Maria Roxana BLAGA Lucrare de diserta uni0163ie [602684]
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
11
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
LUCRARE DE DISERTA /uni021AIE
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
12
Îndrumător științific,
Conf. Dr. Gavril ȘTEFAN
Absol ventă,
Loredana ANDONI
2013
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
13
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
ANALIZA AVANTAJULUI COMPETITIV LA NIVEL DE
ÎNTREPRINDERE
ÎNDRUMATOR,
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
14
Conf. Dr. Gavril ȘTEFAN
Absol ventă,
Loredana AN DONI
2013
CUPRINS
Introducere ………………………………… …………………………………………… ……………………………….4
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL I. Avantajul competitiv la nivel de fi rma
1.1 Definirea și măsurarea avantajului competitiv……… …………………………..7
1.2 Rezultatele cercetării în domeniul analizei avantaj ului competitiv……..9
CAPITOLUL II. Baza de informații……………. ……………………………………..13
PARTEA a- II-a CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL III. Obiective
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
15
3.1 Obiective ………………………………….. …………………………………………… ……..24
3.2 Metodă de cercetare …………………………. …………………………………………… 24
CAPITOLUL IV. Analiza mediului concurențial
4.1 Analiza cotei de piață ………………………. …………………………………………… .26
4.2 Analiza poziției concurențiale ……………….. ……………………………………….28
4.3 Analiza structurii concurențiale ………………. …………………………………….30
4.4 Analiza contextului concurențial ……………… …………………………………….31
CAPITOUL V. Analiza avantajului competitiv
5.1 Analiza lanțului de valori și a forțelor pieței ….. ……………………………….34
5.2 Analiza avantajului de cost …………………… ……………………………………….37
5.3 Analiza avantajului de preț ………………….. ………………………………………..39
5.4 Analiza strategiilor de menținere a avantajului com petitiv ……………………….40
CAPITOLUL VI. Concluzii și Recomandări
6.1 Concluzii…………………………………… …………………………………………… ……..44
6.2 Recomandări ………………………………… …………………………………………… …45
BIBLIOGRAFIE …………………………………………… …………………………………….47
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
16
LISTA TABELELOR
Tabelul 1.1 – Tipuri de concurență ……………. …………………………………………..1 2
Tabelul 2.1 – Structura salariaților pe vârste …… …………………………………….16
Tabelul 2.2 – Analiza indicatorilor din bilanț …. ………………………………………21
Tabelul 2.3 – Analiza indicatorilor din contul de p rofit și pierdere …………..21
Tabelul 4.1 – Analiza cotei de piață absolută …… ………………………………………27
Tabelul 4.2 – Analiza cotei de piață relativă …… ……………………………………….28
Tabelul 4.3 – Analiza poziției concurențiale …… ……………………………………….29
Tabelul 4.4 – Analiza structurii concurențiale …. ……………………………………..31
Tabelul 4.5 – Analiza indicilor ………………. …………………………………………… ….31
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
17
Introducere
”Comuna Vîn ători-Neam /uni021B … una dintre cele mai desavâr /uni0219ite
depresiuni subcarpatice din /uni021Bara noastr ă”.
(Mihail David, 1931)
Prin prezenta lucrare intitulat ă “Dezvoltarea actual ă a turismului în comuna Vîn ători-
Neam /uni021B” îmi propun s ă analizez factorii care contribuie la dezvoltarea t urismului în aceast ă zon ă
precum și metodele care ar îmbun ătă/uni021Bi practicarea turismului în comuna Vîn ători-Neam /uni021B.
Pentru început, consider necesar ă cunoa șterea unor concepte printre care : turism , turist,
poten /uni021Bial turistic, poten /uni021Bial turistic natural, poten /uni021Bial turistic antropic , turism ecleziastic , turism
rural , și nu în ultimul rând brand și imagine turistic ă.
Omul, prin firea sa curioas ă, din cele mai vechi timpuri a dorit s ă cunoasc ă și s ă exploreze și
alte /uni021Binuturi decât cele natale facând astfel primele cal ătorii inafara spa /uni021Biului cotidian. De aici nu a
mai fost decât un pas pan ă la apari /uni021Bia termenului de turism.
Așadar, turismul este o “ activitate uman ă, fondat ă pe deplasarea în spa /uni021Biu a indivizilor ”.(I.
Muntele, 2003). Pentru zona la care ne referim, put em spune ca turismul reprezint ă “ o activitate
modern ă, cu perspective /uni0219i a /uni0219tept ări deopotriv ă de mari, turismul reprezint ă cea mai bine conturat ă
amprent ă a Depresiunii Neam /uni021Bului în mentalul colectiv din Moldova /uni0219i din întreaga /uni021Bar ă, indiferent
de perioada la care ne referim ”. (R. Dimitriu, 2006).
Ca în orice alt ă activitate uman ă, și în turism este nevoie de consumatori, adic ă de turis /uni021Bi
deoarece turism f ără turi ști nu poate exista. Se impune în acest context defi nirea și în /uni021Belegerea unui
alt termen și anume, conceptul de turist : „ orice persoan ă care se afl ă în afara re /uni0219edin /uni021Bei sale
curente pentru o durat ă de cel pu /uni021Bin 24 de ore (sau o noapte) /uni0219i pentru maximum 4 luni din motivele
urm ătoare: agrement (vacan /uni021Be, /uni0219i week-end-uri), s ănătate (termalism, talasoterapie), misiuni sau
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
18
reuniuni de orice fel (congrese, seminarii, pelerin aje, manifest ări sportive), c ălătorii de afaceri,
deplas ări profesionale, c ălătorii /uni0219colare .” (OMT, 1978).
Pentru ca o zona s ă poat ă “beneficia” de existen /uni021Ba turismului este necesar ca în spa /uni021Biul
respectiv s ă existe poten /uni021Bial turistic, acesta putând fi atât natural cât și antropic. Poten /uni021Bialul turistic
“cuprinde totalitatea posibilit ă/uni021Bilor pe care mediul natural /uni0219i cel social le poate pune la dispozi /uni021Bia
activit ă/uni021Bilor turistice indiferent c ă sunt sau nu folosite în aceste scopuri .”(I. Muntele,2003)
Poten /uni021Bialul natural r ămâne îns ă pe primul loc în ceea ce prive ște turismul deoarece acesta atât
la baza turismului natural cât și a celui antropic având un rol determinant de cele mai multe ori prin
condi /uni021Biile impuse. În fapt, poten /uni021Bialul natural “ se refer ă la elementele naturale mai pu /uni021Bin modificate
de ac /uni021Biunea omului ”(I. Muntele,2003), astfel deducem c ă poten /uni021Bialul antropic cuprinde totalitatea
elementelor ce au rezultat în urma interven /uni021Biei omului.
Pe baza tipului de poten /uni021Bial, natural sau antropic, putem dezvolta turism ba zat pe obiective
naturale (este pus în valoare mediul prin peisajul natural: rezerva /uni021Bii naturale) și turism bazat pe
obiective antropice (pot ap ărea urm ătoarele tipuri de turism: cultural, ecleziastic etc .).
O form ă de turism întâlnit ă din ce în ce mai des și care atrage un num ăr destul de mare de
turi ști îl reprezint ă turismul rural fiind descris ca “ o categorie aparte de turism cuprinzând
activitatea turistica propriu-zis ă (cazare, pensiune, circula /uni021Bie turistic ă, derulare de programe,
prestare de servicii de baz ă /uni0219i suplimentare); activit ă/uni021Bi economice (predominant agricole dar /uni0219i de
practicarea unor ocupa /uni021Bii tradi /uni021Bionale) precum /uni0219i modul de petrecere a segmentului de timp liber .”
(Ciang ă Nicolae, 1998)
În ultimile decenii turismul a c ăpătat o amploare tot mai mare ceea ce a f ăcut ca standardele
să creasc ă, mul /uni021Bi dintre turi ști manifestând o anumit ă reticen /uni021Bă spre a merge în locuri necunoscute ori
nepromovate. Dorin /uni021Ba de confort, mai ales în timpul concediului î și spune cuvântul astfel mul /uni021Bi
dintre turi ști merg în zone deja cunoscute ori în zone intens p romovate, imaginea turistic ă a unui loc
fiind decisiv ă pentru cei mai mul /uni021Bi dintre ei. Printre strategiile de construire a im aginii sau de
promovare turistic ă se afl ă și crearea unei noi imagini turistice sau crearea unui brand .
Brand-ul reprezint ă o imagine specific ă a unei anumite zone ce sus /uni021Bine și amplific ă
desf ășurarea activit ă/uni021Bilor turistice intr-un spa /uni021Biu și eviden /uni021Biaz ă poten /uni021Bialul turistic al acestuia. În fond,
brand-ul “pune în valoare” cultura, obiceiurile și tradi /uni021Biile, specificitatea unui anumit spa /uni021Biu prin
găsirea elementului unic din zon ă și transformarea lui în ceva inedit și atr ăgător pentru publicul larg.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
19
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 – Tipuri de concurență …………….. …………………………………………… …….15
Figura 2.1 – Structura organizatorică a SC HD TRANS PORT SRL ………………19
Figura 2.2 -Conexiunea dintre variabilele potențial ului uman și rezultatele
firmei……………………………………… …………………………………………… ……………………….25
Figura 2.3 – Evoluția cifrei de afaceri………… …………………………………………… ……..27
Figura 4.1 – Graficul domeniilor de activitate … …………………………………………… . 39
PARTEA I
CONSIDERA /uni021AII GENERALE
CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND COMUNA VÎN ĂTORI-NEAM /uni021A
1.1. Istoricul cercet ărilor asupra turismului în comuna Vîn ători-Neam /uni021B
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
20
Rezultatul studiului asupra bibliografiei de specia litate referitoare la turismul în jude /uni021Bul
Neam /uni021B, mai precis a celui din comuna Vîn ători-Neam /uni021B, ne demonstreaz ă c ă poten /uni021Bialul turistic din
aceast ă regiune este destul de pronun /uni021Bat având suficiente resurse pentru a fi încadrat cu succes în
circula /uni021Bia turistic ă na /uni021Bional ă.
Termenul de “turism” cu semnifica /uni021Bie aparte pentru comuna Vîn ători-Neam /uni021B a fost folosit în
unele lucr ări precum “Monografia comunei Vîn ători-Neam /uni021B” înc ă din anul 1984 când apare pentru
prima dat ă cu sensul propriu al acestui concept. De atunci, a cest termen a fost folosit în multe alte
lucr ări de specialitate ce vizeaz ă direct turismul existent în aceast ă comun ă precum: “Monumente
istorice din jude /uni021Bul Neam /uni021B” (M. Dr ăgotescu, D. Bîrl ădeanu,1971), “Turismul din Carpa /uni021Bii
Orientali” (N. Ciang ă, 1998), “Depresiunea Neam /uni021Bului” (R. Dimitriu,2003) la care se adaug ă și:
„Ora șul Târgu-Neam /uni021B și împrejurimile” (G. Davidescu,1998), acestea fiind doar o parte din
lucr ările existente ce arat ă c ă zona mai sus amintit ă prezint ă un poten /uni021Bial turistic diversificat.
Acestora li se adaug ă elemente naturale precum: rezerva /uni021Bia natural ă, p ădurea, spa /uni021Biile verzi.
Atu-ul cel mai important îns ă și pentru care este cunoscut ă aceasta zon ă îl reprezint ă
mănăstirile prezentate în numeroase lucr ări ca : “Jude /uni021Bul Neam /uni021B” (N. Acrî șmări /uni021Bei, 1971), “Muzee
din jude /uni021Bul Neam /uni021B” (M. Dr ăgotescu,1974), “Descoper ă jude /uni021Bul Neam /uni021B” (L. Murgulescu, 2007),
“M ănăstirile și schiturile României” (V. Dumitrache) . Dintre toate, se remarc ă îns ă prin
arhitectura deosebit ă și istoria pe care o are în spate M ănăstirea Neam /uni021B “subzona subcarpa /uni021Bilor
Neam /uni021Bului este cunoscut ă în /uni021Bar ă și peste hotare prin foarte numeroase valori de atra c /uni021Bie și în mod
deosebit prin monumente de arhitectur ă și art ă medieval ă, etnografie și folclor. Men /uni021Bion ăm astfel,
monumentala M ănăstire Neam /uni021B, vechi centru de cult și depozitar ă a unor valori de mare importan /uni021Bă
pentru dezvoltarea artei și culturii române ști.” (G. Davidescu, 1998)
La baza dezvolt ării actuale a turismului din comuna Vîn ători-Neam /uni021B stau și anumite
elemente ce vin din exteriorul acesteia precum: ime diata apropiere de case memoriale: Casa
Memorial ă Ion Creang ă, Casa Memoriala Veronica Micle și nu în ultimul rând Cetatea Neam /uni021Bului
situându-se la o distan /uni021Ba foarte mic ă de comun ă, dar și elemente ce vin din interior: pe lânga
mănăstiri și alte obiective ce atrag, un rol important il cons tituie Muzeul de Istorie, Casa Memorial ă
Mihail Sadoveanu, Biblioteca Comunal ă.
1.2. Scopul și importan /uni021Ba știin /uni021Bific ă a lucr ării
Prin prezenta lucrare ”Dezvoltarea actual ă a turismului în comuna Vîn ători-Neam /uni021B” se
dore ște eviden /uni021Bierea tuturor resurselor antropice și naturale existente ce ar ajuta la dezvoltarea zon ei
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
21
din punct de vedere turistic, modalit ă/uni021Bile de promovare turistic ă, atractivitatea actual ă atât a
Depresiunii Neam /uni021Bului cât mai cu seam ă a comunei Vîn ători-Neam /uni021B. Cu toate c ă poten /uni021Bialul turistic
este mare, exist ă anumite obiective ce nu sunt cunoscute și promovate la adev ărata lor valoare.
Scopul lucr ării mele este de a ar ăta bog ă/uni021Biile naturale și antropice ale comunei, de a le
promova, de a eviden /uni021Bia cele care sunt acum promovate și de c ătre cine sunt.
1.3. Metodologie
Pentru realizarea acestei lucr ări de licen /uni021Bă au fost utilizate o serie de mijloace și metode de
analiz ă, de colectare și de prelucrare a datelor și a informa /uni021Biilor pentru a scoate în eviden /uni021Bă
obiectivele ce doresc a fi atinse.
O etap ă important ă a fost consultarea unui vast material bibliografic apar /uni021Binând domeniului
geografic, acesta fiind de fapt și fundamentul teoretic al lucr ării de fa /uni021Bă , îns ă pe lâng ă acesta m-am
documentat și din pliante sau presa jude /uni021Bean ă.
Cea mai relevant ă metod ă din punct de vedere statistic a fost observa /uni021Bia în teren.
Alt ă etap ă a fost prelucrarea datelor și cartografierea acestora cu ajutorul programelor:
Adobe Illustrator, Philcarto și Paint.
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA COMUNEI VÎNATORI-NEAM /uni021A
2.1. Scurt istoric al comunei Vîn ători-Neam /uni021B
Comuna î și trage numele de la cel al satului Vîn ători deoarece acesta este situat lâng ă
Mănăstirea Neam /uni021B, a cet ă/uni021Bii Neam /uni021B, dar și în apropierea ora șului Târgu-Neam /uni021B. În componen /uni021Ba
comunei se încadreaz ă satele: Vîn ători-Neam /uni021B, Nem /uni021Bișor, Lunca și M ănăstirea Neam /uni021B.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
22
“Documentele istorice atest ă existen /uni021Ba a numeroase a șez ări înc ă înainte de secolul al XV-
lea.”(I. Bojoi,1974). Satul Vîn ători este “sat mare și vechi a șezat pe malul drept al cursului mijlociu
al râului Neam /uni021B” fiind din timpuri vechi re ședin /uni021Bă a comunei. În anul 1395, satul a avut acea și soart ă
ca și cetatea Neam /uni021B de care acesta depindea și anume, a fost ars îns ă s-a redresat. Partea sudic ă a
satului poart ă denumirea de “Ungureni” fiind locuit ă de familii române ști venite din Transilvania
înainte și dup ă anul 1784.
