Școala Națională de Studii Politice si Administrative [602566]

Școala Națională de Studii Politice si Administrative

PROIECT LA DISCIPLINA
Metode ale Științei P olitice

PREJUDECATĂ ȘI DISCRIMINARE LA ELEVII ROMÂNI

realizat de Robert -Mihai UDREA
Grupa IV, S.P.

Școala Națională de Studii Politice si Administrative
Încep această lucrare cu un citat reprezentativ pentru tema aleasă: „Toate ființele umane
se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și
trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.“ ( Declarația universală a
drepturilor omului , articolul 1)
În cazul României, instituția care este însărcinată cu prevenirea, dar și cu sancționarea
manifestărilor discrimanatorii este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care vine
adesea în sprijinul cetățenilor cu strategii apte să inițieze și să mențină egalitatea de șanse.
„Dicționarul Blackwell de Sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic
(Humanitas, 2007) oferă o incursiun e lămuritoare asupra acestor două fenomene îngrijorătoare,
în dezacord cu principiile și valorile democrației și ale Uniunii Europene. Voi cita, ad litteram ,
ceea ce afirmă autorul Allan G. Johnson: „În general, prejudecata este teoria inegalității rasiale
sau de altă natură, iar discriminarea este practica re spectivelor inegalități. (Johnson, Dicționarul
Blackwell de Sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic 2007, 261)
În lucrarea numită „Prejudecățile și dis criminarea – Cauze. Treziți -vă” (2009), în pagina
4, aflăm un fapt deprins din realitatea românească, anume că „Educația a fost descrisă drept cea
mai puternică armă în lupta împotriva prejudecăților. O educație corespunzătoare poate scoate la
iveală adevă ratele cauze ale prejudecăților, ne poate ajuta să ne examinăm la rece modul de a
gândi, dar și să reacționăm cu înțelepciune când noi înșine suntem ținta prejudecăților. (L. n.d.)
Trebuie să precizez și că la momen tul actual legislația este clară și concisă în fenomenul
discriminării, întru totul interzisă în toate domeniile de angajare or la nivel etnic, al religiei sau
orientării sexuale.
Prin urmare, având minimul de informații necesare, pot avansa la desfășurarea
propriu -zisă a lucrării. În concordanță cu cele exprimate mai sus, tema cercetării empirice se
constituie în aplecarea asupra problemelor de prejudecată și discriminare la români înglobate în
sistemul devianței , concept pe care îl putem considera fenomenul abaterii de la normele sociale,
în speță, abatere reprezentată prin prejudecăți și discriminări. Desigur, această temă se
încadrează în domeniul sociologiei.
Raportându -mă la o relație cauzală, întrebarea de cercetare va fi următoarea: Cât de
mult influențează educația nivelul de prejudecată și discriminare? În mod cert, includem o
influență de tip pozitiv, în sensul în care, o bună educație va corecta sau va preveni acest nivel , la
un moment dat, excedentar. De asemenea, trebuie să luăm în calcul și posibilitatea reală ca oricât
de corespunzătoare ar fi educarea elevilor, aceasta să nu ajude deloc la combatere.
Având în vedere citatul pe care l -am oferit la început și variabila educație , mă voi
concentra în acest demers asupra învățământului românesc, asumpția fiind că, teoretic, prima
instituție care ar trebui să îl introducă pe român în această problemă normativă și morală este cea
a învățământului și nu a familiei, cum poate ne-am fi așteptat.

