PLANIFICARE TERITORIALĂ ȘI MANAGEMENTUL LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI [602549]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
PLANIFICARE TERITORIALĂ ȘI MANAGEMENTUL LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI
RURALE

DEZVOLTARE LOCALĂ ÎN COMUNA
COCHIRLEANCA

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]

2017

2
Cuprins

1. Introducere…………………………………………………………………………………………… 4
2. Metodologie…………………………………………………………………………………………. 6
3. Scurt istoric al comun ei Cochirleanca………………………….. ………………………….7
4. Așezarea geografică a comunei Cochirleanca……………….. ………………………….9
5. Elemente de favorabilitate ale cadrului natural…………….. …………………………12
6. Elemente de restrictivitate ale cadrului natural…………….. ………………………… 13
7. Elemente de demografie ………………………………………………… ………………… …15
a) Evolu ția numerică a populației………………………………………………………. ..15
b) Mișcarea naturală ( bilanțul natural)……………………………………………….. .16
c) Mișcarea migratorie……………… ……………………………………………………… ..17
d) Structura populației pe grupe de vârstă și sexe…………………………………. .18
e) Ramuri de activitate……………………………………………………………………… ..21
8. Structura teritorială a comunei Cochirleanca………………… …………………………22
9. Zonele funcționale și principalele caracteristici ale acestora în comună C ochirleanca
1) Zona centrală……………………………………………………………………………….. 24
2) Zona de locuințe și funcțiuni complementare…………………………………… 24
3) Zona activităților economice…………………………………………………………. .25
4) Zona de gospodărire comunală……………………………………………………… .25
5) Zona de căi rutiere și feroviare………………………………………… …………… .25
6) Zona spațiilor verzi……………………………………………………………………… .26
10. Zonificare a funcțională…………………………………………………….. ………………..27
10.1 Zona reziden țială cu clădiri P, P+1,P+2+M……………………………… …….28
10.2. Zona pentru instituții publice și servicii de interes general……………. ….30
10.3. Zona unităților de producție – Zona unităților agricol e………………………34
10.4. Zona de gospodărire comunală…………………………………………….. ………34
10.5. Zona pentru echipare tehnico -edilitară……………………………………… …..34
10.6. Zona pent ru căi de comunicație………………………….. ………………………..37
11. Ramurile economice………………………………………………………. ……………………38
12. Elemente de planificare…………………………………………….. ………………………….40
12.1. Elemente care trebuie eliminate………………………….. ………………………….40
12.2. Elemente care trebuie corectate……….. ………………… …………………………..40
13. Perspective în dezvoltarea comunei…………………………….. ………………………….41

3
14. Concluzii…………………………………………………………………… ……………………….44
15. Bibliografie…………………………………………………………….. ………………………….46

4
Introducere

Prin dezvoltare locală se înțelege un proces, care este mai ales de natură economică, care
are loc într -o anumită regiune sau un itate administrativ -teritorială și care duce la creșterea
calității vieții și implicit a nivelului de trai pentru populația respectivă. Obiectivele principale
ale dezvoltării loca le sunt prosperitatea economică și bunăstarea cetățenilor prin crearea unui
mediu favorabil implementării afacerilor, concomitent cu integrarea în societate a grupurilor
vulnerabile , utilizarea resurselor existente la nivel local, dezvoltarea secotrului pr ivat,
implementarea unor proiecte de educație etc.
Trebuie menționat faptul că, în cadrul dezvoltării locale, populația de la nivel local este
cea care preia controlul și care va forma un parteneriat la nivel local, astfel încât să eleboreze
și să pună în aplicare o strategie de dezvoltare integrată. Strategia elaborată la nivel local are
menirea de a valorifica atuurile sociale, de mediu, culturale, turistice, dar mai ale economice
ale comunității, astfel încât să beneficieze de finanțare pe termenul lung.
În cazul de față, când vorbim despre dezvoltarea locală în comuna Cochirleanca, ne referim
la crearea și implementarea unei strategii pentru comună, care să ducă la dezvoltarea
economică, socială, culturală a acesteia, dar care în același timp să țină cont și de normele în
vigoare și resursele locale( de orice natură) existe care ar putea duce la implementarea
strategiei.
Comuna Cochirleanca este situată în extremitatea estică județului Buzău, la limita cu
județul Brăila. Un rol deosebit de im portant pentru comună îl are DJ 220, care face legătura
între satele comunei, dar și legătura cu celelalte comune apropiate.Prezența acestui drum a
ajutat la dezvoltarea comunei și a unor mici afaceri dispuse în lungul acestuia.
După cum reiese de aici, cel mai important aspect în dezvoltarea unui teritoriu îl constituie
căile de comunicație, deoarece dacă există drumuri, vor exista și posibilități de deschidere a
unor noi afaceri și de implementare de noi proiecte.
Comuna are nevoie de programe de de zvoltare, mai ales în ceea ce privește echiparea
tehnico -edilitară, dar și în ceea ce privește diversificarea ramurilor de activitate, dominantă
fiind agricultura.
Pentru a înțelege direcția spre care ar trebui să se îndrepte dezvoltarea comunei, în primul
rând trebuie să fie identificate elementele care favorizează și cele care impun restricții în
teritoriu. Pentru o planificare cât mai bună, importantă este și echipa de lucru și, mai ales,
pregătirea celor implicați în proiect.

5
Comuna Cochirleanc a, fiind o așezare rurală predominant agricolă, aici ar trebui să se
găsească soluții pentru creșterea productivității agricole și, în același timp, să se creeze
asociații care să îi ajute pe oamenii de aici să -și valorifice produsele, dar și să obțină fon duri
de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea și diversificarea activităților agricole.
De asemenea, dacă o comună este predominant agricolă, nu înseamnă că aceasta trebuie
să ramână așa. Valorificând produsele agricole, ar trebui construite mici fab rici, prin care
să se ofere locuri de muncă oamenilor de aici.
Obiectivul de bază pentru orice așezare este dezvoltarea durabilă și echilibrată din punct
de vedere economic și social, cu accent pe:
-oprirea declinului demografic, prin asigurarea unor co ndiții favorabile creșterii populației
(spor natural pozitiv) și includerea populației pe piața forței de muncă, pentru ca aceasta să
nu mai plece;
-valorificarea terenurilor, prin utilizarea rațională a acestora
-stabilirea circumstanțelor în care se schi mbă modul de utilizare a terenului în intravilan,
dar și modul în care se includ noi terenuri în intravilan ;
-combaterea fenomenului de eroziune și dezvoltarea unor sisteme de irigații, care să
transforme agricultura dintr -una extensivă într -una intensivă;
-dezvoltarea unor metode prin care să se utilizeze rațional resursele existente la nivelul
comunei, care să ducă la diversificarea activităților economice.
În ceea ce privește dezvoltarea, comuna Cochirleanca are perspective destul de bune în
dezvoltar e, însă are nevoie de o echipa foarte bine pregătită, cu studii în domeniul
dezvoltării, legislației, administrației, care care să elaboreze o strategie foarte bună, astfel
încât să se poate atra ge fonduri și chiar investitori în comună.
În studiul de m ai jos, vor fi analize acele elemente care sunt fundamentale pentru
elaborarea unei strategii foarte bune și care vor ajuta, în același timp, și la identificarea
problemelor cu care se confruntă comuna și populația implicit.

