Cap 1: Fenomenul de migrație [602908]

CUPRINS
Introducere
Cap 1: Fenomenul de migrație
1.1. Aspecte generale ale fenomenului. Cauze si impact
1.2.Categoria socială a copiilor ai căror părinți au emigrat
Cap 2: Aspecte de sociologie educațională/ sociologia familiei
2.1 Conceptul de sociologie educationala/familie
2.2 Consecințe psiho-sociale asupra copiilor
Cap 3: ????
– Subiectul dezbatut dpdv al conceptului
– Cercetarea efectiva
3 Afecțiuni logopatice dobândite la copiii ai căror parinți au emigrat
3.1 Mutismul electiv
3.2 Pseudodislexia-disgrafia
3.3 Balbismul
3.4 Alte probleme ….anxietatea
Cap 4: concluzii si propuneri
4 Necesitatea monitorizării psihice și educaționale a ,,orfanilor albi”(C.Cocan Educație și
tradiții)
5 Bibliografie

Introducere
În ultimii ani în țara noastră, pe fondul crizei economice, este tot mai evident
fenomenul de migrație a unuia sau a ambilor părinți, astfel, tot mai mulți copii rămân în grija
unui părinte sau a familiei extinse. Din acest motiv am ales ca temă de cercetare
,,Consecințele psiho-sociale ale emigrării părinților din România asupra elevilor.”
Pentru fundamentarea teoretică a temei am consultat teorii ce vor fi enunțate ulterior
din domeniul economic, sociologic și psihopedagogic, unde sunt evidențiate aspecte atât
pozitive cât și negative ale fenomenului de migrație.

Migrația internatională atrage atenția multor specialisti din diverse domenii: sociologi
pedagogi, economiști nu doar din țara noastră ci și celor din alte țări. Fenomenul migrației
este analizat din mai multe puncte de vedere, este necesar să se prezinte marea diversitate a
efectelor ce le are migrația atât asupra țărilor de plecare cât și a celor de primire deoarece
acest fenomen provoacă de multe ori probleme în ambele cazuri plecare-primire.
Dacă înainte de revoluția din anul 1989, fenomenul de migrație era restricționat și
puternic controlat după căderea regimului comunist deschiderea frontierelor a dus la
împlinirea ………..

Cap 1: Fenomenul de migratie
Migrația este un fenomen social,, total” prin care pot fi ,,citite” oportunități și
probleme, istorie, present și viitor la nivelul societății românești.(Sandu,2010, p35). Plecând
de la această definiție se poate spune că migrația este un fenomen complex ce poate avea
impact în întraga societate.
Deplasările de personae, individuale sau de grupuri cu scopul schimbării locului de
muncă și de a căpăta condiții mai bune de trai reprezintă migrația internatională a forței de
muncă. Aceasta constituie ,,o mișcare, o schimbare simultană în spatial fizic și socio-
cultural, care implică nu numai deplasarea dintr-o comunitate în alta, ci presupune și
distrugerea atațamentelor structural din zona de plecare, reorganizarea sistemului național la
destinație și asimilare culturală a mediului de primire.” (Albu, Roșu- Hamzescu, 1987)

Migrația internatională în țara noastră este un fenomen relativ nou cauzat de decizia
oamenilor de a pleca din tară, decizie luată de modul în care familia este și a fost privită în
contextual social.
În ultimii ani de când nu mai este îngrădită și controlată libertatea de mobilitate a
populației, fenomenul de migrație s-a accentuat. Migrația în țara noastră s-a răspândit cu
adevărat odată cu deschiderea granițelor după anul 1989, când regimul comunist a căzut.
Dacă la începutul deschiderii granițelor populația alegea să migreze din curiozitate și

Instabilitatea socio-economică din țara noastră este un factor care de cele mai multe
ori influentează fenomenul de migrație.

Pentru a se putea aduce în vedere impactul pe care îl lasă în urmă fenomenul de
migrație este necesar să se prezinte cauzele care fac ca indivizii șă părăsescă teritoriul țării, ce
determină acest fenomen să ia amploare din ce în mai mult.

1.1 Aspecte generale ale fenomenului. Cauze si impact

În decționarul dex online migrația este deplasarea voluntară a unor indivizi, a unor populații
dintr-o țară în alta determinată de factori economici, sociali, politici, culturali sau naturali, pe când în
cartea
Migrația internatională este cauzată de motive de ordin personal de evenimente
politice sau religioase”. Primul motiv, cel de ordin personal apare atunci când se datorează în
principal hotărârii benevole a indivizilor motivul fiind în principal de dorința îmbunătățirii
situației lor materiale. Al doilea motiv se referă la evenimentele politice, această formă a
migrației cuprinde ,,deplasări de populație ca urmare a unor schimbări de guverne
determinate de lovituri de stat , repatrierea populației ca urmare a schimbării granițelor țării”.
.” (Albu, Roșu, 1987)

Astfel, după căderea regimului comunist din 1989 românii au avut posibilitatea să
migreze în alte țări mult mai ușor.

