Cetatea Alba Carolina model de dezvoltare cultural -turistica [603050]

1
Cetatea Alba Carolina model de dezvoltare cultural -turistica
Introducere :
– motivul alegerii temei
Cetatea Alba Carolina a avut parte de o dezvoltare continua din anii care au urmat revolutia si pana
in prezent in ceea ce priveste turismul si reabilitarea principalelor obiective din cetate.
– contextul stiintific
Pentru a defin i turismul cultural mai întâi de toate trebuie să determinăm sensul termenului de
cultură. cultura este "acel complex, care include cuno ștințe, credin țe, artă, morală, lege, obiceiuri și
orice alte capacită ți și obiceiuri dobândite de om ca membru al socie tății "
Cultura se referă la depunerea cumulativă a cuno ștințelor, a experien ței, a convingerilor, valori,
atitudini, sensuri, ierarhii, religie, no țiuni de timp, roluri, rela ții spa țiale, conceptele universale,
obiectele materiale și posesiunile dobândit e de un grup de oameni pe parcursul genera țiilor, prin
eforturi individuale și de grup. ( János Csapó, 2012)
Turismul cultural poate fi definit ca acea activitate care permite oamenilor să experimenteze
diferitele moduri de via ță ale altor oameni, câ știgân d astfel in primul rând o în țelegere a obiceiurilor, a
tradițiilor, a mediului fizic, a ideilor intelectuale si acele locuri de semnifica ție arhitecturală, istorică,
arheologică sau culturală care rămân din timpuri stravechi. Turismul cultural diferă de tu rismul de
agrement în sensul că urmăre ște ob ținerea unui tip de turism prin in țelegerea sau aprecierea naturii
locului vizitat " (ICOMOS Charter for Cultural Tourism, Draft April 1997)
Turismul cultural este un termen complex, iar literatura oferă diferite structuri de clasificare,
una dintre ele include următoarele:
 Turismul patrimoniului: în mare măsură preocupat de interpretarea și reprezentarea trecutului;
 Turismul de artă: arta ajunge la turi ști în sensul de teatrul, dansul, muzica și artele vizuale se
deplasează bine în prezentări de formă, spectacole și expozi ții;
 Turismul cultural urban: majoritatea ora șelor oferă diverse atrac ții culturale;
 Turismul cultural rural: include turismul agricol, ecoturismul, turismul agricol;
 Turismul cultural indigen: persoanele indigene implicate în toate activită țile;
 Turismul cultural contemporan: tipul de turism în care activită țile culturale sunt influen țate de
cele mai recente tendin țe

2
Pentru a crea un turism cultural durabil, trebuie să în țelegem turismul și managementul
cultural. De asemenea, un rol important în atingerea acestui obiectiv îl are legătura dintre capitalul
cultural și socio -economică , dezvoltarea zonei în cauză.
O altă cl asificare a turismului cultural:
– Turismul creat iv: se referă la învă țarea abilită ților indigene distinctive ale destina ției vizitate și
dezvoltării creativitatii individuale în timpul vacan ței
– Turismul etic: a ie șit din mi șcarea con știentă a turi știlor europeni care au devenit con știenți de acest
fapt că mare parte a din cheltuielile turistice nu sunt în beneficiul comunită ților gazdă, a șa cum se
așteaptă să facă
– Turismul de via ță: o experien ță personalizată facilitată de o agen ție de turism pentru fiecare vizitator
individual se ocupă de interesele sale profesionale , (Sanda,2016)
Care este profilul turistului cultural? Desigur există diferen țe după tipul de produs cultural, dar
in general indentificam un model foarte comun al turistului cultural:
• câștigă mai mul ți bani și cheltuie mai mul ți bani î n timp în vacan ță;
• petrece mai mult timp într -o zonă în vacan ță;
• este foarte posibil să rămână la hoteluri sau moteluri;
• este foarte probabil să faca cumpărături;
• este mai educat decât publicul larg;
• include mai multe femei decât bărba ți.
• tinde să fie în categorii de vârstă mai înaintată. (Ted Silberberg,1995)
Europa este una dintre regiunile lumii cu cea mai mare concentrare de situri de patrimoniu și
este de asemenea destina ția turistică de top din lume. Chiar dacă fiecare țară europeană are un caracter
unic si o dotare culturală valoroasă, evolu ția socio -economică a fiecărei țări aduce diferen țe în stadiul
de dezvoltare. Lucrarea de fa ță vizează eviden țierea importan ței a activită ților turistice în dezvoltarea
durabilă a unei zone turist ice cu ajutorul unei forme specifice de turism bazată pe bunurile culturale și
istorice .( Drăgulănescu, Stanciulescu,Ion, Stan, 2014)
Țările din Europa Centrală și de Est care au apărut din experien țele guvernului comunist au
trebuit să se adapteze conseci nțelor schimbărilor în fluxurile turistice. Turismul cultural a fost
considerat ca având o importan ță deosebită nu numai ca o nouă pia ță de cre ștere dar și din motive
politice, ca mijloc de a produce imagini favorabile ale acestor țări.

