CATEDRA DE ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Stimularea motiva ției înv ăță rii la elevi prin intermediul unui program educa țional… [602640]

UNIVERSITATEA „BABE Ș-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI
CATEDRA DE ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Stimularea motiva ției înv ăță rii la elevi prin intermediul unui program
educa țional specific. Aplica ții la clasa a III-a

Coordonator știin țific: Doctorand: [anonimizat]. univ. dr. MIRON IONESCU MUSTE D ELIA

Cluj-Napoca
2011

2
CUPRINS

I. MOTIVA ȚIA – cadre referen țiale în contexte școlare
I.1. Delimit ări no ționale și caracterizare general ă
I.2. Func țiile motiva ției
I.3. Tipuri de motiva ție
I.4. Aspecte motiva ționale implicate în actul înv ăță rii de tip școlar
I.5. Motiva ție și motiv; motive fundamentale în înv ățarea de tip școlar
I.6. Interesul cognitiv
I.7. Motiva ție și performan ță
I.8. Rolul nivelului de aspira ție în cre șterea gradului de motivare a elevilor
I.9. Optimum motiva țional

II. EVOLU ȚII ÎN CONCEPTUALIZAREA MOTIVA ȚIEI
II.1. Abord ări generale
II.2. Structurarea ierarhic ă a trebuin țelor umane
II.3. Behaviorismul
II.4. Teoria atribuirii
II.5. Teoria înv ăță rii sociale
II.6. Teoria motiva ției situa ționale
II.7. Teoria bifactorial ă a motiva ției
II.8. Teoria expectan ței
III. MODELE TEORETICO-PRACTICE EXPLICATIVE, PRIVND MOTIVA ȚIA
ÎNV ĂȚ ARII
III.1. Modelul ARCS, elaborat de Keller
III.2. Modelul TARGET
III.3. Modelul VIAU

3 IV. STRATEGII DE STIMULARE A MOTIVA ȚIEI
IV. 1. Repere pentru un design instruc țional bazat pe construirea unor strategii
motiva ționale – Raymond J. Wlodkowski
IV. 2. Pârghii de dezvoltare a motiva ției pentru înv ățare
IV.2.1. Pârghii de ordin cognitiv
IV.2.1.1 În țelegerea și valorizarea de c ătre elevi a scopurilor
înv ăță rii
IV.2.1.2. Con știentizarea procesului de înv ățare
IV.2.1.3. Stabilirea unor scopuri aflate în congrue n ță cu
interesele și op țiunile personale
IV.2.1.4. Realizarea unei activit ăți instructiv-educative pornind
de la stilurile de înv ățare ale elevilor și de la punctele forte ale
acestora
IV.2.1.5. Alocarea de timp pentru integrarea con ținuturilor
asimilate
IV.2.1.6. Furnizarea feed-backului
IV.2.2. Pârghii de ordin afectiv
IV.2.2.1. Implicarea activ ă în procesul înv ăță rii
IV.2.2.2. Transformarea înv ăță rii ghidate de adul ți într-un
proces incitant și plin de satisfac ții.
IV.2.2.3. Experimentarea succesului
IV.2.2.4. Implicarea elevilor în autoevaluarea actu lui de
înv ățare propriu și a efortului depus
IV.2.2.5. Recompense concordante cu performan țele ob ținute
IV.2.2.6. Construirea unui mediu educa țional securizant

IV.3. Rolul disonan ței cognitive în stimularea motiva țional ă
IV.4. Modalit ăți de evaluare a motiva ției pentru înv ățare
IV.4.1. Indicatori motiva ționali reg ăsi ți în activitatea instructiv-
educativ ă
IV.4.2. Metode de evaluare a motiva ției

4 V. ÎNV ĂȚ AREA – ACTIVITATE UMAN Ă FUNDAMENTAL Ă
V.1. Aspecte privind înv ățarea de tip școlar
V.1.1.Cunoa șterea, înv ățarea și instruirea – concepte corelate
V.2. Forme ale înv ăță rii
V.3. Stilurile de înv ățare
V.4. Specificul înv ăță rii la vârsta adult ă, în contextul înv ățării pe parcursul
întregii vie ți

SEC ȚIUNEA A II-A
EXPERIMENTUL ÎNTREPRINS PE TEMA “CONCEPEREA SI VALI DAREA
UNOR STRATEGII DE STIMULARE MOTIVATIONAL Ă PENTRU ÎNV ĂȚ ARE,
LA ELEVII DE CLASA A III-A”
CAPITOLUL VI – ETAPA CONSTATATIV Ă A INVESTIGA ȚIEI
VI.1. Fundamente conceptuale și metodologice ale cercet ării constatative
VI.1.1.Obiectivele cercet ării constatative
VI.1.2. Organizarea și structurarea cercet ării constatative
VI.1.2.1. Descrierea e șantionului de subiec ți ai etapei
constatative
VI.1.2.2. Descrierea e șantionului de con ținut al investiga ției
constatative
VI.1.2.3. Metode și instrumente utilizate în cercetare
VI.2. Analiza cantitativ ă și calitativ ă a rezultatelor ob ținute în etapa
constatativ ă
VI.2.1. Opinii ale cadrelor didactice privind motiv a ția pentru înv ățare
VI.2.2. Opinii ale elevilor privind motiva ția pentru înv ățare
VI.2.3. Opinii ale p ărin ților privind motiva ția pentru înv ățare
VI.3. Administrarea pre-testului
VI.3.1. Rezultate ale pretestului
VI.3.2. Concluziile studiului constatativ

