ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI [602503]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MARKETING

ELABORAREA UNOR STRATEGII PRIVIND
ÎNFIINȚAREA UNEI ȘCOLI ÎN CADRUL UNUI
SPITAL

Coordonator ș tiințific
Prof.univ.dr. Iuliana CETINĂ
Absol vent
Ionela ERCUȘ

București
2018

2
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
Capitolul 1 -Strategii de marketing în servicii ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.1 Introducere în marketingul serviciilor ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1.1.1 Apariția și dezvoltarea marketingului în domeniul sănătății ………………………….. ….. 5
1.1.2 Apariția și dezvoltarea marketingului în domeniul educațional ………………………….. 5
1.2 Caracteristicile cereri i și ofertei pe piața serviciilor ………………………….. ……………………. 6
1.3 Comportamentul consumatorului de servicii ………………………….. ………………………….. …. 8
1.4 Strategii de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9
1.4.1 Strategii de marketing în serviciile educaționale ………………………….. ………………….. 9
1.4.2 Strategii de marketing în serviciile medicale ………………………….. ……………………… 11
Capitolul 2 -Legislația din România privind sistemul medical ………………………….. ……………. 13
2.1 Sistemul medical -prezentare ………………………….. ………………………….. ……………………… 13
2.2 Principiile sistemului medical din România ………………………….. ………………………….. … 13
2.3 Formele sistemului medical public ………………………….. ………………………….. …………….. 14
2.4 Finanțarea spitalelor din sistemul public ………………………….. ………………………….. …….. 15
2.5 Drepturile și responsabilitățile pacienților din țara noastră ………………………….. ………… 15
Capitolul 3 – Analiza mediului de piață ………………………….. ………………………….. ………………. 18
3.1 Micromediul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 18
3.2 Macromediul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 21
3.3 Principalele oportunități și a menințări ………………………….. ………………………….. ………… 23
Capitolul 4 – Strategii privind înființarea unei școli în cadrul spitalului Fundeni ………………. 24
4.Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
Anexe

3
INTRODUCERE

În contextul în care tehnologia digitală permite accesul tuturor utilizatorilor la o
multitudine de informații nu ne mai miră gradul ridicat de informare al consumatorilor, atât al
celor de servicii educaționale, cât și de servicii medicale. Cu cât acesta este mai crescut, cu atât
așteptările beneficiarilor cu privire la aceste servicii sunt mult mai ridicate.
Motivația alegerii temei s -a bazat pe constatarea faptului că, în momentul de față, în
România nu există încă o astfel de școală în cadrul unui spital, unde copilașii să poată continua
procesul educațional, chiar dacă se află sub supraveghere medicală. Cur iozitatea intelectuală care
m-a condus către studierea acestui subiect s -a format de -a lungul timpului. Aceasta nu a survenit
brusc, ci s -a declanșat treptat în urma deselor și totodată lungilor perioade de spitalizare pe care
a trebuit să le înfrunt cu s toicism. Aceste experiențe m -au ajutat să îmi dau seama că este
neapărată nevoie de continuarea procesului educațional în cadrul unităților medicale, chiar dacă
nu se realizează în același mod, precum în mediul obișnuit, adică în școlile de stat.
Astfel î n cadrul lucrării „Elaborarea unor strategii privind înființarea unei școli în cadrul
unui spital” am realizat un studiu de caz, aplicat într -o unitate medicală de stat, și anume
Institutul Clinic Fundeni. Studiul a inclus doar acest spital, deoarece în c adrul acestuia se
observă o insuficientă utilizare a metodelor și tehnicilor de marketing. Chiar dacă aceste tehnici
și metode sunt considerate a fi utile în studiul comportamentului consumatorului de servicii
medicale și educaționale, ele sunt aplicate c u precădere de unitățile medicale și educaționale
private, datorită concurenței existente între acestea.
Prezenta lucrare a avut ca scop principal elaborarea unor strategii privind înființarea unei
școli în cadrul spitalului Fundeni. Pentru a putea duce la bun sfârșit acest fapt, lucrarea a fost
împărțită în patru capitole.
Ultima parte a lucrării este alocată prezentării concluziilor, a implicațiilor, limitelor
cercetării, respectiv direcțiilor viitoare de studiu.

4
CAPITOLUL 1
STRATEGII DE MARKETING ÎN SERVICII

1.1 Introducere în marketingul serviciilor

Cuvântul „marketing ” își are originea în participiul prezent al verbului „To market ”, care
ulterior s -a substantivizat și care s -a impus viguros în limbajul economic specific de oriunde. În
accepțiunea actuală, acesta înseamnă în același timp atât un domeniu al științei, cât și o
disciplină, un demers, dar și o activitate practică, respectiv o funcție a companiei. (Cetină, 2001)
În literatura de specialitate regăsim o multitudine de de finiții. Pe parcursul timpului,
marketingul a fost definit în foarte multe moduri.
Asociația Americană de Marketing d efinește marketingul ca fiind: „procesul de planificare
și executare a activităților de concepere, stabilire a prețului , promovare și distribuire a ideilor,
bunurilor și serviciilor, în scopul realizării unor schimburi care să satisfacă obiectivele
individuale și organizaționale”.
„Marketingul reprezintă un proces social și managerial, prin care grupurile sau indivizii
obțin ceea ce le trebuie și/sau doresc prin crearea și schimbul de produse ori valori cu alte
grupuri sau indivizi ”.(Kotler et al, 1998 , p. 681)
Majoritatea economiștilor le privesc ca fiind un sistem de utilități , în care beneficiarul
cumpără sau folosește , nu un produs , ci o anumită utilitate, care -i conferă anumite avantaje ori
satisfacții , neconcr etizate, în majoritatea cazurilor, într -un bun material și destinate satisfacerii
unor nevoi personale sau sociale. Din multitudinea definițiilor întâlnite în literatura de
specialitate, cele mai reprezentative pentru diferitele etape ale conceptualizării acestui obiect de
studiu sunt considerate cele elaborate de Asociația Americană de Marketing( 1960), Leonard L.
Berry (1980) și Ph. Kotler(1986).
Potrivit Asoc iația Americană de Marketing serviciile reprezintă activități, beneficii sau
utilități care sunt oferite pe piață sau prestate în asociere cu vânzarea unui bun mate rial.
Blois se situează pe o linie sim ilară, astfel că pentru acesta „serviciul reprezintă orice activitate
care oferă beneficii fără să presupună în mod obligatoriu un schimb de bunuri tan gibile”. (Blois,
1974, p. 137)
Poate una dintre cele mai concise definiții ale serviciilor aparține lui Leona rd L. Berry.
Acesta afirmă că: „serviciul este o activitate, un efort, o performanță”. (Berry, 1980, p. 24)

5
O altă definiție mai c uprinzătoare este ur mătoarea: „un serviciu este o activitate sau un
grup de activități mai mult sau mai puțin tangibile, care au de obicei loc în momentul
interacțiunii dintre cumpărător și prestator”. (Gronroos 1990, p. 26)
Și în cazul autorilor români regăsim o multitudine de definiții pentru marketingul
serviciilor. Remarcăm însă definiția formulată de profesorul dr. Valerică Olteanu , care susține că
serviciile sunt: „efecte utile, imateriale și intangibile, rezultate din d esfășurarea unor activități
intercondiționate” .(Olteanu, 1999)
Din toate aceste definiții discutate, putem trage concluzia că serviciile reprezintă orice
acțiune ce poate fi întreprinsă de către un subiect pentru un altul și care este, de regulă,
intangibi lă. Serviciile au o serie de caracteristici care influențează într -o mare măsură activitatea
de marketing întreprinsă de către o companie.
Acestea sunt: â
– intangibilitatea
– inseparabilitatea
– variabilitatea serviciilor
– perisabilitatea serviciilor
Eterogenitatea serviciilor, precum și complexitatea acestora au dus la necesitatea de a
realiza mai multe clasificări care să permită reunirea în categorii cât se poate de omogene.
1.1.1 Apariția și dezvoltarea marketingului în domeniul sănătăți i

Piața serviciilor medicale, la nivel general, este caracterizată de o asimetrie informațională
între pacienți, furnizori, respectiv cei care finanțează sistemul de sănătate, de limitarea accesului
beneficiarilor la serviciile de sănătate de care au nevoie din cauza veniturilor prea mici și a
intervenției prea lente a statului, care subvenționează într -o măsură mult prea mică consumul de
astfel de servicii și care reglementează comportamentul celor care le furnizează, respectiv impun
anumite taxe.
Totodată, consumatorii de astfel de servicii au un comportament de cele mai multe ori
atipic, deoarece au o capacitate limitată în luarea deciziilor, intervenția aspectelor de ordin
emoțional, precum și lipsa informațiilor legate de atributele serviciului medical d e care au
nevoie.
Pornind de la definiția stării de sănătate formulate de către Organizați a Mondială a
Sănătății și anume : „starea de bunăstare fizică, mentală și socială, și nu doar absența bolii sau a
infirmității”. Tot Organizația Mondială a Sănătății susține că serviciile de sănătate cuprind:
„toate serviciile care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul bolii sau cu promovarea, menținerea
și restabilirea sănătății” (WHO, 2018) .

6
Totodată, Violeta Rădulescu afirmă că serviciile de sănătate reprezintă: “utilitatea obținută
de consumator în urma unor activități intercondiționate ce au la bază relația prestator -client și
care se concretizeazăîntr -o bunăstare fizică, psihică și socială”. (Rădulescu, 2008, p. 17)
1.1.2 Apar iția și dezvoltarea marketingului în domeniul educațional

Foarte multe dintre publicații au ca și premisă principală în ceea ce privește marketingul
educaț ional – apariția ș i dezvoltarea sa, „ procesul de asimilare și dezvoltare a marketingului în
învățăm ântul superior ș i nu num ai, declanșat î n anii 1980 ai secolului trecut ”. (Șișcan , 2016, p.8)
Comprimarea abordărilor marke tingului educațional, evidenț iate în cadrul publicațiilor
științifice atât naționale, cât și internați onale, a dus la evidențierea câ torva aspecte comune și
anume:
• Marketingul este perceput asemenea unui sistem de gestionare a activităților instituțiilor
de învățământ ce constau în cercetare, dar ș i proiectare, precum ș i implementare, respectiv
control;
• Marketingul include totod ată și schimbul de valori;
• În același timp este avută în vedere diferența existentă între interese le beneficiarilor,
impunând în același timp adaptarea ofertei cerințelor de grup și individuale ;
• Consumatorul final ocupă locul central în cadrul ac tivității de marketing
Stagiile evoluției marketingului educațion al sunt urmatoarele (Avram , 2011):
 Marketingul nu este necesar ;
 Marketingul ca promovare ;
 Marketingul ca segmentare și cercetare a pieței ;
 Marketingul ca poziționare ;
 Market ingul ca planificare strategică;
 Marketing înseamnă cooptarea managementulu i
 Nevoia de marketing și relații cu publicul .
1.2 Caracteristicile cererii și ofertei pe piața serviciilor

Sectorul serviciilor se confruntă și el cu o serie de probleme, dintre care amintim utilizarea
eficientă a tuturor capacităților de producție, cea mai dificilă totodată dintre probleme.
La fel ca în cazul bunurilor materiale, utilizarea la un nivel ridi cat sau chiar la maximum a
echipamentelor, a personalului ori a facilităților de producție, nu trebuie să reprezinte un scop, ci
mai degrabă utilizarea acestora într -un mod cât mai eficient cu putință.

