Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena [603014]

1
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Domeniul: Geografie
Specializarea: Geografia Turismului
Programul de studii: Licență ID

Potențialul turistic al orașului Târgoviște

Îndrumător științific:
Conf. Dr. Oprea Răzvan
Absolvent: [anonimizat]
2016

2
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
CAPITOLUL 1 – ASPECTE GENERALE ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1.1. Poziția geografică și limite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
1.2. Istoricul cercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
1.3. Aspecte metodologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
CAPITOLUL 2 – POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ………………………….. …………….. 9
2.1. Relieful și geologia – suport al activităților umane ………………………….. ………………………….. …….. 9
2.2. Particularități climatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
2.3. Resurse hidrografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
2.4. Componente biogeografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
CAPITOLUL 3
POPULAȚIA, COMPONENTĂ ACTIVĂ A SPAȚIULUI GEOGRAFIC …………………….. 21
3.1. Evoluția numerică a populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….21
3.2. Mișcarea naturală a populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..22
3.3. Structura populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 23
3.2. Structura social – economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
CAPITOLUL 4 – ORGANIZAREA TERITORIALĂ ………………………….. …………………….. 28
4.1. Vechimea locuirii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 28
4.2. Infrastructura fizică și socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……32
CAPITOLUL 5 – POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC ………………………….. ………….. 35
5.1. Muzeele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……35
5.2. Teatre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 50
5.3. Monumente și statui ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 51
5.4. Lăcașuri de c ult ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 54
5.5. Parcuri și locuri de relaxare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 57
CAPITOLUL 6 – DEZVOLTAREA TURISMULUI ………………………….. ……………………… 60
6.1. Baza materială folosită în turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..60
6.1.1. Unitățile de cazare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 60
6.1.2. Structurile de alimentație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……63
6.2. Fluxul turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 64
6.3. Forme de turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 66
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 68
Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 70

3
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
INTRODUCERE

Lucrarea Potențialul turistic al o rașului Târgoviște, prezintă situația sectorului turistic din
acest , îmbinând atât elementele fizico -geografice, cât și cele istorice și economice c are a
favorizat orașul în dezvoltarea sectorului turistic de -a lungul timpului.
Potențialul turistic este o sumă a componentelor factorilor mediului geografic geografic
natural și antropic, prin care intervenția factorilor socio -economici duc la un ansambl u de
premise pentru dezvoltarea activităților turistice. Putem afirma că un teritoriu, în cazul nostru
orașul Târgoviște, are potențial turistic, atunci când resursele naturale și cele antropice pot fi
valorificate prin includerea lor într -un circuit turis tic utilizând amenajări tehnice
corespunzătoare. Potențialu l turistic are două component: turismul natural și t urismul antropic .
Mihai Ielenicz și Laura Comănescu (2006, pag. 8) definesc potențialul turistic (denumit și
destinație turistică, în literatura străină) ca totalitatea elementelor naturale și antropice de pe un
spațiu geografic care exercită interes pentru turiști și determină realizarea unor activități turistice.
Lucrarea este structurată în două mari parți, turismul natural și turismul antropic.
Partea întâi are patru capitole și mai multe cu un material gra fic și cartografic expresiv (
figuri, grafice și tabele) menit să ilustreze cât mai elocvent fenomenele prezentate și să
contribuie la cunoașterea spațiului geografic din orașul Târgoviște, a elementelor care
particularizează acest teritoriu și care îi conferă un potențial turistic deosebit, cu multe elemente
unicat foarte valoroase.
Partea a doua, potențialul antropic, scoate în evidență adevărata valoare turistică a
orașului Târgoviște, evide nțiind fiecare element ce poate să de -a o notă turistică. Partea a doua
are un număr de doar 2 capitole cu un număr mai mare de subcapitole și un material grafic mai
mare (figure, grafice, și tabele).
Lucrarea se termină cu o concluzie în care redă pe scu rt cele mai importante ideei pentru
valorificarea potențialului turistic al orașului Târgoviște și cu bibliografia.
Lucrarea a fost realizată sub îndrumarea domnului profesor Conf. Univ. Dr. Oprea
Răzvan căruia țin să -i mulțumesc foarte mult pe această cal e pentru ideile, sugestiile și sfaturile
acordate cât și pentru observațiile critice, mi -au fost de un real folos în realizarea materialului
cartografic și în selectarea bibliografiei, dar nu în ultimul rând în elaborarea aceste lucrări.
Mulțumesc tuturor instituțiilor care au avut amabilitatea de a îmi pune la dispoziție toate
datele și documentația de care am avut nevoie la întocmirea lucrării de față.
Nu în ultimul rând, doresc să adresez mulțumiri familiei mele pentru încurajarea,
încrederea și sprijinu l permanent.

4
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
CAPITOLUL 1 – ASPECTE GENERALE
1.1. Poziția geografică și limite

 Poziția geografică în cadrul Europei
Municipiul Târgoviște este situat la intersecția paralelei de 44°56' N cu meridianul de
25°28' E (Figura 1), la distanțe aproape egale de Ca pul Nord (Norvegia) în nord și de Capul
Matapan al insulei Creta (Grecia) în sud, respectiv de Munții Urali (Federația Rusă) în est și
Capul Roca din Portugalia în partea vestică, pe o suprafață de 53,5 km², ocupând suprafața
unității teritoriale administr ative și 13,2 km² sau 1328 de hectare.
 Poziția Municipiului Târgoviște în cadrul României și județului Dâmbovița
În cadrul României , Municipiul Târgoviște este localizat, în cadrul județului Dâmbovița,
pe râul Ialomița, aproximativ în centru țării, în câmp ia înaltă a Târgoviștei.
În cadrul județului Dâmbovița , a cărei reședință de județ este din anul 1968, Orașul
Târgoviște este situat la jumătatea județului. Cele mai apropriate orașe de Târgoviște sunt: Pitești
(70 km vest), Ploiești (50 km est), Pucioa sa, (20 km nord), Găești, (30 km sud -vest), Moreni (20
km nord -est), Titu, (30 km Sud), Fieni, (27 km nord), și Răcari, (42 km sud -est).
Figura 1 – Poziția geografică a orașului Târgoviște în cadrul României
Sursa: Pelucrare date vectoriale de pe http://www.geo -spatial.org/download

5
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Poziția geografică în cadrul unităților administrative învecinate
În cadrul unității teritorial administrative (UAT), Municipiul Târgoviște se învecinează cu
6 comune: Comune Mănești, Comuna Sotânga, Comuna Aninoasa, Comuna Razvad, Comuna
Ulmi și Comuna Dragomirești, în com ponența unității administrative face parte și satul Priseaca.
Tabel 1 – Principalele caracteristici ale așezărilor din UAT -ul Municipiului Târgoviște
NR.
CRT
COD
SIRUTA
TIP
POPULAȚIE
(2011)
JUDET UAT LOCALITATE ARIA
ha km²
1 65351 Reședință de județ 73.964 Dâmbovița Municipiul
Targoviște Targoviște 1328.4 13.2
2 65360 Comună 873 Dâmbovița Municipiul
Targoviște Priseaca 123.6 1.23
Sursa datelor: ANCPI

Figura 2 – Harta unității administrative teritoriale a Municipiului Târgoviște
Sursa: Prelucrare date vectoriale de pe http://data.gov.ro/dataset /unitati -administrativ -teritoriale

Foto 1 – Panoramă asupra orașului Târgoviște văzută de pe acoperișul Turnului Chindia
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgovi%C8%99 te#/media/File:Panorama_of_Targoviste_City.JPG

6
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
1.2. Istoricul cercetărilor

În literatura geografică existentă nu poate fi citată o lucrare al cărei obiect de studiu să
fie în exclusivitate Potențialul turistic în orașul Târgoviște . S-au făcut totuși câteva refe riri la
diverse probleme care apar în cadrul acestui oraș. Asupra zonei analizate există numeroase
referiri cu caracter general precum:
 Geografia fizică a României – autor Alexandru Roșu ;
 Geomorfologie generală – de Grigore Posea ;
 Relieful Rom âniei – autori Grigore Posea , Mihai Jelenicz , Nicolae Popescu ;
 Câmpia Română – Petre Coteț ;
 Geografia apelor României – autor I. Ujvari ;
 Geografia solurilor României de Florea Nicolae;
 Raul Călinescu – Biogeografia României ;
 I. Velcea ; N. Al. Rădulescu ; N. Petrescu – Geografia agriculturii României ;
 Geografia României – tratat în patru volume sub coordonarea Institutului de Geografie
(1983; 1984; 1987 ; 1992).
Spațiul analizat și împrejurimile sale a reprezentat un obiect de studiu important pe ntru
cunoașterea evoluției fizico -geografice și nu numai a Câmpiei Române și a întregului teritoriu
Carpato -Danubiano – Pontic. Date din ce în ce mai detaliate care urmăresc evoluția modificărilor
geografice apar o dată cu secolul al XVIII -lea. Ca material cartografic se poate aminti harta
stolnicului Constantin Cantacuzino tipărită la Padova în 1700 și harta lui Rhigas din Velestin
apărută în 1797, care cuprinde Țările Române cu bogate informații și descrieri geografice, alături
de cele istorice și arheolog ice. La aceste lucrări de referință se pot adăuga dicționarul geografic
al lui Bauler din 1778, harta austriacă din 1870 cu scara 1:57.000 ce cuprinde toate așezările
umane , harta austriacă de la 1857 și dicționarul topografic și statistic al lui Dimitrie Fundescu
din 1872.
Primele lucrări de paleogeografie a Câmpiei Române sunt realiz ate de către Aldem
Dumitrescu ( în anii 1910, 1911), și de către George Vâlsan ( în anii 1914, 1915, 1916).
Probleme de geomorfologie legate de microformele de relief în inter dependență cu clima
sunt abordate de George Vâlsan în 1917. Problemele de hidrologie au atras atenția mai multor
cercetători, fiind abordate următoarele aspecte: observații asupra cursurilor râurilor din Valahia,
studii de hidrografie, hidrogeologie, regim ul scurgerii apelor etc. Studii de geologie sunt
realizate de către St. Manolescu ( în anii 1923 -1924), Pache Protopopescu ( în anii 1923 -1933).

7
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Perioada de după cel de -al doilea război mondial aduce noi orientări sub aspect teoretic și
metodologic.
Lucra rea „Formarea Câmpiei Române” a lui N. Popp în anul 1947, cercetările de
geologie, hidrogeologie, sistematizare geomorfologică se extind foarte mult în bazinul inferior al
Argeșului. Se remarcă studiile de geologie realizate de E. Liteanu (în anii 1951, 1952, 1953,
1956), ale colectivului format din T. Naum, H. Grumăzescu, Ghe. Niculescu (anul 1954) și cele
de geotehnică ale lui Fl. Crăciun ș i D. Popescu ( anul 1953).
E. Liteanu în colaborare cu A. Pricăjan, T. Brandabur, C. Ghenea, D. Slăvoacă, G. Opran
s-au ocupat în special de probleme de geologie, stratigrafie, tectonică și hidrogeologie.
Cercetările pedologice din 1959 -1966 efectuate de către N. Florea și I. Munteanu sunt
completate de studii asupra depozitelor loessoide realizate de E. Liteanu (anul 1953), P. Coteț
(anul 1956), M. Botezan (anul 1959), M. Pascu (anul 1961), V. Tufescu (anul 1963).
Studii de geologie asupra fundamentului Platformei Moesice sunt efectuate de D.
Paraschiv (1961 -1975).
Pe orașul Târgoviște și imprejurimile sale apropiate exsită lucrări geografice și geologice
precum:
 Enciclopedia orașului Târgoviște, Neculae -Alexandru Boriga, George Coanda, Marian
Curculescu, Editura Biblioteca, Târgoviște, 2011;
 Monografia orașului Târgoviște, Ecaterina Negoescu, Institutul de Arte Grafic e și Editura
"Îndreptarea", București, 1929;
 Orașul Târgoviște și zona sa de influență: studiu de geografie economică, Bebe
Negoescu, Editura Anima, București, 1998;
 Structura geologică a regiunii dintre Mizil și Târgoviște : cu privire specială asupra
cărbunilor din Dacian, Nicolae Oncescu, Editura Monitorul Oficial și Imprimeriile
Statului Imprimeria Națională, București, 1947;
 Târgoviște (Mic îndreptar turistic) Mălina Vajal, Editura Meridiane, București, 1966
 Marin I. Gh., Aspecte climatice în Câmpia În altă a Târgoviștei, Analele Univ. din
București, 1968;
 Păun, C., Clima județului Dâmbovița, Edit. Oraj, Târgoviște, 2001.

8
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
În literatura universală există lucrări preum:
 Târgoviște, reședința voievodală 1400 -1700: cercetări arheologice 1961 -1986, Corne liu
Ionescu, Petru Diaconescu, Nicolae Constantinescu, Venera Rădulescu, Editura Cetatea
de scaun, 2009;
 Istoria Târgoviștei: cronologie enciclopedică, George Coandă, Editura Biblioteca,
Târgoviște, 2005;
 Conexiuni și interferențe culturale târgoviștene: l ecturi, întâlniri, evocări, Ștefan Ion
Ghilimescu, Editura Cetatea de Scaun, 2005;
 Târgoviștea și monumentele sale, Nicolae Stoicescu, Cristian Moisescu, Editura Litera,
1976;
 Târgoviște: monumente istorice și de artă, Cristian Moisescu, Editura Meridiane, 1979;
 Târgoviște: călători străini. Cronicari, Victor Petrescu, Mihai Stan, Editura Biblioteca,
2009;
 Arheologia habitatului urban târgoviștean: secolele XIV -XVIII, Petru Diaconescu,
Editura Cetatea de Scaun, 2009.

1.3. Aspecte metodologice

Pentru a ela bora prezența lucrare am luat în considerare aspectele fizico -geografice
aleregiunii, dar mai ales cele turistice ale fiecărei component pentru Municipiul Târgoviște. În
elaborarea lucrării am parcurs trei etape :
 Etapa de documentare , în această etapă am studiat o serie de hărți și anume: hărțile
topografice pentru Târgoviște și înprejurimi, la diverse scări ( 1:25000, 150000 1:100.000;
1:200.000) care mi -a servit drept mijloc de cunoaștere a unor componente ale cadrului
natural; a rețelei căilor de comuni cație; harta geologică a Institutului de Geologie 1:200000;
harta solurilor 1:200.000; hărți biogeografice; pedologice. Concomitent cu studiul hărților și
al materialelor bibliografice, am cules date statistice din anuare statistice climatologice(
Administ rația Națională de Meteorologie, hidrologice și datele pentru analiza componentelor
turistice de la Institutul de Statistică (INS).
 Etapa de cercetare pe teren , în această etapă datele culese anterior, au fost validate pe
teren, fiind completate
 Etapa de r edactare și elaborare finală , în această etapă, materialele culese în etapa 1 și 2
au fost confruntate, sistematizate, centralizate; unde am întocmit hărțile, graficele și textul
lucrării.

9
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
CAPITOLUL 2 – POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL
2.1. Relieful și geolog ia – suport al activităților umane

Din punct de vedere al substratului geologic, Câmpia Înaltă a Târgoviștei este formată din
depozite loessoide,depozite aluvionare, eoliene și din formațiuni de molasă argilo -nisipoasă cu
cărbuni. Astfel solul permite în vestul, estul și sudul Târgoviștei practicarea unei agriculturi
intense, dacă este bine organizată, bineînțeles bazându -se pe cultura cerealelor (grâu, porumb) și
a legumelor, iar în nord și la nord -vest culturi de pomi fructiferi și a viței -de-vie.
Urmărind structura geologică mai trebuie adăugat faptul că această câmpie s -a format relative
recent, depozite aluvionare datând din pleistocenul superior pe valea Ialomiței între Târgoviște și
Aninoasa, depozite de pietrișuri, nisipuri și loesside datând tot din pleistocen și holocen.1

1 Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004), „Geologia României”, Ed.Didactică și
Pedagogică, București.
Figura 3 – Harta geologică a Municipiului Târgoviște
Sursa: Prelucrare de pe Harta Geologică, 1:200.000, foaia L -35-XXVI – Târgoviște

10
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Municipiul Târgoviște este delimitat la est și la nord de desfășurarea domoală a
dealurilor, iar la vest și la sud de limita nordică a Câmpiei Române, și anume Câmpia
piemontană ( sau înaltă) a Târgoviștei, subdiviziune ce face parte din Câmpia piemontană a
Ialomiței.
În orașul Târgoviște altitudinea maximă a reliefului este de 295 de m, localizată în
cartierul Suseni, pe străvechea vatră a orașului, iar altitudine cea mai minimă este de 265,4 m, în
apropierea cartierului Matei Voievod.2
Altitudinea medie în Municipiul Târgoviște este de aproximativ 280 de m, ceea ce face ca
orașul Târgoviște, să fie dispus pe de o parte, la est și nord, în peisajul unui relief cutat și foarte
pitoresc, înălțându -se treptat spre masivitatea Munți ilor Carpații, în special cea a munțiilor
Bucegi, iar pe de altă parte, la vest și sud, într -un relief neted, de șes, localizat în Câmpia
Română de interfluviul Dâmbovița – Ialomița. Este o dispunere ce facilizează infrastructura, mai
ales legăturile rutie re și feroviare cu București (80 de km) și Ploiești (50 de km), și rutiere cu
Brașov (110 de km) și Pitești (74 de km).
În figura 4 sunt redate unitățile și subunitățile de relief atât din oraș cât și din
împrejurimi.