3
Țările generatoare de turism sunt agen ți cheie în procesul de formare a imaginii. Promovarea
acestui turism și con știentizarea consecin țelor. Printr -un interviu cu reprezentan ții unui numărmare de
țări, sa ajuns la concluzia că turismul cultural a fost văzut foarte pozitiv și a fost important pentru to ți,
dar a fost văzut pe pia ță mai degrabă în termeni politici. Agen ții de turism intervievati au avut o
viziune specială privind patrimoniul turismului cultural și au recunoscut pu țini probleme legate de
utilizarea culturii î n scopuri turistice. (Hughes, Allen,2003 )
Arhictectura reprezinta un punct foarte important al turismului cultural. Detaliile arhitecturii
dezvăluie fundamental interpretarea întregului întreg mediu și antropic. Grija și alegerea materialelor,
schimbarea în scară și exprimarea în materie lingvistică a proiectului reprezi ntă o modalitate pentru
conservarea peisajului. Includerea elementelor de referin ță, ca puncte dinstictive , sunt utilizate pentru
orientarea și comunicarea contextului. Aceste elemente ajuta la formarea cadrului original.(Pujia,
2016)
O țară poate prezenta patrimoniul său cultural, cu o gamă variată de elemente inclusiv
ospitalitate, arhitectura specifică, gastronomie locală, produse tipice de artizanat, evenimente
tradiționale și toate acele particularită ți care descriu via ța acestei na țiuni.
În această epocă de uniformitate și standardizare putem observa o mare aten ție acordată crearii
de produse globale, astfel bunurile și chiar serviciile oferite de o singură țară pot sa devina foarte
asemă nătoare cu cele oferite de alte țări. În acest context, necesitatea de a încuraja diversitatea
culturală și de a promova identitatea locală, atât ca resursă turistică, cât și ca mo ștenire culturală a
devenit obligatia tuturor de a o duce în viitor catre urmatoarele genera ții, fiind o prioritate a
fiecăruia dintre noi.
Turismul de success si eficient nu depinde exclusiv de echipamentul turistic ci și de dotarea
unei loca ții,de o infrastructură de nivel înalt sau pe o locuin ță adecvată, ci pe capacitatea furnizorilor
de servicii turistice de a crea un "produs" specific de călătorie care să reflecte tradi țiile locale si sa
dezvăluie cele mai interesante experien țe pe care le -ar putea avea un vizitator. ( Drăgulănescu,
Stanciulescu,Ion, Stan, 2014)
Într-o privire mai atentă, factorii culturali joacă un rol determinant în activită țile proiectate să
promoveze transferul sau schimbul de cuno ștințe și idei, elementele enumerate mai jos sugerează

4
câteva entită ți, evenimente și activită ți care pot genera un flux tu ristic bazat pe ace ști factori:
Biblioteci, muzee, expozi ții; Muzică, teatru, cinema; Călătorii educa ționale, pe termen scurt,cursuri;
Școli și universită ți pentru studii și cercetări pe termen lung; Științifice și expeditii arheologice;
cinematografice; C onferin țe, congrese, Întâlniri, seminarii (Charles, Goelder și Brent, 2006).

Tipul de turisti Descriere Activitati
Turisti specializati Turismul cultural joacă un rol
central în decizia de călătorie și
persoana în cauză se bucură de o
experien ță culturală profundă – experien țe de învă țare care ii
provoacă intelectual;
– muzee de istorie, galerii de artă,
temple
Și site -uri de patrimoniu mai pu țin
cunoscute
Turisti amatori Turismul cultural joacă un rol
central în decizia de călă torie, dar
persoana în cauză se bucură de o
experien ță culturală nesemnificativă – călătoresc pe distan țe lungi până
la destina ție;
– excursiile și rătăcirile pe străzi
Sunt cele mai populare activită ți;
-viziteaza zone indepartate
Turisti ocazionali Turismul cultural joacă un rol
moderat în decizia de călătorie și
persoana în cauză se bucură de o
experien ță culturală nesemnificativă
– viziteaza atrac țiile și templele care
sunt u șor accesibile;
– exploratori, dar nu ca turisti
culturali turistici.
Turism incindental Turismul cultural joacă un rol mic
sau nu are nici un rol
în decizia de călătorie și
persoana în cauză se bucură de o
importan ță nesemnificativă a
experien ță culturale – atrac ții ușor accesibile și atractive
Pot fi găsite în ora ș;
– parcu ri tematice de patrimoniu;
– să evite templele și alte locuri
religioase
Turism accidental Turismul cultural joacă un rol mic
sau nu are nici un rol
în decizia de călătorie și
persoana în cauză se bucură de o – nu există un turist tipic.