7
„Pe piața serviciilor se pot întâlni mai multe situați i în ceea ce privește raportul cerere –
ofertă ”( Lovelock, 1991, p. 289):
 Cererea depășește capacitatea optimă. În acest caz, unii consumatori sunt refuzați,
rezultând o pierdere a oportunităților de afaceri. Totodată, pentru consumatorii care sunt
deservi ți, calitatea serviciilor poate să nu fie la nivelul așteptărilor.
 Cererea depășește capacitatea optimă. În această situație, nimeni nu este refuzat, dar
calitatea prestării este, de regulă, mediocră datorită solicitării mari la care este expus
personalul companiei.
 Cererea este la nivelul optim al capacității companiei. Atât personalul companiei, cât și
capacitățile acesteia sunt utilizate la nivel corespunzător. Angajații nu sunt suprasolicitați,
resursele sunt utilizate la nivel normal, iar consumatorii beneficiază de serviciile dorite,
fără întârzieri.
 Cererea este mai mică decât oferta, situație în care resursele productive, sub forma forței
de muncă, echipamentelor și altor unități sunt neutilizate, rezultând o productivitate
scăzută și profituri mici.
Este necesară sublinierea diferenței între capacitatea optimă și cea maximă. Atunci când
cererea depășește cu mult capacitatea maximă disponibilă, mulți dintre consumatorii potențiali
care au fost astfel refuzați, pot fi pierduți definitiv.
Atunci când cererea variază între capacitatea optimă și cea maximă, există riscul ca, toți
consumatorii fiind deserviți în același timp, calitatea serviciilor să nu fie la nivelul așteptărilor
consumatorilor, ci la un nivel inferior, astfel aceștia să nu fie mulțumiți .
Oferta se exprimă, în general, prin următorii factori:
 Forța de muncă
 Resursele ce sunt destinate atât atragerii, cât și menținerii consumatorilor
 Infrastructura
 Echipamentele ce sunt utilizate în activitatea personalului
Influența sezonalității cererii este determinantă în controlarea fluctuațiilor cererii.
Cercetarea efectuată este necesar să ofere răspunsuri la o serie de întrebări precum:
1. „Nivelul cererii parcurge un ciclu previzibil?” – în cazul în care răspunsul este da, durata
este de:
 O zi
 O săptămână
 O lună
 Un an

8
 O altă durată

2. „Care sunt cauzele ce determină aceste variații?”
 Perioadele de concedii
 Orele de curs și vacanțele
 Orarul de lucru
 Sărbătorile religioase și cele legale
 Altele
3. „Se schimbă întâmplător nivelul cererii?” – dacă da, ca uzele sunt:
 Incendii, accidente
 Calamități naturale
 Boli ce nu pot fi prevăzute, epidemii chiar
 Schimbări ale vremii
1.3 Comportamentul consumatorului de servicii

„Comportamentul consumatorului, într -o abordare specifică poate fi definit ca un concept
prin excelență multidimensional, ca rezultanta specifica a unui sistem de relatii dinamice dintre
presele de percepție, informație, atitudine, motivație si manifestare afectiva, ce caracterizează
integrarea individului sau a grupului in spațiul deschis de ansamblul bunurilor de consum si
serviciilor existente in societate la un moment dat, prin acte decizionale individuale sau de gr up
privit oare la acestea ”. ( Cătoiu et a l., 2004, p . 26)
La baza explicării comport amentului consumatorului se află întreaga succesiune de acte
care definesc î n ansamblu conținutul procesului decizional de achiziție a serviciilor.
Acest mecanism, î n principiu, este comun atât serviciilor, cât ș i bunurilor material e.
Diferențele se referă la modul precis, concret î n care acțione ază mecanismul, mai exact la
conținutul tut uror activităților cuprinse î n cadrul stadiilor.
Stadiile procesului de cumpărare a serviciilor sunt:
– Stadiul precumpărării serviciului
– Stadiul cumpărării serviciului
– Stadiul evaluării serviciului .

9
1.4 Strategii de marketing

Majoritatea companiilor de succes existente î n cadrul sectorului de servicii au o strategie
clară, precisă , competitiv ă.
Cu o strategie bine conturată , managerii au mai ușor posibilitatea de a accepta sau refuza
anumite inițiativ e; cu o strategie bine conturată , prestatorii știu mai bine cum să deservească
utilizatorii. Strategia va fi ghidul companiei, manualele de procedare, mai mult sau mai puț in
voluminoase, nefiind suficiente.
Strategia de marketing exprimă atitudinea întrepri nderii față de mediu, dar ș i
comportamentul acest eia în raport cu componentele acestuia. Prezintă posibilitat ea companiei de
a urma o anumită cale, alegere făcută î n urma analizei mai multor alternative posib ile. O astfel
de alegere exprimă un act decizional, fundamentarea căruia presupune analiza tuturor factorilor
strategici: micro și macromediul întrep rinderii, mediul intern precum ș i formularea alternativelor
strategice, ca rezultat al procesului.
În primul rând, pentru un succes de dur ată în cadrul sectorului serviciilor, este necesar ă o
strategie de baza, ce poate susține resursele umane și poate transforma potențialul în
performanță. Strategia de baza este cea care se schimbă foarte rar și exprimă definirea obiectului
de activitate al întreprinderii.
„Strategiile secundare se modifică ori de câ te ori apar activități noi, suplimentare, impuse
de aplicare a cu succes a strategiei de bază .”(Berry, 1999, p. 64)
Unul dintre elementele ce se află în centrul marketingului este mixul de marke ting. Prin
intermediul acestuia se definesc elementele pe care o anumită organizație le poate controla și
care totodată pot fi utilizate în satisfacerea nevoilor consumatorilor ori pentru o mai bună
relaționare cu aceștia.
Mix-ul tradițional cuprinde cei „4 P” și anume: produs, preț, plasament și promovare. În
sectorul serviciilor acestora li se mai adaugă politica de personal, reprezentată prin intermediul a
două segmente cu abordări total diferite: angajații companiei și consumatorii.
Ținând cont de fa ptul că înființarea unei școli în cadrul unui spital, și anume spitalul
Fundeni, se află la confluența celor două sectoare de servicii: educațional și medical, vom
analiza strategiile mix -ului de marketing din ambele sectoare .
1.4.1Strategii de marketing î n serviciile educaționale

Pentru a defi ni produsul -serviciu ce este oferit pe piața educațională este necesar ă stabilirea
specializărilor de studiu și a profilurilor, respectiv a planurilor de învățământ pentru fiecare

10
specializare, a modulu i de desfășurare a examenelor, cursurilor, seminariilor, laboratoarelor, a
programei analitice pentru fiecare disciplină în parte, a manierei de evaluare a studenților. Toate
acestea este important să fie urmărite, evaluate și bineînțeles adaptate în permanență . Doar în
acest mod se poate răspunde realităților social -economice.(Șișcan, E., 2016)
Prețul (diferite tarife, taxe de înscriere, respectiv d e repetare a anumitor examene)
reprezintă un element deosebit de important al mix -ului de marketing în cadrul stra tegiilor
universităților occidentale, în schimb , în România situația nu este tocmai la același nivel. Este
utilizat extrem de puțin. Prețul poate reprezenta atât o bază în ceea privește selecția clientelei
(atât la admitere cât și pe parcu rsul pro cesului educațional, cu o importanță însemnată în întreaga
activitate a instituției de învățământ).
Distribuția serviciilor educaționale are în vedere , în special, localizarea corespunzătoare a
instituțiilor de învățământ (clientul este cel care vine în întâmpina rea firmei, fiind atras de
imagine și valoare), precum și oferirea unor cursuri, privind specializarea în anumite domenii, pe
internet, chiar la sediul diferitelor firme sau propunerea unor locuri de muncă pentru studenți,
respectiv absolvenți.(Avram, 201 1)
Comunicarea unei astfel de instituții este necesar să se realizeze atât cu actualii clienți, cât
și cu potențialii, căci aceia rep rezintă viitoarea „materie primă ”, precum și cu mediul extern(
comunități, opinie publică, sponsori).
În ceea ce privește comunicarea cu această categorie din urmă, și anume clienții potențiali ,
presupune oferirea unui set de informații cât se poate de complet cu privire la serviciile pe care le
oferă, condițiile în care pot fi obținute acestea. În cazul clienților actuali e ste nevoie să li se
ofere seturi de informații cu privire la activitate, anume: servicii opționale, auxiliare; număr de
cursuri și examene, respectiv condițiile de examinare și promovare) . Clienților indir ecți, adică
cei care vor folosi forța de rezultată în urma pregătirii de către instituțiile de învățământ, trebuie
să li se ofere informații cu privire la categoriile de specialiști ce disponibili pentru procesul de
angajare și privind posibilele cursuri de specializare de durată limitată , de regulă una scurtă
șipostuniversitare organizate pentru cei ce sunt deja încadrați în câmpul muncii. În ceea ce
privește opinia publică , este necesară comunicarea informațiilor generale, dar speci ale, rezultate
cu ocazia organ izării diferitelor evenimente din cadrul existenței instituției.(Popescu, 2001)
Împlinirea acestor obiective de comunicare se poate realiza în urma corelării acțiunilor din
domeniul relațiilor publice și al publicității.
În ceea ce privește personalul, acesta are o importanță crucială pentru instituțiile de
învățământ. Un interes aparte îl reprezintă modul de evaluare a cadrelor didactice, ca o parte a
elementului implicare umană în cadrul mix -ului de marketing educațional, atât din perspect iva
din studenților , cât și din prisma reglementărilor instituționale.

