] https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici , consultat la 25.05.2018 .
[35] http://www.stra tegiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article7d347fdae48
d392d13b631af1d9b6362.pdf , consultat la 14.05.2018 .