Program Postuniversitar de formare i dezvoltare continuă: Management educaional [602605]

1
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Program Postuniversitar de formare ܈i dezvoltare continuă: Management educa܊ional

COEZIUNEA GRUPULUI LA CLASA
DE ELEVI

Conducător știinĠific: conf. univ. dr. FLORICA OR܉AN

Absolvent: [anonimizat] 2018 –

2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………………….. 3
CAPITOLUL I ……………………………………………………………………………………………………………………… 5
1.1 Delimitări conceptuale ……………………………………………………………………………………………………. 5
1.2 Ce este managementul educa܊ional? ………………………………………………………………………………… 7
1.3. Principii ܈i func܊ii ale managementului educa܊ional …………………………………………………………… 9
1.4 Managementul ܈i munca în echipă ………………………………………………………………………………… 12
1.5. Finalitatea grupului ……………………………………………………………………………………………………… 17
1.6. Liderului grupului ……………………………………………………………………………………………………….. 20
1.7 Învă܊ătorul – coordonatorul activită܊ilor de învă܊are ………………………………………………………….. 22
CAPITOLUL II ………………………………………………………………………………………………………………….. 24
Aspecte aplicative.Exemple de activită܊i la clasă ………………………………………………………………………. 24
Proiecte didactice-metode pe grupe/echipe ………………………………………………………………………………. 26
CONCLUZII ܇I PROPUNERI ……………………………………………………………………………………………. 49
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………………….. . 51

3
INTRODUCERE

În societatea actuală, termenul de manager este tot mai întâlnit în diversele domenii de
activitate, iar a fi manager nu mai reprezintă un rol institu܊ional ale cărui resposabilită܊i ܈i
sfere de influen܊ă sunt u܈or neclare, mai ales pentru cei neobi܈nui܊i cu neologismele.
O societate supusă permanent la schimbări, adaptări, modernizare, ne determină pe
fiecare dintre noi să devenim manageri. Diversitatea de probleme la care trebuie să găsim
rezolvare zi de zi, ne obligă să ne punem în valoare abilită܊ile manageriale, în via܊a de familie ,
în colectivul profesional în care activăm, în clasa în care predăm. ܇i pentru că nu doar
societatea s- a schimbat, ci ܈i educa܊ia capătă noi dimensiuni în societatea actuală, nu mai este
suficient să fii un dascăl bun, preoc upat a- i învă܊a carte pe elevi.
Genera܊iile actuale de elevi, valorile societă܊ii moderne, tehnologia care a cucerit tot
mai mult teren în toate sferele vie܊ii noastre, provoacă profesorul modern la o nouă abordare a
menirii sale în clasa de elevi. Rolul lui nu se mai limitează doar la ” a preda ”. E necesar a
dubla competen܊ele de predareînvă܊are -evaluare cu abilită܊i manageriale ale clasei de elevi. El
trebuie să creeze un climat atractiv pentru elevii săi, un mediu educa܊ional care să favorizeze
învă܊area eficace, un mediu rela܊ional care să conducă la dezvoltarea armonioasă a
personalită܊ii elevilor. Clasa de elevi nu reprezintă doar o alăturare de indivizi asupra cărora
influen܊a educa܊ională ac܊ionează separat, individual.
Clasa de elevi este de fapt u n colectiv, un grup în interiorul căruia permanent se
”construiesc ” rela܊ii interumane personale, de a împărtăși ideile și valorile celorlalĠi prin
intermediul rela܊iilor de influen܊are.
Eficien܊a la clasă se face prin modul de predare a învă܊ătorului ܈i de asemenea cel care
realizează coeziunea în cadrul clasei de elevi.
Managementul este deosebit de important în cadrul activită܊ilor de învă܊are ܈i
învă܊ătorul trebuie să facă simbioză cu managerul deoarece un manager va fi întotdeauna ܈i
pedagog.
În activitatea de conducere rolul si stilul de conducere al managerului ܈colar sunt tot
mai complexe. Managerul ܈colar este un model, întreaga sa conduită este privită de cei din jur
și de cele mai multe ori imitată. Performan܊ele ܈colare ale elevilor, precum si cele ale dascăli –
lor sunt influen܊ate de activitatea managerului ܈colar.
Clasele simultane sunt mult mai complexe în activitatea de predare. Secretul
succesului activităĠii simultane îl constituie tocmai capacitatea și priceperea învăĠătorului de a
asigura, în primul rând, un conĠinut și forme adecvate exerciĠiilor de muncă independenta pe

4
care trebuie să le efectueze, precum și de a alterna corect activitatea directă cu munca
independentă a elevilor. De asemenea acest tip de predare formează o coeziun e nu doar între
elevi ci ܈i între clase ܈i munca indepedentă poate să fie ܈i în echipă.
Lucrarea este structurată pe două capitole, primul capitol curpinzând elementele
teoretice privind coeziunea, managementul, munca în echipă ܈i grup iar capitolul doi es te
reprezentat prin proiecte didactice folosite la clasele de elevi.
Am ales această temă deoarece munca în echipă este importantă nu doar la nivelul
clasei de elevi ci ܈i la nivelul colectivelor de profesori ܈i a consiliilor care se întrunesc la
nivelul ܈ colilor.
Consider că lucrarea de fa܊a va veni in sprijinul celor care o vor considera o simpla
lectura sau chiar un sprijin pentru activitatea profesionala, a celor interesati de problematica
abordata.

5

CAPITOLUL I
„A conduce, înseamnă a se dedica unei idei, unui vis,
unei viziuni despre ce se poate întâmpla. ”
Benazir Bhutto
1.1 Delimitări conceptuale
Managementul este un termen englezesc de origine franceză. Autorul francez Jean
Chevalier1 susĠine că termenul manag ement este derivat din cuvântul francez „manage “ care
semnifică activitatea de organizare și dirijare a unei case.
Managementul reprezintă procesul de combinare a resurselor umane, materiale,
financiare, informaĠionale și de altă natură în proporĠii optim e în vederea atingerii maximului
de satisfacĠie a membrilor organizaĠiei.
Managementul prin organizare ܈i coordonare trebuie să îndeplinească obiectivele
stabilite. Sarcina de bază a procesului de management este atât marketingul cât ܈i inovarea.
Managementul interconectează anumite func܊ii de planificare, coordonare ܈i control a
resurselor unei organiza܊ii pentru atingerea obiectivelor fiecărei organiza܊ii în parte.
Puterea de luare a deciziei revine directorilor ܈i managerilor ce au responsabilit atea bunei
func܊ionări a unei organiza܊ii.
Managementul are o importan܊ă deosebită pentru societate. Structurată ܈i dezvoltată în
timp, managementul s- a dezvoltat trecând prin etape de influen܊a asupra dezvoltării umane ܈i
are caracterisitici cum ar fi: vi ziunea globală de rezolvare a problemelor, introducerea unor
elemente din alte ܈tiin܊e, concepte manageriale transferate în domeniul vie܊ii umane.
Analizând conceptul de management ca proces P. Drucker, unul din cei mai cunoscuĠi
specialiști de management contemporani, propune trei postulate ca sarcini majore al e
conducerii2:
1) stabilirea misiunii organizaĠiei;
2) asigurarea unei funcĠionări productive;
3) reglementarea responsabilităĠilor și implicaĠiilor sociale asociate.
Putem aprecia că managementul este noua tehnologie care transformă organizaĠia
prezentului și cea a viitorului. Noi trebuie să fim capabili să sesizăm aceste transformări și să
le facem posibile și în organizaĠiile noastre.

1 Chevalier J., Organization. Tome 1. Administration de l’Entreprise, Paris, Dunod, 1961
2 Drucker P., Mananging for the Future, NY Truman Talley Books, 1992

6
Managementul educa܊ional reprezintă ܈tiin܊a de a forma personalită܊i, de a pregăti resursa
umană astfel încât finalitatea acestui proces să fie acceptate atât ce persoana în cauză cât ܈i de
societate. Realizarea sistemului educativ se realizează prin func܊ii ܈i principii de conducere
specifice sistemului educa܊iona l.
Procesul de decizie privind obiectivele organiza܊iei este în centrul manag ementului
educa܊ional. În unele setările, obiectivele sunt stabilite de către director, de multe ori lucrează
în asociere cu colegii de rang înal t ܈i poate un grup mic. În multe ܈coli, însă, stabilirea
obiectivelor este o acti vitate corporatistă întreprinsă de către organisme formale sau grupuri
informale.
Scopurile ܈colii sunt puternic influen܊ate de presiunile exercitate de mediul extern. Multe
܊ări au un curriculum na܊ional ܈i, de cele mai multe ori, nu oferă prea multe posibilită܊i
܈colilor să î܈i decidă propriile obiective educa܊ionale. Chestiunea cheie aici este măsura în
care managerii ܈colii sunt capabili să modifice politica guvernamentală ܈i să dezvolte abordări
alternati ve bazate pe nivelul ܈cola r valorile ܈i viziunea.
Realizarea procesului de management eficient necesită o coeziube atât la nivelul
dezvoltării proiectelor ܈i obiectivelor organiza܊iei cât ܈i la nivelul clasei de elevi a căror
activită܊i ܈i rezultate însumează îndeplinirea obiectivelor ܈colii.
Coeziunea este o stare emergentă a unui grup, care se referă la dorin܊a membrilor unui
grup de a fi împreună.
Fenomenul de coeziune este puternic afectat de necesitatea de a avea acela܈i opinii astfel
încât membrii să realizeze sarcinile fără a crea conflicte. Coeziunea este influen܊ată de factori
externi ܈i de mărirea grupului care schimbă indicele de coeziune fa܊ă de unele grupuri ce pot
avea acelea܈i obiective educa܊ionale.
Realizarea unei coeziuni corespunzătoare este strâns legată de munca în echipă. Aceasta
presupune ca membrii unei echipe să interac܊ioneze astfel încât să poată se sprijini pentru a
rezolva orice probleme întâlnite.
Munca în echipă este legată de comunicare, de coeziune, de leadership ܈i după cum
spuneam anterior de coeziune. Comunicarea sprijină circula܊ia informa܊iei în cadrul echipei,
schimbul de informa܊ii fiind atât verbal cât ܈i scris.
Coeziunea este după cum am precizat anterior foarte importantă în cadrul echipelor având
efect atât pozitiv cât ܈i negativ. Recompensele ܈i pedepsele influen܊ează membrii echipei,
dacă acestea nu sunt repartizare corect pot crea conflicte în cazul echipei ceea ce scade
coeziunea deci munca în echipă nu mai este eficientă ܈i obiectivele nu pot fi realizate.

7
Leadership-ul este strâns legat de scopurile activită܊ii, echipa trebuie organizată ܈i
controlată astfel încât liderul să poată să î܈i îndrepte echipa spre performan܊ă.
Liderul este acea persoană care ocupă poziĠia centrală în cadrul unui grup, având
influenĠa cea mai mare în mobilizarea și focalizarea eforturilor membrilor grupului în direcĠia
realizării sarcinilor comune.
Liderul este „persoana care administrează (conduce) ori îndrumă (dirijează) pe alții” .3În
sociologie se face distincĠie între liderul formal (desemnat, instituĠional, oficial), persoana
desemnată cu funcĠia de conducere pe cale instituĠională (liderul instituĠional) și liderul
informal (spontan, neinstituĠional, neoficial), respectiv persoana care exercită cea mai mare
influenĠă în cadrul grupului (liderul neoficial). Pentru realizarea de performanĠe ridicate și
asigurarea unui climat generator de satisfacĠii este nevoie ca liderul formal să coincidă cu
liderul informal.
Coeziunea în cadrul echipelor se bazează pe munca în echipă, liderul are un rol deosebit
de important în cadrul realizării coeziuni practicând un management de calitate ce corespunde
cerin܊elor ܈i sarcinilor repartizate.