11
Aceasta este necesar aibă un caracter permanent, astfel se exclude riscul apariției neimplicării,
respectiv a dezinteresului. Tot atât de importantă este și existența de este unei strategii în ce
privește recrutarea, dar și promovarea cadrelor didactice.
1.4.2Strategii de marketing în serviciile medicale

În ceea ce privește adoptarea unei politici de marketing în domeniul sănătății, tot mai
multe spitale, cabinet e medicale, policlinici și laboratoare de analiză se înscriu în acest proces în
ultimii ani, respectându -se în același timp principiile eticii medicale. (Popescu, 2001)
Nevoia de servicii medicale de înaltă calitate, precum și necesitatea de a proteja populația
de epidemii, boli cumplite (cancer, SIDA), trebuința formării unei culturi medicale duce la
accelerarea unui proces de adoptare a unei astfel de orientări, de marketing în cadrul serviciilor
medicale.
Dintre indicatorii nivelului dezvoltării ec onomico – sociale a țării, identificăm și gradul de
cultură medicală a populației respectivei țări, cât și sănătatea acesteia.
O activitate de marketing corectă și efici entă în domeniul sănătății , presupune desfășurarea
unor acțiuni de: analiză , adoptare , activare și evaluare a serviciilor oferite. (Thomas, 2005)
În prima fază , cea de analiză, toate instituțiile medi cale este necesar afle nevoile
nesatisfăcute ale pacienților, pentru a le putea răspunde prin servicii adecvate.
Cea de -a doua fază -de adaptare evidențiază configurarea ca aspect(mod de furnizare),
formă , preț, conținut, marcă , garanții etc. (Popescu, 2001)
În ceea ce privește activarea, aceasta presupune distribuirea propriu –zisă a serviciilor
medicale, însoțite bineînțeles de o comun icare adecvată . (Thomas, 2005)
Evaluarea calității servirii este deosebit de importantă în reluarea procesului de servducț ie
printr -o activitate de marketing mult îmbunătățită .
În ce ține de distribuție, în mare parte dintre cazuri cel ce vine direct la prestatorul de
servicii medi cale, este chiar clientul, dar există cazuri aparte când f irma vine la domiciliul
clientului, fiind despre serv iciile medicale mobile.Vânzarea personală în cadrul serviciilor
medicale poate îmbrăca multe forme, fie cea vânzărilor la domiciliu, fie cea vânzărilor în
cadrul întreprinderilor.
Cele două variabile dovezi fizice și comunicare au o importanță deosebită în cadrul
serviciilor medicale. În acest sens întâlnim o doua misiune pe lângă cea clasică de atragere a
clienților și de tangibilizare a serviciilor și anume de a asigura și liniști pacient ul, respectiv
rudele persoanelor însoțitoare. În acest mod, raporturile cu pacienții si aparținătorii acestora se
ușurează considerabil.

12
Atunci când vine vorba de personalul din cadrul serviciilor medicale putem afirma că au o
misiune mult mai dificilă decât personalul din alte domenii.
În cadrul acestei categorii de servicii , procesul de servire este foarte limitat și cu toate acestea
comportamentul față de însoțitori și de pacienți este necesar să fie unul înțelegător, prevenitor,
ținând cont că aceștia se află într-o stare specială de spirit.

13
CAPITOLUL 2
LEGISLAȚIA DIN ROMÂNIA PRIVIND SISTEMUL MEDICAL

“Sistemul medical este constituit din ansamblul organizațiilor de sănătate care îl compun.
Acestea sunt diferite din punct de vedere al structurilor organizatorice, al logisticii, al scopului
propus, al culturii organizațional e, însă numitorul lor comun este reprezentat de pacient” .( Popa
et al, 2007, p. 54)
2.1 Sistemul medical -prezentare

În ultimii 30 de ani, modalitățile de funcționare au rămas aproximativ aceleași în multe
privințe, în ceea ce privește sistemul de sănătate din România .
Sistemul medical este organizat în jurul administrației centrale, iar în subsidiar, în preajma
personalului medical. În acest caz pacientul ori reprezentanții săi sunt lipsiți cu totul de orice
puter e privind influențarea sistemului, în condițiile în care ei îl accesează și îl chiar finanțează.
Introducerea asigurărilor de sănătate a fost singura modificare majoră . Aceasta a avut scop
organizațional, acela de a clarifica și întări responsabilita tea principalului cumpărător de servicii
medicale, reprezentat de Casa Națională de Asigurări (CNAS).
Structurile de conducere se aleg direct la nivel local, beneficiind astfel de o autonomie
foarte largă în ce privește atât colectarea, cât și gestiona rea corespunzătoare a fondurilor de
asigurări de sănătate și având legitimitate și responsabilitate directă în fața întregii populații.
După ce a fost aprobată în parlament, această lege afost modificată considerabil, nefiind
acceptată politic. În acest mod s-a ajuns în situația în care CNAS a devenit un sistem
centralizat și controlat de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Sănătății Publice,
având suprapuneri de roluri cu unele instituții, neclarități și chiar un grad foarte scăzut de
autonomie.
2.2 Prin cipiile sistemului medical din România

Sistemul medical românesc este guvernat după anumite principii. Acestea sunt
reglementate prin intermediul unei legi și anume legea numărul 95/2006 ce privește reforma din
domeniul sănătății, capitolul 2, articolul 7.
Principiile sunt următoarele (Legea 95, 2006) :
a ) „responsabilitatea societăț ii pentru sănătatea publică;

14
b) focalizarea pe grupurile populaționale și prevenirea primară;
c) preocuparea pentru determi nanții stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali
și servicii de sănătate;
d) abordarea multidisciplinară și intersectorială;
e) parteneriat activ cu populația și cu autorităț ile publice centrale și locale;
f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi științifice existente la momentul respectiv
(sănătate publică bazată pe dovezi);
g) în condiții specifice, decizii fundamentate conform principiului precauției;
h) descentralizarea sistemului de sănătate publică;
j) existența unui sist em informațional și informatic inte grat pentru managementul sănătăț ii
publice”.
2.3 Formele sistemului medical public

Sistemul medical de stat există în România prin forme le următoare, c onform Ordinului nr.
1764 din 22/12/2006, ce a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea nr. 63 din 26/0 1/2007 :
-spital regional de urgență cu un nivel de competenț ă I A – reprezentat de spitalul clinic
(universitar) ce asigură primirea, investigarea și chiar tratamentul definitiv pentru toate
categoriile de urgențe critice chirurgicale, traumatice, cardiovasculare, neonatologice și
neurologice, ba chiar și în cazul arsurilor. In cazul municipiului București, acesta are rolul unui
spital municipal de urgență , în timp ce în județul unde este plasat, are rol de spital clinic
județean. Acest tip de spital asigură asistența de urgență la nivel regional. De regulă în cadrul
acestui tip de spital sunt aduși pacienții critici.
-spital regional de urgenț ă cu un nivel de com petență I B – reprezentat de spitalul clinic,
institutul ori centrul sau spitalul clinic de specialitate ce asigură primirea, investigarea și chiar
tratamentul definitiv al unei categorii de urgențe critice sau chiar a mai multora. În cadrul
acestuia nu poate fi acoperită întru totul fiecare categorie, de regulă necesitând transferu l către
alte spitale regionale. Există și cazuri în care unii pacienți sunt transferați către alte spitale
regionale sau chiar nu pot fi primiți fie din cauza lipsei de mat eriale necesare, fie a resurselor
umane. Pe lâ ngă faptul că asigură asistența de urgenț ă la nivelul unei regiuni, un astfel de
institut, centru sau spital clinic poate îndeplini și funcția unui spital clinic județean de urgentă
sau chiar al unei întregi secții clinice de urgentă, aflată în domeniul său de competentă, pe raza
județului în care se află. În cadrul municipiului București, un astfel de spital clinic, poate
îndeplini rolul fie al unui spital municipal de urgenț ă, fie al unei secții clinice de urgență, aflată
în domeniul său de competentă.

15
Următoarele forme de spitale întâlnite în cadrul sistemului de sănătate din România sunt :
spitalu l de urgenț ă ce are un nivel de competentă II A, II B, III . În cadrul acestora se poate
asigura primirea, investigarea, respectiv tratamentul definitiv al unora dintre categoriile de
cazuri critice, afară de traume și în funcție de specialitate. Uneori este nevoie să se realizeze
transferul către alte unități, fie din cauza lipsei de resurse mate riale, fie din cea de resurse
umane.
– spital de urgență ce are nivel de competenț ă IV – reprezintă acel spital care poate doar
asigura asistența de urgență și stabilirea cazurilor critice, urmând a fi trans ferate către alte
unități spitalicești cu un grad mai mare de competență .
-specialitatea de bază și cea de sprijin – fără existența acestora luate în mod separat, nici o
unitate sanitară nu poate fi clasificată la un nivel de competență . Trebuie reprezentată în
unitatea respectivă continu u, asigurând astfel asistența de urgență în respectivul domeniu, într –
un timp cât mai scurt cu putință și având la dispoziție resursele nece sare tratării unui pacient.
-specialitate consultativă – acea specialitate care nu este necesar să fie încadratăîn structura
de gardă a respectivei unități. Reprezentanții acestui tip de specialităț i pot asigura consultațiile
atât în timpul programului, cât și telefonic, atunci când situația impune, prin sistem telemedical
ori consultații fizice, în funcție de caz.
2.4 Finanțarea spitalelor din sistemul public

Conform Notei de Fundamentare, H G nr. 303/23.03.2011, cu privire la sponsorizarea
sistemului medical , sectorul spitalicesc din țara noastră acapareazăcontinuu peste 50% din
bugetul FNUASS (Fon dul Național Unic De Asigurări Sociale De Sănătate), la care se mai
adaugă și fondurile dislocate din bugetul Ministerului Sănătăț ii destinate investiții lorîn
infrastructură, precum și dotări lor cu echipamente medicale, dar și programe lor naționale de
sănătate.
Cumulul acesta de fonduri conduce la un procent aflat cu mult deasupra mediei de 40% din
cuprinsulcheltuielilor medicale alocate pentru unitățile sanitare în UE. Pentru foarte multe spitale ,
în continuare FNUASS reprezintă singura sursă sau principala de finanțar e.
2.5 Drepturile și responsabilitățile pacienților din țara noastră

Conform Legii nr. 46/2003 și anume Legea drepturilor pacientului, principiile de bază în
cazul drepturilor pacienților sunt :
-„dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o discriminare, drept care a fost reluat
practic din Declarația universală a drepturilor omului (1948)”;