5
profundă experiență culturala

Tab.1 Types of Cultural Tourism; Ioan Petroman , Cornelia Petroman, Diana Marin, Ramona Ciolac,
Loredana Văduva, Ioana Pandur; 2013
In Romania turismul cultural este foarte bine diversificat si totodata apreciat de turistii straini
sau din interiorul tarii. Zonele popularizate de turisti detin si o infrastructura de cazare si alimentatie
foarte bine dezvoltata .
Puncte slabe ale turism ului cultural din Romania:
Nivelul de instruire relativ redus al ghizilor in Turismul cultural (în special circuitele) și ghizii de la
diverse obiective turistice;
Nerespectarea obiectivului turistic ca a sursa financiară suplimentară sau nu sunt gesti onrea gresita
a administra ției locale
Marketingul punctelor culturale de interes este redus mai ales la nivel regional / local, deci de aici
lipsa cunoasterii valorii lor;
Cercetările de pia ță se reduc la numarul de vizitatori pe care ii are o regiu ne.
rigiditatea institu țiilor culturale cu privire la schimbarea programului de vizitare, indiferent de
sezonul turistic
Lipsa evenimentelor culturale legate de anumite puncte turistice de interes;
Lipsa de con știentizare la nivel na țional a importa ntei patrimoniumui national in prezent dar si in
viitor;
Puncte tari ale turismului cultural din Romania:
• Bogă ția materialului cultural și material immaterial din Patrimoniul României;
• Multiculturalismul spa țiului românesc;
• Numărul relativ mare de obiective turistice incluse in lista patrimoniului mondial de către UNESCO;
– existen ța umor structuri turistice cu func țiuni de cazare de 3 * și 4 * în toate ora șele importante din
România, respective Principalele regiuni etnografice;
• Existen ța unor personalită ți cunoscute în lumea noastră Cultura – Enescu, Brâncu și; (Mazilu,2013)
Cap I. Favorabilitatea si restrictivitatea pozitiei geografice a
1.1. Pozitia geografica a judetului

6
Se afla in partea central – vestica a Romaniei, pe cursu l mijlociu al Muresului. Se invecineaza
la nord-Cluj; la nord -vest-Bihor, Arad; la sud -vest-Hunedoara; la sud -Valcea; la est -Sibiu; la
nord-est-Mures. Suprafata este de 6242 kmp (2,6% din teritoriul țării), fiind al 16 -lea jude ț ca mărime,
încadrându -se în categoria jude țelor de mărime mijlocie. Judetul Alba se suprapune peste Muntii
Occidentali (Muntii Apuseni), Carpatii Meridionali (Muntii Sebesului), zonele montane ocupand peste
50% di n suptafata totala a judetului; zona de podis reprezinta 20 % din sup rafata si este reprezentata de
Podisul Tarnavelor, jonele joase ale judetului sunt date de depresiunea Alba Iulia -Turda si de luncile
raurilor. ( Monografie Romania)
Pe teritoriul judetului Alba intalnim urmatoarele unitati de relief care au adus judetulu i o mai
mare atractivitate. In partea Nordica intalnim: Muntii Bihor, partea sud -estica facand parte din
teritoriul judetului Alba, in acesti munti este reprezentativ relieful carstic cu chei (Ordancusa), cu
pesteri (Scarisoara, Focul Viu, Radani, Pojarul Politei). Muntele Gaina reprezentat de pajisti intinse la
altitudinea de 1000 -1200 m. Muntele Mare asemanator unei cupole uriase, este special prin contrastul
dintre netezimea culmilor si abruptul vailor. Muntii Trascaului reprezinta cea mai estinsa unitat e
montana din cadrul judetului aici apar toate tipurile de carst intalnite la noi in tara: carstul de platou
(Ciumerna), de masive izolate (Coltii Trascaului) si de creasta (Creasta Ramenetului). Muntii
Metaliferi cu forme de relief destul de monotone dez voltate pe rocile sedimentare, din loc in loc
aparand varfuri ascutite, neck -uri si conuri ( Detunata, Poenita, Breaza). Exista si numeroase
depresiuni montane situate in zonele de contact sau pe vai : Depresiunea Abrudului, Depresiunea
Campeni, Depresiun ea Lupsa, Culoarul Ponorului, Depresiunea Mogosului, Depresiunea Salciua,
Depresiunea Almasului, Depresiunea Zlatna, Dep Amploi, Trascau si depresiunea Poiana Ampoiului.
Din unitatile montane din partea sudica fac parte: Muntii Sureanu care se desprind din nodul
orografic al Parangului, pe inaltimi pastreaza urmele glaciatiunii cuaternare: circuri , praguri, morene,
“spinari de berbec” si blocuri netezite. Muntii Cindrelului, se afla la limitele teritoriale ale judetului su
aspectul unor cupole latgi cu for me greoaie.
Zona centrala cu zone de deal si depresiuni. Dealurile piemontale ale Sebesului, Dealurile
piemontale ale Trascaului care fac legatura dintre unitatea montana si culoarul Muresului. Podisul
Transilvaniei cu subunitatile: Podisul Tarnavelor, Pod isul Secaselor,Podisul Mihaceni si Dealul Bilag.
Culoarul Muresului este o unitate depresionara de contact, aflata intre muntii Apuseni si Podisul
Transilvaniei.