Satul Nem /uni021Bișor este a șezat pe malul stâng al pârâului cu acela și nume și are o vechime la fel
de mare ca și satul Vîn ători. Satul Lunca, în anul 1864 era parte din satul Nem /uni021Bișor devenind distinct
în anul 1872. Satul M ănăstirea Neam /uni021B este cel mai nou sat al comunei.(Monografia
Comunei,1909,1284).
Localitatea, întins ă pe câ /uni021Biva kilometri de-a lungul șoselei, î și trage numele de la corpul de
osta și care asigura paza Cet ă/uni021Bii-Neam /uni021B din apropiere și a trec ătorilor din mun /uni021Bi, pe drumurile mari
care veneau din Transilvania, dar aprovizionau cu v ânat și buc ătăria cur /uni021Bii domne ști.
”Un muzeu local de istorie și etnografie, situat în central localit ă/uni021Bii și o bibliotec ă s ăteasc ă
înfiin /uni021Bat ă în anul 1897 de c ătre stare /uni021Bul M ănăstirii-Neam /uni021B, arhimandritul Chiriac Neculau, c ărturar de
marc ă și pasionat lumin ător al /uni021Bă ranilor prin slova scris ă, situeaz ă comuna printre localit ă/uni021Bile rurale
cu o bogat ă activitate cultural.” (G. Davidescu,1998)
Rezerva /uni021Bia forestier ă “Brani ștea” este o rezerva /uni021Bie știin /uni021Bific ă de stejar deosebit de important ă
pentru “arhitectura” locului ar ătând totodat ă vechimea acestei a șez ări. O strad ă lateral ă ce coboar ă
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
12
Figura 2.1. Localizarea comunei Vîn
ători-Neam /uni021B în România
(Preluat de pe http://www.google.com/ima ge și modificat de Blaga Maria-Roxana)
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
12
spre lunca Nem /uni021Bisorului duce spre M ănăstirea Neam /uni021B (ce ad ăposte ște obiecte de valoare precum:
Icoana Maicii Domnului, colec /uni021Bia de obiecte biserice ști, biblioteca M ănăstirii Neam /uni021B,
agheazmatarul, Biserica “Bogoslovul”, Biserica “Sfâ ntul Gheorghe”, Schitul “Vovidenia”, Schitul
“Icoana”, Seminarul Teologic “Veniamin Costache”) și spre rezerva /uni021Bia de zimbri “Drago ș-Vod ă”.
Alte obiective ce merit ă amintite intr-o prezentare generala a comunei Vân ători-Neam /uni021B sunt
urm ătoarele: Casa Memorial ă Mihail Sadoveanu situat ă în vecin ătatea Mănăstirii Neam /uni021B, M ănăstirea
Secu, M ănăstirea Sih ăstria și nu în ultimul rând Schitul Sihla cu fântâna și pe ștera în care în
vremurile de demult a stat Sfânta Teodora.
Aceast ă regiune, ca de altfel și întreaga depresiune a Neam /uni021Bului este relativ bine dezvoltat ă
din punct de vedere turistic “ rezisten /uni021Ba în timp a acestei etichete, persisten /uni021Ba acestei impresii
generale este demonstrat ă de scrierile perioadei interbelice (fie ele de fac tur ă știin /uni021Bific ă sau nu), de
rolul turistic al a șez ărilor monastice (mai ales în ceea ce prive ște intelectualitatea moldoveneasc ă)
ori de încerc ările recente de ridicare a standardelor serviciilor turistice locale.” (R. Dimitriu, 2006)
Un sector important al comunei Vîn ători-Neam /uni021B este reprezentat de infrastructura de
transport și de cea de cazare. Astfel accesul în zon ă este dat în primul rând de transporturile rutiere
(cel mai accesibil mijloc de transport cu care se p oate ajunge în zon ă fiind autoturismul),
transporturile feroviare (cea mai apropiat ă gar ă fiind situat ă la cinci kilometri distan /uni021Bă , în Târgu-
Neam /uni021B), transporturile aeriene fiind situate la distan /uni021Ba cea mai mare, la aproximativ o or ă jumatate
distan /uni021Ba, cel mai apropiat aeroport fiind cel din Suceava.
“Dac ă fondul turistic natural și antropic este remarcabil, dac ă imaginea de marc ă exist ă și
func /uni021Bioneaz ă, este important de cunoscut gradul de dotare turis tic ă, în cadrul acestuia baza de cazare
turistic ă ocupând primul loc.” (R. Dimitriu,2006)
Locurile de cazare existente în comun ă se identific ă cu urm ătoarele pensiuni: Pensiunea “Perla
Neam /uni021Bului” (24 de locuri), “Zimbru” (16 locuri), “Marian a” (satul Nem /uni021Bișor,12 locuri), Han Maria
(12 locuri), “Edera” (26 locuri), Hanul Ur șilor (53 locuri), “Vip” (sat Lunca,18 locuri), la a cestea se
adaug ă locurile de cazare existente la m ănăstirile din zon ă: la M ănăstirea Neam /uni021B și Sih ăstria.
Comuna Vîn ători-Neam /uni021B este o parte important ă a jude /uni021Bului Neam /uni021B, aici g ăsindu-se
numeroase obiective turistice atât naturale cât și antropice ce pot fi promovate și cunoscute la nivel
na /uni021Bional. Toate acestea ar putea fi introduse într-un circuit turistic în Moldova.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
13
2.2. Scurt ă caracterizare uman-geografic ă a comunei
În componen /uni021Ba elementelor uman-geografice se încadreaz ă popula /uni021Bia, ocupa /uni021Bia localnicilor,
resursele economice existente precum și unele elemente ale cadrului natural ce stabilesc pozi /uni021Bia
jude /uni021Bului în cadrul /uni021Bă rii și pozi /uni021Bia comunei în cadrul jude /uni021Bului, aceasta fiind deosebit de important ă
deoarece explic ă anumite avantaje sau dezavantaje.
Pozi /uni021Bia jude /uni021Bului în cadrul /uni021Bă rii: “Jude /uni021Bul Neam /uni021B ocup ă un teritoriu a șezat în jum ătatea de est
a /uni021Bă rii, incluzând o parte din Carpa /uni021Bii Orientali, Subcarpa /uni021Bii Moldovene ști și Podi șul Central
Moldovenesc”.(Ion Bojoi,1974)
“Dominat cu severitate de în ăl/uni021Bimea Ceahl ăului, jude /uni021Bul Neam /uni021B se învecineaz ă cu jude /uni021Bele
Bac ău la sud, Vaslui și Ia și la est, Suceava la nord, iar la vest linia de pe în ăl/uni021Bimea Carpa /uni021Bilor îl
desparte de jude /uni021Bul Harghita.”(N. Acrâ șmări /uni021Bei,1971)
Pozi /uni021Bia comunei în cadrul jude /uni021Bului: comuna Vîn ători-Neam /uni021B ocup ă partea de nord a
jude /uni021Bului Neam /uni021B, învecinat cu jude /uni021Bul Suceava. Aceast ă comun ă ocup ă partea nord-vestic ă a
Depresiunii Neam /uni021B, cea mai nordic ă subunitate depresionar ă din Subcarpa /uni021Bii Moldovei, fiind și cea
mai tipic ă din șirul depresiunilor zonei men /uni021Bionate.
Depresiunea Neam /uni021B este închis ă la nord de Culmea Ple șului, iar la sud de Dealul Corni (603
m). Spre nord, Dealul Corni se termin ă printr-o cut ă asem ănătoare celor din Podi șul Moldovei.
Leg ătura între Depresiunea Neam /uni021B și depresiunea mai sudica Crac ău-Bistri /uni021Ba se realizeaz ă prin șaua
cu altitudinea de 538 metri dintre B ăl/uni021Bă te ști și Cr ăcăoani.
La nord, comuna Vîn ători-Neam /uni021B se învecineaz ă cu dou ă din comunele jude /uni021Bului Suceava și
anume Râ șca și Boroaia. Hotarul cu aceste comune pleac ă de pe Muntele Chi /uni021Bigaia și se continu ă pe
culmile dealurilor Boura, Rusu Mare și Culmea Ple șului.
În partea de nord-est este ca vecin ă comuna Brusturi, din jude /uni021Bul Neam /uni021B, hotarul fiind tot pe
Culmea Ple șului, în dreptul satului Nem /uni021Bișor, spre nord-vest fa /uni021Bă de acest sat aflându-se satul Gro și
din comuna amintit ă.
Spre est avem ca vecin ă comuna R ăuce ști cu satul Oglinzi în dreptul satului Lunca, hotar ul
urmând tot pe Culmea Ple șului, în apropierea Fântânii de la Slatina, la nord de aceasta. Urmeaz ă
hotarul cu ora șul Târgu Neam /uni021B, tot spre est, hotar care coboar ă din Culmea Ple șului printre satele
Lunca și Condreni.
Vecin cu satul Vîn ători-Neam /uni021B este satul Humule ști, sat relativ recent între satele Moldovei.
Hotarul cu comuna Agapia cu care ne învecin ăm în partea de sud se continu ă din punctul de
întâlnire cu hotarul satului Humule ști și merge pe direc /uni021Bia nord-est spre sud-vest prin șesul dintre
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
14
Vîn ători-Neam /uni021B și Filioara, sat component al comunei Agapia. Hotaru l se continu ă spre vârful
Osoiului, apoi spre Muncel, Dealul Mare și de acolo spre Sihla printr-o regiune cu p ăduri și poieni
de o rar ă frumuse /uni021Be. De lâng ă Sihla hotarul se continu ă pe direc /uni021Bia general ă est-nord pân ă la Muntele
Chita desp ăr/uni021Bindu-ne de comuna Cr ăcăoani. Este partea cea mai sud-vestic ă a teritoriului comunei
Vîn ători-Neam /uni021B.
Din Muntele Chita urmând o direc /uni021Bie sud-vestic ă nord-estic ă continu ă hotarul cu comuna
Pipirig, pe la nord de Sih ăstria, peste T ăciunele, Dealul Vacilor, Vasanu printr-o zon ă acoperit ă cu
fâne /uni021Be și p ăduri de foioase ajungem la Gura Secului, trecem pes te podul Neam /uni021Bului cu direc /uni021Bia
hotarului la nord și la est de satul Leghin hotarul ia din nou o direc /uni021Bie nord-vestic ă peste Dealul
Br ăileanca prin apropierea schitului Pocrov, apoi pest e Culmea Dobreanului ajunge la Muntele
Chi /uni021Bigaia.
Comuna Vîn ători-Neam /uni021B se învecineaz ă cu comuna Pipirig în partea de vest având cel mai
lung hotar, urmând ca lungime hotarul cu comuna Aga pia, apoi cele cu comuna Râ șca și Boroaia din
jude /uni021Bul Suceava.
Lungimea teritoriului comunei pe direc /uni021Bia est-vest între Pârâul Porcului și Chi /uni021Bigaia este de
21,2 km, iar pe direc /uni021Bia nord-sud între Culmea Ple șului și Vârful Sihla distan /uni021Ba este de 18,5 km.
2.3. Economia comunei Vînatori-Neam /uni021B
Comuna se încadreaz ă în cele cu profil mixt, agro-industrial, precum și în categoria celor cu
func /uni021Bii agricole legate de activitatea centrelor urbane deoarece acest tip de comun ă “furnizeaz ă
produse agro-alimentare, precum și o parte din for /uni021Ba de munc ă necesar ă” (I. Bojoi,1974) pentru
zonele urbane situate în apropiere, în acest caz fi ind vorba despre ora șul Târgu-Neam /uni021B.
În trecut,” principala fort ă de munc ă era ocupat ă în industrie în fabricile de cherestea de la
Vîn ători și M ănăstirea Neam /uni021B, în atelierele de industrie mic ă, în întreprinderile industriale din
Târgu-Neam /uni021B și în exlpoat ările forestiere”(Monografia Comunei Vîn ători-Neam /uni021B,1984). O alt ă parte
important ă a popula /uni021Biei era antrenat ă în agricultur ă, transporturi precum și în circula /uni021Bia m ărfurilor.
Un alt domeniu în care comuna se eviden /uni021Biaz ă este agricultura:”pe suprafe /uni021Bele nu prea întinse
și de o fertilitate redus ă s-a dezvoltat din cele mai vechi timpuri cultura p lantelor și pe p ăș uni și
fâne /uni021Be s-au crescut animale. Dup ă colectivizare și înfiin /uni021Barea Cooperativei agricole de produc /uni021Bie în
1962 agricultura a cunoscut o imens ă dezvoltare.”(Monografia Comunei Vîn ători-Neam /uni021B,1984).
În prezent principalele activit ă/uni021Bi desf ăș urate în comun ă sunt legate de practicarea agriculturii
(culturi de cereale, cartofi, pomi fructiferi și suprafe /uni021Be reduse acoperite cu vi /uni021Bă -de-vie precum și
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
15
suprafe /uni021Be întinse acoperite de fâne /uni021Be ) și cre șterea animalelor (în special bovine și ovine,dar și suine),
o alt ă activitate important ă este și prelucrarea lemnului fiind o zon ă bogat ă în resurse forestiere.
O parte a popula /uni021Biei este antrenat ă în industria confec /uni021Biilor, pe raza comunei g ăsindu-se
câteva sec /uni021Bii de croitorie îns ă o parte a popula /uni021Biei lucreaz ă în domeniul textilelor și în Târgu-Neam /uni021B.
Ora șul Târgu-Neam /uni021B “absoarbe” o mas ă destul de mare de popula /uni021Bie ce lucreaz ă în diferite domenii.
Figura 2.2. Popula /uni021Bia angajat ă în sectorul ter /uni021Biar în anul 2002
(Sursa datelor: INSSE – grafic realizat de Blaga Ma ria-Roxana)
Economia comunei a crescut odat ă și cu manifestarea fenomenului de plecarea a popula /uni021Biei
pentru g ăsirea unui loc de munc ă mai bine platit inafara grani /uni021Belor /uni021Bă rii. /uni021Aă rile spre care se îndreapt ă
popula /uni021Bia sunt Italia, Spania, Fran /uni021Ba altele având un procent mult mai sc ăzut.
“Activit ă/uni021Bile economice, obiceiurile și tradi /uni021Biile legate de acestea au conturat în teritoriu și o
interesant ă grupare etnografic ă înglobând localit ă/uni021Bi ca Vîn ători-Neam /uni021B, Agapia, B ăl/uni021Bă te ști.”(N.
Ciangă, 1998)
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
16
O activitate destul de recent ă ce aduce venituri nu foarte însemnate comunei este și turismul
în plin proces de desf ășurare cu posibilit ă/uni021Bi tot mai mari de practicare și l ărgire de la an la an.
Turismul se bazeaz ă în principal pe m ănăstirile existente în zon ă “accesul la resurse variate (sare,
lemn, terenuri agricole), dar “accesul la resurse v ariate (sare, lemn, terenuri agricole), dar și
posibilit ă/uni021Bile de ad ăpost au determinat dezvoltarea unei intense vie /uni021Bi monastice” (N. Ciang ă,1998) la
mănăstiri precum: M ănăstirea Neam /uni021B, Secu, Sih ăstria, Sihla.
Sectorul ter /uni021Biar eviden /uni021Biaz ă cel mai bine dezvoltarea turismului într-o zon ă. Astfel, putem
observa pe baza h ăr/uni021Bii de mai sus faptul c ă sectorul ter /uni021Biar este bine dezvoltat în comuna Vîn ători-
Neam /uni021B ceea ce înseamn ă c ă turismul de /uni021Bine aici o pondere important ă.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
17
PARTEA a II-a
CONTRIBU /uni021AII PROPRII
CAPITOLUL 3
DEZVOLTAREA ACTUAL Ă A TURISMULUI ÎN
COMUNA VÎN ĂTORI-NEAM /uni021A
3.1. Poten /uni021Bialul turistic natural
Turismul este o activitate relativ recent ă ce permite valorificarea tuturor resurselor existe nte
într-o anumit ă zon ă iar “beneficiile” aduse de aceasta pot fi destul d e însemnate într-o anumit ă
perioad ă a anului sau chiar pe tot parcursul lui.