16
– „dreptul la informația medicală”;
– „confidențialitatea informațiilor este garantată prin obligația furnizorilor de servicii medicale de a
păstra secretul profesional”;
– „consimțământul asupra intervenției medicale”.
Acesta are următoarele forme:
 „consimțământul implicit, rezultat din prezența implicită a consumatorului de servicii
medicale ”;
 „consimțământul exprimat, obligatoriu, prin care pacientul își exprimă permisiunea de a fi
tratat; acest consimțământ este exprimat în scris înainte de orice act medical”;
 „consimțământul pe deplin informat, presupune informarea pacientului asupra tuturor
aspectelor medicale/chirurgicale, care vor fi efectuate în timpul intervenției și în același timp
a tuturor complicațiilor care pot să apară, precum și a modului lor de sol uționare. Acest tip
de consimțământ este scris și poate fi transferat către o altă persoană dacă bolnavul este
minor, inconștient, bolnav psihic, sau se află în situații în care capacitatea, dar și judecata
rațională a pacientului sunt afectate”;
 „dreptu l la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate”;
 „drepturile pacientului în domeniul reproducerii – dreptul femeii la viață prevalează în cazul
în care sarcina reprezintă un risc major pentru viața mamei”;
 „drepturile pacientului la tratament și în grijiri medicale – intervențiile medicale asupra
pacientului se pot efectua doar dacă există dotările necesare și personal acreditat”.
Aceste criterii medicale sunt elaborate de către Ministerul Sănătății și Familiei. (Legea 43, 2003 )
Consumatorii de serv icii medicale au nu doar drepturi, ci și responsabi lități, respectiv
obligații. O parte dintre acestea sunt :
– să adopte obiceiuri sănătoase precum gimnastica și renunțarea la fumat și alcool;
– să devină implicați în deciziile cu privire la sănătatea lor prin dezvăluirea informațiilor
relevante și să solicite informații, cât mai clare, asupra metodelor de tratament și a regimului pe
care trebuie să îl respecte;
– să recunoască realitatea, risc urilor și limitelor științei medicale în momentul în care
pacientul beneficiază de îngrijirii medicale;
– să fie conștienți de obligațiile medicilor de a fi rezonabili, eficienți și echitabili în
furnizarea serviciilor medicale și altor pacienți și să ado pte o conduită civilizată față de
personalul medical;
– să anunțe de urgență dacă boala lor reprezintă un pericol pentru restul cetățenilor;
– să comunice toate informațiile importante referitoare la starea de sănătate medicilor
curanți pentru a scuti c onsumul de resurse financiare și medicale prin efectuarea unor analize
inutile;

17
– să comunice corect cauzele care au dus la manifestarea unei anumite afecțiuni medicale
pentru a putea beneficia în cel mai scurt timp de tratamentul optim;
– trebuie să res pecte cadrele medicale și pe ceilalți pacienți;
– trebuie să -și îndeplinească obligațiile financiare către instituțiile acreditate și să verifice
periodic dacă angajatorul efectuează aceste plăți;
– să raporteze o culpă medicală către autoritățile legale abilitate în rezolvarea acestora;
– să aparțină unui medic de familie, prin înscrierea în listele acestuia pentru monitorizarea
stării de sănătate;
– să comunice medicului de familie orice modificare a stării de sănătate;
– să prezinte, la solicitarea personalului medical, fie la internare/externare, sau la accesarea
oricărui serviciu medical, adeverința prin care se face dovada faptului că pacientul este asigurat
medical;
– să respecte programul spitalului, liniștea și curățenia, să manifeste grijă fa ță de bunurile
aflate în dotarea acestuia; (Legea 263, 2005 )

18
CAPITOLUL 3
ANALIZA MEDIULUI DE PIAȚĂ

3.1 Micromediul

Este format din totalitate a factorilor externi ce influenț ează activitatea organizației și
asupra cărora este posib ilă o intervenție semnificativă. În cadrul acestora se cuprind beneficiarii
și concurenții.
Analiza beneficiarilor
Prin însăși legile care reglementează existența organizațiilor n on-guvernamentale, rolul
acesto ra este chiar acela de a servi interesul pu blicului. Aceste organizații,la nivel mondial sunt
privite asemenea unei complementarități a statului, completând activitățile acestuia. În acest
sens, apare un parteneriat între mediul public și cel privat, cu precădere în sectoare precum
educația, asistența socială , sănătatea, responsabilitatea față de mediu. În mod tradițional
acestea sunt privite ca aparținând de autoritățile locale și cele centrale. În ultima vreme, în țările
ce au o tradiție în sensul existenței organizațiilor non -profit, complementaritatea a lăsat loc
substituirii, acestea intrând integral în posesia unor zone de responsabili tate ce aparțineau
înainte statului, astfel primind finanțare în schimb. În acest fel putem observa deosebita
importanță pe care ONG -urile o au. În centrul unei astfel de organizații se află beneficiarii săi.
Ele identifică nevoile acestora, respectiv grupurile – țintă vulnerabile din care fac parte, urmând
ca mai apoi să mobilizeze o serie de resurse și potențial uman în vederea rezolvării parț iale sau
chiar totale a nevoilor.
Asoci ația „Taxiul cu Bomboane ” deservește următoarele categorii de beneficiari, la nivel
extern:
1. Copii cu vârste cuprinse 0 și 18 ani aflați în spitalele cu secție de pediatrie din
București, fie abandonați, fie suferinzi de diferite boli. Spitalele sunt: Spitalul Clinic de Urgență
pentru Copii "Grigore Alexandrescu", Spitalul Clinic de Urgență pentru copii" Marie Curie",
Centru l De Recuperare Pentru Copii "Nicolae Robăne scu", Institutul Clinic Fundeni, Spitalul
Emilia Irza .
2. Copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani ce provin din cadrul școlilor speciale. Acestea
sunt: Școala Gimnazială Specială Constantin Păunescu, Școala Gimnazială Specială Sfântul
Nicolae, Școala Gimnazială Specială nr. 2, Școala Specială nr. 5, Școala Gimnazială Specială

19
nr. 4, Școala Gimnazială Specială nr. 10, Școala Gimnazială Specială nr. 3, Școala Gimnazială
Specială pentru Deficienți de Vedere.
Atât pentru tinerii încadrați în prima categorie, cât și cei din cea de -a doua beneficiază de
diferite programe, unele fiind comune celor două categorii. Din tre campaniile comune amintim:
– Cănuța cu bomboane: se desfășoară în fiecare an în data de 1 iunie. Voluntarii mai noi și
cei mai vechi merg mai întâi la copiii din spitale, apoi la cei din cadrul școlilor și le împart
cănuț e pictate manual în chip hazliuși inscripționate cu mesaje motivaționale. Acestea sunt
umplute cu bomboane gumate, je leuri și acadele, alături având o carte, un ursuleț și un măr.
– Pui de pernă pentru pui de om: este o altă campanie ce se desfășoară negreșit în fiecare an
în săptămâna cea Mare a Patimilor -înainte de Sfin tele Paști. Beneficiarii sunt ș i în cazul acesta
din ambele categorii. Ei primesc perne în formă de iepuraș sau cu iepurași desenați, cioră pei,
șosete, tricouri, dulciuri, fructe, cărți de povești și jucării, amintind de venirea iepurașului. Se
încearcă astfel aducerea lui chiar și în cadrul spitalelor, respectiv a școlilor speciale. Cu toții sunt
copii și îl așteaptă cu nerăbda re pe Iepuraș, oriunde s -ar afla .
– Cioră pelul cu Bomboane: acțiune ce are loc în perioada cuprinsă între Moș Nicolae și
Moș Crăciun. Toți copilașii sunt vizitați de Moș, de la ca re primesc o mulțime de darur i ascunse
temeinic într -un cioră pel colorat.
Dintre campaniile care se desfășoară doar cu un anu mit segment de beneficiari amin tim:
– Seara de poveste – acțiune ce privește copiii internați în spitale. Voluntari cu o carte sub
braț și un măr în mâ nă, respectiv multă dragoste în suflet transformă serile monotone petrecute
în spital , în momente magice!
– Vinerea Speranței: reprezintă un proiect de incluziune, în cadrul căruia copiii cu nevoi
specia le din București întâlnes c căluții, lamele și căț eii de la adăpostul pentru cai “Steaua
Speranț ei”!
– De vorbă cu delfinii: în perioada martie -noiembrie o mulțime de grupuri de copii din
cadrul școlilor speciale din București merg să petreacă puțin timp în compania delfinilor și
pentru a se bucura de uimitoarele beneficii ale comunicării nonverbale.
– Invitație la teatru pentru sectorul 5 – reprezintă un proiect ce constă într -o piesă de teatru
și diferite workshop -uri de comunicare, socializare, respectiv incluziune , dedicat c opiilor cu
nevoi sociale și nevoi speciale. Acesta este finanțat de către Primăria Sectorului 5 -București.
La nivel intern, Asociația T axiul cu Bomboane deservește următoarele categorii de
beneficiari:
1. Membrii aflați în departamentele funcționale și în echipele de proiect. Aceștia își pot
dezvo lta în mod considerabil abilităț ile profesionale; în plus, ei pot căpăta experienț ă deosebit de

20
utilă pentru viitoarele locuri de muncă, respectiv pentru alte provocări ce țin de ordin
profesional.
2.Voluntari i din cadrul proiectelor. Aceștia reușesc prin intermediul Asociației Taxiul cu
Bomboane să ofere un ajutor foarte important unui grup – țintă care are mare nevoie de prezența
lor. Așadar , apare astfel o foarte puternică motivație intrinsecă, ei putând în acest mod să își
acopere o parte din nevoile ce țin de ordin spiritual -umanitar.
Beneficiarii interni ai Asociației beneficiază de cursuri gratuite de specializare în cadrul
diverselor arii profesionale, precum: management de proiect, comunicare, strângere de fonduri.
Analiza concurenților
Termenul „ concurenț ă” este exclus în sectorul non – profit, mai exact în ț ările cu potențial
foarte larg pentru dezvoltarea acestor organizații. Acestea nu se lup tă între e le pentru cota de
piață sau beneficiari, î nsă există și zone în care ele se conf runtă cu situații concurențiale:
a. Finanț are
Organizațiile aplică de multe ori cu diferite cereri de finanțare pentru proiectele pe care
doresc să le pună în aplicare, în cadrul sesiunilor de proiecte lansate de autorităț i, fie ele locale
sau centrale , fundații internaționale, corporații, instituții europe ne etc. Ținând cont de faptul că
finanțările sunt limitate, ONG -urile intră într -o competiție acerbă pentru obținerea fondurilor. În
general, exi stă corectitudine și transparenț ă în acest proces, cel de alocare a fondurilor, criteriul
gene ral este acela al relevanț ei și al competenței. Chiar și așa se întâlnesc bariere de eligibilitate
impuse în funcție de diferite criterii: bugetul administrat, numărul an gajaților, vechime, care
astfel, nu fac altceva decât limiteze exagerat accesul la a numitele tipuri de finanțare.
b. Atragerea specialiștilor și a voluntarilor
Pentru a funcționa în mod corespunzător și în termeni de maximă eficienț ă, organizațiile
non-profit au nevoie de voluntari, cât și de specialiști foarte bine pregătiti, pasionați și care să
fie convinși de misiunea organizației. Ținând cont că aceste persoane nu sunt plătite pentru
munca realizată , cererea este mult mai mare decât oferta , acestea fiind puse în postura de a
apela la strategii de employer branding și a atrage astfel cei mai buni candidați.
Taxiul cu Bomboane intră astfel în competiție în chiar toate situațiile amintite mai sus cu
un număr mare de organizații non -profit, atât la nivel național , european, cât și local.
Principalii concurenți identificați și anume asociații sau fundații din România al căror
obiect de activitate reprezintă protejarea și susținerea copiilor, fără discriminare rasială,
religioasă sau de sex :
1.Salvați Copiii este o organizație de utilitate publică, a cărei misiune este aceea de a
garanta egalitatea de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul din care aceștia provin, prin
utilizarea propriei expertize, precum și prin activităț i de lobby și advocacy asupra factorilor de

