INTRODUCERE … … … … …pag 02 [602663]

1
CUPRINS

INTRODUCERE …………………. ………………… …………………………………………… …………….. ……….pag 02
CAPITOLUL I:BUGETUL DE STAT -PRINCIPALUL INSTRUMENT DE POLITICĂ
ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ…………………………………………………………………………………………pag 04
1.1 Bugetul de stat -componentă a sistemului Bugetului Public Național ……… …………………….pag 04
1.2 Consideraț ii generale cu privire la Bugetul de stat ……………………………………………………….pag 07
1.3 Rolul și Funcț iile Bugetului de stat ……………………………………………………………………………pag 08
1.4. Princi piile bugetare ………………………………………………………………………………………………….pag 11
1.5 Structura Bugetului de stat ……………………………………………………………………………….. ………pag 15
CAPITOLUL II :PROCESUL BUGETAR -DEFINIRE,TRĂSĂTURI,ETAPE …………………….pag 20
2.1 Definire a și trăsături le procesului bugetar…………………………………………. ………………………..pag 20
2.2 Etapele procesului bugetar ……………………………………………………………………………. …………..pag 22
2.2.1 Elaborarea proiectului de buget ………………………………………………………………………… …….pag 22
2.2.2 Examinarea ș i aprobarea î n Parlament a proie ctului B ugetului de stat …………………… ……pag 24
2.2.3 Execuț ia Bugetului de stat …………………………………………………………………………… ……….pag 26
2.2.4 Încheierea execuț iei bugetare ………………………………………………………………………….. ……pag 31
2.2.5 Controlul și a probarea executiei bugetare ……………………………………………………… ……….pag 32
CAPITOLUL III :EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR AFERENTE BUGETULUI
DE STAT ÎN PERIOADA 2011 -2014…………………………………………………………………………….pag 33
3.1 Analiza veniturilor Bugetului de stat ………………………………………………………………………….pag 33
3.2 Analiza cheltuielilor Bugetului de stat ………………………………………………… ……………………..pag 37
3.3 Deficitul bugetar ………. ……………………………………………………………………………………………..pag 40
3.4 Perspective bugetare pentru anii 2015 -2018 ………………………………………………………………..pag 43
CONCLUZII ȘI PR OPUNERI …………………. ………………… ………………………………………. ……….pag 49
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………… ………………….. ..pag 52

2
INTRODUCERE
Lucrarea intitulată „Bugetul de stat -principalul instrument de politică economică și socială –
evoluții și tendințe ” propu ne o analiză teoretică dar mai ales practică a unui subiect ce se dovedește
a avea o importanță majoră pentru buna funcționare a unui stat.
Motivul pentru care am ales această temă,atât de controversată în zilele noastre,este acela că
am dorit să cunosc mecanismul de formare a veniturilor bugetare și modul în care acestea se
repartizează pe destinații de cheltuieli pen tru a satisface cât mai eficient nevoile oamenilor.
Bugetul a apărut și s -a dezvoltat de -a lungul ultimelor decenii, ca principal instrument de
proiecție a veniturilor și cheltuielilor publice, devenind cel mai eficient mijloc de control și echilibru
public, prin intermediul căruia sunt derulate resursele financiare și distribuirea acestora pe tipuri de
cheltuieli.
Etimologic,t ermenul de “buget” provine din vechea limbă franceză unde cuvântul
„bougette” desemnează un sac mic sau o pungă din piele in car e se ț ineau bani. Ulterior,a ceastă
terminologie a fost preluată de țările anglo -saxone și de acolo s -a răspândit în toată lumea .
Documentel e vremii arată faptul că în tările româ ne existau încă din timpul lui Gheorghe Ștefan
Vodă(1654),care a domnit în Mold ova și mai apoi î n timpul domniei lui Constantin
Brâncoveanu(1694 -1704) î n Muntenia,asa -zisele condici de veni turi ș i cheltuieli care puneau în
evidență veniturile ș i cheltuielile trecute,nefiind acte de prevedere ci mai degraba un fel de conturi
de gestiu ne.
Totuși,î n timpul celei de -a doua domnii a lui Nicolae Vodă Mavrocordat din anul 1712 are loc prima
încercare de utilizare a unui document cu caracter financiar modern,acesta prezentâ nd sfatului
domnesc o dare de seamă ce punea în evidență veniturile ș i cheltuielile ță rii,actul respectiv fiind
cunoscut sub numele de “să mile visteriei”.
În Româ nia no țiunea de “ buget” apare pentru prima dată în Regulamentul O rganic al
Moldovei ș i Munteniei (1831 -1832) ,document care se ocupa de finanțele publice iar în anul
1864,prima Constituț ie română adoptată sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza aduce î n discuț ie
bugetu l de venituri ș i cheltuieli al țării precum ș i modul de elaborare,a probare si executare a
acestuia,intalnindu -se ter menul de “bugea” sau expresia “î nchipuire a cheltuielilor pentru anul
viitor”.
Legile de contabilitate publică din 1 903 si 1929 ale țării noastre au î mprumutat caracterizarea
oficială a bugetului de stat cuprinsă î n decret ul francez din anul 1862, relevând,într -o formă

3
evoluată,faptul că “bugetul este actul prin care sunt prevazute ș i aprobate veniturile ș i cheltuielile
anuale ale statului”.
Cunoscut și utilizat î n toate statele lumii,bugetul se prezintă totuș i sub expresi i oficiale
diferite.De exemplu î n Italia terminologia oficială este bilancio sau progetto de bilancio ,în Spania
presupuesto sau presupuestos generales del estado iar în Germania se foloseș te termenul budgetfahr.
În cele 3 capitole ce urmează a fi prezentate voi cuprinde pri ncipalele probleme ale teoriei ș i
practicii buget are.
Capitolul I prezintă locul bugetului de stat în politica economic ă și socială a ță rii,rolul
acestuia ș i principiile bugetare fundamentale și nu în ultimul râ nd,structura bugetară.
Capitolul II este dedicat exclusiv procesului bugetar ,un proces deosebit de complex format
dintr -o succesiune de etape, la nivelul că ruia se implică un numar mare de pa rticipanți cu drept de
decizie,execuție ș i control.
În ultimul capitol am analiza t evoluț ia veniturilor și a cheltuielilor bugetare î n perioada
2011 -2014 stabilind astfel excedent ul sau deficit ul bugetar și am î ncercat să conturez principalele
tendinț e pentru urmatoarea perioada,orizontul de timp 2015 -2018.

4
CAPITOLUL I:BUGETUL DE STAT -PRINCIPALUL
INSTRUMENT DE POLITICĂ ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ

1.1. Bugetul de stat -componentă a sistemului Bugetului Public Naț ional
În doctrina mo dernă este cunoscut faptul că bugetul publ ic este o categorie fundamentală a
științei finanț elor,legată de existența statului și a mecanismului pieț ei.
În condițiile finanț elor clasice,bugetul public era cons iderat,ca act legislativ,o listă a cheltuielilor și a
veniturilor publice ,fară însa a fi menționată vreo legatură cu starea și tendințele economiei naț ionale.
În prezent noț iunea de buget public poate fi privită sub trei forme diferite:
Astfel sub aspect economic ,bugetul exprimă în formă bănească, relaț iile economice care apar
în legatură cu formarea și repartiția,cu nivelul și evoluția produsului intern brut dar și cu îndeplinirea
funcț iilor statului.
Aceste relații se m anifestă dual:pe de o parte ca relaț ii de mobilizare a resurselor bă nești anuale ale
statului,iar pe de cealaltă parte ca relaț ii de repartizare a acestor resurse.
Analizat sub raport juridic ,bugetul desemnează o lege prin care sunt prevă zute si autorizate
atat veniturile cât ș i cheltuielile statului pe durata unui exercitiu bugetar(1 an).Pri n această definire
este evident subliniat caracterul de act normativ (trebuie să fie aprobat de că tre puterea
legislativă ,Parlamentul ,ca oricare alta lege) dar ș i caracterul obligatoriu și previzional (întocmit
pentru un interval de timp viitor).
Din punct de vedere formal bugetul reprezintă o lista ce surprinde veniturile ș i cheltuielile
statului pe o perioadă determinată de 1 an.
Bugetul naț ional este cel mai important instrument de politică publică pentru transpunerea în
practică a priorităț ilor economice și sociale ale unei țări î n contextul resurs elor limitate aflate la
dispoziț ia guvernului pentru cheltuielile publice.
În domeni ul financiar autoritatea publică este obligată să întocmească acest plan anual prin care să
prevadă suma veniturilor ș i cheltuielilor publice,asigu randu -se astfel o gestionare rațională a
fondurilor și o cheltuire eficientă a acestora.
În economia actuală și în condițiile tot mai complexe ale vieț ii economico -sociale,bugetul n u
mai constituie un simplu act î n care sunt cuprinse veniturile ș i cheltuielile pos ibile ale statului pe o
perioadă de 12 luni ci este un adevarat program financiar la nivel m acroeconomic prin intermediul

5
căruia statul își îndeplinește funcțiile pe care le exercită :de alocare,redistribuire,stabilizare
macroe conomică și reglare a activității agenț ilor economici.
Structura sistemului bugetar este adecvată organizarii admi nistrative a statului,respectiv :
 într-un stat unitar(România,Japonia,Franț a etc) bugetul este organizat pe două paliere:
-bugetul administraț iei central e de stat
-bugetele administraț iei locale
 într-un stat federal(SUA,Elveț ia,Germania etc) sistemul bugetar este structurat pe trei nivele:
-bugetu l federatiei
-bugetele statelor membre,ale provinciilor sau ale landurilor
-bugetele locale

Potrivit Constituției Româ niei(legea fundamental ă a statului) bugetul public naț ional
cuprinde „bugetul de stat,bugetul asigurărilor sociale de stat ș i bugetele l ocale ale comunelor,ale
orașelor și ale județ elor”.1
Trăsă turile bugetului public:
 act normativ (aprobat prin lege)
 act previzional -se prezintă sub forma unui tablou care prezintă veniturile statului și destinaț ia
acestora (cheltuielile bugetare)
 act anual(a nul exerciți ului bug etar)-interval propice planificării și urmăririi execuției
veniturilor ș i cheltuielilor bugetare
 act de autorizare(Parlamentul împuternicește Guvernul să perceapă venituri și să le
cheltuiască î n acord cu prevederile legale)
 sistem de f luxuri financiare(f ormarea,gestionarea,utilizarea și controlul resurselor băneș ti)
 instrument de politică a statului
În afara Bugetului de Stat există Bugetul General Consolidat ,care este veriga centrală a
sistemului financiar și are urmatoarele componente:
 Bugetul de stat -componenta de bază a bugetului public naț ional,document complex
elaborat și administrat de către puterea executivă ,adopt at de către puterea legislativă prin
lege, prin car e statul prevede anual mă rimea și structura veniturilor ș i cheltuielilor din
cadrul sectorului public.

1 Constitutia Romaniei -TITLUL IV -Economia si finantele publice,articolul 138 -Bugetul public national

6
 Bugetul asigură rilor sociale de stat -document ce se întocmeș te distinct de bugetul de
stat,se aprobă de către Parlament prin lege separată fiind administrat și gestionat de că tre
Ministerul Muncii,Familiei,Protecției Sociale și Persoanelor Vâ rstnice.
 Bugetul fondurilor speciale -aprobat prin le gi speciale,care se constituie ș i se
administrea ză în afara bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat,î n vederea
finanțării anumitor obiective și acțiuni necesare în perioada considerată:bugetul fondului
pentru asigurările sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de ș omaj.Aceste b ugete se
aprobă ca anexă la cele două bugete menț ionate anterior.
 Bugetul trezoreriei statului -documen t ce cuprinde veniturile și cheltuielile efectuate de
către trezoreria statului în vederea desfășurării în condiții optime a activității acesteia și a
îndeplinirii funcț iilor sale.
 Bugetele instituț iilor publice autonome -includ veniturile și cheltuielile sau,după
caz,numai cheltuielile anuale ale instituț iilor publice centrale,care nu sunt s ubordonate nici
unei alte entități de drept public,finanțâ ndu-se integral din venituri proprii.
Numărul acestor instituții este redus și vizează anumite domenii de acti vitate.
Exemple de instituții publice autonome din ț ara noastra:
 Comisia Națională a Valorilor Mobiliare
 Autoritatea Națională de Reglementare î n Domeniul Energiei
 Oficiul de Stat pentru Invenții și Mă rci
 Inspec toratul General pentru Comunicații și Tehnolo gia Informaț iei
 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din Româ nia
 Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățămâ ntul Superior
 Bugetele instituț iilor publice finanțate integral sau parț ial din bugetul de stat,bugetul
asigurărilor sociale de stat ș i bugetele fondurilor speciale -aici sunt incluse veniturile ș i
cheltuielile anuale ale instituțiilor publice ce primesc subvenț ii de la bugetul de stat,bugetu l
asigurărilor sociale de stat ș i bugetel e fondurilor speciale pentru a -și completa fondurile
proprii.
 Bugetele instituțiilor publice finanț ate integral din venituri proprii -sunt alcătuite din
veniturile și cheltuielile instituțiilor publice care se află sub conducerea unor instituț ii

7
autonome.Aceste institu ții funcționează doar pe baza venitur ilor proprii rezultate din
desfăș urarea activităț ilor aferente.
 Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat –
rambursarea,dobâ nzile și alte costur i ale acestor credite se asigură din fonduri publice.
 Bugetul fondurilor externe nerambursabile -veniturile ș i cheltuielile fondurilor externe
care nu sunt rambursate.
 Bugetele locale -acestea cuprind venituri le respectiv cheltuielile unitaț ilor administrativ –
teritoriale(comună,oraș ,muni cipiu,sectoarele capitalei,județ,Municipiul Bucureș ti),elaborate
autonom.