Școala Națională de Studii Politice si Administrative
Studiul este important și relevant din mai multe puncte de vedere. În primul rând, va fi
demitizată percepția că elevii români, recte, tinerii sunt indivizi ce nu posedă virtuți, deci nici un
fel de valori, nu au cunoștința și călăuzire a unui arhetip în viață (să o numim socială) și sunt
lipsiți de mecanismul raționării, ceea ce înseamnă că nu există un element care să le blocheze
afirmațiile de prejudecată și comportamentele discriminatorii.
În plus, este necesar să observăm și să ana lizăm în ce măsură sistemul de învățământ
românesc acordă interes acestor probleme moralmente alarmante și dacă vine în sprijinul celor
care sunt afectați de ele.
Așa cum am definit în introducere conceptele -cheie, voi cristaliza definițiile. Nu
trebuie, însă, să uităm faptul că oamenii sunt ființe umane, înainte de a fi sociale, deci ele sunt
prin natură, vulnerabile comiterii erorilor. Una dintre cele mai sigure căi de informare este DEX –
ul, deoarece el nu cuprinde percepțiile subiective ale autorilor. A șadar, prejudecata, aflăm în mod
nominal că este: „ Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și -o face cineva asupra
unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor său impusă prin educație,
societate; prejudeț, prejudiciu ”, în timp ce discriminarea este „ Acțiunea de a discrimina și
rezultatul ei; Deosebire, distincție netă făcută între mai multe obiecte, idei etc.; Politică prin care
un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza u nor
considerente nelegitime. ” (DEX, https://dexonline.ro/ n.d.)
Așa cum catadicsește Allan G. Johnson, prin referire la teoria opresiunii sociale,
„Prejudecata este importantă sociologic, deoarece stă la baza discriminării, a tratamentului inegal
acordat unor oameni care se întâmplă să apațină unui anumit grup sau unei anumite categorii
sociale. Când inegalitatea de tratament ia forma abuzului, exploatării și nedreptății sistematice,
ea devine opresiune socială.” (Johnson, Dicționarul Blackwell de Sociologie. Ghid de utilizare a
limbajului sociologic. 2007, 262)
Constatăm că prejudecata este punctul de plecare, declicul, care pornește manifestarea
discriminării și mai departe, creează o reacție în lanț, dând naștere st igmatizării, însă mă voi
rezuma doar la aceas duo, dacă îmi este permisă formularea pretențioasă, în care regăsim
grupurile cel mai des discriminate ca cele rrome sau a minorităților sexuale.
Prin introducerea cât mai devreme, în școala primară și prin continuarea, în liceu a
unor colocvii pe această temă a prejudecății și a discriminării în care elevii să învețe și în mod
necesar, să înțeleagă efectele distructive la nivelul societății am pute a considera, și aici voi numi
și ipoteza cercetării, că o bună educație școlară încă din primii ani reduce nivelul de prejudecată
și de discriminare .
Cercetarea mea dispune de o etapă cantitativă, în care a fost realizat un chestionar,
pentru un eșantion de 2000 de elevi din clasele primare și din liceu, care, pentru a rezuma,
conține întrebări introductive de tipul „De ce au elevii/tinerii români prejudecăți?” Fiind o
întrebare închisă se va răspunde repede și cu ușurință. Respondenții pot alege să răspun dă „din