21
decizie și mobilizarea liderilor din societatea civilă. Este membru al Save the Children
International – cea maimare organizație independentă din lume de promovare drepturilor
copiilor, care cuprinde 30 de membri și desfăș oară program e în peste 120 de ț ări. Organizația a
fost înființ ată în anul 1990. Salvați Copiii promovează de 27 ani drepturile copilului, în acord
cu prevederile Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.
2. Asociația Lindenfeld , cunoscută pentru programul Ajungem Mari , este o organizație
non-guvernamentală ce are ca obiectiv facilitarea accesului grupurilor vulnerabi le la domenii
cheie ale societăț ii. Ajungem Mari susține educația copiilor din centre de plasament și medii
defavorizate. Prin proiecte de voluntariat și orientare profesională, workshop – uri, ateliere
creative și activităț i socio -recreative, programul își propune să le dea copiilor încredere în ei și
să le formeze abilităț i pentru a deveni adulți responsabili și independenți. Ajungem Mari s -a
lansat în București în iunie 2014.
3.Fundația Mereu Aproape este o or ganizație nonguvernamentală româ neasc ă, înființ ată
în 2005. S-a născut la inițiativa angajaților postului de televiziune Antena 1și urmăreș te sprijinu l
persoanelor d in mediile defavorizate, luptă împotriva sărăciei și promovează valorile umane
profesionale . Activităț ile Fundației „Mereu Aproape” includ programe de ajutorare și susținere a
celor nevoiași, alături de acordarea de burse pentru tineri și susținerea sinistraților în momentele
grele sau a altor categorii defavorizate prin campanii ca „Ș anse pentru Viitor”, „Apa trece,
România rămâ ne” și„Ajută Sp italul de Copii să se facă bine” .
3.2Macromediul

Macromediul unei organizații este format din totalitatea factorilor externi ce formează
cadrul și contextul î n care întreprinderea își desfăș oară activitatea, însă asupra cărora nu se poate
interveni, respectiv exercita un control riguros. În literatura de specialitate, întâlnim
macromediul ca fi ind analizat din perspectiva STEP, și anume: factori sociali, te hnologici,
economici, respectiv factori politici. Vom analiza mai de parte influența acestora asupra
Asociației Taxiul cu Bomboane:
a) Factori socio -culturali
Sunt diverși cei care pot influența activitatea asociației acesteia și a ONG -urilor în general.
Putem enumera factori precum: schimbările de atitudine ale cetățenilor cu privire la voluntariat,
asociații non -guvernamentale, respectiv probleme diverse de ordin societal și chiar genera l,
schimbările demografice( în R omânia se poate observa o accentuată îmbătrânire a populației),
voluntariatul privit cu suspiciune în rândul tinerilor, rata șomajului în rândul persoanelor adulte,
rata crescută a nașterilor în rândul fetelor cu vârstă fragedă.

22
Activitățile asociației pot fi influențate mai mult sau mai puțin de toți acești factori și pot
genera atât oportunități, cât și amenințări pentru organizație.
b) Factori tehnologici
Datorită îmbunătăț irii tehnologiei, Asociația poate ajunge mai ușor la anu mite grupuri –
țintă și își poate spori eficiența. De exemplu, poate consolida procesele de comunicare de la
nivelul organizației, poate atrage noi voluntari, donatori, sponsori, își poate promova mesajul
/misiunea / imaginea mu lt mai ușor, poate avea efic iență sporită în cadrul campaniilor de
informare/conștientizare. Toate acestea se pot realiza la costuri din ce în ce mai mici, pe
măsurăce tehnologiile se dezvoltă.
c) Factori economici
Organizațiile non -guvernamentale sunt afectate în egală măsură de starea economiei ca și
ceilalți actori din p iață. Astfel, și Asociația T axiul cu Bomboane este influenț ată de factori
precum: rata de creștere economică, rata șomajului, rata inflației, di namica consumului
populației, gradul de îndatorare al populației. În gene ral, factorii economici influenț ează
Asociația la nivelul sponsorizărilor, donațiilor și finanțărilor posibile.
d) Factori politico -juridici
Deseori ONG -urile reprezintă o punte de legătură între cetățean și factorul politic, astfel
această categorie are de m ulte ori o influenț ă asupra activităț ii sectorului non – profit și ,
bineînțeles, Asociației Taxiul cu Bomboane.
Nu de puține ori, organizațiile non -profit monitorizează politicile publice aflate aria lor de
activitate și sancționează în mod public autoritatea responsabilă în momentul în care apar
derapaje. Totodată , acestea propun soluții privind îmbunătăț irea situațiilor existente .
Ținând cont de aceste aspe cte, putem identifica mai mulți factori de natură politico – juridică
și anume:
-modificările ce au apărut în cadrul politicilor publice aflate în aria de activitate;
-instabilita tea ori stabilitatea politică;
-corectitudinea, respectiv legitimitatea alege rilor demonstrate printr -o tranziție rapidă și
eficientă spre noua majoritate ce a fost instalată prin vot;
-predic tibilitatea politicilor publice;
-acordarea fondurilor transparentă ;
– trans parența decizională;
-accesul liber la informații de interes public, precum și respectarea Legii nr.544/2001 .

23
3.3 Principalele oportunităț i și amenințăr i

Printre oportunităț ile cele mai importante ce au fost identificate pentru Taxiul cu Bomboane
menț ionăm:
1. Creșterea numărului de finanț ări primite din mediul privat cât și public, la nivel
național .
2. Sporirea tot mai accentuată la nivel național a interesului tinerilor pentru
voluntariat, dar și implicare civică.
3. Atât dezvoltarea tehnologiilor digitale, câtși reducerea costurilor de implementare.
4. O tot mai mare importanță acordată sectorului non -profit la nivel național , cât și
internațional .
Printre cele mai importante ameninț ări identificate pentru Taxiul cu Bomboane
menț ionăm:
1. Instabilitatea poli tică de la nivelul României, dar și la nivel internațional .
2. Riscul prelungirii crizei financiare și economice la nivel global, precum și pericolul
permanent al izbucnirii unei crize a monedei euro și a mecanismelor Uniunii
Europene.
3. Dezinteresul factorului politic și academic de la nivel național acordat sectorului
non-profit, cu riscul de a pune grave piedici în dezvo ltarea acestuia și , implicit,
rămâ nere a României înurma statelor dezvoltate.
4. Lipsa predictibilităț ii politicilor publice în general, și în domeniul educației, în
special, la nivelul României.

24
CAPITOLUL 4
STRATEGII PRIVIND ÎNFIINȚAREA UNEI ȘCOLI ÎN CADRUL
SPITALULUI FUNDENI

Acest studiu de caz vizează elaborarea unor strategii privind înființarea unei școli în cadrul
unui spital. Am ales să realizez studiul de caz într -o unitate medicală de sta t, și anume spitalul
Fundeni. Studiul a inclus doar acest spital, de oarece în cadrul acestuia se observă o insuficientă
utilizare a metodelor ș i tehnicilor de marketing, precum și din prisma faptului că aici sunt tratați
anual peste 100000 pacienți, iar numărul creș te de la an la an .
Institutul Clinic Fundeni – Viziune
Institutul Fundeni urmărește să îmbunătățească calitatea actului medical și să diversifice
serviciile oferite populației, respectând totodată drepturile pacienților și cele cetățenești. Își
doresc să trateze fiecare pacient asemeni celui mai important și îți propun să canalizeze toată
energia în prevenirea, diagnosticarea, tratarea și oferirea de îngrijiri medicale la standardele
internaționale, îmbunătățind astfel calitatea vieții pacienților.
Misiune
Misiunea acestui spital este de a presta acte medicale de calitate, în mediu sigur, precum și
confortabil, așa încât pacienții să aibă parte de cele mai bune îngrijiri.
O altă misiune a Institutului Clinic Fundeni este identificarea și soluționarea nevoilor
pacienților. Aceasta se realizează prin furnizarea de servicii medicale de înaltă calitate, bazate
atât pe competență, cât și pe transparență, echitate, precum și eficiență și eficacitate .
Scurtă descriere a Institului Clinic Fundeni
Institutul Clinic Fundeni a luat ființă în anul 1959. Ca formă de organizare juridică, acesta
este o unitate medicală publică, ce are personalitate j uridică și se află în subordinea Ministerului
Sănătății.
Activitățile ce sunt desfășurate în cadrul acestui Institut sunt următoarele: furnizarea
serviciilor medicale, învățământul medical universitar, precum și postuniversitar, cercetarea
științifi că medi cală, furnizarea de servicii științ ifice, coordonarea programelor naționale de
sănătate,terapii celulare, transplant de organe, va lorificarea rezultatelor cercetă rii, c ât și a
activităților medicale ș tiințifice, dar și de învățămâ nt.
În conformitate cu Ho tărârea de Guvern nr. 1396/2010, î n cadrul Institutului funcționează ,
însăfără a avea personalitate juridică , Centrul pentru Transplant Medular, C entrul pentru
transplant renal ș i uronefrologie, Centrul pentru boli digestive ș i transplant hepatic.