2 Oproiu M., Andronescu Andra, 2004 , Târgoviște -ghid istoric al orașului, E d. Transversal, Târgoviște
Figura 4 – Harta unităț iilor de relief a Municipiului Târgoviște
Sursa: Pelucrare date vectoriale de pe http://www.geo -spatial.org/download

11
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Datorită așezării orașului Târgovi ște într -o zonă de contact a Subcarpațiilor Getici și
Câmpiei Române, și fiind drenată de râul Ialomița, oferă reale și numeroase avantaje a evoluției .
Geomorfologic municipiul Târgoviște, cu zonele adiacente, se dezvoltă pe patru unități de
terasă din int erfluviul Dâmbovița -Ialomița și anume:
Terasa înaltă – cu o dezvoltare redusă la limita de vest cu Comuna Dragomirești, cu
aspect de piemont mai înalt față de relieful din jur cu 5 – 15 m. Lățimea maximă măsurată în zona
limitei orașului este de 500 m. Este terasa pe care este amplasat rezervorul de apă potabilă care
înmagazinează apa de la sursa Butoiu – Hulubești;
Terasa superioară – cu un relief aproximativ plan, stabil, cu o dezvoltare mare între
Priseaca și Teiș (dealul Teiș) și a Platformei Industriale Târgoviște Sud, începând din dreptul
Cartierului Micro 6 de la o linie paralelă cu B -dul Unirii;
Terasa inferioară – de pe partea dreaptă a râului Ialomița, cu o devoltare continuă, o
lățime maximă de 1, 75 m și o denivelare maximă față de terasa superio ară de 10 m pe teritoriul
satului Teiș. Cea mai mare parte a municipiului Târgoviște este situată pe această terasă. În zona
orașului, denivelarea dintre terasa superioară și cea inferioară este de 1 – 3 metri. Are un aspect
aproximativ plan, cu o pantă med ie de 0,8% către sud -est, fără potențial de risc în ceea ce
privește fenomenele de inundabilitate;
Terasa joasă – mai co borâtă cu circa 2 – 6 m față de terasa inferioară cu dezvoltare
continuă pe ambele maluri ale râului Ialomița și dimensiuni variabile cu lățimea maximă de 1 m
în dreptul Pasajului denivelat de la Târgoviște Nord. Deoarece Râul Ialomița, în dreptul orașului
Târgoviște, curge pe roca debază, terasa joasă are caracterul unei terase suspendate.3
Câmpia Înaltă a Târgoviștei ( foto 2 ) face
parte din ansamblul Câmpiei Române și se
desfășoară pe interfluviul Dâmbovița – Ialomița.
Este delimitată la nord de Subcarpații Ialomiței
(Subcarpații Getici, la est de Câmpia Cricovului,
la vest de Piemontul Cândești și Câmpia
Piciorului de Munte și la su d de o Câmpia de
divagare. Este drenată în zona Târgoviștei de
văile Baranga și Iflov. Ca formă de relief este
destul de tânără, formată recent, neomogenă,
caracterizându – se printr -o fragmentare și o pantă

3 Conform Strategiei de Dezvoltare urbană a Municipiului Târgoviște disponibilă online la
http://www.savoiu.ro/wp -content/uploads/2015/05/STRATEGIE -TGV_pg -1-50.pdf accesată la data de 17.05.2015

Foto 2 – Câmpia înaltă a Târgoviștei,
văzută de la nord, spre sud
Arhivă personală

12
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
foarte mica (0 -3 grade). În altitudine, Câmpia Î naltă a Târgoviștei descrește de la 350 de metri,
dinspre nord -vest, la 150 de metri la întâlnirea cu c âmpia de divagare, în sud, iar datorită acestei
caracteristici localitățile din arealul Târgoviștei așezate pe cursul văilor in același areal, pe partea
dreaptă a Ialomiței, câmpia are o deschidere de 6 -8 km unde apar câteva lunci între cartierul
Nisipurile și cartierul Teiș .
Dealul Târgoviștei în zonă cunoscut ca și de Dealul Mănăstirii (foto 3) sau Dealul
Voievozilor, înălțat de încântătoarea arhitectură a Mănăstirii „Sf. Nicolae” (sau Dealului) este
puternic fragmentat pe direcția est -vest. Relieful Dealului Tărgoviște, latitudinal, se arcuiește
calm, fiind străju it de Măgura Bucșanilor, la sud și la vest Dealul Sasului. Dealul Târgoviștei
este localizat la est de orașul Târgoviște și atinge o altitudine de 425 de m. Face parte din cadrul
Subcarpaților Curburii, mai concret subdiviziunea Subcarpații Munteniei Centrale, segmentul
Subcarpații Ialomiței, care face trecerea de la versanții înpăduriț ii ai Bucegilor la Câmpia
înaltă a Târgoviștei. Geologic, Dealul Târgoviștei s -a format prin procesul complex de înălțare
epirogenetică a Carpaților, în orogeneza alpină, odată cu ridicarea Subcarpațiilor. Sunt
evidențiate depozite piemontane fluvio -lacust re, cu strate monoclinale ori slab cutate.
Interfluviul Dâmbovița -Ialomița , sau cumpăna de apă,, se desfășoară între râurile
Dâmbovița, la vest, și Ialomița, la est, iar între localitățiile Târgoviște și Dragomirești/ Lucieni
are o deschidere de aproxima tiv 7 -8 km pe o terasă de luncă suspendată. De altfel, interfluviul
este marcat de trei nivele de terasă, dintre care cea mai importantă este cea din vestul Târgoviștei
între dealul Teișului și localitățiile Priseaca/Dragomirești. Acest interfluviu are asp ectul unui
culoar cu o altitudine de aproximativ 60 de metri în arealul orașului Târgoviște, ușor curbat,
având de numeroase conuri de dejecție. Fiind și o cumpănă de apă, între râurile Dâmbovița și
Ialomița în acest interfluviu s -a
manifestat, încă din an tichitate, prin o
continuă locuire, iar în timpul Evului
Mediu a cunoscut o intensă viață
economică, în special pe timpul domniei
lui Vlad Țepeș, întărind deschiderea de
căi comerciale cu Transilvania. Acest
fapt a susținut apariția a numeroase
localități în special cu funcții agrare și a
marelui centru de polarizare umană,
economică, politică și culturală de la Târgoviște.
Foto 3 – Orașul Târgoviște, văzut de pe Dealul Mănăstirii
Arhivă personală

13
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
2.2. Particularități climatice

Particularitățiile climatice ale Municipiului Târgoviște sunt determinate în special de
așezarea geogra fică și de relief. Paralela de 45° care trece pe la nord de teritoriul municipiului
(pe linia localitățiilor Șotânga -Doicești -Aninoasa) și care reprezintă jumătatea dintre distanța
dintre poli și ecuator, dar și distanța dintre masivele Carpaților Meri dionali și Câmpia Română,
fapt ce explică clima temperat -continentală a orașului Târgoviște.
Temperatura aerului – Particularitățile regimului temperaturii aerului sunt determinate
de interacțiunea proceselor de circulație a atmosferei și al radiației sola re cu suprafața activă, un
rol important avându -l și configurația reliefului, a tramei stradale, a clădirilor și a distribuției
acestora în plan teritorial, dar și a obiectivelor industriale generatoare de poluare atmosferică.
Mediile termice anuale au fos t cuprinse între 8,6 – 10,1 șC. Pentru Stația Meteorologică
Târgoviște, temperatura medie multianuală 9,6˚ șC.4
Amplitudinea termică anuală specifică acestei latitudini este diminuată de amplasarea
orașului în zona intracolinară: Măgura Bucșanilor este o ba rieră orografică și oprește gerurile și
vânturile puternice din timpul iernii, dinspre nord, iar dealurile și Valea Ialomiței atenuează
canicula verii.5

Tabel 2 – Temperatura medie lunară, anuală și multianuală a aerului la stația meteorologică Târgoviște în
intervalul 1971 -1980
An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuală
1971 0.8 1.1 3.3 9.4 16.3 18.8 20.3 20.8 14.1 8.5 4.4 1.8 10.0
1972 -3.3 0.2 4.6 12.9 15.7 20.5 21.4 19.6 13.8 8.2 5.5 0.0 9.9
1973 -2.8 2.0 2.8 10.4 15.9 18.2 19.9 18.5 16.3 9.6 1.6 -1.4 9.3
1974 -3.3 1.8 4.4 7.5 13.7 17.5 19.8 21.0 16.6 10.4 3.1 2.0 9.5
1975 0.5 -0.7 6.8 11.0 15.9 19.4 20.2 19.2 17.5 9.9 2.0 -0.1 10.1
1976 -0.8 -4.0 1.9 10.2 14.4 16.5 19.9 16.3 14.5 8.9 5.6 0.3 8.6
1977 -0.9 4.5 5.7 9.7 15.2 18.0 20.9 19.8 14.0 9.3 6.9 -2.3 10.1
1978 -2.2 -0.8 4.8 9.1 13.3 17.8 19.7 18.4 14.0 9.8 3.7 0.1 9.0
1979 -2.5 -0.3 6.2 8.9 16.7 20.7 18.8 19.2 16.9 7.9 5.4 2.6 10.0
1980 -4.3 -0.7 2.3 8.7 13.1 18.2 20.2 18.7 14.9 11.5 4.5 0.7 9.0
Medialu nară -1.9 0.3 4.3 9.8 15.0 18.6 20.1 19.2 15.3 9.4 4.3 0.4 9.6
Sursa datelor: Arhiva ANM

4 Pușco i B.,2011 , Clima și topoclimatele municipiului Târgoviște, Orad ea, rezumatul tezei de Doctorat.
5 Amalia Chiorniță, 2009, I nfluența factorul ui climatic asupra mediului în C âmpi a Înaltă a Târgoviștei, Oradea,
rezumatul tezei de Doctorat.

14
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena

Temperatura minimă absolută pentru perioada analizată a fost de -25,80 șC la 13.01.2004;
o valoare aproximativ asemănătoare, de -25,50 șC, s-a mai înregi strat și în ianuarie 1963.
Pătrunderile de mase de aer cald au rolul de a intensifica fenomenele locale de insolație, care
conduc la încălzirea și uscăciunea atmosferei și ale solului, iar în intervalul de timp analizat
temperaturile nu au depășit 40 șC, iar cele mai mari valor i au fost în anul 2000, de 39,1 șC la
5.VII.7

8899101011
1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980T (șC)
Media anuală Media multianuală
Figura 6 – Evoluția temperaturii anuale în perioada 1971 – 1980
Sursa datelor: ANM -50510152025
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIT (șC) Media lunară
Media anuală
Figura 7 – Regimul anual al temperaturii aerului (1971 – 1980)
Sursa datelor: Arhiva ANM
Figura 5 – Distribuția temperaturii în luna ianuarie (a) li iulie (b)
Sursa: Amalia Chiorniță, 2009 a b

15
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Precipitațiile atmosferice – Cantitățile anuale de precipitații se încadrează celor
specifice zonei de contact dintre câmpia înaltă și Dealurile subcarpatice externe, între 534,3 mm
și 628 mm, din care 2/3 în semestrul cald și 1/3 în semestrul rece. În semestrul cald (aprilie –
octombrie), repartiția cantităților de precipitații se caracterizează prin valori scăzute, datorită
încălzirilor moderate ale suprafețelor active, astfel cantități le de precipitații se încadrează între
438,3 mm la Târgoviște și la posturile pluviometrice din zonă (372,8 mm la Nucet). Procentual,
precipitațiile sezonului cald reprezintă între aproximativ 67% din cele totale anuale, pentru
stațiile și p osturile situat e la peste 250 m și 60% la cele situate sub această altitudine spre câmpia
joasă. În semestrul rece, predominanța form ațiunilor noroase cu plafon jos a regimului
anticiclonic și a stabilității atmosferice ridicate, determină pentru această parte a anului c antități
de precipitații care oscilează între 172,5 și 200 mm. Vara se produce cea mai mare cantitate de
precipitații, în jur de 40% din precipitațiile totale anuale, în tot arealul, urmate de precipitațiile
căzute primăvara, cu 25%, apoi toamna cu 20%, co mparativ cu cele 15% din cantitatea de
precipitații înregistrată iarna.6
Precipitațiile atmosferice pot constitui factor de risc meteorologic atunci când depășesc anumite
cantități și prezintă o intensitate foarte puternică:
 Cod roșu
– precipitații peste 5 0 l/mp in cel mult o ora,
– sau cantități de precipitații de cel puțin 80 l/ mp in 3 ore.
Cod portocaliu
– cantități de precipitații peste 35 l/mp in cei mult 1 ora ;
– cantități de precipitații de cel puțin 60 l/mp in 3 ore ;
 Cod galben
– cantități d e precipitații normal pentru regiunea respectiva, dar temporar pot deveni
periculoase pentru anumite activități, si anume cantități de precipitații peste 25 l/mp
ia cei mult o ora,
– cantități de precipitații de cel puțin 45 l/mp in 3 ore.
Viteza vântului cu viteze cuprinse între 2 – 5 m/s au o pondere de 54%, cele mai
puternice, cu viteze de peste 10 m/s, se manifestă foarte rar, iar cele medii, cu viteze între 5 – 10
m/s, au o pondere de 55%. Luna cu cea mai mare viteză a vântului este aprilie (3,5 m/s) și
corespunde vânturilor de E, iar viteza minimă este specifică lunilor ianuarie ș i decembrie, când
vânturile dinspre sud bat cu 1,6 m/s.7

6 Pușcoi B., 2011, Clima și topoclimatele municipiului Târgoviște, Oradea, re zumatul tezei de Doctorat.
7 Văduva Iulica, 2008, Clima României, Editura Fundației de Mâine, București.

16
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
2.3. Resurse hidrografice

 Apele de suprafață
Cea mai importantă apă de suprafață care străbate teritoriul Municipiului Târgoviște, ce
curge pe direcția NV -SE este râul Ialomița, având izvoarele în Munții Bucegi. Râul Ialomița are
un curs permanent, cu debit variabil influențat de precipitații dar și de stratul de zăpadă din
Munții Bucegi, mai ales în cursul superior al ba zinului hidrografic.
Debitul mediu anual este de aproximativ 9 -13 mc/s, iar viteza de scurgere a apei râului
variază între 0,75 m c/s și 8,4 m c/s.
Râul Ialomița, pe teritoriul unități administrative a Municipiului Târgoviște își adună
apele prin numeroase v ăi cu caracter torențial. Din albia râului Ialomița se desprinde Iazul
Morilor, cea a fost costruit pentru irigarea culturilor de legume de la marginea orașului. El este
un canal de derivație de circa 4 km lungime la care se mai adaugă și un alt canal de d erivație de
aproximativ 6 km lungime care asigură, în aval, debitele unor acumulări de pe valea Ilfovului.
La o distanță de circa 3 – 4 km spre vest de valea Ialomiței curge răul Ilfov, care izvorăște
din pădurile Teișului și pe care, în aval de municipiul Târgoviște, s -au amenajat o serie de lacuri
(Bunget, Ilfoveni, Udrești).
În raza orașului Târgoviște poate fi observată și pr ezența pârâului Milioara ( sau Mierea),
care a fost canalizat și deviat către râul Ilfov.
Pânza de apă freatică se găsește la adânc imi diferite în funcție de forma de relief și de
geologia locului, specifică c âmpiei piemontane. Astfel, pe terasa Ialomiței pânza freatică se
găsește la adâncimi medii de circa 3 -5 metri, iar în lunca înaltă a Ialomiței și în lunca văilor Ilfov
și Milioar a se gasește la adâncimi relative mici de 1,5 – 3 metri.
Pe suprafața municipiului Târgoviște, râul Ialomița curge pe distanța de 18 km, având
debitul mediu de 9 – 13 m³/secundă, iar debitul minim de 3 – 4 m³/secundă.Variația debitului
variază între 0,75 m³/secundă în luna februarie și 8,37 m³/secundă în luna mai. Din albia râului
s- a construit un canal ce mergea paralel cu răul, în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân pentru
a umple cu apă iazul orașului, cu scopul punerii în funcțiune a morilor de ap ă construite de -a
lungul canalului, precum și a alimentării cu apă a orașului Târgoviștei. Hidronimul râului
Ialomița provine din limba slavă (Ialov = „râul leneș”) și din cuvântul tracic Aurumetti = „râul
firelor de aur”, dar și din cuvântul geto -dacic Na paris = „Cerescul/ Divinul”.8