1.2. Consideraț ii generale cu privire la Bugetul de stat

Statul ,în ansamblul său,reprezintă o colectivitate umană relativ omogenă constituit pe baza
unei istorii c omune,unui teritoriu delimitat și nu în ultimul râ nd a unei puteri poli tice proprii prin
intermediul căreia acesta iși realizează mai multe functii:
-elabora rea legilor pentru corecta funcț ionare a statului
-realizarea unui sistem de guvernare propriu
-apărarea frontierelor
-alegerea reprezentanț ilor
-dezvoltatrea relațiilor cu celelalte state ale lumii etc

Statul,alături de partidele politice ș i alte grupuri sociale formează o structură organizatorică
complexă și solidă care are drept obiectiv reali zarea intereselor generale ale întregii societăț i.
În cadrul statu lui pot fi identificate trei mari componente:
o Puterea legislativă (Parlamentul -face legile)
o Puterea executivă (Guvernul -aplică legile)
o Puterea judecătorească (are rolu l de a identifica ș i rezolva orice abatere de la lege)

8
Bugetul de stat ,unul dintre cele mai importante ș i complexe problem e ale finanț elor
publice ,reprezintă un act juridic în care sunt menționate și totodată autorizate veniturile ș i
cheltuielile anuale ale unui stat.Acesta e ste apro bat prin lege anuală de că tre puterea
legislativă ,Parlamentu l avâ nd caracter obligatoriu.
În componenț a bugetului de stat intră resursele financiare mob ilizate la dispoziț ia statului ș i
repartizarea acestora respe ctiv cheltuielile previzionate în vederea realiză rii principalelor obiective
ale ță rii cum ar fi dezvol tarea economică și socială dar și buna funcționare a autorităților publice
centrale.
Chiar dacă este elaborat pentru o perioadă de un an,pe parcursul execuției acestuia pot apă rea
anumite probleme,neregului,neconcordanțe între venituri și cheltuieli fiind necesară o rectificare a
acestuia de către puterea executivă a statului,Guvernul,și implicit aprobarea sa de că tre
Parlament,to ate acestea în cadrul aceluiași exerciț iu bugetar.
Constituirea resurselor financiare ale statului se face pe sea ma
impozitelor,taxelor,contribuțiilor ș i a veniturilor nefiscale precum și prin intermediul operaț iunilor
financiare.Cheltuielile sunt dimensio nate în funcție de necesități,sunt repartizate pe destinații
concrete și sunt efectuate în concordanță cu obiectivel e principale ale st rategiei de dezvoltare
economică și socială fiind satisfacute priorităț ile imediate stabilite de autorităț ile competente în
domeniul respectiv.

1.3.Rolul si Funcț iile Bugetului de Stat
Bugetul de stat are un rol complex care include mai multe componente:
-financiară
-economică
-alocativă
-redistributivă
-de reglare

Rolul financiar -are în vedere constituirea ș i utilizarea mi jloacelor băneș ti necesare s tatului
pentru exercitarea funcț iilor sale.
Rolul economic -se referă la influenț a pe care o are bugetul de stat asupra dezvoltă rii
economico -sociale respectiv la încurajarea sau frânarea anumitor procese ș i fenomene
economice.St atul încearcă să utilizeze impozitele,taxele,subvențiile ca pârghii pentru influenț area

9
conjuncturii economice și urmăreș te dezvoltarea sau din contră,restrângerea unor activităț i,a
producției ș i consumului diferitelor produse(de exemplu acordarea de subve nții în agricultură pentru
stimularea producț iei sau introducerea accizelor pentru dimensionarea cererii ).
Rolul alocativ -este refle ctat de repartizarea pe destinaț ii a fon durilor financiare constituite î n
conditiile legii pentru fiecare an bugetar(anul bugetar este anul calendaristic care incepe la 1
ianuarie și se î ncheie la 31 decembrie -dar nu pentru toate țările),statul fiind cel care în mod
tradițional îsi asumă sarcina finanță rii serviciilor publice.
Rolul redistributiv -rezultă din faptul că bugetul de stat este un mijloc cu aj utorul că ruia se
redistribuie o parte din produsul intern brut respectiv r esurs e mobilizate din impozite ș i taxe,prin
intermediul anumitor cheltuieli pe care le face statul.Ca de exemplu, impozitul pe dividende
afectează într -o oarecare masură puterea de cum părare a posesorilor de titluri prin prisma faptului că
din profitul generat d e investiție,statul preia o anumita cotă(16 %) pe care o transferă că tre
segmentele defavorizate de populație,mărindu -le astfel puterea de cumpărare prin intermediul
indemnizaț iilor,ajutoarelor,alocaț iilor.
Rolul de reglare -acesta se realizează prin dimens ionarea veniturilor,cheltuielilor ș i a soldului
bugetar(excedent sau deficit).
Cât privește resursele la dispoziția statului,acestea pot fi angrenate în relansarea activităților
economice sau din contră pot fi utilizate pentru frânarea acestora. În condiții de creștere a
fiscalității,veniturile se reduc ceea ce presupune o influență negativă asupra consumului.Pe de altă
parte,reducerea impozitelor și taxelor are ca efect creșterea veniturilor disponibile și în consecință
încurajarea consumului.Astfel,prin in termediul cotelor de impunere stabilite de stat poate fi susținută
creșterea economică.
Cheltuielile au și ele o influență asupra consumului si producției naționale.De
exemplu,creșterea salariilor conduce la o cerere accentuată de bunuri și servicii și imp licit la
stimularea producției naționale. Totodata reducerea cheltuielilor publice poate reprezenta și o cale
prin care Guvernul limitează importurile si scade inflația.
În perioadele de boom economic,excedentul bugetar permite finanțarea cheltuielilor de
capital iar în perioadele de recesiune,o parte a cheltuielilor poate fi acoperită prin intermediul
împrumuturilor.Un deficit bugetar controlat asigură limitarea presiunii fiscale.

10
Funcț iile bugetului de stat
Funcț iile bugetului de stat sunt în legătură directă cu funcțiile finanțelor publice fiind parte
componentă a acestora și sunt următoarele:
1.Funcția de repartiție -se referă la constituirea fondurilor financiare si alocarea acestora în
funcție de destinație,potrivit reglementărilor legale ,și cuprinde două faze:
 constituirea fondurilor
 distribuirea fondurilor
Mobilizarea și constituirea resurselor financiare ale statului reprezintă prima fază .Aceste
resurse provin di n impozite,taxe,contribuții,în cea mai mare parte și într -o măsură mai mică din
avuția statului sau alte transferuri primte din străinătate.Se nasc astfel relații financiare între
contribuabili(persoane fizice și juridice),pe de o parte și stat pe de altă parte.
Distribuirea resurselor bănesti reprezintă a doua fază și presupune repartizarea fondurilor
bănesti la dispoziția statului pe beneficiari,persoane fizice și juridice.În prealabil sunt analizate
nevoile existente in anul de referință și ierarhizate în funcție de importanța lor.
2.Funcț ia de control -vizea ză modul de utilizare a fondurilor financiare și rezultă din faptul că
acestea aparțin întregii societăți.
Statul are obligația să urmărească cu maximă prudență în ce fel sunt utilizate resursele,dacă
s-au respectat obiectivele stabilite i nițial și dacă s -au satisfăcut nevoile sociale în condiții de
eficiență maximă. Prin funcția de control se are în vedere încasarea ritmică și în cuantumul prevăzut
a veniturilor statului,instaurarea și menținerea disciplinei financiare precum și limitarea e vaziunii
fiscale.
Principalele obiective ale funcției de control sunt:
-exprimarea în formă bănească a efortului financiar al statului pentru îndeplinirea funcțiilor sale
-eficacitatea efortului financiar alocat
În România controlul bugetar este exercitat de către:
 Curtea de Conturi
 Parlamentul si Guvernul României
Între funcția de repartiție și funcția de control există raporturi de intercondiționare în sensul
că,pe de o parte funcția de repartiție oferă orizont de manifestare funcției de control iar pe de altă
parte funcția de control poate genera modificări asu pra repartiției resurselor băneș ti(ca de exemplu
atunci când sunt depistate venituri suplimentare).

11
1.4.Principiile bugetare
Pornind de la faptul că bugetul este un act normativ prin care se dimensionează veniturile și
cheltuielile aferente unui an bugetar,se subîntelege că acesta trebuie să respecte niște
reguli,cunoscute în practica de specialitate sub denumirea de principii b ugetare.
Atât prin legea fundamentală a țării(Constituția) cât si prin Legea Finanțelor Publice(legea
nr.500 /2002 ) sunt formulate principiile care stau la baza elaborării și execuției bugetului de
stat,principii care se pliază și pe celelalte bugete din co mponența bugetului public național și care au
rolul de a asigura o gestionare corectă a resurselor financiare publice.
În practica bugetară se utilizează următoarele principii:
1.Principiul universalită ții
2.Principiul publicită ții
3.Principiul unității bu getare
4.Principiul unității monetare
5.Principiul specializării bugetare
6.Principiul anualității
7.Principiul echilibrului bugetar
8.Principiul neafectării veniturilor

Principiul universalită ții-presupune ca veniturile și cheltuielile publice din fiecare exercițiu
financiar să se inscrie în buget în sumele lor totale(brute),fără compensări sau omisiuni.Acest lucru
oferă Parlamentului posibilitatea de a cunoaște resursele pe care urmează să le încaseze executivul
în cursul anului dar și destinațiile ce vor fi date acestora.
Bugetul de stat elaborat și executat în baza acestui princiupiu poartă numele de buget brut.
Principiul universalității este necesar pentru:
-cunoașterea în marime exactă a veniturilor și a cheltuielilor statului
-repartizarea corectă a fondurilor
-facilitarea activității de control financiar
În practica bugetară sunt evidențiate câteva excepții de la principiul universalității cum ar fi:
 sume ce reprezintă donații și sponsorizări acordate cu o destinație precisă,care nu majorea ză
fondurile publice ci sunt folosite pentru realizarea unor activități subiective.
 reconstituirea creditelor bugetare care presupune restituirea către buget a unor sume
necuvenite,acordate din bugetele anilor trecuti .

12
 fondurile de sprijin -sunt constituite din bani acordați de persoane fizice sau juridice în scopul
realizării unor obiective,lucrări de interes public.
Bugetul de stat elaborat si executat prin acceptarea a cel puțin uneia dintre aceste abateri de la
principiul universalității se numește buget mixt.

Principiul publicității -după dezbaterea și aprobarea bugetului de stat de către Parlament
acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial pentru informarea națiunii,a fiecarui cetațean,cu privire
la veniturile si cheltuielile bugetare.
Aplicarea acestui principiu are la bază democrația societații în care trăim,bugetul aflându -se la
dispoziția tuturor celor interesați.
Totodată publicitatea este asigurată prin intermediul mass -mediei,presei scrise și audio –
vizualului pentru o informare cât mai simp lă,clară și precisă a publicului larg cu privire la cifrele
înscrise în buget,la nivelul fiscalității și la evoluția veniturilor și cheltuielilor.
Potrivit articolului 9 din legea 500 /2002 “Sistemul bugetar este deschis și tra nsparent,
acestea realizându -se prin:
a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
b) dezbaterea publică a conturilor generale anu ale de execuție a bugetelor, cu prilejul aprobării
acestora;
c) publicarea în Monitorul Oficial al României, P artea I, a actelor normative de aprobare a
bugetelor și conturilor anuale de execuție a acestora;
d) mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informațiilor asupra
conținutului bugetului, exceptând informațiil e și documentele nepublicabile, prevăzute de lege .”
Necesitatea existenței acestui principiu rezidă și din faptul că,pentru participarea țării la
relațiile economice și financiare,organismele internaționale doresc sa cunoască informații referitoare
la nivelul datoriei publice,evoluția veniturilor și chel tuielilor,nivelul fiscalității,echilibrul sau
dezechilibrul bugetar influențând în mare masură credibilitatea țării pe plan internațional.
Astfel,publicarea informațiilor cu privire la bugetul de stat este o necesitate atât pe plan intern, cât și
pe plan e xtern, întrucât situația finanțelor publice, evoluția puterii de cumpărare a monedei
naționale, alături de dinamica producției industriale și de creșterea economică influențează decisiv
poziția și creditul de care se bucură un stat pe piața internațională de capitaluri.