1.2 Ce este managementul educa܊ional?
„Educația este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi
pentru a schimba lumea .”
Nelson Mandela

Educa܊ia ca fapt de cultură ܈i activitate umană s -a manifestat în toate perioadele istorice,
căpătând o pondere tot mai mare în ultimele secole.4 Dezvoltarea activită܊ilor de tip educativ a
ajutat la cre܈terea popula܊iei intelectuale ܈i astfel s -au înfiin܊at o multitudine de ܈colii pentru
diferitele domenii ale vie܊ii sociale. Educa܊ia este motorul societă܊ii, resursa ce urmează
procesul educa܊ional ajunge să fie cea mai importantă resursă pentru diferite domenii, o
educa܊ie corespunzătoare produce pentru comunitate adevăra܊i speciali܈ti.
Managementul se define܈te prin a conduce, a stăpâni ܈i a fost prima dată în domeniul
militar iar mai apoi s- a extins în toate domeniile precum economie sau educa܊ie.
Conceptul de management educa܊ional este o ac܊iune ce coordonează toate func܊iile
managementului spre succesul educa܊iei. Managementul Educational = arta, stiinta de a

3 Dictionary of Human Resource & Personnel Management, Second Edition, Peter Colling Publishing, 1997,
Reprinted 1998, p. 139
4 FloriĐa ORȚAN , MaŶageŵeŶtul educațioŶal , Oradea, 2003, p.15

8
pregati resursele umane, de a forma personalitati, potrivit unor finalitati solicitate de societate
si acceptate de individ.(N Stan, 2010).5
Ca orice formă de management nucleul său este decizia ce presupune un proces lung de
întocmire a unor proiecte ce să corespundă sarcinilor esen܊iale ale ܈colii, metode ce sunt
potrivite pentru luarea celei mai bune decizii.
Managementul Educa܊ional se reprezintă din punct vedere global la trei niveluri. Cel mai
înalt nivel este cel macrostructural ce este reprezentat de minister ܈i mai apoi de inspectorare.
Nivelul mediu este cel intermediar la nivelul ܈colii în ceea ce prive܈te luarea decizie de către
director ܈i consilii de administra܊ie. Ultimul nivel ce reprezintă de fapt baza procesului de
învă܊âmânt este cel microstructural ce este executat de către profesor la clasa de elevi.
Deciziile managementului de la cel mai înalt nivel se resfrâng asupra bazei ܈i nivelului
intermediar însă rezultatelor dovedesc procesul decizional de succes al nivelului din fruntea
piramidei.
Profesorii ܈i elevii sunt cea mai importantă resursă a managementului educa܊ional, munca
lor ܈i rezultatele corespunzătoare sunt cu adevărat dovada îndeplinirii obiectivelor
Ministerului Educa܊iei.
Managerul ܈colar este important la toate cele trei niveluri indiferent de statutul pe care îl
ocupă. Procesul de luare a decizie ܈i conducerea exercitată de el să optimizeze procesul
educativ.Activitatea lui influen܊ează performan܊ele ܈colare.
Managementul ܈colar poe fi definit ca un ansamblu de principii ܈i func܊ii, de norme ܈i
metode, de coordonare a activită܊ilor educative. Managerul ܈colar se referă la formularea clară
a finalită܊ilor, elaborarea ܈i stabilirea de tehnici de evaluare ce permit optimizarea procesului
de învă܊are.6
Directorul unei ܈coli reprezintă nu doar partea administrativă a unei institu܊ii ci ܈i
activitatea de instruire ܈i educa܊ie. Rezultatele ܈colare a elevilor săi formează la nivel jude܊ean
܈i na܊ional imaginea ܈colii respective.
Activitatea managerului ܈colar este drenată de decizii care reprezi ntă func܊ionalită܊i
informa܊ionale complexe între obiective, valori, strategii, lansarea acestora ܈i evaluarea lor.7
O dată ce managerul respectă func܊iile ܈i principiile managementului va urma o cale
sigură spre succesul activită܊ilor. Acestea vor fi prezentate în subcapitolul următor.

5 https://www.scribd.com/document/128957320/Conceptul- de-Management-Educational accesat în
25.04.2018
6 FloriĐa ORȚAN, MaŶageŵeŶtul educațioŶal , Oradea, 2003 ,p.18
7Ibidem , p.19

9
Educa܊ia este pilonul unei societă܊i iar calitatea ei cre܈te puterea unei na܊iuni. O ܊ară
educată este o ܊ară bogată. Managementul de calitate la nivel educa܊ional trebuie să se
orienteze cel mai mult spre cre܈terea nivelului de educa܊iei. Acest proces începe de la bază ܈i
este în permanen܊ă în contact cu celelalte niveluri ce se ocupă de managementul educa܊ional.
Activită܊ile ce urmează a fi desfă܈urate pentru realizarea unui obiectiv vizează ܈i legătura
dintre părin܊i ܈i ܈coală. Rela܊iile părin܊i -elevi ܈i părin܊i -܈coală sunt indispensabile succesului ܈i
solu܊iilor acceptate de ambele păr܊i.
Managementul educa܊ional este executat de managerii ܈colari care trebuie să se ghideze ܈i
să ia cele mai bune decizii pentru îndeplinirea sarcinilor propuse.

1.3. Principii ܈i func܊ii ale managementului educa܊ional
„Educația nu este cât de mult ai memorat, nici măcar cât știi.
Este capacitatea de a diferenția între ceea ce știi și ceea ce nu știi ”
Anatole France

Atât managementul general cât ܈i cel educa܊ional se bazează pe principii bine definite.
Suma acestor principii conduc pe cei care le urmează spre îndeplinirea cu succes a sarcinilor
primite. Aceste idei fundamentale reprezintă baza fiecărei ܈tiin܊e iar nerespectarea lor poa te
duce activitatea de management spre o direc܊ie gresită iar rezultatul nu va fi cel scontat.
Managementul s-a dezvoltat de-a lungul timpului prin diferite teorii care prezentau
fiecare în parte principii bine stabilite. Taylor ܈i Fayol au dezvoltat un număr mare de
principii care să îi sprijine pe manageri să î܈i conducă subordona܊ii corespunzător astfel încât
ace܈tia să aibă satisfac܊ie profesională ܈i de asemenea să evite apari܊ia unor conflict e care să
destabilizeze climatul organiza܊ional.
Printre p rincipiile elaborate de cei doi mai mari oameni de ܈tiin܊ă se numără principiul
disciplinei în muncă, principiul unită܊ii de comandă, salarizarea personalului, principiul
echită܊ii, inova܊ia în conducere, instruirea permanentă etc.
Principiile managementul ui se mulează pe orice organiza܊ie care practică
managementul ܈i acestea ajută ܈i manifestarea managementului educa܊ional.
Orice manager ܈colar este oblig să aibă cuno܈tin܊e de management ܈i să ܈tie să
particularizeze principiile manageriale în domeniul lor de activitate.
Fiecare domeniu are activită܊i specifice ce conduc la identificarea unor principii
general valabile. Pedagogia ܈i activitatea ܈colar s -au revărsat în dezvoltarea principiilor
managementului.

10
Principiile managementului educa܊ional sunt următoarele:8
 Principiul comunicării pedagogice
 Principiul cunoa܈terii pedagogice
 Principiul creativită܊ii pedagogice.
Principiul comunicării pedagogice are ca obiectiv construirea unui proiect care să trasmită
către subiec܊ii mesajul educa܊ional dorit ܈ i de perfec܊iona continuu comunicarea ܈i ceea ce este
comunicat.
Principiul cunoa܈terii pedagogice face diferen܊a clară dintre generalită܊i ܈i particularitatea
educa܊iei ܈i sus܊ine mesajul educa܊ional. De asemenea un lucrul deosebit de important este
crearea o biectivelor în func܊ie de scopul propus.
Principiul creativită܊ii pedagogice cere din partea managementului inovarea unor ac܊iuni
care să crească nivelul institu܊iei ܈colare prin manifestarea unei conduceri eficiente ܈i
calitative.
Toate aceste principii s unt absolut necesare în vederea executării unui management de
succes. Managerul este obligat să adopte aceste principii în func܊ie de obiectivele sale ܈i să
crească succesul organiza܊iei pe care o cunduce.
Func܊iile managementului se realizează ciclic prin previziune, organizare, coordonare,
antrenare ܈i control -evaluare. Managementul educa܊ional se conturează pe acela܈i ciclu al
managementului general, se stabilesc obiectivele, sarcinile de îndeplinit ܈i îndeplinirea lor
prin aducerea unui rezultat scontat termină procesul de management.
Planificarea rămâne o func܊ie fundamentală pe care to܊i autorii au păstrat -o indiferent de
domeniul de activitate ce înglobează multitudinea proceselor în vederea determinării
obiectivelor ܈colii, componentele politicilor educa܊ionale ܈i strategiile de orientare pentru
managerii educa܊ionali.9
Previziunea se realizează pe termen scurt, mediu ܈i lung ܈i la cele trei niveluri, strategic,
operativ ܈i tactic.
Cea mai importantă resursă a managementului educa܊ional sunt cadrele d idactice. Acestea
realizează conducerea pe cele trei niveluri specifice managementului educa܊ional : .10
 Nivelul global realizat de Ministerul Educa܊iei
 Nivelul teritorial realizat de Inspectoratele ܈colare jude܊ene

8 Florica OR܉AN Managementul educaаional , Ed. Universită܊ii din Oradea, 2003, p. 30
9 Ibidem , p.32
10 https://www.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/230848 accesat în 21.04.2018

11
 Nivelul local este realizat de unită܊ile de învă܊ământ fie că sunt gradini܊e, ܈coli
primare sau licee
Fiecare cadru didactic are un rol aparte în func܊ie de activită܊ile pe care le conduce la
nivele sitemului de învă܊ământ. Învă܊ătorul, profesorul conduce activită܊ile unui colectiv.
Profesorii po t fi dirigin܊i, adică conduc fiecare o clasă, cel metodist răspunde de activitatea
metodică la nivel jude܊ean iar cel care este director ܈i anume managerul care conduce
activitate la nivel mai mare, el realizează proiecte pentru dezvoltarea organiza܊iei pe care o
conduce.
Realizarea cu succes a scopului propus necesită organizarea activită܊ilor didactice ܈i
administrative dar ܈i de găsirea căilor de a lucra în echipă.
Comanda este importantă în orice domeniu. Ierarhia este necesară în foarte multe
organiza܊ii cum este ܈i institu܊ia ܈colară la orice nivel. Informa܊ia circulă de sus în jos iar
ordinele se îndeplinesc conform cerin܊elor managerului.
Comanda este strâns le gată de decizie.11 Decizia este cea mai importantă activitate a
unei organiza܊ii, factorii de decizie trebuie cu grijă ale܈i ca ei, mai apoi, să identifice cele mai
importante căi de realizare a obiectivelor propuse prin planificare.
Coordonarea activită܊ilor cere găsirea modalită܊ilor de lucru optime, aplanarea unor
conflicte de orice fel care pot destabiliza activitatea organiza܊iei.
Pentru bunul mers a activită܊ilor managerul trebuie să găsească căi de motivare a
subordona܊ilor. Motivarea în muncă este u n factor foarte important pentru succesul
activită܊ilor. Actul de comandă trebuie să se focuseze atât pe obiective cât ܈i pe personalul
subordonat deoarece obiectivelor nu pot fi îndeplinite corespunzător fără ca personalul să
lucreze motivat de aceea mana gerii trebuie să ܈tie dacă personalul are probleme ܈i ceea ce îi
motivează cel mai mult care să lucreze optim.
Evaluare ܈i controlul are ca scop verificarea ritmică a îndeplinirii sarcinilor,
remedierea operativă a disfunc܊iilor ܈i promovarea experien܊ei p ozitive.12 Evaluarea nu trebuie
să aibă niciodată un scop distructiv ci constructiv. Evaluarea nu este făcută pentru a dezbina
activitatea grupului ci pentru a identifica erorile care scad performan܊a grupului de aceea este
foarte important ca cei care fac evaluarea să fie obiectivi ܈i să facă o evaluare corectă.
Toate func܊iile managementului educa܊ional sunt sarcina managerului ܈colar. În afară
de sarcinile manageriale, managerul nu trebuie să uite de cea mai importantă resursă a oricărui
grup sau organiza ܊iei ܈i anume cea umană ce în managementul educa܊ional este reprezentată

11 Florica OR܉AN Managementul educaаional , Ed. Universită܊ii din Oradea, 2003, p.30
12 Ibidem , p.33

12
de cadrele didactice. Motivarea acestora ܈i recompensarea lor corespunzătoare pulsează
performan܊a grupului din care fac parte iar obiectivele ܈i sarcinile încredin܊ate devin cele mai
importante aspecte ale activită܊ii lor.
Modalitatea de conducere influen܊ează puternic to܊i membrii de aceea un bun manager
trebuie să ܈tie să fie model mai presus de conducător, să evite să fie doar manager, sa fie ܈i om
܈i coleg ܈i un model bun de urmat. Unii corelează ultimele caracteristici langă aptitudinile de
manager ܈i crează liderul. Liderul este mai presus de management, leadership -ul este în
ultimul timp mai eficient decât management. Liderul îmbină conducerea cu umanitatea.
Simbioza celor două aspecte va conduce la rezultate favorabile activită܊ilor desfă܈urate.