Mulțumiri
Aș dori să mulțum esc persoanelor care m -au susținut în redactarea acestei lucrări de licență,
în primul rând doamnei profesoare Zamfir Daniela pentru îndrumarea și sfaturle primite pe
parcursul elaborării lucrării de licență, precum și personalului Primăriei Comunei
Cochir leanca, pentru informațiile și datele oferite, fără de care studiul nu s -ar fi putut
concretiza. De asemenea, aș dori să mulțumesc familiei mele pentru înțelegerea și sprijinul
moral acordat în această perioadă

6
Metodologie

Această analiză vizează teiritoriul comunei Cochirleanca, aceasta fiind alcătuită din cinci
sate: Gara Boboc, Boboc, Târlele, Cochirleanca ( cu cele două sate, Satul Nou și Satul Vechi)
și Roșioru.
Analiza de față s -a desfașurat pe o perioadă de mai multe luni de zile, perioadă în care am
strâns datele necesare pentru întocmirea lucrării de dizertație.
În realizarea lucrării de dizertație am utilizat date din diferite surse: date bibliografice ( cărți
scrise despre comună sau alte documente unde apare menț ionată comuna), PUG -ul comunei
( pe care l -am luat de la Primărie ), precum și numeroase analize de teren, în care am făcut
observații și fotografii, prin care să demonstrez veridicitatea celor spuse în prezenta lucrare.
În lucrarea de față am utilizat și hărți, prin care am evidenți at poziția comunei
în cadrul țării, regiunii de dezvoltare, precum și în cadrul județului. Pe baza lor am pus în
evidență elementele de favorabilitate și de r estrictivitate, pentru o cunoștere cât mai bună a
teritoiului și modul în care poate fi el abordat pentru dezvoltarea lui pe termen scurt, mediu și
lung. În vederea realizării observațiilor și fotografiilor, precum și obținerii informațiilor de la
Primărie, am realizat numeroase deplasări pe teren, în diveritee momente ale zilei.
De asemenea, o sursă importantă de informații a reprezentat -o și internetul, deoarece de
acolo am luat informațiile necesare pentru realizarea graficelor legate de populație, pre cum și
o serie de imagini și de hărți.
Lucrarea scrisă am început -o în luna martie a anului curent, fiind realizată în totalitate de
mine, sub îndrumarea doamnei profesoare Zamfir Daniela.
Această lucrare cuprinde și o serie de hărți refăcute sau rea lizate în totalitate de mine, cu
scopul de a evidenția elemente legate de așezare sau de ceea ce aș putea modifica în peisaj,
pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriului.

7
Scurt istoric al comunei Cochirleanca

Conform celor spuse de Basil Iorgulescu, comuna Cochirleanca a luat naștere după anul
1930, primul locuitor al viitoarei comune fiind un cioban pe nume Ion Găgeanu , după numele
căruia, satul s-a numit inițial Găgeanu .
Pentru satul Boboc, se spune că primul locuitor a fost pe la 18 48, după numele unui lui
Radu Boboc, care și -a construit casa pe o veche siliște de sat. Astfel, s -a foramt satul Boboc –
Siliștea (Ziliștea).
În 1884 ia naștere și satul Roșiori, după ce mulți tineri căsătoriți sunt împroprietăriți cu
pământ aici, conform legii din 1879.
În 1890, comuna era alcătuită din cătunele : Aria, Boboc, Cochirleanca ( cu cele două
subdiviziuni Găgeanu și Pârliți), Movila și Roșiori.
Numele inițial al comunei a fost Găgeanu sau Găgeni, deși pe hartă apărea sub denumirea
de Cochirleni (Fig. 1).
În anul 1926, Boboc, Boboc -Gară și Târlele se constituie într -o comună separată, comuna
Cochirleanca, cu, Găgeanu și R oșioru, trecând în județul Râmnicu Sărat.
Pe teritoriul actualei comune a existat la început de secol XIX, un han mare, menționat în
documentele din anii 1853,1857, 1858. Un alt han a fost pe locul gospodărieie lui Gheorghe
Roșca, demolat în 1949.
Trebuie menționat faptul că, mulți locuitori ai satelor de munte au fost împroprietăriți cu
pământ aici pe la 1924. Deși locuitorii satelor au fost împroprietăriți tocmai pentru a nu mai
depinde de marii moșieri, aceștia nu reușeau să -și achite datoriile la băncile populare,
înființate pentru a -I ajuta, își vindeau pământul și din nou era nevoiți să muncească în dijmă
la aceștia. Casele oamenilor erau construite din lut și nuiele, acoperite cu tablă sau țiglă, iar
camerele erau mici și fără podele.
Educația era destul de slabă, astfel că 44% din totalul populației era analfabetă. Deși erau
înscriși mulți copii, în medie doar jumătate dintre ei terminau studiile primare și foarte puțini
aveau studii superioare.
Important de menționat pentru acea vreme este faptul că natalitatea avea valori foarte
ridicate (23 -24% în anul 1938), iar mortaliatea era la jumatate (13 -14%).
După cel De -al Doilea Război Mondial, guvernul Dr. Petru Groza a legiferat Legea de
reformă Agrară din 1945, prin care au primit păm ânt cei care au luptat în campania din vest,
cei fără pământ, orfanii, văduvele.

8
În martie 1949 se hotărăște începutul cooperativizării agriculturii, care se încheie în anul
1962, ca și la nivelul întregii țări. (Calcan R.,Irimia N.,2007)

Fig. 1 . Co muna Cochirleanca, așa acum apare în harta lui Basil Iorgulescu(1892)
Sursa – Iorgulescu B., 1892, Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului
Buzău, luat de mine din cartea lui Calcan R.,Irimia N., Monografia Comunei Cochirleanca

9
Așezarea geografică a comunei Cochirleanca

La începuturile sale,mai exact anii 1830 -1839, comuna Cochirleanca se numea, de fapt,
Găgeanu, iar actualele sate componente ale comunei erau legate de „Drumul Fierului” și
„Drumul Bogdanului”.
Comuna Cochirleanca este situată în extremitatea estică a județului Buzău, la limita cu
județul Brăila ( Fig. 2). Este traversată de DJ220, care o leagă spre NE de Bălăceanu și spre
Vest de Poșta Câlnău, unde se intersectează cu DN2 ( E85).

Fig. 2 . Așezarea geografică a comunei Cochirleanca în cadrul județului , realizată de mine
Sursa datelor –
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_comune_din_jude%C8%9 Bul_Buz%C4%83u

DJ220 leagă comuna și de județul Brăila, mai exat de comuna Jirlău. Drumul județean leagă
comuna de la Vest la Est, fiind ca o coloană vertebrală ce unește satele componente.
După cum am specificat și la punctul anterior, comuna are în componență cinci sate: Gara
Boboc, Boboc, Târlele, Cochirleanca și Roșioru ( Fig. 4). Reședința comunei este satul

10
Cochirleanca, aflat la o distanță egală de 28 de km față de cele două orașe importante, Buzău
și Râmnicu Sărat ( Fig. 3).

Fig.3. Poziția comunei față de orașele Buzău și Râmnicu Sărat
Sursa – *** , 1980, Buzău monografie, Editura Sport -Turism, București

Fig 4. Satele comunei Cochirleanca
Sursa – www. Google.com

11
Raportându -ne la mijloacele de transport în comun, există o singură firmă de
transport( care deține autobuze și maxi -taxi), pe traseul Bălăceanu -Buzău, iar programul de
circulație este de la 5 dimineața până la 19:30 seara. De asemenea, oamenii dețin mașini
personal e, al căror număr aproape că s -a dublat în ultimii ani.
Prin satul Gara Boboc trece calea ferată dublu electrificată București -Suceava, care face
legătura cu Buzău și Râmnicu Sărat.
Deși se află destul de departe de orașele județului, comuna Cochirle anca are mijloace de
transport care ajută elevii să ajunga la școală, precum și oamenii care lucrează să ajungă la
serviciu, întru -un timp destul de scurt( 40 -45 minute cu transportul în comun și 30 de minute
cu mașina personală). De asemen ea, calea ferată ajută la crearea unei legături nu doar cu
orașele vecine, ci cu toate orașele care sunt traversate de o cale ferată.
Ca tip de relief, comuna se află în extremitatea Nord -Estică a Câmpiei Române, fiind o
suprafață plană și stabilă. Caracteristice sunt așezările de tip adunat. Faptul că se află pe terasa
medie a râului Buzău, a ajutat la întemeierea de așezări, precum și la practicarea agriculturii,
în strânsă legătură cu creșterea animalelor.
De aici deducem faptul că, localitatea deține o poziție geografică favorabilă la nivel
național și județean, acest fapt ducând la întemeierea de așezări umane și dezvoltarea rețelei
de transport național, județean și local.