5 CAPITOLUL VII – ETAPA EXPERIMENTULUI FORMATIV PRIVI ND
IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE STIMULARE MOTIVA ȚIONAL Ă
PENTRU ÎNV ĂȚ ARE DESTINAT ELEVILOR CLASELOR A III-A
VII.1. Preciz ări teoretice
VII.1.1. Premisele teoretice și scopurile principale ale cercet ării
VII.1.2. Aspecte relevante în contextul cercet ării
VII.2. Organizarea cercet ării experimentale
VII.2.1. Ipoteza și obiectivele cercet ării
VII.2.1.1. Ipoteza cercet ării
VII.2.1.2. Obiectivele cercet ării
VII.2.2. Variabilele experimentale
VII.3. Alc ătuirea e șantionului de subiec ți
VII.4. Alc ătuirea e șantionului de con ținut
VII.5. Sistemul metodelor de cercetare utilizate
VII.6. Prezentarea instrumentelor de cercetare
VII.7. Detalierea experimentului formativ
VII.7.1. Descrierea activit ăților desf ăș urate
VII.8. Administrarea post-testului
VII.9. Etapa de re-testare sau testarea la distan ță

CAPITOLUL VIII
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR CERCET ĂRII
EXPERIMENTALE
VIII.1. Analiza și interpretarea rezultatelor ob ținute în etapa post-test
VIII.2. Analiza cantitativ ă și interpretarea calitativ ă a datelor ob ținute în post-test
VIII.3. Analiza cantitativ ă și interpretarea calitativ ă a datelor ob ținute de elevii
apar ținând grupului experimental, în etapele de pre-test are și post-testare
VIII.4. Rezultatele ob ținute în etapa re-test

CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

6
REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT CU TITLUL
„ Stimularea motiva ției înv ăță rii la elevi prin intermediul unui program educa țional
specific. Aplica ții la clasa a III-a ”

Cuvinte cheie : motiva ție, înv ățare, factori cognitivi, optimum motiva țional, program
de stimularea motiva țional ă, strategii motiva ționale, înv ățare mediat

Lucrarea conceput ă ca tez ă de doctorat și intitulat ă „ Stimularea motiva ției înv ăță rii la
elevi prin intermediul unui program educa țional specific. Aplica ții la clasa a III-a” se
constituie într-un demers știin țific prezentat în 310 pagini, care analizeaz ă în detaliu aspectele
semnificative specifice motiva ției înv ățarii școlare, în raport cu specificul factoriulor de
sorginte instructiv-educativ ă implica ți în procesul didactic.
Dat fiind faptul c ă orice activitate întreprins ă de om se desf ăș oar ă având la baz ă o
anumit ă determinare din partea acestuia, acest aspect ne î ndrept ățește s ă discut ăm în termeni
cât mai detalia ți, despre componentele ce se dovedesc a fi vitale î n ceea ce prive ște bunul
mers al ac țiunilor desf ăș urate. Fiindc ă subiectul a suscitat interesul cercet ătorilor de-a lungul
timpului, avem ast ăzi o serie de defini ții care vin s ă completeze tabloul abord ărilor
conceptuale referitoare la fenomenul motiva țional. Vom analiza, astfel, câteva dintre aceste
defini ții, relevante pentru cercetarea de fa ță , accentuând implica țiile conceptelor conexe în
în țelegerea clar ă a fenomenului motiva țional.
Abordarea motiva ției ca factor declan șator și sus țin ător al activit ății de tip instructiv-
educativ accentueaz ă importan ța pe care calitatea informa țiilor informa țiilor, înv ățarea
experen țial ă, înv ățarea mediat ă sau atitudinea pozitiv ă fa ță de actul de cunoa ștere o au în
ob ținerea performan ței școlare și nu numai. Potrivit concep ției general acceptate , în urma
consult ării literaturii de specialitate în ceea ce prive ște abordarea fenomenului motiva țional,
putem afirma ca, la baza bunei func țion ări a componentelor ac țiunii umane st ă motiva ția,
indiferent de activitatea desf ăș urat ă sau de nivelul de achizi ții ale celui care depune efort în
realizarea acesteia. Orice ac țiune cu caracter finalist real trebuie completat ă cu o sus ținere
motiva țional ă bine realizat ă, în mod contrar putându-se instala lipsa de produc tivitate,
caracterizat ă prin raportul invers propor țional stabilit între rezultatele ob ținute și efortul

7 depus. Tot în acest context se impune a se delimit a coordonatele specifice fenomenului în
sine, pornind de la func țiile îndeplinite de c ătre motiva ție, a șa cum reies din literatura de
specialitate autohton ă sau str ăin ă.
Cercetarea ini țiat ă de noi a surprins și dezvoltat aceste aspecte cu preponderen ță din
perspectiv ă pedagogic ă, în sensul identific ării unor repere de ordin didactic privind
posibilitatea cre șterii nivelului motiva țional implicit sau expleicit asumat de c ătre elevi.
Demersurile realizate în scopul elabor ării și implement ării unor modele de înv ățare motivat ă,
pornind de la abordarea pedagogic ă a anumitor categorii de mediere a înv ăță rii au rolul de a
sprijini elevul în demersul lor de depunere a unui efort de înv ățare consistent.
În scopul realiz ării unei lucr ări bazate pe o structur ă consistent ă și coerent ă, am
procedat la structurarea materialului în dou ă sec țiuni, fiecare cuprinzând mai multe capitole,
prin intermediul c ărora ne-am propus s ă verific ăm ipoteza stabilit ă și s ă expunem, într-o
abordare pragmatic ă și logic ă, informa țiile relevante. În completarea acestora, partea de
Concluzii are rolul de a sintetiza principalele dir ec ții teoretice și praxiologice identificate, iar
anexele și bibliografia reprezint ă dovada demersurilor realizate.
Prima sec țiune, intitulat ă Fundamentare teoretic ă, cuprinde cinci capitole disctincte
care prezint ă câteva repere teoretice fundamentale în în țelegerea problematicii actuale a
motiva ției înv ăță rii, prin explicitarea terminologiei specifice, sur prinderea evolu ției
comceptului și prin identificarea și prezentarea principalelor categorii de motiva ționali
desprin și din abord ările teoretice majore. În acest context, am conside rat oportun ă jalonarea
unor repere specifice particularit ăților de implementare a educa ției pentru carier ă la nivel
liceal.
În capitolul I, intitulat MOTIVA ȚIA – cadre referen țiale în contexte școlare , se
realizeaz ă delimit ările conceptuale aferente specificului motiva ției în general, configurându-
se, totodat ă, motivele fundamentale în înv ățarea de tip școlar, subliniind tendin țele actuale la
nivel na țional și interna țional.
De asemenea, am considerat oportun s ă eviden țiem în acest capitol și câteva
particularit ăți specifice rela ției dintre motiva ție și performan ță . Acestea se refer ă îndeosebi la
principiile și obiectivele care direc ționeaz ă activitatea motivat ă, pe care trebuie s ă le avem în
vedere în calitate de cadre didactice și la etapele pe care elevii trebuie s ă le parcurg ă în
procesul motiva țional.