8 Oproiu M., Andronescu Andra, 2004 , Târgoviște -ghid istoric al orașului, Ed. Transversa l, Târgoviște.

17
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Iazul Morilor este un curs de apă artificial, care a fost numit pe vremea domniei lui
Mircea ce l Bătrân și „Iazul cel Bătrân” și a fost constituit ca sursă de energie pentru morile de
apă și pentru alte utilității, de unde pr ovine și numele, iazul a fost component al fortificațiilor
orașului vechi. Iazul Morilor este lung de pește șapte km și a fost săpat din amonte de Pădurea
Teiș, după ieșirea din oraș se varsă în Ialomi ța. Are o lățime de albia circa 4 metri și o adâncime
de peste 2 metri. Datează de la începuturile domniei lui Mircea cel Bătrân, fiin d în strânsă
legătură cu constru cția Curții Domnești (sfârșitul sec. XIV – începutul. sec. XV). Exist a în
vremea domnitorului Mircea cel Bătrân deoarece acesta dărui a mănăstirii Cozia două mori din
Târgoviște. A intrat în alcătuire a fortificației realizată la sfâ rșitul sec. XIV -lea – începutul sec.
XV-lea. Pe planul arhitectului Condurățeanu din anul 1886 al orașului Târgoviște iazul apare în
paral el cu șanțul și valul cetății. Î n luncă, iazul avea rolul de a prelua rolul șanțului. Din totalul
lungimii iazului, aproximativ 3,5 – 4 km erau în raza orașului, restul în lunca Ialomiței. După
mutarea capitalei la București valoarea strategică a iazului dispare iar șanțul este transform at
treptat într -un curs de apă artificial pe care se amplasau mori de apă dar și alte instalații
industriale cunoscute în producția tradițională, pentru producerea de: ulei și materiale textile, dar
și dispozitive și instalații pentru irigat culturile din jur. Până în anii 1951 – 1952 au fost
menținute pe Iazul Morilor două instalații de irigat cu roți cu cupe și jgheaburi de lemn. Morile
de apă din orașul Târgoviște s -au conservat și au fost funcționale pâ nă la instaurarea
comunismului. Până la venirea reg imului comunismului, dar și până în anul 1950, pe Iazul
Morilor, în ziua de Bobotează ( 6 Ianuarie) se desfășura sărbătoarea legată de scoaterea Sfintei
Cruci din apă. Preotul de la Biserica Crețulescu, după terminarea Sfintei Liturghii și Sfințirea
Agheasm ei, în prezența unui număr mare de credincioși, arunca crucea în apa Iazului de pe podul
Mihai Bravu și unul sau mai mulți tineri săreau în apa rece după ea p entru a o restitui părintelui.9
Râul Ilfovul izvorăște din zona limitrofă a orașului Tâ rgoviște, m ai exact din Pădurea
Teișului și urmează partea de est a interfluviului Dâmbovița -Ialomița. De la izvor și până la
confluența cu Dâmbovița curge pe o distanță de 69 km. Râul Ilfovul mai este cunoscut și sub
nunele de Bălcățaciu. În anul 1980, între sudul T ârgoviștei și comuna Văcărești s -a construită o
serie de lacuri de acumulare ( pe baza sistemului Bunget) pe acest râu, ce are rol să asigure
irigarea corespunzătoare a teritoriului agricol din zonă, evitarea și controlul inundațiilor în cadrul
orașului și localitățiilor adiacente, dar si apa potabilă și industrială necesară orașului Târgoviște
și Bucureștiului. Hidronimul Ilfov provine din cuvântul slav elha/elchon ce înseamnă „râul cu
arini”.

9 Oproiu M., Andronescu Andra, 2004 , Târgoviște -ghid istoric al orașului, E d. Transversal, Târgoviște.

18
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Milioara era un pârâu care străbătea orașul Târgoviște de la nor d la sud, ce își avea
izvorul din marginea Pădurii Teiș. Valea curgea spre Iazul Morilor prin Șanțul Cetății. În anii
1970 a fost regularizat, pentru a se opri inundațiile. Actualmente cursul său mai poate fii
observat pe câmpurile din dreptul localității Priseaca, precum și în zona Cartierului Romlux unde
albia văii se umple cu apă pluvială în timpul ploiilor. Bălțile care se formează frecvent în zona
Autogării, determinând inundarea cimitirului din zonă, au ca sursă apa care se strânge pe cursul
Milioarei . Valea își continuă apoi drumul, ajungând pe strada Milioara, ce a fost denumită astfel
tocmai din acest motiv. Din vechiul curs se mai poate vedea pe Strada Sârbilor (Cartierul Matei
Voievod) un mic șănțuleț pe care curge canalizarea locuințelor din zonă .Pârâul Milioara a fost
inițial un afluent al râului Ialomița. Râul a fost canalizat și deviat în râul Ilfov în amonte de
orașul Târgoviște în anul 1927.12 .10
 Resursele de apă potabilă
Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Târgoviște se realizează din 6 surse
subterane, aflate la o distanță de 10 – 20 km față de municipiul Târgoviște și o sursă de suprafață,
din râul Ialomița, aflată în prezent în conservare.Volumul total de apă autorizat, captat din
subteran este de 30.375 mii mc/an, cele 6 surse subte rane fiind:
 Sursa Dragomirești Nord, amplasată la 500 m față de malul stâng al râului Dâmbovița ;
 Sursa Hulubești -Butoiu, amplasată pe malul stâng al pârâului Potopu ;
 Sursa Mănești, amplasată pe malul stâng al râului Dâmbovița, la 70 m de acesta ;
 Sursa L azuri -Văcărești, funcționează cu 34 foraje cu adâncimi cuprinse între 32 m și 51
m; frontal de captare lung de 6,75 m începe din albia majoră a râului Dâmbovița la S -V
față de comuna Văcărești și se termină în partea de N a comunei Lazuri ;
 Sursa Parcul Mi tropoliei este formată dintr -un foraj cu adâncimea de 200 m amplasat în
zona centrală a municipiului Târgoviște.11

10 Ibidem
11 Conform Strategiei de Dezvoltare urbană a Municipiului Târgoviște disponibilă online la
http://www.savoiu.ro/wp -content/uploads/2015/05/STRATEGIE -TGV_pg -1-50.pdf accesată la data de
17.05 .2015

19
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
2.4. Componente biogeografice

 Vegetația
În interiorul unei raze de cca. 15 km se pot regăsi importante suprafețe de pădure care
reprezi ntă resurse economice, dar au și valoare peisagistică:
 Pădurea Bradului (650 ha) ;
 Pădurea Priseaca (300 ha), în teritoriul administrativ al municipiului Târgoviște ;
 Pădurea Teiș (2800 ha) ;
 Pădurea Lucieni (2000 ha) ;
 Pădurea Râncaciov (2000 ha).
Părți a le acestor păduri se pot constitui ca zone pentru odihnă și agrement. Speciile
forestiere întâlnite sunt specifice zonei de silvostepă: aninul negru, mai rar cel alb, plopul alb,
negru și tremurător, salcia, lemnul câinesc, sângerul, socul, păducelul, salcâmul, cireșul sălbatic,
în lunci și pe terase; carpenul, stejarul, gorunul, garnița – în pădurile din apropiere. Un loc special
îl ocupă Dealul Mănăstirii, unde asistăm la fenomenul, îngrijorător, de distrugere a vegetației, în
special a pădurii și plantaț iilor de pin a flate pe versantul dinspre nord-vestul mănăstirii, din cauza
defrișărilor și pășunatului, ceea ce duce la dispariția habitatelor din zonă și generează alunecări
de teren. Dintre plantele ierboase specifice zonei se pot aminti: iarba grasă, pi rul, trifoiul. Pe
pajiști, în mai -iunie înfloresc multe plante: păpădia, romanița, margareta, piciorul cocoșului,
gălbenele. În păduri întâlnim primăvara toporași, măseaua ciutei, brebenei, floarea paștelui,
ciuboțica cucului, viorele, precum și o plantă r ară, ocrotită de lege – crucea voinicului (Hepatica
transilvanica). În apropierea lacului de pe Ilfov și a bălților se află o vegetație palustră și acvatică
alcătuită din stuf, papură, pipirig, piciorul cocoșului de apă.
Vegetația ornamentală cuprinde arbo ri și arbuști (castan, plop, salcie, lemn câinesc, gard
viu, tuia, tisa etc) și numeroase specii de flori, dintre care se pot aminti trandafiri, petunii, lalele.
O parte dintre arbori, în special plopii, au atins vârsta maturității și trebuie înlocuiți cu puieți.
Zonele verzi reprezentând 11,26 mp/locuitor și 5,12 % din intravilan, ocupă la nivelul
municipiului Târgoviște o suprafață de 100,7 ha din care 57,7 ha reprezintă parcuri și zone de
agrement. Pe teritoriul municipiului Târgoviște se afla aproximati v 40 de arbori seculari (stejari,
tei, salcâmi boierești, duzi, etc) sau specii de arbori din Lista Roșie de plante (larice, tisa) cei mai
multi aflați în parcul de la Muzeul scriitorilor dâmbovițeni, care ar trebui să fie puși sub ocrotire,
ca monumente a le naturii. Spațiile verzi în zonele de locuințe precum și spațiile verzi de
aliniament au aportul lor la oferirea unui microclimat mai sănătos și constituie o rezervă

20
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
potențială în măsura în careva crește preocuparea pentru îmbunătățirea calitativă a plan tațiilor
dendro -floricole.
Vegetația cultivată este reprezentată de grâu, orz, porumb, secară, floarea -soarelui,
lucernă, trifoi etc. În lunca înaltă a râului Ialomița se cultivă legume și zarzavaturi: varză, roșii,
morcovi, ceapă, usturoi, ardei, gogoșa ri, spanac, salată etc.). Livezile de pomi fructiferi
(meri, peri , pruni) și plantațiile de viță -de-vie se găsesc pe versanții însoriți ai dealurilor din
împrejurimi.

 Fauna
Este diversă, fiind caracteristică zonelor de câmpie și zonelor colinare.Pă durile din jurul
orașului sunt populate cu iepuri, vulpi, viezuri, dihori. Dintre păsări coțofana și cioara se situează
pe primul loc. Fauna acvatică e reprezentată de clean,mreană, roșioară, biban. Animalele
domestice frecvente sunt: porcinele, bovinele , ovinele, caprinele, cabalinele, păsările de curte
,albinele, câinii și pisicile.

21
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
CAPITOLUL 3 – POPULAȚIA, COMPONENTĂ ACTIVĂ A SPAȚIULUI
GEOGRAFIC
3.1. Evoluția numerică a populației

Se disting două perioade, una de creștere și alta de descreștere a numărului de locuitori.
Astfel în anul 1912 erau aproape 15. 000 de locuitori, aceasta fiind valoarea minimă din
intervalul analizat. Populația a crescut într -un ritm destul de rapid până în anul 1992 a tunci când
populația depășea 98. 000 de locuitori, după care urmează o scădere într -un ritm destul de rapid,
astfel în anul 2011 p opulația avea aproximativ de 76. 000 de locuitori iar această tendință de
scădere se estimează că se va menține și în următorii ani.
Acest efect de creștere / descreștere a populați ei a luat naștere pe criterii economice,
astfel când economia României a început să se dezvolte și să fie mai puțin presată de conflictele
militare din cadrul celor 2 războaie mondiale, dar ieșirea din comunism a României a defavorizat
evoluția populației, deoarece a scăzut natalitatea și asta din cauza nivelului educației care s -a
schimbat foarte mult în ultimii ani. (figura 8)

0100002000030000400005000060000700008000090000100000
1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 201113041 22298 26038 24360 29763 61663 98117
89930
76610 Nr. de locuitori
Figura 8 – Evoluția numărului de locuitori în perioada 1912 – 2011
Sursa datelor: www.recensamantromania.ro

22
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
1458
1312
1000
1002
927
968
895
904
984
956
943
928
814
780
942
880
860
807
935
982
962
788
783
820
5007009001100130015001700
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013Nr. de persoane
Figura 9 – Dinamica numărului de născuți vii în perioada 1990 – 2013
Sursa datelor: INS

617
608
584
549
619
648
672
673
628
611
628
590
666
616
606
678
621
621
643
672
675
649
636
719
500550600650700750
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013Nr. de persoane
Figura 10 – Dinamica numărului de persoane decedate în perioada 1990 – 2013
Sursa datelor: INS 3.2. Mișcarea naturală a populației

 Natalitatea
Pe perioada analizată, și anume 1990 – 2013, prezintă variații destul de ma ri de la un an la
altul însă tendința este de scădere continuă, acest fapt se datorează nivelului educației și a
gândirii oamenilor, dar și economia influențează destul de mult, astfel cele mai multe nașteri au
fost în anul 1992 (1458 de nașteri) și cele m ai puține chiar în anul 2013 (doar 82 de nașteri) iar în
viitor tendința pare ar fi de scădere bruscă, deoarece în prezent nivelul educației s -a schimbat
mult. Oamenii sunt înștiințați mai bine de măsurile medicale, cum ar fi cele contraceptive dar în
același timp se datoreaza și poziției în societate a femeii, deorece jobul o face sa își dedice mai
puțin timp creșterii copilului. (figura 9)

 Mortalitatea
Acest indice prezintă mari fluctuații de la un la altul, astfel în anul 1990 se înregistreaz ă
617 de cazuri, cele mai puține din perioada analizată fiind anul 1993, după care acest indice are o
fluctuație de creștere și descreștere. În anul 2013 s -au înregistrat cele mai multe decese, numărul
fiind de 719, probabil aceast fenomen se datorează pop ulației îmbătrânite. Acest indice are
variații relativ mari în comparatie cu alte orașe de marimea și rangul său, acesta oscilând între
600 – 650 de personae decedate pe an. (figura 10)

23
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
3.3. Structura populației

 Structura populației pe grupe de vâ rstă și sex
Structura popul ației pe grupă de vârstă și sex de la o perioadă la alta se fac mai multe
schimbări și asta se datorează mai multor cauze cum ar fi sporul natural, sporul migratoriu, dar și
gradului de îmbătrânire și de întinerire. Acest paramet ru se reprezintă prin piramida populației,
care prin forma sa redă într -o anumită manieră, ponderea persoanelor cu grupe de vârstă
caracteristică, dar în funcție de concavitatea sau convexitatea flancurilor piramidei, redă în
primul rând sporul migratoriu.
Prima piramidă este relizată pentru anul 1992 (figura 11) , atât partea inferioară cât și
partea mediană sunt bombate, de aici reiese faptul că atât natalitatea cât și mortalitatea sunt în
echilibru, însă partea superioară are flancurile concave. Se observ ă faptul că grupele de varstă
cuprinse între anii 30 – 50 sunt mai numeroși deoarece persoanele din cadrul rural vin la muncă
în spatial urban și uneori se stabilesc aici. S -a mai constat faptul că în partea superioară a
piramidei populația feminină are sp eranța de viață mai mare decât barbații. Bărbații sunt
dezavantajați din acest punct de vedere deoarece sunt supuși mai multor vicii cum ar fi băuturile
alcoolice și tutunul, dar și locul de muncă cere mai multe riscuri, pe când populația feminină mai
ales cea vârstnică se ocupă cu treburile casnice.

Figura 11 – Piramida populației pentru anul 1992
Sursa datelor: INS

24
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Deasemenea ultima piramidă, cea relizată pentru anul 2014 (figura 12) , se observă că
baza are flancurile cele mai mici comparând cu anul 1992, dar se măresc din ce în ce mai mult
către partea m ediană urmând o scădere către partea superioară, de aici reiese că atât natalitatea și
mortalitatea au valori mici, dar în schimb sporul migratoriu este pozitiv mai ales grupa de vârstă
cuprinsă între 35 – 39 de ani , predominant bărbați deoarece sunt impli cați în activitățile agricole
sau industriale, cei mai mulți dintre aceștia provin din satele învecinate care ulterior și -au stabilit
domiciliul în zona urbană. La fel ca și în anul 1992 populația feminină predomină.

 Structura etnică
Strunctura etnic ă (figura 13) nu este una variată, populația majoritară este cea română
care ocupă 88% din populație, urmați apoi de romi care ocupă în mod oficial 3% din populație,
însă neoficial ponderea acestora este mult mai mare deoarece cei mai mulți nu au acte de
rezide nță, restul de 8% nu sunt informații
indisponibile sau nu se cunoaște etnia,
probabil aici în majoritatea cazurilor intră
romii care nu au acte de ședere în acest spațiu
dar se pot număra și persoane străine care încă
nu s-au stabilit cu domiciliul ai ci, iar un număr
de doar 1 % au altă etnie.
Figura 12 – Piramida populației pentru anul 2014
Sursa datelor: INS
Figura 13
Ponderea structurilor etnice în anu l 2011
Sursa datelor: RPL

25
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena

 Structura confesională
Deasemena și la structura confesională (figura
14) există o mare omogenitatea, majoritatea
populației este de origine ortodoxă, ocupând
89%, 5% este reprezentată de alte religii, iar 7
% religie necunoscută, cei mai mulți dintre cei
care au alte religii în afară de cea ortodoxă
sunt romii sau pot exista și persoane atee.

