INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3… [602696]
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
CAPITOLUL 1. NOȚIUNEA DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ ……………….. 6
1.1.S.S.M. – domeniul de aplicare și trăsături caracteristice ………………………….. ………………………….. ……….. 6
1.2.Obiectivele reglementărilor legale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 7
1.3.Scurt istoric al SSM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …9
1.4. Reglementarea SSM în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
CAPITOLUL 2. PREMISE TEORETICE ………………………….. ………………………….. …………… 14
2.1. Relația risc – securitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
2.2. Noțiunea de risc acceptabil ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 15
2.3. Determinarea coordonatelor riscului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……17
2.3.1.Identificarea factorilor de risc din sistemul analizat ………………………….. ………………………….. ……… 17
2.3.2.Stabilirea consecințelor acțiunii asupra victimei ………………………….. ………………………….. ………….. 18
2.3.3.Stabilirea probabi lității de acțiune a lor asupra executantului …………………………… ……… 19
2.3.4.Atribuirea nivelurilor de risc în funcție de gravitatea și p robabilitatea consecințelor acțiunii
factorilor de risc ……………………………………………………………………………………………….20
CAPITOLUL 3. DESCRIEREA METODEI I.N.C.D.P.M …………………………………..27
3.1. Scop și finalitate ……………………………………………………………………………………….27
3.2.Principiul metodei ………………………………………………………………………………………27
3.2.1.Etapele metodei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
3.2.2.Instrumente de lucru utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
CAPITOLUL 4. A PLICAREA METODEI I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI PENTRU
EVALUAREA RISCURILOR SSM PENTRU LOCUL DE MUNCĂ MECANIC AUTO . 31
4.1. Considerații generale privind S.C. SERVICE AUTO S.R.L. ………………………….. ………………………….. .31
4.2. Procesul de muncă, elementele componente eferente sistemului de muncă evaluat și factorii de risc
identificați ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 32
4.2.1. Procesul de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 32
4.2.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat ………………………….. ………………………….. 32
4.2.3. Factori de risc identificați ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 33
4.2. Anexa 1 : LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC ………………………….. ………………. 36
4.3. Anexa 2: LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA
ORGANISMULU I UMAN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 41
4.4. Anexa 3. SCALA DE COTARE A GRAVITĂȚII ȘI PROBABILITĂȚII CONSECINȚELOR
ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN ………………………….. …………. 44
2
4.5. Anexa 4: GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR. COMBINAȚIE ÎNTRE GRAVITATEA
CONSECINȚELOR ȘI PROBABILITATEA PRODUCERII LOR ………………………….. ……………………….. 45
4.6. Anexa 5. SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILO R DE RISC/SECURITATE ………………………. 46
4.7. Anexa 6. FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ ………………………….. …………………………. 47
4.8. Anexa 7. FIȘA DE MĂSURI PROPUSE ………………………….. ………………………….. …………………………. 53
4.9. Anexa 8. ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE ………………………….. ………….. 57
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 58
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 60
3
INTRODUCERE
Evaluarea riscu rilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat și
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinației dintre doi parametri: gravitatea și frecvența
consecinței maxime posibile asupra organismului uman. Se obțin astfel niveluri de risc parțiale
pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85,
respectiv EN 292 -1/1991, EN 1050/96) și stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.
Astfel, SR EN 292 -1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în capitolul 6
precizează că „factorii ce trebuie luați în considerare la evaluarea riscului sunt probabilitatea
produceri i unei leziuni sau afectări a sănătății și gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării
sănătății."
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în țara noastră decurge din legislația
actuală în domeniu, care a fost armonizată cu le gislația Uniunii Europene privind sănătatea și
securitatea în muncă. Legea 319/2006, preluând Directiva -cadru 391/89/CEE, prevede ca:
„angajatorul să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de mu ncă, a substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor
de muncă”.
Îndeplinirea efectivă a obligații lor legale se realizează de către personalul din cadrul
serviciului de securitate a muncii, cu sprijinul instituțiilor de specia litate sau a persoanelor fizice
autorizate. Printre atribuțiunile personalului din serviciul de securitate a muncii se numără efectuarea
evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesionalǎ la locurile de muncă, precum și sǎ
reevalueze riscurile ori de câte ori sunt modificate condițiile de muncǎ și sǎ propună măsurile de
prevenire corespunzătoare, ce vor alcătui programul anual de protecție a muncii; evaluarea
riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare și î mbolnăvire profesională
și determinarea nivelului de risc pe loc de muncǎ și unitate".
Pentru facilitarea îndeplinirii obligațiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării
riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesionalǎ au fost concepute și s unt utilizate în prezent un
număr relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial și național pentru evaluarea riscurilor
de accidentare și îmbolnăvire profesionalǎ, în cadrul lucrării de absolvire s -a optat pentru utilizarea
4
Lucrarea denumită „EVALUAREA NIVELULUI DE RISC DE ACCIDENTARE SAU
ÎNBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PRIN METODA INCDPM. MECANIC AUTO ” a fost
elaborată pe parcursul anului universitar 2017/2018, în vederea susținerii examenului de disertație la
Facultatea de Protecția Mediului din cadrul Universității din Oradea. Am ales această temă din
dorința de a studia în profunzime factorii de risc care pot apărea în a ctivitatea de mecanic auto,
pentru a conștientiza ce pericole întâmpină această meserie, ce măsuri și îmbunătățiri se pot face
pentru ca activitatea mecanicului să fie cât mai sigură.
Lucrarea este structurată pe patru capitole , și anume:
Primul capitol denumit „Noțiunea de sănătate și securitate în muncă ” debutează definire,
domeniul de aplicare, și trăsături specifice , principalele obiective, utilizatorii, continuând cu
un scurt istoric asupra S.S.M. „ Securității și sănătății în muncă”. Apoi urmează
reglementarea S.S.M. -ULUI în România, cum se desfășoară, ce legi se aplică.
Capitolul II intitulat „Premise teoretice ” se axează pe noțiunile de risc, gravitate,
securitate, relația dintre acestea, dar și modul de determinare a factorilor de risc parc urgând
anumite etape.
În al III -lea capitol denumit „Descrierea metodei I.N.C.D.P.M. ”, am realizat o prezentare
mai detaliată a metodei I.N.C.D.P.M., cuprinzând scopul și rezultatele metodei, principiul metodei
etapele care se aplică asupra metodei și i nstrumente de lucru utilizate (cele opt anexe: lista de
identificare a factorilor de risc, lista de consecințe, scala de cotare a gravitǎții și a frecvenței, grila de
încadrare a nivelurilor de risc etc.).
În al IV -lea capitol intitulat „Aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI pentru
evaluarea riscurilor S.S.M. pentru locul de muncă mecanic auto ”, se începe cu o scurtă descriere a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. București. Aceastǎ metodǎ a fost avizată de Ministerul Muncii și
Solidarității Sociale în anul 1993 și a fost experimentată până în prezent în majoritatea ramurilor
industriale, aducându -i-se permanent îmbunătățiri.
Meto da elaboratǎ de I.N.C.D.P.M. București face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative și constǎ, în esențǎ, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc
de muncǎ) cu ajutorul unor liste de control prestabilite și cu antificarea dimensiunii riscului pentru
fiecare factor de risc în parte, pe baza combinației dintre gravitatea și frecvența consecinței maxime
previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncǎ, se determinǎ ca medie ponderatǎ a nivelurilor de
risc parți ale, astfel încât compensările sǎ fie minime. Nivelul de securitate rezultǎ indirect, fiind
invers proporțional cu nivelul de risc.
5
societății în care mecanicul auto își desfășoară activitatea, urmând să se prezinte cele opt anexe, fișa
de evaluare a locului de muncă, finalizându -se cu fișa de măsuri propuse.
Al V-lea capitol cuprinde concluziile ce se desprind din întreaga lucrare.
Proiectul se încheie cu Bibliografia care conține sursele de informații ale lucrării (cărți, texte
legislative, adrese de int ernet etc.) .
6
CAPITOLUL 1. NOȚIUNEA DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
1.1.S.S.M. – domeniul de aplicare și trăsături caracteristice
Securitatea și sănătate în muncă (SSM) reprezintă „un ansamblu de acțiuni și măsuri întreprinse
în scopul asigurării integri tății anatomo – funcționale și sănătății oamenilor în procesul muncii. SSM
este o disciplină științifică de sine stătătoare care are multiple legături cu o serie de alte discipline:
medicina muncii, ergonomia, psihologia, sociologia, etc. ”1
Odată cu dezvol tarea economică și socială s -au intensificat și preocupările statelor pentru
crearea unor locuri de muncă de muncă mai sigure și mai sănătoase. Securitatea și sănătatea în
muncă implică, totodată, existența și funcționarea unui sistem multidisciplinar fund amentat, de
concepte teoretice, acte legislative, măsuri și mijloace tehnice, social -economice, organizatorice, de
igienă și medicina muncii etc. Din acest motiv, se pot desprinde trei sensuri ale noțiunii de securitate
și sănătate în muncă: disciplină ști ințifică, instituție juridică și activitate metodologico -aplicativă.
Măsuri le cu privire la securitatea și sănătate în muncă (SSM) „ se aplică în toate sectoarele de
activitate , atât publice, cât și private, asupra angajatorilor, lucrătorilor și reprezentan ților
lucrătorilor.”2
Excepție de la această regulă sunt activitățile „specifice din se rviciile publice, cum ar fi forțele
armate sau poliț ia, precum si c azurile de dezastre, inundații și pentru realizarea măsurilor de
protecție civilă, vin în contradicț ie cu prezenta lege. ”3
Normele de protecție a muncii care se regăsesc în Legea nr.90 din 12 iulie 1996 „Legea
protecției muncii” și trebuie aplicate de către salariații entității, membrii cooperatori, persoanele care
sunt angajate cu convenții civile, având ca excepție cei care au ca obiect activități casnice, precum și
ucenicii, elevii și studenții care sunt în perioada efectuării practicii profesionale.4
1 http://legislatiamuncii.manager.ro , accesat la data 26.03.2018;
2 LEGEA 319/2006 privind „ Legea securitatii și sănătății în muncă ”, capitolul II, articolul 3;
3 LEGEA 319/2006 privind „Legea securitatii și sănătății în muncă”, capit olul II, articolul 4 ;
4 LEGE nr.90 din 12 iulie 1996 „Legea protecției muncii ”, capitolul I, ar ticolul 3.
7
1.2.Obiectivele reglementărilor legale
Obiectivul principal al SSM es te înlăturarea tuturor perturba țiilor ce apar în procesul muncii,
susceptibile să provoace accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale obiectul securității și
sănătății în muncă:
identificarea și studierea elementelor negative ce apar în sistemele de muncă și pot genera
accidente și boli profesionale;
elaborarea pe baze științifice a metodelor și mijloacelor de protecție;
stabilirea normelor cu caracter de lege pe baza legăturii cauză -efect în producerea
accidentelor de muncă și a bolilor profesionale .