8 Cel de-al doilea capitol, denumit Evolu ții în conceptualizarea motiva ției este dedicat
teoretiz ării aspectelor esen țiale referitoare la explicarea din perspectiv ă multilateral ă a rela ției
ce se instituie între componentele implicate în pro cesul motiva țional și factorii determinan ți
ai apari ției unor manifest ări comportamentale specifice, a contribuit la apari ția unor categorii
teoretice și modele explicative referitoare la fenomenul de mo tivare.
Am optat, de asemenea, pentru eviden țierea modelelor care au la baz ă ideea existen ței
a trei categorii de factori, cu rol esen țial în preg ătirea apari ției motiva ției, dar și a sus ținerii
acesteia. Ne referim la factorii de natur ă biologic ă, la cei cognitivi, dar și la teoriile înv ăță rii,
cu rol determinant în modificarea coordonatelor com portamentului uman. Pornind de la
aceste aspecte, putem categoriza teoriile motiva ționale în teorii biologice, teorii cognitive și
teorii ale înv ăță rii.
Capitolul trei, Modele teoretico-practice explicative, privind moti va ția înv ățarii
inten ționeaz ă s ă surprind ă câteva dintre modelele actuale care stau la baza e xplic ării
mecanismelor dup ă care func ționeaz ă fenomenul motiva țional, în raport cu activitatea de
înv ățare. Acestea nu se doresc a fi element distincte în activitatea didactic ă, ci un sprijin în
implementarea unui sistem complex de ac țiuni, realizate cu scopul cre șterii nivelului de
implicare motivat ă.
Prezentarea și explicitarea modelelor teoretice realizat ă în acest capitol a avut dublu
rol: pe de o parte a servit demersurilor de informa re vizând abordarea fenomenului
motiva țional, iar pe de alt ă parte se va constitui într-o baz ă fundamental ă a abord ării
ulterioare a motiva ției înv ăță rii din perspectiv ă practic ă. Viziunea multipl ă asupra
fenomenului studiat confer ă consisten ță și viabilitate programului specific mediului
instructiv-educativ.
Configurarea aspectelor motiva ționale specifice mediului instruc țional, construit în
vederea sprijinirii elevilor în eforturile lor de î nv ățare se reg ăsesc în capitolul de mai sus în
sensul contur ării limitelor și avantajelor ce pot fi ob ținute din exploatarea corect ă a unei
situa ții de înv ățare motivat ă.

Capitolul al patrulea , prezint ă o serie de strategii de stimulare a motiva ției, constituite
în repere pentru un design instruc țional care s ă vizeze dezvoltarea abilit ăților elevilor de a fi

9 motiva ți pentru participarea la activit ățile instructiv-educative. Modalit ățile de utilizare a
acestor strategii difer ă semnificativ de la o etap ă la alta a activit ății instructiv-educative,
modul efectiv de aplicare depinzând și de stilul didactic abordat de profesor sau de mom entul
lec ției, în care este pus în practic ă . Aceeea și strategie, utilizat ă în manier ă diferit ă, în func ție
de variabilele care intervin, va produce rezultate diferite.
Cunoa șterea acestor modalit ăți specifice vine în ajutorul cadrelor didactice, c are au
rolul de a sprijini elevii prin utilizarea unor mod alit ăți de lucru noi și incitante, care s ă stea la
baza efortului acestora, în scopul realiz ării unor achizi ții cognitive durabile, realizate cu
consum de energie sc ăzut și randament crescut.
Fie c ă, dintre modalit ățile sus men ționate, opt ăm pentru punerea în practic ă a acelora
cu nivel de obiectivitate mai crescut, fie c ă apel ăm la metodele mai subiective, evaluarea
nivelului motiva țional reprezint ă un fenomen complex, menit s ă angajeze cadrul didactic într-
un laborios proiect de depistare a punctelor forte și a neajunsurilor actului instructiv-educativ
realizat în clas ă.
Capitolul al cincilea, Înv ățarea – activitate uman ă fundamental ă, surprinde aspecte
legate de problematica înv ăță rii umane, care a devenit centru de interes și țint ă strategic ă
pentru cercet ările corelate unor domenii diverse, precum genetica , psihologia, antropologia,
fiziologia și, nu în ultimul rând, pedagogia, pentru care fenom enul educa țional cu toate
ac țiunile sale specifice constituie o direc ție fundamental ă. Orice activitate de dezvoltare a
individului, atât din perspectiv ă cognitiv ă, cât și socio-afectiv ă se poate realiza doar prin apel
la înv ățare.
În țelegerea mecanismelor implicate în actul înv ăță rii va conduce cadrele didactice
înspre o mai bun ă gestionare a procesului instructiv-educativ, prin dezvoltarea abilit ăților de
distiibuire echilibrat ă a sarcinilor de înv ățare elevilor, ținându-se cont de nivelul actual de
dezvoltare al elevului, de particularit ățile individuale și de vârsta, de tipul materialului ce
urmeaz ă a fi prezentat sau de obiectivele propuse pentru a ctivitatea respectiv ă.
Elementul cheie al realiz ării unei activit ăți de înv ățare concordat ă cu nevoile elevului
este reprezentat ă în lucarea de fa ță de abilit ățile actorilor educa ționali de a percepe
momentele propice de abordare particularizat ă a celor dou ă accep țiuni convergente prin
natura lor și prin interac țiunea dinamic ă și complex ă care le caracterizeaz ă. În acest fel,
schimb ările survenite vor fi realizate în scopul dezvolt ării și evolu ției celui ce se instruie ște.
Îmbinarea aspectului informativ specific înv ăță rii cu cel formativ, conduce la construirea unui