În zona studiat ă, exemplele sunt multimple: m ănăstirile în sine reprezint ă obiective turistice
căutate iar promovarea și valorificarea lor duce la ob /uni021Binerea unor venituri însemnate. Alte exemple
pot fi constituite de muzeele din comun ă precum și Rezerva /uni021Bia de zimbri “Drago ș-Vod ă”. În anumite
perioade ale anului turismul este
amplificat de anumite evenimente
precum: Ziua Comunei Vîn ători-Neam /uni021B,
sărb ătorirea unor sfin /uni021Bi ce au moa ștele la
mănăstirile din zon ă, obiceiurile și
datinile ce au loc la s ărb ătorile de iarn ă
(colinde, ur ături, jocul ursului, jocul
caprei, dansuri specifice), diferite
ansambluri folclorice, precum
“Șez ătoarea” sau “Dor vân ătorean”,
activit ă/uni021Bi me ște șug ăre ști specifice acestei regiuni. Figura 3.1. Depresiunea Neam /uni021Bului
(Realizat de Blaga Maria-Roxana)
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
18
O zon ă preferat ă pentru relaxare pe parcursul verii o constituie “V alea Secului” unde în
week-end-uri se adun ă doritorii de distrac /uni021Bie în aer liber r ămânând peste noapte în corturi. Este o
regiune perfect ă pentru dezvoltarea turismului de week-end.
Figura 3.2. Imagine Comuna Vîn ători-Neam /uni021B
(Sursa: Blaga Maria-Roxana)
Poten /uni021Bialul natural în general este reprezentat de eleme ntele cadrului natural, de rezerva /uni021Bii și
parcuri naturale.
În comuna Vîn ători-Neam /uni021B poten /uni021Bialul turistic natural este dat de obiective precum
Rezerva /uni021Bia de zimbri și Faun ă Carpatin ă “Drago ș-Vod ă”, p ădurea în care se “ascund” specii de
arbori foarte vechi sau specii rare (P ădurea de stejari “Dumbrava-Brani ște” fiind o rezerva /uni021Bie a
Academiei Române, p ăduri de amestec:stejar și fag pe Culmea Ple șului, p ăduri de conifere: Sihla,
Poiana lui Ion, Icoana), turismul de week-end pe Va lea Secului.
3.1.1. Poten /uni021Bialul touristic al reliefului
“Marile unit ă/uni021Bi de relief care includ în cuprinsul lor p ăr/uni021Bi din teritoriul jude /uni021Bului Neam /uni021B sunt:
Carpa /uni021Bii Orientali, Subcarpa /uni021Bii Moldovene ști și Podi șul Moldovenesc.” (I.Bojoi,1974)
Depresiunea Neam /uni021B sau Ozana-Topoli /uni021Ba este cea mai nordic ă subunitate depresionar ă a
Subcarpa /uni021Bilor Moldovei fiind caractezizat ă de speciali ști ca o zon ă de ad ăpost cuprins ă între
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
19
ramifica /uni021Biile Culmii Stâni șoarei (Muntele Sihla cu o în ăl/uni021Bime de 1178 metri) la vest și de Culmea
Pleșului (Vf. Toaca cu 915 metri) în partea de nord-est .
În partea estic ă Depresiunea Neam /uni021B este deschis ă c ătre Valea Moldovei. Dealul Coarnele
Berbecului (479 m) reprezentând o prelungire nordic ă a Dealului Corni și cu Dealul R ăuce ști (479
m) ca o ramifica /uni021Bie lateral ă a Culmii Ple șului str ăjuiesc de o parte și de alta aceast ă deschidere prin
care ies din depresiune cele doua ape mai important e: Neam /uni021Bul și Topoli /uni021Ba, între ele aflându-se
Dealul Boi ștea.
Din punct de vedere tectonic Depresiunea Neam /uni021B s-a individualizat în faza de cutare a
Sarma /uni021Bianului care a influen /uni021Bat forma /uni021Biunile din cuprinsul ei, în ăl/uni021Bând la partea apusean ă o serie de
anticlinale cu conglomerate în ax ca cele de la Br ădi /uni021Bel, Filioru și Prihojdia în care redresarea
stratelor este pe unele locuri la peste 70 de grade . Întregul fund al depresiunii este acoperit de o
manta groas ă de depuneri sedimentare aduse de șuvoaie și de râurile din mun /uni021Bi. În partea vestic ă a
depresiunii se g ăse ște un glaciar piemontan constituit din pietri șuri, nisipuri și mâluri care prin
eroziune a dat na ștere unui relief deluros. În partea estic ă s-a dezvoltat o larg ă etajare în terase.
”Teoria potrivit c ăreia depresiunea a fost un lac în care s-au depus m ateriale c ărate de apele
din mun /uni021Bi este infirmat ă de existen /uni021Ba depozitului cu caracter piemontan care presupune o alt ă
origine, și anume, una tectonic ă.” (V. Tufescu, 1966)
Relieful deluros este întret ăiat de numeroase cursuri de ape curg ătoare care-l fragmenteaz ă
formând mici v ăi și terase pe care s-au dezvoltat satele ca și mici suprafe /uni021Be pentru culturile agricole.
Teritoriul este bogat în ape freatice puse în evid en /uni021Bă de numeroasele izvoare și fântâni de ap ă
potabil ă.
”Din punct de vedere geomorfologic teritoriul comu nei Vîn ători-Neam /uni021B este situat în zona
fli șului din Carpa /uni021Bii Orientali. Între aceste forma /uni021Biuni se întâlnesc marne cenu șii evidente în Culmea
Ple șului, în dreptul satului Lunca, cu intercala /uni021Bii de gresii calcaroase, marne calcaroase, bitumino ase,
șisturi marnoase negre sau verzui, toate acestea fii nd acoperite de un strat de argil ă și de solul
vegetal.” (D. Mihail, 1931)
Privind harta comunei putem spune c ă relieful acesteia este variat cuprinzând mun /uni021Bi cu
în ăl/uni021Bimi ce dep ăș esc cu pu /uni021Bin 1000 de metri acoperi /uni021Bi cu bogate p ăduri; dealuri fragmentate de
cursurile numeroaselor ape curg ătoare, unele acoperite cu p ăduri, altele cu p ășuni, fâne /uni021Be și chiar
culturi agricole și, în sfâr șit, câmpii restrânse ca suprafa /uni021Bă desf ăș urate pe terasele principalelor ape
curg ătoare și pe versan /uni021Bii dealurilor domoale.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
20
Zona muntoas ă cuprinde mun /uni021Bi precum: Muntele Sihla cu vârful Sihlei (1178 metr i),
Muntele Chita Mare și Chita Mic ă în partea sud-vestic ă a teritoriului comunei Vîn ători-Neam /uni021B,
Vârful Secu(917 metri).
Zona deluroas ă se întinde pe o fâ șie îngust ă în lungul principalelor cursuri de ap ă, având
în ăl/uni021Bimi cuprinse între 500-800 metri și fiind fragmentat ă de afluen /uni021Bii celor dou ă ape. În unele locuri
dealurile sunt legate de mun /uni021Bi, iar în altele formeaz ă unit ă/uni021Bi de sine st ătătoare.
Cea mai întins ă zon ă deluroas ă din comuna Vîn ători-Neam /uni021B este reprezentat ă de Culmea Ple șului,
culme din Subcarpa /uni021Bii Moldovei având orientarea NV-SE și fiind acoperit ă cu p ăduri de brad și
foioase în care predomin ă fagul și stejarul.
Și de o parte și de alta a pârâului Secu întâlnim numeroase culmi numite tot dealuri.
Începând cu partea stâng ă a pârâului, dealurile sunt urm ătoarele: Dealul T ăciunele, Dealul Piciorul
Crucii, Dealul Schitul lui Nifon, Dealul Vacilor și Dealul Vasanu.
Pe partea dreapt ă a pârâului Secu sunt urm ătoarele culmi: Dealul R ăchiti șul, Dealul Arsita
Mare și Arsita Mic ă, Dealul Trapezoaia, Dealul Piciorul R ău, Dealul Roman, Dealul Bu șaga. De
aici, peste pârâul Valea Rea întâlnim Vârful lui Ch itic, iar dup ă ce trecem pârâul Dobrului începe
Dealul Tih ărăi, urmeaz ă Dealul Înalt sau Dealul Vân ătorilor.
3.1.2. Poten /uni021Bialul turistic climatic
“Climatul, direct influen /uni021Bat de etajarea reliefului este unul din factorii fa vorizan /uni021Bi sau
dimpotriv ă, inhiban /uni021Bi ai activit ă/uni021Bilor turistice. Elementele climatice specifice, fie care în parte, sau ca
un tot, ac /uni021Bioneaz ă stimulativ sau restrictiv al ături de celelalte componente ale fondului turistic
natural, în posibilit ă/uni021Bile de practicare a unei anumite forme de turism.” (N. Ciang ă,1998)
“Relieful, prin caracteristicile sale, determin ă numeroase modific ări și diferen /uni021Bieri cu
caracter local ale elementelor climatic, între care cele mai importante sunt: etajarea valorilor medii
multianuale ale temperaturii aerului și ale cantit ă/uni021Bilor de precipita /uni021Bii, apari /uni021Bia climatelor locale de
lunc ă, vale, versant și culme montan ă.” (S. Cătănoiu,2006)
Datorit ă pozi /uni021Biei pe care o ocup ă în interiorul jude /uni021Bului și fiind înconjurat ă din toate p ăr/uni021Bile de
dealuri și culmi precum Culmea Ple șu, Dealul Br ădi /uni021Bel, Dealul Osoi, având la baza lunca râului
Ozana, comuna Vîn ători-Neam /uni021B prezint ă anumite particularit ă/uni021Bi legate de clim ă (influen /uni021Bat ă pe plan
local de elemente de relief precum: apropierea Carp a /uni021Bilor Orientali ce produce cre șteri ale
cantit ă/uni021Bilor de precipita /uni021Bii, dar și ninsori și lapovi /uni021Be timpurii sau târzii) ceea ce îi confer ă o anumit ă
specificitate.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
21
Temperatura medie anual ă a aerului este de 8,2gradeC înregistrat ă la Sta /uni021Bia Meteorologic ă
Târgu-Neam /uni021B. În ceea ce prive ște lunile cu cele mai sc ăzute și cele mai ridicate temperaturi, acestea
coincide cu cele pe care le are /uni021Bara noastra și anume, luna cu temperaturile medii cele mai sc ăzute
este ianuarie cu -3,8 grade C, iar luna în care tem peraturile medii sunt cele mai ridicate este iulie cu
19,5grade C, amplitudinea termic ă medie anual ă fiind de 23,3 grade C de unde deducem c ă în zona
analizat ă climatul este unul temperat-continental moderat. C u toate acestea, putem afirma c ă iernile
nu sunt foarte geroase, media anotimpului rece fiin d de -2,4grade C. Dac ă e s ă facem o temperatur ă
medie și pentru anotimpul cel mai c ășduros și anume vara aceasta ar fi aproximativ de 17,2 grad e C.
Umiditatea aerului înregistreaz ă o valoare medie anual ă de 76%. Nebulozitatea atmosferei
înregistreaz ă ca valoare medie anual ă 5,9. În anotimpul de iarn ă, cerul este acoperit mai mult timp
cu nori,nebulozitatea atingând valori de 6,6 îns ă în timpul verii valorile scad mult înregistrandu-s e
4,5-4,6.
Precipita /uni021Biile au un regim normal, cu cantit ă/uni021Bi mari de ap ă la sfâr șitul prim ăverii și începutul
verii, cantitatea medie anual ă fiind de 672,0 mm. Luna cu cele mai sc ăzute precipita /uni021Bii este
februarie. Precipita /uni021Biile sub form ă solid ă încep s ă cad ă de multe ori din prima parte a lunii
noiembrie.
Un alt fenomen ce trebuie amintit deorece influen /uni021Beaz ă apari /uni021Bia și dezvoltarea vegeta /uni021Biei este
bruma. În depresiuni precum aceasta în care este si tuat ă și comuna Vîn ători-Neam /uni021B, brumele
timpurii cad odat ă cu sfâr șitul lunii septembrie, în timp ce prim ăvara cele târzii dureaz ă pân ă în
luna aprilie sau chiar mai.
Intesitatea vânturilor este de multe ori barat ă de Culmea Ple șu precum și de celelalte dealuri
existente. (G. Davidescu , 1998)
Pe parcursul sezonului de var ă se poate practica turismul de drume /uni021Bie din ce în ce mai c ăutat
în ultimul timp, valorile temperaturilor fiind favo rabile în acest sens precum și nivelul precipita /uni021Biilor.
Vânturile nu foarte puternice,dar care dau o not ă de confort în zilele toride de var ă sunt și ele un
avantaj pentru pentru practicarea turismului în ace ast ă zon ă. Pe parcursul iernii se pot practica
sporturi specific acestui anotimp (schi, s ăniu ș, bob etc), “pentru care sunt necesare amenaj ări pu /uni021Bin
costisitoare.”(G. Davidescu, 1998)
Caracteristici bioclimatice: “Stresul bioclimatic total, care prezint ă influen /uni021Ba global ă a
climatului asupra organismului uman, la nivelul pie lii și al pl ămânilor este minim (40), caracterizând
zona ca având un bioclimat sedativ, de cru /uni021Bare, cu nuan /uni021Be de excitare. Acest tip de bioclimat este
favorabil persoanelor s ănătoase sau cu st ări de surmenaj, persoanelor în vâst ă sau pentru bolnavii
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
22
care nu pot suporta c ăldura excesiv ă, amplitudinile termice mari sau umezeala mare a ae rului. Este
cazul afec /uni021Biunilor cardiovasculare, reumatismului poliarticula r acut sau al convalescen /uni021Bei de hepatit ă
acut ă. Bioclimatul cu caracteristici sedative este indic at și pentru copiii cu st ări de nervozitate, fiind
lipsit de contraindica /uni021Bii terapeutice, indiferent de sezon.” (G. Davidescu , 1998)
3.1.3. Poten /uni021Bialul touristic hidrografic
“Apele, fie c ă este vorba de cele de suprafa /uni021Bă , organizate în re /uni021Bele de râuri și lacuri, fie c ă
este vorba de cele subterane cantonate în depozitel e aluvial-proluviale sau deluviale, constituie o
bog ă/uni021Bie principal ă a jude /uni021Bului.”(I. Bojoi,1974)
Principalele cursuri de cursuri de ap ă ce str ăbat comuna sunt: Ozana (Neam /uni021B) și Nem /uni021Bișor.
Pe lâng ă acestea mai exist ă o serie de pârâuri (Secu) mai mici ce nu prezint ă o importan /uni021Bă foarte
mare.
“Ozana izvor ăște de sub vârful H ălăuca (1530 metri) și str ăbate depresiunea Pipirig, dup ă
care p ătrunde în depresiunea Ozana-Topoli /uni021Ba, traverseaz ă comuna Vîn ători-Neam /uni021B, ora șul Târgu-
Neam /uni021B și se vars ă în râul Moldova, în aval de localitatea Timi șești. Ca afluen /uni021Bi prime ște pârâurile
Secu, Domesnic și Dolhe ști (pe dreapta) și pârâul Nem /uni021Bișor (pe stânga). Cea mai mare parte a anului
are un debit mic, alimentat în special din izvoare subterane, motiv pentru care prezint ă un nivel
redus de circa 20-50 cm.” (S. C ătănoiu,2006).
La începutul prim ăverii, debitul râurilor cresc sim /uni021Bitor datorit ă topirii z ăpezilor din zonele
montane provocând uneori și inunda /uni021Bii. În timpul verii, debitul este în func /uni021Bie de precipita /uni021Biile ce cad
pe parcursul acestui anotimp.
“S ăpăturile arheologice efectuate în apropierea izvorulu i mineral Slatina-Lunca au descoperit
un bogat material ceramic ce apar /uni021Bine culturii Starcevo-Cri ș (mileniul VI-V î.d.Hr.), peste care sunt
suprapuse material ce apar /uni021Bin civiliza /uni021Biilor urm ătoare. Stratele acvifere freatice se g ăsesc
înmagazinate în depozite de lunc ă, de terase și în cele deluviale.” (G. Davidescu, 1998)
În apropierea comunei se afl ă și unele izvoare cu ap ă s ărat ă ce merit ă men /uni021Bionate deoarece
atrag un num ăr mare de turi ști ce prezint ă interes și pentru comuna Vîn ători deoarece ace ști turi ști
reprezint ă poten /uni021Biali viitori turi ști ce practic ă turismul de tranzit.