12
Elemente de favorabilitate ale cadrului natural

După cum am specificat și la punctul anterior, comuna Cochirleanca are o poziție foarte
favorabilă din punct de vedere geografic, situându -se în Câmpia Română, suprafța fiind perfect
plană și stabilă. Acest fapt a dus la dezvoltarea unei rețele de așezări din ce în ce mai dense,
acestea fiind legate de o rețea de drumuri județene și comunale dense și modernizate, în cea mai
mare parte a ei. Terenul este foarte stabil, așa că, casele nu au nevoie de o fundație prea adânc
săpată în pământ, însă este totuși bi ne să aibă o adâncime rezonabilă pentru siguranța acesteia.
Solul este elementul de bază pentru întemeierea oricărei așezări, în cazul comunei
Cochirleanca , acesta oferind stabilitate și un potențial agricol foarte important, prin prezența
cernoziomuril or, bogate în humus și în subtanțe nutritive.
Comuna nu este traversată de niciun râu; în apropierea satului Roșioru este un mic pârâu,
Măslina. În prezent, alimentarea cu apă a teritoriului comunei este legată de existența nivelului
hidrostatic, care, conform unor studii, se află la adâcimea de aproximativ 20 de metri în
extremitatea Vestică a comunei și circa 3 -4 metri în partea de Sud. Acest fapt a permis
alimetarea cu apă a gospodăriilor și implicit practicarea agricuturii și, mai ales, a grădinăritu lui,
care le oferă o sursă de hrană sigură, fără costuri prea mari.
Existența unei surse de apă bogată și sigură, a creat premisele dezvoltării unor sisteme de
irigații, care să crească suprafața de pământ cultivată și implicit cantitatea de cereale obț inută.
Pânză freatică foarte bună a dus la extinderea facerii cu solarii, însă mare parte din populație
le utilizează în scop propriu, nu pentru comerț.
Satul Roșioru are o baltă, numită Balta de la Roșioru. În trecut, aceasta a aparținut statului,
însă ulterior a fost vândută unei familii de acolo, care a început s -o populeze cu diverse specii
de pești. Acum, această baltă este deschisă pescuitului public, oamenii având posibilitatea de a
merge aici la pescuit, în schimbul unei sume de bani. Prezența b ălții, a oferit oamenilor
posibilitatea de a -și petrece diferit zilele libere, mai ales că oamenii pot veni aici fie și doar
pentru o simplă recreere.
Din punct de vedere climatic, comuna se află la contactul dintre influențele estice,
continentale și cele sudice, mediteraneene, ceea ce generează veri călduroase cu precipitații mai
scăzute și ierni geroase, cu viscole puternice și strat gros de zăpadă. Deși condițiile nu sunt
foarte prielnice, stratul gros de zăpadă și precipitațiile bogate căzute primă vara asigură
necesarul de apă din sol, favorizănd continuitatea populării și practicarea continuă a agriculturii.

13
Un aspect foarte important de menționat pentru comună este că, deși se află în imediata
apropiere a zonei seismice Vrancea, comuna nu a fot afectată de cutremure, resimțindu -se doar
cele cu o magnitudine mare.
Fenomenul de îngheț -dezgheț favorizează cultuirle agricole . Spre exemplu, primul îngheț de
toamnă, este în perioada cuprinsă între 21 -26 octombrie, ceea ce le permite agricultorilor să -și
poată recolta în totalitate cerelalele, inclusiv plantele furajere pentru animale. Ultimul îngheț se
produc e după jumătatea lunii aprilie, ceea ce permite imediat după acesta să se înceapă
semănarea culturilor de primăvară.
Existența unor resurse de subsol, gazele naturale de la Roșioru și Târlele, constituie un alt
element de favo rabilitate pentru aceste s ate, fapt materializat prin sondele existente la Roșioru,
unde lucrează un anumit număr de oameni.
Prin inființarea izlazului comunal se reface parțial pajiștea, o altă bogăție naturală a zonei,
ceea ce a permis oamenilor din comună să crească anima le, pe timpul verii ele putând să pască
aici. În ultimii ani, acest izlaz a fost împărțit oamenilor, fiecare folosindu -se de pajiște în scop
propriu, însă fără ai schimba folosința.

Elemente de restrictivitate ale cadrului natural

Pânza freatică este buna atât cantitativ, cât și calitativ, însă creează probleme în săparea
puțurilor, respectiv forajelor, din cauza adâncimii ei diferire de la Vest la Est. Deși la punctul
anterior am menționat -o caun punct forte, impune și restricții în unele locuri. Din cauza situării,
în unele locuri, a pânzei freatice aproape de suprafață, aceasta poate influența gradul de
compactare a clădirii, de aceea, acolo unde este cazul, este bine ca fundația să aibă o adâncime
de 2-3 metri.
Un alt element de restrictivitate e ste reprezentat de către climă și anume precipitațiile, care,
deși sunt bogate primăvara, raportându -ne la intregul an, acestea sunt de 500 mm/an, tot aici
adăugându -se evapotranspirația ridicată, precum și furtunile foarte puternice din timpul verii,
care produc pagube în rândul culturilor și chiar gospodăriilor.
Vânturile reprezintă un element restrictiv, predominant fiind Crivățul, care aduce ger iarna
asociat cu viscole puternice, iar vara aduce de cele mai multe ori uscăciune, din acest motiv, în
lunile de vară ploile fiind în cantități mai mici și asociate furtunilor puternice.

14
De asemenea, cadrul natural este afectat în mod direct de depozitarea inficientă a deșeurilor.
La nivelul comunei nu există o groapă de gunoi ecologică . În trecut a exista t o tentativă de a
se realiza o astfel de groap ă de gunoi , însă aceasta a fost închisă. Astfel, apar probleme în ceea
ce privește depozitarea deșeurilor , de orice tip , oamenii fiind nevoiți să le arunce direct pe câmp,
fapt ce duce la poluarea aerului și mai ales a solului, elementul de bază pentru existența oricărei
așezări rurale.
O problemă cu, care se confruntă localnicii este aceea a aruncării resturilor lactate pe câmp
sau aproape de casele oamenilor. Acest fapt de datorează fabricii de lapte din Roșioru, dar și
din localitățile învecinate, care practică acest „tip de depozitare”, poluând solul, aerul și pânza
freatică.
Un aspect important pe care vreau sa -l menționez este acela că se presupune că pe teritoriul
comunei ar exista gaze de șist, ce ea ce a determinat ca, în urmă cu câțiva ani, să se facă
numeroase foraje în zonă, fără să se țină cont că se producea u numeroase cutremure de pământ,
care pe termen lung pot duce la destabilizarea solului și la creșterea intensității procesului de
compact are a stratelor de sol. În momentul de față s -au sistat lucrările, însă ar fi indicată mai
întâi o analiză a terenului și apoi începerea unor lucrări de o asemenea amploare.
De asemenea, deși solul este unul fertil, acesta este foarte bun pentru culturi le agricole, și mai
puțin pentru practicare a pomiculturii și viticulturii, fapt ce reiese din suprafețe le mici ocupate
de acestea din urmă și producțiile mici, destinate mai mult consumului propriu.
Cadrul natural reprezintă baza pentru întemeierea oric ărei așezări, multe dintre elementele
acestuia fiind modificate de om pentru a supraviețui.

15
Elemente de demografie

Demografia este știința care se ocupă cu studiul populației umane din punct de vedere al
evoluției numerice, repartiției geografice și structurii acesteia( pe grupe de vârstă și sexe),
precum și densității și mișcării migratorii și naturale cu care se confruntă populația globului.
Populația este componenta principală a unui teritoriu, care ajută la analiza acestuia, prin
prisma activităților pe care le desfășoară populația respectivă.
Raportându -ne la comuna Cochirleanca, vo m analiza doar acele elemente care sunt relevante
pentru dezvoltarea comunei, cu mențiunea că populația a crescut de -a lungul timpului și că
activitatea de bază este agricultura.

a) Evoluția numerică a populației
Așa cum se observă în graficul de tip linie de mai jos( Fig . 5 ), populația comunei se menține
relativ constantă în perioada 1992 -1995, după care începe să scadă până în 1997, fapr datorat
plecării unei populații însemnate la muncă în străinătate. În cepând cu acest an, populația crește
din nou și atinge numărul ma xim în anul 2005, cu o pupulație de 5922 de locuitori, fapt datorat
unei natalități ridicate și unei mortalități cu valori foarte mici.
După acest an, populația comunei a scăzut constant, ajungând ca la finele anului 2016 să aibă
o pupulație de 5504 lo cuitori. După cum cum se observă, în decursul a 10 ani, populația s -a
redus cu circa 418 locuitori, un număr destul de mare, raportat la intervalul de ani. Cauzele se
datorează scăderii natalității, a creșterii mortalității, plecării populației tinere în s trăinătate,
creșterea vârstei căsătoriei -cu impact direct asupra natalității , dorința tinerilor de a avea un
copil, maxim doi, din considerene economice.
Ca particularități, satul Gara Boboc este singurul al cărei populație a crescut constant din anul
1992, fapt datorat apropierii sale de oraș, dar și faptului că este tranzitat de calea ferată, cu stație
în sat.
Referitor la satul Târlele, el reprezin tă cel mai mic sat al comunei Cochirleanca, afectat
puternic de plecarea populației către celelalte sate mai mari, riscând să nu mai existe în
următoarele decenii.

