Programul de studii: MANAGEMENT(ID) Anul:3Sem.2 [603146]

FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: MANAGEMENT(ID) Anul:3/Sem.2

MANAGEMENT ORGANIZAȚIONAL
PROIECT
Analiza echipei VoilaManagement Sinaia

Coordonator: Student: [anonimizat]. u niv. Lupșa Tătaru Dana Mosor Andreea Ștefania
Management – ID/ An 3

– 2020 –

În urma studiului materi ei “Comportament organiza țional” unitatea de curs numărul 3,
voi întocmi un chestionar pentru a putea măsura nivelul de autostimă din cadrul firm ei unde
sunt angajată.
Autostima, respectiv ,,gradul în care o persoană se a utoevalueaza pozitiv”, este una
dintre variabilele importante ca având o influență marcantă asupra comportamentului uman.
Autostima poate fi definită drept propria opinie sau credință asupra valorii proprii .
Persoanele cu un ridicat ni vel al autostimei posedă calităț i deosebite de evaluare justă,
independență în muncă și creativitate. Acestea su nt în stare de afecț iune, de stabilirea unor
obiective înalte pentru prop ria persoană și pentru organizaț iile sau structurile sociale pe care
le conduc și dau dovadă de energie în atingerea obiectivelor stabilite.
Pe de altă parte cei cu un nivel scăzut al auto -stimei au o performanță scăzută în
condiț ii de stres, sunt predispuși la influenț are prin persuasiune, sunt mai puțin ambițioși, au
tendinț a de a -și alege modele pe care le urmează, ezită când vine vorba să solicite ajutorul
cuiva.1 Altfel zis, ea ne arată modul în care noi ne vedem pe noi înșine ca indivi zi capabili de
valorizare. Avem încredere în for țele proprii? Credem că avem succes în tot ceea ce facem?
Suntem atractivi ca individualită ți în general? Merităm noi respectul altora sau a prietenilor
noștri?
În chestionarul ce urmează, a ngaja ții au posibilitatea sa reac ționeze prin r ăspunsuri
pozitive sau negative ( DA/ NU ), in func ție de nivelul s ău de autostim ă.

1 Aura C., Prof. Dana Lupșa Tătaru, Management Organizațional, Suport de curs, Universitatea Transilvania din Brașov, 2019

Dup ă înche ierea completăr ii chestionarului , se va realiza un studiu asupra echipei,
pentru a determina nivelul de autostim ă pentru fiecar e în parte .

Chestionar de indentificare a nivelului propriu de autostimă2

Identificați ni velul propriu de autostim ă complet ând chestiona rul de m ai jos.
Instruc țiuni de c ompletare : se va bifa afirma țiile care considera ți că sunt adevărate în ceea ce
vă privește.
1. În general sun t nervos ori de câte ori mă aflu în situa ția când nu cunosc așteptările celorlal ți
de la mine.
2. Îmi este greu sa aud criticile celorlal ți la adresa mea.
3. Mi -e teamă să nu fiu pus în situa ții în care să fiu luat de fraier.
4. Am tendin ța de a -mi maxi miza greșelile și de a -mi minimiza succesele.
5. Adopt o atitudine foarte critică atât fa ță de mine cât și fa ță de ceilal ți.
6. Am momente când sunt foarte deprimat.
7. De cele mai multe ori mă simt cuprins de fric ă sau de nervozitate

2Prof. Dana Lupșa Tătaru, Management Organizațional, Suport de curs , U3._Personalitatea_si_comportamentul_organizational ,,
Universitatea Transilvania din Brașov, 2019

8. Când cineva mă tratează necorespunzător, cauza poate fi ceva ce e posibil ca eu s ă fi făcut
și în consecin ță merit să fiu tratat astfel.
9. Întâmpin dificultă ți în identificarea persoanelor în care pot avea încredere.
10. Am adeseori sentiment ul că nu știu ce trebuie să spun sau ce trebuie să fac.
11. Sunt preocupat de felul în care arăt.
12. Mă rușinez foarte repede.
13. Cred că cei din jurul meu acordă o foarte mare aten ție și sunt foarte critici fa ță de ceea ce
spun și fac.
14. Mi -e team ă să nu fac greșeli pe care cei din jurul meu să le observe.
15. Adeseori mă deprimă faptul că aș fi putut spune sau face anumite lucruri și nu am făcut -o.
16. Am evitat până acum să aduc schimbări în via ța mea deoarece mi -a fost teama să nu
greșesc sau să eșuez.
17. De cele mai multe ori când sunt criticat intru in defensivă și ripostez.
18. Nu am reușit până acum să ob țin rezult atele de care sunt în stare datorită fricii și tendin ței
de a evita.
19. Am tendin ța de a lăsa frica și nervozitatea să -mi afecteze deciziile pe care le iau
20. În mare parte a timpului am gânduri negative.
21. Sunt o persoană care dezvăluie foarte mult e amănunte din via ța personală.

22. Uneori devin atât de nervos încât nu mai știu ce să spun.
23. Adeseori amân ce am de făcut.
24. Încerc sa evit conflictele si confruntările.
25. Mi s -a spus că sunt o persoană prea sensibilă.
26. Când eram copil am avut sentimente de inferioritate.
27. Tind să cred că standardele mele sunt mai ridicate decât ale altora.
28. Adesea am sentimentul că nu știu ce se așteaptă de la mine.
29. Mă compar adesea cu ceilal ți.
30. Am adesea gânduri negative în legătură cu m ine și cu ceilal ți.
31. Am adesea senza ția că nu sunt tratat corespunzător de către ceilal ți și că aceștia profită
de mine.
32. Adesea noaptea revăd evenimentele zilei care a trecut si trec în revistă atât propriile ac țiuni
si vorbe, cât și pe ale celor cu care am intrat în contact.
33. Adesea iau decizii în func ție de ce -i mul țumește pe cei din jurul meu și nu în func ție de ce
doresc eu.
34. Adesea cred ca ceilal ți nu mă respectă
35. Adesea când fac parte dintr -un grup, îmi autocenzurez exprimarea pro priilor păreri, idei,
sentimente.