1.4 Managementul ܈i munca în echipă
„Pentru a lupta ca o armată, soldaаii trebuie să gândească ca o armată! are mii de ani
vechime și este încă principala «reаetă» pentru munca în echipă, pentru obаinerea
rezultatului 1+1+1=4 “13

Managem entul este procesul de realizare a obiectivelor unei organiza܊ii sub influen܊a
mediului exterior ce se află într -o continuă schimbare.
RelaĠiile de management sunt definite ca raporturi care se stabilesc între componenĠii
unui sistem, precum și între aceștia și componenĠii altor sisteme, în procesele de previzionare,
organizare, coordonare, antrenare și control -evaluare a activităĠilor organizaĠiei.14
Cel care conduce managementul este după cum am amintit ܈i a nterior este managerul.
El desfă܈oară func܊iile managementul ܈i de regulă are subordona܊i pe care îi conduce ܈i a căror
ac܊iuni influen܊ează deciziile lui cu privire la organiza܊ie.
Toate organiza܊iile se împart în grupuri ܈i echipe. Activitatea în cadrul echipei aduce
satisfac܊ie profesională iar acest lucru se revarsă în performan܊a echipei. Echipa ܈i grupuri
sunt inevitabile în cadrul organiza܊iilor, via܊a profesională a fiecăruia ne determină să aderăm
la o echipă oarecare. Managerul dă sarcini ܈i urmăre܈te procesul de realizare a acestora.
Succesul managementului este strâns legat de succesul echipelor de aceea în cele ce
urmează voi prezenta aspecte privind echipele ܈i echipele eficiente dar ܈i influen܊a muncii în
echipă asupra performan܊ei organiza܊i ei.

13 www.Accelera.ro – Training, Dezvoltare, Motivare, Team Building
14 Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu, Management, Editura Economică, București, 1995, p. 21

13
Tuckman a studiat cum se formează ܈i dezvoltă o echipă. Asa cum am amintit anterior
aceasta se realizează în scopul rezolvării unor probleme.
Etapele prin care se formează o echipă este:
1. Formarea ce urmăre܈te stabilirea regulilor ܈i a resurselor, construirea încrederii iar
în această etapă membrii echipei sunt încă neîncrezători
2. Conflictul (furtuna) dezvoltă conflicte ale membrilor fa܊ă de sarcină însă este util
pentru identificarea celor care au competen܊e legate de sarcina echipei
3. Normarea aplane ază conflictele iar oamenii găsesc modalită܊i de muncă în comun,
facilitatorul se concentrează pe dezvoltarea competen܊elor interpersonae ale
membrilor.
4. Performarea se identifică atunci când grupul este performant, a implementat solu܊ii
optime, rolurile su nt bine împăr܊ite iar fiecare om se preocupă doar de sarcina
echipei.
5. Destrămarea membrii se implică activ în dizolvarea echipei în timp ce
conducătorul acesteia îi sprijină în combaterea tendinĠei de a se opune părăsirii
echipei și de a rămâne în structura ei securizantă și previzibilă .
Organiza܊iile actuale caută să aibă echipe de succes, echipe au devenit mai
performante decât grupurile. Echipele se deosebesc prin obiective comune, prin
interdependen܊ă, membrii echipei au nevoie unii de ceilal܊i ܈i de responsabilitate, ace܈tia caută
să ob܊ină rezultate bune prin angrenarea tuturor energiilor spre sarcina încredin܊ată.
Munca în echipă este din ce în ce ai promovată deoarece pun în aplicare strategii
organiza܊ionale, promovează managementul de înaltă calitate, timpul este mai econom în
cadrul echipei.
Echipele promovează inova܊ia ܈i ajută schimbarea organiza܊ională. Angajamentul
organiza܊ional în cadrul echipei este mult mai mare, implicarea este mult mai mare pentru
sarcini. Munca nu se desfă܈oară în condi܊ii foarte mari de stres ܈i conflictele sunt mai departe
de echipe.
Activitatea din școală presupune ca dat faptul că marea majoritate a personalului face
parte din mai multe grupuri și echipe având, în consecinĠă, mai multe roluri (și roluri diferi te)
în cadrul organizaĠiei. Sunt extrem de puĠine persoanele care au un singur rol și fac parte
dintr- o singură echipă sau dintr -un singur colectiv. Ca urmare, la nivelul școlii funcĠionează
echipe multiple și suprapuse. De exemplu, directorul face parte din consiliul de administraĠie –
pe care îl și prezidează dar și din familie sau un grup de prieteni (în care, de multe ori,

14
altcineva este „șef”). La fel, un membru al echipei poate fi lider în alte situaĠii. Această
situaĠie complică, într -o oarecare măsură activitatea de la nivelul organizaĠiei.
SituaĠia se poate simplifica prin delimitarea foarte clară, prin fișa postului, a
atribuĠiilor fiecărei persoane în cadrul fiecărei echipe de lucru, stabilirea, de asemenea prin
fișa postului, a limitelor autorităĠii fiecărui conducător de colectiv, dezvoltarea unei culturi
organizaĠionale care încurajează apartenenĠa la grupuri multiple, flexibilitatea
comportamentală și adaptabilitatea – astfel încât colegii să poată trece ușor de la rolul de "șef"
la cel de "su baltern" în situaĠii, contexte și echipe diferite; acest lucru se poate realiza, de
exemplu, prin "rotirea" mai multor persoane la "șefia" diferitelor colective sau a subunităĠilor
funcĠionale ale organizaĠiei sau prin delegarea sistematică a unor atribuĠi i manageriale.
În ceea ce prive܈te rolurile în cadrul unei echipe Belbin a identificat următoarele 9
roluri:15
1. Investigatorul de resurse
2. Lucrătorul echipei
3. Coordonatorul
4. Inovatorul
5. Monitor-Evaluator
6. Specialist
7. Modelator
8. Implementatorul
9. Finalizatorul
Coordonatorul este cel care îi conduce pe membri i echipei. El se preocupă de
obiectivele echipei, conduce ܈i coordonează întrega activitate. Încearcă să î܈i clădească ec hipa
pe încredere ܈i este mereu pozitiv. De܈i disciplinat ܈i tolerant uneori poate să devină autoritar
܈i manipulator.
Investigatorul de resurse caută să prezinte situa܊ia reală a resurselor, să stabilească
contracte folosindu- se de puterea sa de convingere ܈i negociere. Se define܈te prin sociabilitate
܈i comunicare, ܈tie să formeze legături în afara echipei folositoare pentru activită܊ile echipei.
Acesta se entuziasmează u܈or dar uită să î܈i ducă la bun sfâr܈it proiectul deoarece î܈i pierde
interesul u܈or.
Lucrătorul echipei este cel care se ocupă de munca dificilă a echipei, este mereu
sociabil ܈i reu܈e܈te să lucreze cu orice tip de personalitate de aceea de multe ori este ce l care

15 http://www.belbin.com/about/belbin-team-roles/ accesat în 24.04.2018

15
înăbu܈e conflictele echipei. Partea sa negativă este faptul că nu vrea să ia decizii ܈i nu este
hotărât.
Inovatorul este cel care generează ideile echipei, este creativ ܈i inovativ. Este mereu
plin de imagina܊ie, sugerează ܈i propune idei pentru succesul echipei. Nu excelează prin
sociabilitate, este un tip introvert ܈i nu ia niciodată în calcul punerea în practică.
Monitorul- Evaluator este partea ra܊ională a unei echipei. Este dotat cu inteligen܊ă ܈i
este pilon principal în luarea deciziilor. Este serios în muncă ܈i mereu se uită cu un ochi
evaluator. Critică orice lucru ce îl consideră necorespunzător uneori duce critica la extrem.
Specialistul este cel care are deprinderi speciale fa܊ă de ceilal܊i membri ai echipei. Se
dedică muncii în totalitate ܈i este foarte competent. Punctele lui negative se regăsesc în
individualismul care îl manifestă.
Modelatorul este direc܊ionat spre succes, spre victorie. Are o motiva܊ie puternică spre
reu܈ită ܈i îi îndrumă pe toĠi spre reu܈ită. Este foarte implicat ܈i dinamic însă uneori poate
stârni conflicte între membrii echipei.
Implementatorul sunt cei mai disciplina܊i ܈i con܈tiincio܈i, sunt practici ܈i respectă
cultura. Ei se ocup ă de disciplina angaja܊ilor de aceea sunt foarte pu܊in deschi܈i ܈i flexibili.
Finalizatorul este cel care dă aten܊ie la orice fel de detaliu ܈i munce܈te continuu fără a
lua în calcul succesul. Meticulozitatea îi obstruc܊ionează privirea de ansamblu de acee a se
orientează foarte mult pe detalii.
Pornind de la aceste roluri vom defini echipa managerială specifică sistemului
educa܊ional.
Resursele financiare reduse ale institu܊iei de învă܊ământ determină managerii să fie
preocupa܊i de munca în echipă, crearea unor echipe manageriale înclinate pe satisfac܊ia
intrinsecă.
Institu܊iile educative de anvergură au manageri competen܊i ce permit func܊ionarea
echipei manageriale pe diferite domenii (catedre, comisii metodice).16
La baza piramidei manageriale sunt profe sorii care caută calitatea ܈i performan܊a.
Ace܈tia sunt exper ܊ii tehnic i care au abilită܊i înalte. Reprezentantul grupului organizează
rela܊iile dintre membrii echipei iar preocuparea lui permanentă este buna stare a membrilor
echipei.
Evaluatorul este înt re tehnician ܈i reprezentantul grupului ce are atitudini negative,el
judecă obiectiv evenimentele ܈i este mereu echilibrat cu un spirit critic dezvoltat. Inovatorul

16 FloriĐa ORȚAN, Ibidem , p.143

16
are un rol deosebit de important datorită inteligen܊ei ܈i ingeniozită܊ii sale care îl ajută să
acapareze mentalitatea grupului.
Devotatul este cel pasionat de rela܊iile cu colegii săi ܈i încearcă să îi consolideze. Îi
ajută în permanen܊ă pe colegi să î܈i rezolve problemele ܈i este preocupat de bunăstarea echipei
sale ܈i a membrilor săi.
Profesor ii sunt ܈i ei oameni, de aceea probleme lor familiare sau personale îi pot afecta
în activitatea lor managerială de aceea voi prezenta anumite probleme ce pot apărea în cadrul
echipelor manageriale.
Dintre problemele ce pot apărea în cadrul muncii în echipă, echipa managerială
formată la nivelul managementului educa܊ional întâmpină cel mai des următoarele probleme:
conservatorismul, sindromul „Apollo ”, seducătorul de ierarhie, echipa de clone ܈i lenea
socială.
Conservatorismul rezultă în urma unui compromis dintre obiective, competen܊ele ܈i
interesele membrilor. Păstrarea coeziunii supune membrii echipei la alegerea unor solu܊ii mai
slabe valoric doar pentru a fi pe placul tuturor membrilor în ciuda faptului că unele idei pot fi
mai valoroase.
Sindromul Apo llo caută întotdeauna partea negativă a unei solu܊ii ܈i iar membrii
echipei încearcă să dezarmeze orice solu܊ie găsită. Gândirea lor critică este cea care îi
determină să subevalueze orice poten܊ial răspuns găsit la problemele echipei.
Seducătorul de ierarhie tinde să dea dreptate doar celui care să află în func܊ie de
conducere. Opiniile sale cântăresc mai mult decât cele ale membrilor echipei ceea ce poate
aduce decizii gre܈ite.
Lenea socială denotă o scădere a performan܊ei a membrilor echipei din punct de
vedere individual, sarcinile fiind lăsate la nivelul echipei. Fiecare membru a܈teaptă ca ceilal܊i
să rezolve sarcinile.
Echipa managerială formată din profesori pot să fie afecta܊i de aceste probleme
datorită faptului că ace܈tia sunt mereu obi܈nui܊i să î܈i conducă clasele de elevi iar la nivelul
echipelor formate î܈i manifestă to܊i superioritatea ܈i a܈teaptă ca ceilal܊i să considere ideilor lor
ca fiind cele mai oportune.
După cum aminteam anterior profesorii au probleme personale ce se reflectă mai mult
sau mai pu܊in voluntar în activitatea de zi cu zi de aceea echipele din care fac parte pot suferi
în urma deciziilor luate de către membrii săi iar sarcinile nu pot fi îndeplinite la nivel optim.
Activitatea unei echipe trebuie să aibă la bază o decizie bună luată în acord dar
întotdeauna echipa trebuie să aibă un lider care să răspundă pentru deciziile luate. Profesorii