16

Fig. 5 . Evoluția populației totale a comunei Cochirleanca între anii 1992 -2016
Sursa dat e-
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=10
b) Mișcarea naturală ( bilanțul natural)
Reprezintă diferența dintre nivelul natalității și cel al mortalității unei populații. Bilanțul
natural este pozitiv dacă numărul născuților îl depășește pe cel al decedaților și este negativ,
dacă natalitatea are valori mai mici decât mortalitatea ( dec lin demografic).
Tabel nr. 1 . Datele cu privire la bilanțul natural și cel migratoriu
Sursa date –
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=11
Ani Născuți vii Decedați Imigranți Emigranți
1990 88 79 356 45
1995 82 62 110 88
1998 85 71 78 107
1999 94 80 68 91
2002 68 80 83 98
2004 69 77 78 68
2005 70 76 53 86
2007 60 87 84 84
2010 48 87 77 72
5844 58495835 5840 5828
57875804585158985922 5921
5834
5797
5749
5691
5598
55355504
520053005400550056005700580059006000NUMĂRUL POPULAȚIEI
ANI

17
După cum se observă în graficul de mai jos ( Fig. 6 ), bilanțul natural a avut valori pozitive
între anii 1990 -1999, după acest an începând să scadă. În anul 2002 se înregistrează prima
valoare negativă. În anul 2005 se va înregistra din nou o valoare pozitivă, urmând ca din acest
an, bilanțul natural s ă devină negativ. Acest lucru înseamnă că populația se află într -un declin
demografic. Cauza principală a acestui declin este faptul că natalitatea a devenit negativă, iar
mortalitatea a crescut foarte mult.

Fig. 6 . Bilanțul natural în comuna Cochirle anca între anii 1990 -2010
Sursa date –
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=11

c) Mișcarea migratorie ( Tabelul nr. 1 )
Reprezintă diferența dintre imigranți și emigranți. Când numărul imigranților este mai
mare decât al emigranților, populația prezintă o evoluție ascendentă în timp. Dacă s ituația
este inversă , numărul populației se reduce. ( Erdeli, Dumitrache, 2006)
Până în anul 1995, bilanțul migratoriu a avut valori pozitive, urmând ca din acest an să ia
valori negative. Valorile se mențin negative până în anul 2001, dup ă care, din 2002 până în
2004 rămân pozitive, scăzând din nou în 2005 , iar din 2007, bila nțul s -a menținut puțin
peste 0 ( Fig. 7).
Oscilațiile bilanțului migratoriu au la bază posibilitatea oamenilor de a -și schimba
domiciliul după 1990, ceea ce a dus la bilanț migrator pozitiv, și ulterior posibilitatea
populației de a pleca în străinătate, ceea ce a însemnat bilanț migrator negativ.
-50-40-30-20-100102030
1990 1995 1998 1999 2002 2004 2005 2007 2010
ANI

18

Fig. 7 . Bilanțul migrator în comuna Cochirleanca între anii 1990 -2010
Sursa date –
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=11

d) Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
În cadrul analizei demografice, ponderea populației tinere și vârstnice este cea mai
importantă, deoarece aceasta ne arată gradul de întinerire sau îmbătrânire demografică a
populației unui teritoriu. Din acest motiv, pentru o analiză cât mai elaborată, popul ația totală
este împărțită pe mai multe grupe de vârstă, în categoriile : populație tânără, populație adultă și
populație vârstnică. In ceea ce privește structura populației pe sexe, se referă la proporția
bărbați/femei din totalul populației unei așezări. ( Erdeli, Dumitrache, 2006)
Piramida comunei Coch irleanca din anul 1992 ( Fig. 8 ) arată o bază destul de îngustă, ceea
ce ne spune că natalitatea este scăzută. Vârful piramidei nu este prea extins, dar ne arată că
mortalitatea este totuși ridicată.
Din piramidă rezultă faptul că ponderea populației tinere ( 10 -24 de ani) este mare, iar cea a
populației adulte este mai mică. La ambele categorii predomină populația masculină.
Înălțimea piramidei atinge 80 și chiar depășește această valoare, ceea c e ne arată că speranța
de viață la naștere este ridicată.

19

Fig. 8 . Piramida vârstelor în anul 1992 pentru comuna Cochirleanca

Privind piramida din anul 1997 (Fig. 9) , aceast are o bază mai extinsă decât cea anterioară,
ceea ce ne arată că natalitat ea este mai ridicată. Vârful piramidei este mai extins decât la
piramida anterioară, ceea ce demonstrează că rata mortalității are o pondere însemnată.
Extinderea mare a piramidei pentru populația tânără arată că ponderea acesteia din totalul
populație i așezării este mare; populția masculină este cea care domină. Populația adultă are o
pondere mai restrânsă, dominând tot populația masculină.
Înălțimea mare a piramidei arată faptul că speranța de viață este ridicată .

20

Fig. 9 . Piramida vârstelor în anul 1997 pentru comuna Cochirleanca

Observând piramida din anul 2008 ( Fig. 10) , aceasta are o bază mai puțin extinsă decât cea
anterioară, ceea ce arată că natalitatea este mai scăzută. Vârful piramidei este și el destul de
extins, ceea ce arată că mortalitatea este ridicată.
Predomină populația tânără și adultă, fapt ce reiese din extind erea mare a piramidei pe
orizontală; din nou se bservă o predominanță a populației masculine în cadrul celor două
categorii de vârstă.
Dat fiind înălțimea mare a piramidei, speranța de viață este ridicată.
Comparând cele trei piramide, se observă faptul că ponderea populației tinere din totalul
populației este ridicată, și că speranța de viață a crescut de -a lungul timpului, datorită
îmbunătățirii condițiilor de viață și a sistemului sanitar.

21

Fig. 10 . Piramida vârstelor în anul 2008 pentru comuna Coch irleanca

e) Ramuri de activitate
Ramurile economice sunt reprezentate de toate tipurile de activități care compun economia
unei țări, a unui județ sau comune.
Raportându -ne la comuna Cochirleanca, populația este ocupată predominant în sectorul
primar, adică agricultura, cam 2/3 din populașia comunei ocupându -se cu creșterea animalelor
și cultura plantelor.
De asemenea, o parte din locuitori lucrează în orașele învecinate comunei, Buzău și
Râmnicu Sărat, în diverse domenii precum comerț, pani ficație, în domeniul bancar etc. Tot aici
pot fi menționați și oamenii plecați în străinătate să muncească, precum ospătari, bucătari, în
construcții, în sectorul alimentar(măcelari) etc.
În comună există magazine alimentare, o fabrică de haine, o m ică fabrică de procesare a
laptelui.
În ceea ce privește umărul șomerilor ( Fig. 11) , în anul 2010 acesta era de 152, după care
scade în anul 2011 la 94. Numărul șomerilor crește din nou începând cu anul 2012, atingând
valoarea maximă în anul 2014 și anume de 234 șomeri.
Creșterea numărului șomerilor este dată de disponibilizările masive, care s -au facut la
nivelul întreprinderilor din Buzău, cauză valabilă și pentru creșterea șomerilor la nivelul întregii
țări.

22

Fig. 11 . Numărul de șomeri în comuna Cochirleanca între ani 2010 -2014
Sursa datelor INSS

În concluzie, comuna este una agrară, în care oamenii se ocupă cu creșterea animalelor și
cultura plantelor, fapt ce influențează direct și șomajul deoarece din lipsa unui loc de muncă,
oamenii se axează pe agricultură.