25
Unitatea sanitară are o mare adresabilitate, atât din perspectiva patologiei căreia se
adresează, cât ș i a numărului mare de pacienți ce sunt tratați.
Institutul are în componența sa un numă r de 1200 paturi, precum și 24 de secț ii, înglobând
specialități medicale diferite, iar numă rul pacienț ilor internați î n anul 2017 a fost de peste
100000, cu peste 5000 de pacienți mai mult față de numă rul acestora din anul anterior.
Institutul Clinic Fundeni nu primeș te pacienț i doar din Bucureș ti, ci și din alte regiuni ale
țării și chiar din străină tate. 69,66 % dintre aceș tia sunt pacienț i ce provin din afara capitalei, iar
aproximativ 30% din totalul pacienț ilor provine din mediul rural.
În anul 2017, Institutul a înregistrat 100.125 pacienți internați ș i 632.121 zile de s pitalizare.
Instit utul Clinic Fundeni se adreseazăî n special cazuisticii dificile, precum bolile ș i tulbu rările
sistemului hepato – biliar, dar și ale pancreasului, înregistrâ nd 17.669 cazuri , dintre care 26,73%
cazuri din internă ri, însumâ nd 99.052 zile de spitalizare; tulbură ri neop lazice – peste 22% din
cazuri, însumâ nd peste 70.856 zile de spi talizare; boli ale rinichiului ș i tractului urinar –
înregistrând 13.159 de cazuri care reprezintă 17,22% din cazuri și însumează aproximativ 67.462
zile de spitali zare.
Unitatea medicală este recunoscut ă în special prin specializarea din domeniul transplantului de
organe ,de-a lungul anului 2017 înregistrând un numă r de 421 de pacienț i transplan tați. Î n cadrul
acestei unităț i își desfă șoară activitatea 1.385 salaria ți: 224 medici (16,17%), 23 alt personal
medical superior (1,66%), 660 personal mediu sanitar (47,65%), 273 personal auxiliar (19,71%),
80 personal TESA (5,78%), 125 muncitori (9,03%).
Justificare a necesității înființării acestei ș coli
Secțiile de pediatr ie din spitalele din București vor deveni, în cel mai scurt timp, locuri
unde se va putea învăț a carte, unde se va putea continua procesul educațional în cazul micilor
pacienți care petrec în spital o perioadă îndelunga tă de timp, neputând să continu e activitatea
școlară. Printre injecții, perfuzii și tratamente la ore fixe, elevii cu boli cronice, tulburări
neurologice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai lungi de două săptămâ ni vor
beneficia de înființarea unor spații special amenajat e pentru activitat ea de învățare în incinta
unităț ilor sanitare în care sunt internaț i, potrivit studiului .
Procesul educ ațional din spitale se va desfăș ura eficient, în funcție de vârstă, anul de studiu
în care este înscris ele vul și nivelul actual al c unoșt ințelor , pentru a asigura o omogenitate cât
mai mare a grupelor, în scopul identificării nivelului de dificultate al lecțiilor predate. De
asemenea, în acest fel se asigură continuitatea procesului educațional în cazul fiecărui elev și
evitarea discon tinuităților și discrepanțelor în raport cu materia predată în școli pentru fiecare
nivel de pregătire. Aceste aspecte vor fi identificate în urma realizării unei statistici la nivelul
unităților sanitare, fo rmându -se grupe de elevi care să respecte aceste criterii.

26
Potrivit metodologiei, vor beneficia de școlarizare în spital copiii cu afecțiuni metabolice,
afecțiuni rare, sistemice, genetice, autoimune, afecțiuni oncologice (cancer, leucemie), afecțiuni
nefrologice, neurologice, endocrine, locomotorii, hepatice, copii ce sunt expuși petrecerii unei
perioade lungi de timp în spital, lucru ce îi îndepărtează de procesul de învățare. Așadar, se va
realiza reintegrarea acestor copii în activitatea școlară.
Propunerea de înscriere în aceste clase se va face d e către medicul de caz, pe baza
diagnosticului medical și a scrisorii medicale care să ateste necesitatea rămânerii în regim de
spitalizare a elevului pentru o p erioadă mai mare de două săptămâ ni, la solicitarea părintelui sau
a reprezentantului legal.
Înființarea unei clase în spital este posibilă pentru un număr de cel puțin șase elevi, dar nu
mai mult de două zeci de elevi. Totodată, clasele din spital vor fi organizate similar cu cele
existente în unitățile de învățământ, în funcție de numărul de copi i care se încadrează potrivit
criteriului vârstei și al nivelului de pregătire.
Evaluarea competențelor elevilor se va face prin susținerea unui test la sfârșitul fiecărei
luni de activitate, iar notarea elevilor se va realiza conform competențelor nece sare a fi
dobândite. De asemenea, la sfârșitul perioadei de frecventare a cursurilor din spital, copiii vor
primi o adeverință care să ateste faptul că nu au întrerupt activitatea școlară pe timpul spitalizării,
ce va putea echivala perioada în care au lip sit de la școală.
Acest pr oiect se adresează, bineînțeles copiilor și urmărește îm bunătățirea nivelului de
cunoștinț e și a relaționării cu alte persoane, în contextul izolării temporare impuse de regimul de
internare. Totuși, pe termen lung și având în ve dere posibilitatea extinderii la nivelul altor orașe,
proiectul stimulează interesul voluntarilor, să descopere dacă sunt potriviți pentru o astfel de
meserie. Încurajează însăși activitatea didactică, lucru l cu copiii, a bilitatea de a împărtăși
cunoștinț e.
Proiectul va îmbunătăți atmosfera din secțiile de pediatrie ale spitalelor, va putea redefini
spitalizarea văzută ca perioadă de izolare și întrerupere a tuturor activităților curente ale
copilului, intervenind prin crearea , chiar în unitatea sanitară în cauză , a unui spațiu de învățare și
totodată de socializare. De asemenea, această inițiativă sprijină în mod evident educația ca unică
modalitate de formare profesională durabilă și calitativă a individului.
Realizarea evalu ării competențelor o dată pe lună schimbă modul clasic de evaluare
prezent în unitățile de învățământ și adaptează desfășurarea procesului de învățământ în sp ital la
nevoile copiilor internați , ce sunt cu siguranță diferite. Astfel, nu se încearcă o aglome rare a
copilului, inducerea unei stări de stres care să îi agraveze situația medicală, considerându -se că o
singură evaluare pe lună este suficientă pentru a se observa o eventuală îmb unătățire a nivelului
de cunoștinț e și a capacit ății de a acumula aceste cunoștinț e.

27
Tocmai în scopul de a nu implementa în cadrul cursurilor o atmosferă rigidă și
neprietenoasă care să afecteze stările emoționale ale copilului sau care să îi dezvolte o atitudine
ostilă față de lecțiile la care participă, procesul de învățare din unitatea sanitară va avea anumite
particularități: desfășurarea de joculețe care să destindă atmosfera, absența temelor și efectuarea
de sarcini doar în timpul cursurilor, evitarea modalității de predare bazată strict pe discurs și
implicarea cât mai activă a elevilor, realizarea de aplicații diverse, încu rajarea elevilor de a -și
exprima părerile și sprijin emoțional pe toată durata lecției, ca urmare a stării de vulnerabilitate
resimțită de copiii internați.
Desfășurarea de cursuri în spital va îmbun ătăți imaginea acestuia în percepția micilor
pacienți. Spitalul, privit de către copii ca spațiu restrictiv, care izolează și nu permite multe din
activitățile vieții obișnuite ,trăite în afara acestuia, se va putea transforma într -un lo c de formare
continu ă a lor.
La nivel social, sistemul educațional se va îmbina cu sistemul de sănătate, lucru ce nu poate
decât să perfecționeze rezultatele existente, accentuâ ndu-se importanța acestora atât pe cont
propriu, cât și împreună.
Luat separat, l a nivelul sistemului de învățământ se asigură cursul firesc parcurs de orice
elev în funcție de nivelele de pregătire existente. Astfel, elevii nu vor fi nevoiți să repete un an
școlar, ci se vor întoarce la școală doar pentru a continua procesul de învăța re. Proiectul își
propune tocmai ca această întoarcere a elevilor în școli să nu reprezinte o problemă pentru ei sau
pentru profesori, să nu existe discrepanțe între cunoștinț ele acumulate și competențele dobândite.
În acest scop cursurile respectă integra l programele școlare și nu se diferențiază decât printr -un
ambient mai degajat, mai puțin restrictiv, acest lucru , reprezentând doar adaptarea învățării la
nevoile copiilor spitalizați.De asemenea, la nivelul sistemului de sănătate , inițiativa sprijină
recuperarea mai rapidă a pacienților prin asigurarea unui spațiu de învățare, socializare și
recreere.
În concluzie, necesitatea implementării proiectului este impusă de numeroasele beneficii
pe care acesta le -ar aduce atât în viețile copiilor ce sunt benefi ciari direcți, cât și societății în
sine. Problema abordată este, de asemenea, unul din mo tivele pentru care această inițiativă
trebuie implementat ă, fiind una de maximă importanță, cu infl uență semnificativă și efecte
negative vizibile.
Tipologia publicului țintă este poate motivul cel mai puternic c are justifică nevoia unei
astfel de inițiative, fiind vorba despre copii vulnerabili și care necesită îndrumare.

28
Context
Principala cauză a apariției nevoii o reprezintă faptul că foarte mulți copi i care suferă de
boli ce necesită o perioadă de spitalizare îndelungată și repetată nu pot continua frecventarea
cursurilor unității de învățământ în care sunt în cadrați. Astfel, procesul educațional este întrerupt
pe o perioadă de timp ce variază de la câteva zile, până la câ teva luni sau chiar mai mult.
Reintegra rea lor este una foarte dificilă .
Nevoia identificată este una complexă. Importanța domeniului educațional reflectă
necesitatea implementării unei soluții care să schimbe modul în care acești c opii au acces la
resurse educaționale și la instruire pe perioada spitalizării care, de foarte multe ori, este una
periodică. Complexitatea acestei nevoi este susținută și de complexitatea soluției și a resurselor
necesare satisfacerii acesteia, deoarece s unt necesare deopotrivă resurse umane și materiale, iar
timpul este unul îndelungat, procesul educațional fiind etapizat, structurat și evaluat din punct de
vedere al eficienței.
Analiza nevoii
În mod frecvent, copiii care suferă de boli ce necesită trata ment și spitalizare îndelungată
(mai mult de doua săptămâ ni – 14 zile) rămâ n în urmă cu acumularea cunoștințelor în procesul
educațional, din cauza imposibilităț ii de a participa la cursuri. Situația specială în care se afla
acești copii, cât și schimbare a survenită brusc în viețile lor determină nevoia de a găsi o
modalitate prin care viața copilului aflat în asemenea circumstanțe să urmeze un curs pe cât
posibil normal, fără încetarea unor activități absolut necesare pentru dezvoltarea sa. De exemplu,
una dintre bolile ce af ectează cel mai mult parcursul ș colar al unui copil este reprezentată de
cancer, deoarece aceasta necesită un tratament îndelungat și constant care nu îi permite copilului
în cauză să părăsească spitalul. De asemenea, majoritatea părinț ilor, din cauza costului ridicat al
tratamentelor, nu mai dispun de posibilități financiare pentru a achi ziționa rechizite și materiale
școlare, împiedicându -se astfel accesul la educație.
Dintre situațiile ce pot împiedica , prin natura lor , deplasarea cop ilului în afara spitalului
mai enumerăm: afecțiunile locomotorii ce presupun o r ecuperare medicală pe o perioadă lungă
de timp, afecțiuni neurologice, afecțiuni cardiace, recupe rare post -operatorie, SIDA etc. Pe
termen lung, reintegrarea acestor copii este dificilă, marcată de discontinuitatea procesului
educațional pe perioada petrecută în spital.
Nevoia sesizată este una de tip colectiv, de oarece este resimțită de un numă r mai mare de
100 de copii la nivelul Municipiului București . Nevoia este, de asemene a, una organizațională,
inițiativa neaducând nici un beneficiu personal și fiind una de interes larg, ce are ca scop
implementarea unor activități care să ușureze accesul la educație a unui numă r mare de c opii. De
asemenea, nevoia nu este una noua, ci dim potrivă, una foarte veche (identificată în urmă cu mai

