MINI -JOC DE CORELARE A ACTIVITĂȚILOR UNEI [602655]

CORAV
MINI -JOC DE CORELARE A ACTIVITĂȚILOR UNEI
ÎNTREPRINDERI

1 I. Prezentarea generală a jocului și managementul întreprinderii
CORAV se poate utiliza cu 3 -6 întreprinderi reprezentate prin consilii le de administrație alcătuite din maximum 5
studenți sau cursanți. Fiecare întreprin dere fabrică produse destinate î n exclusivitate fie pieței interne, fie pieței externe, ca
urmare a diferențelor majore dintre cerințele beneficiarilor de pe cele două piețe în situația simulat e prin acest minijoc.
Elem entele pe care este axat jocul se referă numai la procesele implicate de produsele care se exportă, făcându -se abstracție
de activitățile care se referă la producția pentru piața internă. În consecință Consiliile de administrație ale întreprinderilor
simul ate își concentrează deciziile asupra produselor pentru export, ignorând complet existența produselor destinate pieței
interne.
Pentru export, fiecare întreprindere poate fabrica maximum trei produse, denumite alfa, beta si gama . Deși de o
mare complexitat e, aceste produse se caracterizează printr -un ciclu scurt de producție – o lună – și un indice de elasticitate
pe piață ridicat. În procesul fabricării lui alfa, beta și gama se utilizează trei materii prime care se procură în exclusivitate
din import, pe lângă unele materiale achiziționate de pe piața internă, care nu se specifică încă în mod expres în joc.
În vederea achiziționării materiilor prime, fiecare întreprindere dispune de anumite fonduri, a căror mărime variază
în funcție de numărul unităților p articipante l a joc, în modul precizat în tabelul nr. 1.
Tabel nr. 1
Numărul întreprinderilor participante Valoarea fondurilor totale disponibile (în mii $)
3 600
4 450
5 350
6 300
Este recomandabil ca organele participative de management al e întreprinderilor din joc să formuleze politici
comerciale care să se reflecte atât în obiective, cât și în deciziile lunare adoptate pentru realizarea acestora.
Deci, activitatea managementului fiecărei întreprinderi din joc se concretizează în stabilire a obiectivelor pentru
perioada de desfășurare a jocului: luarea deciziilor lunare privind aprovizionarea, fabricarea și vânzarea produselor.

II. Stabilirea obiectivelor
Consiliul de administrație al fiecărei întreprinderi este necesar să previzioneze des fășurarea activității
întreprinderii prin elaborarea planului s ău semestrial. Având în vedere obiectivele urmărite prin joc, conținutul și modul de
derulare a acestuia, informațiile disponibile, se recomandă stabilirea obiectivelor prin intermediul indica torilor cuprinși în
tabelul nr. 2.
Extras din planul întreprinderii Tabel nr. 2
Nr. Crt. Obiective Trimestrul I Trimestrul II Semestru
1. Cifra de afaceri (mii $)
2. Necesar de aprovizionare
(mii $)
3. Profit (mii $)

Pentru determinar ea indicatorilor din tabel se folosește metodologia de planificare utilizata în întreprinderile
românești, evident luând în considerare volumul de informații sensibil mai redus de care se dispune în joc. Astfel, cifra de
afacere(CA) se calculează cu ajuto rul următoarei formule:
vi fiP Q CA
în care:
Qfi = cantitatea de produs (α, β și γ) care se anticipează ca se va vinde în perioada luată în considerare;
Pvi = prețul unitar pentru produsele i.
Cantitatea de produs α, β și γ se determina în funcție de resursele financiare alocate fiecărei întreprinderi de
prețu rile unitare ale materiilor prime care se vor importa, de structura producției pentru care se optează, de politica firmei,
de profitul unitar anticipat, etc.
Prețu rile unitare de vânzare ale produselor finite se pot anticipa având în vedere procedura de determinare a lor
descrisa în paragraful referitor la vânzarea produselor.
Necesarul de aprovizionat (Na) se determin ă pe baza următoarei relații :

  jif a pn Q N
n = norma de consum din materiile prime;
pj = prețul unitar al materiilor prime
Prețul unitar al materiilor prime se determin ă pe baza procedurii descrise î n
paragraful referitor la aprovizionare.
Profitul(P) se calculează cu ajutorul următoare i formule:
P = CA – (1 + 0,15) x Cmp, în care:

2 Cmp = cheltuieli cu materiile prime consumate pentru fabricarea producției vândute și încasate
(1 + 0,15) = coeficient de majorare a cheltuielilor cu materiile prime prin care se iau în considerare și cel elalte
cheltuieli necesare pentru fabricarea producției marf ă.
De reținut că Cmp este egal cu Na dac ă întreaga cantitate de materii prime a fost utilizat ă pentru obținerea
producției marfă sau mai mici dac ă mai exist ă materii prime neconsumate în stoc, sa u produse nevândute . Deși minijocul
aparent nu -i complicat, experiența demonstrează că, de regul ă, este foarte dificil s ă se elaboreze obiectivele numai baza
studierii prezentării jocului. De aceea se recomand ă ca participanții la joc s ă realizeze 1 -2 runde experimentale pentru a
înțelege mai bine caracteristicile și dinamica jocului, după care se trece la fundamentarea obiectivelor și deciziilor de
realizare a acestora.
III. DESFĂȘURAREA JOCULUI
A. Decizii de aprovizionare
Managementul fiecărei întrepri nderi consulta situația prețu rilor materiilor prime existente pe piața internațional ă
(vezi tabelul nr. 3) la începutul perioadei simulate, pentru a cunoaște prețu rile inițiale . În funcție de obiective și de
nivelurile prețu rilor inițiale , care sunt apro ximativ e, fiecare Consiliu de administrație stabilește ofertele pentru materiile
prime pe care le înscrie în tabelul cu deciziile comerciale lunare.
Concret, se decid atât cantitatea de materii prime A, B ș i C care vor fi achiziționate , cât și prețul p e tonă pe care
întreprinderea este dispus ă să-l plătească : (vezi tabelul nr. 4).
In determinarea nivelului pre țului pe ton ă, conducerea fiecărei întreprinderi trebuie s ă țină cont de tabelul cu relațiile de
ajustare prezentat în tabelul nr. 5, care sunt stabi lite având în vedere raporturile dintre cerere și oferta pe piața
internațională , pentru parametrii specifici jocului.
Tabel nr.3
Nr. Crt. Materiile prime Prețu ri unitare de
aprovizionare (mii $) Prețu ri unitare minime din luna:
I II II I IV V VI
1. A 40
2. B 30
3. C 20
Tabel nr. 4
Decizii comerciale lunare
Luna Materia
prim ă Aprovizionare
Comenzi
Tone Mii $/
Tona Valoarea
totală a
comenzilor
acceptate
(mii $) Produs
finit Vânzar e
Oferta Bucăți
Mii $/tonă Val. producției
marfă vândută
și încasată (CA)
I. A
B
C
Total Alfa
Beta
Gamma
Total
II. A
B
C
Total Alfa
Beta
Gamma
Total
III A
B
C
Total Alfa
Beta
Gamma
Total

3 Tabel nr. 5
Relaț iile de ajustare a prețurilor de aprovizionare
Tone de materie primă comandate Valoarea de ajustarea prețu rilor de aprovizionare
inițiale per tonă (mii $)
1 2
0 –10
1 –9
2 –8
3 –7
4 –6
5 –5
6 –4
7 –3
8 –2
9 –1
10 0
11 1
12 2
13 3
14 4
15 5
16 6
17 7
18 8
19 9
20 10
21 11
22 12
23 13
24 14