Structura teritorială a comunei Cochirleanca

Comuna este o unitate administrativ -teritorială, care cuprinde populația rurală, unită prin
interese și tradiții, având în componență unul sau mai mul te sate, fiind determinată de condițiile
sociale, economice, geografice și mai ales demografice. ( Legea 2 din 1968)
Comuna Cochirleanca se numără printre comunele mari ale județului Buzău, învecinându -se
cu următoarele comune : : Bălăceanu, Ziduri, Poșta Câlnău, Săgeata și comuna Galbenu (care
aparține de județul Brăila) .
Din punct de vedere teritorial, comuna este una mare, însă are doar 5 sate în componență:
Gara Boboc, Boboc, Târlele, Cochirleanca și Roșioru ( Fig.12 ). Ce l mai mare dintre ele este
satul Cochirleanca (reședința comunei), urmat de Boboc și Roșioru, celelalte două fiind mult
mai mici. Satul Târlele este doar un cătun, cu, câteva zeci de locuitori, destul de îmbătrânit.
Este o localitate tipică de câmpie, cu o suprafață neregulată, având căi de acces paralele,
care se desprind din principala arteră de circulație. 152
94120180234
2010 2011 2012 2013 2014
Anii

23
Dată fiind unitatea de relief în care se află, localitatea are în componență sate de tip adunat,
cu vetre bine conturate, care se detașează în mod clar de moșie. Acest tip de sat, cel adunat,
caracterizează zonele cu o economie agricolă intensivă, bazat ă pe cultura plantelor și creșterea
animalelor, exemplu tipic fiind satele comunei Cochirleanca.
Dat fiind faptul că, satele adunate se împart în mai multe categorii ( sate compacte, sate
aglomerate și sate adunate propriu -zis), satele comunei Cochirle anca fac parte din categoria
satelor adunate propriu -zis, gospodăriile oamenilor fiind despărțite prin curți largi, iar în vatră
găsindu -se chiar terenuri cu diverse culturi.
( Cândea Melinda, Bogan Elena, Simon Tamara, 2011)
În ceea ce privește încadrarea în rețeaua de localități, satul Cochirleanca face parte din rangul
IV ( sat reședință de comună), iar celelalte sate componente fac parte din rangul V ( sate
componente ale comunei).

Fig. 12 . PUG -ul comunei Cochirleanca cu cele 5 sate componente
Sursa – Reactualizare Plan Urbanistic General, comuna Cochirleanca, județul Buzău
Deși se află la circa 28 km de orașele Buzău și Râmnicu Sărat, comuna este destul de
accesibilă datorită drumului județean ce o traverează.
Satele Gara Boboc, Boboc, Cochirleanca și Roșioru sunt traversate de DJ 220, singurul care
nu are acces direct es te satul Târlele, el fiind legat de drumul județean prin DC 14. DJ 220 era

24
în totalitate modernizat în anul 2007, însă în prezent necesită reparații. DC 14 nu este
modernizat.
De asemenea, prezența Școlii de Aplicație Aurel Vlaicu, a dus la creșterea i mportanței
comunei și la apariția și modernizarea DC Gara Boboc – Scoala de Aplicație Aurel Vlaicu.
(Calcan R.,Irimia N.,(2007)
Un rol important îl are și calea ferată ce trece prin prin satul Gara Boboc, care leagă comuna
Buzău și Râmnicu Sărat, dar și de restul țării.
Comuna este alcătuită din sate adunate, tipice regiunii de câmpie, însă acestea sunt traversate
și dispuse în același timp în lungul DJ 220, ceea ce a dus la creșterea accesibilității și la apariția
unor mici întreprinderi, ceea ce a însemnat diversific area activităților economice.

Zonele funcționale și principalele caracteristici ale acestora în comună Cochirleanca

Zona funcțională este acea parte din teritoriul unei localități, cu limite bine determinate și
având funcțiuni bine precizate. Funcțiun ile caracteristice perimetrului construit -construibil al
unei localități, pot fi clasate ca fiind fundamentale ( de producție, de locuit) sau complementare
( de circulație și transport, dotări tehnico -edilitare, plantate).
În cazul comunei Cochirleanca, predomină zona de locuit, care se întrepătrunde cu celelalte
zone, transformându -se practic într -o zonă mixtă.
1) Zona centrală
În cazul satelor comunei C ochirleanca se poate observa că nu toate au o zonă centrală. . Satul
Cochireanca are două nuclee c entrale, datorate și vechimii acestuia, precum și două zone cu
dotări în lungul DJ 220, însă fără a fi structurate.
Satele Boboc, Gara Boboc și Târlele nu au zonă centrală. În schimb, satu Roșioru, cel mai
nou sat, are un nucleu central structurat.
2) Zona de locuințe și funcțiuni complementare
Este specifică tuturor satelor comunei, evoluția istorică realizându -s pe nuclee, cu suprafațe
diferite de loturi. Textura acestora este neregulată pentru nucleele vechi și este rectangulară
pentru cele noi, dezvoltate în special în lungul drumului județean.

25
3) Zona activităților economice
Comuna are un profil agricol, practicându -se agricultura, creșterea animalelor, adăugându –
se și cultura viței de vie și pomicultura.
Există spații pentru depozitarea cerealelor în toate satele comunei (fără cele din cadrul
gospodăriilor), sub forma unor silozuri de mari dimensiuni.
4) Zona de gospodărie comunală
Această zonă este reprezentată în intravilanul satelor prin cimitere, care se află destul d e
aproape de lăcașele de cult.

5) Zona de căi rutiere și feroviare
Comuna Cochirleanca este traversată de DJ 220 (Fig. 13 ), care leagă 4 din satele comunei,
precum și de drumuri comunale, care leagă toate satele comunei.
Satul Gara Boboc este singu rul sat al comunei traversat de o cale ferată (Fig. 14 ), aici
aflându -se și stația de tren pentru călători, dar și pentru marfă.

Fig. 13 . DJ 220 între satul Cochirleanca și satul Roșioru
Sursă proprie

26

Fig. 14 . Calea ferată din satul Gara Boboc
Sursă proprie
6) Zona spațiilor verzi
În ceea ce privesc spațiile verzi, acestea se găsesc în cadrul fiecărei gospodării, la acestea
adăugându -se și terenurile pentru sport care se găsesc în fiecare sat. De asemenea, spații verzi
există și în cadrul instituțiilor publice (primărie, biserică, școală , grădiniță – Fig. 15 și 16).

Fig. 15 . Spațiul verde aferent bisericii
Sursă proprie

27

Fig. 16 . Spațiul verde aferent școlii
Sursă proprie

Zonificarea funcțională
Zonificarea funcțională are drept scop folosirea în mod rațional a terenurilor, dar și păstrarea
specificului fiecărei zone, astfel încât să nu se îmbine zonele funcționale între ele. În realitate,
zonificarea funcțională este mult mai greu d e realizat, acestea îmbinându -se și devenind zone
mixte, uneori cu un grad mare de z gomot și poluare.
Raportându -ne la zonele rurale și implicit la comuna Cochirleanca, în cadrul lor nu se găsesc
toate zonele funcționale, așa cum se întâmplă în zonele ur bane. În satele comunei se găsesc
următoarele zone și subzone funcționale:
☼ Zona rezidențială cu clădiri P, P+1, P+2+M
☼ Zona pentru instituții publice și servicii de interes general
– construcții pentru administrația publică;
– construcții pentru învățământ;
– construcții de sănătate;
– construcții pentru servicii și comerț ;

28
– spații verzi.
☼ Zona unităților de producție
☼ Zona unităților agricole
☼ Zona de gospodărire comunală – cimitire
☼ Zona pentru echipare tehnico -edilitară
☼ Zona pentru căi de comunicații și construcții aferente
– drumuri
– căi ferate

Zona rezidențială cu clădiri P, P+1,P+2+M
În cazul fiecărui sat există o zonă funcțională, predominant rezidențială, cu clădiri de tip
rural. Este specifică locuirea pe loturi individuale. Pe lângă zona rezidențială există și alte zone
funcționale, pe care legea le admite și ajută la completarea spațiului construit: mici puncte
comerciale, de prestări servi cii.
Sunt permise următoarele construcții:
– locuințe individuale ( P, P+1,P+1+M);
– construcții necesare funcțiunilor complementare admise.
În cadrul zonei rezidențiale se impune o anumită utilizare a terenului și pe anumite areale
există interdicția de a construi, pân ă se elimină riscurile naturalezin zonele marcate cu bulină.
De asemenea, se impun anumite condiții pentru construcția clădirilor. Se pot enumera
următoarele: construcția locuințelor cu fațada spre sud pentru a fi însorită cât mai mult timp din
zi; este necesară respectarea unei anumite distanțe față de vecini, pentru a se evita umbrirea
reciprocă a clădirilor, pentru lumi nă naturală, vizibilitate și circulație a aerului ; se va respecta
amplasarea față de axul drumului, în funcție de categoria acestuia: 12 m din axul drumului
județean și 10 m din axul drumului comunal; se vor respecta normele în vigoare pentru
amplasarea față de aliniament și în interiorul parcelei. În ceea ce privește înălțimea clădirilor,
se va ține cont de aspectul legat de însorire, astfel încât clădirile să nu se umbrească reciproc,
pe cât posibil.