Figura nr. 1: Cele trei sensuri principale ale SSM
Sursa: prelucrat după: www.legislatiamuncii.manager.ro Cele trei sensu ri principale ale SSM
Disciplină
științifică
Instituție
juridică
Activitate
metodologico
-aplicativă Ca disciplină științifică, securitatea și sănătatea în muncă face parte
din ansamblul științelor muncii, având ca obiect studiul cauzalității
fenomenelo r de accidentare și îmbolnăvire profesională, precum și a
mijloacelor și măsurilor de prevenire a acestora și apelează la metodele și
rezultatele tuturor disciplinelor de bază: matematică, fizică, biologie, chimie,
medicină, psihologie, sociologie, economi e etc
Ca instituție juridică, securitatea și sănătatea în muncă reprezintă un
ansamblu de acte normative având ca obiect instituirea de măsuri privind
îmbunătățirea condițiilor de muncă, prevenirea riscurilor de accidentare și
îmbolnăvire profesională, protecția sănătății lucrătorilor, precum și cerințele
pentru asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase. Prin aceasta
SSM are caracter obligatoriu, cu aplicabilitatea la toate locurile de muncă.
Ca activitate melodologico -aplicativă, securitat ea și sănătatea în
muncă este parte integrantă a conceperii, organizării și desfășurării
proceselor de muncă și cuprinde ansamblul de acțiuni și măsuri prin care se
implementează efectiv principiile și reglementările din domeniu la nivelul
persoanelor juri dice și fizice. Relația dintre securitatea și sănătatea în muncă
și organizarea muncii este biunivocă.
Astfel, organizarea muncii este unul dintre elementele pe care le
studiază și optimizează SSM, în vederea identificării și contracarării
riscurilor de a ccidentare și îmbolnăvire profesională.
8
Securitatea și sănătatea în muncă , se axează și pe alte obiectivele importante :
armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vieții ,
protecția mediului înconjurător , asig urarea vieții, securității si sănătăț ii angajaților ;
eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnăvire profesionala
existenți în sistemul de munca (executant – sarcina de munca – mijloace de producție – mediul de
munca), informarea, consulta rea si participarea lucratorilor ș i a reprezentanților acestora;
conștientizarea lucrătorilor în cunoașterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si
sănătate a muncii în amenajarea, dotarea locurilor de munca, exploatarea în condiții de siguranță
a echipam entelor de munca în scopul evită rii producerii accidentelor de munca si a
îmbolnăvirilor profesionale;
aplicarea cu prioritate a masurilor de protecție colectivă ș i de prevenire a accidentelor de muncă
și îmbolnăvirilor profesionale fata d e masurile de protecție individuală.
Sistemul legislativ românesc din domeniul
securității și sănătății în muncă:
C
U
P
R
I
N
D
E Constituția R omâniei
Codul muncii
Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006
Hotărâri de guvern referitoare la mă surile de prevenire a
accidentelor și regulilor de aplicare a normativelor SSM
Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor
profesionale .
Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă .
Figura nr. 2 : Cele trei sensuri principale ale SSM
Sursa: prelucrat după: www.legislatiamuncii.manager.ro
9
1.3.Scurt istoric al SSM
Primele preocupări de îmbunătățire a condițiilor de muncă datează din momentul în care omul
a început să muncească, și anume:
existența unor medici pe șantierele faraonice
măști din bășici de peș te pentru șlefuitorii de minium
măsuri pentru combaterea intoxicației cu mercur și plumb în Grecia, la Roma și Alexandria.
Prima dovadă scrisă, privind protecția lucrătorilor la locul de muncă, datează de mai mult de
200 de ani. Se presupune ca este prima lege din lume, în Marea Britanie. Legea prevedea ca femeile și
copii cu vârsta cuprinsă între 13 -18 ani puteau lucra doar 63 de ore pe săptămâna în fabrici și alte
industrii similare. Altă lege prevedea compensarea lucrătorilor în caz de accident la locul de muncă.
Tot în Marea Britanie primele controale guvernamentale, cu privire la respectarea unor norme
foarte minimale au fost în anul 1833 în aceiași zona de activitate, în 1842 în siteuri miniere, și în 1894
la calea ferată.
Educația privind protecția lu crătorilor la locul de muncă a început după 1913, fiind vorba de o
educație minimală, reguli de bază, cum ar fi atenția la haine, strângerea părului pe larga mașinării,
nefiind implicate instrucțiuni proprii procesului de muncă. Adevărata educație privind protecția
muncii a început după 1945.
10
Renunțarea la abordarea
mecanicistă Lărgirea concepției prin studiul relației
om – mașină – mediu ambiant
EXEMPLE care punctează evoluția de la
empirism la știință, în domeniul studiului muncii :
La mijlocul secolului XIII -lea, medicul francez Arnaud de Villeneuve (1235 -1313) a dedicat bolilor
profesionale mai multe capitole din tratatul său de igienă, subliniind rolul factorilor de ambianță
(căldură, umiditate, pulberi toxic e) la diferite locuri de muncă;
Leonardo da Vinci (1452-1519) s-a preocupat, de măsurarea timpilor de muncă, a conceput
reprezentările vizuale ale diferitelor faze ale muncii , a proiectat unelte mașini pentru ușurarea
efortului de muncă în construcții și a făcut cercetări sistematice privind operațiile de s ăpat la carierele
de marmură, împărțindu -le pe faze și timpi parțiali .
În 1546 , Agricola (în lucrarea de Re Metallica) studiază ventilația, pauzele de muncă și securitate în
mine;
Galileo Galilei (1546 -1642) compară fenomenele fizice legate de gravitație cu semnele de oboseală
musculară;
La începutul secolului al XVIII -lea, Stephen Hales realizează primele instalații mari de ventilație
modernă și evaluează viteza de confort a aerului pompat, care se poate susține în deplină siguranță la
un sfert de milă pe oră
Lavoisier (1743 -1794) instituie, pe baza numeroaselor sale experiențe, consumul de oxigen ca
indicator al efortului.
Benj amin Thomson studiază (în jurul anului 1800) protecția termică a țesăturilor utilizând
termometrul și iluminatul cu ajutorul fotom etrului, ambele instrumente fiind creațiile sale.
În 1890 , F.Kraepelin și -a dezvoltat teoria sa despre curba de lucru și oboseală.
Spre finele secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea iau naștere și încep să se dezvolte,
ca ramuri distincte, f iziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii, ergonomia muncii,
ergonomia, protecției muncii.
Figura nr. 3 : Exemple cu privire la evoluția de la empirism la știință, în domeniul studiului muncii
Sursa: prelucrat după: www.legislatiamuncii.man ager.ro
În România , prima lege care ne trimite către protecția muncii este “Legea Sanitară”, care își
are originile în anii 1874 și 1910, cu mai multe modificări pe lege și se referea la modernizarea
igienică și sanitară în industriile insalubre.
11
În ziua de azi, cele mai avansate tendințe în domeniul legislației de securitate și sănătate în
muncă pot fi sintetizate, după cum urmeaz ă:5
5 www.dobexpert.ro/protectia -munc ii-ro/istoria -protectiei -muncii , accesat la data de 25.02 .2018 Între 1920 și 1940 se dezvoltă și își desfășoară activitatea „Serviciul de Igienă Industrială”.
Acesta funcționând în cadrul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale (CCAS) și avea menirea de a
aplica măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
În anul 1949 se înființează Consiliul pentru Protecția Muncii, fiind instituție
guvernamentală în subordinea Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale. Aceasta instituție este
formată din reprezentanți ai Confederației Generale a M uncii, ai Consiliului de Stat al Planificării,
ai Ministerului Învățămân tului și responsabili ai Protecț iei Muncii.
Legea nr. 5, act emis de Marea Adunare Națională, publicat în Buletinul Oficial din 23
Decembrie 1965 se referă la protecția muncii ca și o problem de stat, și are o mare importanță prin
faptul ca aceasta conturează legislația și cadrul organizatoric a ceea ce este protecția muncii de azi.
De asemenea această lege se apropie de standardele europene de la acea vreme.
În anul 1966 se înființează o instituție independentă a statului, numită: Comitetul de Stat
pentru Protecția Muncii, accentul fiind pus pe pregătirea specialiștilor în domeniul Protecției
Muncii, atât central cât și teritorial.
Odată cu schimbarea regimului, din anul 1990 a început revizuirea legislației și
reglementărilor din domeniul protecției muncii, pentru a se alinia cu noile directive ale Uniunii
Europene. În același an, instituția protecției muncii a fost integrată în cadrul Ministerului Muncii și
a Protecției Sociale.
considerarea și tratarea securității și sănătății în muncă ca o problemă de stat;
constituirea unor organisme statale de control și îndrumare a activității preventive, care să
dispună de mijloace juridice, tehnice, și financiare eficace;
prioritatea măsurilor de protecție intrinsecă și colectivă față de cele individuale;
instituirea obligației patronilor de a sigura securitatea și sănătatea executanților proceselor
de muncă, prin măsuri care să respecte anumite principii generale de prevenire (evitarea
riscuril or; evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate și diminuarea lor; combaterea
riscurilor la sursă; adaptarea muncii la om; adaptarea omului la progresul tehnic);
dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente, care să aibă în vedere
tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă);
12
instruirea și formarea corespunzătoare a lucrătorilor; instituirea responsabilității muncitorilor
pentru propria sănătate și securitate, precum și ale altor persoane pe care le pot afecta
acțiunile sau atribuțiile lor. 6
1.4. Reglementarea SSM în România
Odată cu ratificarea din 05.04.1993, asocierea între România și Uniunea Europeană, s -a
început transpunerea directivelor Europene în legislația românească.
„Directiva Cadru (89/391/CEE)” este transpusă în Legea nr. 90/1996 a Protecției Mun cii, a
preluat bazele și principiile evaluării riscurilor, măsuri de prevenire a acestora. Această lege este
valabilă până în anul 2006 când a fost abrogată integral.7
6 www.dobexpert.ro/protectia -munc ii-ro/istoria -protectiei -muncii , accesat la data de 25.02 .2018 ;
7 https://osha.europa.eu/ro/legislation/directives/t he-osh-framework -directive/the -osh-framework -directive -introduction ,
accesat la 26.02.2018. Directiva 89/391/CEE
Legea nr. 319 /2006
Măsuri pentru promovarea
îmbunătățirii securității și sănătății
lucrătorilor
Normele metodologice de aplicare a legii 319/2006, aprobate prin
HG nr. 1425/2006.
acte normative care reg lementează:
● condiții generale de securitate și sănătate în muncă;
● prevenirea riscurilor specifice;
● activități specifice.