7
Raurile din judet apartin in totalitate bazinului hidrogafic al raului Mures. Raurile au regim
permanent si in general izvorasc din Carpatii Me ridionali la peste 2000 m. Muresul este cel mai
important rau de pe teritoriul judetului.
Clima judetului Alba este continental a, cu usoare nuante de excesivitate in regiunile de ses si de
podis si temperat continentala moderat in zonele de munte. Datorita muntilor se realizeaza zonarea
verticala si reprezinta si o bariera orografica, in schimb culoarul Muresului permite patrunde rea
maselor de aer din ambele sensuri.
Din punct de vedere al accesibilitatii Alba Iulia are o pozitie favorabila, din punct de vedere
rutier fiind la o distanta de 349 de km de Bucuresti, iar fata de orasele mari de importanta regionala
fiind la: 97 de km distanta fata de Cluj, 225 de km fata de Timisoara, 70 de km fata de Sibiu, 240 de
km fata de Brasov. Prin judetul Alba trec 2 drumuri de importanta europeana, E81 care face legatura
intre Satu Mare – Cluj Napoca – Alba Iulia – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Bucure ști – Constan ța si E68
care face legatura intre Arad – Deva – Alba Iulia – Sibiu – Brașov.
Din punct de vedere al accesibilitatii aeriene , nu dispune de aeroport propriu insa se afla la 70 de
km fata de aeroportul dinn Sibiu, la 99 de km fata de ae roportul din Cluj Napoca si la 104 km fata de
aeroportul din Targu Mures: 104 km.
In judetul Alba se poate ajunge si pe cale feroviara, pe aici trecand, magistrala 200 (Bucure ști –
Brașov – Făgăra ș – Sibiu – Vințu de Jos – Simeria – Arad – Curtici) si magi strala 300 (Bucure ști –
Brașov – Sighi șoara – Media ș – Blaj – Teiu ș – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului) si alte doua
rute de importanta regionala: Unirea – Războieni – Târgu Mure ș – Deda (jud. Mure ș) si Alba Iulia –
Zlatna .
+ harta pozitia judetu lui in Romania
1.2. Pozitia geografica in cadrul judetului
Orașul Alba Iulia este pozi ționat in Culoarul Mure șului, unde are loc confluenta cu Ampoiul ,
culoarul Muresului despăr țind Mun ții Apuseni si Podi șul Târnavelor . Ora șul este amplasat pe terasele
Mureșului, partea veche a orasului fiind amplasata pe teresa mai inalta, avand o pozitie favorabila
pentru locuit. Climatul este unul temperat -continental, prin intermediul Mure șului ajungând influente
Vestice – umede, si destul de rar influente nordice. In a ceastă zona bate vantul local Foenul, care
mentine vremea insorita foarte multe zile din an, si temperatura medie anuala ajungand pana la 10o C.
In cadrul municipiului pe langa cele doua rauri mentionate anterior, Mure ș și Ampoi mai intalnim si

8
râul Sebe ș și urmatoarele pârâie: Hăpria, Oarda, Pâcli șei. In municiul Alba Iulia cadrul natural este mai
puțin apreciat, elementele istorice si arhitecturale primând in ceea ce priveste turismul.
+harta pozitia Alba Iulia in cadrul judetului

Cap II. Particularitati istorice
2.1. Mentionari documentare
2.2. Evenimente cu rol important in evolutia…..
(Scanarea documentelor gasite; Harti vechi; cronici, etc)

Cap III. Turismul local
+ harta cetatii ?
Obirctive
Castrul legiunii aXIII a Gemina.
Cetatea medievala
Fortificatia bastionara