Astfel de izvoare se întâlnesc în apropierea sta /uni021Biunilor B ăile B ăl/uni021Bă te ști și B ăile Oglinzi, dar și
în apropierea comunei analizate și anume Vîn ători. Aceste izvoare au debite mici iar mineralizar ea
este ridicat ă fiind clorosodice sau sulfatate. În zonele B ăl/uni021Bă te ști și Oglinzi sunt și depozite de sare
gem ă, s ăruri de potasiu și ghips.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
23
3.1.4. Vegeta /uni021Bia
Vegeta /uni021Bia este direct influen /uni021Bat ă de factori naturali precum: relief, clim ă, hidrografie, soluri,
dar și de factori antropici, unul dintre ei și cel mai important fiind activit ă/uni021Bile umane, de cele mai
multe ori d ăun ătoare mediului și cu consecin /uni021Be grave asupra cre șterii și dezvolt ării florei și
vegeta /uni021Biei.
În Parcul Natural Vîn ători-Neam /uni021B se întâlnesc peste 50 specii rare de flori din Rom ânia
printre care amintim: Allium schoenoprasum ssp. sib iricum, Anacamptis pyramidalis, Carex
disticha, Crepis mollis, Erigeron alpines, Hypochoe ris glabra, Leguosia speculum-veneris, Liparis
loeselii, Listera cordata, Luzula forsteri, Mercuri alis ovate, Neotia nidus-avis, Orchis elegans,
Orchis morio, Orchis ustulata, Pedicularis sceptrum -carolinum, Scorzonera humilis, Trollius
europaeus. La acestea se adaug ă specii care sunt ocrotite în toat ă /uni021Bara: Angelica archangelica,
Cypripedium calceolus, Taxus baccata.
În aceast ă zon ă ins ă, vegeta /uni021Bia ce prezint ă cea mai mare importan /uni021Ba este cea forestier ă.
Aceasta ocup ă suprafe /uni021Be foarte întinse ce au fost bine analizate de speci ali șii în acest domeniu de la
Parcul Natural Vîn ători-Neam /uni021B. “P ădurile din zona noastr ă sunt parte a unui trup forestier compact
care se întinde sute de kilometric de-a lungul și de-a latul Mun /uni021Bilor Carpa /uni021Bi.” (S. C ătănoiu, 2006)
Specii de arbori ce pot fi întâlnite aici sunt urm ătoarele: brad (Abies alba), fag (Fagus
sylvatica), molid (Picea abies) care apar în ameste c. “În bazinul Nem /uni021Bișorului se afl ă arboreta pure
sau aproape pure de fag. La altitudini mai joase, î n relieful cu character depresionar se g ăsesc
arboreta de brad și br ădeto-făgete. În zona de deal, domin ă p ădurile de gorun (Quercus petraea), iar
pet erase și în zona depresionar ă apare stejarul (Quercus robur).” (S. C ătănoiu, 2006)
O zon ă important ă în care vegeta /uni021Bia forestier ă este bine dezvoltat ă și prezint ă interes din
punct de vedere al speciilor existente este Rezerva /uni021Bia Forestier ă “Brani ștea”. Aceasta “reprezint ă o
rezerva /uni021Bie știin /uni021Bific ă de stejar, cu o suprafa /uni021Bă de 55 hectare, situat ă pe terasa de confluen /uni021Bă a
Nem /uni021Bișorului cu Ozana, la o altitudine de 460-550 metri. Stejarii b ătrâni sunt o m ărturie a codrilor
seculari care acopereau odinioar ă aceste locuri având vârsta de 150-200 ani.” (G. Da videscu, 1998).
Pe lâng ă aceste specii de arbori, în rezerva /uni021Bie se mai g ăsesc și specii de foioase, arbu ști și plante
rare, o parte din ele fiind rare pentru aceast ă regiune.
Al ături de acestea se g ăsesc și aproximativ 600 de ciuperci, majoritatea parazite pe unele
plante superioare. Un exemplu în acest caz este Ama nita muscaria.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
24
Dintre licheni, au fost inventariate aproximativ 62 specii. Mu șchii identifica /uni021Bi pe raza
Parcului Vîn ători num ără aproximativ 157 de specii g ăsindu-se aici multe variet ă/uni021Bi rare pentru
regiunea Moldovei.
3.1.5. Fauna
Aceast ă resurs ă important ă ce se g ăse ște și pe teritoriul comunei Vîn ători-Neam /uni021B atrage prin
speciile sale diverse, unele dintre ele unice în /uni021Bar ă. În acest sens a fost înfiin /uni021Bat ă și o rezerva /uni021Bie cu
cele mai reprezentative specii de animale întâlnite în aceast ă zona: Rezerva /uni021Bia de zimbri “Drago ș-
Vod ă” ce adun ă câteva exemplare de zimbri,dar și alte animale.
Fauna foarte divers ă, de la nevertebrate și reptile la p ăsări și mamifere ierbivore și carnivore
cuprinde specii de : urs brun ( Ursus arctos ), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), vidra ( Lutra
lutra ), zimbrul ( Bison bonasus ), vulpea ( Vulpes vulpes ), pisica s ălabatic ă ( Felix sylvestris ), cerbul
carpatin ( Cervus elaphus ), c ăprior ( Capreolus capreolus ), mistre /uni021Bul ( Sus scrofa ), iepurele ( Lepus
europeus ).
Păsări r ăpitoare: ului porumbar ( Accipiter gentilis ), ului p ăsărar (Accipiter nisus ), șorecar
comun ( Buteo buteo ), ciuf de p ădure ( Asio otus ), acvila /uni021Bip ătoare mic ă ( Aquila pomarina ), șorecar
înc ăl/uni021Bat ( Buteo lagopus ), viespar (Pernis apivorus), huhurez mic (Strix al uco), huhurez mare ( Strix
uralensis ), cucuvea (Athene noctua).
Reptile: vipera de munte (Vipera berus), șarpele de cas ă (Natrx natrx), n ăpârca ( Anguis
fragilis ), șopârla de câmp (Lacerta agilis ), gu șterul ( Lacerta viridis ).
Amfibieni: salamandra ( Salamandra salam andra), tritonul carpatic ( Trituru montadoni ),
tritonul cu creast ă ( Triturus cristat us), broasca ro șie de munte ( Rana temporaria ), buhaiul de balt ă
(Bombina variegata ), broasca râioas ă brun ă ( Bufo bufo ).
3.2. Parcul Natural Vînatori-Neam /uni021B
Parcul Natural Vîn ători-Neam /uni021B este situat în nordul /uni021Binutului Neam /uni021Bului, spre hotarul cu
Suceava, se întinde pe o suprafa /uni021Bă de 30.818 hectare pe raza ocoalelor silvice Târgu- Neam /uni021B, V ăratic
și M ănăstirea Neam /uni021B.
Din punct de vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Mun /uni021Bilor Stâni șoarei,
acoperind o parte a bazinelor hidrografice Ozana și Crac ău.
Principale șe rute spre parc sunt cele dinspre Târgu-Neam /uni021B, Piatra-Neam /uni021B, Vatra Dornei-
Poiana Largului, Pa șcani, F ălticeni, pe drumuri na /uni021Bionale:
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
25
• Dinspre Vatra Dornei pe DN 17 B pân ă la Poiana Largului;
• Dinspre Borsec pe DN 15 pân ă la Poiana Largului;
• Dinspre Dur ău pe DJ 155 F pân ă la Poiana Largului;
• Dinspre Bicaz pe DN 15 pân ă la Poiana Largului;
• Dinspre Poiana Largului pe DN 15 B Poiana Largului – Vân ători – Târgu Neam /uni0163;
• Dinspre Piatra Neam /uni0163 pe DN 15 C Piatra Neam /uni0163 – Târgu Neam /uni0163;
• Dinspre Suceava pe DN 2 pân ă la Criste ști și apoi pe DN 15 B pân ă la Târgu Neam /uni0163;
• Dinspre Bucure ști pe E 85 Bucure ști – Roman – Criste ști și apoi pe DN 15 B pân ă la Târgu
Neam /uni0163.
Figura 3.3. Accesibilitatea în comuna Vîn ători-Neam /uni021B
(Realizat de Blaga Maria-Roxana)
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
26
Parcul a fost înfiin /uni021Bat în anul 1999. Obiectivul
principal este conservarea diversit ă/uni021Bii biologice, a
forma /uni021Biunilor forestiere existente, precum și atragerea
turi știlor în aceast ă zon ă.
”Alegerea acestei zone, ca amplasament al unuia di n
primele parcuri cu administra /uni021Be proprie din România, este o
recunoa ștere a poten /uni021Bialului natural, istoric, religios și
cultural de mare valoare al /uni021Binuturilor nem /uni021Bene.” (S.
Cătănoiu,2006). Figura 3.4. Imaginea simbol a Parcului
Natural ”Vîn ători-Neam /uni021B”
(Sursa: www.romaniaturistica.ro)
Principalele obiective ale planului d e management:
– stabilirea unui model de conservare a biodiversi t ă/uni021Bii adaptat specificului zonei;
– certificarea managementului forestier pentru p ădurile aflate în raza parcului;
– reintroducerea zimbrului în libertate;
– elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea turi smului în parc;
– elaborarea și implementarea unui program de dezvoltare durabil ă prin sprijinirea
comunit ă/uni021Bilor din raza ariei protejate, inclusiv prin alocar e de fonduri;
– dezvoltarea unor programe de educa /uni021Bie și con știentizare public ă privind mediul, cu accent
pe ecosistemele forestiere.
Pe raza Parcului Natural Vîn ători-Neam /uni021B se g ăsesc trei centre de informare turistic ă și
anume:
1. Centrul de informare turistic ă ”Info turism” în Târgu-Neam /uni021B;
2. Asocia /uni021Bia de turism Român ă-Francez ă în Târgu-Neam /uni021B;
3. Punct de informare turistic ă în comuna Vîn ători-Neam /uni021B.
În cadrul Parcului Natural Vîn ători-Neam /uni021B se g ăsesc patru rezerva /uni021Bii naturale:
Pădurea de Argint, Codrii de Aram ă, Rezerva /uni021Bia de stejari Dumbrava și Rezerva /uni021Bia de zimbri
Drago ș-Vod ă. Pe suprafa /uni021Ba acestor rezerva /uni021Bii se g ăsesc specii rare unele chiar unice în /uni021Bar ă.
”P ădurea de Argint” este situat ă pe teritoriul comunei Agapia. Aceasta este un arbo ret de
mesteac ăn ce cuprinde specii de arbori cu vârsta de peste 1 00 de ani, îns ă se g ăsesc și arbori de 20-
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
27
50 de ani. În anul 1999, când a avut loc ultimul st udiu realizat în rezerva /uni021Bie s-a constat existen /uni021Ba a
150 specii de plante.
Rezerva /uni021Bia ”Codrii de Aram ă” cuprinde în mare parte specii de gorun, pe lâng ă acestea
găsindu-se înc ă aproximativ 300 de specii de plante.
Rezerva /uni021Bia de stejari Dumbrava este una de tip forestier co nservând o p ădure de stejari
seculari, pe lâng ă aceasta, au fost identificate 209 specii de plante .
Rezerva /uni021Bia de zimbri ”Drago ș-Vod ă” este usor accesibil ă ajungându-se aici din Târgu-
Neam /uni021B pe DN 15, drum ce duce spre Poiana Largului,aceast a aflându-se pe partea stâng ă a șoselei ce
merge spre M ănăstirea Neam /uni021B. Rezerva /uni021Bia a fost înfiin /uni021Bat ă în anul 1970 când au fost aduse aici
primele exemplare de zimbri, din Polonia.
Zimbrul (Bison bonasus) are dimensiuni impresionan te fiind considerat cel mai mare
mamifer erbivor din Europa. Zimbrul apar /uni021Bine ordinului Arctiodactyla, familia Bovidae (Gray,
1872), subfamilia Bovinae (Gray, 1921), genul Bison (H. Smith, 1872). Are corp masiv și puternic,
fiind acoperit cu blan ă deas ă de p ăr scurt de culoare brun ă-cafenie. Acest animal este ocrotit de legi
na /uni021Bionale și interna /uni021Bionale ca monument al naturii și ca specie prioritar ă în desemnarea de situri de
importan /uni021Bă comunitar ă pentru Re /uni021Beaua Natura 2000.
Zimbrul este un animal sociabil ce tr ăie ște în ciurde de câte 10-50 indivizi, grupurile cele
mai r ăspândite printre popula /uni021Bia de zimbri sunt cele mixte și cele compuse numai din masculi.
Alte animale ce pot fi g ăsite aici atât în captivitate cît și în libertate sunt: ursul brun ( Ursus
arctos ); lupul ( Canis lupus ); vulpea ( Vulpes vulpes ); râsul ( Lynx lynx ); pisica s ălbatic ă ( Felix
sylvestris ); jderul (Martes martes); hermelina ( Mustela erminea ); nev ăstuica ( Mustela nivalis );
dihorul (Mustela putorius); veveri /uni021Ba (Sciurus vulgaris); bursucul (Meles meles); arici ul ( Erinaceus
europaeus ); cerbul carpatin ( Cervus elaphus ); c ăpriorul (Capreolus capreolus); mistre /uni021Bul ( Sus
scrof a); iepurele de câmp ( Lepus europaeus ); pâr șul ( Glis glis ); alte mamifere mici precum: liliac,
cârti /uni021Bă , chi /uni021Bcani, șoareci.
În ceea ce prive ște turismul în zona rezerva /uni021Biei ”Drago ș-Vod ă”, acesta este dezvoltat, un
tranzit mai mare desfa șurându-se în zilele de duminic ă precum și în s ărb ători atunci când
majoritatea pesoanelor merg la m ănăstirile din zon ă și în trecere se opresc pentru a vizita și
zimbr ăria.
În urma observa /uni021Biilor în teren pe parcursul a patru ore într- zi de duminnic ă, dar și intr-o zi a
săpt ămânii asupra ma șinilor ce poposesc aici am ajuns la urm ătoarele valori:
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
28
Figura 3.5. Num ărul ma șinilor sosite la rezerva /uni021Bie într-o zi de duminic ă
(Sursa: Blaga Maria-Roxana)
Duminica se înregistreaz ă un num ăr mai mare de turi ști decât în cursul s ăpt ămânii,acest
lucru fiind justificat de faptul ca mul /uni021Bi turi ști prefer ă s ă merg ă diminea /uni021Ba la m ănăstirile din zon ă
pentru a le vizita, iar în drumul de întoarcere pop osesc aici pentru a vedea animalele ce sunt aici în
captivitate, dar și pentru a lua o gur ă de aer proasp ăt deoarece aici sunt amenajate și câteva mese cu
banci unde se pot face picnicuri. Cei care frecvent eaz ă acest loc sunt în special familii cu copii mici,
în special pâna în 10 ani, mai rar și copii mai mari, foarte rar cupluri.
Frecven /uni021Ba cea mai mare, dup ă num ărul ma șinilor este a nem /uni021Benilor fiind identificate 18
ma șini de Neam /uni021B, pe locul al doilea se situeaz ă Ia șul cu 13 ma șini, iar locul al treilea este Suceava cu
7 ma șini, urm ătorul loc este de /uni021Binut de Bucure ști și Bac ău, fiecare cu câte 6 ma șini. Celelalte jude /uni021Be
men /uni021Bionate în grafic de /uni021Bin ponderi mici de una sau doua ma șini.
Pe lâng ă turi știi care vin cu ma șina se remarc ă și un num ăr mai mic de turi ști ce nu vin cu
autoturismul personal, duminica analizat ă și între orele de observa /uni021Bie au fost 30 de persoane care au
ajuns în zon ă fie cu microbuzul sau cu ”ocazii”. O alt ă activitate ce atrage o alt ă categorie de
persone este pescuitul ce se poate practica în iazu l existent în interiorul rezerva /uni021Biei.