3.2. Structura social – economică

 Ocuparea forței de muncă
În anul 1991 conform datelor recensământului populaț iei, populația curent activă
(populația curent activă cuprinde toate persoanele apte de muncă în vârstă de 14 ani și peste care
au constituit forța de muncă disponibilă de bunuri și servicii) a municipiul ui Târgoviște a fost de
58.630 de persoane, iar popu lația curent inactivă a cuprins un număr de 49.095 persoane, iar în
anul 2013 populația curent activă a fost de 39 992 dintr -un număr de aproximativ 75 000 de
locuitori. Rata globală de activitate (raportul dintre populația activă și populația totală) la
recensământul din 2002 a fost de 45,4% față de 50,1% în 1992. Rata de ocupare (ponderea
populației ocupate în populația totală) a fost în anul 2002 de 38,9% față de 47,0% în anul 1992.
(figura 15).
Figura 14
Ponderea structurilor confesfionale în anul 2011
Sursa datelor: RPL
3400044000540006400074000
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
201358630
43242
75871
63148
55132
50674
52229
48198
45799
39985
41394
43497
43774
43914
44905
44817
46429
42867
41924
37966
37783
39099
39992 Nr. de salariați
Figura 15 – Evoluția numărului de salariați
Sursa datelor: INS

26
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Evoluția populației active pe diferite domenii de activitat e se prezintă astfel:
s-au înregistrat creșteri ale populației ocupate în următoarele domenii de activitate:
– sănătate și asistență socială – 14,7 % ;
– industrie – 9,5 %, din care o pondere mai mare a consti tuit-o industria prelucrătoare,
– învățământ – 7,58 % ;
– administrație publică – 4,82%.
S-au înregistrat diminuări ale populației ocupate în urm ătoarele domenii de activitate:
– finanțe-bănci și asigurări – 17,43 ;
– comerț – 13,04 % ;
– construcții – 3,93 % ;
– agricultură – 2,27 % ;
– transport, depozita re, poștă , comunicații – 0,39 % ;
– energie electrică și termică, gaze și apă – 0,25 %.
Creșterea cea mai mare a populației ocupate este înregistrată în domeniul sănătății și
asistenței sociale, iar scăderea cea mai accentuată a ponderii populației ocupate a constit uit-o
domeniul financiar -bancar.12

Tabel 3 – Principale măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă
Măsuri Număr
personae
încadrate în
muncă
Servicii de mediere 800
Cursuri de formare profesională 45
Acordarea de alocații pentru șomerii incadrați în muncă înainte de expirarea
șomajului 170
Încadrarea șomerilor peste 45 ani sau intreținători unici de familie 60
Încadrarea absolvenților de învățământ, prin subvenționare 40
Încadrarea persoanelor cu handicap, prin subvenționare 3
Consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente 10
Ocuparea temporară în servicii publice 120
Sursa: Strategia Locală pentru Dezvoltare Durabilăa Municipiului Târgoviște – Agenda Locală 21 Târgoviște

12 Conform Strategiei Locală pentru Dezvoltare Durabilăa Municipiului Târgoviște – Agenda Locală 21 Târgoviște

27
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Structura populației în funcție de activitate economică
Numărul salariaților la nivelul ultimului recensământ (în anul 2011) era de 37.966
locuitori, aceștia fiind repartizați în 16 activități economice, ponderea celor care lucrează în
industrie, comerț, sănătate și asistență socială depășind 10% din numărul total al locuitorilor
municipiului (a se vedea tabelul de mai jos).

Tabel 4 – Structura populației municipiului Târgoviște la nivelul anului 2011,
în funcție de activitatea economică pres tată
Activitatea economică Nr. salariați % din total
salariați
Agricultură 455 1,18
Industrie 12.192 32,09
Construcții 1.622 4,26
Comerț 7.134 18,78
Transport și depozitare 1.654 4,34
Hoteluri și restaurante 719 1,88
Informații și comunicații 409 1,06
Intermediari financiare și asigurări 619 1,62
Tranzacții imobiliare 247 0,64
Activități profesionale, științifice șu tehnice 1.115 2,92
Serviciu administrative și de suport 1.791 4,70
Învățământ 2.815 7,40
Administrație publică, apărare, asigurăr i sociale 2.783 7,32
Sănătate și asistență socială 3.928 10,33
Activități de spectacole, culturale și recreative 437 1,14
Alte activități 136 0,34
TOTAL 37.966 100,00
Sursa: Strategia Locală pentru Dezvoltare Durabilăa Municipiului Târgoviște – Agenda Locală 21 Târgoviște

28
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
CAPITOLUL 4 – ORGANIZAREA TERITORIALĂ
4.1. Vechimea locuirii

Timp de aproape de 300 ani Târgoviște, a fos t capitala provinciei istorice Ț ara
Românească, ca martor a istoriei fiind ruinele Curților Domnești din Târgoviște, împreună
Turnul Chindiei, ctitorie a domnitorului Vlad Țepeș.

 Perioada Antică
În Târgoviște săpăturile arheologice efectuate oraș și în împrejurimile orașului au dovedit
că această regiune era locuită încă din neolitic (figura 16) . La Muzeul de Arheologie se păstrează
vestigii ale comunei primitive (Geangoești cu Cultura Gumelnița), Viforâta, Doicești, Valea
Voievozilor (Cultura Tei), din perioada bronzului și din epoca fierului, dar și ale dacilor liberi
din secolele II – V (la Valea Voievozilor, Răzva d, Târgoviș te – Șușeni). În cartierul Șuș eni din
actualul Târgoviște s -au găsit urme ale unei așezări din sec. II -V peste care este suprapusă alta
protoromână din secolele VIII -X.13

13 Petru Diaconescu ( 2009),Arheologia habitatului urban târgoviștean: secolele XIV -XVIII, Editu ra Cetatea de Scaun
Figura 16 – Schiță de de zvoltare a așezării în neolitic
Sursa: IPJ Dâmbovița

29
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Evul Mediu
În secolel e X – XI există în vatra actuală a orașului cel p uțin o așezare rurală atestată
arheologic în cartierul Suseni prin ceramica aparținând culturii Dridu, precum și cu monede
bizantine emise de Ioannes Tzimiskes (între anii 969 – 976).
Dezvoltarea localității a fost favorizată în secolul al XIV -Iea de situa rea sa la întretăierea
unor importante drumuri de negoț europene care legau orașele din centrul Europei și
Transilvania de porturile dunărene. Transformarea satului în oraș a avut loc în prima jumătate a
secolului al XIV -lea ca urmare a poziției favorabile a localității în raport cu statele din
împrejurimi.
Atestarea documentară a localității în anul bătăliei de la Nicopole (1396), cuprinsă în
relatarea de călătorie a bavarezului Johan Schiltberger, prezintă Târgoviștea ca una din cele doua
capitale ale Țăr ii Românești.
Primul act domnesc emis de la Târgoviște, datează din anii 1417 -1418. El aparținea
cancelariei lui Mihail, fiul lui Mircea cel Bătrân. Numele localității este de origine slavă și indică
existența aici a unui târg periodic anterior.
Târgoviște a rămas singura reședință domnească a Țării Românești de la 1431 până la
1465, apoi a împărțit rolul de capitală cu Bucureștii până la 1714. În secolele XV – XVII, orașul
a fost principalul centru economic, politic, administrativ, militar și cultural al Ț ării Românești și
chiar și din punct de vedere religios
Acest fapt este dovedit de prezența sa pe toate hărțile Evului Mediu, de numeroasele
descrieri în texte sau gravuri ale epocii și de documentele aflate în marile biblioteci și muzee ale
Europei.
Princ ipalii domnitori ce au contribuit la siguranța și dezvoltarea orașului Târgoviște în
Evul Mediu sunt:
Vlad Țepeș urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade și Ștefan cel
Mare și se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II,
cuceritorul Constantinopolului. În timpul său a fost construit Turnul Chindiei.
Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica „Sf. Nicolae din Deal”,
cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmașul său Vlad cel Tânăr. Pictura
acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgoviște. După
toate probabilitățile, la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească,
Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1 508, primele trei carți în limba slavonă cunoscute la
noi: „Liturghierul” (anul 1508), „Octoihul” (anul 1510) și „Evanghelia rul” anul (1512) către
mijlocul aceluiași secol activitatea tipografică este reluată la Târgoviște de ucenicul lui Macarie,
Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (anul 1545) si un „Apostol” (anul 1547).

30
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște, construcție din
cărămidă, de plan cruce greacă înscrisă, cu trei turle și un amplu pridvor deschis pe coloane,
monument care atestă maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI -lea (figura 16) .
Mihai Viteazul a reușit în 1600, pentru prima oară, Unirea celor trei principate românești,
Țara Românească, Moldova și Transilvania. Prestigiul lui de apărător al c reștinătății era
recunoscut în întreaga Europă. Trădarea ș i uciderea lui a fost plânsă de toți românii. În timpul
său, Târgoviște este ocupată de turcii lui Sinan Pașa, care fortifică zona centrală. În octombrie
1595, trupele creștine ale Ungariei și ale l ui Mihai Viteazul eliberează orașul, ce suferă însă mari
pagube.
Matei Basarab (1632 – 1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care întărește
și extinde fortificațiile orașului (unice la sud de Carpați), repară vechile biserici și constru iește
multe altele noi.
Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688 -1714) stabilitatea țării
și a murit ca un martir, refuzând să -și trădeze credința. În timpul său, reședința de vară a țării s -a
aflat la Târgoviște, iar cea de iarn ă la București. După domnia sa, capitala se mută la București,
eveniment în urm a căruia Târgoviște a început să piardă din puterea economică precum și din
populație (figura 18) .14

14 Idem
Figura 17 – Schiță privind dezvoltarea așezării în sec. XIV -XVI
Sursa: IPJ Dâmbovița

31
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Epoca Modernă
Orașul a intrat în epoca modernă, a renașterii naționale printr -o acțiune de răsunet care a
deschis șirul marilor mișcări sociale și naționale. Răscoala târgoviștenilor din 1819 -1820 a
prefațat revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, în timpul căreia s -a aflat în centrul
evenimentelor, și revoluția de la 1848, când g uvernul provizoriu intenționa să se stabilească aici.
Târgoviștenii au acționat cu hotărâre, alături de întregul popor la înfăptuirea marilor acte
naționale: unirea principatelor la 1859 și războiul de independență din 1877 -1878.
În războiul de independe nță din 1877 -1878 s -au distins numeroși comandanți si ostași
târgovișteni. În timpul primului război mondial Regimentul III Dâmbovița nr. 22 a primit
Ordinul "Mihai Viteazul" pentru vitejia sa în campania din Transilvania din 1916, și apoi în
timpul marilo r bătălii de la Mărăști, Oituz si Mărășești în 1917. Târgoviște a fost locul execuției
după condamnare a liderului de stat comunist Nicolae Ceaușescu precum și a soției sale, Elena
Ceaușescu, în decembrie 1989.15
 În prezent
Municipiul se întinde pe o supraf ață totală de 4.681 ha, dintre care 2.116 ha reprezentând
intravilanul și 2.565 ha extravilanul, creșterea fiind remarcată în privința intravilanului, la nivelul
anului 1990 fiind de 1.949 ha.

15 Idem
Figura 18 – Schiță privind dezvoltarea așezării în sec. XVI -XVIII
Sursa: IPJ Dâmbovița

32
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
4.2. Infrastructura fizică și socială

 Căile de comunic ație
În Municipiul Târgoviște se disting următoarele căi de comunicație:
 Transportul rutier.
Este asigurat de:
 Drumului Național DN71 se asigură legătura cu Municipiul București. Acest drum
național traversează partea de est a municipiului Târgoviște și îl străbate pe direcția sud –
est – nord – vest, continuând mai departe în direcția orașului Pucioasa, municipiul
Moroeni (județul Dâmbovița) și orașul Sinaia (județul Prahova), urmând ca prin
intermediul Drumului European E60, respectiv Drumului Național DN1, să se asigure
legătura cu municipiul Brașov. DN71 face legatura între localitățiile București – Chitila –
Tărtășești – Răcari – Târgoviște – Pucioasa – Fieni – Sinaia, drum care pornește la
Bâldana din „vechiul drum al Piteștilor” (DN 7). Drumul traversea ză orașul pe direcția
SE-NV pe o lungime de aproximativ 5 km și trece peste râul Ialomița spre comuna
Aninoasa.
 Drumului Național DN72 care asigură legătura cu Municipiul Ploiești. Acest drum
național traversează partea de nord a municipiului Târgoviște ș i îl străbate pe direcția est
– sud-vest, continuând până în orașul Găești (județul Dâmbovița). DN72 face legatura
între localitățiile Ploiești – I. L. Caragiale – Răzvad – Târgoviște – Ulmi – Găești.
Drumul traversează orașul pe direcția NE -SV, pe o lungi me de aproximativ 6 km, după
ce trece râul Ialomița dinspre comuna Răzvad.
 DN72A ce face legatura între localitățiile Târgoviște – Dragomirești – Malu cu Flori –
Câmpulung. Drumul trece prin oraș pe direcția E -V, pe o lungime de circa 5 km.

Autostrada A1 se asigură legătura cu municipiul Pitești (județul Argeș), trecând prin
orașul Găești.
 Drumului Județean DJ720 se asigură legătura cu Municipiul Moreni (județul
Dâmbovița).
 DJ711 ce face legatura între localitățiile Târgoviște – Ulmi – Lazuri – Comișani –
Bilciurești – DN 1A. Drumul trece prin oraș pe direcția SE -NV pe o lungime de 1 km.
 DJ712 care face legatura între localitățiile Târgoviște – Teiș – Șotânga – Pucioasa.
Drumul trece prin oraș pe direcția SE -NV, pe o lungime de 2,5 km.

33
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Transportul ferovia r
În Municipiul Târgoviște are o
singură gară care funcționează drept
gară terminus, din cauza faptului că
liniile Târgoviște – Mija – I. L.
Caragiale – Ploiești și Târgoviște –
Doicești –Vulcana Pandele – Pucioasa
– Fieni – Pietroșița sunt linii
neinteroperabile simple neelectrificate
și sunt închise. În prezent, transportul
pe cale ferată se face doar spre direcția
București Nord iar singura rută prin
care se poate ajunge la Ploiești prin
intermediul transportului pe cale ferată
este prin stația Bucu rești Nord.

 Transportul aerian
La nivelul municipiului Târgoviște nu există transportul aerian, deoarece nu există un
aeroport În prezent, marea majoritate a locuitorilor din municipiul Târgoviște utilizează
Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Bu curești, fiind singurul aeroport funcțional care se
află la aproximativ 2 ore a municipiul Târgoviște. Acesta se află la o distanță de aproximativ 80
km.
Însă la nivelul județului există un aerodrom care este folosit de către avioanele folosite în
agricult ură. Acesta se află la o distanță de aproximativ 20 km de Târgoviște, pe direcția de mers
către București, în aproprierea localitățiilor Căzănești și Mircea Vodă, pe drumul communal
711C.

Foto 4 – Gara din Târgoviște
Arhivă personală

34
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Învățământ și cultură
Climatul favorabil din punct de veder e cultural, a fost materializat prin apariția unor școli
precum școala slavo -română în anul 1640, școala de greacă și latină în anul 1646, școala
domnească (1741), înființată de Mihai Racoviță, un gimnaziu (1874 – 1875 ) condus de Ion
Pietrari u, care din 1887 poartă numele lui Ienăchiță Văcărescu.
În aceeași perioadă, apar și primele biblioteci precum Biblioteca lui Udriște Năsturel, a
stolnicului Constantin Cantacuzino, biblioteca Mitropoliei.
La nivelul anului 1912, a luat ființă lice ul milit ar la Mănăstirea Dealu, „Dinastia literară”
de la Târgoviște, care a debutat prin poeții familiei Văcărescu, urmează a fi continuată de Vasile
Cârlova, Gr. Alexanrescu, I.A. Brătescu -Voinești și I.H. Rădulescu. Tot aici s -a născut și actorul
Toni Bulandra, precum și compozitorul Ionel Fernic.
Vocația culturală este întânlită și în domeniul învățământului, incluzând aici și
învățământul superior, întrucât aici a fost fondată prima școală de avocați (1672 – 1678), în limba
greacă și latină.
La momentul actual , municipiul studiat deține un important centru universitar, fiind al
șaptelea din țară din punctul de vedere al prestigiului, cu 9 facultăți, aproximativ 10.000 de
studenți.
Fiind în spiritul afirmării centrelor universitare regionale, model preluat din E uropa
Occidentală și SUA, această tradiție culturală este completată de o rețea de licee și școli generale
considerată a fi prestigioasă, funcționând 37 de unități de învățămând dintre care 10 grădinițe, 11
școli, 15 licee și o universitate. De asemenea, p e suprafața municipiului funcționează 31 de
biblioteci, un cinematograf, 3 case de cultură (Casa de cultură a municipiului, Casa de cultură a
studenților și pentru tineret, Casa de cultură a sindicatelor), 10 muzee, o sală polivalentă, Galeria
de artă și S alonul artelor și 2 teatre (Teatrul „Tony Bulandra”, Teatrul muzical de amatori).
Începând cu anul 1968, în municipiul studiat se organizează concursul de romanțe
„Crizantema de Aur”.
În ceea ce privește ziua orașului, municipiul își sărbătorește ziua pe 8 septembrie,
evenimentul fiind marcat anual sub titulatura „Zilele Cetății”.