Figura nr. 4: Normele și actele normative pentru îmbunătățirea securității și sănătății lucrătorilor
Sursa: prelucrat după: www.insp ectiamuncii.ro În anul 2006 este emisă și adoptată Legea 319, denumindu -se „Legea Securității și Sănătății
în Muncă”, intrând în vigoare la 1 Octombrie. Această lege se adaptează integral directivelor
europene.
În ac eastă lege se stipulează și Inspecția Muncii care își desfășoară activitatea în baza Legii
nr. 108/1999 aprobată prin H.G. 767/1999.
Normele de aplicare a Legii 319/2006 sunt regăsite în H.G. 1425/2006. Legea 319/2006 a
fost actualizată ultima dată în anul 2014 la 1 Octombrie.
13
În prezent, în România se aplică u rmătoarele legi ș i hotărâri în domeniul securității și
sănătății în muncă:8
8 www.legislatiamuncii.manager.ro , accesat la data de 09.03.2018. Legea 319 din 2006 – Legea privind securitatea și sănătatea in munca publicata in Monitorul
Oficial al României 646 din 26 iulie 2006;
Hotărârea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319/2006 ;
Hotărârea de Guvern 955 din 2010 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor leg ii 319
Legea 90 din 1996 – Legea protecției muncii republicata in Monitorul Oficial al României 47
din 29 ianuarie 2001;
Codul muncii – Legea 53 din 2003 actualizata si republicata in Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 345 din 18 mai 2011;
Legea 1 08 din 1999 pentru înființarea si organizarea Inspecției Muncii, republicata in
Monitorul Oficial al României 740 din 10 octombrie 2002;
Ordonanța de urgență a Guvernului 96 din 2003 privind protecția maternității la locurile
de munca actualizata si aproba ta prin Legea 25 din 2004 ;
Legea 245/2004 privind securitatea generala a produselor
Legea 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele
cu defecte
Legea 436/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului 99/200 0 privind
masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor
încadrate în muncă;
Legea 202/2002 privind egalitatea de șanșe intre femei și bărbați;
Legea 320/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernulu i 137/1999 privind
modificarea si completarea Legii 108/1999 pentru înființarea si organizarea Inspecției Muncii
Legea 177/2000 privind modificarea si completarea Legii protecției muncii 90/1996;
Legea 155/2000 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guve rnului 16/2000 privind
ratificarea unor convenții adoptate de Organizația Internațională a Muncii
Legea 130/1999 privind unele masuri de protecție pentru persoanele încadrate în muncă
Legea 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore/zi pentru salariații care
lucrează în condiții deosebite, vătămătoare, grele sau periculoase.
14
CAPITOLUL 2. PREMISE TEORETICE
2.1. Relația risc – securitate
riscul – posibilitate a de a ajunge într -o primejdie, pericol potențial . ”9
infinit, ia r dacă riscul tinde către infinit,
securitatea tinde către zero (figura 5 ):10
y y 1
010 ;
.
Fig. 5. Relația risc – securitate
9 Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României ;
10 Pece Ștef an, Metodă de evaluare a securității muncii la nivelul micro -sistemelor (loc de muncă). Risc și securitate în
muncă, ICSPM București, nr. 3 -4/1994 .
În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca
acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea d e accidentare și îmbolnăvire
profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca „faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca
starea sistemului d e muncă în care riscul de accidentare și îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea și riscul sunt două noțiuni abstracte, contrare, care se exclud
reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stă ri
cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potențial de
accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie și numai datorită
imprevizibilității acțiunii omului. Dacă nu se fac intervenții corecto are pe parcurs, acest risc
rezidual crește, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire".În
consecință, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv „niveluri de risc",
ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate,respectiv de risc. Definind securitatea ca o funcție
de risc y = f(x), unde
yx1 , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de
risc va fi mai mic și reciproc. Astfel, dacă riscul este zer o, din relația dintre cele două variabile
rezultă că securitatea tinde către
15
2.2. Noțiunea de risc acceptabil
7).11
Fig. 6. Reprezentarea gra fică a echivalenței riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de
gravitate – probabilitate
11 Pece Ștefan, Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locurile de mun că.
I.N.C.D.P.M. București 2003. În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca și o limită
de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie
permisă funcționarea sistemului.
Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securității muncii prin
probabilit atea cu care, într -un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvență și gravitate a consecințelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să -l reprezentăm, în funcție de gravitatea și
probabilitatea de producere a consecințelor, prin suprafața unui dreptunghi F 1, dezvoltat pe
verticală; rezultă că aceeași suprafață poate fi exprimată și printr -un pătrat F 2 sau printr -un
dreptunghi F 3 extins pe orizontală (figura 6 ).
În toate cele trei cazuri riscul e ste la fel de mare. În consecință, putem atribui unor cupluri
gravitate – probabilitate diferite, același nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr -o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de
coordonate, obținem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile:
gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcție de gravitate și probabilitate,
standardul CEN -812/85 definește o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a riscului" (figura
16
Fig. 7. Curba de acceptabilitate a riscului
Această curbă permite diferențierea între riscul acceptabil și cel inacceptabil. Astfel, riscul de
producere a unui eveniment A, cu consecințe grave, dar frecvență foarte mică, situat sub curba de
acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecințe mai puțin grave,
dar cu o probabilitate mai mare de apariție, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este
inacceptabil.
De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui eveniment
nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr -o gravitate extremă a consecințelor,
dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenței foarte reduse de apariție,
activitatea este considerată sigură și ri scul acceptat de societate.
În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din
activitatea unui conducător auto, deși acest tip de eveniment provoacă consecințe mai puțin grave
decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvență foarte ridicată),
încât locul de muncă al șoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea
tratare a riscului ridică două probleme:
cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de
inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s -a pornit î n elaborarea metodei de evaluare a fost
relația risc – factor de risc.
17
2.3. Determinarea coordonatelor riscului
Existenței facto rilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională determină apariție
riscului într -un sistem de muncă. Pentru a se determina elementele care duc la apariția riscului,
trebuie să aflăm probabilitatea prin care acțiunea unui factor de risc ai putea c onduce la un posibil
accident, respectiv cât de gravă poate fi consecința factorului de risc care acționează asupra victimei.
Pentru acest lucru, se vor realiza următoarele etape:
2.3.1.Identificarea factorilor de risc din sis temul analizat
În modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă și bolilor profesionale care este elaborat
în cadrul I.N.C.D.P.M. București, se abordează sistematic cauzalitatea acestor evenimente, și
permite elaborarea unui instrument cu scopul iden tificării tuturor factorilor de risc care pot apărea
într-un sistem (Anexa 1).
Într-un sistem real de muncă, care se află în funcțiune, nu vor exista suficiente resurse, cum ar
fi: financiare, de timp, tehnice etc., dacă se dorește să se intervină simulta n asupra tuturor factorilor
de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar fi putut exista, este interzisă o astfel
de acțiune. Din cauza acest ui motiv, nici în analizele de securitate nu se justifică luarea factorilor de
risc de acciden tare și îmbolnăvire profesională integral în considerare.
Dacă în urma factorilor de risc se poate finaliza cu o potențială îmbolnăvire sau cu un accident,
factori care determină cauze finale și directe, sunt cei a căror eliminare garantează impo sibilitatea de
a se produce acel evenimentul, orientarea studiului asupra acestor factor devine obligatorie. ETAPE Evaluarea riscului, respectiv a securității SCOP
1. Identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
2. Stabilirea consecințelor acțiunii asupra victimei, ceea ce îns eamnǎ
determinarea gravitǎții lor;
3. Stabilirea probabilitǎții de acțiune a lor asupra executantului;
4. Atribuirea nivelurilor de risc funcție de gravitatea și probabilitatea
consecințelor acțiunii factorilor de risc.
Figura nr. 8 : ETAPELE EVALUĂRI I RISCULUI ÎNTR -UN SISTEM DE MUNCĂ
Sursa: prelucrat după: www.legislatiamuncii. ro
18
2.3.2.Stabilirea consecințelor acțiunii asupra victimei
Consecințele asupra executantului se pot grupa după categoriile stabilite prin lege, și anume:
incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, indiferent de factorul de risc și de
evenimentul care este posibil să îl genereze. Cu certitudine, se poate confirma pentru fiecare factor
de risc care este consecința maximi posibilă.
Un exe mplu concert, poate fi în cazul electrocutării consecința maximă posibilă va fi
întotdeauna decesul, iar pentru depășirea nivelului normat de zgomot, consecința maximă va fi
surditatea profesională – invaliditate.
Cunoscând criteriile medicale de diagnost ic clinic, funcțional și de evaluare a capacității de
muncă elaborate de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale,12 care se
regăsesc în Anexa 2 , se poate determina pentru fiecare factor de risc, ce leziune poate produce, ce
organ poate fi afectat, iar la final ce consecință se produce: incapacitate, invaliditate sau deces.
Aceste consecințe, la rândul lor se pot clasifica pe mai multe clase de gravitate.
La fel c a și în cazul probabilității de producere a accidentelor sau îmbolnăv irilor, se poate
stabili grupele de clase pentru gravitatea consecințelor , și anume:
12 http://www.mmuncii.ro , accesat la 01.04.2018 Figura nr. 9: GRAVITATEA CONSECINTELOR REPARTIZATĂ PE CLASE
Sursa: prelucrat după: www.legislatiamuncii. ro CLASA 1
CLASA 3 CLASA 2
CLASA 4
CLASA 5
CLASA 6
CLASA 7 Incapacitate de muncă
mai mică de 3 zile . consecințe neglijabile
conseci nțe mici
conseci nțe medii
consec ințe mari
conseci nțe grave
conseci nțe foarte
grave
conseci nțe maxime Incapacitate cuprinsă
între 3 – 45 zile, care
necesită tratament .
medical);
Incapacitate 45 – 180
zile, tratament medical
și spitalizare .
medical);
Invaliditate gradul III .
Invaliditate gradul I I.
Invaliditate gradul I.
Deces.