Timpul petrecut de turi ști pentru vizitarea animalelor aflate în captivitat e în rezerva /uni021Bie este
scurt, în jur de 20-30 de minute în cele mai multe cazuri. 31%
2% 10%
22% 10% 2% 12% 2% 4% 2%
3% Neamț
Brașov
Bacau
Iași
București
Harghita
Suceava
Vrancea
Buzău
Botoșani
Numărul mașinilor sosite duminică
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
29
Figura 3.6. Num ărul ma șinilor sosite într-o zi de miercuri
la rezerva /uni021Bia ”Drago ș-Vod ă”
(Realizat de Blaga Maria-Roxana)
Num ărul autoturismelor sosite într-o zi obi șnuit ă a s ăpt ămânii este mult mai mic fa /uni021Bă de cel
dintr-o duminic ă deoarece nu mai este acela și tranzit în drum spre m ănăstiri. Cu toate acestea, în
timpul s ăpt ămânii se organizeaz ă excursii școlare, iar autocarele venite din diferite jude /uni021Be sunt mai
multe decât duminica. Spre exemplu, în ziua analiza t ă, a venit un autocar din jude /uni021Bul Gala /uni021Bi. Jude /uni021Bul
din care au venit cele mai multe autoturisme a fost și de aceast ă dat ă Neam /uni021B, una din cauze ar fi și
proximitatea precum și cunoa șterea locului. Cel de-al doilea jude /uni021B este Ia și, acest lucru având loc
probabil datorit ă rudelor aflate în aceast ă zon ă precum și a oarecarei apropieri fa /uni021Bă de jude /uni021B.
Diferen /uni021Bele dintre diminica și o zi obi șnuit ă sunt sesizabile îns ă totul se raporteaz ă și la
condi /uni021Biile climatice.
Pe lâng ă aceste observa /uni021Bii am mai realizat și un chestionar aplicat la 30 de persoane.
Num ărul de întreb ări a fost de 10, toate având un caracter turistic p entru a ar ăta specificul acestei
zone. 9 întreb ări au fost cu r ăspuns închis, 2 cu r ăspuns deschis.Întreb ările au fost:
1. Ave /uni021Bi rude în zon ă?
2. Aceast ă zon ă v-a fost recomandat ă pentru a o vizita?
3. Ce v-a pl ăcut mai mult? Obiectivele naturale sau cele antropi ce?
4. Crede /uni021Bi c ă sunt suficiente amenaj ările turistice actuale din aceast ă comun ă?
5. Dac ă ar fi s ă reveni /uni021Bi în aceast ă zon ă pentru ce v-a/uni021Bi întoarce?
6. Pre /uni021Burile de la muzee vi se par prea mari? 57%
15% 7% 7% 7% 7%
Neamț
Iași
București
Suceava
Galați
Bacău
Numărul mașinilor sosite miercuri
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
30
7. Sunte /uni021Bi mul /uni021Bumit de comportamentul persoanelor pe care le-a /uni021Bi g ăsit aici?
8. V-a/uni021Bi cazat în pensiunile din comun ă?
9. Pre /uni021Burile din pensiuni vi se par mari?
10. A/uni021Bi recomanda zona și altor persoane?
11. Ce v-ar pl ăcea s ă schimba /uni021Bi în aceast ă comun ă din punct de vedere turistic?
În urma chestionarului pot concluziona astfel: majo ritatea persoanelor ce au
vizitat comuna în zilele în care am aplicat chesion arul aveau rude în comun ă. Cei mai mul /uni021Bi au
rămas impresiona /uni021Bi de obiectivele antropice. Persoanele anchetate s- au declarat mul /uni021Bumite de
pre /uni021Burile atât de la intr ările de la muzee cât și de cele de la pensiiuni, pu /uni021Bini îns ă fiind caza /uni021Bi la
pensiuni.
Chestionarul a fost fost aplicat în perioada 21 – 2 7 mai și a avut scopul de a eviden /uni021Bia o
serie de aspecte geografice, de aceea consider c ă este relevant pentru studiul pe care am dorit sa-l
întreprind.
O alt ă zon ă ce merit ă amintit ă la poten /uni021Bialul turistic natural este Valea Secului, aici
manifestându-se un turism sezonier (doar pe parcurs ul verii) și de week-end.
”Posibilit ă/uni021Bile de dezvoltare a turismului de sfâr șit de s ăpt ămân ă sunt strâns legate de
dezvoltarea și modernizarea mijloacelor de comunica /uni021Bie spre și în interiorul arealului de destina /uni021Bie și
mai ales de amenajarea turistic ă a acestuia pentru a r ăspunde exigen /uni021Belor tuturor pachetelor de
solicit ări și f ără a determina modific ări ireversibile mediului ambiant.” (Ciang ă N., 1998)
Turismul practicat în aceast ă zon ă este dependent din toate punctele de vedere de con di /uni021Biile
climatice deoarece cei mai mul /uni021Bi care vin aici innopteaz ă pe parcursul nop /uni021Bii cu cortul. Zona este
preferat ă în special de tineri, cei mai mul /uni021Bi practic ă anumite sporturi în aer liber și alte activit ă/uni021Bi
adiacente.
Provenien /uni021Ba turi știlor în aceast ă zon ă sunt predominant din zonele adiacente acestei regi uni
deoarece mul /uni021Bi petrec aici doar câteva ore. De asemenea, o parte mai mic ă a turi știlor provine din
Suceava, mai precis din F ălticeni.
Activit ă/uni021Bile turistice desf ăș urate în aceast ă zon ă nu sunt de mare amploare acest lucru
datorându-se slabelor amenaj ări, în special a aliment ării cu produse alimentare gasindu-se doar un
magazin în proximitate.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
31
Figura 3.7. Provenien /uni021Ba turi știlor pe Valea Secului
(Realizat de Blaga Maria-Roxana)
3.3. Poten /uni021Bialul turistic antropic
”Este o form ă reprezentativ ă a turismului itinerant din Carpa /uni021Bii Orientali desf ăș urat mai ales
cu mijloace auto și având ca motiva /uni021Bie existen /uni021Ba celui mai valoros patrimoniu cultural-istoric și
etnografic-folcloric, din cadrul regiunii carpatine , având un caracter original și chiar de unicat.” (N.
Ciang ă, 1998)
Poten /uni021Bialul turistic antropic este dat de obiectivele tur istice de natur ă antropic ă precum
muzee, case memoriale, m ănăstiri, monumente istorice. Acestea sunt frecventate de turi ști în special
pentru istoria acestora, pentru arhitectur ă, dar și pentru a se ruga (în cazul m ănăstirilor). Pe teritoriul
comunei Vîn ători-Neam /uni021B se întâlnesc multe obiective turistice de natur ă antropic ă precum:
Mănăstirea-Neam /uni021B, M ănăstirea Secu, M ănăstirea Sih ăstria, Schitul Sihla, dar și o serie de muzee:
Muzeul satului din Vîn ători-Neam /uni021B, Casa memorial ă ”Mihail Sadoveanu”, Muzeul din incinta
Mănăstirii Neam /uni021B, Muzeul din incinta M ănăstirii Secu, Casa Muzeu Vasile Gaman.
3.3.1. Muzee și case memoriale
Muzeele și casele memoriale sunt o dovad ă t ăcut ă a celor care au tr ăit cândva acolo și s-au
făcut remarca /uni021Bi prin ceva. Acestea reprezint ă un real poten /uni021Bial turistic deoarece în aceste locuri se
găsesc obiecte și m ărturii a celor care au locuit acolo. În comuna Vîn ători-Neam /uni021B se g ăsesc trei Neamț Roman Piatra-
Neamț Târgu-
Neamț+Vî
nători Suceava(F
ălticeni) Alte zone
Series1 83 15 28 40 4 11 010 20 30 40 50 60 70 80 90 Proveniența turiștilor
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
32
muzee și dou ă case memoriale situate atât în satul Vîn ători cât și în satele Lunca și M ănăstirea
Neam /uni021B.
Muzeul satului din Vîn ători-Neam /uni021B
Muzeul ce î și are loca șul în centrul satului Vîn ători a fost amenajat de c ătre profesorul de
istorie Constantin Bordeianu în fosta Școala Veche a satului. Datorit ă efortului depus de acesta în
colectarea obiectelor, ast ăzi g ăsim aici colec /uni021Bii etnografice, de art ă popular ă precum și diferite
obiecte arheologice, la acestea ad ăugându-se diverse tip ărituri.
Prin obiectele de valoare ce sunt aici se poate ved ea în linii mari cultura, istoria și tradi /uni021Biile
ce au existat cândva aici și care, unele dintre ele se mai p ăstreaz ă pân ă ast ăzi. Dintre acestea
amintim: m ăști populare f ăcute de me șteti localnici, costume populare, modele care se ma i poart ă și
ast ăzi la sarb ători de iarn ă ori la alte ocazii, obiecte folosite în gospod ărie de localnici.
Muzeul satului este unul din obietivele vizitate d e turi știi care sunt în trecere prin aceast ă
zon ă deoarece acesta se afl ă chiar pe DN15, drumul ce duce din Târgu-Neam /uni021B spre Poiana Largului.
De asemenea, ponderea cea mai mare o au grupurile d e copiii ce vin în excursie în aceas ă zon ă.
Figura 3.8. Imagine Muzeul satului Vîn ători-Neam /uni021B
(Sursa: Blaga Maria-Roxana)
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
33
Casa Muzeu Vasile Gaman
Aceasta se afl ă în satul Lunca și are o deosebit ă valoare deoarece ad ăposte ște obiecte
confec /uni021Bionate manual de c ătre me șterul priceput Vasile Gaman ce a f ăcut din d ăltuitul în lemn o
adev ărat ă art ă. În anul 1988, Vasile Gaman a construit o cas ă cu specific vechi în care fiecare obiect,
fiecare strai /uni021Bă rănesc, orice lucru costruit în lemn și-a g ăsit aici locul și asa s-a înfiin /uni021Bat ”Casa
Muzeu-Vasile Gaman”.
În cas ă pot fi g ăsite: picturi pe lemn, manuscrise vechi, unelte ce sunt folosite în agricultur ă,
costume populare specifice acestei zone, exponate d in ceramic ă.
Pe lâng ă cele amintite, în aceast ă cas ă î și fac loc și obiecte tradi /uni021Bionale amintind de
sărb ătorile de iarn ă atât de iubite în aceas ă zon ă și căpătând un aer specific aici. Dintre acestea
amintim: m ăști, costume și alte obiecte specifice obiceiurile de iarn ă.
Muzeul Memorial ”Mihail Sadoveanu”
Este situat pe un drum lateral ce duce spre Schitul Vovidenia, apar /uni021Binând M ănăstirii Neam /uni021B,
iar ”dup ă moartea scriitorului aceas ă cas ă a fost transformat ă în muzeu memorial, prin grija
Muzeului Literaturii Române.”
În interiorul casei pot fi v ăzute obiecte precum: fotografii din via /uni021Ba scriitorului și a familiei
acestuia, fotocopii ale unor scrisori și manuscrise, mobilerul folosit de acesta precum și unele
articole vestimentare.
”Tablouri ale p ărin /uni021Bilor scriitorului și ale lui Mihail Sadoveanu, crea /uni021Bii plastice ale unor
membri de familie sau ale unor pictori consacra /uni021Bi întregesc atmosfera specific ă unei case memoriale.
În rafturile bibliotecii se poate consulta opera co mplet ă a scriitorului, cuprinzând multe edi /uni021Bii
princeps și traduceri de pe toate meridianele globului.”(G. D avidescu, 1998)
Num ărul turi știlor care vin aici este relativ mare având în vede re proximitatea fa /uni021Bă de
mănăstirile din zon ă, muzeul aflându-se oarecum ”în calea” celor care v in aici.
Cu toate acestea, num ărul turi știlor este mai mare vara decât iarna având în veder e și
condi /uni021Biile climatice din zon ă, de asemenea, turi știi sunt reprezenta /uni021Bi îndeosebi de grupurile de la
școli ce vin în excursii.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
34
Figura 3.9. Imagine Muzeul Memorial ”Mihail Sadovea nu”
(Sursa: Blaga Maria-Roxana)
3.3.2. Obiceiuri și tradi /uni021Bii din comuna Vîn ători-Neam /uni021B
Ca orice alt ă zon ă cu o istorie bogat ă și aceasta are multiple tradi /uni021Bii și obiceiuri, unele foarte
bine p ăstrate, altele mai pu /uni021Bin, îns ă toate sunt la fel de importante.
Cele mai multe obiceiuri și tradi /uni021Bii ce au loc în aceast ă zon ă au loc în preajma s ărb ătorilor de
iarn ă incluzând cântece și dansuri specifice cum ar fi: colinde, ur ături, jocul ursului, jocul caprei. Cu
ocazia venirii s ărb ătorilor se organizeaz ă în centrul comunei la C ăminul Cultural o serie de
evenimente intitulate sugestiv ”Festivaul de obicei uri și datini” pe data de 27-28 decembrie ce
vizeaz ă aceste evenimente. Pe lâng ă acestea, se merge cu colindatul și uratul prin toata comuna.
Un alt eveniment ce a c ăpătat importan /uni021Bă de la un an la altul este ziua comunei ce are loc în
luna august, în cadrul acestei manifesta /uni021Bii se acord ă premii cet ă/uni021Benilor de onoare ai comunei, dar pe
lâng ă aceasta mai au loc și alte evenimente.
Alte evenimente ce au loc în comun ă și atrag un num ăr impresionant de turi ști sunt
reprezentate de hramurile m ănăstirilor, atunci având loc slujbe deosebite.
Serile de poezie organizate în fiecare an în lunil e octombrie-noiembrie sunt de asemenea un
obicei ce atrage turi ști în comun ă.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
35
Obiceiuri foarte importante ce atrag un numar dest ul de mare de turi ști sunt și cele legate de
ansamblurile locale, dou ă la num ăr ce concureaz ă la diferite concursuri în toat ă /uni021Bara și chiar și în
str ăin ătate câ știgând premii numeroase. Aceste ansambluri sunt: ”A nsamblul Șez ătoarea” format în
principal din copiii din toat ă comuna, au dansuri și cântece specifice acestei zone. Cel de-al doilea
ansamblu se nume ște ”Dor vân ătorean”, este format în special din tineri iar aces ta este axat mai mult
pe dansuri populare. Aceste ansambluri particip ă și la evenimente locale cum ar fi ziua comunei care
în prezent nu atrage foarte mul /uni021Bi turi ști, îns ă pe viitor acest lucru ar putea s ă se schimbe.
Alte tradi /uni021Bii ce merit ă amintite sunt cele legate de anumite me ște șuguri precum sculptura,
fabricarea m ăștilor populare sau a altor obiecte de interes în sp ecial turistic.
Aceste tradi /uni021Bii și obiceiuri ce au loc pe plan local în aceast ă zon ă atrag un num ăr destul de mare de
turi ști, mai ales în preajma s ărb ătorilor de iarn ă, în aceast ă perioad ă organizându-se și la pensiunile
din zon ă programe speciale ce surprind o parte din aceste obiceiuri. De la an la an se remarc ă
num ărul tot mai mare al turi știlor ce vin în aceast ă zon ă pentru a se bucura de tradi /uni021Biile specifice
acestui loc.
3.3.3. Turismul ecleziastic în trecut
Înc ă din cele mai vechi timpuri, aceast ă form ă de turism s-a bazat pe un num ăr mare de
”adep /uni021Bi” fiind una dintre cele mai cunoscute reprezent ări ale turismului. Vechimea acestei forme de
turism ne este confirmat ă de pelerinajele ce se fac din cele mai îndep ărtate timpuri, atât cele care au
loc la nivel na /uni021Bional îns ă și cele de talie interna /uni021Bional ă. În zona studiat ă, m ănăstirea care are un trecut
în ceea ce prive ște turismul ecleziastic este f ără îndoial ă M ănăstirea Neam /uni021B, dup ă cum spunea și
Gala Galaction
Cu toate ca M ănăstirea Neam /uni021B de /uni021Bine monopolul în ceea ce prive ște vechimea construc /uni021Biei și
a num ărului mare de turi ști ce vin anual aici, și celelalte m ănăstiri reprezint ăun poten /uni021Bial important
atât în prezent cât și în trecut numeroase m ărturii evocând acest fapt.