17
pot forma echipe de valoare intelectuală ܈i care pot aduce beneficii institu܊iei pe care o
reprezintă. De regulă, în ܈colii profesorii fac parte din diferite consilii care se preocup ă de
anumite sarcini adminstrative iar rezultatele pozitive ale acestor echipe.
1.5. Finalitatea grupului
Grupul este reprezentat de un număr de minim două persoane ce sunt conduse de un
singur manager ܈i execută o activitate comună.
Fiecare membru îsi une܈te eforturile asupra obiectivului comun, dar contributia lor
difera sub aspect cantitativ, calitativ, ca intensitate si natura. Membrii grupului sunt reciproc
dependenti.
Un grup este format fie cu scopul de a confec܊iona ceva sau repara ܈i anume lucrativ sau
poate să se caute un grup care să se ocupe de inovare ܈i anume descoperirea sau proiectarea
unui produs.
Obiectivele generale ale organiza܊iei conduc la anumite derivate ce sunt repartizate unor
grupu ri de muncă iar rezultatul fiecărei derivate în parte construie܈te finalitatea îndeplinirii
obiectivelor organiza܊iei.
În ceea ce prive܈te modul de realizare a unui grup există mai multe strategii. Moreno
afirma că formarea unui grup trebuie să aibă în ved ere rela܊iile dintre membrii echipei pentru
a putea coopera mai bine însă performan܊ele acestui tip de grup pot fi scăzute. Lewin
considera că membrii echipei nu trebuie să fie prieteni ci competen܊i ܈i plini de dinamism însă
lucrul acesta poate aduce în c adrul grupului anumite situa܊ii conflictuale.
Grupul se caracterizează prin obiective comune, norme de comportament, drepturi ܈i
obliga܊ii dar ܈i rela܊iile dintre membrii grupului.Grupul posedă un mare bagaj de informa܊ii ܈i
o experien܊ă vastă însă pot apărea dezacorduri ܈i presiuni temporale asupra realizării
obiectivelor.
Managerul conduce activită܊ile grupului, are în vedere ca to܊i membrii echipei să ajungă
la acela܈i nivel, cei buni să îi ridice pe cei mai slabi. Managerul trebuie să aibă încredere în
oamenii lui ܈i să le ܈i arate acest lucru ܈i le oferă informa܊iile necesare îndeplinirii sarcinilor.
În cadrul grupului pot apărea conflicte de aceea managerul trebuie să ܈tie să aplaneze
aceste lucruri. Să fie mereu sincer ܈i să se identifice ca fiind conducătorul activită܊ii ܈i factorul
de decizie.
Nevoile grupului trebuie să fie preocupările managerului de aceea el trebuie să îi
cunoască foarte bine. Pregătirea lor profesională poate fi puternic influen܊ată de nevoile lor
personale ceea ce poate influen ܊a realizarea obiectivelor.

18
In cadrul orică rei organiz a܊ii se constituie unul sau mai multe grupuri de munca, care
coexista ܈ i se manifesta în diferite domenii de activitate ܈ i la diferite nivele ierarhice. Acestea
se deosebesc printr-o serie de caracteristici de ordin calitativ, astfel:17
1. grupuri formale
2. grupuri informale
3. grupuri operative
Grupurile formale se formează în baza unor acte oficiale, au scop lucrativ ܈i modul lor
de lucru este oficial ܈i obligatoriu ܈i au un ܈ef investit. Grupurile informale sunt realizate în
func܊ie de interese, membrii se sprijină având un interes comun, regulamentele lor sunt proprii
܈i liderul lor este ales în func܊ie de competen܊ele sale profesionale.
Există ܈i grupurile operative care sunt realizate pentru consultan܊a într -un domeniu iar
membrii sunt speciali܈ti în domeniul de activitate al grupului.
Orice grup se creionează după anumi܊i parametrii specifici. Ace܈tia sunt: mărimea
grupului, compoziĠia grupului, sarcina, procesele de interacĠiune, structura grupului, conștiinĠa
colectivă, eficienĠa grupului, și nu în ultimul rând coeziunea grupului.
Pe langă tipurile de grupuri men܊ionate anterior mai exista ܈i echipa care este tot un
grup de muncă însă el este creat pentru anumite probleme, el poate fi atât temporar cât ܈i
permanent.
Există anumite caracteristici ce ne ajută să deosebim un grup de o echipă. G rupul este
format din persoane cu una sau mai multe caracteristici iar echipa este formată din persoane
cu sarcini comune. Dacă grupul poate fi mic, mediu sau mare, echipa poate să aibă
dimenisiuni mici ܈i foarte rar medii.
Dacă unui grup îi pot lipsi anumite scopuri comune echipa nu poate să trăiască fără
scopuri comune iar membrii echipei sunt solidari. Abilită܊ile pe care le de܊in membrii grupului
nu trebuie să fie neapărat complementare ܈i pot fi diverse iar abilită܊ile pot fi diverse în
schimb sarcina comună a echipei nu poate fi realizată decât prin abilită܊i complementare.
Comunicarea în cadrul unui grup este un factor cheie în vederea răspândirii informa܊iei
la timp spre to܊i membrii grupului ܈i realizarea sarcinilor încredin܊ate.
Comunicarea ajută membrii echipei să î܈i formeze opinii care ajung ulterior la cei care
se ocupă de anumite evenimente ܈i care pot fi de folos în luarea deciziei. Prin comunicare atât
ideile cât ܈i nemul܊umirile ajung la liderului grupului iar acesta poate evita apari܊ia unu i

17 http://www.scritub.com/sociologie/GRUPURI-SOCIALE43944.php accesat în 21.04.2 018

19
conflict dar ܈i poate apela la anumite idei inovatoare pentru obiectivele lor. Tot prin
comunicare se trasmit ܈i deciziile ܈i evaluarea performan܊elor ob܊inute.
Comunicarea în cadrul grupului poate îmbrăca mai multe forme. Aceasta poate fi
verbală, scrisă sau nonverbală. În func܊ie de grup poate fi formală sau neformală dar ܈i
interpersonală sau intergrup.
Comunicarea poate fi influen܊ată în func܊ie de direc܊ia pe care se trasmite mesajul
(ascedent sau descedent) sau de marimea grupului (grupurile mari re alizează mai greu
comunicarea).
Dialogul este foarte important în rela܊ia manager -subordonat. Dialogul se bazează pe
solicitare ܈i răspuns. Managerul o dată ce repatizează sarcini are obliga܊ia de a verifica modul
lor de executare sprijinind actul de real izare a sarcinilor. Comunicarea ajută la dezvoltarea
motiva܊iei subordona܊ilor.
Irving Janis a dezvoltat o te orie a deciziei de grup numită groupthink. Aceasta se
referă la faptul că unele grupuri adoptă un mod de gândire pentru men܊inerea coeziunii
grupu lui ܈i analiza realistă a faptelor nu mai este o prioritate. Acest proces de grup caută mai
mult acordul între membrii săi ce influen܊ează negativ decizia grupului.
Acest fenomen poate să apară atunci când coeziunea grupului este foarte ridicată,
acesta este izolat, liderul este direct iar procedurile de luare a deciziei nu sunt standard.
Groupthink conduce la luarea deciziilor riscante ܈i ignorarea consecin܊elor deciziilor
luate, lipsa informa܊iei ce vor conduce la e܈ecul obiectivelor propuse ini܊ial. U n astfel de grup
se crede invincibil, ignoră orice semne care amenin܊ă e܈ecul grupului.
Mai multe grupuri formează organiza܊ia. Realizarea sarcinilor constituie factorul de
eficien܊ă a fiecărui grup. Îndeplinirea sarcinilor fiecărui grup ajută îndeplinire a obiectivelor
organiza܊iei.
Performan܊a grupului se bazează pe nivelul de pregătire a membrilor, de climatul
grupului, de liderul care conduce grupul, de sarcinile ce trebuiesc îndeplinite dar ܈i de
resursele de care dispune grupul.
Performan܊a unui grup are în vedere rezolvarea atât problemeler tehnice cât ܈i cele de
ordin social dar ܈i creativitatea grupului este importantă. Un lider de grup trebuie să ܈tie să î܈i
ajute grupul să fie performant, să îi recompenseze ܈i să îi motiveze pe subordona܊i asfe l încât
ace܈tia să î܈i îndeplinească sarcinile eficient.
Finalitatea unui grup se eviden܊iază prin performan܊a lui ܈i anume eficacitate,
eficien܊ă, productivitate ܈i rezultatul pozitiv al etalonării grupului la grupuri cu activită܊i
similare.

20
Concluzionând cele prezentate în acest subcapitol activitatea grupului este extrem de
importantă pentru organiza܊ia din care face parte pentru îndeplinirea obiectivelor. Performan܊a
grupului este rezultatul activită܊ii eficiente prestate de grup.
Liderul are un rol deosebit de important în cadrul activită܊ii grupului iar activitatea lui
înclina balan܊a performan܊ei grupului. Rolul liderului în cadrul grupului va fi pre zentat în
subcapitolul următor.

1.6. Liderului grupului
„Dimensiunea de „leadership ” a devenit indispensabilă pentru manager .”
Françoise Gri

Ultimele decenii au adus în aten܊ie conceptul de leadership ܈i au încercat să
diferen܊ieze managerul de lider. Aceste două concepte se află în aceea܈i tabără, ceea ce le
diferen܊iază sunt momentele în care ele trebuie să ac܊ioneze. Precum o armată care este foarte
bine pe timp de pace din punct de vedere administrativ, pe timp de război ea are nevoie de un
lider care să îi conducă în bătălie a܈a ܈i o ܈coală are nevoie de un manager să conducă
administrativ da r de un lider care să coordoneze celelalte activită܊i ale ܈colii pentru a avea
succes.
Liderul total traieste într-o lume a actiunii imediate, managerul vrea timp de reflectare
pentru deciziile sale. Ceea ce liderul total vede ca o simpla pierdere de timp, managerul ar
considera ca un timp absolut necesar pentru consolidarea sistemului decizional. Liderul total
vrea sa se foloseasca de fiecare oportunitate, pariind mult. Managerul foloseste un sistem
complex de alocare a resurselor, iar deciziile sale sunt luate pe baza echilibrării investitiilor
trecute cu oportunitatea celor noi.
Leadership- ul este un proces ce se orientează pe conducere ܈i antrenarea
subordona܊ilor fără a -i obliga pe ace܈tia să facă lucruri pe care nu le doresc ܈i ascultă părere a
acestora fiind foarte deschis la ini܊iativă.
Liderul este conducătorul unei echipe sau a unei organiza܊ii. Leadership -ul se define܈te
prin anumite func܊ii printre care amintim construc܊ia unei echipe sau a unui grup ܈i asigurarea
coeziunii acestuia.
Lid erului grupului este butonul ce porne܈te ܈i men܊ine aprinsă rela܊ia dintre membrii
echipei astfel încât echipa sau grupul să func܊ioneze optim pentru îndeplinirea sarcinilor ܈i să
evite apari܊ia conflictelor.
Acesta asigură siguran܊a membrilor, facilitează dezvoltarea obiectelor, ia deciziile cele
mai bune, ghidează procesul desfă܈urat de grupul său.