35
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
CAPITOLUL 5 – POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC
5.1. Muzeele

 Curtea domnească
Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă un complex muzeeal de clădiri și fortificații
medievale c e au avut rol de reședință a unor mari voievoz i ai Țării Românești și totodată un
punct foarte important în apărarea țării. Reprezintă principalul punct de atracție turistică din
Municipiul Târgoviște.
Complexul muzeal „Curtea Domnească” grupeaza monumente din secolele XV -XVIII.
Prima casă domnească, împrejmuită cu un zid de incintă din piatră, cu turnuri patrulatere,
datează din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân (aproximativ aanul 1396). Sub domnia lui
Vlad Țepeș (1456 – 1462) , Curtea Domnească a dobând it noi construcții printre care și Turnul
Chindiei.
După domnia lui Radu de la Afumați, în timpul domniei lui Petru Cercel au avut loc
ample lucrări de construcție vechiului palat și se adaugă unul nou, înconjurat de grădini, cu
fântâni alimentate cu apă a dusă din apropierea Târgoviș tei, din Iazul Morii printr -o conductă din
lemn. Au loc lucrări de reconstrucț ie în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu , care au
durat 7 ani. Cele două case domnești au fost transformate de Constantin Brâncoveanu într -un
palat în "stil brâncovenesc". În anul 1737, în timpul luptelor turco -austriece, Curtea Domnească
este arsă. Numai Biserica Domnească a mai fost reparată. Turnul Chindiei, în forma de astăzi
este rezultatul "restaurării" executate în anii 1847 – 1851. Între anii 1907 – 1910, N. Ghica –
Budești, a restaurat Biserica Domnească, pentru ca apoi să restaureze și beciurile vechii case, a
bisericii paraclis, a băii domnești.16
Complexul Muzeal "Curtea Domnească" cuprinde monumente de arhitectură medievală
ce formează a nsamblul Curții domnești, dintre care se numără următoarele:
– Turnul Chindiei ;
– Biserica Domnească Mare ;
– Biserica "Sf. Vineri" ;
– Alte construcții civile ;
o Grădiniile palatului ;
o Baia domnească ;
o Casa Bălașa ;

16 Constant inescu N., Moisescu C., 1965, „Itinerar la ruinele Curții Domnești”. Cu rtea domnească din Târgoviște,
Editura Meridiane , București

36
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena

Foto 6 – Intrarea în Complexul Muzeal Curtea Domneas că
Arhivă personală

Foto 5 – Muzeul Curtea Domnească
Arhivă personală

37
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena

Intrarea se face de pe strada Cale a Domnească (foto 6), de pe Turnu Chindiei se vede cel
mai bine acest ansamblu (foto 5, foto 8) , aici turistul poate vizita sala mare (foto 7) unde se află
și inchisoarea (foto 9).
Foto 8 – Vedere asupra Muzeului Curtea Domnească de pe Turnul Chindiei
Arhivă personală
Foto 9 – Închisoarea
Arhivă personală Foto 7 – Sala mare
Arhivă personală

38
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Turnul Chindiei
Turnul Chindiei (foto 10) , este un turn construit în secolu l al XV -lea, în Târgoviște, și
face parte din ansamblul Curtea Domnească.
Turnul Chindiei a fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș, în timpul celei de -a doua
domnii (anii 1456 – 1462), inițial construit pentru scopuri militare, clădirea servind drep t punct
de observație fiind cel mai înalt punct din aceea perioadă, punct de pază, foișor de foc, dar și
pentru stocarea tezaurului.17
Astăzi, clădirea măsoară 27 de metri în înălțime și 9 metri în diametru. Între anii
1847 și 1851, turnul a fost co mplet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma
actuală datorându -se acestuia, inclusiv înălțarea sa cu circa 5 metri față de construcția inițială.

17 http://www.cjd.ro/default.aspx?id=830#TURNUL%20CHINDIEI , accesat la data de 22.05.2015. Foto 10 – Turnul Chindiei
Arhivă personală

39
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Turnul are are trei etaje, dintre care ultimele două sunt marcate la ex terior de deschideri
în arc frânt și de balcoane sprijinite pe console de piatră. Accesul la partea superioară a turnului
se face cu ajutorul unei scări interioare, 122 de trepte, în spirală, situată pe axul vertical al
construcției. La primul nivel, cu pr ilejul degajării tencuielilor interioare din 1964, au apărut patru
goluri de ferestre și un gol de ușă, dispus către casa domnească, având fiecare deasupra câte un
gol mai mic, zidite ulterior, îngustându -se toate către exterior și servind, probabil, ca lo curi de
tragere.18
Turnul Chindiei a fost ridicat peste pridvorul bisericii -paraclis construită de Mircea cel
Bătrân care însă acum nu mai păstrează decât urme ale zidurilor altarului și naosului. Pronaosul
se află sub actualele ziduri ale Turnului Chindiei . În manuscrisul latin de la Biblioteca
Bathyaneum din Alba Iulia se menționează că:
„În partea de nord se vede un turn înalt unde erau închisorile și lângă el, îndată, un
paraclis mic unde principele cu partea femeiască cercetau sfânta slujbă la vreme pot rivită… ”19
Turnul Chindiei este cea mai importantă atracție turistică din oraș și totodată simbolul
orașului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema orașului, în partea de sus, dar și în
partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduiește acum o expoziție de documente,
arme și obiecte care au aparținut lui Vlad Țepeș. Din punct de vedere administrativ, Turnul
Chindiei se află subconducerea Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească”
Târgoviște.20
În etimologia cuvântului există două ipoteze privind originea numelui , însă nu există
niciun consens în privința acestui fapt. Cea dintâi susține că zone din vecinătatea turnului erau
locul de desfășurare a unor ospețe, denumite „chindii”, de unde și proveniența numelui.
De asemenea, s -a sugerat că numele își are originea de la cuvântul „chindie”, un arhaism
ce însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldații ce apărau turnul aveau obligația să dea
semnalul prin care cele cinci porți ale orașului erau închise. După acest moment, era in terzisă
intrarea sau ieșirea din oraș pe tot parcursul nopții, iar locuitorii aveau obligația de a nu circula
pe străzi și de a nu întreține focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil orașul de la mare distanță.21

18 Constantinescu N., Moisescu C., 1965, „Itinerar la ruinele Curții Domnești”. Curtea domnească din Târgoviște.
București: Editura Meridiane
19 Idem
20 Magda Cristina Ursache (10 mai 2010). „Trecutul Târgoviștei, văzut din Turnul Chindiei, resursă online,
http://jurnalul.ro/timp -liber/calato rii/trecutul -targovistei -vazut -din-turnul -chindiei -543247.html accesat la data de
22.05.2015.
21 Idem

40
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Biserica Domnească Mare (foto 11)
Este ctitorită în vremea domniei lui Petru Cercel și se încadrează în tipul de plan cruce
greacă, la fel ca și biserica din Curtea de Argeș și Mitropolia Târgoviște care au servit ca model.
Pridvorul este mărginit pe 3 laturi de 12 stâlpi de zidărie.
Prona osul prezintă o boltă semicilindrică mică, dispusă central, în axul intrării, iar de o
parte si de alta, cele 2 turle mici. Aici î n pronaos, s -au adăpostit mormintele familiei Matei
Basarab și Bălașa, soția lui Constantin Șerban. Naosul, de formă pătrată, este acoperit de 4 bolți
în leagăn, sprijinite pe 4 stălpi de zidărie dispuși simetric, bolți care susțin turla mare. Spațiile
aflate între brațele egale ale crucii marcate de stâlpi sunt acoperite cu cupole. Pe latura de vest a
naosului se afla un balcon susținut de o boltă descărcată pe 2 stâlpi și o colonetă din piatră.
– în stânga intrării se remarcă portretele voievodale: Neagoe Basarab, Matei Basarab ;
– în vestul pronaosului: Petru Cercel și Constantin Brâncoveanu ;
– în drea pta intrării: Mihai Viteazu, Radu Șerban, Constantin Șerban, Șerban Cantacuzino
și Radu Mihnea.
Dintre piesele de mare valoare artistică se remarcă iconostasul brâcovenesc realizat în
lemn, sculptate și poleite cu aur, având pe registrul de deasupra ușii împărătești stema Tării
Romănești, iar pe bagheta superioară, anul realizării încrustat cu cifre chirilice și arabe din anul
1693.22

22 Drăguț V., 1976, Dicționar enciclopedic de artă medievală Românească, București .
Foto 11 – Vedere asupra Bisericii Domnească Mare de pe Turnul Chindiei
Arhivă personală

41
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Biserica Sfâ nta Vineri
Este denumită și Biserica Mică Domnească, și este un monument arhitectonic ce datează
din mijlocul secolului al XV -lea păstrat fără modificări, de altfel este singurul cunoscut din Țara
Românească din această perioadă pastrat intact.
Este ctitoria lui Vlad Călugărul și a soției sale Smaranda.
Are planul trilobat de formă alungită, compus d in pridvor, pronaos, naos și altar.
Pridvorul prezintă asemănări cu pridvorul Bisericii Domnești Mari, pronaosul având și rol de
gropnită pentru „conița Stanca” nepoata lui Constantin Brâncoveanu.23
 Alte construcții civile din Complexul muzeal „Curtea Domne ască”
o Biserica paraclis veche este construită pe vremea lui Mircea cel Bătrân în jurul anului
1415 lângă latura de nord a primei case domnești. Urmele fundației reconstituite până la
înălțimea de 2 m, arată o construcție după un plan de tip triconic. Planu l arhitectonic este
asemănător cu cel al bisericii mănăstirii Cozia și în general cu tendințele în arhitectura
bisericească a epoc ii, aducând însă un element nou ; turnul clopotniță este plasat în
extremitatea vestică, accesul fiind asigurat de trei intrări . Biserica, păstrată în condiții
proaste, se surpă în urma cutremurului din 1802 iar 45 de ani mai târziu este complet
demolată. Grădinile palatului erau amplasate pe locul actualului parc al orașului pe latura
de est a zidului de incintă, întinzându -se, peste râul Ialomița până la poalele dealului
Mănăstirii. Grădinile, în stil italian, au fost prima oară amenajate de voievodul Petru
Cercel în anul 1584. Matei Basarab ad augă pe latura de răsărit a palatului un pridvor
către aceste grădini pentru a înlesli accesul dinspre dormitoare. Domnitorul Constantin
Brâncoveanu, extinde grădinile, asigurând un corp de grădinari pentru întreținerea
acestora.24
o Baia domnească , descrisă de către Paul de Alep, este construită, după moda turcească,
de către Matei Basarab pe latura de nord -est a zidului de incintă, în apropierea palatului.
Construcția dreptunghiulară, era formată din din trei încăperi dispuse în șir. Prima,
dinspre nord, prin care se făcea accesul, avea inclus și un mic vestiar; a doua era baia
propriu -zisă. Ultima încăpere, ce nu comunica cu celelalte două, era destinată cazanului
de încălzire a apei. Sistemul de funcționare al băii era cel clasic romano -bizantin, aburul
fiind dirijat prin conducte din sala cazanului în baie.
o Casa Bălașa a fost construită de Bălașa, doamna voievodului Constantin Cârnul odată cu
lucrările de refacere și înbunătățire aduse Bisericii "Sfânta Vineri".

23 http://www.pmtgv.ro/ghid.html#1 , accestat la data de 22.05.2015
24 Constantinescu N., Moisescu C., 1965, „Itinerar la ruinele Curții Domnești”. Curtea domnească din Târgoviște.
București: Editura Meridiane

42
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Casa doamnei Bălașa, cu inscripția ce o datează la 1650 se datorește transformărilor
făcute de N. Brătescu la 1852, ocazie cu care s-au adus pisania de piatră a boierului Manea
Clucer, pisa nia încastrată pe faț ada sudică a casei numit ă "a Bălașei" și piatra de mormâ nt a
acesteia, considerând că în acest fel îi va crește importanța.
Această construcție arăta arhitectural ca niște adevă rate chilii mănăstirești, cele 4 încăperi
dispuse în șir, cu bolți și pardosite cu cărămizi, armonios concepute, care emană simplitate.
Scopul inițial era acela de casă de oaspeți și azil pentru săraci. Clădirea există și în zilele noastre
fiind bine conse rvată.25

 Muzeul de istorie (foto 12)
A fost deschis în luna septembrie 1986 în clădirea fostului „Palat de Justiție„. Acum aici
se află expoziția de bază a muzeului, cu exponate din epoca paleolitică până în 1918.
Există aici dovezi materiale și spirituale ale existenței populației geto -dacice, ceramică și
figurine neolitice, tezaurul de monede de argint thassiene și macedonene din secolele II și I î .Hr.
de la Căprioru, tezaurul de monede dacice de la Adânca, obiecte de podoabă. Sunt evidențiate
apariția ș i formarea statelor feudale româ nești, se realizează o scurtă incursiune în formarea
statului feudal Țara Românească și se continuă cu alegerea Târgoviștei drept reședință voivodală,
de către Mircea cel Bătrîn.
Spațiul rezervat domnitorilor Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Matei
Basarab, Constantin Brâncoveanu, este ilustrat de obiecte de artă decorativă, frescă
brâncovenească, carte veche, ornamente tipografice, xilogravuri, lapidariu provenit de la Palatul
Potlogi, care demonstrază efortul depu s de către voievozi pentru dezvoltarea culturii medievale.
O sală este rezervată revoluției condusă de Tudor Vladimirescu, unde se găsesc
documente, arme, uniforme, artă plastică.
Există o secțiune despre unirea Țărilor Române sub Alexandru Ioan Cuza, care oferă
documente și obiecte personale ale domnitorului.
Este reprezentat și războiul de independență prin documente originale, prin arme,
costume militare, însemne heraldice.
Holul muzeului și sala mare de la parter găzduiesc expoziții temporare prilejuite de
sărbătorirea unor momente însemnate din istoria orașului Târgovi ște și expoziții de artă
fotografică.26

25 http://www.pmtgv.ro/ghid.html#1 , acce stat la data de 23 .05.2015
26 Idem

43
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Foto 12 – Muzeul de Istorie
Arhiv ă personală

 Muzeul Scriitorilor T ârgovișteni (foto 13)
A fost inaugurat la 30 decembrie 1968 și
este adăpostit în casa scriitorului I. Al. Brătescu
Voin ești, unde acesta a creat cea mai mare parte a
operei sale. Muzeul cuprinde 3 sectiuni:
1. relevă rolul Târgoviștei de prim centru
cultural al țării ;
2. prezintă poeții redeșteptării naționale,
născuți în Târgoviște ;
3. cuprinde scriitorii aduși de viață pentru o
clipă sau o eternitate în acest oraș.
Ultimele do uă săli sunt dedicate vieții și
operei lui I. Al. Brătescu Voinești. Cu ajutorul
familiei s -a remobilat cabinetul de lucru al scriitorului.

Foto 13 – Muzeul Scriitorilor Târgovișteni
Sursa: http://muzee –
dambovitene.ro/arhiva_web/ro/muzeu_scriitori_preze
ntare.php

44
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
În bibliotecă se găsesc numeroase cărți de filozofie, știință și literatură, multe cu
autografe sau conținând însemnările sale de lector. Există și un violoncel, ceea ce amintește de
pasiunile sale extraliterare, câteva fotografi ale părinților, soției și prietenilor, alături de bustul de
bronz.
Muzeul scriitorilor târ govișteni prezintă vizitatorului, ediții prin corespondență, mobilier
de epocă, obiecte cu caracter memorial, artă plastică, fotografii care vin să ilustreze în mod
fericit, talentul scriitoricesc, frământările oamenilor de cultu ră de pe aceste meleaguri.27

 Muzeul de artă
Înființat în anul 1991, intrarea imobilului are coloane, iar în interior ușile pictate cu
elemente vegetale și având frontonul de stucatură realizat de pictorul italian Giovani del Basso.
În 1970 – 1988 s -a luat hotărîrea înființării unui muzeu de artă în acest spațiu funcționînd
una din secțiile Bibliotecii Județene.
Muzeul de artă din Târgoviște conservă și astăzi expoziții temporare, pictură religioasă,
artă modernă și contemporană (N. Grigorescu, N. Tonitza, S ava Henția, Ioan Andreescu,
Theodor Pallady, Camil Ressu), mobilier de epocă, artă decorativă.

 Casa Atelier "GHEORGHE PETRAȘCU" (foto 14)
Inaugurată ca expoziție la 12 aprilie 1970, casa amintește vizitatorului de clipele
petrecute de cel care s -a legat p rin pânzele sale de Târgoviște.
Influențat de Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu se desprinde de aceasta și își
creează un stil original, realizat în modalitatea de a expune pe pânză o pastă consistentă
plină de strălucire. Motivele sale pre ferate, peisajele, casele, interioarele de atelier, naturile
moarte, portretele, sunt transpuse pe pânză la
Târgoviște: "Intrarea la Curtea domnească din
Târgoviște", "Casa după ploaie", "Vedere la
Târgoviște", "Căldărușa cu cârciumărese", "Portret
de băia t", "Casă la Veneția" și o parte din grafica
expusă la etajul casei sunt numai câteva dintre
lucrările pictorului târgoviștean prin adopție care,
descoperă la Târgoviște lumina și culorile, lumina
clădirilor vechi, noile experințe și frământările sale.