1.2 Categoria socială a copiilor ai căror părinți au emigrat
Categoria socială este grupul social care reunește parțial trăsăturile unei clase sociale.
Clasa socială face referire la un grup numeros de oameni, istoricește constituit, cărora le
sunt proprii anumite caracteristici sociale comune, și anume: același loc în sistemul
producției sociale, același raport (de cele mai multe ori consfințit prin legi) față de
mijloacele de producție; același rol în organizarea socială a muncii; același mod de
obținere a părții de care dispun din bogăția societății, precum și aceeași mărime a acestei
părți; conștiința apartenenței la acest grup, anumite trăsături psihosociale proprii.

Cap 2: Aspecte de sociologia familiei
,,Familia este recunoscută ca cel mai puternic agent socializator în dezvoltarea
copiilor, mai ales în perioada copilăriei mici. În primii ani ai dezvoltării copilului, familia este
esențială pentru dezvoltarea psihică a copilului si este o sursă primară de dragoste și
afecțiune.” (Sion, 2007,p.168)
Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copii atunci când se confruntă cu
o problemă, în special dacă respectiva problemă este legată de școală. În cazul copiilor cu
părinți migranți ponderea celor care afirmă că nu apelează la nimeni pentru a-i ajuta în
probleme legate de școală este semnificativ mai mare decât în cazul copiilor fără părinți
migranți.

Climatul familial–-GĂSESC TOT ÎN SION!!!

Familia monoparentală

2.1 Familia și funcțiile ei
Sociologia familiei este ramură a sociologiei care studiază în detaliu fenomenele din
cadrul familiei, ca o structură dinamică, definită in raporturile sale cu mediul social global.

.„Familia este un grup social caracterizat prin rezidență comună, cooperare economică
și reproducție. Ea include adulți de ambele sexe, din care cel puțin doi au relații sexuale
recunoscute social și au unul sau mai mulți copii proprii s-au adoptați, pe care ii cresc și
ingrijesc” (G.Murdock,1949).––––-găsita pe net CAUTĂ SURSA – PUNE CITARE
CORESPUNZĂTOARE

Familia este instituția cea mai afectată de fenomenul de migrație, întrucât, de regulă,
migrează unul dintre soți, fapt ce deteriorează grav ansamblul relațiilor intra-familiale și, deci,
funcționalitatea grupului de bază al societății;
Copiii sunt persoanele cele mai afectate atât în relațiile familiale, cât și în statutul lor
școlar, în percepția publică și, mai ales, în starea lor emoțională (ruptura de un părinte
provoacă stres, emoția deprivării, șocul etc.);

Analizând funcțiile familiei prezentate în suportul de curs al Angelei Stan de la secția
de asistență socială din cadrul universității Transilvania
1. Funcția economică – organizarea producției și a consumului. In societățile preindustriale
sistemele economico-sociale depind esențial de funcția productivă a familiei. In societatea
industrială și postindustrială funcția economică principală a familiei este consumul, dar acesta
presupune organizarea bugetului adică repartiția cheltuielilor.
2. Socializarea copiilor – familia este contextul propice pentru indeplinirea acestei funcții

deoarece dispune de mijloace eficiente de control și de cunoașterea personalității copilului.
Societatea trebuie să asigure condiții (inclusiv pentru familie) astfel incat viitorii ei membri
să-și insușească valorile sociale dezirabile.

3. Crearea unui climat socio-afectiv propice pentru membrii săi – ființa umană are
nevoie nu numai de hrană și locuință ci și de căldură sufletească, protecție, ajutor in
momentele dificile. Familia intrunește cel mai adesea și in cel mai inalt grad capacitatea de
a le oferi.
4. Acordarea directă și indirectă a statusului social – prin faptul că te naști intr-o
anumită familie, cu un anumit statut social și istorie ți se asigură premisele viitoarei tale
integrări, iar prin nivelul de școlaritate pe care ți-l asigură, familia iți acordă indirect
șansele unui status social superior.
.
.
.
.
.
.
.

Toria atașamentului–––-mă duc direct la sursă………cine a teoretizat!!!

Teoria atașamentului descrie și integrează științific nevoia ființelor umane de a forma și
întreține legături emoționale puternice față de alte ființe umane. Această teorie a fost formulată și
consolidată de psihiatrul de copii britanic John Bowlby și de către psihologa canadiană Mary
Ainsworth.

Tipuri de atașament

Efectele tipului de atașament asupra dezvoltării ulterioare ale copilului

Grupe cu grad de risc ridicat–––wikipedia

Nevoile copilului
După cum afirmă G. Sion în Psihologia vâstelor familia este cea care trebuie să
împlinească aproape toate nevoile de cresțere și dezvoltare, atât fiziologice, cât si psihologice
ale copilului.

Abraham Maslow s-a ocupat de domeniile sociologie si psihologie, fiind preocupat de
ierarhizarea nevoilor umane.
În ierarhizarea facuta de acest teoretician al nevoilor se poate observa că apare nevoia de
iubire și apartenență, în acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenență la un
grup.

2.2 Consecințe psiho-sociale asupra copiilor
Problema cea mai gravă provocată de migrarea externă este legată de situația
copiilorlăsați acasă (abandonați temporar). În acest context se ridică următoarele interogații:
„Ce se întâmplă cu copiii abandonați temporar?”, „Cine îi va ajuta sau îi va supraveghea
pentru a crește în condiții „normale”?”, „Poate cineva să suplinească cu adevărat părinții?”.

Se poate spune că în plan social se pot întâlni efecte atât pozitive cât si negative.
Cele pozitive constând în bunăstarea materială
Cele negative- demografie etc