13
Principiul unității bugetare -presupune ca veniturile și cheltuielile bugetare anuale în
sumele lor globale să fie cuprinse într -un si ngur document pentru o utilizare și monitorizare
eficientă a fondurilor la dispoziția statului.
Astfel este asigurată o cunoaștere de ansamblu asupra celor două componente ale bugetului
de stat(venituri și cheltuieli),puterea legislativă putând lua decizii de anulare sau modificare a unor
cheltuieli neadecvate. În același timp,după aprobare,se oferă posibilitate a exercitării unui control
riguros cu privire la execuția optimă a bugetului.
Sunt cunoscute trei excepții de la acest principiu și anume bugetele autonome,bugetele
extraordinare și bugetele anexe ,întocmite de entități publice care își constituie fonduri proprii
pentru acoperirea anumitor cheltuieli.

Principiul unității monetare -potrivit căruia se impune exprimarea în monedă națională a
tuturor operațiunilor bugetare.

Principiul specializării bu getare -relevă faptul că veniturile sunt înscrise în buget pe surse
de proveniență iar che ltuielile pe categorii de nevoi și destinații în concordanță cu clasificația
bugetară.
Clasificația bugetară este elaborată de către Ministerul Finanțelor Publice,într -o ordine obligatorie si
după criterii unitare.
Clasificația bugetară cuprinde:
 pentru venituri -capitole și subcapitole
 pentru cheltuieli -părți,capitole,subcap itole,titluri,articole,aliniate

Principiul anualității -presupune ca veniturile și cheltuielile publice să fie aprobate de către
Parlament pe o perioadă determinată de timp și anume,12 luni,interval ce corespunde exercițiului
bugetar.
Potrivit acestui principiu,puterea executivă trebuie să încaseze venituri și să efectueze
cheltuieli publice doar în limita acestei perioade,la încheierea exercițiului bugetar fiind necesară
întocmirea unui nou buget valabil pentru anul bugetar următor.
Aplicarea principiului anualitații vizează pe de o parte perioada întocmirii și aprobării
bugetului de venituri și chel tuieli iar pe de altă parte intervalul de timp în care are loc execuția și
încheierea exercițiului bugetar.

14
În România(precum și în Germania,Franța etc) anul bugetar corespunde anului calendaristic
respectiv perioadei cuprinse între 1 ianuarie și 31 decemb rie dar sunt și state care încep anul bugetar
pe parcursul unui an calendaristic și îl încheie în anul calendaristic următor ca de exemplu:
o Marea Britanie,Canada,Japonia 1 aprilie -31 martie
o Suedia,Australia ,Egipt 1 iulie -30 iunie
o SUA,Thailanda 1 octombrie -30 septembrie etc.
Factorii care explică aceste diferențe sunt diverși:tradiția,caracterul economiei,programul de lucru al
Parlamentului etc.

Principiul echilibrului bugetar -prevede ca veniturile să acopere integral cheltuielile pe
parcursul celor 12 lun i ale anului bugetar.
Astfel,pentru a se asigura echilibrul și valabilitatea bugetului,nicio cheltuială publică nu
poate fi aprobată fără a se stabilii în prealabil din ce surse va fi acoperită.Acest principiu se
răsfrânge asupra tuturor celorlalte bugete din componența bugetului public național.
În condițiile actuale,bugetul se întocmește și se execută de cele mai multe ori în condiții de
deficit bugetar.Deficitul bugetar apare atunci cand cheltuielile publice depașesc resursele
disponibile.
Pentru asigurarea echilibrului bugetar,în prac tică sunt cunoscute trei modalități și anume:
1.Fondul de rezervă -constituit în fazele de boom economic și care are rolul de a finanța
dezechilibrele apărute în perioadele economice nefavorabile.
2.Fondul de egalizare -cu ajutorul căruia se finanțează deficitul bugetar prin emisiune monetară
suplimentară sau prin împrumuturi,obligațiile astfel asumate fiind stinse în perioadele favorabile.
3.Amortizarea alternativă -presupune ca în anii favorabili din punctul de vedere a l veniturilor să se
accelereze rambursarea datoriei publice și creșterea cheltuielilor iar în anii nefavorabili să se
diminueze rambursarea datoriei publice și să se micșoreze cheltuielile.Dezavantajul acestei tehnici
este dat de creditorii externi care de cele mai multe ori nu acceptă modificarea condițiilor privitoare
la datoria publică.

Principiul neafectării veniturilor -presupune depersonalizarea acestora,în sensul că ele sunt
destinate acoperirii unei nevoi publice fără a se cunoaște destinația expres ă ce li se rezervă.
Motivația ce a stat la baza instituirii acestui principiu rezidă din faptul că este dificil și incomod să
se stabilească câte un venit distinct,special pentru o anume nevoie.

15
Neafectarea veniturilor generează o mare flexibilitate în uti lizarea lor,deoarece oricare dintre
ele poate contribui la un moment dat la acoperirea unor nevoi.
Excepțiile de la acest principiu sunt reprezentate de bugetele extraordinare și cele ale fondurilor
speciale.

1.5.Struc tura B ugetului de stat
Intervenția statului în viața economică pentru înlăturarea dezechilibrelor apărute la nivel
macro și micro economic dar și pentru o bună funcționare a instituțiilor publice impune constituirea
unor fonduri financiare la dispoziția acestuia.
Fondurile financiare repre zintă totalitatea mijloacelor bănești necesare realizării obiectivelor
economico -sociale într -o anumită perioadă de timp.
Veniturile publice se realizează prin colectarea impozitelor,taxelor,contribuțiilor și altor
vărsăminte prelevate de la persoane fizic e și juridice.
Veniturile cuprinse în sistemul bugetului de stat sunt structurate pe capitole și subcapitole,ele fiind
înscrise și aprobate pe surse d e proveniență conform clasificației bugetare :
I.Venituri curente
II.Venituri din capital
III.Operațiuni financiare
IV.Subvenții
În cadrul veniturilor curente întâlnim următoarele:
1.Venituri fiscale
a)Impozite directe (impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozite pe spectacole etc)
b)Impozite indirecte
-acccize
-taxa pe valoare adăudată
-taxe vamale
2.Venituri nefiscale
-venituri din proprietate
-venituri din vânzări de bunuri și servicii
3.Contribuții de asigurări
-contribuțiile angajatorilor
-contribuțiile angajaților

16
II.Venituri din capital -venituri din valorificarea b unurilor statului
III.Operațiuni financiare
-încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
IV.Subvenții
-sume primite de la U.E.,donații etc
Impozitele directe reprezintă forma cea mai uzuală și cea mai veche de impunere. Acestea se
încasează direct,la anumite termene prestabilite și au caracteristic faptul că se stabilesc nominal în
funcție de veniturile sau averea persoanelor fizice și juridice pe baza cotelor de impozitare stabilite
de lege.
Impozitele indirecte se percep cu prilejul vânzări i unor bunuri și al prestării unor servicii și
se caracterizează prin faptul că cei care le varsă la bugetul de stat sunt producătorii,comercianții sau
prestatorii de servicii iar cei care le suportă efectiv sunt consumatorii bunurilor și ai serviciilor.
Accizele sunt taxe speciale de consum datorate bugetului de stat pentru o anumită categorie
de produse din producția internă sau din import.Acestea se stabilesc fie în sumă fixă pe unitatea de
impunere fie procentual prin aplicarea procentului la prețul de vânzare și sunt de două
feluri,armonizate și nearmonizate.
Taxa pe valoare adăugată(TVA) este un impozit indirect datorat bugetului de stat,în sfera de
cuprindere a taxei fiind cuprinse livrările de bunuri,prestările de servicii,achizițiile intracomunitare
și importul,cu condiția ca locul livrării să fie considerat ca fiind România,să rezulte dintr -o activitate
economică efectuată de o persoană impozabilă din punctul de vedere al taxei.În România cota
standard este de 24% alături de care mai sunt în vigoare încă două cote reduse,respectiv 9% și 5%.
Cheltuielile publice materializează funcția de repariție a finanțelor publice prin intermediul
căreia are loc redistribuirea resurselor financiare către diferite obiective sociale sau economice.
O politică bugetară eficientă implică colectarea resurselor din economie intr -un mod adecvat și
utilizarea acestora în mod responsabil pentru transpunerea în practică a obiectivelor stabilite în
programul de guvernare.
O gestionare corectă a fondurilor pub lice și o repartizare echitabilă a acestora poate conduce la o
creștere a economiei și a bunăstării tuturor cetățenilor statului.

17
Totalitatea mijloacelor prin care politicile publice sunt traduse în practică,înglobează
cheltuielile publice,care urmăresc ut ilizarea resurselor la dispoziția statului pentru finanțarea
programelor sociale,economice,administrative derulate de către executiv.
Mărimea cheltuielilor publice la nivel central diferă de la o țară la alta și de la o perioadă la
alta,structura acestora fiind puternic influențată de prioritățile trasate de Guvern.
Cheltuielile cuprinse în sistemul bugetului de stat sunt structurate pe
părți,capitole,subcapitole,titluri,articole,precum și aliniate,după caz.
Repartizarea sumelor mobilizate la bugetul de st at nu se poate realiza în mod eficient în lipsa unei
grupări a cheltuielilor,în funcție de obiectivele urmărite și de natura lor.
Dimensionarea cheltuielilor cât și distribuirea lor în funcție de necesitățile beneficiarilor
presupune cunoaș terea criteriil or de clasificare și anume:
 Clasificația economică -grupează cheltuielile după natura și efectul lor economic astfel:
1.”Cheltuieli curente ,din care:
-TITLUL I. Cheltuieli de personal
-TITLUL II. Bunuri și servicii
-TITLUL III. Dobânzi
-TITLUL IV. Subvenții
-TITLUL V. Fonduri de rezervă
-TITLUL VI. Transferuri între unități ale administrației publice
-TITLUL VII. Alte transferuri
-TITLUL VIII. Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare
-TITLUL IX. Asistență socială
-TITLUL X. Proiecte cu f inanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului
financiar 2014 -2020
-TITLUL XI. Alte cheltuieli
-TITLUL XII. Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă
2.Cheluieli de capital
-TITLUL XIII. Active nefinanciare
-TITLUL XIV. Active financiare
-TITLUL XV. Fondul național de dezvoltare
3.Operațiuni financiare
-TITLUL XVI. Împrumuturi

18
-TITLUL XVII. Rambursări de credite
-TITLUL XVIII. Operațiuni în curs de clarificare
-TITLUL XIX. Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul cure nt
-TITLUL XX. Rezerve,excedent /deficit”2

 Clasificația funcțională -presupune gruparea cheltuielilor după destinația lor pentru a evalua
alocarea fondurilor la dispoziția statului unor activități sau obiective care definesc
necesitățile publice.Cheltuielile sunt grupate pe părți,astfel:
1.”Partea I. Servicii publice generale
-autorități publice și acțiuni externe
-cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare
-alte servicii publice generale
-tranzacții privind datoria publică și împrumuturi
-tranzacții cu caracter general între diferite nivele ale administrației
2.Partea a II -a.Apărare,ordine publică și siguranță națională
-apărare națională
-ordine publică și siguranță națională
3.Partea a III -a.Cheltuieli social -culturale
-învățământ
-sănătate
-cultură,recreere și religie
-asigurări și asistență socială
4.Partea a IV -a.Servicii și dezvoltare publică,locuințe,mediu și ape
-locuințe,servicii și dezvoltare publică
-protecția mediului
5.Partea a V -a.Acțiuni economice
-acțiuni generale economice,comer ciale și de muncă
-combustibili și energie
-industria extractivă,prelucrătoare și construcții
-agricultură,silvicultură,piscicultură și vânătoare
-transporturi

2 Ministerul Finan țelor Publice -Bugetul de stat -Clasificațiile bugetare -anexa nr.1(economică)

19
-comunicații
-cercetare și dezvoltare în domeniul economic
-alte acțiuni economice ”3

 Clasificația administrativă -grupează cheltuielile în funcție de instituțiile prin care se
efectuează acestea:minister,departament,județ etc. Cheltuielile sunt grupate pe ordonatori
principali de credite care primesc resurse și le defalcă pentru nevoile prop rii și pentru
instituțiile subordonate(ordonatori secundari de credite,aceștia având aceleași atribuții față de
ordonatorii secundari de credite).

 Clasificația financiară -se referă la momentul în care este efectuată cheltuiala și la modul în
care sunt afe ctate disponibilitățile bănești.
a)cheltuieli definitive -se finalizează prin plăți și au scadențe certe(cheltuieli de
personal,transferuri,investiții,dobânzi etc).
b)cheltuieli temporare -au în vedere operațiunile de trezorerie vizând rambursarea unor
împrumuturi publice sau regularizarea unor avansuri.
c)cheltuieli virtuale -sunt reprezentate de acele cheltuieli efectuate numai în condițiile
producerii unor evenimente neprevăzute(ex:garanții de stat).