29
Configurația împrejmuirilor este determinată de poziția pe parcele ( la aliniament, laterale
sau posterioare), caracteristicile cadrului natural, funcțiunea construcției de pe parcelă,
caracteristicile zonei în ansamblu, precum și de modalitățile tradiționale de construcție a
împrejmuirilor. Prin caract eristicile împrejmuirilor se are în vedere porțile de acces carosabil
sau pietonal, precum și înățimea , lățimea, materialul de construcție. Înălțimea minimă este de
1,5 m.
Comuna Cochirleanca deț ine un număr de 2662 de clădiri, dintre care 1735 sunt gospodării
( 2008). În tabelul de mai jos se prezintă numărul de gopodării și clădiri pentru anii 1930 și
2008.
Tabel nr. 2 . Numărul de clădiri și de gospodării pe sate
Sursa – Primăria Comunei Cochirleanca
Sate Gospodării anul
1930 Gospodării anul
2008 Clădiri în anul
2008
Cochirleanca 899 828 920
Boboc 555 523 537
Roșioru 330 242 405
Gara Boboc 101 115 62
Târlele 45 27 38

Conform tabelului de mai sus, cel mai mare număr de gospodării îl are satul Cochirleanca
datorită faptului că este cel mai mare sat al comunei și are cei mai mulți locuitori, iar cel mai
mic număr de gospodării este în satul Târlele din cauza faptulu i că este cel mic sat și are și cel
mai mic număr de locutori.
Comparând numărul de gosopodării dintre cei doi ani luați în calcul, se observă că acesta a
scăzut întoate satele comunei, mai puțin în Gara Boboc, unde numărul a crescut datorită
existenț ei căii ferate, care facilitează accesul către orașele din apropiere.
În ceea ce privește satul Târlele, dacă se va continua scăderea numărului de locuitori, acesta
riscă să dispară de pe hartă, iar comuna să rămână doar cu 4 sate.
Este important de specificat că, numărul gospodăriilor a scăzut și din cauza schimbării
domiciliului persoanelor la orașe.

30

Zona pentru instituții publice și servicii de interes general
Se pot identifica următoarele subzone:
a) Construcții administrative – clădirea Primăriei Cochirleanca ( Fig. 17 și 18) , renovată în urmă
cu câțiva ani, sediul Poliției din Cochirleanca ( Fig. 19) ;

Fig. 17 . Primăria comunei Cochirleanca
Sursa – http://www.comunacochirlean ca.ro/galerii.php

Fig. 18 . Primăria comunei Cochirleanca
Sursă proprie

31

Fig. 19 . Sediul poliției locale Cochirleanca
Sursă proprie

b) construcții pentru învățământ – există șase școli, trei cu clasele I -IV în satele Gara
Boboc, Roșioru și Târlele , la care se adaugă Școala Nr. 1 și Școala Nr. 2 din satul
Cochirleanca ( Fig. 20 ) și c ea din Boboc, cu clasele I -VIII; la acestea se adaugă
grădinițele din comună.

32

Fig. 20 . Școlile din satul Cohirleanca(partea de sus) și Boboc(stânga jos) și Grădinița din
satul Cochirleanca (dreapta jos )
Sursă proprie
Pe teritoriul comunei sunt două biblioteci, care se găsesc în cadrul căminelor culturale.
Școlile comunei au fost modernizate, excepție făcând cea din satul Boboc, căreia i s -au pus doar
termopane, urmând și ea să fie renovată. Școala Nr. 1 din satul C ochirleanca este în prezent cu
etaj, acolo defășurându -se cursuri de dans pentru copii, pe lângă cele orele de școală. Tot aici,
în urmă cu câțiva ani era o școală profesională, dar a fost desființată.

c) Construcții de sănătate – în această categorie intră Cabinetul Medical ( Dispensarul – Fig. 21 )
comunal și cele două farm acii, una dintre ele fiind în incinta Dispensarului.
În trecut, Cabinetul Medical avea o locație periferică, fiind situat într -o clădire veche. În
prezent, se află într -o clădire nouă , cu o poziție centrală, foarte aproape de Primărie, fiind dotat
cu toate utilitățile. Aici își au cabinetele doi medici de familie și un stomatolog.

33

Fig. 21 . Cabinetu l Medical din comună
Sursă proprie
d) Construcții pentru servicii și comerț – maga zine alimentare sau mixte, clădiri ale unor
bănci, CEC -ul, Poșta Română etc ( Fig 22).

Fig. 22 . CEC Bank în satul Cochirleanca
Sursă proprie

e) Spații verzi – cele aferente fiecărei locuințe, din cadrul școlilor, grădinițelor, instituțiilor
publice, terenuri le pentru sport ( Fig. 23) , pentru fotbal.

34

Fig. 23 . Teren pentru sport
Sursă proprie

Zona unităților de producție – Zona unităților agricole
Aici se pot ridica construcții sau se pot face amenajări care țin de funcțiunea dominantă sau
care au scopul de a preveni, diminua sau combate riscurile tehnologice.
Costrucțiile care nu sunt compatibile cu funcțiunea dominantă sunt respinse, pe baza
documentațiilor de urbanism care au fost aprobate. Nu sunt aprobate construcțiile care pot
afecta din p unct de vedere estetic( cele aflate la stradă).

Zona de gospodărire comunală
Cimitirele fac parte din această categorie, existând câte unul în fiecare cat. Doar satul
Cochirleanca are două deoarece, fiind un sat mare, este împărțit în două, Satul No u și Satul
Vechi, având și două biserici.

Zona pentru echipare tehnico -edilitară
Pe teritoriul comunei nu există lucrări hidrotehnice (lacuri de acumulare, îndiguiri), doar un
lac natural, cu rol piscicol în satul Roșioru( Fig. 24).

35

fi
Fig. 24 . Lacul din comuna Cochirleanca
Sursă proprie
Apa subterană este singura sursă de apă potabilă utilizată pentru consumul populației și
pentru animale. Forajele deja existente aparțin fostelor sectoare zootehnice ale C.A.P., apa
neîndeplinind întocmai condițiile cerute de normele sanitare.
Alime ntarea cu apă – Satele Cochirleanca și Boboc dețin câte un foraj de apă în incinta
fostului C.A.P., pe când în celelale sate nu există astfel de foraje.
În prezent, populația comunei dispune de un sistem de alimentare cu apă modern, pentru
fiecare gospodărie în parte, însă acesta nu dispune de filtre, astfel că apă nu este bună de băut
( Fig. 40), apa potabilă provenind tot din fântâni. Singurul sat fără alimentare cu apă este Târlele
din cauza poziției sale îndepărtate față de cel elalte sate și datorită costurilor mari.

Fig. 25 . Casa de apă din Roșioru
Sursă proprie

36

În ceea ce privește canalizarea, comuna dispune de un sistem de canalizare , însă care, în
momentul de față nu este finalizat pe toată suprafață comunei, dar la care vor avea acces toate
locuințele.
Alimentarea cu, căldură – cele mai multe locuințe sunt încălzite cu ajutorul sobelor pe bază
de lemne și prea puține prin alte surse. In stituțiile publice au centrale termice pentru încăzire,
care merg, de regulă, pe lemne.
Alimentarea cu gaze naturale – se realizează din conducta de înaltă presiune DN 500 mm
București -Siliștea, printr -o conductă de racord de înaltă presiune, respectiv o stație de reglare –
măsurare -predare. Principalele centre de distribuție se alimentează de aici, însă comuna nu
dispune d e un sistem de alimentare cu gaze. În satul Cochirleanca există un GPL, cu gaze pentru
îmbuteliere sau pentru mașinile pe gaz și motorină ( Fig. 26).