10 demers instructiv-educativ eficient, relevant pentr u cre șterea calit ății actului de cunoa ștere și
dezvoltare.
A doua sec țiune a lucr ării noastre, sec țiunea B: experimentul întreprins pe
tema “Conceperea si validarea unor strategii de sti mulare motivational ă pentru
înv ățare, la elevii de clasa a III-a” , cuprinde urm ătoarele trei capitole, care descriu etapele
demersului experimental întreprins în vederea valid ării ipotezei stabilite.
Scopul demersului explorativ realizat și prezentat în capitolul VI, Etapa constatativ ă
a investiga ției , a fost culegerea de informa ții cu caracter diagnostic referitoare la tehnicile
specifice dew motivare pentru înv ățare ale grupului țint ă vizat de cercetarea noastr ă,
constituindu-se într-o analiz ă de nevoi esen țial ă pentru proiectarea și implementarea
interven ției formative. Demersul realizat a constituit funda mentul necesar contur ării
eșantioanelor de subiec ți și a e șantioanelor de con ținut, precum și a preciz ării și explicit ării
metodologiei utilizate.
Cercetarea întreprins ă în lucrarea de fa ță se dore ște a fi una de identificare a factorilor
motiva ționali prezen ți în activitatea de înv ățare de tip școlar, îns ă, totodat ă, inten ția noastr ă
este de a structura un program efectiv de stimulare motiva țional ă a elevilor, care s ă contribuie
la cre șterea randamentului școlar al acestora. De asemenea, o alt ă component ă intermediar ă
vizat ă în cadrul acestui program este aceea de training a l cadrelor didactice care activeaz ă în
mediul școlar, în vederea familiariz ării cu diverse tehnici eficiente în domeniul cre șterii
motiva ției celor ce se instruiesc.
Pornind de la constatarea c ă majoritatea cercet ărilor vizeaz ă cu prec ădere accentuarea
laturii cognitiv-instrumentale a activit ății școlare, studiul de fa ță inten ționeaz ă s ă abordeze
impactul pe care latura afectiv-emo țional ă o are asupra randamentului școlar al celui ce se
instruie ște. O perspectiv ă îndreptat ă în acest sens va indica importan ța pe care trebuie s ă o
acord ăm cre ării unor situa ții de înv ățare cât mai sus ținute energetic (motiva țional),
argumentând aceast ă nevoie prin exemplele concrete specifice mediului educa țional, aduse în
sprijinul celor mai sus afirmate.
Demersul de cercetare constatativ a avut scopul de a identifica cele mai relevante date
privind nivelul efectiv de motivare a elevilor pent ru a înv ăța, precum și identificarea
modalit ăților de men ținere sau sporire a acestora, cunoscute de actorii educa ționali sau de
către p ărin ții elevilor. Acest demers investigativ de natur ă constatativ ă s-a dorit a fi punctul

11 de plecare în direc ția stabilirii strategiilor de ac țiune efective, ce se impun a fi desf ăș urate la
nivel școlar.
Partea a doua a capitolului se axeaz ă pe realizarea analizei cantitative și a aprecierilor
calitative privind datele ob ținute, punând în raport direct opiniile cadrelor di dactice, ale
elevilor și ale p ărin ților privind fenomenul motiva țional. În acest scop se va accentua atât
necesitatea radiografierii situa ției de fapt, cât și a posibilelor solu ții ameliorative.
Partea a treia a demersului constatativ va prezent a și va analiza comparativ opiniile
cadrelor didactice, elevilor și p ărin ților, privind aspectele definitorii men ționate de c ătre
ace știa, în raport cu fenomenul educa țional și motiva ția care îl sus ține din punct de vedere
energetic.
Ultima parte a demersului de cerectare constatati v se axeaz ă pe ini țierea efectiv ă a
experimentului, concretizat ă în administratea pre-testului, ac țiune cu rol declan șator al
investiga ției propriu-zise. Analiza rezultatelor ob ținute va conta în stabilirea unei rela ții de
compatibilitate și echivalen ță între grupul de control și cel experimental, în scopul punerii în
aplicare a experimentului propriu-zis.
Cercetarea constatativ ă a vizat implicarea a trei mari categorii de subiec ți, fiecare cu
rol bine definit în conturarea unei imagini compreh ensive privind motiva ția de tip școlar.
Astfel, au fost cuprin și în cercetare elevi provenind din înv ăță mântul primar, cadrele
didactice ale acestora, dar și p ărin ții elevilor participan ți la investiga ție. Triada mai sus
men ționat ă a avut ca scop principal identificarea coordonatel or principale ale procesului
motiva țional prezent în activitatea didactic ă.
Abordând fenomenul educa țional nu numai din prisma actorilor educa ționali, prezen ți
zi de zi, în mod direct, în activitatea didactic ă, ci și din perspectiva p ărin ților, care
coordoneaz ă și sprijin ă activit ățile de înv ățare desf ăș urate în mediul extra școlar, vom avea o
imagine mult mai clar ă privind elevul ca întreg, mai util ă decât viziunea trunchiat ă derivat ă
din observarea elevului exclusiv în mediul școlar.
În cadrul acestei etape investigative, a fost admin istrat pre-testul , atât la e șantioanele
experimentale cât și la cele de control, cu scopul stabilirii nivelulu i de start, existent în
momentul ini țierii experimentului fomativ, a stadiului în care s e situeaz ă elevii și a
dificult ăților cu care ace știa se confrunt ă în ceea ce prive ște utiliyarea strategiilkor de
motivare și automotivare privind înv ățarea.