3 Ministerul Finan țelor Publice -Bugetul de stat -Clasificații bugetare -anexa nr.1

20
CAPITOLUL II:PROCESUL BUGETAR –
DEFINIRE,TRĂSĂTURI,ETAPE

2.1 Definire a și trăsături le procesului bugetar
Procesul bugetar reprezintă un ansamblu de operațiuni și măsuri întreprinse de instituțiile
specializate ale statului cu privire la elaborarea,aprobarea,execuția și controlul execuției
bugetului.Acesta se finalizează cu aprobarea contului general de execuție a bugetului.
Acest ansamblu de competențe,atribuții,obligații și drepturi are ca bază legală Constituția
României și celelalte legi specifice( legea 500 /2002 privind finan țele publice precum și legea
273/2006 pr ivind finanțele publice locale) și vizează veniturile și cheltuielile bugetare.
În funcție de gradul de dezvoltare economică dar și de anumite situații conjuncturale
existente într -o anumită perioadă,trăsăturile proc esului bugetar pot fi diferite de la o țară la alta
acesta având totuși câteva caracteristici fundamentale:
-este decizional,aspect ce re zultă din faptul că fondurile publice sunt limitate și de cele mai multe ori
insuficiente,iar nevoile generale ale cole ctivității sunt practic nelimitate.Pornind de la aceasta este
absolut necesar a se efectua o analiză și o ierarhizare a necesităților în funcție de prioritatea acestora.
-este ciclic,se reia anual stabilindu -se modalitățile și termenele de desfașurare și finalizare pentru
fiecare etapă a procesului bugetar.
-“este democratic ,fiind rezultat al exercitării atributelor statului de drept și al exercițiului puterii de
stat pe seama opțiunilor liber exprimate prin vot de către cetățeni. ”4
-este preponderent poli tic,deoarece se supune deci ziei politice a partidelor ce dețin majoritatea în
cadrul puterii legislative.
-are caracter public,mobilizarea resurselor dar și destinația cheltuielilor având impact asupra tuturor
domeniilor economico -sociale.

În derularea procesului bugetar sunt implicate mai multe entități publice importante cum ar fi
Parlamentul,Guvernul,Ministerul Finan țelor Publice ,Trezoreria Statului,organele autorității publice
locale, ordonatorii de credite, Curtea de Conturi.
Parlamentul este organ ul legislativ suprem format din două camere,Senat și Camera
Deputaților.Este constituit din reprezentanți ai partidelor politice,aceștia fiind aleși prin votul

4 Haralambie George Alin -Finan țe Publice,Editura Pro Universitaria,București,2013,pag.99

21
cetățenilor. Rolul Parlamentului este de a adopta legile bugetare anuale,legile rectif icative și legile
contului general anual de execuție.
Guvernul reprezintă puterea executivă în România și are la bază un program de guvernare
acceptat de Parlament.Guvernul este compus din primul -ministru și miniștri .
Rolul Guvernului este de a sigura:
-„realizarea politicii fiscal -bugetare, care ia în considerare perspectivele economice și prioritățile
politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament.
– elaborarea raportului privind situația macroeconomică pentru anul bugetar respectiv și proiecția
acesteia în următorii 3 ani;
– elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului,
în cadrul termenului limită prevăzut de prezenta lege;
– exercitarea conducerii generale a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în care
examinează periodic execuția bugetară și stabilește măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea
echilibrului bugetar, după caz;
– supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare și a co ntului general
anual de execuție;
– utilizarea fondului de rezervă bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa, pe bază de
hotărâri. ”5
Ministerul Finanțelor Publice este organ ul de specialitate al administra ției publice
centrale,din subordinea Guvernului.Este o instituție cu personalitatea juridică ce aplică Programul de
guvernare și strategia în domeniul finanțelor publice.
Trezoreria Statului este potrivit Ordonan ței de urgență nr.146 /2002 un sistem unitar și
integrat prin care statul asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăț i privind fonduri publice,
inclu siv cele privind datoria publică, și a altor operațiuni ale statului, în condiții de siguranță și î n
conformitate cu dispoziti ile legale î n vigoare.
Curtea de Conturi este instituția supremă de control a finanțelor publice,subordonată direct
puterii legislative și are rolul de a stabilii eficiența,eficacitatea si economicitatea execuției bugetare.

Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte org ane de specialitate
ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor
publice autonome.Aceștia repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru

5 Legea 500/2002 privind Finan țele Publice,capitolul II,secțiunea a 2 -a

22
bugetele publice ierarhic infer ioare, ai căror conducători sunt ordonatorii secundari sau terțiari, după
caz.
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul
propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate ai căror conducători sunt o rdonatorii
terțiari de credite.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare care le -au fost repartizate numai
pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc.

2.2 Etapele procesului bugetar
În Români a procesul bugetar cuprinde următoarele etape:
1.Elaborarea proiectului de buget
2.Aprobarea bugetului
3.Execuția bugetului
4.Încheierea execuției bugetului
5.Controlul execuției bugetului
6.Aprobarea execuției bugetului

2.2.1 Elaborarea proiectului de buget reprezintă prima etapă a procesului bugetar și constă în
formularea de propuneri ale ordonatorilor de credite cu privire la veni turile și cheltuielile bugetare
viitoare.Toate aceste propuneri sunt comunicate Ministerului Finanțelor Publice ,instituția
specializată și cu responsabilități esențiale în procesul bugetar,fiind incluse într -un singur document
numit “proiectul bugetului de stat”.
Deoarece proiectul de buget trebuie sa asigure un echilibru economico -financiar, elaborarea
corectă a acestuia tre buie să se realizeze în baza unor indicatori statistici, unor programe de
cercetare și prognoză, efectuate de organismele de specialitate.
Elaborarea proiectului de buget se face de către Guvern prin intermediul Ministerului
Finanțelor Publice,avându -se în vedere următoarele aspecte:
-prognoza principalilor indicatori macroeconomici și sociali (produsul intern brut, numărul mediu de
salariați, numărul de șomeri , rata inflației etc), pentru anul bugetar pentru care se întocmește
proiectul de buget dar și pentru următorii 3 ani.
-strategiile, prioritățile și propunerile de cheltuieli ale principalilor ordonatori de credite
-politica fiscală și bugetară

23
-programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în vederea finanțării unor acținui de
ansamblu , programe ce sunt însoțite de estimarea anuală a performanțelor unde trebuie precizate
costuri, obiective, rezultate.
-“propunerile de sume defalcate din veniturile bugetului de stat, precum și transferurile consolidate
pentru autoritățile administra ției publice locale. ”6
– deficitul bugetar sau mai exact modalitatea prin care acesta poate fi finanțat .
– nivelul datoriei publice .
Acești indicatori ce stau la baza fundamentării proiectului de buget sunt elaborați de organele
abilitate până la data de 31 martie a anului curent , pe masura desfășurării procesului bugetar aceștia
urmând a fi actualizați.
Potrivit reglementărilor în vigoare,elaborarea proie ctului de buget urmărește un calendar care
conține termenele limită pentru finalizarea fiecărei subetape a acestuia.
a) Obiectivele fiscale și bugetare pentru anul bugetar pentru care este elaborat proiectul de buget
precum și pentru următorii 3 ani,sunt înaintate Guvernului,de către Ministerul Finanțelor Publice
până la 1 mai ,acestea fiind însoțite și de limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de
credite.
b) Responsabilitatea aprobării acestor obiective și a limitelor de cheltuieli revi ne
Guvernului,termenul limită fiind 15 mai,ulterior informând comisiile pentru buget,finanțe și bănci
ale Parlamentului cu privire la orientările principale ale politicii sale macroeconomice.
c) Până la data de 1 iunie a fiecarui an bugetar,Ministerul Finanțelor Publice trebuie să transmită
ordonatorilor principali de credite o scrisoare -cadru în care va menționa cadrul macroeconomic ce
va sta la baza fundamentării proiectului de buget,metodologia elaborării acestuia dar și limitele de
cheltuieli ce au fost abrobate de Guvern.
d) Orice modificare apărută ca efect a schimbării cadrului macroeconomic asupra limitelor de
cheltuieli bugetare va fi comunicată ordonatorilor principali de credite de către Ministerul Finanțelor
Publice până la data de 15 iunie,p roiectul de buget putând fi astfel definitivat.
e) Data de 15 iulie este termenul limită până la care ordonatorii principali de credite sunt obligați să
depună la Ministerul Finanțelor Publice,propunerile bugetare și anexele aferente acestora pentru
anul u rmător precum și estimările pentru următorii 3 ani,toate acestea însoțite de documentații
concludente.

6 Haralambie George Alin -Finan țe Publice,Editura Pro Universitaria,București,2013,pag.100

24
f) Forma finală a proiectului de buget și anexele acestuia se depun la Ministerul Finanțelor Publice
de către ordonatorii principali de credite până la 1 august a fiecărui an bugetar,nu înainte ca cele
două camere ale Parlamentului să înainteze Guvernului bugetele proprii spre a fi incluse în proiectul
bugetului de stat.
g) Până la data de 30 septembrie,Ministerul Finanțelor Publice trebuie să întocmească proiectele
legilor bugetare și proiectele bugetare,în baza proiectelor înaintate de către ordonatorii principali de
credite și a bugetului propriu,acest ea urmând a fi depuse la Guvern pentru prima lectură.
Proiectul legii bugetului de stat este însoțit de un raport privind situația macroeconomică pentru anul
bugetar pentru care se elaborează și proiecția acestuia în următorii 3 ani.
h)Prima zi a lunii noiembrie reprezintă termenul limită până la care Ministerul Finanțelor Publice
trebuie să definitiveze pr oiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite și al bugetului
propriu precum și proiectele legilor bugetare anuale,în baza prognozelor realizate de Comisia
Națională de Prognoză,și să le depună la Guvern.
i) După însușirea de către Guvern a pro iectelor legilor bugetare și de buget ,acesta le transmite spre
adoptare Parlamentului, cel târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an,moment în care se
finalizează prima etapă a procesului bugetar.

2.2.2 Examinarea și aprobarea în Parlament a proiectului bugetului de stat
Potrivit Constituției României instituția publică împuternicită și competentă să aprobe
proiectul de buget este Parlamentul. Cu privire la această operațiune,în practică sunt cunoscute două
variante :
1.Parlamentul are dreptul s ă aprobe bugetul exact în formula în care a fost întocmit de către Guvern
sau să îl respingă .
2.Dreptul de a -i aduce modificări pe seama propunerilor de amendamente facute de către comisiile
permanente,modificările vizând reducerea cheltuielilor și creșter ea veniturilor înscrise în proiectul
de buget.
Potrivit Legii 500 /2002 privind finanțele publice , Bugetele se aprobă de Parlament pe
ansamblu, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe
ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum și creditele de angajament pentru
acțiuni anuale și mult ianuale .
Estimările pentru următorii 3 ani referitoare la creditele bugetare și creditele de angajament
reprezintă informații privind necesarul de finanțare pe te rmen mediu, nefăcând obiectul autorizării

25
pentru anii bugetari respectivi, acestea fiind prezentate Parlamentului și publicate în Monitorul
Oficial al României, având valoare orientativă.
În cadrul celei de -a doua etape a procesului bugetar distingem următ oarele etape :
1.Prezentarea de către primul ministru sau de către ministrul finanțelor a raportului pe marginea
proiectului de buget în plenul Parlamentului.
2.Examinarea proiectului în comisiile permanente ale Parlamentului.Aceste comisii de specialitate
care vizează fiecare domeniu economic(sănătate,apărare,educație,cultură) pot propune anumite
amendamente,fiecare dintre comisii trebuind să se pronunțe și să îș i exprime poziția(avizare sau
respingere) cu privire la proiectul de buget în cauză. În același timp, examinarea este realizată și de
către Compartimentul tehnic -legislativ al fiecărei Camere.
3.Examinarea proiectului de către comisia de specialitate a Par lamentului -Comisia de buget,finan țe
și bănci -care totodată trebuie să se pronunțe în legătură cu amendamentele aduse de către celelalte
comisii,concluziile fiind transmise către Parlament pentru aprobare.
4.Dezbaterea proiectului de buget și a amendamentel or aduse acestuia în ședința comună a Senatului
și Camerei Deputaților.
„Amendamentele și articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților și
senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune.
După încheierea dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun în ansamblu votului final al
deputaților și senatorilor. ”7
5.Promulgarea legii bugetului de stat de către Președinte.
6.Publicarea legii în Monitorul Oficial,aceasta intrând în vigoare la data publicării dar nu mai îna inte
de 1 ianuarie.
„În cazul în care legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea
exercițiului bugetar, Guvernul îndeplinește sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele
lunare de cheltuieli neputând depăși de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent .”8
7.”Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi de rectificare
elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. ”9