27 Idem
Foto 14 – Casa Atelier
"GHEORGHE PETRAȘCU"
Arhivă personală

45
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Muzeul expune și obiecte cu caracter memorial, fotografii, scrisori, peneluri, șevaletul,
obiecte pesonale care vin să facă legătura dintre sufletul vizitatorului si frământările artistice ale
pictorului.
 Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi R omânești (foto 15 )
Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pe latura de
sud-est a Curții Domnești, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului și al
Cărții Vechi Românești, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reco nstruită din temelii, pe locul
unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în
anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult.
La începutul secolului al XX -lea, casa a fost fo losită ca internat școlar particular, local al
poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului
german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din
pivniță, parter și etaj, acce sul la etaj făcându -se printr -o scară exterioară din lemn care te
conduce într -un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un
exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale din zonă.
La parterul clădirii, a fost amenajat M uzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, ce
adăpostește mărturii ale civilizației unui popor, exprimată printr -unul din cele mai profitabile
meșteșuguri, și anume tiparul. Circuitul expoziției începe cu prezentarea primelor forme și
suporturi de scrie re și continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile și răspândirea
lui în Europa. Introducerea tiparului în Țara Românească este marcată prin tipăriturile în limba
slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) și Evangheliar (1512) , realizate la
Târgoviște, vatra tipăriturilor din Țara Românească. De aici, mai târziu, va porni Coresi, cel care
va sădi în mintea oamenilor ideea că și în limba română se poate citi cuvântul Domnului și a
cărui activitate tipografică desfășurată atât la Târgoviște, cât și la Brașov este ilustrată în
expoziție (Triod Penticostar – 1578, Evangheliar slavonesc -1579, Evangheliar român – 1561).
Impunerea limbii române în tipărituri este evidențiată prin cărțile scoase de sub presă în secolul
al XVII -lea, atâ t în Țara Românească (Evanghelia învățătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea
legii), cât și în Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei) și Transilvania
(Noul Testament de la Bălgrad). Apari]ia cărții laice este ilustrată prin t ipăriturile realizate de
Antim Ivireanu în secolul al XVIII -lea, la Târgoviște, București, Buzău și Râmnic (Panoplia
dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofești), prin manuscrisele și tipăriturile domnitorului
moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului O toman, Descrierea Moldovei, Hronicul
vechimei româno -moldo -vlahilor) și prin istoriile, gramaticile, calendarele de munci agricole și
dicționarele editate de reprezentanții Școlii Ardelene. Scrierile didactice și de literatură

46
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
beletristică în ediții prince ps
din secolul al XIX -lea ale lui
Negruzzi, Alecsandri, Pelimon
și Bolintineanu etalate în
expoziție descrie momentul
renunțării la alfabetul chirilic
și al adoptării celui latin.
Circuitul muzeului se încheie
cu prezentarea primelor trei
publicații cu caracter regulat:
Curierul Românesc (1829),
editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Româneasc ă (1829), a lui Gheorghe Asachi și Gazeta de
Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și
celelalte ob iecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile,
valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII -lea, piesa de rezistență a
expoziției.28
 Muzeul National al Poliției Române (foto 16)
A fost inaugurat la 7 i ulie 2000 în
fosta casă a coconilor ridicată de Constantin
Brâncoveanu pentru fii săi. Clădirea în stil
neoclasic a fost refăcută în secolul al XIX –
lea. Expoziția începe din 1821, moment în
care Tudor Vladimirescu pune bazele
primului serviciu de ordine pu blică, alcătuit
din gărzile pandurilor, continuă cu fondarea
în 1848 a "Gărzii Municipale". Există
documente de legislație purtând semnături ale
domitorilor, uniforme, însemne de grad, cărți,
publicații, periodice, albume, drapele, lucrări
de artă cu temat ică adecvată, arme de foc ș i
albe.

28 http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.a sp?k=267
Foto 15 – Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești
Sursa: http://www.hellodambovita.ro/
Foto 16 – Muzeul Național al Poliției Române
Sursa: http://targoviste360.ro/wp –
content/uploads/2012/02/Muzeul -Politiei -Romane.jpg

47
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Muzeul evoluției omului și tehnologiei în paleolitic (foto 17)
Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic este primul de acest fel din
România și din Europa Centrală și de Sud -Est. Acesta este centrat pe desc operirile cele mai
importante făcute în paleoliticul superior și mijlociu din România.
În muzeu se regăsesc artefacte care fac parte, în mod cert, din patrimoniul arheologic
universal, precum sunt cele mai vechi marturii din lume privind simbolismul omului de
Neanderthal, reprezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului si o geoda vopsita cu ocru
de peste 50 .000 de ani, descoperite în peștera Cioarei.
Boroșteni (jud. Gorj), unicul colier din cochilii de melci de mici dimensiuni din Europa,
de ci rca 29.000 de ani, cel mai vechi instrument de sufl at din Romania, un fluier graveț ian, de
peste 20 .000 d e ani, multe pandantive din dinț i de animale și pandantive din piatră gravate, unele
chiar mai vechi de 25 .000 de ani etc., toate acestea descoperite î n siturile Piatra Neamț -Poiana
Cireșului (jud. Neamț) și peștera Cioarei -Boroșteni. De altfel, în muzeu se c oncentrează
peste 3/4 din toate obiectele de podoabă și de artă descoperite în România, mai vechi de 10.000
de ani.
În muzeu este reconstit uită una dintre cele mai mari peșteri dintr -un muzeu din România,
și singura în care se regasesc oameni de Neanderthal realizați prin respectarea tuturor exigențelor
privind morfologia acestora, surprinși în cele mai caracteristice preocupări, cum ar fi ci oplirea
uneltelor sau prepararea coloranților, un Homo Sapiens din Paleoliticul Superior, într -o firească
ipostază de vânătoare, alături de un cort specific grave țianului.
Expunerea materialui arheolo gic
este foarte modern conceput , apelându –
se la modali tăți moderne de prezentare a
informațiilor, cum ar fi plasmele pe care
rulează reconstituirea procedeelor
tehnologice care au stat la baza
realizării uneltelor și armelor din piatră
și os, în perioade cu mult superioare
vârstei de 10.000 de ani, toate
artefactele fiind încadrate într -un mediu
natural.29

29 http://www.muzee -dambovitene.ro/index.php/muzeul -evolutiei , accestat la data de 23.05.2015
Foto 17 – Muzeul evoluției omului și tehnologiei în paleolitic
Arhivă personală

48
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Casa Atelier "Vasile Bledea"
Astăzi colecția "Vasile Bledea" este adăpostită în casa Angela Georgescu, o locuință
veche, cu pridvor închis cu geamlâc așezat deasupra pivniței, monument de arhitectură
române ască de la sfârșitul secolului al XVIII -lea, casa care a fost restaurată în anul 2000.
Colecția conține o mică parte din lucrările de sculptură monumentală, pictură sau desen legate de
cetatea Basarabilor.
Ca pictor, Vasile Blendea dă dovadă de o intensă s ensibilitate și rafinament artistic,
făcând din dragostea sa pentru natură un adevărat ideal: "Clopotnița de la Curtea Domnească",
"Târgoviște sub zăpadă", "Biserica Sf. Ionica", "Intrarea la Curtea Domnească". Artist complet,
dar și variat, restaurator de pictură și nu în ultimul rând profesor de desen la mai multe ș coli din
Târgoviște, este tot ceea ce oferă această personalitate marcantă a artei românești vizitatorului, în
această expoziție permanentă.

 Muzeul Regional de Istorie (Galeriile Stelea)
Desch iderea oficială a Muzeului Regional din Târgoviște a avut loc la data de 30 ianuarie
1944 și cuprindea pe lângă lapidariu, rezultat în urma demolării clădirii -depozit de la Mitropolie
și alte obiecte provenite din donații, stampe, tablouri, carte veche, d ocumente, fotografii,
reprezentâ nd Curte a Domnească și Turnul Chindiei. Această colecție -lapidariu, reprezentând
elemente d e arhitectură și pietre de mormâ nt recuperate de la vechea Mitropolie, demolată în
1888, bazele de cruci de la 8 turle datând din seco lele XVI și XVII, lespedea de marnă care a
acoperit mormântul patriarhului Dionisie al Constantinopolului mort în 1696 la Târgov iște, este
și astăzi expoziția -lapidariu din curtea interioară a muzeului.
În anul 1972 această secție a Muzeului județean din T ârgoviște a fost reorganizată ca
muzeu de arheologie, ca mai apoi să adăpostească expoziții temporare, iar din decembrie 1993
această clădire ia numele de "Galeriile Stelea".30

 Complexul Monumental "Stelea"
Ceea ce numim astăzi Ansamblul arhitectural al Mâ năstirii Stelea, reprezintă o zonă cu
profunde implicații în evoluția urbanistică a orașului medieval, cu construcții ridicate pe
parcursul mai multor veacuri, ultima, considerată cronologic, fiind ctitorie a lui Vasile Lupu
în anul 1645. Mărginit d e Calea Domnească și la aproximatriv 200 m la nord de Mitropolie, el își
justifică denumirea de "Ansamblu arhitectural prin însăși componentele sale: o biserică din

30 http://www.pmtgv.ro/ghid.html#3 , accestat la data de 2 4.05.2015

49
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
secolul al XIV -lea și una din secolul al XV -lea; turnul clopotniță, mânăstirea cu biserica din
veacul al XVII -lea ridicată de Vasile Lupu, domnul Moldovei.
 Complexul Monumental Mitropolitan (foto 18)
Neagoe Basarab a început să facă această sfântă și mare Mitropolie, în stilul Sfintei Sofia.
La "Curtea de Argeș să fie mânăstire și arhimâ ndrie, i ar la Târgoviște să fie mitropolie
stătătoare". Alături de biserică se afla "locuința mitropolitului" care era foarte mare și cu trei
curți.
Important centru cultural și tipografic, aici au funcționat atelierele de pictură, o tipografie,
Centrul Academic ș i școli. Mitropolia s -a numărat printre puținele ansambluri arhitecturale din
Târgoviște, înconjurat cu ziduri care îi dădeau un caracter distinct și -l individualizau.
Terminată în 1933, biserica a fost pictată de Dimitrei Belizarie iar sculptu ra iconostasului
a fost realizată de Pandele Theodorescu.
După amplele lucrări de restaurare a bisericii Mitropoliei, arhiepiscopul Târgoviștei nu
poate lăsa lucrarea realizată doar pe jumătate; iar lucrările vor continua.

Foto 18 – Complexul Monumental Mitropolitan
Sursa: http://www.pmtgv.ro/L1.jpg

50
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
5.2. Teatre

 Teatrul Tony B ulandra (foto 19)
Înființat în anul 2002, Teatrul Tony Bulandra a devenit destul de repede cunoscut, atât
datorită echipei sale de artiști, cât și printr -un repertoriu bogat în care este privilegiată
colaborarea cu regizori de notorietate ai scenelor român ești sau străine.
Sub conducerea regizorului Mc . Ranin, instituția a reușit rapid să devină principalul reper
cultural în comunitatea târgovișteană, prezentând publicului său creații ale unor artiști consacrați
precum Mihai Măniuțiu, Alexander Hausvater, V ictor Ioan Frunză, Laurian Oniga, Kemal
Bașhar (Turcia), Suren Shahverdyan (Armenia) sau Di Trevis (U.K.).
De la înființare și până în prezent, Tony Bulandra a participat cu producțiile sale în
festivaluri de teatru naționale (Festivalul Național de Teatru , Festivalul Internațional de Teatru
Medieval de la Sibiu, Festivalul de Teatru Scurt) și internaționale din Franța, Germania, Polonia,
Macedonia, Egipt (Festivalul de Teatru Experimental Cairo), Turcia (2006 si 2010 – Festivalul
Internațional de teatru de la Trabzon).
Teatrul Tony Bulandra din Targoviste își propune să contribuie la construirea unui
veritabil spațiu de dezbatere și de promovare a valorilor culturale europene, care să implice
operatorii și instituțiile culturale din Romania și din regiune.
Teatrul Tony Bulandra a organizat în perioada 2007 – 2009 BABEL F.A.S.T. –
Festivalul Internațional al Artele Spectacolului BABEL , care a inclus printre invitații săi,
companii de renume precum Teatrul
Oskaras Korsunovas (Lituania),
Compania Volsksbuhne (Germania),
Compania Biuro Podrozy (Polonia),
Teatrul Kaze Tokio (Japonia), Teatrul
Changpa (Coreea de Sud), Teatrul
Național Erevan G. Sundukyan
(Armenia), Studio Odeon Paris
(Franța). În anul 2014, festivalul
BABEL a fost reluat, bucurându -se
de un enor m succes.31

31 http://www.tonybulandra.ro/teatrultonybulandra/ , accestat la data de 26 .05.2015
Foto 19 – Teatrul Tony Bulandra
Sursa: www .targovisteainimagini.ro

51
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
5.3. Monumente și statui

 Monumente
 Monumentul eroilor din cartierul Teiș, este amplasat în curtea instituției Bazei Logistice
2 Sud, și este placat cu marmură, ce amintește de luptele din Primul Război Mondial de
la Mărăști -Mărășești -Oituz iar lucrarea a fost realizată de către Vasile Blendea în anul
1900, pe care sunt inscripționate și texte dedicate
soldațiilor
Din Regimentul III Linie, care au luptat în Războiului de
Independență a României din anul 1877.
 Monumentul eroilor, ce este a mplasat în cadrul Liceului
Militar "Nicolae Filipescu", lucrare din bronz, a fost
dezvelită după Primul Război Mondial în vecinătatea
Mănăstirii Dealu.
 Monumentul Eroilor Târgovișteni, este amplasat în Piața
Tricolorului și a fost dezvelit în vara anului 2 002; a fost
executat de către de sculptorul Arghira Călinescu.
 Monumentul închinat foștilor deținuți politici
anticomuniști dezvelit în scuarul Camerei Județene
de Comerț, Industrie și Agricultură (foto 20) .
 Zidul unde au fost executați soții Ceaușe scu.
Acest zid se află la fosta
unitate militara de la Gara
Targoviste, unde a avut loc
executia sotilor Ceausescu,
unde autoritatile locale au
hotarat sa amenajeze un punct
muzeal pentru a fi vizitat
acest loc. (foto 21)

Foto 20 – Monumentul închinat
fosțtilor deținuți politici
Sursa: http://www.targoviste.light –
soft.ro/
Foto 21 – Zidul unde au fost executațiisoții Ceaușescu
Arhivă personală

52
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Statui
 Bustul voievodul ui Mircea cel Bătrân (1396 – 1418), este o sculptură în piatră executată
de către sculptorul Ion Irimescu, în anul 1968 și se află în scuarul Gării Târgoviște.
 Bustul voievodului Dan al II -lea cel Viteaz (1420 – 1431) este creația a sculptorului
Vasile Ble ndea, în anul 1968 și se află situate pe Bulevardul Regele Carol I în scuarul
Gării Târgoviște.
 Bustul voievodului Radu de la Afumați (1522 – 1529)
este opera a sculptorului Vasile Covalschi, în anul 1968,
aflată pe Str. Justiției.
 Bustul voievodului Pet ru Cercel (1583 -1585) (foto 22)
este realizat din piatră de sculptorului Octavian Ilica, în
anul 1968 și se află situată în fața porții de la Curtea
Domnească.
 Bustul voievodului Mihai Viteazul (1593 -1601), realizat
de către Petre Năstăsescu, în anul 1968 , se află pe Str.
Ion Heliade -Rădulescu.
 Bustul voievodului Vlad Țepeș (1448,1456 – 1462, 1476)
a fost realizat din piatră de către Peter Balogh, în anul
1969, și se află situat în scuarul din fața Muzeului de
Artă pe calea Domnească .
 Bustul voievodului Vlad Țepeș (1448, 1456 – 1462, 1476), realizat în bronz, și este
amplasat în Parcul Chindia, fiind o opera de artă a sculptorului Neculai Păduraru
(foto 23). .

Foto 22 – Bustul lui Petru Cercel
Arhivă personală
Foto 23 – Bustul lui Vlad Țepeș din Parcul Chindia
Arhivă personală

53
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Busturile voievozil or Matei Basarab și Vasile Lupu , fiind lucrate în piatră de sculptorii
Veturia Ilica și Mihai Alexandru, sunt amplasate în fața Mănăstirii Stelea.
 Bustul lui Tudor Vladimirescu executat în anul 1956, de I. Damian și Gheorghe Coman,
este amplasat în vecinătatea Catedralei arhiepiscopale.
 Bustul lui Grigore Alexandrescu, poet (1814 – 1885) este realizat în bronz de către
I. Pavelescu -Dima, în anul 1914, fiind așezat în fața casei unde s -a născut, pe strada
care-i poartă numele astăzi.
 Bustul lui Ion Heliade Rădulescu, scriitor și om politica fost realizat în marmură de către
Frederic Stork și esteamplasat în scuarul Primăriei Târgoviște.
 Statuia v oievodului Mircea cel Bătrân (138 6 – 1418) este operă a sculptoriței Gabriela
Manole -Adoc, în anul 1993 fiind amplasată în Piața Tricolo rului.
 Statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul este o operă de artă a sculptorului Mihai
Marcu, în anul 2001. Este amplasată în fața Casei de Cultură a Sindicatelor (foto 24) .
 Grupul statuar "Brâncovenii", a fost executată la 1 decem brie 2004 și este amplasată în
scuarul Primăriei municipiului.