Porțile cetă ții sunt considerate printre cele mai valoroase din punct de vedere monumental și
artistic, construc ția lor in stil baroc aducând un plus de elegan ța ora șului. Trei dintre a cestea sunt
orientate catre orașul de jos si trei catre ora șul de sus.
Poarta I se afl a spre ora ș, la baza cetă ții și este bogat ornamentată, a fost construită din piatră
având forma unui arc de triumf in stil clasic in centru având o arcadă de dimens iune mai mare iar pe
margini avâ nd alte doua arc ade mai mici. Acestea sunt despăr țite de pa tru pila ștri, impodobi ți fiecare
de o coloana inelata. In partea superioară avem sculpturi in stil baroc in centru se afla pe un piedestal
stema Austriei -vulturul bicefal cu sabia si sceptrul , iar p e piept poarta monograma lui Carol al VI lea -,
spre exterior sunt regasite statuia zeului Marte, imbracat intr -o uniforma de tip roman si zeita Venus
care reprezinta dragostea si frumusetea, cu o oglinda in mana si imbracata cu o tunica . Pe poarta
regasim 4 basoreliefuri, pe partea exterioara, in stanga este Enea salvandu -si tatal din troia incendiata,
in partea dreapta este reprezentat Hercule inpotriva lui Anteu; pe partea interioara cele doua
basoreliefuri simbolizeaza pe Hercule uciga nd leul din Nemeea, hercule fiind un erou mitic si Perseu,
luptator in costum antic ridicand capul retezat al Meduzei.

9
Poarta a doua este formata din pilastrii, partea superioada a acestora fiind daramata in secolul al
XX-lea. Acesta face legatura dintre o rasul de sus si orasul de jos. Pilastrii centrali sunt decorati in
partea superioara cu cate o ghiulea in flacari, si cate un gigant, unul reprezentand un tanar iar celalalt
un batran.
Poarta a treia este cea mai impresionanta, atat prin dimensiune cat si prin ornamentatia bogata atat
din interior cat si din experior . Este pozitionata intre bastioanele Sfantul Eugen si Sfantul Capistrano,
fiind de aceasi inaltime cu acestea, mai exact 20 de metrii inaltime. Este sub forma de arc de triumf,
fiind formata din patru piloni si opt pilastrii, cu rol principal de sustinere, pozitionati in partea dreapta
si stanga a celor 3 intrari sub forma de arcada.
Fatada exterioara este decorata cu arme, trofee specifice epocii si momente din lupte. In centru se
afla din nou vulturul bicefal cu stema Transilvaniei in piept. Deasupra in trarilor laterale sunt doua
basoreliefuri care ifatiseaza: investitura lui Eugeniu de Savoia in fuctia de comandant suprem, iar cel
de-al doilea il infatiseaza pe general primind macheta cetatii Alba Iulia. In partea superioara sunt doua
grupuri statuare care reprezinta doi prizonieri turci, inlantuiti si mai multe trofee otomane. Deasupra
intrarii principale pe un soclu sub forma piramidala se afla statuia ecvestra a imparatului Carol al
VI-lea in timpul caruia s -a construit cetatatea. Statuia il intruchipeza invingator in fata turcilor, statuia
fiind i nconjurata de prizonieri turci. Carol este imbracat intr -o uniforma romana. Pe cornisa soclului se
regasesc alte doua grupuri statuare care reprezi nta un geniu inaripat cu faclia in mana si inconjurati de
trofee romane.
Fatada interioara sau vestica este bog at ornamentata in maniera baroc. Cei patru pilastrii sustin
capitelori decorate cu ghirlande vegetale si fructe exotice. Atlantii aflati pe pilas trii au corpuri cu
musculatura reliefata si sunt acoperiti cu mantii, doi dintre ei reprezinta tineri iar ceilalti doi, barbati
maturi cu barba. Deasupra intrarilor laterale se afla doua basoreliefuri reprezentand scene din luptele
cu otomanii . Sub cele do ua basoreliefuri se afla doua blazoane, in stanga al contelui Steinville, iar in
dreapta cel al lui Visconti. In partea superioada sunt patru statui: Abundenta, Gloria, Justitia si Forta.
Interiorul portii are 10 metrii latime, in care sunt doua incaperi care foloseau pentru garda cetatii.
In partea superioara este amenajata o terasa cu vedere panoramica asupra orasului. Aici se afla si
Celula lui Horea, Closca si Crisan , in soclul statuii lui Carol al VI -lea. Incaperea masoara 3x3m
metrii si are o mica us a si doua ferestre.

10
Poarta a IV -a este mai simpla decat celelalte porti, are forma semicirculara. Este impodobita cu
doi atlanti, maturi, cu barba. In cetru se afla stema austriei, portalul este ornamentat cu tobe , sulite si
sageti. Portile a V -a si a VI -a nu sunt ornamentate si nu atrag atentia vizitatorilor in mod depsebit.

Obeliscul Horea, Closca si Crisan
Monumentul a fost ridicat in memoria celor trei revolutionari. Au deschis revolta taraneasca din
1784 pentru a elibera taranimea din acea vreme care era supusa unor mari asupriri din partea
conducatorilor. Acestia au fost prinsi la 27 decembrie 1785 si dusi la Alba Iulia pentru a fi judecati. Au
fost inchisi in celule din poarta aIIIa chinuiti pentru a re cunoste faptele facute iar la 28 februarie au fost
condamnati la moarte pe Dealul Furnicilor. Acesta se afla in fata portii a IIIa, locul in care au fost
inchisi cei trei. A fost construit in anul 1937 cand s -au implinit 150 de ani de la rascoala.
Obeliscu l a fost facut din fondurile stranse de la populatie. Monumentul comemorativ este construit
din granit si are o inaltime de 30 de metrii, in partea de jos este o celula simbolica, deasupra fiind cei
trei Horea, Closca si Crisan reprezentati in marime reala , intr -un basorelief. Pe partea opusa este o
statuie reprezentand Victorie inaripata cu o torta in mana.