29
mult de 3 ani), deoarece întotdeauna copiii , necesitând o perioadă de spitalizare îndelungată , s-au
găsit în imposibilitatea de a mai participa la cursuri pe timpul tr atamentelor efectuate în spital.
Nevoia analizată depășește cele trei caracteristici menționate mai sus și devine o nevoie
socială, ce aduce în discuție un domeniu important și foarte sensibil, cel al educației. Ea însăși se
definește ca fiind nevoia de educație prezentă în rândul copiilor ce se află în imposibilitatea de a
mai frecve nta cursurile unităților de învățămâ nt pe perioada unei spitalizări îndelungate.
Analizând cantitativ și calitativ nevoia adusă în discuție, reies anumite caracteristici ale
populației și criterii de segmentare . Așadar, aceasta este resimțită de co pii cu vârsta cuprinsă
între 7 și 18 ani. Totuș i, în interiorul acestui interval se delimitează trei grupe mari de vârstă,
corespunzând ciclurilor prevăzute de sistemul de educație: 7 -10 ani (ciclu primar), 11 -14 ani
(ciclu gimnazial) și 15 -18 ani (ciclu liceal). Această segmentare este utilă în împărțirea elevilor
pe grupe , în funcție de nivelul lor de pregătire școlară.
În funcție de tipologia bolii de care suferă , grupele sunt delimitate astfel: cancer și
leucemie, b oli neurologice, afecțiuni locomotorii, boli hepatice și gastroenterologice, boli rare,
boli endocrin e, boli cardiovasculare și de sâ nge, boli de piele netransmisibile, boli respiratorii
netransmisibile, boli nefrologice.
Definirea scopului
Susținerea de lecții interactive de către voluntari, în cadrul spita lului Fundeni, din
Municipiul Bucureș ti, pentru reintegrarea copiilor spita lizați pe o perioadă îndelungată (mai
mare de 14 zile).Ca alternative la problema semnalată identificăm posibilitatea aducerii unor
profesori care să susțină cursurile în schimbul unei remunerații, dar și asigurarea unor materiale
video în care profesorii calificați predau lecții.
Stabilirea obiectivelor
1.Implicarea spitalului Fundeni ce are în componența sa o secț ie de pediatrie, timp de 1 an.
2.Crearea unui spați u special amenajat pentru desfăș urarea lecțiilor.
3.Implicarea unui număr de 50 de voluntari, cu vârsta cuprinsă între 20 -30 ani, în
susținerea lecțiilor și atelierelor.
4.Alegerea celor 50 de voluntari dintre cei care sunt integrați într -o unitate de învățământ și
frecventează cursurile acesteia ori le -au finalizat cu brio și fac deja parte din Asociaț ia Taxiul cu
Bomboane.
5. Instruirea acestora cu privire la programele școlare existente și la competențele p e care elevii
trebuie să și le însușească.
6.Asigurarea de materiale necesare susținerii lecțiilor.

30
Acțiuni potențiale ce trebuie desfășurate
1. Ob.1: Implicarea spitalului Fundeni ce are în componența o secție de pediatrie, timp de
1 an.
a1: Estimarea numărului de copii ce pot fi implicați în proiect , având în vedere perioada
necesară spitalizării în funcție de natura afecțiunilor de care suferă.
a2: Obținerea acordului scris al conducerii spitalului participant de a permite voluntarilor
accesul în spital și desfășurarea de activități educaționale cu copiii.
2. Ob.2: Crearea unui spațiu special amenajat pentru desfășurarea lecț iilor.
a3: Obținerea acordului conducerii spitalului de a beneficia de un spațiu destinat
susținerii d e cursuri, în incinta spitalului .
a4: Amenajarea corespunzătoare a spațiului alocat activității educaționale cu materialele
necesare(mese, scaune, videoproiector, calculator, flipchart, markere).
3. Ob.3: Implicarea unui număr de 5 0 de volunt ari, cu vârsta cuprinsă între 20 -30 ani, în
susținerea lecțiilor, timp de 1 an.
a5: Informarea tinerilor în legătură cu un nou proiect al Asociației taxiul cu Bomboane și
stimularea interesului acestora prin oferirea unei diplome de voluntariat la sfârșitul proiectului.
4. Ob.4: Alegerea celo r 50 de voluntari dintre cei care sunt integrați într -o unitate de
învățământ și frecventează cursurile acesteia ori au finalizat cu brio .
a6: Realizarea selecției voluntarilor apa rținând Asociației Taxiul cu Bomboane , dar și din
exterior pe bază de CV și interviu.
a7: Susținerea unui test psihologic de către voluntari, ca ultim pas al selecției.
5. Ob.5: Instruirea unui număr de 5 0 de voluntari cu privire la programele școlare
existente și la competențele pe care elevii trebuie să și le însușească.
a8: Realizarea de cursuri cu voluntarii pe o perioadă de 30 de zile, susținute de profesori
și psihologi privind competențele necesare a fi dezvoltate împreună cu copiii și modalitatea de
susținere a cursurilor.
a9: Repartizarea de către profesori pe domenii de specialitate a voluntarilor.
6. Ob.6: Asigurarea de materiale necesare susținerii lecțiilor ș i atelierelor .
a10: Achiziționarea unui număr suficient de rechizite și materia le școlare .
Programarea în timp a activităț ilor se poate descoperi î n cadrul anexei 1, pagina 40.
Resursele umane implicate : managerul de proiect , responsabilul financiar , responsabil
juridic , expertul IT .
Avantajele principale ale iniț iativei
1.Noutatea inițiativei : până în prezent nu au mai existat inițiative privind continuarea
procesului educațional al copiilor ce necesită o perioadă lungă de spitalizare, cu un grad atât de

31
mare de complexitate și atât de bine adaptate sistemului educațional existent. Proiectul prev ede
dobândirea de către copii a competențelor specifice programelor școlare în vigoare pentru o
ușoară reintegrare a acestora în sistemul de învățământ după terminarea perioadei de spitalizare.
În acest scop cursurile urmăresc manualele școlare utilizate în unitățile de învățământ și
modalitățile de evaluare aferente, totul adaptat bineînțeles la situația specială a c opilului
spitalizat. De asemenea, sala de desfășurare a cursurilor va fi amenajată asemenea unei săli de
clasă, cu bănci, videoproiector, calculator, flipchart.
2.Calitatea resursei umane : voluntarii ce predau cursurile în unitatea sanitară vor fi aleși p e
bază de CV și interviu, fiind obligatoriu ca la momentul înscrierii în proiect aceștia să
frecventeze cursurile unei unități de înv ățământ superior sau să fii absolvit cu brio. Ulterior
voluntarii vor susține un test psihologic ca ultim pas al procesului de selecție, test necesar pentru
a confirma că sunt capabili să lucreze cu copii i aflați în situații dificile. După acceptarea
voluntarilor în proiect, aceștia vor fi instruiți pe o perioada de 30 de zile, de către o echipă de
profesori și specialiști în pedagogie, cu privire la competențele necesare a fi dezvoltate împreună
cu copiii și modalitatea de susținere a cursurilor. Apoi profesorii îi vor repartiza pe aceștia pe
domenii educaționale, în funcție de competențele individuale. Tot acest proces se va reflecta într –
o calitate superioară a resursei umane implicate în acest proiect și în rezultatele obținute privind
succesul procesului educațional.
Activități de promovare
1.Creare unui site al proiectului care să conțină: infor mații despre Asociaț ia taxiul cu
Bomboane : misiune, obiective, proiecte desfășurate, sediu, persoane de contact, toate detaliile
necesare cunoașterii proiectului, secțiunea „Vreau să fiu voluntar” unde să existe un formular de
înscriere disponibil online, criteriile de selecție pentru voluntari și informații despre perioada d e
training, secțiunea „Donează”, disponibilă pentru susținerea financiară a proiectului, un filmuleț
de promovare al proiectului care să puncteze problema exist entă și soluția propusă de Asociația
Taxiul cu B omboane și testimoniale ale voluntarilor implicați în proiecte an terioare ale
Asociației .
2.Realizarea unei r eclame televizate cu sloganul „Învăță m, nu renunțăm!”, cu scopul de a
atrage atenția asupra problemei abordate și de a trezi interesul posibililor voluntari și donatori.
3.Împărțirea de pliante informative în toate sectoarele Municipiului București, în special în
cadrul facultăților și a cam pusurilor universitare .
4.Crearea unei pagini de Facebook a proiectului în scopul menținerii la curent a celor
interesați cu privire la evoluția proiectului: etape parcurse sau în desfășurare, rezultate etc.
5.Crearea unui eveniment de prezentare, la care să fie invitate diverse companii cu
potențial de a deveni sponsori ai proiectului, eveniment ce se va desfășura în patru etape:

32
prezentarea Asociației Taxiul cu Bomboane , prezentarea proiectului, aplicarea unui chestionar
privind gradul de interes asupra proiectului și a posibilității de sponsorizare a acestuia și discuții
libere cu reprezentanții companiilor.
Alte elemente referitoare la strategia de marketing pot fi regăsite în cadrul anexei 2, pagina
41.
Investiția propusă și planul de implementare:
a) valoarea investiț iei (bugetul total): 644386,95 leidin care:
 contribuț ia din fonduri publice: 0 lei
 contribuț ia solicitantului: 644386,95 lei
 contribuția î n numerar: 644386,95 lei
 contribuția î n natură: 0 lei
b) scopul investiției
Scopul investiției în valoare de 644386,95 lei este de a asigura resursele materiale și umane
necesare desfășurării proiectului, prin modernizarea și dotarea spațiilor destinate desfășurării
cursurilor, asigurarea transportului materialelor didactice și a voluntarilor către unitatea medicală
și asigurarea personalului necesar funcționării proiectului.
c) tipul investiției se regăsește în anexa 3 , paginile 42–44.
Descrierea investiț iei planificate
Va fi nevoie de un PC ALL ÎN ONE ce va fi utilizat în cadrul lecțiilor pentru prezentarea
anumitor materiale didactice în format digital, suport pentru utilizarea videoproiectorului,
căutarea de informații pe internet; de un videoproiector pentru redarea materialelor într -un
format cu dimensiuni mai mari, pentru că informația să fie vizibilă și accesibilă tuturor celor din
sală; de flipchart ce va fi util in realizarea de scheme ajutătoare înțelegerii informațiilor; caiete de
matematică ș i limba română in care elevii să își poată nota informațiile culese pe parcursul orelor
de curs; markere, pixuri, rezerve markere și rezerve flipchart utilizate pentru notarea
informațiilor de către elevi și prezentarea acestora de către volun tarul profesor, necesare
asigură rii continuității orelo r.
Aspecte legale relevante :
– autori zație privind accesul în spital și desfășurarea de ore de curs cu copiii, el iberată de
conducerea spitalului
– autorizație privind utilizarea ș i modernizarea spațiului din unitatea sanitară în scopul
desfășurării mai bune a cursurilor, eliberată de conducerea spitalelor.
PREVIZIUNI ECONOMICO -FINANCIARE
1. Situația actuală ș i previzionată a veniturilor ș i cheltuielilor se află atașată anexei 4,
pagina 45