Foto 24 – Statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul
Arhivă personală

54
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Foto 25 – Mitropolia Municipiului Târgoviște
Arhivă personală 5.4. Lăcașuri de cult

 Mitropolia Municipiului Târgoviște (foto 25)
Are hramul „Înălțarea Domnului” și este situată în aproprierea centrului orașului
Târgoviște. Edificiul datează de pe timpul lui Neagoe Basarab care începe zidirea Bisericii
Mitropoliei. Construcția edificiului religios a fost finalizată în anul 1537 în timpul lui
domnitorului Radu Paisie, urmașul lui Neagoe Basarab. Din punct de vedere a l arhitecturii,
edificiul este co nstruit în stil bizantin, din cărămidă, având formă de cruce greacă. Biserica
prezintă un pridvor deschis, susținut pe 12 coloane. La întretăierea celor două brațe ale crucii se
înalță turla naosului, având 12 laturi și 12 ferestre. Altarul prezintă o absi dă mare în axul
longitudinal și două abside alăturate. Sculptura în lemn a altarului este bogată și aurită având o
mare valoare artistică. Pictura a fost realizată în anul 1927 de către pictorul Dumitru Belizarie în
stil bizantin pe un fond aurit. Din vech ea biserică se mai păstrează o icoană de argint aurit cu
capul Maicii Domnului și un epitaf din anul 1828.32

 Mănăstirea Stelea (foto 26)
Este unul dintre cele mai importante edificii religioase din Municipiul Târgoviște.
Mănăstirea Stelea se află localiz ată la 150 de metri de „Complexul Muzeeal Curtea Domnească”
și la 200 de metri de Mitropolia orașului Târgoviște.

32 arhiepiscopiatargovistei.ro/stiri.html accestat la data de 07.06.2015

55
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
În cadrul ansamblului arhitectural al Mănăstirii Stelea se află o biserică din secolul al
XIV-lea, o biserică din secolul al XV -lea, un turn -clopotniță, și o biserica ridicată în a doua
jumătate a secolului al XVI -lea de către boierul Stelea, în anul 1852.
În cadrul obiectelor de cult ale bisericii s -au păstrat stranele, două jilțuri brâncovenești,
unul cu stema Țării Românești, aflate astăzi la Muzeul Național de Istorie a României din
București, un disc de argint aurit dăruit de către doamna Stanca și un potir de argint aurit
filigranat dăruit de Vasile Lupu. Tot din perioada domnitorului Vasile Lupu datează o cristelniță
din piatră aflată pr onaosul bisericii și o anaforniță din argint aurit, cu stema Moldovei, ce se
găsește în prezent la Muzeul Național de Artă al României. Biserica prezintă un plan triconc, cu
turle pe naos și pronaos. Biserica Stelea are trei intrări scunde, una principală pe latura vestică și
două laterale,iar biserica se împarte în pridvor, pronaos, naos și altar.
Din icoanele care se află pe catapeteasmă ies în evidență trei dintre acestea care
alcătuiesc o reprezentare de tip „Deisis”: în
mijloc Iisus Hristos Mare Arh iereu și Învățător,
în laterale: Maica Domnului cu Sf. Arhanghel
Mihail spre nord și Sf. Ioan Botezătorul cu Sf.
Arhanghel Gavriil spre sud, icoane atribuite
perioadei de domnie a lui Matei
Basarab. Ușile împărătești sunt
împodobite în partea de sus cu rep rezentarea
Bunei Vestiri, încadrată de icoane mai mici,
reprezentându -i pe David și Solomon.

 Mănăstirea Dealu (foto 27)
Mănăstirea Dealul este situate la aproximativ 6 km de
Târgoviște și este una dintre cele mai vechi mănăstiri dein tară.
Este așezată pe dealul cu același nume, și este o ctitorie a lui
Radu cel Mare. În curtea sa, mănăstirea adăpostește mormintele
a numeroși domnitori sau rude apropiate apropropriate ale
acestora: Radu cel Mare, ctitorul bisericii, jupânița Caplea
(sora lui Radu cel M are), Vlăduț Voievod, fratele lui Radu cel
Mare, Radu Vodă Bădica, fiul lui Radu cel mare, Vlad
Înecatul, Pătrașcu cel Bun și Mihai Movilă, și prin grija
clucerului Radu Buzescu, în anul 1603, aici a fost adus adus și
Foto 26 – Mănăstirea Stelea
Sursa: www.pmtgv.ro
Foto 27 – Mănăstirea Dealu
Sursa: www.crestinortodox.ro

56
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
capul lui Mihai Viteazu. În anul 1879 , în cadrul mănăstirii apar „Școala divizionară de ofițeri” și
„Depozitul de arme al armatei iar în anul 1912 se înfințează „Liceul militar Nicolae Filipescu ”.

 Biserica „Sf. Nicolae” Andronești
Biserica Sfântul Nicolae este ctitoria lui Manea Persanu, car e a fost mare vornic al
cancelariei domnești din timpul domniei lui Radu de la Afumați. Din punct al arhitecturii,
biserica este construită în formă de dreptunghi, format inițial din altar, naos și pronaos și căruia i
s-a mai adăugat, în timpul lui Matei B asarab, un pridvor pe latura de vest susținut pe opt stâlpi
octogonali din zidărie. Dintre icoane se remarcă cea care îl reprezintă pe Arhanghelul Mihail,
icoana amintind de pictura veneto -cretană, cu toate că icoana a fost realizază în tradiția locală.
De remarcat, sunt și Icoana Sf. Haralambie, candela de argint și cărțile vechi despre istoria
orașului Târgoviște.

 Biserica „Sf . Împărați Constantin ș i Elena”
A fost construită în anul 1650 de către M atei Basarab și soția sa, Elena. Biserica „Sf.
Împăra ți Constantin și Elena” este în formă de navă și este compusă din pronaos, naos și altar.
Chiar dacă biserica prezintă elemente inspirate de meșteri moldoveni: contraforți, ancadramente,
bazele stelare ale turlelor, toate acestea sunt integrate armonios arhit ecturii muntene. În interiorul
bisericii sunt portretele ctitorilor, domnitorul Matei Basarab fiind reprezentat cu părul castaniu,
barbă albă și o mantie albă tivită cu pu rpură, purtând pe cap o coroană și doamna Elena, purtând
tot o mantie albă, o rochie și pietre scumpe la gât.

 Biserica Târgului
Edificiul religios a fost realizat de către Radu Logofăt vel Căpitan. Biserica poartă hramul
„Adormirea Maicii Domnului” și prezintă un plan trilobat, cu pronaosul separat de naos
prin trei arcade pe doi stâlpi, fiind acoperit cu două calote și două turle mici. Aici se află pietrele
de mormânt ale lui Oprea și Paraschiv, fiii lui Radu Logofăt vel Căpitan, Biserica Târgului se
face remarcată prin decorația exterioară și pictura.

 Biserica Buzinca
A fost ctitorită în anu l 1639 de către Dumitru Buzinca. Pictura inițială a bisericii a fost
realizată de aceeași echipă de zugravi, condusă de Constantin Zugravul, ce a pictat între anii
1696 – 1698 și Biserica Domnească. De remarcat sunt arhitectura bisericii, icoanele d in anii 1817
și 1865 care evidențiază școală de pictură a secolului al XIX -lea în Târgoviște, și piatra de
mormânt din anul 1654.

57
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
5.5. Parcuri și locuri de relaxare

 Parcul Chindia ( foto 28, foto 29)
Se află situat în vecinătatea râului Ialomița și a fost amenajat pe fosta grădină domnească,
care era situată în spatele Curții Domnești. În Parcul Chindia se găsește un lac de agreement, pe
care se fac plimbări cu barca și hidrobicicleta, o grădină de vară unde te poți plimba și relaxa, un
complex de teren uri de tenis pe zgură, locuri de joacă pentru copii, cu cinematograf și o scenă
pentru spectacole.

În cadrul Parcului Chindia se află una dintre cele mai frumoase atracții ale parcului, ea
fiind este grădina zoologică. A fost amplasată în locul în care domnitorul Petru Cercel în anul
1584 a amenajat primuș loc zoologic din țară. Grădina Zoologică este cea mai veche si una dintre
cele mai mari din țară. Adăpostește peste 500 de exemplare, din aproximativ 80 de specii. Aici se
află hipopotamul pitic, care este unicat în țară adus în anul 1987, vulturul pleșuv adus în 1991.
Unicat în țară e și maimuța Mangani neagră cu moț.

 Parcul Mitropoliei
Este aflat în centrul municipiului, fiind imprejmuit de cele doua importante artere ale
orasului, Bulevardul Liber tatii și Bbulevardul Mircea cel Batran. Parcul este unul dintre cele mai
romantice locuri, iar în parc se regăsește bustul lui Tudor Vladimirescu,
În centrul orașului este amenajat și parcul “Central” cu spații verzi și locuri de recreere,
dar cu o suprafa ță mai mică.

Foto 29 – Alee
Arhivă personală Foto 28 – Lac de agrement
Arhivă personală

58
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Baza de agrement “Crizantema” (foto 30)
În suprafață de 22 ha, este deschisă doar vara, și este amplasată în apropierea râului
Ialomița și cuprinde o serie de amenajări și dotări pentru sport și recreere. Aceste amenajări și
dotari sunt:
 un bazin olimpic descoperit ;
 un bazin de sărituri de la trambulină descoperit ;
 3 bazine de înot pentru copii ;
 4 terenuri de tenis pe zgură ;
 2 terenuri handbal ; baschet și volei ;
 2 plaje cu nisip și gazon ;
 parc cu zone verzi amenajate ;
 terenuri de fotbal ;
 un ștrand și un lac de agrement natural ;
 o discotecă.

Foto 30 – Strandul din cadrul Bazei de agrement Crizantema
Sursa: www. amfostacolo.ro

59
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena

Figura 19 – Harta turistică
Sursa datelor: Google Maps, Open Street Map

60
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
CAPITOLUL 6 – DEZVOLTAREA TURISMULUI
6.1. Baza materială folosită în turism
6.1.1. Unitățile de cazare

Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile și mijloacele create de om, menite să pună
în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un anumit teritoriu.
Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza fără existența unei infrastructuri turistice
adecvate, cunoscută în unele studii și sub denumirea de bază materială a turismului sau structuri
de primire turistică. Atât volumul, cât și structura circulației turistice, dinspre zonele emitente
spre cele de destinație cu patrimoniu turistic, sunt influențate de baza tehnico -mater ială a
turismului.
Structural, infrastructura turistică include: baza de cazare, baza de alimentație publică,
căile și mijloacele de transport turistic, dotările pentru agrement și cură, dotările auxiliare sau
complementare.33
Potrivit legislației în vigoar e, structurile de cazare sunt clasificate în: hoteluri, moteluri,
hoteluri pentru tineret, hanuri, hostel -uri, cabane, vile pentru turiști, bungalow -uri, campinguri,
opasuri pentru turiști, sate de vacanță, tabere școlare, pensiuni urbane, pensiuni rurale, case/
apartamente de închiriat, ambarcațiuni și altele.
După cum se poate observa din tabelul și graficul următor în Municipiuul Târgoviște
turiștii au la dispoziție doar câteva din tipurile de cazare și anume hoteluri, hosteluri și pensiuni
turistice. Un itatea de cazare care predomină sunt hotelurile cu 6 de unități de cazare și pensiunile
turistice cu câte 5 de unități de cazare, iar în Municipiul Târgoviște sunt doar 2 hosteluri.

Figura 20 – Dinamica numărului unităților de cazare în perioada 1990 – 2014
Sursa datelor: INS

33 Ielenicz, Mihai; Comănescu, Laura, 2006, România: potențialul turistic, Ed. Universitară, București.
051015
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014Nr. de unități de cazare
Total Hoteluri Hosteluri Hanuri si moteluri Campinguri Pensiuni turistice

61
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena

În anul 1990 existau doar 2 tipuri de structuri de cazare și anume: hoteluri și campinguri,
astfel că un procent de 80% din toate unițățile de cazare Municipiul Timișoara o au hotelurile, iar
camping urile doar 20% din unitățile de cazare (figura 21) .
În anul 2014, situația se schimbă, apar mai multe tipuri și unități de cazare cum ar fii
pensiunile turistice. Procentajul este dominat bineînteles de hoteluri cu 46 %, urmat de
pensiunile turistice cu un procentaj de 39%, iar pe ultimul loc se clasează hostelurile cu un
procentaj de doar 15% (figura22) .

Tabel 5 – Structura unităților de cazare în anul 2014
Tip unitate Nume unitate Categorie Număr
spații Număr
locuri Adresa

Hotel
AFC ✮✮
10 22 Bd. Unirii, Nr. 2

Pensiune Paltinu ✮✮
12 23 Calea Campulung, Nr. 88
Hotel Tolea ✮✮ 14 26 Str. Linistii, Nr. 28
Hotel King ✮✮ 34 66 B-Dul Regele Carol I, Nr. 7
Pensiune Chindia ✮✮ 8 15 Calea Domneasca, Nr. 230
Hotel Dambovita ✮✮✮ 88 166 Str. Libertatii, Nr. 1
Hotel Valahia ✮✮ 105 202 Str. Libertatii, Nr. 7
Hotel Nova ✮✮✮ 20 40 Str. Arsenalului, Nr. 14
Pensiune Floare ✮✮ 6 12 Str. Campulung, Nr. 133
Pensiune Casa Domneasca ✮✮✮ 7 18 Str. Arsenalului, Nr. 2
Pensiune Club As ✮✮ 9 19 Str. Arsenalului, Nr. 13
Sursa datelor: MDRT

80% 20%
Hoteluri Campinguri
Figura 21
Ponderea unităților de cazare în anul 1990
Sursa datelor: INS Figura 22
Ponderea unităților de cazare în anul 2014
Sursa datelor: I NS
46%
15% 39%
Hoteluri Hosteluri Pensiuni turistice

62
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Hotel King
Este situate pe Bulevardul Carol I, nr. 7, la doar 15 minute de parcul Chindia, de Curtea
Domnească din Târgoviște și bineînțeles de Turnul Chindiei. Hotelul King oferă preparate din
bucătăria franțuzească și italiană, facilități de spa și Wi -Fi gratuit. Hotelul a fost deschis în
septembrie 2012 și oferă unități de cazare cu un număr de 66 de locuri cu aer condiționat și
minibar. Este cotat la 3 stele.

 Hotel Dambovița
Este situat în cent rul orașului Târgoviște, pe bulevardul Libertății nr 1, la 200 de metri de
Muzeul de Artă. Hotelul Dâmbovița oferă unități de cazare cu un număr de camera de 166, cu
aer condiționat și acces gratuit la internet WiFi, precum și un restaurant și bar.
În apro priere se află Mănăstirea Dealu l, la doar 5 km de hotel, iar Rezervația de Zimbri se
află la 15 km. Gara Târgoviște se găsește la 1 km. Este clasat la 3 stele.

 Hotel Valahia
Este situat în centrul orașului Târgoviște, pe bulevardul Libertății nr 7. și ofe ră un
restaurant, parcare privată gratuită și Wi -Fi gratuit. Toate camerele care sunt în număr de 202, au
baie privată cu articole de toaletă gratuite, minibar și TV prin cablu.
În apropriere la doar 200 de metri se află Curtea Domnească și Turnul Chindiei Mai
multe restaurante și un magazin alimentar se găsesc în împrejurimile imediate ale Hotelului
Valahia.Hotelul Valahia este cotat la doar 2 stele.

 Hotel Tolea
A fost deschis în 2010, și este situal în centrul orașului pe strada Liniștii nr. 28.
Hotelu l elegant oferă masaje, iar terasa de la etajul 4 oferă vedere la oraș la 360 de grade.
Toate camerele izolate fonic ale hotelului Tolea sunt decorate elegant și sunt prevăzute cu
aer condiționat și ferestre din podea până în tavan. Restaurantul hotelului servește o gamă largă
de delicii culinare și un mic dejun tip bufet, pe care oaspeții îl pot comanda și în camere. În
apropiere se află Turnul și lacul Chindiei și Complexul Muzeal Național Curtea Domnească la o
distanță de doar 1 km de hotel. Gara din Târ goviște este la 1,3 km. Hotelul Tolea este clasat la 3
stele.

63
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
6.1.2. Structurile de alimentație

Din punct de vedere turistic, alături de structurile de cazare, structurile de primire cu
funcțiuni de alimentație publică au rol important în derularea activi tăților recreative, întregind
gama de servicii care sunt puse la dispoziția turiștilor. Cele mai multe structuri de primire
turistică cu funcțiuni de alimentație publică sunt situate în incinta structurilor de primire cu
funcțiuni de cazare . Analiza tipuri lor de structuri cu funcțiuni de alimentație s -a efectuat pe baza
datelor oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice34, și a relevat
existența unui număr total de 18 de unități cu funcțiuni de alimentație publică.
După cum se poat e observa în structura bazei de alimentație publică predomină
restaurantele clasice cu 7 de locații, urmată de barurile de zii cu 4 de unității. Pe ultimul loc
ocupă terasele, fast foodurile, buffet bar, breseriile și bistrurile cu doar 1 unitate (tabel 6) .