Bastioanele au fost impodobite cu statui si blazoanele celor al caror nume il purtau. Bastionul
“Eugeniu de Savoia” este decorat de blazon si doua sirene si inscriptia “Eroicului principe Eugeniu de
Savoia”. Bastionul Sfantului stefan, poarta blazonul printului Steinville. Bastionul Trinitatii este
ornamentat cu frunze de acant. Bastionul Sfantului Mihail poarta statuia acestuia ucigandu -l pe balaur .
Bastion ul inchinat lui Carol al VI -lea este ornamentat cu monograma imparatului. Alte bastioane sunt:
Bastionul imparatesei Elisabeta si Sfantului Capistrano.

Biblioteca Batthyaneum (mare)
Este inchisa pentru vizitare, doar in anumite zile este deschisa intregului public. Numele il are de la
episcopul Ignatius Batthyani, carturar si episcop, cunoscut pentru marea colectie de carti. O mare parte
a colectiei lui Batthyani se afla la biblioteca deoarece carturarul dorea a faca in Alba Iulia un cen tru
cultur al. Biblioteca este amplasata in fosta biserica a manastirii trinitariene. Fondatorul bibliotecii a
lasat prin testament modul in care poate fi facuta publica biblioteca si modul in care acesta poate fi
folosita. Biblioteca contine o bogata colectie de car ti, in diverse limbi si o mare diverstitate in ceea ce
priveste tematica. Printre cele mai valoroase lucrari se numara: Evangheliarul de la Lorsch, un

11
manuscris cu Evangheliile lui Marcu si Matei, Psaltirea lui David cu calendar, Biblia sacra, Codex
Burgun dus.Unele dintre cele mai de valoare titluri in romana se gasesc la aceasta biblioteca, cum ar fi:
Polia de la Orastie, Sicriul de aur, Istoria Daciei Transalpine, Dacia veche si noua. In biblioteca sunt
prezente si o serie de obiecte cu mare valoare istor ica: piese preistorice, obiecte antice, de arta
religioasa.

Catedrala Reintregirii (mica)
A fost construita in anii 1921 -1922, arhitectul fiind Victor Stefanescu, se afla in latura de Vest a
cetatii, in apropiere de catedrala catolica . A fost creata dupa Marea Unire de la 1 decembrie 1918, cand
regele Ferdinand I si Regina Maria au primit titlul de suverani ai Romaniei. Pe locul actualei
catedrale a fost fosta biserica a Mitropoliei Balgradului, daramata pentru a putea fi construita cetatea
bastionara. E lementele de arhitectura si decor din catedrala sunt in stil neobrancovenesc, dupa modelul
bisericii domnesti din Targoviste. Edificiul dreptunghiular are in centru biserica principala si alte
doua pavilioane ale acesteia , legate prin colonade bogat orna mentate cu motive florale si geometrice.
Prin clopotnita se face intrarea in edificiu,avand o poarta masiva, clopotnita fiind inalta de 58 de
metrii. Biserica facuta dupa modelul vechilor biserici romanesti are forma de cruce, pridvorul nu este
inchis, fii nd sustinut de coloane. In naos in partea superioara exista o cupola, pe pereti sunt pictati
ctitorii bisericii, Ferdinand si Maria si picturi biblice. Cele mai importante evenimente care au avut loc
in Catedrala Reintregirii sunt : incoranarea regelui Fer dinand I si Regina Maria pe data de 15
octombrie 1922, iar la 21 octombrie 1948 credinciosii Greco -Catolici din Transilvania au revenit la
ortodoxie si a fost creata Episcopia ortodoxa de la Alba Iulia.

Catedrala Romano -Catolica (c.mica)
Săpăturile arheol ogice au descoperit urmele altor două monumente care au fost in locul actualei
catedrale . Primul a fost o mică biserică în for mă circulară, ale cărei urme au fost descoperite în partea
sudică , locul fiind marcat in categrala in mod diferit pentru a scoat e in evidenta vechea constructie .Se
considera ca acesta este cel mai vechi edificiu din Transilvania. Al doilea monument a fost o catedrală
romanică construită la începutul secolului al XII -lea, ale cărei fundații sunt, de asemenea, marcate
aratand o bazil ică cu trei nave . Catedrala in forma in care este in prezent a fost cosntruita in mai multe