19
2.3.3.Stabilirea probabilitǎții de acțiune a lor asupra exec utantului
Referitor la frecvență, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. Prin
urmare, factorii de risc se vor diferenția între ei prin faptul că fiecare conduce cu o altă probabilitate
la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu, probabilitatea de producere a unui
accident da torită mișcării periculoase a organelor în mișcare ale unei foreze este diferită față de cea a
producerii, la același loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului. De asemenea, același factor va
putea fi caracterizat printr -o altă frecvență de acțiun e asupra executantului, în diverse momente ale
funcționării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge, în funcție de natura și de starea
elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea
unui aparat acțion at electric este mai mare dacă acesta este vechi și are uzată izolarea de protecție a
conductorilor, decât dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativității, nu se poate lucra însă cu probabilitǎți determinate strict
pentru fiecare factor de r isc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu factorii
proprii executantului.
Probabilitatea de a acționa într -o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi decât
aproximată. În alte situații, calculul necesitat de dete rminarea riguroasă a probabilitǎții de producere a
consecinței este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor și mai îndelungat decât aplicarea efectivă
a măsurilor de prevenire.
De aceea ar fi mai indicat să se stabilească probabilitǎțile, de regulă , prin apreciere și să se
grupeze pe intervale. Este mai ușor și mai eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un
anumit accident este probabil să fie generat de acțiunea unui factor de risc cu o frecvență mai mică
de o dată la 100 de ore. Diferen ța față de niște valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este
nesemnificativă, evenimentul putând fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obținem 5 gru pe de
evenimente, pe care le putem ordona astfel:
extrem de rare: P < 10-7/h;
foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
rare: 10-5 < P < 10-4/h;
puțin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
foarte frecvente: P > 10-2/h.
20
Vom atribui acum fiecăre i grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, așa încât vom spune că
evenimentul E 1, a cărui frecvență probabilă de producere este de P 1 < 10-7/h, este de clasa 1 de
probabilitate, iar evenimentul E 6, cu frecvența P 6 >10-2/h, este de clasa a 6 -a de proba bilitate.
Obținem o scală de cotare a probabilității cum este cea din Anexa 3.
2.3.4.Atribuirea nivelurilor de risc în funcție de gravitatea și probabilitatea consecințelor
acțiunii factorilor de risc
ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relația invers proporțională între cele
două stări (risc – securitate):
NIVEL
DE RISC NIVEL DE
SECURITATE
Figura nr. 10 : RELAȚIA RISC -SECURITATE
Sursa: prelucrat după: Pece Ștefan, Metodă de evaluare a riscurilor de acciden tare și îmbolnăvire
profesională la locurile de muncă. I.N.C.D.P.M. București 2003 Având la dispoziție aceste două scale – de cotare a probabilității și a gravității consecințelor
acțiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem să asociem fiecărui factor de risc dintr -un sistem un cuplu
de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu -se un nivel de
risc.
Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s -a utilizat curba de acceptabilitate a
riscului.
Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalității
protecției muncii, s -a admis ipoteza că are o incidență mult mai mare asupra nivelului de risc decât
frecvența. În consecință, corespunzător celor 7 clase de gr avitate s -au stabilit 7 niveluri de risc, în
21
De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care considerăm că
figurează un risc; fiecărei microsuprafețe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât prin reuniune să
obținem:
7
1RRN
Fig. 11. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile gravitate – probabilitate
(mulțimea nivelurilor de risc): g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate
Dacă luăm în considerare toate combinațiile posibile ale variabilelor specificate, câte două,
obținem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, și 6 coloane – p –
clasele de prob abilitate:
Mg,p =
)6,7()5,7()4,7()3,7()2,7()1,7()6,6()5,6()4,6()3,6()2,6()1,6()6,5()5,5()4,5()3,5()2,5()1,5()6,4()5,4()4,4()3,4()2,4()1,4()6,3()5,3()4,3()3,3()2,3()1,3()6,2()5,2()4,2()3,2()2,2()1,2()6,1()5,1()4,1()3,1()2,1()1,1(
Reprezentînd grafic (figura 11) matricea în cadrul unui sistem de coordonate rectangulare
obținem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulțimea claselor de probabilitate,
înălțimea (ordonata) – clasel e de gravitate, iar suprafața sa: mulțimea nivelurilor de risc posibile:
7
1RRN
22
Observație:
Din considerente practice, la construirea graficului s -au acceptat următoarele convenții:
atât pe axa Og, cât și pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin segmente
egale, deși diferențele între gravitățile evenimentelor de la o clasă la alta, cât și
intervalele de timp în cazul claselor de proba bilitate, pe baza cărora s -au determinat, nu
sunt egale;
pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s -au folosit segmente cu lungime
mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvență (11/2 – 1), tocmai datorită
premisei că grav itatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiții, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra
reprezentării obținute a mulțimii nivelurilor de risc s -a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri de
risc, așa cum se explicitează în continuare.13
Menținând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că și curbele care
delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecință, împărțim diagonala mare a
drept unghiului care semnifică suma mulțimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin care se
vor trasa curbele.
Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa curba
nivel ului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea 1 (linia 1 a
matricei Mg,p).
Într-adevăr, toți factorii de risc a căror consecință posibilă este incapacitate de muncă mai
mică de 3 zile pot fi considerați ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse
neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca incidente și
eliminarea lor face obiectul acțiunii de mărire a confortului în muncă, nu a securității). Cuplul limită
este cel în care gravitatea are valoarea 1 și probabilitatea valoarea 6.
Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de acceptabilitate
stabilită prin CEN -815/85 (figura 12).14
13 Pece Ștefan, Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locurile de muncă.
I.N.C.D.P.M. București 2003 .
14 Pece Ștefan, Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locurile de muncă.
I.N.C.D.P.M. București 2003 .
23
Fig. 12. Trasarea curbelor n ivelurilor de risc. Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ
curbele de nivel; curba de nivel 1 (risc minim acceptabil)
Fig. 1.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc. Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ
curbele de nivel; curba de nivel 1 (risc minim acceptabil )
Suprafața care este delimitată de laturile dreptunghiului și de curba trasată va reprezenta
grafic nivelul 1 de risc. Toți factorii de risc ce pot fi caracterizați prin cu pluri ale căror coordonate
generează puncte situate în interiorul suprafeței astfel delimitate sau pe curbă vor fi considerați de
nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Din reprezentarea grafică (figura 1.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc îi
corespunde submatricea:
6
p1,M =
)6,1()5,1()4,1()3,1()2,1()1,1( și elementul (2,1).
Nivelul 2 – 7
Trasăm curbele pentru nivelurile 2 – 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil prin
punctele care delimitează segmentele s tabilite pe diagonala dreptunghiului mulțimii nivelurilor de
risc (figura 13).
24
Fig. 13. Trasarea curbelor nivelurilor de risc. Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;
nivel de risc maxim acceptabil și critic.
Nivelul de risc 1 – cuplurile g -p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g -p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g -p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g -p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g -p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 – cuplurile g -p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g -p: (6,6) (7,5) (7,6).
Ca și mai sus, secțiunea delimitată de curba nivelului 1 și de curba imediat superioară va
reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate
generează puncte situate în interiorul acestei suprafețe sau pe limita sa superioară li se alocă nivelul
2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, …, 6.
Suprafaței delimitate de curba nivelului 6 și de cele două laturi superioare ale
dreptunghiului i se alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 1.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde cel
puțin o submatrice din matricea Mg,p:
25
– nivelul 2:
(3,2) (3,1) M(2,4) (2,3) (2,2) M
2
1pp3,4
2pp2,
și elemen tul (4,1);
– nivelul 3:
(7,1)(6,1)(5,1)
M(3,4) (3,3) M(2,6) (2,5) M
7
6gg,14
3pp3,6
5pp2,
și elementul (4,2); – nivelul 4:
M
M
M
Mp
p
p
p
g
g
g
g3
56
4
34
5
23
2
673536
4344
5253
62
72,
,
,
,(,)(,)
(,)(,)
(,)(,)
(,)
(,)
;
– nivelul 5:
(7,3)(6,3)M(5,5) (5,4) M(4,6) (4,5) M
7
6gg,35
4pp5,6
5pp4, ;
– nivelul 6:
(6,5) (6,4) M5
4pp6,
și elementele (5,6), (7,4);
– nivelul 7: elementul (6 ,6) și submatricea:
(7,6) (7,5) M6
5pp7,
extrem – decesul (pericol iminent).15
15 Pece Ștefan, Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locurile de muncă.
I.N.C.D.P.M. București 2003. Din relația risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel
critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către
zero, deci desfășurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalentă cu
producerea accidentului sau îmbol năvirii. Despre factorii de risc caracterizați prin cuplurile (6,6),
(7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid și cu certitudine la producerea evenimentului
26
acestui nivel. 16
16 Pece Șt efan, Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locurile de muncă.
I.N.C.D.P.M. București 2003 . Reglementările normative din majoritatea țărilor nu permit însă atingerea stadiului cr itic.
Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă de
valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente
măsurabile, fie interdicții – factorii la care măsurăt orile nu sunt posibile. Normele respective
corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o țară la alta, în funcție de
condițiile economice și sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. București considerǎ cǎ pentru țara noastrǎ
ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar însemna în
primul rând ca autorizarea de funcționare a agenților economici din punct de vedere al protecției
muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscuri lor la locurile de muncǎ confirmǎ nedepǎșirea Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare a
riscurilor de accidentare și îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi
prezentată în continua re.
27
1) Lista de identificare a factorilor de risc;
INSTRUMENTE
DE LUCRU
2) Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra
organismului uman;
3) Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor;
5) Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de
securitate;
6) Fișa locului de muncă – document centralizator;
7) Fișa de măsuri propuse.
4) Grila de evaluare a riscurilor ; CAPITOLUL 3. DESCRIEREA METODEI I.N.C.D.P.M.
3.1.Scop și finalitate
Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. București are ca scop determinarea cantitativă a
nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secție sau întreprindere, pe baza analizei
sistemice și evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se
finalizează cu un document centralizator (FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care
cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fișa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a
accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesional e pentru locul de muncă, sectorul, secția sau
întreprinderea analizată.17
3.2. Principiul metodei
Esența metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
muncă) pe baza unor liste de control prestabilite și cuantific area dimensiunii riscului pe baza
combinației dintre gravitatea și frecvența consecinței maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporțional cu nivelul de risc.
17 Pece Ștefan, Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locurile
de muncă. I.N.C.D.P.M. București 2003 .
28
3.2.1.Etapele metodei
Metoda cuprinde urmă toarele etape obligatorii:
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor și stabilirea priorităților de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.
3.2.2.Instrumente de lucru utilizate18
18 www.legislatiamuncii.manager.ro , accesat la 21.05.2018. Etapele necesare pentru evaluarea securității muncii într -un sistem, des crise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
Conținutul și structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
1) Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde, într -o
formă ușo r identificabilă și comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare și
îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de
muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producție și mediu d e muncă).
2) Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman
(Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravității consecințelor. Ea
cuprinde categoriile de leziuni și vătămări ale integrită ții și sănătății organismului uman, localizarea
posibilă a consecințelor în raport cu structura anatomo -funcțională a organismului și gravitatea
minimă – maximă generică a consecinței.
3) Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiun ii factorilor de risc asupra
organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecințelor în clase de gravitate și clase
de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecințelor se bazează pe criteriile medica le de
diagnostic clinic, funcțional și de evaluare a capacității de muncă elaborate de Ministerul Sănătății
și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
În ceea ce privește clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s -a optat în forma
finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor
precizate de acesta s -au luat în considerare următoarele:
– clasa 1 → frecvența evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
29
urmare, acest formular cuprinde:19
19 www.legislatiamuncii.manager.ro , accesat la 21.05.2018 – clasa 2 → frecvența de produce re: o dată la 5 –10 ani;
– clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
– clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
– clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
– clasa 6 → o dată la mai puțin de o lună.
4) Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă tabelară a
graficului din figura 1.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile claselor de
gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuță corespunde câte
unui punct din grafic, de coordona tele g,p. Culorile diferite marchează secțiunile obținute în grafic prin
trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat,
sub forma cuplului gravitate – frecvență de apariție.
5) Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) , construită pe baza
grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat,
respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p, transformate în niveluri, numerotate de la 1
la 7 pentru nivelul de risc și de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, pr ecum și elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate
cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.
6) Fișa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul cen tralizator al tuturor
operațiilor de identificare și evaluare a riscurilor de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională. Ca
date de identificare a locului de muncă: unitatea, secția (atelierul), locul de muncă;
date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcție;
componentele gen erice ale sistemului de muncă;
nominalizarea factorilor de risc identificați;
explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificați
(descriere, parametri și caracteristici funcționale);
consecința maximă previzibilă a acțiunii factorilor de risc;
clasa de gravitate și probabilitate previzionată;
nivelul de risc.
30
7) Fișa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de
preve nire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securității
muncii.20
20 www.legislatiamuncii.manager.ro , accesat la 21.05.2018. Aplicarea metodei se finalizează cu douǎ documente centralizatoare pentru fiecare loc de
muncǎ: fișa de evaluare a riscurilor și fișa de mǎsuri propuse.
În prima fiș ǎ se înscriu factorii de risc identificați, parametrii de cuantificare ai acestora,
consecința maximǎ previzibilǎ, clasele de gravitate și frecvențǎ, nivelul de risc pentru fiecare factor
de risc în parte și nivelul de risc global pe loc de muncǎ.
Fișa a doua conține mǎsurile tehnice și organizatorice necesare pentru combaterea acțiunii
fiecărui factor de risc de la locul de muncǎ evaluat, ierarhizate în funcție de nivelurile de risc,
începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acesto r mǎsuri locul de muncǎ trece
de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
31
CAPITOLUL 4. APLICAREA METODEI I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI
PENTRU EVALUAREA RISCURILOR SSM PENTRU LOCUL DE
MUNCĂ MECANIC AUTO
În continuare se va face o scurtă prezentare a societății alese, ne vom axa pe activitatea unui
mecanic auto, și vom studia factorii de risc asupra acestei activități. Se vor analiza anexele
aferente procesului de muncă, se vor identifica factorii de risc proprii mediului de muncă , a
sarcinii de muncă și a executantului. Se va continua continua cu fișa de evaluare a mecanicului
auto, determinându -se pe urmă măsurile propuse și interpretarea rezultatelor.
4.1. Considerații generale privind S.C. SERVICE AUTO S.R.L.
Societatea come rcială SERVICE AUTO S.R.L. a fost înființată la data de 19.12.2006,
prin asocierea celor doi parteneri: Balogh Ionel și Urba Marius. S.C. SERVICE AUTO S.R.L.
este o persoană juridică română, având forma juridică de societate cu răspundere limitată.
În b aza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, modificată ulterior a fost
constituită S.C. SERVICE AUTO S.R.L. având următoarele date de identificare:
nr. de înmatriculare în Registrul Comerțului J 05/2577/2006;
codul fiscal – C.U.I. 19249496.
Durata de activitate a S.C. SERVICE AUTO S.R.L. este nelimitată, din data în care a fost
înregistrată la „Registrul Comerțului a județului Bihor.”
Sediul societății este în România, municipiul Oradea, județul Bihor, str. Depoului, nr. 18.
Potrivit C.A. E.N. („Codificarea și clasificarea activităților din economia națională”),
obiectul principal de activitate al societății este: „ Întreținerea si repararea autovehiculelor„ – Cod
C.A.E.N.: 4520. În baza acestui cod C.A.E.N., societatea desfășoară prepondere nt următoarele
activități:
repararea autovehiculelor și întreținerea lor;
evaluarea stării funcțională, calitativă și cantitativă a parților mecanice ale
automobilelor;
efectuarea de reglaje, întreținere, ajustare, reparare asupra mecanismelor,
sistemelor, instalațiilor automobilelor;
32
conducerea și exploatarea autovehicule înzestrate pentru depanare, la locurile
solicitate de clienți.
Din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, societatea funcționează, în baza
declarației pe proprie răspundere a angajatorului.
4.2. Procesul de muncă, elementele componente eferente sistemului de muncă evaluat și
factorii de risc identificați
4.2.1 . Procesul de muncă
Personalul mecanic auto are ca sarcină de muncă efectuarea reparațiilor și a testării
mașinile auto ale clienților atât în perioada de garanție cât și cea de post -garanție și are în
componentă următoarele posturi: mecanic auto, electrician auto, gestionar și magazioner.
4.2.2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat
1) Mijloace de pr oducție
● mașină de găurit, flex;
● polizor;
● trusă de scule (șurubelnițe, patent, șurubelnițe, ciocan metalic și de mase plastice);
● chei fixe, reglabile și tubulare;
● diverse prese și dispozitive de desfacere și deșurubare manuale, hidraulice și e lectrice;
● aparate de măsură și control;
● echipament individual de protecția muncii;
● scule de mână acționate electric;
● instalații sanitare;
● lubrifianți
2)Sarcina de muncă
● îndeplinește toate obligațiile de verificare, depistare și înlăturar e a defecțiunilor ce au
apărut la mijloacele de transport auto ale societății sau ale terților ce au fost aduse în vederea
diagnosticării, întreținerii și reparării lor;
● folosește timpul de lucru la maxim în îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu;
● folosește materialele și piesele în scopul în care au fost procurate;
33
● respectă disciplina și curățenia la locul de muncă;
● respectă normele ssm, în care scop participă la toate instructajele de specialitate
organizate în societate;
● folosește eip;
● realizează activitatea de verificare, depistare și înlăturare a defecțiunilor profesionalism,
operativ și în condiții de maximă siguranță pentru siguranța mijlocului de transport în trafic;
3)Mediul de muncă
Personalul atelierului mecanic auto își desfăș oară activitatea atât în incintă închisă și în
aer liber, unde se constată că:
● încălzirea incintei se face prin sistem centralizat de încălzire de la o centrală alimentată
cu gaz metan ceea ce generează o temperatură relativ constantă în timpul anotimpul ui rece;
● iluminatul este natural și artificial, în general corespunzător;
● curenți de aer prin deschiderea ușilor și ferestrelor;
● pulberi pneumoconiozele;
● gaze de ardere;
● radiații electromagnetice;
4.2.3. Factori de risc identificați
Factori de risc identificați pentru locul de munca mecanic aut o, au fost cuprinsi în Anexa 1,
acestea structurate pe 4 categorii de riscuri datorate:
A. EXECUTANTULUI
1. ACȚIUNI GREȘITE
1.1.Executare defectuoasă de operații
1.2. Nesincronizări de oper ații
1.3.Efectuare de operații neprevăzute prin sarcina de muncă
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operații
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecție
34
B. SARCINEI DE MUNCǍ
1. CONȚINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPO RT CU
CERINȚELE DE SECURITATE
1.1. Absența unor operații.
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
2.2.Solicitare psihică :
C. MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE
1.FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mișcări pericul oase
1.1.1.Mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice
1.1.2.Autodeclanșări sau autoblocări contraindicate ale mișcărilor funcționale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitației
1.1.4.Deplasǎri s ub efectul propulsiei
1.2.Suprafețe sau contururi periculoase:
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibrații excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor
2.2.Flăcări,flame
3.FACTORI DE RI SC ELECTRIC
3.1.Curentul electric
35
4.FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanțe toxice
4.2.Substanțe caustice
4.3.Substanțe inflamabile
4.4.Substanțe explozive
D. MEDIULUI DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
1.2.Umiditatea aerului:
1.3.Curenți de aer
1.4.Presiunea aerului:
1.5.Zgomot
1.6.Iluminat:
1.7.Potențial electrostatic
1.8.Calamități naturale
1.9.Pulberi pneumoconiogene
2.FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau exploziv
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
36
4.2. Anexa 1 : LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. EXECUTANT
1. ACȚIUNI GREȘITE
1.1.Executare defectuoasă de operații
Neadaptarea vi tezei la condițiile de trafic și la starea atmosferică în timpul
testelor;
Executare greșită de manevre inclusiv cele nepermise de legislația rutieră
(nenegocierea corectă a curbelor, viteză excesivă);
Circulația cu autovehiculul sub influenta alcoolului, medicamentelor sau într -un
stadiu avansat de oboseală;
Întreruperea motorului în rampă și aducerea manetei de viteze în poziția neutru
(la coborâre);
Alunecare (la coborârea autovehicul, alunecare de pe carosabil);
Depășirea numărului maxim de persoane adm ise, sarcinii maxime admise;
Operații de transport executate necorespunzător (tragere, târârea unor sarcini
peste limita admisă sau cu organe de legare neconforme);
1.2. Nesincronizări de operații
Întârzieri/devansări (neasigurări, nesemnalizări la plecare a de pe loc, la acordări
de prioritate, la schimbarea culorii semaforului, alternanța luminilor de drum cu
luminile de întâlnire);
1.3.Efectuare de operații neprevăzute prin sarcina de muncă
Pornirea /oprire echipamente tehnice (coborâre din cabină cu moto rul pornit și
mașina neasigurată, intervenții echipamente tehnice în afara sarcini de muncă);
Cădere la același nivel (împiedicare , alunecare pe gheata, dezechilibrare in
timpul unor operații de incarcare -descarcare sau la deplasarea pedestra);
Deplasări, staționări în zone periculoase (staționări în locuri nepermise: zone de
încărcare – descărcare, stații electrice, locuri cu trafic intens);
Deplasări cu pericol de cădere (săritură din autovehicul);
1.4.Comunicări accidentogene
Comunicări accidentogene (d iscuții cu pasagerii, semnale manevre greșite,
37
nefuncționarea semafoarelor);
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operații
Neutilizarea centurii de siguranță (după caz);
Neasigurări în trafic (traversări pietoni, priorități);
2.2.Neutilizarea mijloacelor de prot ecție
Neutilizarea EIP si a celorlalte mijloace de protecție, din dotare;
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONȚINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT
CU CERINȚELE DE SECURITATE
1.2.Absența unor operații.