Fig. 26 . GPL în satul Cochirleanca
Sursă proprie
Alimentarea cu energie electrică – comuna este racor dată la Sistemul Energetic Național prin
linii electrice de medie tensiune de 20 KV de tip aerian montate pe stâlpi de beton și având
traseul în afara zonelor construite. În prezent sunt 8 transformatoare , 3 în satul Cochirleanca, 2
în Boboc, 1 în Gara Bob oc și 2 în Roșioru.
Rețele de joasă tensiune sunt tot de tip aerian, pe stâlpi de beton, amplasate în lungul
drumurilor. Pe teritoriul comunei, toate locuințele sunt racordate la rețeaua de alimentare cu
energie electrică, necunoscându -se niciun caz în care locuința să nu aibă curent electric.

37
Instalații de telefonie fixă sau mobilă – cea mai utilizată este telefonia mobilă, însă se păstrează
și telefonia fixă în instituțiile publice sau datorită abonamentelor la internet. Nu există rețea
aeriană de cablu de TV deoarece toți abonații au antenă proprie, de la diverși furnizori.
Zona pentru căi de comunicație
Pe teritoriul comunei se întâlnesc căi de comunicație rutiere și feroviare. Cele rutiere sunt
reprezentate de DJ 220 și de drumurile comunale care alcătuiesc rețeaua locală ( F ig. 27 și 28 ).

Fig. 27 și 28 . DJ 220(în stânga) și drum comunal asfaltat ( în dreapta , în Roșioru)
Sursă proprie
Prin satul Gara Boboc trece singura cale ferată din comună ( Fig. 29) , iar zona de protecție
trebuie să aibă 100 m. Aici nu există construcții sau plantații care pot reduce vizibilitatea liniei
sau a semnelor feroviare sau alte lucrări care pot degrada solul și pot produce alunecări de teren,
surpări etc.

Fig. 29 . Gara Boboc (Sursă proprie )

38
Ramurile economice
În cadrul comunei Cochirleanca, terenurile agricole ocupă 91% din suprafața comunei, fiind
favorizate culturile agricole. Se cultivă: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui și plante
furajere. În ultimii ani s -au înmulțit culturile de rapiță. Practic, predomină agricultura, cu cele
două subramuri, cultura plantelor și creșterea animalelor.
Efectivul de animale a crescut, mai ales numărul de bovine, deoarece culturile ajută la
creșterea anim alelor și pentru că aduc venituri mai mari oamenilor prin colectarea laptelui.
În comună, marii deținători de terenuri și -au ridicat silozuri pentru a depozita grânele.
Piscicultura s -a dezvoltat datorită prezenței lacului de la Roșioru (20 ha), ca re atrage mereu
pescari. Aceasta, după 1989, a intrat în posesia unui localnic, astfel că a devenit privată. Însă,
de câțiva ani, accesul la aceasta este din nou liber, astfel că oamenii pot veni aici să se relaxeze
și să pescuiacă.
Alte activități sun t:
– Mori de mălai și de hurluială;
– Atelier de fierărie la Roșioru;
– ateliere pentru mecanizarea agriculturii la Boboc, Cochirleanca și Târlele (AGROMEC),
depozit de cherestea ( Fig. 30).

Fig. 30 . Depozit de cherestea
Sursă proprie
Din categoria unit ăților de servicii fac parte magazinele alimentare, care se întâlnesc pe tot
cuprinsul comunei, car mai ales în lungul DJ 220, precum și CEC -ul, Poșta Română, Cabinetul
Medical și cel veterinar etc.

39
De asemenea, la Boboc a funcționat o fabrică de confecții ( Fig. 3 1), care în prezent este
închisă. În satul Cochirleanca există o firm ă de croitorie, înființată de câ țiva ani, cu u n număr
relativ mic de angajați ( Fig. 32 ).

Fig. 31și 32 . Fosta Fabrică de Confecții din satul Boboc ( în stânga) și Croitorie în satul
Cochirleanca ( în dreapta) sursă proprie

De asemenea, în satele Cochirleanca și Boboc se organizează târguri săptămânale, unde
localnicii vin să se aprovizioneze cu o ga mă mai largă de produse. În satul Cochirleanca au fost
observați stupi de albine, semn că unii localnici au înțeles beneficiile materiale pe care le pot
avea în urma practicării apiculturii ( Fig. 33).

Fig. 33 . Piață / stupi de a lbine sursă proprie

40
Elemente de planificare

În comuna Cochirleanca s -au identificat mai multe probleme, care necesită a fi eliminate
sau corectate. Acestea sunt evidențiate în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 3 . Elemente care trebuie eliminate/corectate
Elemente care trebuie eliminate Elemente care trebuie corectate
– în lungul drumului județean sunt
case/construcții/ anexe care ar trebui
demolate pentru că afectează din punct
de vedere estetic
– demolarea unor construcții care nu mai
corespund normelor de locuire sau
utilitate pentru a se crea noi terenuri, cu
diferite folosințe, în raport cu zona
funcțională
– schimbarea poziției stației de
alimentare cu gaz și motorină la
marginea satului
– înlocuirea actualului cabinet veterinar
cu altul nou, dotat cu toate cele
necesare – schimbarea folosinței unor imobile,
pentru a se economisi bani și teren
– crearea unor oportunități economice,
astfel încât, oamenii să pună accent și
pe alte ramuri economice, nu doar pe
agricultură (dezvoltarea industriei
texitle, deoarece există forță de muncă
feminină pregătită; dezvoltarea
industriei alimentare -de prelucrare a
laptelui, prin creareaa unei întrepinderi
mari, care să prelucreze laptele din mai
multe comune și astfel să ofere și locuri
de muncă)
– reabilitarea drumurilor comunale și a
celui j udețean
– colectarea selectivă a deșeurilor,
precum și crearea unei gropi de gunoi
ecologică
– introducerea unor filtre de apă, astfel
încât, sistemul de alimentare cu apă să
ofere și apă potabilă, nu doar de uz
casnic
– reabilitarea stațiilor de autobuz

41
Perspective în dezvoltarea comunei

Comuna Cochirleanca prezintă perspective de dezvoltare, însă are nevoie anumite
modificări, astfel încât să se poată realiza. Prin analiza unor factori, pot fi enumerate
următoarele perspective de dezvoltare:
– reabi litarea drumului județean și asfaltarea drumurilor comunale pentru îmbunătățirea
circulației și pentru a atrage investitori;
– refacerea, în permanență, a trecerilor de pietoni și semnalizarea corespunzătoare a acestora,
astfel încât să nu se mai traverseze prin locuri nepermise, mai ales în fața școlilor;
– crearea unei biblioteci pentru fiecare școală în parte, pentru ca elevii să aibă acces mult mai
ușor la cărți și în același timp să ușureze și munca profesorilor;
– dotarea unor săli din fiecare școală cu cal culatoare, după modelul liceelor, prin care elevii fără
posibilități materiale, să aibă acces la internet și să -l poată accesa la nevoie sau pur și simp lu să
învețe să folosească un calculator;
– construirea unei fabrici de dimensiuni mari, care să colecteze laptele din mai multe comune,
care să ofere locuri de muncă oamenilor, dar în același timp să promoveze și produsele lactate
naturale;
– reamenajarea terenurilor de sport aferente școlilor și împrejmuirea acestora cu garduri, precum
și construirea unui tere n de fotbal pentru competițiile intercomunale/județene (cu tribune, porți
corespunzătoare, vestiare pentru jucători), care să suțină fotbalul din comună și pe viitor să
aducă și venituri celor care îl practică;
– reînființarea Școlii Profesionale din comună, pentru a -i susține și pe elevii, care din
imposibilitate materială, nu pot urmă cursurile în oraș, dar să le ofere o șansă la un loc de muncă
într-o anumită profesie;
– reabilitarea tuturor căminelor culturale din comună, asemenea celui din satul Cochirlean ca, care
a fost și extins și dotat cu cele necesare;
– înființarea unor asociații locale, care să îi ajute pe localnici să -și gestioneze corect terenurile și
să le cul tive în așa manieră încât, să se poată obține fonduri de la Uniunea Europeană ( spre
exempl u pentru culturi de rapiță pentru ulei; culturi de lavandă pentru diverse medicamente,
parfumuri, ceaiuri; obținerea de fonduri pentru cumpărarea de utilaje prin care să se obțină
cantități mai mari de cereale de pe aceeași suprafață, dar cu muncă manuală minimă, doar pe
baza utilajelor);