12
etape, incepand cu secolul al XIII -lea, aceasta inlocuind vechea basilica romanica. Forma catedralei a
fost pastrata, cea de basilica cu trei nave si trei abside.
Catedrala este construita in stil gotic, navele sunt impartite de stalpi cu capiteluri care au atasate
crosete. Fatada are un etaj, in colturi cu un pilastru fiecare cu cate o nisa oblica. In centru se afla un
portar cu arc circular, deasupra fiind st ema ep iscopului Gereb. Etajul este mic, fi ind ornamentat de doi
pilastrii cu scene biblice si o scoica . In interior este o bolta specifica gotica cu nervuri si impodobita cu
steme ale unor personalitati din Transilvania. Interiorul cuprinde altare in stil baroc si morminte ale
unor mari personalitati, cum ar fi familia lui Iancu de Hunedoara, familia Zapolya. In interiorul
catedralei intalnim si o oraga din secolul al XVIII -lea.

Statuia lui Mihai Viteazul
A fost construita cu ocazia implinirii a 50 de ani de la Marea Unire, se afla pozitionata in centrul
cetatii, in apropierea Salii Marii Uniri, si a Catedralei Romano -Catolice. A fost facuta de sculptorul
Oscar Hann, din bronz. Are o inaltime de 10 metrii, 7 metrii fiind soclul statuii si 3 metrii statu ia
propriu zisa si o lungime de 4 metrii. Statuia il intruchipeaza pe Mihai Viteazul cand a intrat victorios
in Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, cu un buzdugan in mana. Calul este reprez inta in mod simbolic
modul in care Mihai Viteazul si -a pierdut viata, faptul ca are un picior ridicat simbolizeaza ca a murit
in urma ranilor provocate in razboi. In spatele statuii se afla basorelieful “ Unirea tarilor romane ”, a
fost confectionat tot din bronz de catre Horia Flamindu cu ocazia implinirii a 375 de ani de la unirea
infaptuita de Mihai Viteazul. Are 6.20 metrii lungime si 3 metrii inaltime si il reprezinta pe Mihai
Viteazul in fata tronului incoronat si stamele celor 3 tari romanesti. La baza acestuia este urmatorul
text “Aici la Alba Iulia in anul 1600 ca un simbol all dreptului istoric si independent s -a infaptuit
prin lupta si vointa neamului, prin vitejia si geniul marelui voievod Mihai Viteazul, maretul act al
primei uniri politice a celor trei principate romane – Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania – Mai
1975”

Palatul princiar
Acesta se gaseste in centrul cetatii in spatele statuii lui Mihai Viteazul, acesta folosind palatul in
timpul domniei de la Alba Iulia. A fost ridicat in secolul al XV -lea si modernizat mai apoi in secolele
XVI si XVII . Este const ruit in stil gotic prima data apartinand Episcopiei Romano -Catolice, mai apoi
fiind preluat de catre stat, era format din doua cladiri in forma de “L”. Resedinta princiara era alcatuita

13
dintr -un apartament format din patru camere, pozitionat la parter, la etaj era un alt apartament, un
secretariat si dou a apartamente ale muzicienilor. Este descris ca o resedin ță de lux impodobită cu cele
mai de seamă obiecte: scari de marmură, picturi in frescă, fântâni arteziene. Acesta a fost distrus de
turci in invatia din 1658, dupa anul 1700 primind o noua infă țișare. Fațada palatului este in stilul
Rena șterii.

Palatul Apor
Această clădire a fost ridicată la sfar șitul secolului al XVI -lea in stil gotic târziu. Numele il are de
la un nobil Ștefan Apor, care cu timpul a ob ținut titlurile de baron si de conte, fiind considerat unul
dintre cei mai boga ți oameni din Transilvania. Este format din subsol, parter si etaj. Principala atrac ție
in ceea ce prive ște decorul interior este reprezentat de a ncadramentele u șilor și ferestrelor. In secolul
al XVIII -lea cladirea a fost inbunata țită cu o noua fa țadă, cu accentul pus pe structură, ornamentele
fiind de inspira ție militară, fiind prezent și stilul baroc. In prezent este cladirea rectoratului
Univer sității “1 Decembrie 1918”.