12 În urma aplic ării chestionarului, ne-am propus s ă ob ținem o perspectiv ă generic ă
privind câteva dimensiuni specifice strategiilor mo tiva ționale implicate în actul didactic.
Astfel, ne-am axat pe:
/head2right identificarea nivelului de motiva ție intrinsec ă implicat în procesul de înv ățare;
/head2right stabilirea nivelului de motiva ție extrisec ă implicat în actul instructiv-educativ;
/head2right eviden țierea strategiilor de înv ățare de ținute de c ătre elevi;
/head2right cunoa șterea nivelului de expectan ță și a rela ției acestuia cu performan țele cognitive
înregistrate în domeniul instruc țional;
/head2right identificarea structurilor cognitive și metacognitive r ăspunz ătoare de bunul mers al
activit ății de înv ățare, cu toate subcomponentele implicate:
/checkbld rolul repeti ției ca factor de sus ținere a actului motiva țional;
/checkbld rolul procesului de elaborare în ob ținerea unei atitudini motivate pentru
înv ățare;
/checkbld structurile organizatorice prezente în activitatea instructiv-educativ ă;
/checkbld nivelul de autoreglare prezent în procesul motiva țional, în raport cu
înv ățarea;
/head2right cunoa șterea structurilor de management al activit ății de cunoa ștere și înv ățare;
/head2right înregistrarea nivelului de anxietate la testare, în condi țiile evalu ărilor școlare.
Investiga țiile realizate în cadrul acestei etape, cu ajutorul unui bogat set de metode și
instrumente, au subliniat elementele deficitare ale implement ării programelor de motivare a
elevilor pentru înv ățare, eviden țiind, în acela și timp și principalele categorii de factori
considera ți de c ătre elevi și cadre didacrtice ca fiind importan ți în abordarea motivat ă a
fenomenului educa țional.
Informa țiile ob ținute ca urmare a administr ării instrumenteleor de investigare a
opiniei cadrelor didactice, p ărin ților și elevilor, în raport cu strategiile motiva ționale utilizate
în procesul instructiv-educativ, atât de c ătre elevi cât și de c ătre profesori, al ături de
demersurile de interpretare cantitativ ă și calitativ ă realizate în aceast ă etap ă, ne ofer ă
oportunitatea de a condensa informa țiile ob ținute în câteva idei de sintez ă. Prin urmare, ne
propunem, în continuare, s ă contur ăm un model al profilului motiva țional, realizat pe baza
rezultatelor consemnate în etapa constatativ ă, model care s ă serveasc ă drepr punct de reper în
realizarea demersului experimental propriu-zis.

13 Identificarea unui astfel de profil motiva țional în raport cu actul de cunoa ștere și
înv ățare îl poate determina atât pe cercet ător cât și pe cadrul didactic s ă apeleze la m ăsuri
motiva ționale cât mai potrivite profilului colectivului de elevi sau elevilor ca entit ăți de sine
st ătătoare. O decizie corect luat ă de c ătre cadrul didactic în momentul potrivit, poate
contribui semnificativ la construirea unei situa ții de înv ățare concordante cu a ștept ările
personale ale elevilor, dar și cu standardele curriculare de performan ță , formulate pentru
fiecare disciplin ă în parte.
O astfel de decizie poate fi luat ă în cuno știn ță de cauz ă numai dac ă aceast ă ac țiune
este precedat ă de identificarea nivelului motiva țional ini țial, cunoa șterea modului de
raportare a elevilor la strategiile motiva ționale utilizate la clas ă și în afara ei, dar și de
eviden țierea real ției instituite între con ținuturile vehiculate în actul didactic și nivelul de
interes pe care elevul i-l acord ă.
Datele consemnate se refer ă, totodat ă, și la identificarea posibilelor c ăi de
ameliorare propuse de c ătre cadrele didactice, elevi sau p ărin ți, în ceea ce prive ște nivelul
motiva țional. Aceste propuneri și sugestii se vor constitui ca parte component ă a programului
experimental propus în lucrarea de fa ță , reprezentând o component ă specific ă a acestuia.
Datele ob ținute pân ă în acest moment, ne permit s ă afirm ăm urm ătoarele:
• pocedeul care st ă la baza cunoa șterii profilului motiva țional al elevilor se
concretizeaz ă în identificarea în mod concret a modului în care se polarizeaz ă
motivele, în func ție de nivelul performan țial al elevului;
• în procesul instructiv-educativ, modalitatea de fur nizare a feed-backului, componenta
cu caracter reglator prezent ă în întreaga activitatea didactic ă are rol hot ărâtor în ceea
ce prive ște eficien ța înv ăță rii realizat ă de c ătre elevi. De aceea, atât aprecierile
constant prezente în lec ții, cât și momentul final al unui demers instructiv-educativ
trebuie s ă valorizeze aceste aspecte;
• în conturarea descrierii termenului de mediu stimu lativ trebuie s ă intre condi ții
insuficient valorizate pân ă în momentul de fa ță , de c ătre cadrele didactice, precum
existen ța unor rela ții optime cadru didactic-elev, existen ța unor rela ții optime elev-
elev, utilizarea în activitatea didactic ă a metodelor interactive, existen ța în sala de
clas ă a unui mobilier adecvat, prezen ța unei atitudini relaxate, prezen ța sarcinilor
individualizate;