7 Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului,art.66 -67

8 Haralambie George Alin -Finan țe Publice,Editura Pro Universitaria,București,2013,pag.101

9 Lazăr Cornel , Matei Mirela,Jean Andrei , “Finanțe”, E ditura Universitații Petrol – Gaze,Ploiești,2007, pag. 250

26
2.2.3 Execuția bugetului de stat
Execuția bugetului este cea mai importantă etapă a procesului bugetar și reprezintă
activitatea de încasare a veniturilor și de efectuare a plății cheltuielilor aprobate prin buget.
Pe parcursul întregului an bugetar,care în România coincide cu anul calend aristic sunt
derulate o serie de operațiuni cu privire la încasarea veniturilor și plata cheltuielilor
bugetare ,ansamblul acestora reprezentând execuția de casă a bugetului.
În România, execuția de casă a bugetului se realizează prin T rezoreria statului, care este o
instituție specializată aflată în subordinea Ministerului Finanțelor Publice ,dar și prin intermediul
băncilor comerciale.
Pentru ca execuția bugetară să fie eficientă se au în vedere mai multe aspecte :
 Încasarea și utilizarea corectă a resurselor
 Implementarea bugetului potrivit legii în vigoare
 Adaptarea întregului proces la modificările apărute în mediul macroeconomic
Trebuie precizat faptul că înainte de trecerea la execuția efectivă a bugetului are loc
operațiunea de repartizare a veniturilor și cheltuielilor bugetare pe trimestre și instituții.
Astfel, veniturile și cheltuielile aprobate prin bugetul de stat sunt repartizate pe trimestre în
funcție de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele și posibilitățile de asigurare a
surselor de finanțare a deficitului bugetar și de perioada în care este necesară efecturarea
cheltuielilor.
Repartizarea veniturilor și cheltuielilor este aprobată de către Ministerul Finanțelor Publice și
ordonatorii de credite bugetare.
Ministerul Finanțelor Publice aprobă repartizarea cheltuielilor pe capitole și în cadrul
acestora pe titluri iar a veniturilor pe capitole și subcapitole la propunerea ordonatorilor principali de
credite.
Ordonatorii principali de credite aprobă repartizarea pentru celelalte subdiviziuni ale
clasificației bugetare,pentru bugetele proprii și pentru bugetele ordonatorilor secundari sau terțiari
de credite,după caz ,în timp ce ordonatorii secundari de credite sunt responsabili cu repartizarea
veniturilor și cheltuielilor pentru bugetele proprii și cele ale ordonatorilor terțiari.
Repartizarea acestora se poate modifica de către Ministerul Finanțelor Publice, în cazul în
care în baza unor dispoziții legale au loc treceri de unități, acțiuni sau sarcini de la un ordonator
principal de credite la altul. Modificările se introduc atât în bugetele ordonatorilor principali de

27
credite cât și în structura bugetului de stat cu condiția de a nu afecta echilibrul bugetar și Fondul de
Rezervă.

Execuția veniturilor bugetului de st at

“Execuția veniturilor bugetului de stat constă în operațiunile de încasare a impozitelor, taxelor,
contribuțiilor și a altor venituri cuvenite acestui buget. ”10
Impozitul reprezintă prelevarea obligatorie,directă și nerambursabilă,fără contraprestație din
partea statului efectuată de persoanele fizice sau juridice pentru satisfacerea necesităților de interes
general.
Taxa reprezină suma plătită de o persoană fizică sau juridică pentru serviciile prestate
acesteia de o instituție publică sau un serviciu public.
Principiile ce stau la baza execuției veniturilor bugetare sunt :
 impozitele,taxele sau alte contribu ții pot fi înscrise în buget și încasate doar dacă acestea au
fost stabilite prin lege
 prin lege,este aprobată în fiecare an lista impozitelor, taxelor și a cotelor acestora, precum și
a celorlalte venituri ale statului care urmează să se perceapă
 este strict interzisă perceperea sub orice titlu și sub orice denumire de contribuții directe sau
indirecte în afara celor stabilite prin lege.
Execuția bugetară trebuie să se deruleze pe o perioadă de 1 an de zile -timpul corespun zător
exercițiului bugetar,astfel,orice venit care nu a fost încasat până la data de 31 decembrie se va încasa
în contul bugetului pe anul următor.
“Încasarea veniturilor bugetar e se poate realiza prin unul din procedeele :
 calcularea și plata directă de către subiecți a impozitelor
 calcularea,reținerea și vărsarea la bugetul de stat a impozitului datorat de către o terță
persoană
 impunerea și reținerea de către organele fiscale
 utilizarea timbrelor fiscale”11

10 Lazăr Cornel , Matei Mirela,Jean Andrei , “Finanțe”, E ditura Universitații Petrol – Gaze,Ploiești,2007, pag. 251

11 ibidem

28
În primul caz,contribuabilii au obligația să evalueze obiectul impozabil,să calculeze
impozitul și să îl verse în contul bugetului de stat la termenele stabilite prin lege(ex :T.V.A,acci ze).
Cea de -a doua metod ă poartă numele de stopaj la sursă /reținere la sursă și presupune oprirea
impozitului la locul de acordare a venitului.Altfel spus,cel care are de plătit un venit este obligat prin
lege să calculeze și să rețină obligațiile fiscale aferente acestuia înaint e de a îl acorda.
Exemple de obligații fiscale cu stopaj la sursă : impozitul pe veniturile din salarii , impozitul pe
veniturile din pensii, impozitul pe veniturile din dividende, din jocuri de noroc, din premii,
contribuția pentru pensie, contribuția de sănătate, contribuția pentru șomaj.
Cea de a treia tehnică fiscală are în vedere faptul că organele fiscale au la dispoziție toate
datele necesare evaluării obiectului impozabil și calculării obligațiilor de plată.
Taxa de timbru este percepută pentru un s erviciu prestat sau o lucrare efectuată de anumite
organe și instituții publice care întocmesc sau eliberează diverse acte(ex :autentificarea anumitor acte
de către notarii publici,eliberarea unor autorizații ).
Etapele execuției veniturilor sunt următoarele :
1) Așezarea veniturilor bugetare -reprezintă prima etapă în cadrul execuției veniturilor bugetare
și const ă în identificarea materiei impozabile și determinarea mărimii acesteia.
2) Lichidarea veniturilor bugetare -se referă la stabilirea cuantumului obligației fiscale aferent
materiei impozabile,pe baza cotelor prevăzute de lege.
3) Emiterea titlului de percepere -constă în înscrierea într -un document(dispoziție) a
cuantumului venitului bugetar ,pe baza căruia organul fiscal este autorizat să perceapă un
anumit nivel în contul bugetului.
4) Perceperea veniturilor bugetare -reprezintă activitatea propriu -zisă de încasare a
impozitelor,taxelor și a altor venituri prevăzute în bugetul de stat.
Această operațiune presupune și urmărirea achitării integrale și la termenul stabilit prin lege
a obligațiilor fiscale de catre toți contribuabilii.
Neîndeplinirea de către contribuabil a obligațiilor fiscale ce îi revin determină autoritățile să
întreprindă acțiuni de executare silită.
Într-o primă fază contribuabilul primește o s omație de plată iar dacă în termen de 15
zile de la primirea acesteia nu își îndeplinește obligațiile,se continuă executarea silită în baza
unui titlu executoriu.Executarea silită a obligației fiscale se poate realiza prin
poprire,sechestrul bunurilor mobi le sau imobile.

29
Totodată,neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a obligațiilor fiscale ale
contribuabilului atrage după sine răspunderea pecuniană sau penală din partea
contribuabilului,în funcție de gravitatea faptei comise de către acesta.
În cazu l achitării cu întârziere a obligațiilor fiscale sunt aplicate sancțiuni sub forma
dobânzilor și penalităților de întârziere,care se suporta pentru fiecare zi de întârziere de la
data la care ar fi trebuit stinsă creanța fiscală(se impune un procent de 0,0 3% în cazul
dobânzilor și unul de 0,02% pentru penalitățile de întârziere).

Execuția cheltuielilor bugetului de stat

Execuția cheltuielilor bugetului de stat reprezintă activitatea de efectuare a cheltuielilor
prevăzute și aprobate prin acest buget.
Pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar,se stabilesc și se aprobă creditele bugetare .,după
clasificația economică,funcțională și pe surse de finanțare.
Deschiderea de credite bugetare este o operațiune prin care Ministerul Finanțelor Publice
transmite fonduri ordonatorilor principali de credite,la cererea acestora,în conturile deschise la
trezorerii.Aceste fonduri sunt ulterior folosite pentru realizarea obiectivelor propuse.
Conform Legii 500 /2002, creditul bugetar reprezintă sumă aprobată pr in buget, reprezentând
limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru
angajamentele legale contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare .
Totodată,în Legea Finanțelor Publice sunt întâlnite și noțiunile de credit de angajament și credite
destinate unor acțiuni multianuale.
Creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate pe
parcursul unui exercițiu bugetar.
Creditele destinate unor acțiuni multianuale sunt “sume alocate unor programe, proiecte,
subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an și dau
loc la credite de angajament și credite bugetare .”12
Execuția cheltuielilor bugetare se fundamentează pe următoarele principii :
a. Creditele bugetare sunt autori zate și aprobate prin legile bugetare anuale pentru cheltuielile
fiecărui an bugetar.
b. Creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi folosite pentru a finanța un alt capitol.

12 Legea 500 /2002 -Legea Finan țelor Publice ,Capitolul I,art.2

30
c. Creditele bugetare aprobate dar care nu au fost utilizate până la data de 31 decembrie,se
anulează iar cu ele se majorează Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului.
d. Creditele bugetare sunt nera mbursabile și nepurtătoare de dobândă.
e. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și
utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite.
f. Ordonatorii principali de credite pot propune anularea unor credite bugetare considerate a nu
fi necesare.
g. Creditele bugetare aprobate nu pot fi majorate fără a se preciza sursele de finanțare, excepție
fac alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite și în
cadrul acesto ra pe capitole, ce nu pot fi majorate.
h. „Virările de credite bugetare între subdiviziunile clasificației bugetare sunt în competența
fiecărui ordonator principal de credite,pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor
subordonate,și se pot efectua,încep ând cu trimestrul al treilea al anului bugetar,în limita a
20% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite,care
urmează a se suplimenta cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor. ”13

Etapele execuției cheltuielilor sunt următoarele :
1) Angajarea cheltuielilor bugetare -reprezintă actul care generează obligația unei autorități
publice de a plăti o sumă de bani unui terț,în baza unui document juridic(contract,hotărâre
judecătorească,lege).
2) Lichidarea cheltuie lilor bugetare -opera ția de constatare a realității serviciului
făcut(verificarea existenței angajamentului) în favoarea instituției publice și determinarea
cuantumului de plată,pe baza documentelor justificative.
3) Ordonanțarea cheltuielilor bugetare -constă în emiterea unei dispoziții(ordin) de plată a
sumei de bani de la buget în favoarea terțului.Practic,se confirmă că livrarea de bunuri și
servicii a fost efectuată și că plata se poate realiza.
4) Plata cheltuielilor bugetare -operația de achitare prop riu-zisă a banilor de către instituția
publică în favoarea terților .Efectuarea plăților are loc doar în baza unor acte justificative ce
respectă legea în vigoare.

13 Haralambie George Alin -Finan țe Publice,Editura Pro Univ ersitaria,București,2013,pag.104

31
Angajarea,lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor bugetare se efectuează de către
conducător ii instituțiilor publice(ordonatori de credite principali,secundari,terțiari) sau de către
împuterniciții acestora iar a patra operație -plata -se realizează de către contabili publici sau casieri.

2.2.4 Încheierea execuției bugetare
În România execuția bugetului de stat se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui
an,aplicându -se sistemul de gestiune ,care presupune că:
o Orice venit care nu a fost încasat până la 31 decembrie se va încasa în contul bugetului pe
anul viitor.
o Orice cheltuială neefectuată se va plăti în contul bugetului pe anul următor.
Pe baza documentelor contabile prezentate de ordonatorii principali de credite,a conturilor
privind execuția de casă a bugetului,Ministerul Finanțelor Publice întocmește contul general anual
de execuție a buge tului pe care îl prezintă spre analiză Guvernului.
Acestă lucrare conturează o imagine asupra nivelului realizat al veniturilor și cheltuielilor
bugetare dar și a soldului bugetului de stat care poate fi deficit sau excedent,în funcție de rezultatul
obținu t prin diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile efectuate pe parcursul întregului an
bugetar.
Excedentul bugetar este cazul favorabil în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile
bugetare iar deficitul este situația inversă,în care veniturile încasate nu acoperă cheltuielile
efectuate. De regulă,excedentul rezultat la finalul exercițiului bugetar se folosește pentru reducerea
deficitelor din anii anteriori.
Contul general anual de execuție a bugetului de stat are ca anexe conturile an uale de execuție
ale ordonatorilor principali de credite dar și anexele acestora.
Puterea executivă analizează contul general anual de execuție a bugetului și îl înaintează spre
aprobare Parlamentului până la data de 1 iulie a anului următor celui de execu ție.