Absența instrucțiunilor proprii și instructajul ui pentru situații de urgență
specifice alarmare de incendiu sau calamități naturale;
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
Efort static – Poziții fixe la lucrările de reparații;
Efort dinamic ( în cazul operațiunilor ridicare coborâre a pieselor grele – bloc
motor, cutie de viteze);
2.2.Solicitare psihică :
Solicitare permanentă a atenției în timpul lucrului;
Decizii dificile în scurt timp -șofatul în timpul testelor;
Agresiune (în scopul jafului);
Agresiune (clienți nemulțumiți);
Stres (cauzat de termenele de execuție);
C. MIJLOACE DE PRODUCȚIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mișcări periculoase
1.1.1.Mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice:
Organe de mașini în mișcare (prindere, antren are pârți a corpului la
38
organele în mișcare a utilajelor – polizor, mașină de găurit, flex, utilaje de
ridicat);
Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire, strivire de mijloace transport
auto din curtea societății);
Nefuncționarea lămpilor de iluminat , semnalizat;
1.1.2.Autodeclanșări sau autoblocări contraindicate ale mișcărilor funcționale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
Autoblocarea funcționării mecanismului de direcție sau a sistemului de frânare
în mers în timpul probelor;
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitației:
Rulare pe roți (neasigurarea împotriva mișcărilor necomandate
nefuncționare sistem de frânare);
Alunecare, cădere liberă, răsturnare (a autovehiculelor aflate în reparații,
neancorarea după normele î n vigoare);
Cădere liberă (defectarea cricului în timpul utilizării sale);
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
Proiectare de corpuri sau particule (particule din parbriz rezultate ca
urmare a spargerii acestuia, șpan în urma prelucrărilor prin aș chiere);
Deviere de la traiectoria normală (pană de cauciuc, rupere subansamble
sistem de direcție);
Recul (în caz de lovire frontală, laterală);
1.2.Suprafețe sau contururi periculoase:
Contact direct cu suprafețe tăioase, înțepătoare, alunecoase (scule d e mână
electrice și manuale);
1.3.Recipiente sub presiune
Recipiente sub presiune (explozia pneurilor, stingătoarelor, buteliilor spray);
1.4.Vibrații excesive ale echipamentelor tehnice
Vibrații (vibrația sculelor de mână);
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor
39
Flăcări, flame ca urmare a aprinderii elementelor combustibile, sau a lucrărilor
de sudură;
2.3. Flăcări, flame
Flăcări, flame ca urmare a scurtcircuitelor electrice;
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curen tul electric:
Curent electric în atingere directă (intervenția neautorizată la panouri electrice, la
utilaje sau scule electrice);
Curent electric în atingere indirectă (cabluri cu izolația distrusă sau îmbătrânită,
sau care trec prin mediu umed – bălți – tensiune de pas);
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanțe toxice
Contact cu substanțe toxice (lucrul cu substanțe toxice: lichid de frână, antigel);
4.2.Substanțe caustice
Contact cu substanțe caustice (lucrul cu substanțe caustice – electrolit baterii de
acumulator – arsură chimică);
4.3.Substanțe inflamabile
Contact cu substanțe inflamabile (lucrul cu substanțe inflamabile – combustibili,
uleiuri, unsori etc.);
4.4.Substanțe explozive
Explozia unor acumulări de vapori de combustibil;
D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
Temperatura aerului pe timp de vară -iarnă;
1.2.Umiditatea aerului:
Umiditatea aerului variabilă;
1.3.Curenți de aer
Curenți de aer – datorită circulației cu geamul deschis sau a aerului condiționat,
deschide rii simultane a mai multor ferestre sau uși;
40
1.4.Presiunea aerului:
ridicată;
scăzută.
1.7.Zgomot
Zgomot ridicat (datorat lucrului în atelier cu scule electrice);
1.10.Iluminat:
Nivel de iluminare variabil (în timpul circulației pe timp de noapte apare
fenomenul de orbire, ceață, luminozitate prea puternică în miezul zilei);
1.12.Potențial electrostatic
Potențial electrostatic;
1.13.Calamități naturale
trăsnet, inundație, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbușiri de teren sau
copaci, avalanșe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
Pulberi biologice (datorită defectării sistemului de filtrare aer ce intră în
habitaclu);
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
Gaze , vapori , aerosoli toxici proveniți de la fu ncționarea motoarelor, de la
suduri;
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau exploziv
Pulberi în suspensie în aer din cauza traficului intens;
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
Microorganisme în s uspensie în aer în urma contactului cu persoane, (mai multe
persoane în atelier);
Ciuperci la picioare;
41
4.3. Anexa 2: LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI
UMAN
Nr.
crt. CONSECINȚE
POSIBILE LOCALIZAREA CONS ECINȚELOR Cutie craniană
Cutie toracică
Abdomen
Tegument
Aparat respirator
Aparat cardiovascular
Aparat digestiv
Aparat renal Sistem osteoarticular
Sistem
muscular Organe de simț
Sistem nervos
Multiplă Coloana
vertebrală Membru superior Memb ru
inferior
Ochi
Nas Ureche
Braț
Antebraț Palmă
Degete
Coapsă
Gambă
Picior
Internă
Externă
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: – tăietură
– înțepătură x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă – – – – – – – – – x x x x x x – – – – – – –
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x – – – – – – x x x x x x x – – x – – – x
6. Arsură: – termică
– chimică x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x
7. Amputație – – – – – – – – – x x x x x x x – – – – – x
8. Leziuni ale organelor
interne – – x – x x x x – – – – – – – – – – x – x x
9. Electrocutare – – – x x x – – – – – – – – – – – – – – – x
10. Asfixie – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
11. Intoxicație – acută
– cronic ă –
– –
– –
– x
x x
x x
x x
x x
x –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– x
x x
x
12. Dermatoză – – – x – – – – – – – – – – – – – – – – – –
13. Pneumoconioză – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
42
Nr.
crt. CONSECINȚE
POSIBILE LOCALIZAREA CONS ECINȚELOR Cutie craniană
Cutie toracică
Abdomen
Tegument
Aparat respirator
Aparat cardiovascular
Aparat digestiv
Aparat renal Sistem osteoarticular
Sistem
muscular Organe de simț
Sistem nervos
Multiplă Coloana
vertebrală Membru superior Memb ru
inferior
Ochi
Nas Ureche
Braț
Antebraț Palmă
Degete
Coapsă
Gambă
Picior
Internă
Externă
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
14. Îmbolnăviri respiratorii
cronice provoc ate de
pulberi organice și
substanțe toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronșită etc.) – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
15. Astm bronșic, rinită
vasomotorii – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
16. Boli prin expunere la
temperaturi înal te sau
scăzute (șoc, colaps
caloric, degerături) – – – x x x – – – – – – – – – – – – – – – x
17. Hipoacuzie, surditate de
percepție – – – – – – – – – – – – – – – – – – x – – –
18. Cecitate – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
19. Tumori maligne, cancer
profesional x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
20. Artroze cronice,
periartrite, stiloidite,
osteocondilite, bursite,
epicondilite, discopatii – – – – – – – – x x x x x x x – – – – – – x
21. Boala de vibrații – – – – – x – – – – – – – – – – – – x – x –
22. Tromboflebită – – – – – – – – – x x x x x x – – – – – – x
23. Laringite cronice,
nodulii cântăreților – – – – x – – – – – – – – – – – – – – – – –
43
Nr.