14 • valorizarea produselor activit ății elevilor este men ționat ă ca o caracteristic ă esen țial ă
ce poate interveni cu succes în activitatea didacti c ă, sus ținând-o din punct de vedere
motiva țional;
• termenul eficien ță analizat în raport cu activitatea de înv ățare circumscrie câteva
elemente componente, precum: dobândirea de cuno știn țe noi, prezen ța muncii
diferen țiate, existen ța unei comunc ări eficiente, aten ția acordat ă doz ării corecte a
timpului, precum și accentul pus pe munca desf ăș urat ă în grup;
• cele mai puternice motive care stau la baza cre șterii atractivit ății unei discipline sunt
considerate cele din categoria intrinsec ă, motive cu valen țe multiple, precum
persisten ță în timp crescut ă, nivel de energizare constant, independen ță fa ță de
elementele externe sau consisten ță sporit ă în sus ținerea efortului pe termen lung
dislocat de elev în procesul didactic;
• atitudinea cadrului didactic în raport cu materia p e care o pred ă, cu elevii din clas ă sau
cu tipurile de sarcini didactice propuse, poate con duce la instaurarea unui sentiment
de team ă sau respingere fa ță de o disciplin ă sau alta;
• o atitudine pozitiv ă fa ță de procesul didactic și fa ță de activitatea instructiv-educativ ă
desf ăș urat ă, are la baz ă atât aspecte interne, specifice mediului didactic, cât și
elemente complementare, cu rol de sus ținere a activit ății didactice;
• percep ția majoritar ă a celor chestiona ți se reduce la stricta îndeplinire a cerin țelor pe
care cadrele didactice le traseaz ă, activit ățile preparatorii realizate din proprie
ini țiativ ă fiind semnificativ sc ăzute;
• exist ă numeroase situa ții în care elevii care nu în țeleg anumite aspecte legate de
lec țiile anterior predate, nu fac nimic în acest sens, preferând s ă nu apeleze la niciun
fel de sprijin și refuzând s ă se implice ;
• nevoia de cunoa ștere, caracteristic ă elevilor de vârsta celor implica ți în cercetare, va fi
exploatat ă cu succes în activitatea didactic ă, în condi țiile în care cadrul didactic poate
intui direc țiile de ac țiune și formele de manifestare specifice;
• inten ționalitatea ac țiunilor cu specific educa țional nu este întotdeauna bine conturat ă
în direc ții dezirabile din punct de vedere motiva țional;
• rela ționarea elevilor între ei, în scopul realiz ării de achizi ții specifice ac țiunilor
școlare se realizeaz ă în mod precar;

15 • staisfacerea nevoii elevilor apela la surse suplime ntare de informare trebuie
permanent încurajat ă, astfel încât s ă devin ă o obi șnuin ță .
Aspectele mai sus men ționate contureaz ă o imagine de ansamblu ofertant ă din
punct de vedere a procesului de fundamentare a dome niilor de con ținut care vor sta la baza
programului de stimulare motiva țional ă, dar și la conturarea principalelor direc ții de ac țiune
întreprinse în etapa experimental ă. Astfel, programul va fi conceput în scopul optimi z ării
nivelului de ac țiune a factorilor motiva ționali, exercitat ă asupra actorilor educa ționali direc ți.
Concluziile elaborate ca urmare a analizei datelor ob ținute în sec țiunea de fa ță vor
contribui la conturarea unui set de activit ăți concrete, ce vor fi implementate în procesul
instructiv-educativ de c ătre cadrele didactice care predau la clasele experi mentale.
Capitolul VII – Etapa experimentului formativ privind impleme ntarea strategiilor de
stimulare motiva țional ă pentru înv ățare destinat elevilor claselor a III-a, cuprinde pr eciz ări
teoretice și metodologice privind experimentul formativ, ipote za și obiectivele cercet ării,
particularit ăți ale e șantionului de subiec ți și de con ținut, sistemul metodelor de cercetare
utilizate și specificarea etapelor și a modalit ății de desf ăș urare a experimentului.
Ipoteza de la care am pornit în realizarea demersul ui experimental a fost:
Implementarea unui program de stimulare motiva țional ă destinat elevilor de clasa a III,
fundamentat pe pe principiile și tehnicile specifice înv ăță rii mediate determin ă cre șterea
nivelului motiva țional al elevilor de clasa a III-a în raport cu act ivit ățile de înv ățare
specifice contextelor formale
Derularea demersului investigativ realizat în veder ea test ării ipotezei formulate s-a
realizat având în vedere câteva obiective strategic e referitoare la aplicarea Programului de
stimulare motiva ținal ă, precum:
• proiectarea și implementarea unor sesiuni de analiz ă și discu ții cu cadrele
didactice care predau la clasele experimentale, pri vind calitatea strategiilor
motiva ționale ce pot fi utilizate la clas ă;
• utilizarea unor metode și tehnici adecvate de determinare obiectiv ă a nivelului
motiva țional manifestat de c ătre elevi;
• structurarea unui program de stimulare motiva țional ă privind înv ățarea,
realizat în sprijinul cre șterii performan țelor academice ale elevilor;

16 • asigurarea unui proces instructiv-educativ bazat pe rela ționarea specific ă dintre
tehnicile motiva ționate prezente anterior în clas ă și modalit ățile de lucru nou
implementate;
• evaluarea eficien ței interven ției realizate, sub aspectul cre șterii nivelului de
sus ținere motiva țional ă a procesului de înv ățare realizate de c ătre elevii
implica ți în programul experimental.
Grupul țint ă al demersului experimental a fost constituit din e levi de clasa a III-a,
pornind de la premisa necesit ății constituirii cât mai timpurii a unei atitudini p ozitive fa ță de
înv ățarea sus ținut ă de demersul motiva țional, îns ă f ără s ă neglij ăm un factor extrem de
important: nivelul de dezvoltare intelectual ă, fizic ă, emo țional ă a celui ce se instruie ște. de
asemenea, consider ăm oprtun s ă ne justific ăm alegerea prin faptul c ă aceast ă clas ă repreyint ă
primul an din ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a – a VI-a), care are ca obiectiv
major formarea capacit ăților de baz ă necesare pentru continuarea studiilor.
Având ca obiectiv principal implementarea la nivelu l claselor experimentale a unui
program de interven ție realizat în direc ția cre șterii nivelului motiva țional, în raport cu
înv ățarea, am considerat necesar ca într-o prim ă etap ă s ă ne preocup ăm de finalizarea acestui
program, valorificând experien ța pedagogic ă a cadrelor didactice implicate în preg ătirea
școlar ă a elevilor.
Prin urmare, e șantionul de con ținut a fost segmentat pe module, fiecare dintre ace ste
module f ăcând subiectul uneia sau a mai multor întâlniri cu cadrele didactice, atât în scopul
familiariz ării acestora cu tehnicile de stimulare propuse, cât și în scopul finaliz ării
programului în acord cu situa ția didactic ă prezent ă în mod explicit în realitatea educa țional ă.
Aceste module sunt:
Modul 1: Medierea planific ării scopurilor (1 sesiune de discu ții)
Modul 2: Medierea provoc ării interesului (1 sesiune de discu ții)
Modul 3: Medierea transcenden ței (1 sesiune de discu ții)
Modul 4: Medierea comportamentului participativ (2 sesiuni de discu ții)
Modul 5: Medierea competen ței (2 sesiuni de discu ții)
Modul 6: Întocmirea portofoliului de progres (1 sesiune de discu ții)
Experimentul pedagogic a fost desf ăș urat în perioada anului școlar 2009-2010 și
semestrului I al anului școlar 2010-2011, având subordonate urm ătoarele ac țiuni:

17 • septembrie – decembrie 2009, realizarea demersurilo r investigative specifice
etapei constatative;
• decembrie 2009 – adminstrarea pre-testului;
• ianuarie-mai 2010 – realizarea interven ției propriu-zise;
• mai-iunie 2010 – administrarea posttestului;
• decembrie 2010 – administrarea re-testului;

Etapa experimentului formativ s-a finalizat cu admi nistrarea post-testului, care a avut
drept obiectiv principal verificarea validit ății experimentale a ipotezelor formulate la
începutul cercet ării. Monitorizarea comparativ ă a modific ărilor ap ărute la nivelul implic ării
motivate a elevilor din grupul experimental și a celor din grupul de control s-a realizat în
scopul identific ării impactului pe care programul implementat l-a av ut.
Importan ța și impactul cercet ării efectuate sunt eviden țiate în capitolul al VIII-lea,
Analiza și interpretarea datelor cercet ării experimentale. Analiza s-a centrat pe identificarea
componentelor de sus ținere motiva țional ă, sub aspectul nivelului de con știentizare a
beneficiilor unui astfel de sistem de lucru, dar și pe constatarea nivelului de inciden ță a
comportamentelor motivate, la nivelul elevilor din grupul experimental.
Ambele grupuri, atât cel experimental cât și cel de control au primit spre completare
Chestionarul strategiilor motivate pentru înv ățare, instrument present și în etapa de testare
ini țial ă. Datele înregistrate în urma complet ării acestui chestionar au fost comparate atât sub
aspectul stabilirii diferen țelor dintre etapa ini țial ă și cea finala, la grupul experimental, cât și
în stabilirea diferen ței de nivel motiva țional existente, în etapa final ă, între grupul
experimental și cel de control.
În ansamblul lor, datele ob ținute reflect ă existen ța unui progres semnificativ la nivelul
grupului experimental în ceea ce prive ște cre șterea nivelului motiva țional, efect datorat
aplic ării Programului de stimulare motiva țional ă pentru înv ățare destinat elevilor de clasa a
III-a.
Re-testul sau testarea la distan ță a reprezentat o modalitate de studiere a modului și
gradului în care efectele induse ca urmare a aplic ării programului experimental, au persistat
în timp, justificându- și, astfel, eficien ța. Pentru realizarea colect ării de date, am procedat la
aplicarea instrumentului de investigare MSLQ, aplic at și în etapele anterioare. Consider ăm c ă
distan ța de 8 luni existent ă între cele dou ă test ări, al ături de num ărul mare de itemi, reduce

18 foarte mult riscul memor ării r ăspunsurilor și, ulterior, a vicierii rezultatelor. De asemenea, am
considerat c ă aspectele eviden țiate de chestionar pot conduce înspre o bun ă oportunitate de
analiz ă privind efectele pe termen lung ale acestui progra m experimental. Putem concluziona
că, diferen țele nesemnificative înregistrate între presta țiile grupului experimental în etapa
post-test, comparativ cu etapa re-test, ne permit s ă afirm ăm c ă rezultatele ob ținute ca urmare
a implement ării programului experimental de stimulare motiva țional ă, a avut efectele
scontate, nu numai sub aspectul ob ținerii modific ărilor comportamentale, dar și asupra
nivelului de persisten ța în timp.
Ultima parte a lucr ării este destinat ă concluziilor și recomand ărilor realizate în urma
analizei datelor ob ținute în cercetare. Observ ăm c ă diferen țele dintre mediile pe subscale
consemnate la nivelul grupului experimental și de control sunt considerare statistic
semnificative, dovedind, astfel, c ă nivelul motiva țional implicat în înv ățare este semnificativ
mai crescut în cazul grupului experimental, compar ativ cu nivelul grupului de control, care
s-a men ținut aproximativ la nivelul identificat ini țial.
Acest aspect ne determin ă s ă afirm ăm c ă factorul experimental, constituit din
programul de interven ție realizat, a influen țat în mod pozitiv dezvoltarea competen țelor de
înv ățare motivat ă, prin prezen ța unui mod de raportare la activit ățile instructiv-educative
pozitiv difern țiat fa ță de etapa pre-experimental ă. Cu alte cuvinte, consider ăm c ă suntem
îndrept ățiți s ă afirm ăm c ă am realizat un proces de optimizare a strategiilor motiva ționale
utilizate de c ătre elev în raport cu înv ățarea.
Pornind de la analizele teoretice, dar și a celor de ordin cantitativ și calitativ ale
datelor ob ținute în urma aplic ării programului experimental propriu-zis, putem pro ceda la
formularea unor concluzii generale și a unor sugestii privind posibilit ățile de optimizare a
programelor educa ționale realizate la clas ă, în scopul cre șterii nivelului motiva țional ale celor
care se instruiesc, dar și a îmbun ătățirii strategiilor didactice la care cadrele didacti ce fac apel
în procesul instructiv-educativ.
• în contextul activit ăților instructiv-educative desf ăș urate în mediile educa ționale
formale, se impune cu necesitate o exigen ță sporit ă în ceea ce prive ște utilizarea unor
tehnici de predare care s ă accentueze latura formativ ă, în raport cu inten țiile de
cunoa ștere manifestate explicit;
• înv ățarea mediat ă se constituie, în concep ția noastr ă, într-un mobil extrem de eficient
în organizarea și sus ținerea situa țiilor de înv ățare motivate;