21
Rolul liderului în cadrul grupului este de a crea condi܊iile necesare îndeplinirii
sarcinilor, de a încuraja grupul prin coordonarea acestuia pe o direc܊ie fixă ܈i de a le spori
motiva܊ia fa܊ă de muncă ܈i fa܊ă de dezvoltarea lor profesională.
Evaluăriile grupului trebuie să fie constructive, liderul trebuie să le oferă mereu
posibilitatea să înve܊e ܈i să corecteze gre܈elile astfel încât să asigure succesul ܈i să evite
eventualele e܈ecuri.
Liderul ܈colar la fel ca orice lider trebuie să fie preocupat de dezvoltarea profesională
a subordona܊ilor săi de aceea el trebuie să le ofere oportunitatea să înve܊e lucruri noi, să îi
ajute să implementeze concepte noi ܈i inovatoare ܈colii ܈i să caute în permanen܊ă creativitatea
atât la nivelul profesorilor cât ܈i la nivelul elevilor.
Există diferite stiluri de leadership care îl ajută pe lider să î܈i conducă grupul sau
organiza܊ia. Primul stil este cel autocratic ce presupune o autoritate sporită a liderului ܈i ia
decizii a consulta membrii grupului ceea ce îi permite decizii rapide însă nu neapărat ܈i
eficiente deoarece deciziile vor fi executate fără motiva܊ie ܈i performan܊a va fi scăzută.
Cel de al doilea stil este cel democrat unde liderul î܈i implică membrii în procesul de
luare a deciziilor dar cel care va decide va fi tot el. Acest stil are la bază încrederea ܈i
coeziunea ܈i membrii au o responsabilitate în luarea deciziei de aceea sunt mai motiva܊i însa
decizia în momentele de criză vor fi puternic afectate.
Cel de al treilea leadership este cel delegativ ce este liber si permisiv unde membrii î܈i
propun obiectivele ܈i cum să le îndeplinească. Este foarte eficient deoarece aici membrii
echipei au o motiva܊ie înaltă dar eu pot avea o performan܊ă slabă deoarece nivelul de
calificare al membrilor poate fi mai scăzut decât are nevoie echipa.
Nu există niciun stil de leadership care să nu aibă dezavantaje de aceea este ideal ca
liderul să ܈tie să se adapteze situa܊ie ܈i să o gestioneze corespunzător astfel încât să nu î܈i
neglijeze nici subordona܊ii nici obiectivele propuse.
Liderul grupului este elementul central al coeziunii ܈i al succesului muncii în echipă.
Munca în echipă este deosebit de importantă de la cel mai mic ܈i pana la cel mai înalt nivel.
Atât clasa de elevi cât ܈i consiliile profesorale au nevoie de coeziune ܈i muncă în echipă de
aceea întotdeauna unde sunt cel pu܊in 2 unul va conduce.

22
1.7 . Învă܊ătorul – coordonatorul activită܊ilor de învă܊are
„Învățătorul adevărat te învață și cum să înveți.”
David Boia

La nivelul inferio r al managementului educa܊ional se desfă܈oară managementul clasei
de elevi unde predomină activită܊ile de predare învă܊are ܈i evaluare. Managerul acestei clase
de elevi este învă܊ătorul sau profesorul, cel care conduce activitatea, cel care evaluează
cuno܈tin܊ele acumulate ܈i cel care îi ajută pe elevii lui să se pregătească pentru ceea ce vor să
urmeze în via܊ă motivându -i să înve܊e.
EsenĠa rolurilor manageriale ale cadrelor didactice în activitatea de la clasă este
orientarea și dirijarea resurselor umane și materiale de care dispune clasa și procesul
instructiv- educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiĠii de
eficienĠă maximă.18.ÎnvăĠătorul își manifestă comportamentul pedagogic în atitudini complexe
și variate, în funcĠie de acĠiunea educativă în care este angajat. În procesul instructiv -educativ,
învăĠătorul constituie figura centrală pentru elevi, poziĠia primordială în clasă dobândind -o
acesta, chiar dacă pe măsura organizării activităĠii școlare elevii primesc noi statute.19
Învă܊ătorul este cel care conduce activită܊ile după ce în prealabil a întocmit un
regulament pe care fiecare elev trebuie să îl respecte ܈i care constituie baza de r aportare a
educatorului cu elevul.
Acesta este cel care conduce rela܊iile dintre el ܈i elevi dar ܈i dintre ace܈tia. Dezvoltă
ambele tipuri de rela܊ii ܈i se preocupă în permanen܊ă de dezvoltarea muncii în echipă.
Învă܊ătorul este managerul clasei sale, el caută să î܈i motiveze elevi ܈i să creeze coeziune la
nivelul clasei.
Pentru a- ܈i desfă܈ura activitatea de management acesta planifică întreaga activitate a
clasei sale, el întocme܈te obiectivele ܈i sarcinile ce trebuiesc îndeplinite dar ܈i documentele
doved itoare activită܊ilor sale ܈i de asemenea analizează resursele necesare îndeplinirii
obiectivelor ܈i timpul de executare a sarcinilor.
Pentru buna func܊ionare a activită܊ilor la clasă acesta organizează munca în cadrul
activită܊ilor, pune acceptul pe munca în echipă, caută să creeze un climat favorabil procesul
de învă܊are iar elevi află obiectivele clare pe care managerul clasei le dore܈te.

18 https://www.didactic.ro/materiale/778_rolul-cadrului-didactic- ca-manager accesat în 26.04.2018
19 https://www.didactic.ro/materiale/85934_managementul-clasei- de-elevi-invatatorul-manager accesat în
26.04.2018

23
Comunicarea atât între învă܊ător ܈i elevi cât ܈i între ei este deosebit de importantă pentru
realizarea obiectivelor, activitatea educativă se realizează prin dialog, răspunsurile la
întrebările elevilor au importan܊ă deosebită pentru dezvoltarea cunoa܈terii dar ܈i pentru
coeziunea grupului.
Activitatea sa trebuie direc܊ionată pentru a -i determina să asimileze cât mai mul te
informa܊ii iar starea emo܊ională a clasei este deosebit de importantă pentru coeziune ܈i muncă
în echipă eficientă.
Coordonarea se realizează în procesul didactic nemijlocit. La nivelul managementului
clasei de elevi, învăĠătorul trebuie să manifeste interes faĠă de organizare, întrucît aceasta
favorizează și focalizarea pe obiectivele prioritare în limitele unei unităĠi de cerinĠe, de acĠi une
grupală și instituĠională, cu specificarea clară și precisă a termenelor și a responsabilităĠilor pe
intervale de timp controlabile.20
Motivarea după cum am amintit anterior este importantă în întreg procesul de management
, ei trebuie să fie încuraja܊i să î܈i dorească să înve܊e, să asimileze cât mai multe informa܊ii ca re
să le dezvolte procesul cunoa܈terii.
Îndrumă ܈i evaluează întreaga activitate, urmăre܈te îndeplinirea scopurilor propuse,
controlează în permanen܊ă evolu܊ia elevilor săi ܈i î܈i ia măsuri ca după fiecare evaluare
intermediară să îmbunătă܊ească procesul instructiv -educativ astfel încât evaluare a finală să
corespundă obiectivelor propuse.
Liderul clasei de elevi va întotdeauna învă܊ătorul sau profesorul. În orice domeniu de
activitate liderul are rol de pedagog dar pedagogia celui ce este lider în educa܊ie e ste deosebit
de importantă pentru societate ܈i pentru direc܊ionarea fiecărui elev pe un drum. Personalitatea
profesorului este foarte importantă pentru activitatea de la clasă, el fiind liderul numit iar acesta
devine un model pentru elevii săi.
Învă܊ătorul este cel care descoperă abilită܊i, de adaptează astfel încât fiecare elev să poată să
î܈i dezvolte abilită܊ile ܈i folose܈te metode care să dezvolte munca în echipă, să crească
coeziunea ܈i să creeze un climat favorabil învă܊ării.
Responsabilitatea învă܊ătorul se concentrează nu numai asupra rolului de profesor ci ܈i a
celui de părinte în orele petrecute la ܈coală. Satisfac܊ia unui profesor se manifestă la sfâr܈itul
anilor lucra܊i cu elevi atunci când realizează că obiectivele s -au îndeplinit iar rela܊ia elev –
profesor este una foarte frumoasă ܈i creată prin coeziune ܈i activită܊i motivante.

20 Ibidem

24
CAPITOLUL II

Aspecte aplicative.Exemple de activită܊i la clasă

La nivelul claselor de elevi se pot folosi mai multe metode pentru realizarea coeziunii
grupului prin muncă în echipă, unde fiecare are o contribu܊ie iar finalul este cel scontat ܈i
aduce satisfac܊ie atât profesorului cât ܈i elevilor.
În acest capitol vă voi prezenta două proiecte didactice unde elevi au fost grupa܊i ܈i au
lucrat fisele de lucru în echipe.
Cele mai utilizate metode interactice de muncă în echipă este explozia stelară, masa
rotundă, experimentul pe echipe, tehnica florilor de lotus sau ramurilor de copac.
Am ales proiectele didactice la clase simultane deoarece am vrut să valorific faptul că
nu doar munca independentă este importantă în cadrul lec܊iilor la clase simultane ci ܈i
reparti܊ia sarcinilor pe echipe dar ܈i realizarea unor teme care să formeze echipe din clase
diferite.
Lec܊iile în echipă sunt mult mai interactive decât cele de muncă indepedentă, dacă
munca indepedentă ajută cadrul didactic în procesul de predare -învă܊are atunci munca pe
echipe stimulează creativitatea, socializarea, folosirea în comun a cuno܈tin܊elor acumulat e,
ajutor reciproc între membrii echipei, competivitate ܈i cre܈terea coeziunii.
CerinĠa primordială a educaĠiei progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a asigura
o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităĠilor de învăĠare și de muncă
independentă, cu activităĠile de cooperare, de învăĠare în grup și de muncă interdependentă .
ÎnvăĠarea în grup exersează capacitatea de decizie și de iniĠiativă, dă o notă mai
personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce
asigură o participare mai vie, mai activă, susĠinută de foarte multe elemente de emulaĠie, de
stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă.
Interactivitatea presupune atât cooperarea – definită drept “forma motivaĠională a
afirmării de sine, incluzând activitatea de avansare proprie, în care individul rivalizează cu
ceilalĠi pentru dobândirea unei situaĠii sociale sau a superiorităĠii” – cât și competiĠia care
este o “activitate orientată social, în cadrul căreia individul colaborează cu ceilalĠi pentru
atingerea unui Ġel comun” (Ausubel, 1981) Ele nu se sunt antitetice; ambele im plică un anumit
grad de interacĠiune, în opoziĠie cu comportamentul individual

25
Activitatea de grup este stimulativă de la sarcinile simple la cele mai complexe.
Rezolvarea problemelor, ob܊inerea solu܊iilor corecte la scurt timp stimulează muncă în echipă.
Acest tip de activitate dezvoltă inteligen܊e multiple precum cea intrapersonală, cea morală dar
܈i cea interpersonală. De asemenea aceasta activitate stimulează capacită܊ile cognitive
complexe precum gândirea critică, cea laterală sau cea divergentă.
Mun ca în echipă îl ajută pe învă܊ător să împartă sarcinile, să stabilează un timp de
solu܊ionare a problemelor, stabile܈te o rela܊ie între membrii grupului ܈i îi motivează pe elevi
să înve܊e ܈i să vrea să finalizeze sarcinile întrebuin܊ate.
Recompesanrea ele vilor este foarte importantă în cadrul activită܊ilor interactive de
grup deoarece aceasta este un motiv în plus pentru a încerca să î܈i îndeplinească cu succes
sarcinile ܈i într -un mod cât mai scurt.
De asemenea ora la clasă poate să se desfă܈oare sub formă de concurs astfel încât între
echipele formate se creează un spirit competitiv ce este deosebit de important pentru gândire
܈i creativitate.
Munca în echipă este o strategie didactică care pune accent pe dezvoltarea competen܊elor de
comunicare interper sonală, a comportamentelor sociale ale elevilor. Paradigmele tradi܊ionale, centrat e
pe transmiterea ܈i asimilarea cuno܈tin܊elor, încet -încet încep să nu mai corespundă cu realită܊ile
educa܊ionale. 21
Cel mai important lucru este cel de dezvoltare competen܊elor orale, scrise ܈i di gitale ale
elevului. Munca în echipă ar trebui mult mai bine dezvoltat pentru a cre܈te capacit atea de cooperare
între elevi.
Munca în echipă le permite elevilor să se exprime liber, să înve܊e să lucreze în col ectiv ܈i să
convingă prin argumente pe ceilal܊i membrii ai echipei că ideile sale sunt v aloroase îndeplinirii
sarcinilor cu succes.
Munca în echipă stimulează la elevi plăcerea de a participa la confruntri intelectuale,
la schimburi de idei, de puncte de vedere ܈i de a le valoriza, pentru a încuraja emergen܊a
cuvântului .