Școala Națională de Studii Politice si Administrative
cauza neinstruirii elevilor” ori „din cauza filmelor americane care promovează acest fenomen”.
Nu lipsesc nici întrebările -tampon, de control sau bifurcate în care colectez informații
dacă ei sunt pro sau contra subiectului de discuție. Mai depart e, continui cu un demers calitativ
non-experimental, firește, în care realizez interviuri în profunzime. Intenția mea este să selectez
din cei 2000 de elevi 10 elevi premianți și 10 elevi care repetă clasa pentru a aprofunda
comprehensiv mai bine discrepan țele dintre cei cu un standard înalt de educație și cei care se află
la polul opus. Obiectivul este confirmarea sau infirmarea ipotezei.
Astfel, am ales chestionarul sociologic pentru avantajele sale, anume cel economic,
pentru faptul că permite chestiona rea unui număr mare de persoane, dar și datorită faptului că
este ușor de folosit și un instrument familiar tuturor. Pe de altă parte, interviul în profunzime vine
ca o continuare și o definitivare completă a demersului de cercetare. Acesta îmi oferă ocazi a să
pătrund în „subteranele problemelor”, să disec fiece întrebare și să caut semnificațiile
răspunsurilor pentru tema mea.
Populația la care mă raportez, dat fiind faptul că ipoteza și afirmațiile mele sunt în
strânsă legătură cu educația, căci acolo es te punctul de pornire, este reprezentată de tinerii elevi,
în special cei din clasele primare și din mediul liceal. La studiu participă 2000 de copii români.
Printre problemele pe care le pot întâmpina sunt cele de ordin economic, deoarece sunt nevoit să
mă deplasez la diverite unități de învățământ și acest lucru presupune costuri. De asemenea, un
alt inconvenien este reprezentat de posibilitatea ca elevii să fie reticenți ori să refuze participarea,
ceea ce ar îngreuna realizarea a ceea ce mi -am propus sau chiar factorul timp să fie potrivnic prin
prisma unei perioade tulbure în societate ce ar putea influența răspunsurile elevilor.
Trebuie să precizez că, alegând o categorie generală a comportamentului , în cazul
înterviului pot face codarea ca fiind discriminatoriu sau nu. Voi prezenta datele colectate sub un
format tabelar, pentru o ilustrare a concluziilor mai limpede și mai ușor de înțeles. În paralel, pot
alege și prezentarea sub formă de diagramă în măsura în care voi arăta exact cât la sută dint re
elevii chestionați și intervievați au prejudecăți și discriminează anumite categorii sociale. Voi
realiza o codare a conținutului manifest și latent, dar și o evaluare cantitativă (în care 1 poate fi
„am foarte multe prejudecăți”, 2 este „am un nivel mo derat de prejudecăți și tot așa încluzând și
partea de discriminare).
Anticipez un răspuns ce înclină spre un nivel de prejudecată și comportament
discriminatoriu în rândul elevilor români ridicat , cu precădere în privința grupurilor de rromi și a
minorit ăților sexuale. Printre posibilele limitări ale cercetării menționez primirea informațiilor
eronate, precum numărul incomplet al rromilor sau a persoanelor care au o altă orientare sexuală
la care mă raportez în momentul chestionării și aplicării interviul ui în profunzime. De altfel, se
prea poate ca unii respondenți să omită să răspundă la anumite întrebări, atenția să le fie distrasă
sau să nu răspundă sincer, ceea ce ar oferi o turnură distrugătoare pentru cercetare.

Școala Națională de Studii Politice si Administrative
Pentru a conchide, o temeinică educa ție oferită încă din timp, poate preveni
manifestările gândirilor de prejudecată și a comportamentului discriminatoriu.

Bibliography
DEX. https://dexonline.ro/. n.d. https://dexonline.ro/lexem/prejudecat%C4%83/45273 (accessed 5 19,
2016).
—. https://dexonline.ro/. n.d. https://dexonline.ro/lexem/discriminare/66399 (accessed 5 19, 2016).
Johnson, Allan G. "Dicționarul Blackwell de Sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic." In
Dicționarul Blackwell de Sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic , by Allan G. Johnson,
261. București: Humanitas, 2007.
Johnson, Allan G. "Dicționarul Blackwell de Sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic." In
Dicționarul Blackwell de Sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociol ogic. , by Allan G. Johnson,
262. București: Humanitas, 2007.
L., Weaver. http://wol.jw.org/ro/wol/h/r34/lp -m. n.d. http://wol.jw.org/ro/wol/h/r34/lp -m (accessed 5
19, 2016).
Omului, Declaratia Universala a Drepturilor, articol 1. http://legislatie.resurse -pentru -democratie.org/.
1948. http://legislatie.resurse -pentru -democratie.org/legea/declaratia -universala -a-drepturilor –
omului.php (accesat 5 19, 2016).