32
2.2.5 Controlul și aprobarea executiei bugetare
Puterea legislativă transmite spre verificare contul general anual de execuție a
bugetului,Curții de Conturi.
Curtea de Conturi este instituția supremă de control a finanțelor publice,subordonată direct
Parlamentului și are rolul de a stabili eficiența,eficacitatea si ec onomicitatea execuției bugetare,
pronunțându -se și asupra modului de gestionare a banilor publi ci de către fiecare instituție publică și
pe ansamblu l bugetului.
Contul general anual de execuție a bugetului de stat se aprobă prin lege o dată cu aprobarea
conturilor anuale de execuție ale bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor spe ciale și
ale ordonatorilor principali de credite.
Curtea de Conturi are rolul de a verifica :
 Realitatea și legalitatea tuturor informațiilor cuprinse în documntele contabile și în proiectul
privind contul general anual de execuție a bugetului întocmit de Ministerul Finanțelor
Publice.
 Calitatea utilizării resurselor publice respectiv eficiența,eficacitatea și economicitatea
execuției bugetare.
 Depistarea ilegalităților în sfera utilizării fondurilor la dispoziția statului,evaluarea
prejudiciilor ce pot apă rea și recuperarea lor prin intermediul organelor judecăt orești.

Contul general an ual d e execuție a bugetului cuprinde conform capitolului III,secțiunea a IV –
a din Legea 500/2002,la partea de venituri prevederi bugetare inițial e,prevederi bugetare definitive
și încasări realizate,iar la partea de cheltuieli credite de angajament inițiale,credite de angajament
definitive, credite bugetare iniți ale,credite bugetare definitive precum și plăți efectuate.
După verificare,Curtea de Conturi întocmește raportul privind contul general anual de
execuție al bugetului de stat,care este apoi supus Parlamentului spre aprobare.

33
CAPITOLUL III:EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR
AFERENTE BUGETULUI DE STAT ÎN PERIOADA 2011 -2014
3.1 Analiza veniturilor Bugetu lui de stat
Resursele financiare ale statului prezintă un rol important în funcționarea normală a
societății, cumulând totalitatea mijloacelor bănești care se administrează de către autoritățile publice
în scopul îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor ce revin acestora, asigurând funcționarea structurilor
organizatorice corespunzătoare (insitituții publice centrale și locale, întreprinderi de stat).
Veniturile bugetului de stat în perioada 2011 -2014 au înregistrat următoarea evoluție:

Tabelul 1 Dinamica veniturilor aferente bugetului de stat în perioada 2011 -2014 -mii lei –
2011 2012 2013 2014
Total venituri 79.371.200 87.171.500 90.561.400 95.370.100
I.Venituri curente 77.058.300 83.577.100 86.694.000 86.878.400
1.Venituri fiscale 69.527.700 75.615.000 80.175.200 80.538.100
Impozit pe profit 10.289.200 10.824.700 10.893.200 12.190.300
Impozit pe salarii si venit 4.607.400 6.901.500 7.894.600 8.387.700
Impozite și taxe pe
proprietate -500 400 51.000 1.685.300
Impozite și taxe pe bunuri
și servicii 53.227.900 56.202.200 59.432.200 56.187.700
TVA 34.742.000 35.586.300 36.610.300 31.587.700
Accize 17.805.900 18.910.800 19.798.000 22.755.400
Alte impozite și taxe fiscale 22.500 20.100 31.100 7.300
2.Contribuții de asigurări 215.400 155.200 160.500 175.300
3.Venituri nefiscale 7.315.200 7.806.000 6.358.400 6.164.900
II.Venituri din capital 275.600 306.400 299.800 286.300
III.Operațiuni financiare 1.100 4.700 6.600 118.500
Încasări din rambursarea
împrumuturilor acordate 1.100 4.700 6.600 118.500

Sursa:MFP -execuția bugetară a bugetului general consolidat pe anii 2011 -2014 – date extrase și prelucrate de autor

34
În ceea ce privește veniturile totale ale bugetului de stat se înregistrează o creștere de la an la an a
acestora,de la 79.371.200 mii lei în anul 2011 la 95.370. 100 mii lei în 2014,în procente creșterea
fiind de 20%.
Analizând evoluția anuală a acestora,cea m ai mare creștere a avut loc în anul 2012 când veniturile
totale s -au majorat cu aproape 10 puncte procentuale față de anul anterior,iar cea mai mică creștere
s-a înregistrat în 2013,valoarea veniturilor totale crescând cu 3,8% față de anul 2012.
Veniturile curente au crescut constant în perioada analizată, dar ponderea lor în total venituri a
scăzut de la 97% în anul 201 1,la 91% în 2014.
Același trend se înregistrează dacă mă refer la ponderea veniturilor fiscale în total venituri, care au
scăzu t în această perioada cu 3,2 pp,de la 87,6% în anul 2011 la 84,4% în anul 2014.

Fig.1.Structura veniturilor curente ale bugetului de stat în perioada 2011 -2014 (% în venituri curente )

Sursa :Prelucrare proprie după Tabelul 1

Ponderea veniturilor fiscale în total venituri curente a crescut ușor de la an la an pe seama
introducerii de noi impozite,a creșterii salariilor precum și a majorării accizelor(fig.1).
În anul 2012,veniturile totale ale bugetului au crescut față de anul anterior cu 7.800.300 mii
lei,respectiv 9,8%.
Anul 2013 a adus o creștere față de 2012 de 3.389.900 mii lei,creșterea fiind în proporție de 3,9%. 90,23% 90,47% 92,48% 92,70%
0,28% 0,19% 0,19% 0,20% 9,49% 9,34% 7,33% 7,10%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%100,00%
2011 2012 2013 2014Veniturile curente aferente bugetului de stat
Venituri fiscale
Contribuții de asigurări
Venituri nefiscale

35
Același trend s -a înregistrat și în anul 2014, veniturile totale au crescut față de anul precedent cu
4.808.700 mii lei ceea ce reprezintă o creșter e de aproximativ 5 pp.
Impozitele și taxele pe proprietate au avut o creștere însemnată, de la valori negative înregistrate în
anul 2011,de -500 mii lei ,la 1.685.300 mii lei în anul 2014.
Aceleași impozite și taxe pe proprietate au crescut de 33 de ori în a nul 2014 față de 2013,de la
51.000 mii lei la 1.685. 300 mii lei pe fondul încasărilor semnificative la bugetul de stat ca urmare a
introducerii de la 1 ianuarie 2014 a impozitului pe construcții speciale (1,5%) ce aparțin persoanelor
juridice,impozit introd us prin OUG 102 /2013.
Încasările din impozitul pe profit au înregistrat o creștere de 11,9% în anul 2014 comparativ cu anul
precedent determinată de o evoluție pozitivă a încasărilor atât de la agenții economici cât și de la
băncile comerciale.
Încasăril e din impozitul pe salarii și pe venit s -au reali zat în anul 2014 în sumă de 8.387.700 mii
lei,ceea ce a reprezentat o creștere cu 6,2% față de aceeași perioadă a anului anterior fiind
influențate de creșterea numărului de salariați,de la 4.328.000 în anul 2013 la 4.423.000 în
2014,creșterea salariului mediu brut pe economie d ar și mărirea valorii punctului de pensie cu
3,75%,de la 762,1 lei la 790,7 lei.
Veniturile ob ținute din accize au înregistrat o creștere cu 14,9% în anul 2014 comparativ cu a nul
precedent,de la 19.798.000 mii lei la 22.755.400 mii lei determinată în primul rând de majorarea
cuantumului accizelor la unele categorii de produse(creștere cu 19,6% la benzină și cu 20,9% la
motorină) cât și de modificarea modului de calcul al valorii accizelor.
Creșterea veniturilor din contribuțiile de asigurări în anul 2014,cu 9,2% față de 2013 s -a datorat
creșterii efectivului de salariați precum și a creșterii salariului minim pe economie de la 800 lei /lună
la 900 lei /lună.
Luând în conside rare ultimii 3 ani ai orizontului de referință se constată o diminuare a veniturilor
nefiscale încasate la bugetul de stat,de la 7.806.000 mii lei în anul 2012,la 6.164.900 mii lei în anul
2014,diminuare cu aproximativ 21%. O creștere a acestora s -a înregis trat în anul 2012,cu 6,7% față
de anul 2011,creșterea nominală fiind de 490.800 mii lei.
Aceeași situație se observă dacă ne raportăm la veniturile din capital,tendința fiind de scădere în
anul 2014 cu 6,6 procente față de anul 2012.Pe de altă parte anul 2 012 a adus la bugetul de stat
venituri din capital în sumă de 306.400 mii lei,cu 11% mai mult decât în anul 2011.
Se remarcă creșterea înregistrată de operațiunile financiare care au crescut în perioada analizată cu
117.400 mii lei.

36
Fig.2.Evolutia principalelor venituri ale bugetului de stat in anii 2013 -2014(procent în total venituri)

Sursa:Prelucrare proprie după Tabelul 1

Se constată că scăderea încasărilor din TVA în cei 4 ani (10 %) este compensată de creșterea
încasărilor din accize, fapt r eflectat și în evoluția celor două impozite indirecte în a nii 2013 și 2014 (
vezi fig.nr.2 ).
Este evident faptul că în cei 2 ani cele 4 impozite au avut o evoluție liniară, excepție făcând TVA -ul
care a înregistrat în anul 2014 o pondere de 33% în total ven ituri,cu 7,4% mai puțin decât în anul
precedent, în timp ce impozitul pe profit și impozitul pe salarii și venituri au înregistrat creșteri
foarte mici, nesemnificative.

0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%
2013 201412% 12,78%
8,72% 8,80% 40,40%
33%
21,90% 23,90%
Impozit pe profit Impozit pe salarii și venit TVA Accize

37
3.2 Analiza cheltuielilor Bugetului de stat
Dimensionarea cheltuielilor publice totale și repartizarea acestora pe destinatii și beneficiari
rezultă direct din necesitățile acoperirii nevoilor publice, prezentându -se din punct de vedere mai
întai ca o chestiune politica de maximă importanță și apoi ca o chestiune economică, de colectare a
resurselor bănești necesare pentru acoperirea lor. Modificarea structurii cheltuielilor publice în
România exprimă modificarea alocării cheltuielilor publice în funcție de importanța socială.
Cheltuielile bugetului de stat în perioada 2011 -2014 au înregistrat următoarea evoluție:

Tabelul 2 Dinamica cheltuielilor aferente bugetului de stat în perioada 2011 -2014 -mii lei –
2011 2012 2013 2014
Total cheltuieli 106.088.700 104.569.800 110.128.000 115.615.900
Cheltuieli curente 99.873.400 100.150.000 105.691.200 110.670.400
I.Cheltuieli de personal 15.682.200 17.141.600 19.890.100 21.239.700
II.Bunuri și servicii 4.244.300 4.429.500 4.405.500 5.169.600
III.Dobânzi 7.736.500 9.221.100 9.208.100 8.724.300
IV.Subvenții 4.290.700 3.996.200 3.290.400 4.015.300
V.Transferuri între unități
ale administrației publice 26.969.700 24.843.500 27.854.800 29.988.500
VI.Alte transferuri 12.865.900 11.405.500 11.251.500 11.443.600
VII.Asistență socială 15.007.700 13.645.000 13.368.900 13.837.500
VIII.Alte cheltuieli 1.441.500 1.812.300 1.980.800 2.953.600
Cheltuieli de capital 3.830.000 2.108.400 2.446.000 2.850.100
IX.Active nefinanciare 2.317.100 2.085.900 1.794.400 2.429.300
X.Împrumuturi 214.690 96.920 35.040 113.600
XI.Rambursări de credite 2.419.500 2.642.400 2.627.400 2.620.100

Sursa:MFP -execuția bugetară a bugetului general consolidat pe anii 2011 -2014 – date extrase și prelucrate de autor

Analizând cheltuielile totale se observă o creștere a acestora de aproximativ 9 pp în anul 2014 față
de anul 2011 ceea ce reprezintă o valoare de 9.527.200 mii lei.
O scadere a lor se înregistrează în anul 2012,acestea diminuându -se cu 1.518.900 mii lei față de anul
2011 ceea ce reprezintă un proc ent de 1,5%.

38
Fig.3.Evoluția cheltuielilor totale în perioada 2011 -2014(mii lei)

Sursa :Prelucrare proprie după Tabelul 2

Începând cu anul 2013 cheltuielile totale încep sa crească,ajungând la o valoare de 115.615.900 mii
lei în 2014,cu aproximativ 5% mai mari față de anul pr ecedent(vezi figura 3).