3.3.4. Turismul ecleziastic în prezent
Turismul ecleziastic actual din comuna Vîn ători-Neam /uni021B se bucur ă de un num ăr foarte mare
de persoane având în vedere și faptul c ă acest ă zon ă este una ce are un num ăr mare de m ănăsiri
fiecare cu o istorie aparte, împresionând toate cat egoriile de turi ști, de la tineri curio și în ceea ce
prive ște arhitectura și pictura man ăstirilor specific ă locului sau a muzeelor aferente acestora pân ă la
bătrani ce vin aici pentru a se ruga. O perioad ă a anului agitat ă la m ănăstiri și care aduce un num ăr
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
36
impresionant de turi ști este cea a hramurilor ce se s ărb ătoresc aici în cinstea sfin /uni021Bilor ce patroneaz ă
mănăstirile.
Turismul la m ănăstiri le vizeaz ă în special pe urm ătoarele:
– Mănăstirea Neam /uni021B la care se adaug ă Schitul Vovidenia și Biserica ce apar /uni021Bine
Seminarului Teologic ”Veniamin Costache” ;
– Mănăstirea Secu;
– Mănăstirea Sih ăstria;
– Schitul Sihla.
Mănăstirea Neam /uni021B se afl ă situat ă la 17 kilometri dep ărtare de centrul comunei Vîn ători-
Neam /uni021B, în satul M ănăstirea Neam /uni021B. De la aceast ă m ănăstire se poate ajunge foarte u șor la
urm ătoarele schituri situate în apropiere și anume: Icoana Veche, Icoana Nou ă, Schitul Procov și
Vovidenia.
Este ctitoria lui Ștefan cel Mare, construit ă între anii 1495 și 1497 fiind o m ănăstire ce
găzduie ște c ălug ări.
Figura 3.10. Imagine M ănăstirea Neam /uni021Bului
(Sursa: Blaga Maria-Roxana)
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
37
”Biserica este principalul monument istoric și de arhitectur ă moldoveneasc ă din incinta
mănăstirii, de o elegan /uni021Bă și frumuse /uni021Be deosebite. Dimensiunile și monumentalitatea ansamblului au
sporit prin introducerea în construc /uni021Bie a unor elemente noi: pridvorul, situat în fa /uni021Ba intr ării și sala
mormintelor sau gropni /uni021Ba, amplasat ă între pronaos și naos.” (G. Davidescu, 1998)
Elementele principale ce atrag turi ști sunt ”Turnul-clopotni /uni021Bă ”, ”Turnul octogonal sau
Pârgul”, Icoana Maicii Domnului, Colec /uni021Bia de obiecte biserice ști, Biblioteca M ănăstirii Neam /uni021B,
Agheasmatarul, Schitul Vovidenia.
Iat ă ce spunea Gala Galaction în anul 1916 despre aceas t ă m ănăstire: ”…pe câ /uni021Bi voievozi și
vl ădici, coconi și jupâni /uni021Be, soli str ăini și c ălug ări (…) au trecut pe aici (…), iat ă de ce aici mi se pare
că am r ăsfoit albumul istoric al unui neam”. (G. Galaction, 1916)
Mănăstirea Secu se afl ă situat ă în Poiana Secului la o distan /uni021Bă de 18 kilometri fa /uni021Bă de centrul
comunei fiind o m ănăstire de c ălug ări. Aceasta are hramul ”T ăierea capului Sfântului Ioan
Botez ătorul” pe 29 august. M ănăstirea se mândre ște cu o colec /uni021Bie de mare valoare ce con /uni021Bine obiecte
istorice și artistice: broderii ce au în componen /uni021Bă aur și argint, manuscrise și c ăr/uni021Bi vechi.
”Prin pozi /uni021Bia sa, pe valea pârâului Secu, afluent al Ozanei, î ntr-o zon ă de o frumuse /uni021Be
deosebit ă, cu p ăduri care ajung pân ă în apropierea șoselei modernizate, M ănăstirea Secu constituie
un obiectiv turistic important.” (G. Davidescu, 199 8)
Mănăstirea Sih ăstria este situat ă pe aceea și strad ă ce merge spre M ănăstirea Secu, îns ă se
afl ă cu un kilometru mai departe fa /uni021Bă de aceasta. Pe lâng ă biserica propriu-zis ă, în incinta m ănăstirii
se mai g ăse ște și Paraclisul ”Sfin /uni021Bii P ărin /uni021Bi Ioachim și Ana”, iar frumuse /uni021Bea și valoarea artistic ă este
dat ă și de pictura în ulei ce ofer ă un aspect aparte.
”Din aceast ă suprapunere de stiluri și idei, de teme și orient ări, a luat na ștere un gen de
pictur ă bisericeasc ă de sintez ă, cu o puternic ă not ă de originalitate.” (I. Balan, 1981)
Pe lâng ă turi știi pe care îi atrage m ănăstirea prin frumuse /uni021Bea, lini ștea și unicitatea ei, zona în
care se afl ă este înc ă un atu deoarece de aici pot fi parcurse mai multe trasee pe jos: spre vest, în
patru ore se poate ajunge la Hangu, pe malul laculu i de la Izvorul Munteui-Bicaz; spre est în trei ore
se poate ajunge la M ănăstirea Agapia; spre sud se afl ă poteca cea mai des str ăbătut ă ce merge spre
Schitul Sihla.
Schitul Sihla se afl ă la cea mai mare distan /uni021Bă fat ă de centrul comunei în compara /uni021Bie cu
celelalte m ănăstiri, îns ă acest lucru nu face ca aceasta s ă fie mai pu /uni021Bin vizitat ă deoarece aceasta
atrage prin istoria ei.
Schitul atrage pentru m ănă
doar aici cum ar fi: bisericu /uni021Ba construit
”Schimbarea la fa /uni021Bă ”, pe ștera în care a tr
”S ălb ăticia codrului, care o izola de contactul cu oameni i
ofereau ad ăpost au permis Sfintei Teodora s
pădurii îi asigurau hrana, iar < o mic
numit ă < Fântâna Sfintei Teodora
Toate cele patru m ănăstiri analizate atrag un num
atât prin frumuse /uni021Bea lor cât și prin lini
Figura 3.11 . Proximitatea m
Proximitatea fa /uni021Bă de centrul comunei este important
ce merg la obiectivele ce sunt de vizitat în comun
distan /uni021Ba din cel mai apropiat ora ș
Neamt pân ă în centrul comunei Vîn
aproape de ajuns și din acest loc.
Cea mai apropiat ă m ănă
contribuind la faptul c ă aceasta este Manastirea Neamt Manastirea Secu Manastirea Sihastria Schitul Sihla Comuna Vanatori Maria Roxana BLAGA
38 ănăstirea în sine, dar și pentru alte elemente unice ce pot fi întâlnite
/uni021Ba construit ă dintr- un singur brad ce are hramul la s
tera în care a tr ăit Sfânta Teodora și fântâna din care aceasta s
ticia codrului, care o izola de contactul cu oameni i și mul /uni021Bimea stâncilor, care
post au permis Sfintei Teodora s ă tr ăiasc ă în singur ătate aproape 30 de ani. Fructele
< o mic ă scobitur ă p ătrat ă > în care se aduna apa din precipita
Fântâna Sfintei Teodora >, îi potolea setea.” (G. Davidescu, 1998)
ăstiri analizate atrag un num ăr semnificativ de turi
i prin lini ștea acestor locur i.
. Proximitatea m ănăstirilor fa /uni021Bă de centrul comunei
(Realizat de Blaga Maria)
de centrul comunei este important ă deoarece de aici pleac
ce merg la obiectivele ce sunt de vizitat în comun ă. De asemenea, este bine de
a din cel mai apropiat ora ș, în acest caz fiind vorba de Târgu -Neam /uni021B. Distan
în centrul comunei Vîn ători -Neam /uni021B este de 5 kilometri, ceea ce înseamn
ănăstire de centrul comunei este M ănăstirea Neam
aceasta este și cea mai vizitat ă dintre toate cele patru m ăn
15 16 17 18 19 Manastirea Neamt Manastirea Secu Manastirea Sihastria Schitul Sihla
km km km km km Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
i pentru alte elemente unice ce pot fi întâlnite
un singur brad ce are hramul la s ărb ătoarea
i fântâna din care aceasta s -a ad ăpat.
/uni021Bimea stâncilor, care -i
tate aproape 30 de ani. Fructele
aduna apa din precipita /uni021Bii,
r semnificativ de turi ști în aceast ă zon ă
de centrul comunei
deoarece de aici pleac ă toate drumurile
este bine de știut și care este
/uni021B. Distan /uni021Ba din Târgu –
este de 5 kilometri, ceea ce înseamn ă c ă este foarte
stirea Neam /uni021B, acest lucru
ănăstiri analizate. Un 20 km
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
39
alt motiv îns ă pentru care este cea mia vizitat ă este și acela că pe drumul ce duce la ea se mai
întâlnesc și alte obiective cum ar fi Rezerva /uni021Bia de zimbri ”Drago ș-Vod ă” sau Casa memorial ă
”Mihail Sadoveanu”.
Schitul Sihla se afl ă la distan /uni021Ba cea mai mare fa /uni021Bă de comun ă, la 20 de kilometri distan /uni021Bă . Cu
toate c ă se afl ă la cea mai mare distan /uni021Bă , acest lucru nu face ca aceasta s ă fie mai pu /uni021Bin vizitat ă decât
Mănăstirile Secu și Sih ăstria ci din contra.
Mănăstirile Secu și Sih ăstria sunt situate la 18 respectiv 19 kilometri fa /uni021Bă de centru. De obicei aceste
dou ă m ănăstiri sunt vizitate împreun ă fiind situate aproape una fa /uni021Bă de cealalt ă.
Din punct de vedere al proximit ă/uni021Bii, distan /uni021Ba atât din Târgu-Neam /uni021B cât și din centrul comunei
este mic ă, la toate cele patru m ănăstiri ajungându-se repede și facil.
3.4. Infrastructura turistic ă
În cadrul infrastructurii se remarc ă dou ă ramuri ale acesteia și anume infrastructura de
transport ( în cadrul c ăreia intr ă mijloacele de transport ce pot fi utilizate pentru deplasare în aceast ă
zon ă precum și cele mai apropiate g ări sau aeroporturi ce fac leg ătura cu aceast ă regiune) și
infrastructura de cazare ( în cadrul acesteia sunt incluse unit ă/uni021Bile de cazare ce sunt puse la dispozi /uni021Bie
turi știlor ce vin în aceast ă zon ă).
”Dac ă fondul turistic natural și antropic este remarcabil, dac ă imaginea de marc ă exist ă și
func /uni021Bioneaz ă, este important de cunoscut gradul de dotare turis tic ă a Comunei Vîn ători-Neam /uni021B, în
cadrul acesteia baza de cazare turistic ă ocupând primul loc.” (R. Dimitriu, 2006)
Baza turistic ă de cazare a comunei este format ă din pensiuni și dou ă hanuri la care se adaug ă
și cateva c ăbănu /uni021Be turistice care îns ă nu sunt înregistrate ca func /uni021Bionând din punct de vedere turistic
iar ca urmare a acestui fapt, nu avem date cu locur ile de cazare în aceste unit ă/uni021Bi.
Pensiunile și hanurile din Comuna Vîn ători-Neam /uni021B ce func /uni021Bioneaz ă ca principale centre de
cazare sunt me /uni021Bionate în tabelul 3.1.
Majoritatea pensiunilor sunt situate în satul Vîn ători, acesta fiind principalul centru de
primire al turi știlor precum și cel în care ace știa sunt caza /uni021Bi. La aceasta se adaug ă proximitatea
satului fa /uni021Bă de ora șul Târgu-Neam /uni021B, cei mai mul /uni021Bi turi /uni021Bti care vin aici aleg varianta ajungerii prin
Târgu-Neam /uni021B.
În satul Nem /uni021Bișor precum și în Lunca se g ăse ște doar câte o pensiune, acest fapt fiind
explicat de num ărul mai mic de turi ști care caut ă cazare în aceste dou ă sate.
Pensiunile
Nr.
crt Denumirea pensiunii sau a hanului
1. Pensiunea ”Perla Neam
2. Pensiunea ”Zimbru”
3. Pensiunea ”Mariana”
4. Pensiunea ”Edera”
5. Pensiunea ”Vip”
6. Han Maria
7. Hanul Ur
Figura 3.1 010 20 30 40 50 60
24 Maria Roxana BLAGA
40
Pensiunile și hanurile din Comuna Vîn ători-Neam /uni021B
Denumirea pensiunii sau a hanului Adresa pensiunii
Pensiunea ”Perla Neam /uni021Bului” Sat Vîn ători
Pensiunea ”Zimbru” Sat Vîn ători
Pensiunea ”Mariana” Sat Nem /uni021Bișor
Pensiunea ”Edera” Sat Vîn ători
Pensiunea ”Vip” Sat Lunca
Han Maria Sat Vîn ători
Hanul Ur șilor Sat Vîn ători
Figura 3.1 2. Num ărul de locuri de cazare la pensiuni
(Realizat de Blaga Maria-Roxana)
16 12 26 18 12 Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
Tabelul 3.1.
Adresa pensiunii
53
Cele mai multe locuri de cazare sunt înregistrate î ntr
anume 53 de locuri. Pensiunea ”Edera” ocup
anume: 26. ”Pensiunea Perla Neam
iar cele mai pu /uni021Bine locuri de cazare se g
fiind doar 12 locuri.
Pe lâng ă num ărul de locuri de cazare, în unele pensiuni precum
restaura nte, acestea aducând un surplus de turi
Pensiunea ”Perla Neam /uni021Bului”, Pensiunea ”Zimbru”, Pensiunea ”Edera”, ”Han Maria”, ”Hanul
Ur șilor”.
Pe lâng ă locurile existente în pensiuni, se mai g
cele trei mai apropiate de centrul comunei : M
Sih ăstria.
Figura 3.1 3
La M ănăstirea Neam /uni021B se
locurilor existente la celelalte dou ă
locuri, iar la M ănăstirea Secu sunt 50. Cazarea la m
în vedere faptul ca cei mai numero 020 40 60 80 100 120
Mănăstirea Neamț Maria Roxana BLAGA
41 Cele mai multe locuri de cazare sunt înregistrate î ntr -un han și anume: ”Hanul Ur
anume 53 de locuri. Pensiunea ”Edera” ocup ă locul al doilea la num ărul de locuri de cazare
anume: 26. ”Pensiunea Perla Neam /uni021Bului” are 24 de locuri de cazare, pensiunea ”Zimbru” 16 locuri,
ine locuri de cazare se g ăsesc la ”Pensiunea Mariana” precum și la ”Han Maria”, aici
rul de locuri de cazare, în unele pensiuni precum
nte, acestea aducând un surplus de turi ști. Printre acestea se num ără urm
ului”, Pensiunea ”Zimbru”, Pensiunea ”Edera”, ”Han Maria”, ”Hanul
locurile existente în pensiuni, se mai g ăsesc și alte l ocuri de cazare în m
cele trei mai apropiate de centrul comunei : M ănăstirea Neam /uni021B, M ănăstirea Secu
3. Num ărul de locuri de cazare la m ănăstiri
(Realizat de Blaga Maria-Roxana)
/uni021B se găsesc cele mai multe locuri de cazare, aproape dublu l num
locurilor existente la celelalte dou ă m ănăstiri și anume 104. În cadrul M ănăstirii Sih
stirea Secu sunt 50. Cazarea la m ănăstiri are un rol deosebit de imp
în vedere faptul ca cei mai numero și turi ști sunt interesa /uni021Bi de loca șurile de cult din aceast
Mănăstirea Neamț Mănăstirea Secu Mănăstirea Sihăstria 104
50 70 Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
i anume: ”Hanul Ur șilor” și
rul de locuri de cazare și
de cazare, pensiunea ”Zimbru” 16 locuri,
și la ”Han Maria”, aici
rul de locuri de cazare, în unele pensiuni precum și hanuri exist ă și
ă urm ătoarele pensiuni:
ului”, Pensiunea ”Zimbru”, Pensiunea ”Edera”, ”Han Maria”, ”Hanul
ocuri de cazare în m ănăstiri, în
stirea Secu și M ănăstirea
sesc cele mai multe locuri de cazare, aproape dublu l num ărului
stirii Sih ăstria sunt 70 de
stiri are un rol deosebit de imp ortant, având
urile de cult din aceast ă zon ă.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
42
Un alt factor important ce contribuie la venirea a cât mai multor turi ști în pensiunile din
comuna Vîn ători-Neam /uni021B este dat de confortul existent în acestea (tabelul 3.2.).