42
– crearea unor programe de informare a populației în ceea ce privește legumicultura, care poate
aduce venituri substanțile, în condițiile de climă ale comunei; accesarea unor fonduri europene,
dacă se face dovada practicării unei legumiculturi ecologice, fără pesticide și cu îngrășăminte
naturale;
– crearea unui parc de dimesiuni medii în raport cu dimensiunile comunei, care să aibă toate
dotările specifice unui parc( bănci, coșuri de gunoi, multă verdeață și elemente floristic e,
copaci, locuri de joacă pentru copii, iar în perioada caldă să existe și vânzători ambulanți, cu
diverse produse) și unde oamenii și mai ales tinerii să vină să se plimbe; astfel se vor evita
plimbările în lungul asfaltului și implicit producerea unor a ccidente;
– sprijin material în crerea sistemelor de irigații, pentru creșterea productivității agricole;
– având în vedere forță de muncă feminină, se poate construi o fabrică de confecții sau se poate
reabilita cea deja existentă în satul Boboc, pentru a cre a noi locuri de muncă, populația fiind
tânără, costurile de transport fiind mici datorită pieței de desfacere situate în apropiere; forță de
muncă din comună înseamnă și o accesibilitate rapidă și facilă și ajută la creșterea nivelului de
trai.
În harta de mai jos se prezintă o parte din elementele enumerate mai sus, care pot fi
reprezentate pe o hartă și care, puse în aplicare, ar ajuta comuna să se dezvolte și ar crește ș i
nivelul de trai al populației ( Fig. 34).

43

Fig. 34 . Harta comunei Cochirleanca
Prelucrare după Google maps

44
Concluzii

Cochirleanca face parte din cele 82 de comune ale județului B uzău, fiind situată în
extremitatea estică a județului. DJ 220 ce trece prin comună, o leagă pe aceasta de Drumul
European E85.
Predomină funcția reidențială, care se îmbină cu cea comercială, iar ramura de bază este
agricultura, cultura plantelor îmbinându -se cu creșterea animalelor.
Comuna este formată din 5 sate ( Gara Boboc, Boboc, Târlele, Cochirleanca, Roșioru), toate
situate în lungul DJ220, excepție făcând Târlele, care este legat de DJ prin DC 14.
Prin lucrarea de față ”Dezvoltarea locală în comuna Cohirleanca „ s -a urmărit prezentarea
elementelor esențiale ale comunei, identificarea elementelor de restrictivitate și favorabilitate,
dar și crearea de noi structuri, pe baza elementelor ide ntificate, care să ajute la dezvoltarea
comunei.
Relația care se stabilește între elementele cadrului natural și elementele cadrului economico –
social sunt cele care indică direcția de dezvoltare a comunei la un moment dat sau pe viitor.
Analizând dinamic a populației, se pot identifica problemele cu care se confruntă populația,
de ce există bilanț natural negativ, de ce este mortalitatea ridicată și în ce manieră influențează
acestea sportul migratoriu. În prezent, sporul natural este negativ, iar cel migr atoriu este egal
cu 0 sau puțin peste 0. Raportându -ne la structura populației pe grupe de vârstă și sexe, încă
predomină populația tână și adultă, însă, în viitor, dacă nu se iau măsurile corespunzătoare,
ponderea lor va scădea și va crește ponderea popul ației vârstnice.
Revenind la structura te ritorială, cel mai mic sat al comunei ( ca populației și suprafață) este
Târlele, iar cel mai mare sat este Cochirleanca . Este important de menționat faptul că singurul
sat al cărei populație crește este Gara B oboc datorită căii ferate și apropierii față de oraș.
Populația satului Târlele scade cel mai repede, din cauza distanței față de celelalte sate, lipsei
utilităților și îmbătrânirii demografice.
Populația Gării Boboc este în creștere și datorită preze nței Școlii de Aviație Aurel Vlaicu,
care a ajutat a modernizarea drumului, oferă locuri de muncă celor interesați de domeniu și
oferă un plus de siguranță locuitorilor.

45
Dat fiind faptul că, agricultura este ramura de bază, aceasta ar trebui valorifica tă mai bine
datorită solurilor fertile, dar în același timp să se identifice și alte elemente, neagricole, care ar
putea îmbunătăți condițiile de viață ale oamenilor.
Pentru o dezvoltare echilibrată și benefică populației au fost identificate o serie d e elemente ,
de care comuna ar avea nevoie:
– asfaltarea drumului județean și a drumurilor comunale principale;
– crearea de treceri de pietoni, mai ales în fața școlilor;
– construirea unor biblioteci cu incintă proprie, pentru Boboc și Cochirleanca, pentru că, în
prezent, acestea sunt încorporate Căminelor Culturale;
– dat fiind că se cresc foarte multe animale, în special pentru lapte, ar trebui construită o fabrică
de capacitate mai mare, pentru a colecta și a prelucra laptele pe plan local și astfel să se ofere
și locuri de muncă oamenilor;
– reînființarea Școlii Profesionale din Cochirleanca ;
– construirea unor noi cămine culturale
– reînființarea fabricii de textile etc.
Reflectând asupra celor spuse mai sus, comuna Cochirleanca are nevoie de un plan de
dezvo ltare bine pus la punct, care să sprijine populația prin modernizare și ofertă de muncă, în
acest fel stopându -se migrația, deoarece populația( cea tânără și adultă în special) este cea mai
importantă pentru ca o așezare să existe.

46
Bibliografie

Calcan R.,Irimia N. (2007), Monografia Comunei Cochirleanca, Editura Omega, Buzău
Cândea Melinda, Bogan Elena, Simon Tamara (2011), Așezările umane și organizarea
spațiului geografic, Editura Universitară, București
Erdeli G., Dumitr ache Liliana (2006), Geografia Populației , Editura Corint, București
Iorgulescu B. (1895), Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzău,
București
Mănescu Lucreția (1999), Orașul Buzău și zona sa de influență, Editura Univ ersității din
București, București
Posea G. (2003), Geografia Fizică a României Partea I, Editura Fundației România De Mâine,
București
Posea G. (2004), Geografia Fizică a României Partea a II -a, Editura Fundației România De
Mâine, București
*** (1980) , Buzău monografie, Editura Sport -Turism, București
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=28561
http://lege5.ro/Gratuit/gmztgobx/legea -nr-351-2001 -privind -aprobarea -planului -de-
amenajare -a-teritoriului -national -sectiunea -a-iv-a-reteaua -de-localitati
Reactualizare Plan Urbanistic General, comuna Cochirleanca, județul Buzău
http://www.comunacochirleanca.ro/cochirleanca -istoricul -localitatii -109.html
http://dexonline.ro/definitie/demografie
https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
23_12_49_064_Geografia_populatiei_An_II_Hurezeanu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Cochirleanca,_Buzau
http://old.econtext.ro/eveniment –2/dosar/proiect -de-impartire -a-tarii-in-sase-regiuni -de-
dezvoltare -opt-judete -vor-fi-pilonii -de-sustinere.html
http://www.comunacochirl eanca.ro/

47
http://www.hargitamegye.ro/_user/browser/File/tortenet/LEGE_Nr_2.pdf
http://www.mdrl.ro/_ documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_ilfov2/Me
moriu%20Etapa%20II.pdf
thumbnail_file.php sursahttpwww.comunacochirleanca.rogalerii.phpalbum=93
http://www.referat.ro/referate/Ploiesti___Analiza_zonelor_functionale_7d4a9.html
http://pud.com.ro/tag/zonificare -functionala/
www. Google.com
Google maps
http://www.casan.ro/casbz/media/pageFiles/contract%20programe%202014.pdf