Fig.4.Evoluția cheltuielilor cu personalul în perioada 2011 -2014(mii lei)

Sursa :Prelucrare proprie după Tabelul 2
98.000.000100.000.000102.000.000104.000.000106.000.000108.000.000110.000.000112.000.000114.000.000116.000.000
2011 2012 2013 2014106.088.700
104.569.800 110.128.000 115.615.900
Total cheltuieli
15.682.200 17.141.600 19.890.100 21.239.700
05.000.00010.000.00015.000.00020.000.00025.000.000
2011 2012 2013 2014
Cheltuieli de personal

39
Creșterea cheltuielilor totale este determinată în primul rând de majorarea cheltuielilor cu personalul
cu 35 % în anul 2014 față de anul 2011,de la 15.682.200 mii lei la 21.239.700 mii lei,acestea
crescând în fiecare an cu aproximativ 7% față de anul ante rior(vezi figura 4).
La fel ca și veniturile curente,cheltuielile curente au crescut constant în perioada supusă
analizei,același trend urmându -l și ponderea acestora în total cheltuieli(94% în 2011 resprectiv 95%
în 2014).
Cheltuielile de personal au înre gistrat în anul 2011 o pondere de 14,8% în total cheltuieli și o
pondere de 15,7% în cheltuielile curente,acest fapt datorându -se numărului mare al angajaților din
sectorul public.Proporțiile s -au menținut și în ceilalți ani analizați,în anul 2014 acestea având o
pondere de 18,4% în cheltuielile totale,respectiv 19,19% în cele curente.
În anul 2013 cheltuielile de personal au crescut cu 16 % față de anul anterior ca urmare a reîntregirii
salariilor personalului bugetar.
Creșterea cheltuielilor de personal c u 6,8% în anul 2014 față de anul precedent s -a datorat major ării
salariului minim pe economie la 900 lei /lună începând cu 1 iulie 2014 .
Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat valori apropiate în primii 3 ani analizați,în 2014
acestea crescând cu 21,8% față de 2011.Ponderea lor în cheltuielile curente s -a men ținut
constantă,creșterea de 0,42% în anul 2014 față de 2011 fiind nesemnificativă.
Creșterea venitului minim garantat precum și majorarea punctului de pensie au condus la creșterea
cheltuieli lor cu asistența socială,cu aproximativ 3,5% în anul 2014 față de anul 2013.
Dobânzile nu au înregistrat creșteri sau descreșteri substanțiale,menținându -se aproximativ la același
nivel în fiecare an.O creștere a acestora a avut loc în anul 2012,cu 19% fa ță de anul precedent.
Subvențiile au înregistrat o creștere î n anul 2014 de 22% față de 2013.
Cheltuielile de capital au înregistrat cea mai mare valoare în anul 2011, de 3.830.000 mii
lei,ajungând sa scadă în 2014 cu până la 26%.Această scădere dramatică este efectul crizei
economice care a condus la reducere a substanțială a investițiilor.

40
Fig.5. Evoluția veniturilor și cheltuielilor totale aferente bugetului de stat în perio ada 2011 -2014 (mii lei)

Sursa :Prelucrare proprie după Tabelul 1 și Tabelul 2

Analizând atât veniturile totale cât și cheltuielile totale constatăm că bugetele au înregistrat la
sfârșitul anilor luați în calcul deficit bugetar.
Acest aspect nu este surprinzător ținând cont de faptul că la elaborarea bugetului de s tat executivul a
planificat anual deficit bugetar.

3.3 Deficitul bugetar
Deficitul bugetar se înregistrează atunci când cheltu ielile publice depășesc nivelul
veniturilor.
Situația favorabilă este reprezentată de excedent bugetar,caz în care veniturile bugetare sunt
mai mari decât cheltuielile.
Deficitele bugetare au devenit, în societatea modernă, un fenomen obișnuit, pe fundalul
amplificării cheltuielilor publice și deteri orării situației financiare a mai multor state, mai mult sau
mai puțin dezvoltate.

79.371.200 87.171.500 90.561.400 95.370.100 106.088.700 104.569.800 110.128.000 115.615.900
020.000.00040.000.00060.000.00080.000.000100.000.000120.000.000140.000.000
2011 2012 2013 2014VENITURILE SI CHELTUIELILE AFERENTE BUGETULUI DE STAT IN
PERIOADA 2011 -2014
Venituri totale
Cheltuieli totale

41
Tabelul 3 Dinamica PIB -ului și a deficitului bugetar în perioada 2011 -2014 -mii lei –
2011 2012 2013 2014
PIB 557.300.000 586.700.000 628.600.000 674.300.000
Deficit 26.709.500 17.398.300 19.429.800 14.490.000

Sursa: MFP -PIB 2004 -2013,Informa ții execuție bugetară (PIB 2014,deficit)

Din tabelul 3 se observă faptul că PIB -ul României are o tendință de creștere de la an la an,în anul
2014 acesta atingând o valoare de 674,3 miliarde de lei,cu 21% mai mare decât în anul 2011.
Principala sursă de creșt ere a fost reprezentată de consum,pe fondul creșterii salariului minim cu
100 lei și a majorării punctului de pensie cu 3,75%.Creșterile nu au fost spectaculoase și nu s -au
resimțit foarte mult în bugetul propriu al fiecărui cetățean însă cele câteva zec i de lei în plus
cheltuite pe fiecare lună de milioane de români s -au adunat și și -au pus amprenta asupra
consumului.

Fig.6.Evoluția deficitului bugetar în perioada 2011 -2014 (mii lei)

Sursa:Prelucrare proprie după Tabelul 3
Deficit
2011 -26.709.500,0
2012 -17.398.300
2013 -19.429.800
2014 -14.490.000-30.000.000,0-25.000.000,0-20.000.000,0-15.000.000,0-10.000.000,0-5.000.000,00,0mii lei Evoluția deficitului bugetar în perioada
2011 -2014

42
Analizând deficitul bugetar în anul 2014 față de 2011 se constată o diminuare a acestuia cu aproape
50%,situație îmbucurătoare pentru economia României.
Tendința a fost de reducere de la an la an a deficitului,o ușoară creștere înregistrându -se în anul
2013,de 11,7 pp față de 2012.

Fig.7 . Ponderea deficitului bugetar în PIB în perioada 2011 -2014 (procent în PIB )

Sursa: Prelucrare proprie după Tabelul 3

Ca pondere în PIB,acesta a scăzu t de la 4,8% în anul 2011,la 2,1 % în 2014 ceea ce confirmă
continuarea unui proces de consolidare fiscală pe care România îl are ca obiectiv și care se bazează
pe o politică bugetară prudentă și sustenabilă.
Reducerea deficitului bugetar nu este neap ărat un scop î n sine ci mai degrabă un mijloc de stimulare
a activității economice .
Printre obiectivele principale ale politicii fiscal -bugetare pe anul 2012 se numără
consolidarea fiscală în vederea menținerii unui nivel sustenabil al deficitului bugetar lucru reflecta t
și în faptul că acesta a scăzut de la 4,8% din PIB în 2011 la 3% din PIB în anul 2012, precum și
reducerea dar mai ales prevenirea apariției de noi arierate.
În anul 2013 Guvernul a reușit să îndeplinească mai multe obiective ale politicii bugetare :
-salariile bugetarilor au crescut cu 15% , la fel și salariul minim
-pentru prima dat ă, după 3 ani, pensiile au crescut cu 4%
2011 2012 2013 20144,80%
3% 3,1%
2,10% Ponderea deficitului bugetar în PIB
Deficit

43
-venitul minim garantat s -a mărit cu 8%
-au fost plătite datoriile mai vechi de 90 de zile (arieratele) în valoare de peste 2,6 m iliarde
lei,pentru medicamente
-printr -un management adecvat al datoriei publice s -au ob ținut eco nomii de peste 600 milioane
lei,România reducând împrumuturile atât pe piața internă dar mai ales pe cea externă.
Toate aceste măsuri ce au vizat în primul rân d creșterea cheltuielilor,în condițiile în care veniturile
bugetare nu s -au ridicat la nivelul așteptărilor,nu au afectat considerabil soldul bugetului,deficitul
încadrându -se în țintele propuse și continuându -se astfel procesul amplu de consolidare fiscal ă.
Pe parcursul anului 2013 România a reușit să iasă de sub pragul de deficit bugetar excesiv și să
funcționeze în continuare pe baza unui management prudent al cheltuielilor publice.
Pentru anul 2014 obiectivul principal a rămas continuarea reducerii deficitului bugetar și
stimularea creșterii economice printr -un program axat pe investi țiile publice,acesta fiind primul an
în care investiția publică a depășit de aproape 3 ori deficitul bugetar.
Printre obiectivele îndeplinite de către Guvern în anul 2014 mai importante au fost :
-creșterea salariului minim de la 800 lei /lună la 900 lei /lună în iulie 2014
-majorarea punctului de pensie cu 3,75%,de la 762,1 lei la 790,7 lei.
-creșterea venitului minim garantat cu 4,5%

3.4 Perspective bugetare pentru anii 2015 -2018

Politica fiscal -bugetar ă pe termen mediu are în vedere câteva aspecte economice importante
cum ar fi o responsabilitate și o disciplină financiară sporită,încurajarea unui comportament corect
în ceea ce privește interacțiunea stat -contribuabili ,stimularea investițiilor ,crearea de noi locuri de
muncă precum și continuarea în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar.
Se urmărește cu precădere o mai bună absorbție a fondurilor externe nerambursabile,care
valorificate cu profesionalism ar reprezenta o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen mediu și
lung a ec onomiei și societății românești.

44
Tabelul 4 Dinamica veniturilor prognozate pentru perioada 2015 -2018 -mii lei –
2015 2016 2017 2018
PIB 705.0 00.000 743.5 00.000 785.500.000 830.7 00.000
Total venituri 107.4 13.041 109.659.476 116.225.301 112.063.456
I.Venituri curente 95.726.147 99.463.374 105.519.019 111.741.020
1.Venituri fiscale 89.467.904 93.086.326 98.946.464 104.943.571
Impozit pe profit 12.622.500 13.001.176 13.752.775 14.102.706
Impozite și taxe pe
proprietate 1.682.400 1.732.872 1.779.659 1.824.151
Impozite și taxe pe bunuri
și servicii 64.555.125 67.453.747 71.916.555 76.643.864
TVA 55.537.200 58.326.380 61.348.420 64.689.540
Accize 24.195.000 25.494.000 27.125.000 28.832.000
Alte impozite și taxe fiscale 7.100 6.977 7.169 7.352
2.Contribuții de asigurări 183.846 193.694 203.878 214.394
3.Venituri nefiscale 6.074.397 6.183.354 6.368.677 6.583.055
II.Venituri din capital 286.591 295.188 304.930 315.602
III.Operațiuni financiare 6.303 6.492 6.667 6.834
Încasări din rambursarea
împrumuturilor acordate 6.303 6.492 6.667 6.834
IV.Subvenții(sume primite de
la UE) 11.394.000 9.894.422 10.394.685 –

Sursa:MFP -Legea bugetului de stat pe anul 2015 – date extrase și prelucrate de autor , http://cursdeguvernare.ro/prognoza -2015 -2018 (PIB)

În ceea ce privește veniturile totale ale bugetului de stat estiamte pentu perioada 2015 -2018 se
observă o creștere a acestora de la 107.4 13.041 mii lei în anul 2015 la 112.063.456 mii lei în anul
2018.În procente,majorarea ar fi de aproximativ 4,3% ceea ce reprezintă o valoare de 4.650.415 mii
lei.
Dintre acestea,veniturile curente ar urma să crească în anul 2018 cu 16,7 puncte procentuale față de
anul bugetar în desfășurare.

45
Analiza ponderii veniturilor f iscale prognozate pentru perioada 2015 -2018 în totalul veniturilor
bugetare demonstrează faptul că acestea rămân principala sursă de venituri pentru bugetul de stat.
La sfârșitul anului 2015 veniturile fiscale ar urma să reprezinte 83% din totalul resurselor la
dispoziția statului,ponderea crescând pe fiecare dintre următorii 2 ani cu aproximativ 1%.
În anul 2018 aceleași venituri fiscale vor ajunge să reprezinte în structura veniturilor totale un
procent de 93,7%.