Tabelul 3.2.
Num ărul margaretelor pentru pensiunile din comuna Vîn ători-Neam /uni021B
Nr.
crt Denumirea pensiunii 2 margarete 3 margarete 4 marga rete
1. Pensiunea ”Perla
Neam /uni021Bului” /uni25CF
2. Pensiunea ”Zimbru” /uni25CF
3. Pensiunea ”Mariana” /uni25CF
4. Pensiunea ”Edera” /uni25CF
5. Pensiunea ”Vip” /uni25CF
6. Han Maria /uni25CF
7. Hanul Ur șilor /uni25CF
Confortul este dat în orice unitate de cazare de st elele sau margaretele pe care acestea le
de /uni021Bin. Dintre cele șapte pensiuni și hanuri existente în comuna Vîn ători, doar una de /uni021Bine patru
margarete, acesta fiind maximul, iar doar una de /uni021Bine dou ă margarete, acesta fiind minimul. Celelalte
cinci pensiuni au cate trei margarete. Pensiunea ca re are patru margarete și implicit cele mai multe
dot ări este ”Edera” iar cea cu cele mai pu /uni021Bine dot ări este ”Vip”.
Un alt criteriu dup ă care pot fi clasificate pensiunile sunt și tarifele pe care acestea le au.
Figura 3.14. Tarifele de la pensiunile din comuna Vîn
Tarifele la toate pensiunile sunt pentru camerele d uble pentru a se putea face o compara
între ele. Se remarc ă Pensiunea ”Edera” la tarifele cele mai mari cum er a
sunt în func /uni021Bie de dot ări. Cu toate acestea se observ
la aceast ă pensiune are cele mai pu
Datele referitoare la sosirile
num ărul de turi ști sosi /uni021Bi aici în anul 2009 este de 1801 pers
înnopteaz ă aici este de 3189 persoane.
Figura 3.15. Sosirile
(Sursa datelor: INSSE, Realizat de Blaga Maria 020 40 60 80 100 120 140
80
0500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
Sosiri in pensiuni în 2009 Maria Roxana BLAGA
43 Tarifele de la pensiunile din comuna Vîn ători
(Realizat de Blaga Maria-Roxana)
Tarifele la toate pensiunile sunt pentru camerele d uble pentru a se putea face o compara
Pensiunea ”Edera” la tarifele cele mai mari cum er a și normal deoarece tarifele
ri. Cu toate acestea se observ ă tarife ridicate și la Pensiunea ”Vip” cu toate c
pensiune are cele mai pu /uni021Bine margarete.
Datele referitoare la sosirile și înnopt ările la nivelul comunei înregistrate în pensiuni ar at
i aici în anul 2009 este de 1801 pers oane, iar num ă
aici este de 3189 persoane.
Sosirile și înnopt ările la nivel de comun ă în anul 2009
(Sursa datelor: INSSE, Realizat de Blaga Maria -Roxana)
100 80 130 120
80
Sosiri in pensiuni în 2009 Înnoptări în pensiuni
turistice în 2009 1801 3189 Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
ători -Neam /uni021B
Tarifele la toate pensiunile sunt pentru camerele d uble pentru a se putea face o compara /uni021Bie
i normal deoarece tarifele
i la Pensiunea ”Vip” cu toate c ă
rile la nivelul comunei înregistrate în pensiuni ar at ă c ă
oane, iar num ărul turi știlor care
în anul 2009 80
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
44
Mâncarea tradi /uni021Bional ă specific ă ce se g ăse ște la restaurantele din comuna Vîn ători-Neam /uni021B
Majoritatea pensiunilor amintite mai sus au în comp onen /uni021Ba lor restaurante destinate în principal
celor caza /uni021Bi în unit ă/uni021Bilor respective, dar și celor care nu sunt caza /uni021Bi.
Meniurile de la aceste restaurante ofer ă de cele mai multe ori mâncare tradi /uni021Bional ă cum ar fi:
tochitura moldoveneasc ă, s ărm ălu /uni021Be, toc ăni /uni021Bă de ciuperci de p ădure, cârna /uni021Bi cu fasole, poale în brâu
molodovene ști, bor ș c ălug ăresc de hribi. Toate preparatele mai sus amintite s unt specifice atât
comunei Vînători-Neam /uni021B, jude /uni021Bului Neam /uni021B, cat și întregii zone a Moldovei. Cu toate acestea, aici se
găsesc anumite mânc ăruri ce au leg ătur ă cu via /uni021Ba monahal ă ori cu alte fructe sau legume ce pot fi
culese din imprejurimi având în vedere existen /uni021Ba p ădurilor: bor ș c ălug ăresc de hribi, toc ăni /uni021Bă de
ciuperci de p ădure precum și unele deserturi ce con /uni021Bin fructe de p ădure.
Infrastructura de transport este la fel de importan t ă ca și infrastructura de cazare,
posibilit ă/uni021Bile de a ajunge în aceast ă zon ă se poate face cu trenul pân ă în Târgu-Neam /uni021B, cu
autoturismul, precum și cu avionul.
Accesul pe cale feroviar ă:
– Bac ău – Pa șcani – Târgu-Neam /uni021B;
– Ia și – Pa șcani – Târgu-Neam /uni021B.
–
Aceesul pe cale rutier ă:
– DN15B Poiana Largului – Vîn ători-Neam /uni021B;
– DN15C Piatra-Neam /uni021B – Târgu-Neam /uni021B – Vîn ători-Neam /uni021B;
– E85 Bucure ști – Roman – Criste ști – apoi DN15B pân ă la Târgu-Neam /uni021B –
Vîn ători-Neam /uni021B;
– DN2 Suceava – Criste ști și de aici pe DN15B – Târgu-Neam /uni021B.
Cele mai apropiate aeroporturi sunt la Suceava, Ia și, Bac ău.
3.5. Fluxuri turistice
”No /uni021Biunea de flux presupune dinamism și cantitate. În cazul turismului, fluxul este un
concept care se refer ă la dinamica num ărului de turi ști în func /uni021Bie de localizare, de itinerariile pe care
ace știa le urmeaz ă. Dac ă în alte domenii fluxul este unidirec /uni021Bional, presupunând schimb ări
calitative, în turism, fluxul este bidirec /uni021Bional, masele de turi ști putându-se întoarce pe alt ă rut ă,
conform interesului personal.”(I. Muntele, 2003)
”În acest cadru, circula /uni021Bia turistic ă din Depresiunea Neam /uni021Bului a înregistrat o Dinamica
destul de sinuoas ă, num ărul mediu de turi ști în perioada 1995 – 2004 fiind de 19.672 pe an. A ceast ă
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
45
medie nu este dep ășit ă, îns ă, decât în patru ani, în 1996 și în 2002, 2003 și 2004. Pentru anii 2005 și
2006 se remarc ă o tendin /uni021Bă descendent ă, de la 22.993 turi ști înregistra /uni021Bi în 2003, la 1.600 în 2004,
explica /uni021Bia acestei sc ăderi fiind complex ă și oricum, în leg ătur ă cu evolu /uni021Bia nivelului general de trai,
cu dot ările materiale și cu politica de pre /uni021Buri practicat ă de prestatorii de servicii turistice români.”(R.
Dimitriu, 2006)
Fluxul de turi ști str ăini în aceast ă zon ă nu înregistreaz ă valori foarte mari, se remarca îns ă
pentru anul 2006 faptul ca majoritatea turi știlor str ăini ce vin în Depresiunea Neam /uni021Bului sunt italieni,
aproximativ 104 sau 17,7% pe an ( acest lucru se ex plic ă prin migra /uni021Biile ce au loc din aceast ă
regiune spre Italia), francezi, ponderea acestora f iind în anul 2006 de 14,3%. La ace știa se adaug ă
moldovenii de peste Prut îns ă ace știa nu trebuie lua /uni021Bi ca turi ști ca atare deoarece majoritatea celor
veni /uni021Bi sunt pentru studii.
Dac ă e s ă particulariz ăm și s ă vorbim doar despre comuna Vîn ători-Neam /uni021B, putem afirma c ă
majoritatea turi știlor ce vin aici sunt în tranzit neexistând deocam dat ă atrac /uni021Bii de lung ă durat ă ce s ă
men /uni021Bin ă turi știi pentru mult ă vreme în zon ă, acesta fiind unul din /uni021Belurile ce pot fi atinse în viitorul
apropiat. A șadar, cei care vin înnopteaz ă fie pentru o noapte, maxim dou ă aflându-se doar în tranzit.
Zonele care atrag cei mai mul /uni021Bi turi ști sunt de fapt cele din apropierea comunei și anume: o zon ă
apropiat ă care atrage mul /uni021Bi turi ști în zon ă, în special pensionari (ace știa fiind direct interesa /uni021Bi și de
mănăstiri) este reprezentat ă de sta /uni021Biunea B ăl/uni021Bă te ști ( tratamentul pentru b ătrâni de aici dureaz ă cel
pu /uni021Bin zece zile, timp în care ace știa viziteaz ă și împrejurimile, Vîn ători-Neam /uni021B fiind o atrac /uni021Bie în
acest sens).
O alt ă zon ă foarte vizitat ă a Depresiunii Neam /uni021B o reprezint ă ora șul Târgu-Neam /uni021B. Acest ora ș,
contrar cu dimensiunile sale are o istorie foarte î ndelungat ă, prima și cea mai mare m ărturie a
acestui fapt fiind Cetatea Neam /uni021Bului. Aceasta atrage anual un num ăr impresionant de turi ști. Alte
obiective din Târgu-Neam /uni021B sunt reprezentate de: Monumentul Eroilor, Muzeul ” Veronica Micle”,
Muzeul de Istorie, Muzeul Memorial ”Ion Creang ă”. Toate acestea fac ca în Târgu-Neam /uni021B s ă existe
un turism dezvoltat, iar în drum spre acesta ori la plecare turi știi tranziteaz ă și comuna Vîn ători.
Un alt flux de turi ști este dat și de B ăile Oglinzi, aici îns ă nu se înregistreaz ă un num ăr atât
de mare de turi ști ca la B ăl/uni021Bă te ști.
Cu toate c ă în prezent putem afirma c ă în zona comunei Vîn ători-Neam /uni021B exist ă doar un
turism de tranzit, pe viitor acest lucru se poate s chimba prin amenaj ări suplimentare celor existente
în prezent, prin încercarea de a atrage turi ști pe tot parcursul anului, nu doar în perioada s ărb ătorilor
de iarn ă ( în perioada s ărb ătorilor de iarn ă se înregistreaz ă cel mai mare num ăr de turi ști caza/uni021Bi).
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
46
CAPITOLUL 4
POLITICI TURISTICE ȘI MODALIT Ă/uni021A I
DE PROMOVARE TURISTIC Ă
Prin promovare se întelege ansamblul de metode folo site în a convinge o mas ă cât mai mare
de turi ști s ă se îndrepte spre un loc anume. Promovarea se poate face prin nenum ărate metode ast ăzi
și poate fi atât scris ă ( ghiduri, pliante, articole) cât și verbal ă (internet, radio, televizor). Aceasta se
folose ște pentru a face cunoscut ă o zon ă în care exist ă poten /uni021Bial turistic pentru cei care nu au fost
niciodat ă în zona care este promovat ă, iar pentru cei care au mai fost acolo, promovarea se face în
scopul reamintirii locului respectiv. An de an sau poate chiar mai des investitorii încearc ă s ă
găseasc ă noi metode din ce în ce mai eficiente pentru a pro mova locuri în care turismul nu este
dezvoltat sau este slab dezvoltat.
Promovarea este de fapt orice form ă de comunicare ce faciliteaz ă informarea despre un
turismul dintr-o anumit ă zon ă. Alte moduri de a comunica aceasta decât cele amin tite sunt: brand,
festivaluri, panouri publicitare, afi șe, evenimente și conferin /uni021Be.
Comuna Vîn ători-Neam /uni021B este o zon ă cu un real poten /uni021Bial turistic, dar prea pu /uni021Bin cunoscut și
promovat.
4.1. Scurt istoric al promov ării turistice în comuna Vînatori-Neam /uni021B
Pân ă în jurul anilor 2006-2007 promovarea comunei era p ractic inexistent ă, cele câteva
pliante ce aminteau de comuna Vîn ători erau legate în principal de activitatea ce se desf ășura la
rezerva /uni021Bia ”Drago ș-Vod ă” precum și câteva apari /uni021Bii la televizor tot pe aceast ă tem ă. Alte metode prin
care a mai fost promovat ă comuna au fost cele câteva apari /uni021Bii la televizor a ansamblurilor folclorice
sau a me ște șugarilor. De asemenea, se mai amintea secven /uni021Bial de comun ă cu prilejul s ărb ătorilor
când erau și hramuri la m ănăstiri și turi știi veneau în num ăr mare.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
47
4.2. Promovarea turistic ă actual ă
Punctele de informare turistic ă actuale din comuna Vîn ători-Neam /uni021B sunt: Centrul de
informare turistic ă Parcului Natural ”Vîn ători-Neam /uni021B”, acesta fiind oficial, iar un punct de
informare neoficial poate fi considerat Biblioteca Comunal ă din Vîn ători.
De asemeneaun rol foarte important în promovarea co munei îl de /uni021Bin și site-urile m ănăstirilor,
muzeelor și pensiunilor. Pensiunile prezint ă cu ajutorul promov ării on-line condi /uni021Biile de cazare,
împrejurimile cu ajutorul fotografiilor. Opiniile c elor care au fost în zon ă și au l ăsat comentarii pe
internet sunt importante deorece pot atrage și al /uni021Bi turi ști sau din contra. Cu toate acestea, în urma
evalu ării, majoritatea turi știlor au dat note foarte mari pensiunilor în care a u fost caza /uni021Bi.
Figura 4.1. Impresii ale turi știlor
(Sursa: www.turismvirtual.ro/Hotel-Hanul-Ursilor)
Figura 4.2. Impresii ale turi știlor
(Sursa: www.hanulursilor.ro)
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
48
Modalit ă/uni021Bile de promovare a comunei: principalele mijloace d e promovare turistic ă sunt:
/uni25CF Bro șuri și pliante. Cu toate c ă internetul este cea mai potpular ă metod ă de informare din
zilele noastre, sunt și personae ce nu sunt tentate s ă caute informa /uni021Bii p internet, fie din comoditate,
fie din cauz ă ca nu au incredere în aceast ă surs ă de informare. A șadar, pliantele, bro șurile și
flutura șii au un rol foarte mare în promovarea unui loc, un motiv l-ar putea constitui partea grafic ă:
imaginile, h ăr/uni021Bile, schi /uni021Bele, idea expus ă în pliant. În pliante și bro șuri precum: Casa Muzeu ”Vasile
Gaman”, ”Bison Land”, Parcul Natural ”Vîn ători-Neam /uni021B”, Jude /uni021Bul Neam /uni021B – Ghid Turistic sunt
prezentate atât resurse naturale cât și antropice.