19 • implementarea la clas ă a unui program de stimulare motiva țional ă î și dovede ște
ulterior valen țele formative în sensul implic ării active și con știente a elevilor în
procesul didactic și în demersurile de cunoa ștere desf ăș urate;
• în cadrul activit ăților instructiv-educative desf ăș urate pornind de la principiile
programului de stimulare motiva țional ă propus, elevii pot fi mult mai angaja ți în
propriul proces de formare, deoarece acest program le ofer ă suportul de care au
nevoie în înv ățare;
• considerat ă ca o înv ățare de tip inten ționat, înv ățarea mediat ă poate fi aplicat ă cu
succes în activitatea școlar ă datorit ă caracteristicilor acesteia, care o recomand ă ca
fiind o activitate ce transcede inten țiile stricte de cunoa ștere și se axeaz ă pe realizarea
unei înv ăță ri motivate, cu rezultate notabile în ceea ce prive ște nivelul motiva țional al
elevilor implica ți înt-o astfel de activitate de cunoa ștere și formare;
• rolul cadrului didactic, în înv ățare școlar ă, este accentuat datorit ă faptului c ă
modific ările ap ărute și progresul înregistrat depind în mare m ăsur ă de modul în care
acesta din urm ă se implic ă activ în actul de mediere și de motivare a elevului pentru a
înv ăța.
• cadrul didactic este cel care trebuie s ă î și stabileasc ă propriile scopuri, în acord cu
con ținuturile predate, tipurile de secven țe didactice realizate la clas ă, sau cu direc țiile
de ac țiune practic ă, iar elevul va fi încurajat, de asemenea, s ă î și stabileasc ă anumite
scopuri, în raport cu propria sa activitate de înv ățare motivat ă;
• stabilirea obiectivelor pe termen scurt și pe termen lung se va realiza astfel încât
acestea s ă îndeplineasc ă criterii în prealabil stabilite, precum: credibili tate, claritate,
atractivitate, utilitate, realism;
• expectan țele formulate cu claritate și concizie au rolul de a sprijini efortul de înv ățare
depus de elev. Abordarea sarcinii f ără un motiv pertinent de utilizare a finalit ății
acestora, precum și f ără vreo ra țiune a utiliz ării ei, contribuie la sc ăderea
randamentului școlar și, în cazuri extreme, la instalarea aversiuniii fa ță de materia
respectiv ă;
• proiectarea dei rela țion ări între achizi țiile recente și cele anterioare lor conduc la
dezvoltarea abilit ății de adaptare a con ținuturilor înv ățate la un num ăr diversificat de
situa ții particulare, sprijinind mediatul în demersul s ău de formare a unor competen țe

20 specifice, de extrapolare a celor înv ățate la situa ții cu un grad mai crescut de
generalitate;
• la nivelul activit ăților instructiv-educative specifice, consider ăm de importan ță major ă
valorificarea achizi țiilor anterioare, prin ac țiuni ce vizeaz ă integrarea în manier ă
sistemic ă în cadrul acestora a noilor cuno știn țe, priceperi, deprinderi, competen țe etc.;
• înv ățare prin coperare promovat ă prin imntermediul programului de stimulare
motiva țional ă poate înregistra beneficii precum: dezvoltarea abi lit ăților de rela ționare
pozitiv ă cu colegii de clas ă, sporirea încrederii în posibilitatea finaliz ării cu succes a
unei sarcini, cultivarea empatiei, cultivarea dispo nibilit ății de a coopera cu colegii în
gestionarea unor situa ții neprev ăzute instalate în clas ă;
• înlocuirea individualismului în înv ățare cu activit ățile bazate pe cooperare necesit ă o
aten ție sporit ă din partea cadrelor didactice în ceea ce prive ște distribu ția sarcinilor de
înv ățare pe grupe de lucru, dar și a repartiz ării sarcinilor la nivelul fiec ărui grup în
parte;
• modelarea comportamentului participativ trebuie s ă se realizeze în timp, reprezentând
un proces adaptativ continuu, rolurile în cadrul gr upului fiind în permanen ță
schimbate, în scopul exers ării fiec ăruia dintre acestea. Abordarea holistic ă este
varianta pe care o consider ăm a fi cea mai eficient ă și o promov ăm în cadrul
programului experimental propus în cercetarea de fa ță ;
• valorizarea constructiv ă a succesului repurtat de elevi, analiza gre șelilor înregistrate,
precum și eviden țierea laturii formative a acesteia se vor constitu i în puncte de
sprijin în realizarea unei activit ăți instructive-educative care s ă le ofere elevilor
posibilitatea de a fi motiva ți în raport cu actul de cunoa ștere și înv ățare;
• stimulii cu poten țial formativ implica ți în actul instructiv-educativ trebuie media ți de
către cadrul didactic; astfel, selec ția lor trebuie realizat ă pornind de la con ținuturile
predate, strategiile utilizate în predare, modalit ățile de evaluare formativ ă sau tipul de
răspunsuri a șteptate;
• canalizarea nivelului aten țional al elevului c ătre experimentarea sentimentului de
reu șit ă este elementul care genereaz ă ulterior noi atitudini motivate fa ță de înv ățare,
lucru care sprijin ă demersurile instructiv-educative viitoare;

Aspectul pragmatic al demersului experim ental propus const ă în structurarea

21 informa țiilor relevante, specifice realiz ării eficiente cre șterii nivelului motiva țional în raport
cu înv ățare, oferirea unui model de program eficient de int erven ție în acest domeniu,
elaborarea sau adaptarea unor instrumente de invest igare specifice segmentului de vârst ă
vizat.
Importan ța pe care identificarea și analizarea factorilor de sprijin motiva țional care
influen țeaz ă procesul instructiv-educativ o are este cu atât ma i mare cu cât consider ăm c ă la
nivelul literaturii de specialitate autohtone exist ă insuficente astfel de preocup ări. Rolul
programului propus a fost acela de a oferi un model de conceptualizare a unei interven ții
educa ționale eficiente și sistematice, în sensul optimiz ării procesului instructiv-educativ, sub
aspectul dezvolt ării la elevi a unei atitudini motivate fa ță de înv ățare.