Fig.8.Evoluția prognozată pentru veniturile bugetului de stat în perioada 2015 -2018(mii lei)

Sursa:Prelucrare proprie după Tabelul 4

Pe de altă parte,din figura nr.8 se remarcă o scădere a volumului veniturilor totale în anul 2018 față
de anul 2017 pe fondul neacordării subvențiilor.
Pentru anul 2015 principalele măsuri adoptate de Guvern vizează creșterea veniturilor și asigurarea
protecției sociale pentru anumite categorii de populație.
Astfel salariul minim pe economie a crescut încă de la 1 ianuarie a anului în curs la 975 lei/ lună iar
de la începutul lui iulie 2015 se așteaptă o creștere a acestuia până la valoarea de 1050 lei /lună.
Comparativ,în luna mai 2012 salariul minim era de doar 700 lei /lună,cu 29% mai mic decât în
prezent.
Creșterea salariilor în 2015 va avea ca efect câșt iguri suplimentare la bugetul de stat în contul
impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări,așteptându -se o majorare cu p ână la 5 procente
față de anul 2014.
102.000.000104.000.000106.000.000108.000.000110.000.000112.000.000114.000.000116.000.000118.000.000
2015 2016 2017 2018107.413.041 109.659.476 116.225.301
112.063.456
Venituri totale

46
Tendința este de creștere și pentru orizontul apropiat,cu aproximativ 5,5% pe an, anul 2 018 urmând a
aduce venituri în valoare de 214.394 mii lei din contribuțiile de asigurări,cu 16,6 pp mai mari decât
cele prognozate pentru anul în curs.
Un factor suplimentar îl reprezintă indexarea pensiilor cu 7,95%,lege intrată în vigoare de la 1
aprili e 2015.
Pe orizontul de referință cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare sunt înregistrate de
impozitele și taxele pe bunuri și servicii (9% din PIB),TVA(7,8% din PIB) și accize(3,4% din PIB).
Totodată,reducerea CAS cu 5% pentru angajatori,măsură introdusă prin Legea nr.123 /2014 ,va
influența în bine economia și mediul de afaceri prin crearea de noi locuri de muncă și scăderea astfel
a ratei șomajului până la 4,5% la sfârșitul anului 2018,fapt ce reiese din raportul privind situați a
macroeconomică,întocmit de Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru perioada 2015 -2018 se estimează următoarea evoluție a cheltuielilor bugetului de stat :

Tabelul 5 Dinamica cheltuielilor prognozate pentru perioada 2015 -2018 -mii lei –
2015 2016 2017 2018
Total cheltuieli 126.532.649 133.851.627 137.137.163 138.686.596
Cheltuieli curente 120.405.963 128.536.372 131.769.764 133.196.401
I.Cheltuieli de personal 20.048.007 21.047.030 21.592.195 21.941.990
II.Bunuri și servicii 5.042.804 5.190.795 5.314.272 5.431.789
III.Dobânzi 8.961.482 9.922.230 10.108.650 11.453.897
IV.Subvenții 3.659.959 4.202.873 4.272.750 4.281.225
V.Transferuri între unități
ale administrației publice 34.303.270 35.795.696 35.638.871 35.211.411
VI.Alte transferuri 11.638.959 14.718.772 13.524.027 14.145.640
VII.Asistență socială 13.865.301 16.395.812 16.923.057 17.409.319
VIII.Alte cheltuieli 2.201.438 2.146.776 4.406.605 4.228.795
Cheltuieli de capital 2.823.054 2.530.131 2.585.397 2.377.740
IX.Active nefinanciare 2.624.714 2.445.131 2.535.397 2.377.740
X.Împrumuturi 31.601 100.000 100.000 100.000
XI.Rambursări de credite 3.272.031 2.685.124 2.682.002 3.012.455

Sursa:MFP -Legea bugetului de stat pe anul 2015 – date extrase și prelucrate de autor

47
Pe termen mediu cheltuielile totale ale bugetului de stat au o tendință de creștere,cu 9,4% în anul
2015 față de 2014 și cu până la 20% în 2018 față de același punct de referință.
Același trend ascendent este urmat și de cheltuielile curente,care vor fi cu 10,6% mai mari în anul
2018 față de anul în curs,în termeni nominali creșterea fiind de aproape 1,3 miliarde de lei.
Acestea își mențin în continuare ponderea cea mai însemnată în totalul cheltuielilor bugetare,de 95%
în anul 2015 și de 96% pentru a nii 2016,2017 și 2018.

Fig.9.Evoluția prognozată pentru cheltuielile bugetului de stat în perioada 2015 -2018 (mii lei)

Sursa :Prelucrare proprie dup ă Tabelul 5

Nu numai veniturile vărsate la bugetul de stat din impozitul pe salariu și contribuții de asigurări se
vor mării ci și cheltuielile de personal ca urmare a creșterii salariilor .
Pe fondul majorării pensiilor vor crește și cheltuielile cu asistența socială ,de la 13.865.301 mii lei în
anul 2015 la 17.409.319 mii lei în 2018,însemnând un procent d e aproximativ 25%.
Pe linia împrumuturilor,se estimează o creștere a acestora de peste 30 de ori în anul 2018 față de
2015,de la 31.601 mii lei la 100.000 mii lei,România rămânând dependentă de capitalurile străine
pentru finanțarea deficitului bugetar dar și pentru micșorarea datoriei externe.
Ca efect secundar,vor crește și cheltuielile cu dobânzile cu cca 28 puncte procentuale în ultimul an
al orizontului luat în calcul față de cele estimate pentru anul 2015.
Cheltuielile de capital ,adică investițiile fă cute de stat, au o tendință descendentă ,din estimări reieșind
o scădere a acestora în anul 2018 cu aproximativ 16 pp față de anul în curs.Deseori țintele de deficit
120.000.000125.000.000130.000.000135.000.000140.000.000
2015 2016 2017 2018126.532.649 133.851.627 137.137.163 138.686.596
Cheltuieli totale

48
bugetar convenite cu FMI au fost îndeplinite prin sacrificarea investițiilor,acest lucru av ând
implicații negative asupra creșterii economice.
Fig.10 .Evoluția veniturilor și cheltuielilor totale ale bugetului de stat estimate pentru perioada 2015 –
2018(mii lei)

Sursa:Prelucrare proprie după Tabelul 4 și Tabelul 5

Din figura 10 se remarcă faptul că nu doar veniturile bugetare estimate pentru perioada 2015 -2018
urmează un trend ascendent ci și cheltuielile,la sfârșitul fiecărui an bugetar înregistrându -se deficit.
Dacă în 2014 deficitul bugetar a fost de 14.490.000 mii lei,pentru următorii ani estim ările arată că
acesta va crește,atingând în anul 2018 o valoare apropiată cu cel înregistrat la sfârșitul anului 2011.

107.413.041 109.659.476 116.225.301 112.063.456 126.532.649 133.851.627 137.137.163 138.686.596
-19.119.608 -24.192.151 -20.911.862 -26.623.140
-40.000.000-20.000.000020.000.00040.000.00060.000.00080.000.000100.000.000120.000.000140.000.000160.000.000
2015 2016 2017 2018Veniturile,cheltuielile și deficitul bugetar –
estimări 2015 -2018
Venituri totale
Cheltuieli totale
Deficit

49
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Datorită dimensiunii și complexității sale, economia unei țări nu se poate dezvolta și nu -și
poate desfășura activitatea fără a avea la bază un program economic care să cuprindă veniturile și
cheltuie lile pentru o anumită perioadă,acest program fiind denumit buget public național.
Componenta centrală a bugetului public național este bugetul de stat ,un document complex
prin care statul prevede anual mărimea și structura veniturilor și cheltuielilor din cadrul sectorului
public.
Faptul că resursele financiare sunt limitate iar nevoile oamenilor vor fi întotdeauna
nelimitate,reclamă utilizarea rațională a banilor publici și satisfacerea necesităților în funcție de
importanța lor.

Analizând bugetul de stat în perioada 2011 -2014 p rincipalele categorii de venituri ce au adus
încasări semnificative la fondul bugetului sunt TVA -ul,accizele dar și impozitul pe profit .
Însumate,acestea au contribuit cu suma de 66.533.400 mii lei la fondul bugetului de stat pe anul
2014,cu 5,9% mai mult decât în 2011 când valoarea totală a acestora a fost de 62.837.100 mi i lei.
Totuși ponderea lor î n structura veniturilor totale a scăzut de la 79% în anul 2011,la 70% în anul
2014,pentru anii 2012 și 2013 ponderea fiind de aproximativ 75%.
Aceeași tendință se estimează și pentru următorii 4 ani,cele 3 categorii de venituri fiscale urmând a
contribui cu suma de 92.354.700 mii lei la fondul bugetului de stat pe anul 2015 și cu până la
107.624.246 mii lei în ultimul an al oriz ontului de referință.

Chiar dacă veniturile totale au crescut de la an la an,cheltuielile totale au crescut si
ele,depășind ca valoare disponibilitățile,acest lucru având consecințe negative asupra soldului
bugetului.
Au crescut în principal cheltuielile de personal ca urmare a majorării salariului minim de la 800
lei/lună la 900 lei /lună în iulie 2014 .La începutul anului 2015 salariul minim a crescut din
nou,ajungând la valoarea de 975 lei /lună iar în luna iulie a anului în curs acesta ar urma să atingă
suma de 1050 lei /lună.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut și ele,ca urmare a majorării pensi ilor cu 4 % în anul
2013, cu 3,75% în anul 2014 și cu 7,95% începând cu luna aprilie a anului bugetar în desfășurare.

50
Deficitul bugetar a fost de 14.490.000 mii lei în anul 2014,cu aproape 50% mai mic decât în
2011,când acesta a avut o valoare însemnată,26.7 09.500 mii lei.
Totuși,pe termen mediu,datele arată că deficitul va crește din nou,ajungând în 2018 să atingă
valoarea înregistrată în anul 2011.
România este practic obligată să își reducă deficitul bugetar și să nu permită concretizarea
estimărilor nefav orabile pentru următorii ani ,acest lucru putând fi posibil prin îmbunătățirea
colectării impozitelor și taxelor , reducerea evaziunii fiscale, reducerea chelt uielilor cu bunuri și
servicii, reducerea birocrației, reducerea cheltuielilor cu dobânzile .
Datele oficiale demonstrează pe de altă parte că pe termen mediu vor crește cheltuielile cu
dobânzile,cu aproximativ 28% în anul 2018 față de anul 2015,ca urmare a împrumuturilor contracte
de statul român.
Mai grav este faptul că investițiile făcute de stat se v or reduce,cheltuielile de capital având o
tendință descendentă, din estimări reieșind o scădere a acestora în anul 2018 cu aproximativ 16 pp
față de anul în curs.
Alocarea unor sume importante pen tru cheltuielile de investiții, asigurarea sustenabilității
finanțelor publice, continuarea programului de consolidare fiscală, accesarea fondurilor comunitare
și accelerarea ritmului de absorbție al acestora, măsuri ferme de combatere a risipei în utilizarea
banului public, asigurarea s ecurității sociale ar trebui să devină priorită ți ale construcției bugetare
pentru anii următori.
Absorbția fondurilor externe nerambursabile reprezintă una dintre prioritățile de grad zero
ale Guvernului României. Alocarea substanțială de fond uri din part ea Uniunii Europene trebuie
valorificată optim, ea reprezentând o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a
economiei și societății românești, precum și un element central al sustenabilității bugetare prin
prisma caracterului nerambursabil al acestor fonduri.

Printre cele mai importante măsuri luate de stat în ultima perioadă se numără scăderea TVA –
ului la 9% pentru produsele alimentare începând cu 1 iunie 2015 ceea ce ar determina o creștere a
consumului,precum și reducerea cu 5% a CAS -ului pentru angajatori,măsură ce ar trebui să aibă
efecte pozitive asupra gradului de ocupare a forței de muncă.În plus,această măsură de scădere a
CAS -ului ar trebui să aibă ca obiectiv și creșterea numărului de contribuabili în deosebi prin
reducerea m uncii nedeclarate/munca la negru,unde principalul avantaj obținut de angajatori este
generat de sustragerea de la plata contribuțiilor sociale și a impozitelor către bugetul de stat.

51
În opinia mea,d irecțiile de acțiune pe termen mediu cu privire la venitur ile bugetare ar tr ebui
să vizeze în principal următoarele aspecte :
-reducerea evaziunii fiscale prin controale riguroase efectuate de c ătre ANAF în colaboare cu
celelalte organe și instituții de specialitate
-creșterea gradului de colectare a veniturilor
-lărgirea bazei de impozitare (prin crearea de noi categorii de contribuabili )
-scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje și echipamente menite să crească producția
– îmbunătățirea polit icii în domeniul investițiilor
– continuarea politicii de reducere și de pre venire a apariției de arierate
-creșterea eficienței investițiilor
-suprataxarea produselor de lux și a marilor averi, obținute în majoritate,pe căi ilegale
-combaterea corup ției
-creșterea sancțiunilor pentru cei care nu își îndeplinesc obligațiile de plată a taxelor, impozitelor și
a celorlalte contribuții către bugetul de stat

Bugetul rămâne una dintre cele mai importante și complexe probleme ale finanțelor
publice ,provocând numeroase discuții,dispute și neînțelegeri cu pri vire la resursele disponibile dar
mai ales la modul în care acestea vor satisface într -un mod cât mai eficient nevoile cetățenilor.

52
BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu Gheorghe,Popescu Gheorghe -Bugetul de stat al României ,Editura
Universitară,București,2007
2. Haralambie George Alin -Finanțe Publice ,Editura Pro Universitaria,București,2013
3. Lazăr Cornel, Matei Mirela, Jean Andrei, Finanțe, Editura Universității Petrol -Gaze,
Ploiești, 2007
4. Moșteanu Narcisa Roxana -Finan țe Publice ,Editura Universitară,București,2011
5. Văcărel Iulian,Gheorghe D. Bistrice,Florian Bercea,Gabriela Anghelache,Tatiana
Moșteanu,Maria Bodnar,Florin Georgescu -Finan țe Publice ,Editura Didactică și
Pedagogică,București,2007
6. ***Legea 500 /2002 privind Finanțele Publice(actualizată 2014)
7. ***Constituția României
8. ***www.mfinanțe.ro
9. ***www.lege5.ro( Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului)
10. ***www.insse.ro/cms/
11. ***www.consiliulfiscal.ro
12. ***www.codfiscal.net
13. ***www.eufinanțare.info
14. ***www.ccfiscali.ro
15. ***www.cdep.ro
16. ***www.anaf.ro
17. ***www.biblioteca -digitala.ase.ro

53