Prețul unitar pe care îl po ate oferi nu trebuie sa fie mai mare dec ât prețul limită minim calculat potrivit procedurii
din tabelul nr.5 pe baza ipot ezei ca respectiva unitate ar fi fost singura care a comandat materia prima în luna respectivă .
Fiecare întreprindere poate efectua co menzi pentru oricare din cele 3 materii prime. Cantitatea total ă a materiilor prime
comandate lunar nu poate dep ăși limitele inserate în tabelul 6.
Tabel nr.6
Num ărul întreprinderilor
participante Cantitatea maxim ă de materii prime care poate fi
comanda tă de o întreprindere (in tone)
3 –
4 12
5 9
6 7

După ce conducerile tuturor întreprinderilor participante la joc au înregistrat deciziile de aprovizionare, cantitățile
comandate pe fiecare fel de materie prim ă sunt comunicate în scris cadrului didac tic care asigura coordonarea jocului.
Acesta le totalizează si pentru determinarea prețului unitar minim, utilizează relațiile de ajustare prezentate în tabelul nr. 5
prin care se asigura aplicarea politicii stabilite de organele de prețu ri din ț ara noastr ă, în condițiile raportărilor cerere -oferta
de pe piața internațională simulată în joc. Prețurile unitare minime se aduc la cunoștința tuturor participanților . Aceste
prețu ri se determina prin ajustarea prețului unitar inițial , în funcție de cantitatea tot ala din fiecare materie prima comandata,
de întreprinderile participante la joc.
După ce s -au adus la cunoștința prețu rile unitare minime, fiecare Consiliu de administrație determina comenzile
care sunt satisfăcute ținând seama de nivelul minim al prețu rilor unitare stabilite pe piața internațională, în funcție de
raporturile dintre cerere si oferta. Mai concret, comenzile al căror preț este mai mare sau egal cu prețul minim unitar se
satisfac de către furnizori. în schimb, comenzile ale căror prețuri unita re sunt mai mici decât prețul minim unitar nu sunt
onorate. In cazul în care valoarea comenzilor unei întreprinderi depășesc valoarea fondurilor disponibile, atunci nici una
din comenzi nu se onorează . Se penalizează astfel lipsa de corelare a valorii com enzilor cu mărimea fondurilor disponibile
pentru asigurarea aprovizionării firmei respective.

4 In luna curenta prețu rile unitare minime ale lunii precedente se consider ă prețuri inițiale , asupra lor se aplic ă
valorile de stare pentru determinarea prețu rilor unitare ale lunii respective. De reținut ca prețul unitar minim nu poate fi
niciodată mai mic de 1000S/tona, chiar daca din aplicarea relațiilor de ajustare rezulta un preț unitar minim mai mic, în
calcul se ia 1000$/tona.

B. Deciziile de fabricare a pr oduselor finite
Cantitatea de produse ce urmează a se fabrica în fiecare luna se stabilește în funcție de patru elemente:
a) obiectivele cuprinse în programul de producție ;
b) cantitățile de materii prime disponibile;
c) normele de consum prevăzute pentru fieca re din cele trei produse, prezentate în tabelul următor :
d) deciziile care se anticipează ca vor fi luate de celelalte întreprinderi .,
După cum se observ ă din examinarea datelor din tabelul nr. 7 pentru fabricarea fiecărui produs se utilizează 3 tone
de diferite materii prime. În cazul în care nu se dispune de cantitățile necesare dintr -o materie prim ă pentru fabricarea unui
produs aceasta se poate înlocui cu o alta materie pr imă calitativ superioar ă.
Substituirea de materii prime admise în joc sunt următ oarele :
– in locul materiei prime B se poate utiliza materia prima A;
– în locul materiei prime C se poate utiliza materia prim ă B.

Tabel nr. 7

Nr. Crt. Produsul Norma de consum din materii prime (t/buc)
A B C
1. Alfa 2 1 0
2. Beta 1 1 1
3. Gamma 0 1 2

Cantitățile fabricate de fiecare întreprindere se comunica în scris coordonatorului jocului.