21 https://iteach.ro/experientedidactice/munca- in-echipa-abordari-educationale accesat în 09.05.2018

26
Proiecte didactice-metode pe grupe/echipe

PROIECT DIDACTIC

CLASA a III-a CLASA a IV-a

DATA :20.04.2018
CLASA : a III-a
ÎNVĂğĂTOR: POPA GABRIELA
܇COALA:Gimnazială Nr.1.Bălnaca
ARIA CURRICULARĂ : Limba si
comunicare
DISCIPLINA : Limba și literatura romana
UNITATEA DE INVATARE:
” PRIMAVARA ”
SUBIECTUL LECğIEI: Verbul
FORMA DE REALIZARE : activitate
integrată
TIPUL LECğIEI: predare-invatare
CompetenĠe generale :

1. Receptarea de mesaje orale în diverse
contexte de comunicare ;
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse
situaĠii de comunicare ;
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse
contexte de comunicare;
4. Redactarea de mesaje în diverse situaĠii de
comunicare.
CompetenĠe specifice
1.1. Extragerea unor informaĠii de detaliu
DATA: 20.04.2018
CLASA a IV-a
ÎNVĂğĂTOR: POPA GABRIELA
܇COALA:Gimnazială Nr.1.Bălnaca
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și
ȘtiinĠe ale naturii
DISCIPLINA: ȘtiinĠe ale naturii
UNITATEA DE INVĂ܉ARE :Resurse
SUBIECTUL LEC܉IEI : Resurse naturale
TIPUL LECğIEI: sistematizare și
consolidare a cunoștinĠelor
SCOPUL:
*Identi ficarea resurselor naturale și a modului
cum sunt folosite de om;
*Con܈tientizarea folosirii ra܊ionale a acestor
resurse ܈i a necesită܊ii protejării lor prin lege .

OBIECTIVE OPERAğIONALE:
*cognitive:
O 1- să descrie elemente ale resurselor
naturale prin însușirile caracteristice;
O 2- să recunoască resursele naturale sau
produsele ob ṭinute din acestea după imagini;
O 3- să înĠeleagă legătura dintre resursele
naturale și foloasele pe ca re le aduc acestea în
evolu ṭia omului;
O 4- să selecteze informaĠiile acumulate prin

27
dintr-un text informativ sau literar
accesibil
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaĠii de
comunicare în funcĠie de partenerul de dialog ;
3.1.Extragerea uŶor iŶforŵații ŶeĐesare diŶ
texte literare sau informative;
4.1. Aplicarea regulilor de despărĠire în silabe
la capăt de rând,de ortografie și de punctuaĠie
în redactarea de texte ;
4.5. Manifestarea disponibilităĠii pentru
transmiterea în scris a unor idei;
3.2. Formularea unui răspuns emoĠional faĠă
de textul literar citit ;
3.5 Sesizarea unor regularităĠi ale limbii pe
baza textului citit ;
Arte vizuale si abilitati practice:
2.2 Exprimarea ideilor prin utilizarea culo-
rii;
2.6 Participarea la activitati integrate ,in care
se asociaza elemente de exprimare vizuala,
muzicala.
OBIECTIVE OPERAğIONALE:
O1- să definească verbul ca partea de vorbire
care denumește acĠiunea, existenĠa și starea
fiinĠelor, lucrurilor, fenomenelor naturii;
O2-să completeze corect rebusul;
O3-să identifice verbele în textele date;
O4 -să grupeze verbele în funcĠie de ceea ce
exprimă fiecare (acĠiunea, starea, existenĠa)
O5- să transforme substantivele in verbe; completarea unei scheme recapitulative;
O 5- să prezinte un produs prin
caracteristicile și utilităṭ ile lui
O 6- s ǎ grupeze corespunzǎtor plante și
vieĠuitoarele în funcĠie de mediul lor de
viaĠǎ care constituie resursă naturală de
hrană(apa, pădurea);
O 7- să recunoască efectele unei utilizări
fară discernamânt a resurselor naturale
asupra mediului înconjurător;
O 8- să enumere măsuri pentru protejarea
resurselor naturale prin transmitera de
mesaje cu conṭinut ecologist.
*afective:
O 9- să colabor eze eficient în cadrul echipei
prin implicare personală ;
O 10- să aprecieze obiectiv răspunsurile
colegilor;
*psiho-motorii:
O 11- să mânuiască cu rapiditate jetoanele

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Resurse
*Procedurale: observarea dirijată,
conversaĠia, explicaĠia, instructajul verbal,
problematizarea, invăĠarea prin descoperire,
exerciĠiul , munca în echipă, jocul didactic,
jocul de rol .
*Forme de organizare: pe echipe, individual,
frontal
-Materiale: Plan܈e,desene, fi܈ e de lucru in
echipă,individuale, creioane colorate,
manualul, ilustra܊ii.

28
O6 – să completeze proverbele cu verbe
corespunzătoare
O7 -să înlocuiască expresii cu verbe potrivite;
O8-să găsească verbe cu sens
opus/asemanator pentru cuvintele date ;
09-să aplice cunoștinĠele gramaticale
dobândite in diverse exercitii.

MIJLOACE DE ÎNVĂğĂMÂNT:
manualul, fișele de evaluare, planșe,flip –
chart, laptop,videoproiector
METODE ȘI PROCEDEE : Conv ersaĠia,
exerciĠiul, explicaĠia, observatia, jocul
didactic ,ciorchinele,jocul de rol, cubul
,munca independentă
FORME DE ORGANIZARE: frontal,
individual, pe grupe .
RESURSE:
*umane: 8 de elevi
*materiale: caiet,instrument de scris
marker,flip-chard, rebus, ciorchinele , cubul
,fișe de lucru, .
*timp: 45 min.
EVALUARE: observatia sistematica
,aprecieri verbale, evaluare scrisa.
BIBLIOGRAFIE:
*Programa scolara aprobată prin ordinul
ministrului Nr. 5003/2..12.2014;
*T.PiĠilă,C.Mihăilescu – “Limba și literatura
română” ,clasa a III-a,Ed. Aramis -Umane: 7 elevi.
-Spa܊iale: sala de clasă.
-Temporale: 45 minute.
Evaluare: formativă, observaĠia sistematică,
autoevaluare, evaluare de către colegi

BIBLIOGRAFIE:
* Consiliul NaĠional pentru Curriculum,
Programa școlară pentru științe ale
naturii, București, 2005;
* T. PiĠilă,Cl. Mihăilescu, I.Ghimbaș,
Manualul Științe ale naturii , Ed. Aramis,
2006;

29
Print,Bucuresti,2005;
*Marian Barbu, (coordonator), (2006),
Metodica predării limbii și literaturii
române- învățământ primar, Ed. Gheorghe
Alexandru, Craiova

DESFĂ܇URAREA ACTIVITĂ܉II

I.Moment organizatoric (1`)
Activitate directă
Se asigură lini܈tea în clasă ܈i se verifică
dacă to܊i elevii au cele necesare desfă܈urării
orei. .
I.Moment organizatoric (1`)
Activitate directă
Elevii sunt grupa܊i pe echipe. Se pregătesc
pentru ora.

II.Verificarea temei si reactualizarea
cunostintelor ( 3`)
Activitate directă
Se verifică tema pentru acasă cantitativ și
calitativ.
Reactualizarea cunoștinĠelor referitoare la
părĠile de vorbire învăĠate.
-Ce părĠi de vorbire cunoasteti?
-Ce este substantivul?
-De câte feluri sunt substantivele?
-Care sunt genurile substantivului?
-DefiniĠi pronumele!
-Ce este numeralul? Exemple…

II.Captarea aten܊iei ( 4`)
Activitate independentă
Elevii vor completa pe fi܈e următoare le
proverbe ܈i cugetări lacunare.
descoperind cuvintele corecte.
*Munca e bra܊ară de …(aur)
*Bate …(fierul)cât e cald, că de se va răci, în
zadar vei munci.
*Ai …….(carte), ai parte.
*Î܊i trebuie să mănânci un car cu …(sare)cu
cineva, ca să -l cunoști.
*A clădi pe …(nisip) -A munci în zadar
-Ce reprezintă cuvintele descoperite?
-Se va completa pe tablă un ciorchine cu
noĠiunea de bază „ RESURSE NATURALE ”

30
.Va fi completată de către elevi cu noĠiuni
studiate în unitatea de învă܊are
ANEXA3-A

III.Captarea aten܊iei (5`)
Activitate independent ă
-Elevii vor complete un rebus ANEXA3-D,
ace܈tia vor fi împăr܊i܊i pe echipe
– Pe coloana verticală de la A la B se va
obĠine cuvântul „ VERBUL ”
– Cea mai rapidă echipă este premiată
III.Anun܊area subiectului (2`)
Activitate direct ă
-Evaluarea frontal a fi܈ei de lucru
-Anun܊area lec܊iei ,obiectivelor opera܊io -nale
܈i a modului de lucru .
-Se va nota data și titlul lecĠiei pe tablă în timp
ce elevii notează în caiete.

IV. Anun܊area noii lec܊iei (5`)
Activitate directă
-Notarea titlului pe tablă si elevii în caiete
-Elevii sunt pu܈i să dea exemple de cuvinte
care exprimă:
*ACЯIUNEA:
a lăsat, a îndepărtat, prive܈te,plecăm,
înaintează, admirăm, spune, adaugă
*EXISTENЯA:
e, există, este, sunt, se află
*STAREA:
a܈teaptă, stă, doarme,tace .
Se va formula ܈i scrie la tabla definitia
verbului iar elevii în caiete.
V.Dirijarea învăĠării
Activitate independent ( 5`)
-Subliniază verbele din text și scri e ce
exprimă fiecare :
,,Cecilia merge în parc. Acolo o
așteaptă colegii de clasă. Ei stau pe bancă.
Pe aleile parcului sunt mulĠi copii cu
IV.Sistematizarea cuno܈tin܊elor
Activitate individuală (4`)
Fiecare elev va completa un tabel, alegând
dintr- o înșiruire de cuvinte doar pe acelea care
reprezintă resurse naturale
Păduri, cărbuni, râuri, calcar, poduri,
lacuri, mobilă, petrol, ape subterane, sticlă,
sare, benzină, oțel, gaze naturale, marmură ,
ciment, păcură, nisip, aramă, argilă, aur.