crt. CONSECINȚE
POSIBILE LOCALIZAREA CONS ECINȚELOR Cutie craniană
Cutie toracică
Abdomen
Tegument
Aparat respirator
Aparat cardiovascular
Aparat digestiv
Aparat renal Sistem osteoarticular
Sistem
muscular Organe de simț
Sistem nervos
Multiplă Coloana
vertebrală Membru superior Memb ru
inferior
Ochi
Nas Ureche
Braț
Antebraț Palmă
Degete
Coapsă
Gambă
Picior
Internă
Externă
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
24. Astenopatie
acomodativă, agravarea
miopiei existente – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
25. Cataracta – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
26. Conjunctivite și
keratoconjunctivite – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
27. Electrooftalmie – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate
compresiunilor și
decompresiunilor – – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – –
30. Boli infecțioase și
parazitare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
31. Nevroze de coordonare – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
32. Sindrom cerebroastenic
și tulburări de
termoreglare (datorită
undelor
electromagnetice de
înaltă frecvență) – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
33. Afecțiuni psihice – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
34. Alte consecințe
44
4.4. Anexa 3. SCALA DE COTARE A GRAVITĂȚII ȘI PROBABILITĂȚII
CONSECINȚELOR ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI
UMAN
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINȚELOR
CONSECINȚE
1 NEGLIJABIL E consecințe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile
calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile care
necesită tratament medical
3 MEDII consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 – 180 zile
care necesită tratament medical și prin spitalizare
4 MARI consecințe ireversibile cu o diminuare a capacității de muncă de minimum 50 %,
individul putând să presteze o activita te profesională (invaliditate de gradul III)
5
GRAVE consecințe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacității de muncă, dar cu
posibilitate de autoservire, de autoconducere și de orientare spațială (invaliditate
de gradul II)
6 FOARTE GRAVE consecințe ireversibile cu pierderea totală a capacității de muncă, de autoservire,
de autoconducție sau de orientare spațială (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME deces
CLASE DE
PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINȚELOR
(frecvența probabilă de producere a consecin țelor) EVENIMENTE
1 EXTREM DE RARE extrem de mică
P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUȚIN
FRECVENTE medie
1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE
FRECVENTE foarte mare
P < 1 lună
45
4.5. Anexa 4: GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR. COMBINAȚIE ÎNTRE
GRAVITATEA CONSECINȚELOR ȘI PROBABILITATEA PRODUCERII LOR
CLASE DE PROBABILITATE
1
2 3 4 5 6
EXTREM DE
RAR
FOARTE
RAR
RAR
PUȚIN
FRECVENT
FRECVENT
FOARTE
FRECVENT CLASE DE
GRA VITATE
CONSECINȚE
P > 10 ani
5 ani < P < 10 ani
2 ani < P < 5 ani
1 an < P < 2 ani
1 lună < P < 1 an
P < 1 lună
7 MAXIME DECES
(7,1)
(7,2)
(7,3)
(7,4)
(7,5)
(7,6)
6 FOARTE
GRAVE INVALIDITATE
GR. I
(6,1)
(6,2)
(6,3)
(6,4)
(6,5)
(6,6)
5 GRAVE INVALIDITATE
GR. II
(5,1)
(5,2)
(5,3)
(5,4)
(5,5)
(5,6)
4 MARI INVALIDITATE
GR. III
(4,1)
(4,2)
(4,3)
(4,4)
(4,5)
(4,6)
3 MEDII ITM 45 – 180
ZILE
(3,1)
(3,2)
(3,3)
(3,4)
(3,5)
(3,6)
2 MICI ITM 3 – 45
ZILE
(2,1)
(2,2)
(2,3)
(2,4)
(2,5)
(2,6)
1 NEGLIJABILE
(1,1)
(1,2)
(1,3)
(1,4)
(1,5)
(1,6)
46
4.6. Anexa 5: SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE
NIVEL DE
RISC CUPLUL
GRAVITATE – PROBABILITATE NIVEL DE
SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5 ) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
2 FOARTE
MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE
MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
5 MARE
(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3 ) 3 MIC
6 FOARTE
MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE
MIC
7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM
47
4.7. Anexa 6. FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
UNITATEA: S.C. SERVICE AUTO S.R.L. F I Ș A D E E V A L U A R E A
L O C U L U I D E M U N C Ă NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 4
SECȚIA: ATELIER AUTO DURATA EXPUNERII: 8 ORE
LOCUL DE MUNCǍ: MECANIC AUTO ECHIPA DE EVALUARE: Pop Gheroghe,
Dumitrascu Pavel
COMPONENTA
SISTEMULUI DE
MUNCĂ FACTORI DE RISC
IDENTIFICAȚI FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri)
CONSECINȚA
MAXIMĂ
PREVIZIBILĂ
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
PROBABILITATE
NIVEL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
EXECUTANT ACȚIUNI
GREȘITE Circulația cu autovehiculul sub influența
alcoolului, medicamentelor sau într -un stadiu
avansat de oboseală; DECES 7 1 3
Executare greșită de manevre inclusiv cele
nepermise de legislația rutieră (nenegocierea
corectă a curbelor , viteză excesivă); DECES 7 2 4
Întreruperea motorului în rampă și aducerea
manetei de viteze în poziția neutru (la coborâre); DECES 7 1 3
Deplasări, staționări în zone periculoase
(staționări în locuri nepermise: zone de încărcare
– descărcare, staț ii electrice, locuri cu trafic
intens); DECES 7 2 4
Deplasări cu pericol de cădere (săritură din INV GR 4 2 3
48
autovehicul); III
Alunecare (la coborârea autovehicul, alunecare
de pe carosabil); INV GR
III 4 2 3
Neadaptarea vitezei la condițiile de trafic și la
starea atmosferică în timpul testelor; DECES 7 2 4
Depășirea numărului maxim de persoane admise,
sarcinii maxime admise; ITM
45-180
zile 3 2 2
Operații de transport executate necorespunzator
(tragere, târârea unor sarcini peste limita ad misă
sau cu organe de legare neconforme); INV GR
III 4 2 3
Întărzieri/devansări (neasigurări, nesemnalizări
la plecarea de pe loc, la acordări de prioritate, la
schimbarea culorii semaforului, alternanța
luminilor de drum cu luminile de întâlnire); DECE S 7 1 3
Pornirea /oprire echipamente tehnice (coborâre
din cabină cu motorul pornit și mașina
neasigurată, intervenții echipamente tehnice în
afara sarcini de muncă); ITM 3 -45
zile 2 2 2
Cadere la acelasi nivel (impiedicare , alunecare
pe gheata, dez echilibrare in timpul unor operatii
de incarcare -descarcare sau la deplasarea
pedestra); INV GR
III 4 2 3
Comunicări accidentogene (discuții cu pasagerii,
semnale manevre greșite, nefuncționarea
semafoarelor); DECES 7 1 3
OMISIUNI Neutilizarea centuri i de siguranță (după caz); DECES 7 1 3
Neasigurări în trafic (traversări CF, priorități); DECES 7 2 4
Neutilizarea EIP si a celorlalte mijloace de INV GR 4 3 4
49
protecție, din dotare; III
SARCINA DE
MUNCǍ CONȚINUT
NECORESPUNZĂ
TOR AL SARCINII
DE MUNCĂ ÎN
RAPORT CU
CERINȚELE DE
SECURITATE Absența instrucțiunilor proprii și instructajului
pentru situații de urgență specifice alarmare de
incendiu sau calamități naturale; DECES 7 2 4
SARCINA
SUB/SUPRADIME
NSIONATĂ ÎN
RAPORT CU
CAPACITATEA
EXECUTANTULUI Efort static – Pozitii fixe la lucrările de reparații; ITM
45-180
zile 3 4 3
Efort dinamic ( în cazul operațiunilor ridicare
coborâre a pieselor grele – bloc motor, cutie de
viteze); ITM
45-180
zile 3 2 2
Solicitare permanentă a atenției în timpul
lucrului; ITM 3 -45
zile 2 5 3
Decizii dificile în scurt timp – șofatul în timpul
testelor; ITM 3 -45
zile 2 3 2
Agresiune (în scopul jafului); DECES 7 1 3
Agresiune (clienți nemulțumiți); DECES 7 1 3
Stres (cauzat de termenele de execuție); ITM 3 -45
zile 2 3 2
MIJLOACE DE
PRODUCȚIE FACTORI DE RISC
MECANIC Organe de mașini în mișcare (prindere, antrenare
părți a corpului la organele în mișcare a utilajelor
– polizor, mașină de găurit, flex, utilaje de
ridicat); DECES 7 3 5
Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire,
strivire de mijloace transport auto din curtea
societății); DECES 7 2 4
50
Autoblocarea funcționării mecanismului de
direcție sau a sistemului de frânare în mers în
timpul probelor; DECES 7 2 4
Nefuncționarea lămpilor de iluminat, semnalizat; DECES 7 1 3
Rulare pe roți (nesigurarea împotriva mișcărilor
necomandate nefuncționare sistem de frânare); DECES 7 1 3
Alunecare, cădere liberă, răsturnare (a
autovehiculelor aflate în reparații, neancorarea
după normele în vigoare); INV GR
III 4 2 3
Cădere liberă (defectarea cricului în timpul
utilizării sale); DECES 7 1 3
Proiectare de corpuri sau particule (particule din
parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia,
șpan în urma prelucrărilor prin așchiere); ITM 3 -45
zile 2 2 2
Deviere de la traiectoria normală (pană de
cauciuc, rupere subansamble sistem de direcție); DECES 7 2 4
Recul (în caz de lovire frontală, laterală); DECES 7 1 3
Contact direct cu suprafete tăioase, intepătoare,
alunecoase (scule de mână electri ce și manuale); ITM
45-180
zile 3 2 2
Recipiente sub presiune (explozia pneurilor,
stingătoarelor, buteliilor); INV GR
III 4 2 3
Vibrații (vibrația sculelor de mână); ITM 3 -45
zile 2 2 2
FACTORI DE RISC
ELECTRIC Curent electric în atingere directă (intervenția
neautorizată la panouri electrice, la utilaje sau
scule electrice); DECES 7 2 4
Curent electric în atingere indirectă (cabluri cu
izolația distrusă sau îmbătrânită, sau care trec DECES 7 2 4
51
prin mediu umed – bălți – tensiune de pas);
FAC TORI DE RISC
TERMIC Flăcări, flame ca urmare a aprinderii elementelor
combustibile, sau a lucrărilor de sudură; DECES 7 2 4
FACTORI DE RISC
CHIMIC Flăcări, flame ca urmare a scurtcircuitelor
electrice; DECES 7 1 3
Contact cu substanțe toxice (lucrul c u substanțe
toxice: lichid frană antigel ); ITM
45-180
zile 3 2 2
Contact cu substanțe caustice (lucrul cu
substanțe caustice – electrolit baterii de
acumulator – arsură chimică); ITM 3 -45
zile 2 2 2
Contact cu substante inflamabile (lucrul cu
substan țe inflamabile – combustibili, uleiuri,
unsori etc.); DECES 7 1 3
Explozia unor acumulări de vapori de
combustibil; DECES 7 1 3
MEDIU DE
MUNCĂ FACTORI DE RISC
FIZIC Temperatura aerului pe timp de vară -iarnă; ITM 3 -45
zile 2 4 2
Umiditatea aerului va riabilă; ITM 3 -45
zile 2 3 2
Curenți de aer – datorită circulației cu
geamul deschis sau a aerului condiționat,
deschiderii simultane a mai multor ferestre
sau uși; ITM 3 -45
zile 2 2 2
Zgomot ridicat (datorat lucrului în atelier cu scule
electrice); ITM
45-180
zile 3` 2 2
Nivel de iluminare variabil (în timpul circulației
pe timp de noapte apare fenomenul de orbire, DECES 7 2 4
52
ceață, luminozitate prea puternică în miezul
zilei);
Potențial electrostatic; N 1 3 1
Calamități naturale (seisme , copaci prăbușiți ,
viscol, grindină, vânt puternic); DECES 7 1 3
Pulberi biologice (datorită defectării sistemului
de filtrare aer ce intră în habitaclu); ITM 3 -45
zile 2 2 2
FACTORI DE RISC
CHIMIC Gaze , vapori , aerosoli toxici proveniți de la
funcț ionarea motoarelor, de la suduri; ITM 3 -45
zile 2 4 2
Pulberi în suspensie în aer din cauza traficului
intens; ITM 3 -45
zile 2 3 2
FACTORI DE RISC
BIOLOGIC Microorganisme în suspensie în aer în urma
contactului cu persoane, (mai multe persoane în
atelier); ITM
45-180
zile 3 3 3
Ciuperci la picioare; ITM 3 -45
zile 2 3 2
53
4.8. Anexa 7. FIȘA DE MĂSURI PROPUSE
FIȘA DE MǍSURI PROPUSE
Nr.
crt. LOC DE MUNCĂ/
FACTOR DE RISC NIVEL
DE RISC MĂSURA PROPUSĂ
Nominalizarea măsurii Competente/răspunderi Termene
1 Executare greșită de manevre
inclusiv cele nepermise de
legislația rutieră (nenegocierea
corectă a curbelor, viteză
excesivă); 4 Prelucrare în cadrul instruirilor
periodice a codului rutier și a
regulamentului de aplicare, conduita
preventivă. Lucr ător desemnat SSM Periodic
Control medical periodic – psihologic
2 Deplasări, staționări în zone
periculoase (staționări în
locuri nepermise: zone de
încărcare – descărcare, stații
electrice, locuri cu trafic
intens); 4 Delimitarea clară a zonelor d e acces a
personalului
Lucrător desemnat SSM Periodic Instruire pentru conștientizarea
riscului, completarea fișei postului cu
dispoziții specifice.