C. Decizii de vânzare a produselor finite
Ultima categorie de decizii luate de Consiliul de administrație al fiecărei întreprinderi intr-o luna se refera la
cantitatea produselor ce se vor vinde și la prețul lor. Aceste decizii se bazează pe obiectivele cuprinse în planul fiecărei
firme, pe cantitățile de produse fabricate ș i, desigur, pe rezultatele previziunii evoluției prețurilor pe piața externa.
Avân d în vedere aceste elemente, fiecare Consiliu de administrație decide cate unitatea din fiecare produs se vând
în luna respectiv ă. Evident, nu se vor putea oferi spre vânzare mai multe produse decât sunt deja fabricate. Stabilirea
prețului mediu pentru pro dusele alfa, beta si gama efectuează de o manier ă similar ă determinării prețului unitar minimal al
comenzilor de materii prime.
Relațiile de ajustare stabilite iau în considerare raporturile cerere – oferta de pe piața simulata în joc, evident
pentru condițiile specifice jocului, regăsite în tabelul 8, Prețu rile unitare de vânzare inițial se găsesc în tabelul 9.
Pornind de la preț urile unitare de vânzare inițiale , fiecare Consiliu de administrație determina prețul unitar la care
accepta sa -si vândă produsele sale. De exemplu, dac ă o întreprindere a fabricat și vrea sa v ândă 5 bucăți din produsul alfa,
prețul limită maxim pe care îl poate cere este de 141000$/bucata..
Cantitățile si prețu rile unitare astfel stabilite sunt comunicate în scris coordonator ului jocului. Acesta le inserează
în vederea determinării prețului limita maxim la care se pot vinde produsele pe piața . In funcție de cantitățile totale din
fiecare fel de produs oferit spre vânzare de întreprinderile din joc si de relațiile de ajustare s e stabilesc prețu rile maxime la
care se vând produsele pe piața extern ă simulat ă.

5 Tabel nr. 8 – Relații de ajustare a prețu rilor de vânzare a produselor finite

Cantitatea de produse finite vândute (în
bucăți) Valoarea de ajustare a prețu rilor de impor t inițiale (mii
$ bucata)
0 11
1 9
2 7
3 5
4 3
5 1
6 –1
7 –3
8 –5
9 –7
10 –9
11 –11
12 –13
13 –15
14 –17
15 –19
16 –21

Situația prețu rilor produselor finite

Nr. Crt. Produse finite Prețu ri unitare de
vânzare inițiale (mii $) Prețu ri unitare maxime din luna:
I II III IV V VI
1. Alfa 140
2. Beta 115
3. Gamma 90

Pe baza acestor prețu ri de vânzare se determin ă de către Consiliul de Administrație al fiecărei întreprinderi care
din produsele oferite au fost vândute . Se vând produsele al căror preț individual a fost mai mic sau egal cu prețul unitar
maxim al produselor din luna respectiv ă. Firește , produsele cu prețul unitar mai mare decât prețul maxim de vânzare
existent pe piață nu se vor vinde. Acestea urmează să fie oferite din nou spre vânzare pe piața extern ă în lunile următoare .
Coordonatorul jocului ține eviden ța produselor vândute de fiecare întreprindere . Dac ă se constat ă că o firm ă a
oferit spre vânzare dintr -un produs mai mult decât are disponibil, atunci se anulează vânzarea produselor, iar
cantitățile respective nu se iau în considerare la stabilirea prețului unitar maxim. Acestea vor putea fi oferite din nou spre
vânzare în lunile următoare .
În același mod decurge vânzarea producției pe piața extern ă în fiecare luna, cu mențiunea ca prețul de vânzare
unitar care se ajustează în vederea determinării prețului maxim este prețul unitar maxim al lunii precedente.