Tabel 6 – Structura structurilor de alimentație

Tip structura Numar locuri
Categoria
Bar de zi 124 ✮✮
Bar de zi 30 ✮✮✮
Bar de zi 14 ✮✮✮✮
Bar de zi 30 ✮✮✮
Bistrou 30 ✮✮✮✮
Braserie 104 ✮
Bufet bar 140 ✮✮
Fast food 40 ✮
Restaurant autoservire 80 ✮
Restaurant autoservire 95 ✮✮
Restaurant clasic 91 ✮✮✮
Restaurant clasic 340 ✮✮
Restaurant clasic 150 ✮✮✮
Restaurant clasic 390 ✮✮✮
Restaurant clasic 100 ✮✮✮✮
Restaurant clasic 490 ✮✮✮
Restaurant clasic 390 ✮✮✮
Terasa 100 ✮✮✮✮
Sursa datelor: MDRT

34 http://www.mdrt.ro/turism/unitati -clasificate accesat la data de 27.05.2015.

64
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
6.2. Fluxul turistic

Circulația turistică este elementul dinamic al fenomenului turistic, adică deplasarea
persoanelor dintr -o zonă în alta cu scop t uristic ce poate influența și alte elemente ale mediului
atât naturale, câ t și antropice.
Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile și mijloacele create de om, menite să pună
în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un anumit teritoriu.
Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza fără existența unei infrastructuri turistice
adecvate, cunoscută în unele studii și sub denumirea de bază materială a turismului sau structuri
de primire turistică. Atât volumul, cât și structura circulației turistice, dinspre zonele emitente
spre cele de desti nație cu patrimoniu turistic, sunt influențate de baza tehnico -materială a
turismului. Structural, infrastructura turistică include: baza de cazare, baza de alimentație
publică, căile și mijloacele de transport turistic, dotările pentru agrement și cură, d otările
auxiliare sau complementare.
Pentru Municipiul Târgoviște, anii primului deceniu post decembrist au marcat, ca în
toată țara, eforturi socio -economice majore, pentru a susține o populație profund marcată de
abuzurile ultimilor ani ai Regimului Ceau șescu. Reprezentanții puterii democratice au căutat o
reorganizare socio -edilitară rapidă, pe temeiurile și provocările economiei de piață. Dificultățile
au fost cu atât mai mari cu cât infrastructura lipsea, la fel și banii. Era absentă însăși experiența
unei economii funcționale, ca și reacția unei societăți evoluată în cadrele normalității. Procesele
verbale ale ședințelor primei echipe de edili dezvăluie multitudinea carențelor sociale și
economice, cu care se confrunta zona. Frapantă era diferența sesi zabilă între discursul oficial al
propagandei comuniste, vizavi de etapele „glorioase" parcurse spre o societate multilaterală și
lipsurile copleșitoare, constatate imediat după căderea regimului.
Dimensiunile economice problematice pe care le genera priva tizarea, un proces profund
pentru autorități alături de alte nevoi specifice zonei (ce trebuia, în sezonul turistic, să își
primească oaspeții) erau tot atâtea necunoscute pentru noua administrație locală. Este vorba aici
de-o perioadă prin excelență de tr anziție socială, economică și instituțională, unică, prin impactul
ei, în istoria recentă a României.
În ciuda acestor dificultăți, imaginea Municipiului Târgoviște s -a schimbat după revoluția
din 1989 în mod remarcabil, pașii spre dezvoltare, spre o zona turistică model, fiind evidenți.
Analiza circulaț iei turistice înregistrata în Municipiul Târgoviște din anul 1990 și pană în
anul 2014 este realizată cu scopul d e a cuprinde volumul, dinamica ș i structura acestei a pe
principalii indicatorii: număr de sosi ri (figura 23) , număr innoptă ri (figura 24) .

65
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena

Figura 23 – Dinamica numărului de sosiri pe unitățile de cazare în p erioada 2001 – 2014
Sursa datelor: INS

 Numărul de sosiri
Având în medie peste 15.000 de turișiti pe an care o vizitează la fel, a superit anumite
perioade de crestere și ridicare a numărului de turiști. Majoritatea turiștilor care au vizitat
Municipiul Tâ rgoviște s -au cazat la hoteluri aproximativ 13.000 – 14.000 de turiști și în
pensiunile turistice aproximativ 2.000 de turiști. Pe ultimul loc sunt hostelurile care variază între
700 – 800 de turiști pe an.

 Numărul de înnoptări
A cunoscut o evoluție a proximativ egala cu cea a numărului de turiști. Numărul total al
înnoptărilor a înregistrat o creștere după anul 2005 cu u n număr total de înoptări de 45. 182. Între
anii 2008 și 2009 se poate observa o scădere a numărului de înoptări, asemănător ca și a
dinamicii numărului de turiști, o scilând în jurlui valorii de 50. 000 de înoptări pe an. După anul
2010 numărul turistilor care înoptează în Municipiul Târgoviște în creș tere ajungând la
aproximativ 69. 558 de turiști în anul 2014. 05000100001500020000250003000035000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014nr. de sosiri
Total Hoteluri Hosteluri Pensiuni turistice
01000020000300004000050000600007000080000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Nr. de înnoptări
Total Hoteluri Hosteluri Pensiuni turistice
Figura 24 – Dinamica numărului de în noptări în perioada 2001 – 2014
Sursa datelor: INS

66
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
6.3. Forme de turism

Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă
asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul
turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.
Având în vedere potențialu l turistic foarte variat și condițiile climatice favorabile, în
Municipiul Târgovițte se întâlnește o varietate mare de tipuri și forme de turism. Din perspectiva
dimensinilor circulației turistice pe care o implică sunt diferite în prezent dar toate au pe rspective
de creștere. Analiza tipurilor de turism este necesar să pornească de la motivația de a desfășura
activități turistice, aceasta fiind cea care le determină și le structurează. Diversitatea atracțiilor va
induce și diversitatea tipurilor de turism practicate.

 Turismul cultural
Cu mai multe subtipuri, în funcție de categoriile principale de obiective culturale care fac
obiectul deplasărilor (religios, pelerinaj, etnografic, arheologic etc.) și se axează în special pe
numărul ridicat de monumente. E ste unul dintre tipurile de turism reprezentative pentru
Târgoviște și în același timp de mare perspectivă. Din păcate nu toate obiectivele din această
categorie au fost valorificate la același nivel.

 Turismul urban
Este considerat un tip ceva mai nou de turism – deși este printre primele care s -a axat pe
centrele istorice vechi. Dezvoltarea funcției turistice la nivelul orașelor este legată de calitatea
managementului urban. Aceasta pentru că serviciile edilitare și de transporturi trebuiesc foarte
bine organizate, la un înalt nivel calitativ iar instituțiile culturale și muzeale, monumentele de
arhitectură să se găsească în forme de conservare și funcționare optimă.

 Turismul de afaceri și congrese
Condițiile politice anterioare anului 1989 nu au permis o dezvoltare normală acestui tip
de turism în țara noastră prin prisma accesului extrem de restrictiv al străinilor. Odată cu
integrarea României în principalele structuri politico -economice internaționale s -a remarcat
creșterea interesului oamenilor de a faceri străini pentru România dar ca și expansiunea acestui
tip de turism pe piața turistică externă. Aceste întruniri se axează în general pe servicii turistice
de nivel superior, pe o infrastructură de transport bine pusă la punct și racordată la marile axe
europene, realizarea electronică a rezervărilor, etc

67
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
 Turismul de t ranzit
Deoarece Muni cipiul Târgoviște se află pe di recția spre marile zone turistice, cum ar fii
Culoarul Rucăr -Bran și Valea Prahovei, acesta este tranzitat și vizitat de numeroșii tur iști.

 Alte forme de turism
o Turismul Ecumenic
o Turismul de agreement
o Turismul Ștințiific

68
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
CONCLUZII

Târgoviște este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului
Dâmbovița, Muntenia, România. Are o populație de aproximativ 89.000 de locuitori. Reședință
domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a deținut mai bine de trei secole statutul de cel
mai important centru economic, politico -militar și cultural -artistic al Țării Românești.
Potențialul turistic constituie ansamblul elem entelor naturale și antropice de pe un
teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând la realizarea unor activități turistice. În
literatura străină deseori pentru potențial turistic se utilizează termenul de destinație turistică.
În urma analizei realizată din bibliografie dar și pe teren (prin fotografii, vizitarea
Municipiului Târgoviște), pentru culegerea datelor și informaților pentru realizarea acestei
lucrări am constat at că Municipiul Târgoviște dispune de un potențial cultural foarte bogat, dar
care este slab valorificat. Turismul s -ar putea dezvolta foarte repede dacă s -ar lua în considerare
toate resursele de care dispun. Reabilitarea infrastructurii este necesară pentru un acces mai facil
și cât mai modern, dar promovarea lui prin toate m ijloacele ar duce la creșterea numărului de
turiști.
Potențialul natural este slab dezvoltat, totuși parcurile din oraș au diverse specii de arbori,
unii fiind protejați, acestea sunt destinate mai ales turismului de agrement și recreere , în ceea ce
prive ște vegeteția municipiului Târgoviște și împrejurimile sale se încadrează în provincia ponto
sarmatică. În componența florei spontane predomină speciile orientale și sudice, la care se mai
adaugă un procent semnificativ de plante cosmopolite și adventive. Pe lânga flora spontană, în
oraș există sute de taxoni ornamentali indigeni și exotici care aduc o notă distinctă sub aspect
decorativ parcurilor, grădinilor, scuarurilor și străzilor, relieful poate fii și el valorificat pentru
compețiile sportive , dat fi ind de omogenitatea acestuia, solurile din zonă fiind fertile, ar ajuta la
dezvoltarea agroturismului , râul Ialomița ar putea fi folosit pentru canotaj în sezonul cald. În
lunile de vară, orașul nu se încadrează nici în regiunile favorizate climatic de con fort termic, dar
nici în cele cu aer sufocant, aflându -se așadar în zona de aer cald. poziționat într -o regiune în
care condițiile bioclimatice sunt favorabile locuirii și activităților umane, inclusiv cele turistice.
Cel mai mult orașul se remarcă prin c aracterul său istoric, de aceea există multitudinea de
obiecte culturale, cel mai important obicetiv de aici este Curtea Domnească, este unul dintre cele
mai complexe sit -uri turistice ale țării, practic aici se găsesc majoritatea dovezilor ce descriu
istoria orașului, din păcate turismul cu tentă istorică este puțin valorificat nu numai la nivel de
oraș, ci și la nivel național deoarece majoritatea turiștilor preferă atracțiile naturale, dat fiind de
faptul că acestea au și o rată mai mare de promovare. Din punctul meu de vedere ar trebui să se

69
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
lucreze mai mult la metodele de promovare ale turismului cultural inclusiv acela cu tentă
istorică, de obicei această formă de turism este legat de turismul școlar, astfel elevii pot fi atrași
de aceste obicetive.
Deasemena există multe monumente și statui, dar din păcate prezintă un interes foarte
redus, de obicei ele prezintă interes doar pentru un cerc restrâns, cum ar fi oameni de cultură,
istorici, arheologi etc.
Există și o mulțime lăcașuri de cult, însă nu prez intă atracții turistice de mare anvergură,
însă în pragul marilor sărbătorilor, acestea atrag turiști atât din oraș cât și din împrejurimile
apropiate.
Orașul Târgoviște prezintă un mare avantaj, doarece este situat într -o zonă de tranzit,
astfel el prez intă un nod rutier important, astfel există șosele (DN 72) care fac legătura cu
Autostrada A1 , celelalte fac legătura cu București, Ploiești, Sianaia și Câmpulung cea ce rezultă
de aici că turismul de tranzit și cel de afaceri se remarcă destul de mult. Mai mult este printre
puținele orașe ale țării care are o șosea ocolitoare din jur împrejur, cea ce con stituie un element
vital pentru dezv oltarea turismului, astfel utila jele cu tonaj mare sunt deviate pe aici, pemițând
astfel o fluidizare a traficului pent ru restul vehiculelor, inclusiv cele cu destinație turistică.
Există o gamă largă de servicii de susținere a turismului, agenții private de turism, agenții
de voiaj, săli de congrese și simpozioane, consulate, servicii bancare, case de schimb valutar,
aeroport, autogară, benzinării, servicii auto, companii de transport, servicii de închirieri
autoturisme (rent a car), dar acestea nu se ridică din punct de vedere calitativ si cantitativ și al
gamei de servicii oferite la nivelul standardelor internaționale.
De asemenea, cele mai importante direcții ar putea fi cele de centru de cercetare, inovare
și dezvoltare tehnologică, precum și de centru turistic, în ideea de polarizare a unui areal
geografic cât mai extins. De asemenea, un alt plan major de acțiune, pre zent atât în politicile de
dezvoltare cât și în strategiile de dezvoltare, este reprezentat de dezvoltarea infrastructurii
terțiare.
‘’Organizarea spațială a resurselor culturale din oraș și relațiile lor cu infrastructura
hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale sunt importante pentru succesul strategiei de
dezvoltare a turismului cultural asociat (datorită faptului că atracțiile istorice/culturale sunt
situate cu precădere în orașe) cu turismul urban.’’35
Consider că Municipiul Târgoviște, dispune de un patrimoniu turistic vast, doar că este
foarte slab valorificat, dar cu învestiții majore în infrastructură, atât rutieră cât și de cazare și
accentuarea turismului cultural, ar putea face în foarte scurt timp o zonă foarte căutată de turiști.

35 Vasile O.A., 2010, Modificări în structura urbană și social – economică a Municipiului Focșani, Teza de Doctorat,
București

70
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
Referi nțe bibliografice
1. Alexe Rădița, (2007), Ecosistemul urban Târgoviște, Editura Transversal, București;
2. Cândea Melinda, Erdeli G., Peptenatu D., Simon Tamara, (2003), Potențialul turistic al
României și amenajarea turistică a spațiului, Edit. Universit ății din București;
3. Dumitrescu Daniela, Baltălungă A. A., (2007), Județul Dâmbovița – populație, așezări,
sănătate turism, Valahia University Press, Târgoviște;
4. Ielenicz M. (2005) Geografia fizică a României, Ministerul Educației și Cercetării Proiec tul
pentru Învățământul Rural, București;
5. Ielenicz M ., (2003), Enciclopedia turistică a României, Editura Corint, București;
6. Ielenicz M ., COMĂNESCU LAURA (2006), România -potențial turistic, Edit. Universitară,
București;
7. Posea Gr. (2002), Geomorfo logia României, Editura Funda.iei Romania de Maine, Bucuresti;
8. Tișcovschi A., Diaconu D (2012) Ghid de aplicație practică, Editura Universitară, București;
9. Oproiu M., Andronescu Anda, (2004), Târgoviște – ghidul istoric al orașului, Editura
Transve rsal;
10 .Pehoiu Gica, 2003), Câmpia înaltă a Târgoviștei – studiu de geografie umană și economică,
Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște;
11. Stoicescu N., Moisescu C., (1976), Târgoviște și monumentele sale, Editura Litera,
București;
12. Ujvari, I. (19 72), „Geografia apelor României”, Ed. Științifică, București;
13. Vasile O.A., 2010, Modificări în structura urbană și social – economică a Municipiului
Focșani, Teza de Doctorat, București;
14. Văduva Iulica (2008) Clima României, Editura Fundației de Mâine, București;
15. Zaharia Liliana, Pișota I., Diaconu D. (2005) Hidrologie, Editura Universitară, București;
16. ***(1973 -1979), Atlas R.S. România, Institutul de Geografie, Editura Academiei, București;
17. ***(1983), Geografia României, vol I, Geogr afie fizică, Institutul de Geografie, Editura
Academiei, București;
18. *** Date meteologice obținute din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie;
19. *** Institutul national de Statistică (INS);
20. *** (1963), Pașaportul Statistic al Orașulu Tîrg oviște, Direcția Regională de Statistică
Ploiești;
21. *** (1977), Dezvoltarea economico -socială a județului Dîmbovița, Direcția Județeană de
Statistică Dîmbovița, Tîrgoviște;
22. *** (1990 – 2010), Fișa localității – Târgoviște, DJS, Dâmbovița;

71
Potențialul turisti c al orașului Târgoviște Dumitru Roxana Elena
23. *** (2 010), Anuarul statistic al județului Dâmbovița, DJS Dâmbovița;
24. ***Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013 a Municipiului Târgoviște.

Webografie
http://apmdb.anpm.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/
http://www.cjd.ro/
http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA -TARGOVISTE/
http://www.pmtgv.ro/
http://www.muzee -dambovitene.ro/ro/
http://www.targoviste.light -soft.ro/
www.amfostacolo.ro/
www.etargoviste.ro/
www.ghiduri -turistice.info/
www.infotravelromania.ro/
www.infoturism.ro/locuridinromania.ro/
www.panoramio.com/
www.targoviste.info/
www.tonybulandra.ro/
www.turismsind.ro/
www.turistik.ro/
www.turistik.ro/
www. turistinfo.ro/