Afiș de avertizare: STAȚIONAREA
INTERZISĂ!
3 Neadaptarea vitezei la
condițiile de trafic și la starea
atmosferică în timpul testelor; 4 Prelucrare în cadrul instruirilor
periodice a codului rutier și a
regulamentului de aplicare, conduita
preventivă. Lucrător desemnat SSM Periodic
Control medical periodic – psihologic
4 Neasigurări în trafic (traversări
CF, priorități); 4 Prelucrare în cadrul instruirilor
periodice a codului rutier și a
regulamentului de aplicare, conduita
preventivă. Lucrător desemnat SSM Periodic
Control medical periodic – psihologic
5 Neutilizarea EIP si a celorlalt e
mijloace de protecție, din 4 Verificarea și înlocuirea centuri de
siguranță. Dotare cu, și utilizare Lucrător desemnat SSM Periodic
Permnanent
54
dotare; mănuși de protecție la efectuarea
lucrărilor specifice.
Instruire pentru conștientizarea
riscului. Instruire din HG 1048/2006 .
6 Deplasări ale mijloacelor de
transport (lovire, strivire de
mijloace transport auto din
curtea societății); 4 Verificarea sistemelor de frânare și
direcție după graficul de reparație.
Lucrător desemnat SSM Imediat
Periodic
Permanent Instruire privind codul de circulație și
regulamentul de circulație.
Controlul medical periodic – reflexe
Întărirea sistemului de autocontrol
Montarea de indicatoare de limitare a
vitezei la 10 km/h.
7 Absența instrucțiunilor p roprii
și instructajului pentru situații
de urgență specifice alarmare
de incendiu sau calamități
naturale; 4 Compltarea fișelor de post cu
responsabilități specifice, înființarea
de grupe de salvatori .
Lucrător desemnat SSM Periodic Instruire din lege a 319/2006; HG
971/2006; Prim ajutor.
Afișarea de panouri și indicatoare de
orientare pentru cazurile de pericol.
8 Organe de mașini în mișcare
(prindere, antrenare părți a
corpului la organele în mișcare
a utilajelor – polizor, mașină
de găurit, flex, utilaje de
ridicat); 5 Evidențiarea clară a competențelor
din cadrul atelierului. Completarea
corespunzătoare a fișei postului cu
sarcinile de muncă.
Lucrător desemnat SSM Imediat
Periodic
Permanent Instruire pentru concretizarea
riscului. Instruire privind limitele de
intervenție asupra autovehiculului,
utilajului de lucru. Instruire din HG
1147/2006; HG 1048/2006 ;
55
9 Deviere de la traiectoria
normală (pană de cauciuc,
rupere subansamble sistem de
direcție); 4 Întocmirea și urmărirea graf icului de
revizii și reparații. Verificarea sub
semnătură sub conducerea
coordonatorului de transport a
autovehiculelor înainte de plecarea în
cursă. Lucrător desemnat SSM Imediat
Periodic
Permanent Instruire privind concretizarea
riscului. Limit area vitezei până la
evitarea oricărui pericol.
Dotarea mașinilor cu instrucțiuni
proprii, extrase din regulamentul de
circulație.
10 Curent electric în atingere
directă (intervenția
neautorizată la panouri
electrice, la utilaje sau scule
electric e); 4 Se va utiliza numai aparatură
electrică și electronică în stare
corectă de funcționare.
Reparații numai în ateliere
specializate cu certificat de calitate.
Lucrător desemnat SSM Permnanent Efectuarea instruirii S.S.M. și P.S.I.
Interzicerea categ orică a
improvizațiilor electrice.
Afișare instrucțiuni Nu improvizații
lor electrice!
11 Curent electric în atingere
indirectă (cabluri cu izolația
distrusă sau îmbătrânită, sau
care trec prin mediu umed –
bălți – tensiune de pas); 4 Interzicerea intervențiilor asupra
dispozitivelor electrice fără autorizare
necesară. Lucrător desemnat SSM Imediat cu
caracter
permanent. Efectuarea instruirii S.S.M.
H.G.1146/2006;
12 Flăcări, flame ca urmare a 4 Delimitarea și îngrădirea locurilor Lucrător desemnat SSM Permanent,
56
aprinderii elementelor
combustibile, sau a lucră rilor
de sudură; unde se execută lucrări cu foc
deschis, evacuarea materialelor
inflamabile din atelier, dotarea
atelierului cu stingătoare, verificarea
lor periodică 3 luni.
Instru ire SSM, PSI, din legislația în
vigoare. L 307/2006;
L319/2006/NMA; HG
1146/2006;
Achiziționarea și montarea de
indicatoare de avertizare specifice.
13 Nivel de iluminare variabil (în
timpul circulației pe timp de
noapte apare fenomenul de
orbire, ceață, luminozitate prea
puternică în miezul zilei); 4 Verificarea și completarea setului de
becuri de rezervă corespunzătoare
Lucrător desemnat SSM Imediat și de
câte ori este
necesar.
Periodic Instruire pentru conștientizarea
riscului.
Control ul medical oftamologic
14 Autoblocarea funcționării
mecanismului de direcție sau a
sistemului de frânare în mers
în timpul probelor; 4 Întocmirea și urmărirea graficului de
revizii și reparații. Verificarea sub
semnătură sub conducerea
coordonatorului d e transport a
autovehiculelor înainte de plecarea în
teste. Lucrător desemnat SSM Imediat
Periodic
Permanent Instruire pentru concretizarea
riscului. Instruire privind limitele de
intervenție asupra autovehiculului.
Controlul medical period ic
psihologic
57
4.9. Anexa 8. ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE
MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)
RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACȚIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE
FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INT RINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)
RISC OM IZOLAREA RISCURILOR
FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE PROTECȚIE
COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACȚIUNEA LOR ASUPRA
OMULUI
MĂSURI TERȚIARE (măsuri de ordinul tre i)
RISC OM EVITAREA RISCURILOR
INTERACȚIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ȘI OM SE EVITĂ PRIN
MĂSURI ORGANIZATORICE ȘI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)
RISC OM . IZOLAREA OMUL UI
LIMITAREA ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
PRIN PROTECȚIE INDIVIDUALĂ
58
CONCLUZII
Prin efectul lor necontrolat, toți factorii identificați de risc de accidentare și îmbolnăvire
profesională, pot să aducă prejudicii majore societății, inclusiv asup ra imaginii ei pe piață. Pentru a
evita acest lucru, societatea trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
informare și instruire corectă și permanentă a lucrătorilor societății în domeniul sănătății
și securității în muncă;
să se verifice permanent ap licarea măsurilor de prevenire și protecție;
societatea și salariații să fie dotați cu echipamente noi;
să fie luată în considerare o îmbunătățire permanentă a evaluării riscurilor de accidentare
și îmbolnăvire profesională, a planului de prevenire și prot ecție având ca scop creșterea
nivelului de securitate al lucrătorilor societății;
să fie perfecționat, în mod continuu, planul de acțiune în caz de pericol grav și iminent;
planul de acțiune în caz de pericol grav și iminent să fie adus la cunoștință lucră torilor și
să fie efectuate și demonstrații practice de punere în aplicare a prevederilor ce le conține;
să de efectueze îmbunătățirea semnalizării de securitate și sănătate în muncă;
să se realizeze un control permanent a tuturor activităților care au leg ătură cu securitatea
și sănătatea în muncă.
Pentru locul de muncă mecanic auto, activitatea desfășurată nu este lipsită de riscuri. El este
expus permanent la proiectare de particule, cum ai fi așchii, de corpuri, găurire, polizare, de
retezare a degetelor , atunci când mecanicul auto lucrează cu fierăstrăul unghiular.
Pentru o desfășurare a activității în condiții cât mai optime, societatea trebuie să efectueze și să
ii asigure mecanicului auto o serie de măsuri pe prevenire a accidentărilor, precum:
O inst ruire corectă, eficientă și completă asupra conștientizării riscului, luarea la
cunoștință asupra autovehiculului sau a utilajului de lucru, conform HG 1147/2006 și
HG 1048/2006;
Realizarea corectă a S.S.M. și P.S.I. Improvizațiile electrice sunt interzis e categoric.
Efectuarea controlului medical periodic;
Folosirea obligatorie și permanentă a echipamentul individual de protecție, prin
purtarea de salopete, ochelari de protecție, mănuși etc.
59
Activitatea și mediul de lucru al mecanicului auto să fie verifi cată periodic cu privire la
modul de respectare și de aplicare a prevederilor în domeniul legislației de SSM,
conform planului de control aprobat de către conducerea societății.
Nivelul de risc global calculat este de 3,14, o valoare care se încadrează în categoria de risc
mic, fără să se depășească limita maximă acceptabilă de 3,50.
Din punctul de vedere al respectării legislației de securitate și sănătate în muncă, această
situație este bună pentru societate, acest lucru datorându -se preocupării conducer ii societății de
integrare a aspectelor de eficiență economică cu cele de prevenire a accidentelor de muncă și
îmbolnăvirilor profesionale.
60
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
Darabont Alexandru și colaboratori, Managementul securității și sănătății în muncă. Editura
AGIR, București, 2001;
Dăscălescu Aurelia, Pece Ștefan, Securitate și sănătate în muncă – Dicționar explicativ.
Editura GENICOD, București, 2001;
Pașa Florin, Securitatea și sănătatea în muncă. Editura Tribuna economică, București, 2007;
Pece Ștefan, Evalu area riscurilor în sistemul om -mașinǎ. Editura Atlas Press, București,
2003;
Pece Ștefan, Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la
locurile de muncă. I.N.C.D.P.M. București 2003;
Pece Ștefan, Metodă de evaluare a securi tății muncii la nivelul micro -sistemelor (loc de
muncă). Risc și securitate în muncă, ICSPM București, nr. 3 -4/1994;
Legislație:
LEGEA 319/2006 privind „Legea securitatii și sănătății în muncă”
LEGE nr.90 din 12 iulie 1996 „Legea protecției muncii”
Web :
www.protectiamuncii.ro;
www.inspectiamuncii.ro;
www.mmuncii.ro;
www.inspectmun.ro;
www.legislatiamuncii.manager.ro ;
www.dobexpert.ro/protectia -muncii -ro/istoria -protectiei -munci i.
61
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3… [602696] (ID: 602696)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.