Resurse solice Resurse subsolice

Activitate directă ( 2`)
-Fiecare elev va extrage dintr-un bol câte un
bilet cu numele unor resurse naturale și va
primi un plic cu materiale despre resursa
respectiva
Activitate independentă (15`)

31
biciclete.Vor organiza un concurs. ”
Activitate directă (5`)
-Verificarea activită܊ii independente
– Găsește opusul verbelor:
plânge-
primeșt e-
tace-
muncește –
urcă-
adună –
deschide-
încarcă –
umple-
Activitate independentă ( 5`)
-Fișă de lucru individuală -ANEXA3-E

Elevii vor lucra in echipă ܈i vor realiza pe o
planșă o schemă despre resursa respectivă,
completând caracteristici ale acestora, aspecte
privind locul unde se extag și se prelucrează,
ce produse se ob܊in, etc.
*Joc didactic – „Găsește produsele!”
Fiecare plic va con܊ine imagini ale resureselor
naturale. Elevii trebuie să rscrie în dretul
imaginii produse obĠinute din acestea.
– Se urmărește ca toĠi elevii să participe la
completarea schemei
– Echipa își va prezenta schema realizată, prin
lider.
Activitate independentă (10`)
Elevii completează individual o fișă
recapitulativă -ANEXA 3-B
V.Feed-back
Activitate directă
Eu sunt…și mă prezint !
Fiecare elev vor primi o imagine cu un produs.
Exemplu : o casă, tevi, inel, etc.
Contra cronometru trebuie să -și imagineze că
este acel obiect și să se prezinte : ce știe legat
de acesta , din ce resursa naturala este făcut, la
ce fol osește, cum se poate recicla, etc

VI.Fixarea cuno܈tin܊elor
-verificarea activită܊ii independente
Activitate independentă (3`)
-Alcătu܊i propozi܊ii cu verbul ,,a picta” la
-pers.I,nr.singular;
-pers.a III-a,nr.plural;
-pers.a II-a,nr.singular VI.Asigurarea reten܊iei ܈i a transferului de
cuno܈tin܊e (5`)
Se prezintă elevilor un ciorchine cu resursele
epuizabile, cerându- le să explice de ce sunt
epuizabile și să le numească pe cele care nu
sunt epuizabile sau se pot reface.ANEXA3-C

32
VII.Evaluare ( 10`)
-Elevii au de completat fi܈a de evaluare
ANEXA2-F
VIII. Încheerea activită܊ii (2`)
-Verificarea fi܈ei de evaluare
-Aprecierea lecĠiei, notarea elevilor .
Tema pentru acasa

VII.Încheierea activită܊ii (2`)

Aprecieri asupra participării elevilor la
activitate.
– EvidenĠierea celor care au fost foarte activi,
disciplinaĠi, au colaborat bine în echipe.
Tema pentru acasă
– Realizează o compunere în care să descrii
cum ar fi viaĠa oamenilor, dacă nu ar exista
resursele subsolice.

33

ANEXA3-A

APA
RESURSE NATURALE

SOLUL
COMBUSTIBILI
HRANA ROCILE
MINEREURILE
LEMNUL

34

ANEXA 3-B

FIȘA DE LUCRU
……………………………………………………………
1. Solul este
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
2. Pe soluri
fertile……………………………………………………………………………………………
……………………………………………
3. Subsolul este format din
……………………………………………………………………………………. Straturile
sunt alcătuite din diferite
roci:………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………….
4. Bogă ṭiile care se găsesc în subsol:
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………
5. Apa e ste ……………………………………………………………pentru toate vie ṭuitoarele.
Ea se găsește în natură în
stare……………………………………………………………………………..
6. ImportanĠa apei pentru OM:
 în agricultură – …………………………………………;
 în fabrici –………………………………………………;
 în producerea energiei electrice-…………………………………………….
 transport naval-………………………………………………………………
 stingerea incendiilor- ………………………………………..;
 ob܊inerea sării – ………………………………………………;
 tratarea bolilor- ……………………………………………..;
 practicarea pescuitului- …………………………………….;
 relaxare ܈i recreere – ………………………………………………
7. Ȋncercuieșe varianta corectă:
Pietrișul formează : a) gresia b) nisipul c) calcarul
Calcarul ars formează: a)sarea b)varul stins c )pietriș
Marmura este :a0 un calcar tare și lucios b) un calcar moale și lucios c)un pietriș
fin
Caolinul se folosește în fabricarea :a) oalelor b)por țelanului c)sticlei
8. Resurse de hrană

35
Sol
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………Apa
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………
1. Scrie trei enunĠuri în care să prezinĠi cauze care duc la diminuarea calităĠii solului și apei .
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………
2. Numește câte două exemple de foloase pe care le are omul de la apă, sol și subsol.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………….
3. Documenta ṭi-vă! Căuta ṭi articole despre ac ṭiunile oamenilor asupra mediului.

36

ANEXA3-C

37
ANEXA3-D

COMPLETEAZĂ REBUSUL

1. Cuvintele sunt părĠi de ……………………
2. Exprimă însușirea unui obiect.
3. ğine locul unui nume.
4. Cuvântul carte este ……………………………..
5. Exprimă un număr.
6. Fuge- cuvânt cu în܊eles asemănător

A

1

3

5

6

B

38

ANEXA3-E

1. CompletaĠi proverbele:
Nu __________ pe mâine ce poĠi ________ azi.
Munca ________ brăĠară de aur.
Paza bună ________ primejdia rea.
Cine __________ la tinereĠe, ________ la bătrâneĠe.
Graba _________ treaba.
Bine ________, bine _______.
Apa _________, pietrele _______.

2. Formează verbe din substantivele și adjectivele date :

tânărul ……………….. …. bucuros ……………………..
lumina…………………….. curat…………………….…..
antrenor …………………… foșnitor…………………..….

3.Unește verbele cu expresiile care au același înĠeles:

a trage chiulul
a sta de veghe
a lua îŶ ďătaie de joĐ
a ďăga de seaŵă
a o lua la fugă
a da Ŷăvală
a observa
a fugi
a chiuli
a Ŷăvăli

39
ANEXA3-F

FI܇Ă DE EVALUARE

1. Transcrie verbele: cântăm, așteaptă, va scrie, se găsește, suntem, stă .
Scrie ce exprimă fiecare ( acĠiunea, starea , existenĠa).
_________________
*- un răspuns corect

2. Alege verbele din enunĠurile următoare. Precizează numărul și persoana fiecăruia.
a) Noi alergăm în fiecare zi.
b)Voi veniți la meci?
c)Mama a făcut o prăjitură.
_________________
*- un răspuns corect

3. TreceĠi verbele următoare la persoana a III a, numărul plural:
citești, muncim, cumpăr.
_________________
*- un răspuns corect

4. Citește cu atenĠie textul de mai jos. Grupează în tabel verbele conform cerinĠelor:

a) „Din lăstar i -a răspuns un glas stins: piu!piu!. Când l- a găsit, când i -a văzut aripa ruptă, a
înĠeles moartea lui, dar a ascuns durerea. De atunci au început zile triste pentru bietul pui. ”
(după I.Al.Brătescu Voinești – Puiul ) FB ******
B ****
S **
FB ***
B **
S *
FB ***
B **
S *

40

_________________
*- un răspuns corect

b) Noi am mers azi în pădure. Păsările ciripeau încântător. Ana a căutat un cuib de păsări. Eu
am văzut un pitpalac. Voi ce aĠi făcut azi? Tu ai învăĠat pentru examen?

Verbe la
persoana I Verbe la
persoana a II-a Verbe la
persoana a III-a

_________________
*- un răspuns corect

Verbe la numărul singular Verbe la numărul plural

FB ******
B ****
S **
FB ******
B ****
S **

41
PROIECT DIDACTIC

CLASA a III-a CLASA a IV-a

Data : 07.05.2018
Clasa : a III- a
ÎnvăĠător : POPA GABRIELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BĂLNACA
Aria curriculară :ARTE
Obiectul: ARTE VIZUALE ܇I ABILITĂ܉I
PRACTICE
Tema plastică :Culori calde ܈i culori reci
Subiectul :Pasărea măiastră
Tipul lec܊iei :Consolidare
Scopuri:

S1-Consolidarea cuno܈tin܊elor despre culorile
calde ܈i culorile reci.

S2-Dezvoltarea imagina܊iei creatoare ܈i a
sensibilită܊ii artistice.

Obiective opera܊ionale.

O1-să denumească culorile calde ܈i culorile
reci pe baza explica܊iilor primite ܈i aplan܈elor
demonstrative;
O2-sa explice modalită܊ile prin care se ob܊in
nuan܊ele din amestecul fizic dintre culorile
calde ܈i culorile reci;
O3-să realizeze forma plastică a păsării din
lumea pove܈tii cat mai expresivă ,mai
picturală;
O4-să realizeze forma plastică a păsării din
lumea pove܈tilor cât mai expresivă,mai
picturală;
O5-să evalueze ܈i să autoevalueze lucrările
expuse,având la dispozi܊ie criteriile de
evaluare.

Criterii de evaluare:
-realizarea temei plastice ܈i a subiectului;
-diversitatea gamei cromatice;
-expresivitatea formei plastic(forma păsării);
-realizarea ambientului general al lucrării;
-finalizarea lucrării.

Data : 07.05.2018
Clasa : a IV- a
ÎnvăĠător : POPA GABRIELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BĂLNACA
Aria curriculară : MATEMATICĂ ȘI
ȘTIINğE
Unitatea de învăĠare : ÎNMULğIREA
NUMERELOR NATURALE
Obiectul : MATEMATICĂ
Subiectul : Înmul܊irea numerelor naturale de
la 0 la 1000
Tipul lec܊iei : Consolidare

Obiective de referinĠă :

1.6. să efectueze operaĠii de înmulĠire și
împărĠire cu rest a numerelor naurale,
utilizând proprietăĠile oparaĠiilor și algoritmii
de calcul;
2.5. să exploreze modalităĠi de efectuare a
înmulĠirii și împărĠirii utilizănd modalităĠi
variate de lucru;
2.6. să rezolve, să compună probleme și să
utilizeze semnificaĠia operaĠiilor aritmetice în
rezolvarea unor situaĠii problemă;

Obiective operaĠionale :

O1 – să utilizeze un vocabular matematic
adecvat (factori, produs, produs parĠial) ;
O2 – să identifice proprietăĠile operaĠiei de
înmulĠire în rezolvarea diverselor exerciĠii;
O3 – să efectueze operaĠii de înmulĠire a
numerelor naturale mai mici sau egale cu
1 000;

42

Metode didactice: exerĐițiul,expliĐația,
deŵoŶstrația, ĐoŶversația.

Material didactic: plaŶșe deŵoŶstrative,plaŶșe
illustrative,alďuŵe Đu reproduĐeri după luĐrări de
artă,Đărți de povești.

Bibliografie:
 Ghid metodic pentru aplicarea
programelor ܈colare,MEC.2002;
 M.Cristea,CursP.I.R,Ed.Credis,
Bucure܈ti,2006;
 Gheorghe Petra܈cu(album de
artă),E.D.P.,Bucure܈ti 1980. O4 – să rezolve corect probleme cu două sau
mai multe operaĠii matematice de ordine
diferite ;
O5 –să compună probleme după expresii
matematice date.O.A. : Participarea a ctivă și
cu interes la lecĠie, colaborarea în cadru
activităĠii în vederea realizarii sarcinilor
propuse.
Resurse umane : 7 elevi
Resurse temporale : 45 minute

STRATEGII DIDACTICE :

a)Metode si procedee:
– conversaĠia euristică ,
-problematizarea,
-explicaĠia,
-expunerea,
-exerciĠiul ,
-algoritmizarea.
-criptogramă,
– jocul didactic-concurs,
-puzzle,
-știu-vreau să știu -am învăĠat.

b)Mijloace de învăĠământ:

-piese puzzle ,
-fișe de lucru,
-fanioane,
-steluĠe.
-caietele elevilor,
– fișă de muncă independentă,
-culori,
– flipchart,.

 ***Matematică. Programe școlare
clasele a IV-a , MEC, Bucuresti, 2005,
Anexa 3 la Ordinul ministrului
educaĠiei și cercetării nr. 3919 /
20.04.2005, aprobat prin ordinul
ministrului nr. . 3919 / 20.04.2005;
 Pacearcă,Ștefan, Mogoș, Mariana–

43
Matematică , manual , clasa aIVa,
Editura Aramis Print , București, 2006
Forme de organizare : individual, frontal,
în perechi.

d) Forme si tehnici de evaluare : observarea
sistematică, aprecieri verbale,evaluarea prin
recompense.