Principalele trasee promovate de Jude /uni021Bul Neam /uni021B –
Ghid Turistic ce includ și comuna Vîn ători-Neam /uni021B sunt:
– Piatra-Neam /uni021B – Băl/uni021Bă te ști – Mănăstirea V ăratic
– Mănăstirea Agapia – Humule ști – Târgu-Neam /uni021B (iar de aici
se poate ajunge foarte u șor în Vîn ători);
– Târgu-Neam /uni021B – Vîn ători-Neam /uni021B – Rezerva /uni021Bia
”Drago ș-Vod ă” – Mănăstirea Neam /uni021B – Muzeul ”Mihail
Sadoveanu” – M ănăstirea Secu – M ănăstirea Sih ăstria –
Schitul Sihla. (Sursa: Bro șura ”Jude /uni021Bul Neam /uni021B-Ghid turistic”)
Traseele propuse de Parcul Natural ”Vîn ători-Neam /uni021B”
au în vedere strict comuna
Vîn ători și alte câteva obiective ce pot fi puse în
leg ătur ă cu aceasta din împrejurimi:
– Schitul Sihla – Poiana Ciungi – M ănăstirea
Văratic (durata: 4 ore);
Mănăstirea Secu – M ănăstirea Agapia Veche (durata:
o or ă, o or ă jum ătate); Figura 4.3. Extras pliant ”Bison Land ”
– Schitul Sihla – M ănăstirea Agapia (durata: 2 ore);
– Schitul Sihla – M ănăstirea Sih ăstria (durata: o or ă, o or ă jum ătate);
– Mănăstirea Neam /uni021B – Schitul Pocrov – Sat Leghin (durata: 2 ore);
– Pe ștera Sfânta Teodora (Schitul Sihla) – Schitul Danii l Sihastru – Cap ăt sat Mitocu
Bălan (durata: o or ă);
Aceste trasee sunt în general pentru iubitorii de d rume /uni021Bii. (Sursa: www.vanatoripark.ro)
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
49
/uni25CF Publicitatea prin intermediul televiziunii
Este unul dintre mijloacele cele mai utilizate de i nformare, înc ă de la apari /uni021Bia ei popularitatea
i-a crescut de la an la an. Cu toate acestea exist ă și personae sceptice în ceea ce prive ște
corectitudinea informa /uni021Biilor oferite la televizor.
Comuna Vîn ători-Neam /uni021B se bucur ă în prezent de o promovare destul de mare în cadrul televiziunii
având în vedere c ă în prezent în comun ă sunt dou ă canale de informare și promovare local ă. Unul
dintre posturile de televiziune local ă este mai vechi, iar unul este recent înfiin /uni021Bat din luna mai a
acestui an. Numele acestora sunt ”Micromedia” și ”Televiziunea Vîn ători-Neam /uni021B”. În cadrul
postului de televiziune ”Micromedia” se fac anun /uni021Buri locale în special anun /uni021Buri de la prim ărie.
Postul de televiziune recent înfiin /uni021Bat se ocup ă îns ă mai mult cu promovarea comunei
deoarece aici se fac emisiuni cu caracter istoric, dar și touristic cu imagini din zon ă precum și cu
prezent ări ale obiectivelor natural cât și antropice. Înfiin /uni021Barea acestor posturi locale de televiziune a
contribuit foarte mult la promovarea resurselor na turale și antropice precum și la imaginea comunei.
În cadrul posturilor na /uni021Bionale de televiziune, comuna a fost prezentat ă de câteva ori pe
posturile TVR1 și TVR2 în emisiuni cultural sau cu scop turistic.
Dac ă e s ă ne referim și la celelalte posture na /uni021Bionale de televiziune, imaginea promovat ă
jude /uni021Bului Neam /uni021B în ansamblu este una pozitiv ă, arareori negativ ă.
/uni25CF Internetul este cel mai nou și complex mod de informare folosit îns ă în special de tineri.
Trecând peste televiziune, internetul este cea mai popular metod ă de a face publicitate. Este de
asemenea și facil deoarece nu ia mult timp iar rezultatul est e de cele mai multe ori pozitiv.
Toate pensiunile și hanurile din Vîn ători-Neam /uni021B, muzeele și m ănăstirile au pagin ă pe internet
cu promovare proprie și iat ă cum arat ă comentariile g ăsite la Muzeul Memorial ”Mihail
Sadoveanu”, acestea fiind doar câteva comentarii pe care le-am g ăsit pe pagina principal ă a
muzeului:
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
50
Figura 4.4. Comentarii cu privire la Muzeul ”Mihai l Sadoveanu”
(Sursa: www.hoinari.ro)
/uni25CF Festivaluri și evenimente
La nivel de jude /uni021B sunt foarte multe festivaluri pe tot parcursul anu lui, în special în ora șe mari
cum este Piatra-Neam /uni021B, chiar și în Târgu-Neam /uni021B sunt multe, îns ă la nivel de comun ă sunt mai pu /uni021Bine.
Cu prijejul s ărb ătorilor de iarn ă este festivalul ”Datini și Obiceiuri”, de Anul Nou, Festivalul
de Ziua Comunei. Este important de știut c ă acestea atrag un num ăr de turi ști îns ă la nivel de jude /uni021B.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
51
CAPITOLUL 5
PUNCTE TARI ȘI PUNCTE SLABE ÎN DEZVOLTAREA
TURISMULUI ÎN COMUNA VÎNATORI-NEAM /uni021A
În orice analiz ă f ăcut ă asupra unei zone în ceea ce prive ște turismul este bine de știut
punctele tari și punctele slabe ale acesteia. Cu ajutorul analizei punctelor slabe și punctelor tari se
pot face strategii de îmbun ătă/uni021Bire a unor anumite secven /uni021Be din zona respectiv ă sau de men /uni021Binere a
altora la nivelul actual.
Turismul actual din comuna Vîn ători-Neam /uni021B nu este dezvoltat suficient de bine, la cotele lui
maxime deoarece în anumite sectoare mai trebuie f ăcute anumite îmbun ătă/uni021Biri.
Puncte tari:
– cadrul natural poate fi considerat un punct forte a l comunei deoarece acesta ofer ă peisaje
inconfundabile;
– etnografia local ă prin muzeele care exist ă în comun ă în special aici de remarc ă Muzeul
sătesc din Vîn ători-Neam /uni021B;
– mănăstirile ca principal obiectiv ce prezint ă un interes turistic foarte mare pentru toate
categoriile de turi ști de vârst ă;
– existen /uni021Ba poten /uni021Bialului turistic rural;
– festivalurile ce au loc în jurul s ărb ătorilor de iarn ă ce atrag un num ăr mare de turi ști;
– baza de agrement recent înfiin /uni021Bat ă (se afl ă înc ă în lucru) în zona Brani ștei compus ă dintr-un
parc și teren de fotbal;
– existen /uni021Ba punctulul de informare turistic ă din cadrul rezerva /uni021Biei ”Drago ș-Vod ă” ;
– Rezerva /uni021Bia ”Drago ș-Vod ă”
– existen /uni021Ba spa /uni021Biului verde reprezentat de p ăduri precum și locuri de camping cu cortul;
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
52
– infrastructura de cazare bine organizat ă;
– promovarea ce s-a dezvoltat relativ repede în ultim ul timp și cu rezultate satisf ăcătoare.
– promovarea intens ă a turismului ecologic.
Figura 5.1. Intrarea în localitatea Vîn ători-Neam /uni021B
(Sursa: Blaga Maria-Roxana)
Puncte slabe:
– infrastructura de transport are unele deficien /uni021Be ( în special a st ăzilor ce merg spre m ănăstirile
Neam /uni021B, Secu și Sihastria precum și Schitul Sihla);
– promovare relativ slab ă fa /uni021Bă de alte zone turistice în care exista poten /uni021Bial turistic asem ănător
cu cel din aceast ă comun ă;
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
53
– existen /uni021Ba unei singure zone de agrement în toat ă comuna ceea ce este insuficient pentru a
men /uni021Bine turi știi cât mai mult timp în zon ă;
– slaba amenajare a v ăii Secului unde se practic ă turismul de week-end (spre exemplu prin
înfiin /uni021Barea unor unit ă/uni021Bi cu produse alimentare)
– prea pu /uni021Bine festivaluri care s ă arate tradi /uni021Biile.
Strategii de dezvoltare a comunei:
– găsirea unui brand pentru comun ă care s ă ofere unicitatea acesteia (un exemplu ar putea fi:
”/uni021Ainutul M ănăstirilor”);
– promovarea mai intens ă a me ște șugarilor precum și a lucr ărilor acestora;
– înfiin /uni021Barea mai multor puncte de informare turistic ă;
– organizarea mai multor festivaluri cu specific loca l;
– implementarea unor programe care s ă vizeze strict turismul, promovarea intens ă a acestuia
prin intermediul posturilor locale de televiziune;
– încadrarea comunei într-un circuit jude /uni021Bean iar pe parcurs poate unul chir na /uni021Bional.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
54
CONCLUZII
În cadrul lucr ării de licen /uni021Bă ”Dezvoltarea actual ă a turismului în comuna Vîn ători-Neam /uni021B”
am încercat s ă demonstrez existen /uni021Ba numeroaselor atrac /uni021Bii turistice ce sunt dezvoltate în momentul
de fa /uni021Bă și care pot fi dezvoltate mai mult pe parcurs pentru ca aceast ă comun ă s ă poat ă fi integrat ă
într-un circuit jude /uni021Bean deocamdat ă, iar mai târziu într-unul poate chiar na /uni021Bional.
În prezent, de și poten /uni021Bialul turistic este mare, comuna nu este foarte cun oscut ă din cauza
slabei promov ări.
În comuna Vîn ători-Neam /uni021B turismul reprezint ă un avantaj deoarece poate duce la cre șterea
nivelului de trai al localnicilor, înfiin /uni021Barea de noi locuri de munc ă, cre șterea prestigiului comunei pe
plan na /uni021Bional ceea ce ar aduce mai mul /uni021Bi turi ști în zon ă.
Pentru valorificarea turismului trebuie elaborat ă o strategie de dezvoltare: îmbun ătă/uni021Birea și
extinderea infrastructurii de transport, înfiin /uni021Barea mai multor zone de agrement pe lâng ă cele
existente, crearea de h ăr/uni021Bi turistice, elaborarea unui ghid turistic, înfiin /uni021Barea mai multor centre de
informare, realizarea mai multor puncte turistice c are s ă re /uni021Bin ă turi știi mai mult timp în aceast ă
regiune.
Astfel dac ă toate acestea ar fi îmbun ătă/uni021Bite sau înfiin /uni021Bate, turismul ar fi cea mai viabil ă
solu /uni021Bie pentru afirmarea comunei pe plan na /uni021Bional. Varietatea fondului turistic ofer ă posibilitatea ca
Vîn ători-Neam /uni021B s ă-și construiasc ă o imagine turistic ă complex ă care s ă con /uni021Bin ă toate obiectivele
turistice unice ce se afl ă aici sau s ă se realizeze oferte turistice pentru toate categor iile de vârst ă
deoarece cel mai important lucru pentru turismul di n comuna Vîn ători-Neam /uni021B este de a reu și s ă
păstreze turi știi cât mai mult timp în zon ă.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
55
BIBLIOGRAFIE
1. Alui Gheorghe A., 1995 . Jude /uni021Bul Neam /uni021B: Monografie . Editura Panteon, Piatra-Neam /uni021B, 1995.
2. Andreescu F., 2006 . /uni021Ainutul Neam /uni021Bului: România . Editura Ad Libri, Bucure ști.
3. Bojoi I., 1974 . Jude /uni021Bul Neam /uni021B. Editura Academia Republicii Socialiste România. Bu cure ști.
Ciang ă N., 1998 . Turismul în Carpa /uni021Bii Orientali . Editura Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj-
Napoca.
4. Ciobanu M., 1972 . Monumente ale naturii din jude /uni021Bul Neam /uni021B. Tipografia Piatra-Neam /uni021B.
5. Davidescu G., 1998 . Ora /uni0219ul Târgu-Neam /uni021B /uni0219i împrejurimile , Editura Egal, Bac ău.
6. Dimitriu R., 2003 . Depresiunea Neam /uni021Bului – studiu de geografie uman ă. Editura.
Universit ă/uni021Bii ”Alexandru Ioan Cuza”, Ia și.
7. Dimitriu R., 2006. O analiz ă cantitativ ă a turismului din Depresiunea Neam /uni021Bului . Analele
Universit ă/uni021Bii ”Stefan cel Mare”, Suceava.
8. Dumitrache V., 2002 . Mănăstirile /uni0219i schiturile României . Vol.2: Mitropolia Moldovei și
Bucovimei”, Editura. Nemira, Bucure ști.
9. Mohan G., 1992 . Rezerva /uni021Bii /uni0219i monumente ale naturii din România . Editura Scaiul,
Bucure ști.
10. Muntele I., 2002. Geografia Turismului . Editura Sedcom Libris, Ia și.
Murgulescu L., 2007 . Descoper ă jude /uni021Bul Neam /uni021B. Editura George Tofan, Suceava.
11. Pascaru M., 2006 . /uni021Ainutul Neam /uni021Bului: ghid turisti . Editura Ad Libri, Bucure ști.
12. Petcu I., 1974 . Jude /uni021Bul Neam /uni021B. Editura Ad Libri, Bucure ști.
13. Prisnea C., 1969. Mănăstirea Neam /uni021B. Editura Meridiane, Bucure ști, 1969
14. Radu G., 2009 . Contribu /uni021Bii la istoria jude /uni021Bului Neam /uni021B. Editura Cetatea Doamnei.
15. Rotariu G., 1996 . Folclor coregrafic din jude /uni021Bul Neam /uni021B. Editura Nona, Piatra-Neam /uni021B.
16. Rusu C., 2000 . Resurse complementare ale p ădurii din zona Neam /uni021Bului . Editura Nona,
Piatra-Neam /uni021B.
17. Udi șteanu D., 1990 . Seminarul Monahal Neam /uni021B. Editura Ad Libri, Bucure ști.
Maria Roxana BLAGA * Lucrare de diserta /uni0163ie
56
18. Vântu R., 2006 . Poten /uni021Bialul turistic /uni0219i resursele umane ale jude /uni021Bului Neam /uni021B. Editura
Tehnopres, Ia și.
19. *** http://www.hoinari.ro/index.php?cu=122903200603 29, accesat la ora 10 51 în data de 23
Mai 2013.
20. *** http://www.vanatoripark.ro/linkuri-utile, acce sat la ora 10 51 în data de 23 Mai 2013.
21. *** Monografia Comunei Vîn ători-Neam /uni021B.
22. ***http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://interc eptor.informatia.ro/graphics/harta/harta
.gif&imgrefurl=http://interceptor.informatia.ro/har ta.phtml&usg=__reP_peCvvlZ0Sr54Bn19
LfO4DPk=&h=462&w=649&sz=25&hl=ro&start=0&zoom=1&tbn id=dOviPdfv1GaUXM:
&tbnh=109&tbnw=153&ei=q7H_Tez-, accesat la ora 13 59 în data de 15 Mai 2013.
23. ***http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.ro maniaturistica.ro/imagini_articole/si
gla_Parcul_Natural_Vanatori_Neamt.png&imgrefurl=htt p://www.romaniaturistica.ro/natura-
Parcul-Natural-V%25C3%25A2natori-Neamt–
116.html&usg=__Ji6V97fRGhBSd5Bwsdlm5YlYLpw=&h=480&w =640&sz=417&hl=ro&s
tart=0&zoom=1&tbnid=9K9YHhLPSwD0fM:&tbnh=132&tbnw=1 76&ei=XPUATpX5DsP
Ksgb8vZivDQ&prev=/search%3Fq%3Dparcul%2Bnatural%2Bv anatori%2Bneamt%26hl%3
Dro%26biw%3D1345%26bih%3D565%26gbv%3D2%26tbm%3Disch &itbs=1&iact=rc&du
r=90&page=1&ndsp=18&ved=1t:429,r:2,s:0&tx=75&ty=55, accesat la ora 11 30 în data de
17 Mai 2013.
24. ***http://www.hanulursilor.ro/index.php?option=com_ zoo&task=item&item_id=235&Itemi
d=53#comments, accesat la ora 14 45 în data de 23 Mai 2013.
***http://www.turismvirtual.ro/Hotel-Hanul-Ursilor- 140.html, accesat la ora 08 08 în data de
18 Mai 2013.
25. ***http://www.viziteazaneamt.ro/2010/01/colectia-mu zeala-a-comunei-vanatori-neamt/,
accesat la ora 19 57 în data de 17 Mai 2013.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Maria Roxana BLAGA Lucrare de diserta uni0163ie [602684] (ID: 602684)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.