36. Prefer adesea să mint decât să spun un adevăr care ar fi respins sau criticat.
37. Mi -e teamă că aș putea spune sau face ceva care i -ar determina pe cei din jurul meu să mă
catalogheze drept incompetent sau prost.
38. Nu -mi stabilesc obiective pentru viitor.
39. Sunt o persoană care rareori dezvăluie amănunte din via ța personală.
40. Mă descurajez ușor.
41. Nu -mi conștientizez propriile sentimente.
42. Am crescut într -o casă disfunc țională.
43. Cred ca via ța mea este mai grea decât a altora.
44. Evit adesea situa țiile care m -ar face sa mă simt comfortabil.
45. Sunt un perfec ționist atât în ceea ce fac, cât și în felul în care arăt.
46. Mă simt mu lt prea rușinat să mănânc singur, sau sa ies la film ori sa desfășor diverse
activită ți pe cont propriu.
47. Sunt adesea nervos sau rănit de cuvintele sau comportamentul celor din jur.
48. Uneori sunt atât de nervos sau de supărat încât : mi se accelerea ză pulsul, transpir, plâng,
roșesc, înghit cu greu, ame țesc, tremur, am un nod in stomac
49. Mi -e foarte team ă să nu fiu criticat, dezaprobat sau respins
50. Când iau hotărâri mă bazez pe opinia altora.

Punctaj :
❖
0-4 afirma ții adevărate – nivel de auto -stimă destul de bun
❖
4-10 afirma ții adevărate – nivel de auto -stimă oarecum scăzut
❖
11-18 afirma ții adevărate – nivel de auto -stimă destul de scăzut
❖
19-50 afirma ții adevărate – nivel de a uto-stimă foarte scăzut

Observatie : Trebuie men ționat că punctajul ob ținut la acest chestionar nu are nimic de –
a face cu calită țile pe care le poseda ți. Ceea ce încearcă să măsoare este modalitatea de
autoevaluare a fiecăruia. Astfel, cu cât nivelul d e auto -stimă este mai ridicat, cu atât punctajul
este mai scăzut și invers.

(Informa ții preluate din unitatea de curs nr. 3)

Relația dintre succesul unei organiza ții și o autostimă crescută la nivel de individ este
un fapt demonstrat.

CONCLUZII

Chestionarul a fost completat de un num ăr de 1 2 persoane din departa mente diferite ale
firmei și am obținu t urm ătoarele punctaje :
Nr. Crt Numele angaj atului Punctajul obținut Nivelul de autostimă af erent
1. Iulian 22 Foarte scăzut
2. Cătălin 18 Destul de scăzut
3. Ana 9 Oarecum scăzut
4. Bogdan 20 Foarte scăzut
5. Andreea 4 Oarecum scăzut
6. Adriana 6 Oarecum scăzut
7. Gabrie l 1 Destul de bun
8. Dana 37 Foarte scăzut
9. Corina 2 Destul de bun
10. Alexandru 11 Destul de scăzut
11. Marina 18 Destul de scăzut
12. Florin 42 Foarte scăzut

Conform rezultatelor obținute în urma analiz ei chestiona rului de mai sus, echipa se
dovede ște a avea urm ătoarele : 2 angaja ți cu nivelul de autostim ă destul de bun, 3 angaja ți cu
nivel de autostim ă oarecum scăzut, 3 angaja ți cu nivel de autostim ă destul de sc ăzut și 4
angaja ți cu n ivel de autostim ă foarte sc ăzut.
Persoanele care p osedă un nivel de autostimă înaltă sunt în general persoanele care
caută să ocupe un loc mai înalt în societate și sunt în gene ral mult mai predispuși risculu i și
incertitudinii față de cei cu un nivel mai scăzut al acestei trăsături de personalitate. Totodată,
colegii și superiorii acestora sunt percepu ți ca persoane care pot ajuta și nu ca amenin țări la
adresa securită ții personale . Pe de altă parte cei care posed ă un nivel scăzu t al auto -stimei au
o performan ță scăzută în condi ții de stres, sunt predispuși la influen țare prin persuasiune, sunt
mai pu țin ambi țioși, au tendin ța de a -și alege modele pe care le urmează și ezită în ge naral
când vine vorba să solicite ajutorul cuiva.
În cadrul firmei în care sunt angajată , angajații cu stimă de sine ridicată ⇒ ( este acel stil
în care angajații sunt consultați în luarea hotărâ rilor, iar dacă li se dă o sarcină li se per mite să –
și aleagă colaboratorii ) au parte de un stil de conducere democratic din parte a persoa nelor
care ocupă un post de decizie în firm ă. Pentru angajații cu stima de sine scazută, managerul
firmei folosește , în general , un stil de conducere autoritar ⇒ ( este acel stil în care angajații nu
sunt consultați aproape în nici o privință la luarea hotărarilor, iar în cazul î n care li se dă o sarcină
nu sunt întrebați cu cine ar dori să lucreze ).
În concluz ie, autostima, ca una din trăsăturile fundamentale ale angaja ților de succes,
dovedește capacitatea acestora de a face provocărilor organiza ționale .