Bibliografie:

 Constantin Cucoș – Pedagogie,
Editura Polirom, Iași, 2002;
 Constantin Cucoș – Teoria și
metodologia evaluării, Editura
Polirom,Iași,2008;
 Florica,Cheraja – Dezvoltarea
gândirii critice în învățământul
primar , Editura Humanitas
Educational , București, 2004
 *** Metode activ-participative
aplicate în învăĠămăntul primar,
Didactica Publishing House,
București, 2010

DESFĂ܇URAREA ACTIVITĂ܉II

Elemente de con܊inut Timp Elemente de con܊inut
I.Moment organizatoric
Activitate directă
Pregătirea celor necesare pentru
lec܊ie(instrumentele de lucru) 2

I.Moment organizatoric
Se pregătesĐ ŵaterialele ŶeĐesare.
Elevii se pregătesĐ peŶtru oră , păstrâŶdu –
se echipele anterior stabilite

44
II.Ca ptarea atenĠiei
Activitate directă
Se va citi un mic pasaj dintr-o
poveste,pentru a putea purta o discu܊ie cu
copiii despre personajele (oameni,
animale )din această lume.
Cum sunt personajele din pove܈ti?
-fantastice,ireale,reale sau bune etc.
4
II.Captarea aten܊iei
Activitate independentă
Elevii vor avea de rezolvat în perechi o
sarcină de lucru constând în descoperirea
de cuvinte ascunse, cuvinte ce reprezintă
terminologia specifică înmulĠirii (Anexa
2-A).
Se explică fiecare cuvânt identificat.

Activitate indirectă
Elevii vor observa albumele cu
reproduceri de artă ܈i căr܊ile de pove܈ti . 3 III.AnunĠarea temei și a obiectivelor
Activitate directă
-Evaluarea activită܊ii independente
-Se preziŶtă așteptările pe Đare le aŵ de la
elevi în timpul orei:
să partiĐipe aĐtiv la leĐție;
să răspuŶdă ĐoreĐt ĐeriŶțelor,
să faĐă rațioŶaŵeŶte și să coopereze
încadrul
grupului .
PreziŶt titlul leĐției, îl sĐriu la taďlă și elevii
în caiete .

.

III.Reactualizarea cunoștinĠelor

Activitate directă(3 min)

Cre sunt culorile calde?
-ro܈u,galben,oranj
Care sunt culorile reci?
-albastru,verde,violet
Cum se ob܊in nuan܊ele?
G+O=galben-oranj;
R+Vi=ro܈u -violaceu;
A+Vi=albastru –violaceu;

IV.Sistematizarea și consolidarea
cunoștinĠelor
Activitate independentă(30 min.)

1..Fiecare echipă(două echipe) va primi
câte 4 piese de puzzle din hârtie
numerotate de la 1 la 4 pentru fiecare
membru.
Se va lucra în echipă fiecare

45
A+Ve=albastru-verzui;
Ve+G=verde- gălbu i
Descrierea unor păsări fantastice

IV.Anun܊area temei plastice ܈i
subiectului
Activitate independentă(30.min)
Realizarea lucrării exerciĠiu, iar reprezentantul fiecărui grup
(ales de membrii grupului) va ridica un
fanion în momentul în care toĠi membrii
echipei au terminat de rezolvat exerciĠiul
respectiv.
Rezultatele vor fi scrise la tablă de
reprezentantul fiecărei grupe . (Anexa 2- B)
Pentru fiecare sarcină rezolvată corect,
echipa va primi o steluĠă, împodobind
braduĠul c u un alt ornament.

V.Evaluarea lucrărilor
Activitate directă
Criterii de evaluare:
-realizarea temei plastice ܈i a subiectului;
-diversitatea gamei cromatice;
-expresivitatea formelor plastice;
-realizarea fondului lucrării care să
sugereze o atmosferă fantastic;
-finalizarea lucrării.
3
V.ObĠinerea performanĠelor
Activitate independentă
Elevii vor alcătui și vor rezolva individual
câte o problemă după exerciĠiul :
12 x 35 + 412 =

VI.Încheierea activită܊ii
Aprecieri care vizează comportamentul
elevilor 1 VI.Aprecieri finale și tema pentru acasă
-Verificarea activită܊ii independente
-Voi face aprecieri asupra participării la
lecĠie.
– Voi transmite elevilor care sunt sarcinile
pe care le au de rezolvat pentru acasă.

46
Anexa 2 -A

CARTOGRAMĂ

DescoperiĠi cuvintele!

T D T E S C A V
I C R T R P S V
R O I E R V U T
O P P R O D U S
T A L B B T O F
C D U B L U R M
A I T N U S F A
F M E I X U C L

47

Anexa 2 -B

1.La produsul numerelor 235 si 90 adunati suma lor.
CompletaĠi fără a calcula:
628 x 5 x __ = 5 x 628 x 4
936 x ___ =56 x 936 x 1
24 x ___ =12 x 0
2.Calculati , alegând modul dorit de rezolvare:
5 x (36+14 ) =

(12+88) x 3=
3.CalculaĠi, aplicând proprietăĠile înmulĠirii:
20 x 33 x 5 =
( 159 x 3 ) + (141 x 3)=
ComparaĠi produsele :
63 x 14 ….. 25 x 32
24 x 12 …. 22 x15
4.Pentru decorarea unui brad de Crăciun, din parcul localității s -au folosit 10 cutii a câte 32
globulețe roșii și 13 cutii a câte 22 globulețe albastre. Câte globulețe s -au folosit în total ?

܇TIU VREAU SĂ ܇TIU AM ÎNVĂ܉AT

48
܇TIU VREAU SĂ ܇TIU AM ÎNVĂ܉AT
10 cutii
X 32 globulețe roșii
13 cutiX 22 globulețe
albastre
Câte globulețe roșii s -au folosit?
Câte globulețe albastre s -au folosit?
Câte globulețe s -au folosit în total ?
10×32=320
13×22=286
320+286=606

49
CONCLUZII ܇I PROPUNERI

Coeziunea la nivelul clasei de elevi este deosebit de importantă în cadrul procesului
de învă܊are ܈i de generare a unor rezultate pozitive a procesului educativ.
Cheia eficientizării procesului instructiv -educativ stă în modalitatea optimă de
realizare a rela܊iei dintre cele două verigi ale ace stuia: pe de o parte, elevul, cu zestrea lui
ereditară, cu capacită܊ile, aptitudinile ܈i disponibilită܊ile lui, pe de altă parte, cadrul didac tic,
for܊a care provoacă, determină ܈i dirijează schimbarea ܈i dezvoltarea elevului.
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultu –
ra, climatul ܈i instruc܊ia tuturor copiilor, în direc܊ia fundamentării tuturor demersurilor didac –
tice pe principii democratice, să introducă noi strategii instruc܊ionale care să încurajeze cola-
borarea, toleran܊a, sporirea încrederii în for܊ele proprii ܈i îmbunătă܊irea performan܊elor ܈colare
ale elevilor.
EsenĠa rolurilor manageriale ale cadrelor didactice în activitatea de la clasă este orientarea
și dirijarea resurselor umane și materiale de care dispune clasa și procesul instructiv -educativ
la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiĠii de eficienĠă maximă.
În sistemul social de educaĠie și învăĠământ, cadrul didactic trebuie să se raporteze la cei pe
care îi educă, să stabilească relaĠii de cooperare cu părinĠii acestora și cu alĠi fa ctori interesaĠi
ai societăĠii.
ÎnvăĠătorul, prin personalitatea sa, amplifică valenĠele educative ale tuturor cunoștinĠelor
transmise. Rolul conducător al dascălului în activitatea didactică rămâne una din coor –
donatele de bază ale misiunii sale. Pentru a -și îndeplini rolul, învăĠătorul trebuie să fie perma –
nent în mijlocul elevilor, să constituie pentru fiecare dintre ei o personalitate dinamică.
Am urmărit:
 dezvoltarea abilită܊ii de comunicare prin activită܊ile desfă܈urate in grup;
 dezvoltarea abilită܊ii de colaborare;
 cre܈terea responsabilită܊ii fa܊ă de propria persoană dar ܈i fa܊ă de grup;
 deprinderi de activitate în munca în echipă ;
Recomandări
 cursuri pentru perfec܊ionarea cadrelor didactice care predau la clase simultane;
 dotarea sălilor de clasă corespunzător activitatii simultane.
ÎnvăĠătorul care își desfășoară munca simultan la două sau mai multe clase este într- o
permanentă luptă cu timpul, permanenta frământare cum să împartă cele 45 de minute ale
fiecărei lecĠii. ExperienĠa a dovedit că a obĠinut rezultate frumoase, cel care a câști gat această

50
luptă, care a gândit dinainte cum trebuie să acopere fiecare minut cu activităĠile cele mai
eficiente, cel care și -a format colectivele de elevi să facă faĠă specificului activităĠii simultane.
În cadrul echipelor to܊i membrii sunt la fel de importan܊i, orice echipă are nevoie de un
lider iar ceilal܊i lucrează sub comanda liderului pentru a îndeplini sarcinile primite.
Munca în echipă stimulează creativitatea, îmbunătă܊e܈te ideile colegilor, dezvoltă
competen܊ele elevilor conform abilită܊ilor fiecăruia. Scopul comun îi ajută să colaboreze ܈i să
crească coeziunea în cazul elevilor.
În cazul profesorilor, munca în echipă presupune proiectarea unor obiective, controlarea
îndeplinirii lor, realizarea unor strategii de rezolvare a unor eventuale probleme ce pot apărea
între elevi dar ܈i modalitatea de diviziune a munc ii ce asigura succesul grupului.
Munca în echipă este o procedură foarte bună pentru cre܈terea coeziunii în cadrul claselor
de elevi, ea facilitează managementului clasei de elevi ܈i conduce la îndeplinirea cu succes a
activită܊ilor cerute.
În toate cele p rezentate în această lucrare putem concluziona că coeziunea se poate realiza
prin procedee de muncă în echipă ܈i ea este deosebit de importantă pentru bunul mers al
activită܊ilor unei clase.
Liderul unei grup trebuie să ܈tie să practice un leadership adec vat grupului pe care îl
conduce, să î܈i folosească abilită܊ile de conducere pentru a -i stimula pe membrii echipelor să
rezolve sarcinile dar ܈i pentru motivarea ܈i recompensarea subordona܊ilor.

51
BIBLIOGRAFIE

AUTORI ROMĂ NI

1. BONCU S. Procese și fenomene de grup, in A. Neculau (coord.), Manual de
psihologie sociala , Ed. Polirom, Iasi,2003
2. CHELCEA S si ILU ܉P. (coord.) Enciclopedie de psihosociologie , Bucuresti, Editura
Economica,2003
3. CRI܇AN A. – coordonator, Cinci exerciții de politică educațională în România, ED.
Vanemonde, București, 2008
4. CUCO܇ C., „ Pedagogie ” Editura Polirom, București , 2002
5. ILU܉ P., Procese si comportamente grupale , in Valori, atitudini si comportamente
sociale , Ed. Polirom, Ia܈i, 2004.
6. IOSIFESCU S., Manag ement educațional pentru instituțiile de învățământ, Institutul
de ȘtiinĠe ale EducaĠiei, București, 2001
7. NICOLAESCU O., VERBONCU I., Management, Editura Economică, București,
1995;
8. OR܉AN F. , Managementul educaаional , Oradea, 2003;
9. PÂNI܇OARA I , Comunicarea eficientă, București, Editura Polirom, 2004
10. VERBONCU I. Management general, Editura Economică, București, 2000

AUTORI STRĂINI
1. Chevalier J., Organization . Administration de l ’Entreprise , Paris, Dunod, 1961
2. Drucker P., Mananging for the Future , NY Truman Talley Books, 1992
3. J.R. Hackman, Leading teams: Setting the stage for great performances , Boston, MA:
Harvard Business School Press, 2002.
4. Michael West, Lucrul în echipă , București, Editura Polirom, 2005,

DIC܉IONARE

1. Dictionary of Human Resource & Personnel Management, Second Edition, Peter
Colling Publishing, 1997, Reprinted 1998,

SURSE INTERNET

1. www. Accelera.ro
2. www. iteach.ro
3. www.belbin.com
4. www.didactic.ro
5. www.scribd.com