Muzeul Unirii
A fost construit in anul 1851 -1853 și prima s -a intrebuin țare fiind de locuin ța pentru ofi țerii din
armata din Alba Iulia. In anul 1887 a fost transformat in muzeu , in 1975 intregul patrimoniu cultural pe
care il adaposte ște muzeul a fost reorganizat cu ocazia implinirii a 375 de ani de la unirea sub Mihai
Viteazul și a implinirii a 2000 de ani de existen ța a ora șului. Muzeul face o incursiune in timp din
trecul pan a in zilele noastre si de asemenea adaposte ște și diferite expozi ții temporale. Incepul
muzeului prezinta elemente din preistorie de la vase de lut, la primele obiecte de lupta din fier. Primul
etaj adaposte ște și perioada daco -romană si feudală . Secțiunea romană a expoziției, este una dintre cele
mai bogate din muzeu, cuprinzând exponate descoperite în cea mai mare parte în anticul dintre centrul
roman Apulum și în castrul Legiunii XIII Gemina, ambele situri aflate pe teritoriul actualului oraș Alba
Iulia. Exponatele din secolul II -III sunt extrem de variate, incluzând: monumente sculpturale și
inscripții din calcar sau marmură, vase din lut. Deosebite sunt uneltele din lemn descoperite în minele
de sare de la Ocna Mureș (Salinae).
Următoarele săli sunt con sacrate prezentării procesului de formare al poporului român. În vitrine
sunt expuse atât obiecte aparținând populației autohtone creștine cât și unele obiecte, în special arme și
piese de harnașament aparținând războinicilor migratori. Procesul etnogeneze i românești se încheie în

14
a doua jumătate a mileniului I, după asimilarea triburilor slave așezate pe teritoriul carpato -dunărean,
etapă bine reflectată în muzeu prin descoperirile din necropola din secolele VII -VIII de la Berghiu.
Secția medievală se desc hide cu prezentarea primelor formațiuni politice de pe teritoriul omâniei,
centrul unuia dintre acestea aflându -se probabil chiar la Alba Iulia (Bălgrad).Următoarele săli prezintă
diverse aspecte ale vieții în perioada feudală, precum dezvoltarea meșteșugu rilor și comerțului. Ultima
parte a primului etaj este dedicată luptei domnitorilor români, o variată coleție de arme ofensive și
defensive fiind expusă în vitrine.
Începutul etajului II este destinat primei uniri din Romania sub Mihai Viteazul. O atmosfe ră este
creată prin expunerea de armuri, steaguri, arme, copii de documente la care se adaugă o reconstituire a
cetății Alba Iuliei în care Mihai Viteazul și -a făcut intrarea triumfală la 1 noiembrie 1599.Următoarele
săli prezintă dezvoltarea principatului independent al Transilvaniei în secolul XVII, când Alba Iulia a
jucat un rol important economic, cultural, religios.O sală prezintă instaurarea dominației habsburgice
asupra Transilvaniei și construirea noii fortificații în stil Vauban de la Alba Iulia (1 714-1738). Maii
răscoale de la 1784 conduse de Horea, Cloșca și Crișan, îi este dedicată o întreagă sală în care sunt
expuse arme și o roată de execuție, care evocă tragicul sfârșit al martirilor de la Alba Iulia. Secția de
istorie modernă a expoziției pre zintă cele mai importante momente ale luptei pentru libertate socială și
națională și pentru unire: activitatea reprezentanților „Școlii Ardelene“ și rolul acesteia în dezvoltarea
conștiinței naționale a românilor. Ultimele săli prezintă viața politică în perioada interbelică, declinul
democrației în perioada premergătoare războiului. Lapidarul roman. Excepționala bogăție și varietate a
monumentelor sculpturale și epigrafice romane descoperite la Alba Iulia au determinat organizarea
unei secții de Lapidariu m în aripa dreaptă a parterului muzeului.
După ce a parcurs expoziția de bază a Muzeului Unirii, o adevărată frescă a luptei milenare a
poporului român pentru unitate și independență națională, vizitatorul va întâlni în circuitul
expozițional, la parter, p e latura de nord, o mare colecție de antichități romane din piatră, unul dintre
cele mai mari din țară, grupate pe categorii de piese, începând cu coloane și capiteluri, stele și
monumente funerare, sarcofage, numeroase și importante statui de împărați, of ițeri și cetățeni romani,
care prin varietatea și valoarea lor artistică subliniază rolul politic, economic și cultural pe care l -a avut
orașul Apulum pentru romanizarea Daciei .1

1 Anghel G., Măhăra G., Anghel Emilia – Alba Ghid turistic al judetului, 1982, editura Sport –Turism, Bucuresti

15
Sala unirii
A fost construita in anul 1906, locul initial a fost destinat ofi țerilor, folosit pe post de cazino. Loc
in care s -a semnat actul unirii la 1 decembrie 1918 . A fost aleasa datorita marimii aceasta, fiind cea
mai mare sala din

3.1. Primele activitati turistice inregistrate in….
3.2. Situatia turismului in perioada actuala (numar firme de turism, personal angajat, salarii)
(realizarea de grafice si interpretarea lor)
3.3. Structuri de cazare si alimentatie publica
(table cu acestea, imagini proprii si comentarii)
3.4. Tendinte in dezvoltarea turismului in……
4.Dezvoltarea turistica a Cetatii Alba Carolina
4.1 Proiecte de reabilitare
4.2 Promovare si proiecte de viz ibilitate
4.3Programul “Smart City”
5. Concluzii