33
2. Dezvoltarea durabilă
În România există o largă recunoaștere a faptului că educația reprezintă factorul cheie al
dezvoltării viitoare a țării prin contribuția sa esențială la modelarea viitorilor profesioniști și la
dezvoltarea capitalului uman. Educația este percepută ca o cale spre dezv oltarea durabilă care, în
fapt, este un proces de învățare socială în căutare de soluții inovative.
Un aspect important est e garantarea accesului la educație și la formare profesională tuturor
categoriilor de persoane. Î n acest scop se vor îndeplini obiect ivele specifice stabilite prin
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane:
 Îmbunătățirea sistemului de asigurare a calității în învățământul preșcolar, primar și
secundar și formarea profesională inițială prin susținerea unităților de înv ățământ
preuniversitar în vederea perfecționării managementului și a capacității de furnizare a
calificărilor relevante pe piața muncii;
 Ameliorarea sistemului de asigurare a calității în învățământul superior prin susținerea
universităților în vederea îmb unătățirii managementului și a capacității defurnizare a
calificărilor relevante;
 Îmbunătățirea calificării profesorilor, formatorilor și altor categorii de personal din
educație, și formare prin sprijinirea formării inițiale și continue a acestora;
 Lărgir ea cadrului de stimulare a învățării pe toată durata vieții prin
sprijinireafurnizorilor de formare, în vederea dezvoltării sistemului de asigurare și
management al calității;
 Sprijinirea obținerii de cunoștințe și competențe superioare de către tinerii ce rcetători,
prin ext inderea oportunităților pentru studii doctorale și post -doctorale .
Promovarea principiului educației permanente prin învățarea pe tot parcursul vieții
reprezintă pentru România o direcție de acțiune prioritară, dată fiind serioasa răm ânere în urmă
în privința participării la diferite forme de calificare, recalificare, specializare sau perfecționare
profesională.
Pentru ca obiectivele și măsurile stabilite să aibă impactul dorit, politicile educaționale și
de formare profesională aflate în curs de elaborare vor include prevederi cu relevanță directă
pentru perspectiva dezvoltării durabile a României.
Inițiativa înființării unei școli î n cadrul spitalul ui Fundeni susține principiile și obiectivele
Strategiei Naționale De Dezvoltare Durabi lă prin promovarea educației într -un mediu care
restricționează prin natura sa continuitatea procesului educațional. Astfel, vine în întâ mpinarea
unei categorii de persoane vulnerabile, susținând reintegrarea în sistemul de educație și formarea
profesional ă de calitate.
3.Egalitatea de șanse

34
Proiectul respectă preve derile legii 202/20 02 privind egalitatea de șanse după cum
urmează:
 Se respectă egalitatea între femei și bărbați prin accesul neîngră dit la cursurile
desfășurate în spital, atât a persoanelor de sex feminin, cât și a persoanelor de sex
masculin și prin tratarea acestora în mod egal pe timpul lecțiilor.
 În cadrul proiec tului este interzisă orice formă de discriminare privind statutul familial
al copiilor (familie monoparentală , orfani), copiii afl ați în aceste situați i având acces
liber la cursuri și beneficiind de acelaș i tratament din part ea voluntarilor profesori ca
toți ceilalț i.
 Nu se va realiza pe parcursul proiect ului discriminare privind situația materială a
copiilor, cursurile fiind gratuite, iar trat amentul din partea voluntarilor profesori nu va fi
condiționat î n vreun fel de favoruri materiale.
 Reclamele de pro movare a proiectului nu vor conț ine i magini care să aducă atingere
imaginii unei persoane în v iața publică sau privată. Reclamele vor conține strict filmări
din timpul cursurilor ș i nu al perioadelor de tratament ale copiilor sau din saloanele
acestora.
 În cadrul proiectului nu se va realiza d iscriminare privind starea de sănă tate a copiilor
sau bo lile de care aceștia suferă, copiii având acces neîngră dit la cursuri.

35
CONCLUZII

Implicații
Implicații teoretice
Prezenta lucrare, prin scopul urmărit și prin rezultatele obținute contribuie la realizarea
unei sintetizări a literaturii de specialitate, în domeniul marketingulu i serviciilor medicale și
educaț ionale.
În România studierea nevoii pacienților cu vârsta de până la 18 ani și cu precă dere mai
mari de 7 ani de a studia chiar și pe parcursul internării î n cad rul secț iilor de pediatri e ale
diferitelor spitale de stat se află în fază incipientă. Aceasta, probabil datorită faptului că aceș ti
consumatori nu sunt considerați ca reprezentând o categorie importantă ce ar putea fi investigată
pentru a oferi o imagine asupra unități lor medical e de stat. Preze ntul studiu este unul dintre
puținele care au încercat să elaboreze o strategie cât mai elaborată, apropiată tot mai mult de
nevoia acestor co pii. Acest studiu aduce la cunoștință faptul că este foarte importantă
continuarea procesului educ ațional, chiar și pe perioada spitalizării, deoarece reintegrarea în
colectivul clasei ș i recuperarea sunt foarte greoaie, dificile.
Necesitatea implementării proiectului este impusă de numeroasele beneficii pe care acesta le -ar
aduce atât în viețile co piilor ce sunt beneficiari direcți, cât și societății în sine. Problema abordată
este, de asemenea, unul din motivele pentru care această inițiativă trebuie implementată, fiind
una de maximă importanță, cu influență semnificativă și efecte negative vizibil e.
Tipologia publicului țintă este poate motivul cel mai puternic care justifică nevoia unei
astfel de inițiative, fiind vorba despre copii vulnerabili și care necesită îndrumare și sprijin în
procesul educațional.
Implicații manageriale
Rezu ltatele obținute in urma realiză rii acestui studiu oferă un suport important pentru
managerii spitalelor în luarea deciziilor manageriale. Este foarte important ca managerii
spitalelor de stat să conștientizeze faptul că un grad înalt de satisfacție al consumatori lor de
servicii medicale atrage după sine și un grad de accesare a serviciilor medicale mai ridicat. De
asemenea un grad ridicat de accesare a serviciilor medicale atrage după sine și un plus de resurse
bănești ce ar putea fi utilizate pentru îmbunătățirea imaginii spitalului prin realizarea unor acțiuni
de renovare (interioară și exterioară), achiziționarea de aparatură medicală performantă,
schimbarea mobilierului spitalului, dotarea saloanelor cu aparatură de climă și televizor.

36
Având în vedere faptul c ă în prezent viteza cu care circulă informațiile este foarte rapidă,
iar sursele de informații care pot fi accesate de consumatorii de servicii medicale sunt foarte
variate, aceștia putând compara diverse unități medicale, managerii unităților medicale ar trebui
să se orienteze în oferirea unui grad de satisfacție ridicat investigând în mod continuu așteptările
consumatorilor de servicii medicale și standardele de calitate care trebuie atinse pentru oferirea
acestui grad.
Cunoașterea nemulțumirilor pacienț ilor, a modului în care medicii și asistentele comunică
cu pacienții, modul în care pacienții sunt satisfăcuți de serviciile medicale furnizate sunt
informații vitale pentru managerii spitalelor și pot conta foarte mult în formarea și menținerea
imaginii u nității medicale pe piață.
Direcții viitoare în cercetare
Pornind de la acest studiu am surprins următoarele direcții:
– studiul este necesar să se extindă la nivelul mai multor unități medicale, atât din
București, cât și din întreaga țară
– efectuarea unei cercetări comparative între satisfacția consumatorilor de servicii medicale
publice și cea a consumatorilor de servicii medicale din mediul privat
– identificarea amănunțită a consecințelor pe care le va avea gradul de satisfacție
redus/crescut asu pra copiilor.
Limite ale cercetării :
– rezultat particular, greu de generalizat
– studiu de caz anevoios , ce a necesitat derularea pe o peri oadă îndelungată de timp
– imposibilitatea de a stabili cu exactitate numărul copiilor internați

37
Bibliografie

1. Adăscăliței , V.(1996), Tehnic i promoționale fundamentate, Editura Universității, Brașov ;
2. Adunarea Generală a Colegiului Medicilor, 2010, Raport privind responsabilitatea socială și individuală pentru
sănătate în sistemul sanitar românesc, Revista generală . [Online] Disponibil la
<http://www.ms.ro/ http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR
_CENTRAT_PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf/ >
[Accesat la data de 25.03.2018];
3. Alrubaiee , L., Alkaa'ida F. (2011), The Mediating Effect of Patient Satisfaction in the Patients' Perceptions of
Healthcare Quality – Patient Trust Relationship, International Journal of Marketing Studies, Vol. 3, No. 1;
February 2011;
4. AMA(Asociația Americană de Marketing), Definiția marketingului . [online] Disponibilă la
<https://www.ama.org/AboutAMA/Pages/Definition -of-Marketing.aspx > [Accesat la 29.04.2018];
5. Anghel, L. , D.(2000), Marketing, Editura ASE, București;
6. Art. 214 Cod penal . [online ] Disponibil la: <http://www.codpenal.ro/legislatie/document/lege -301-din2015 –
codul-penal-titlu-1crime -si-delicte -contra -persoanei -1260-63234 -pagina -5.html/ >[ Accesat la 21.04.2018];
7. Avram, D. , A.(2011), Marketing educaț ional – în sistem descentralizat . [online ] Disponibilă la
<http://promep.softwin.ro/promep/news/sh ow/4185 > [Accesat la 19.03.2018] ;
8. Baker, J., M.(1997), Marketing , Editura S.C. Știință & Tehnică S.A., București ;
9. Balaure, V.(1995), Activitatea promoțională în strategia întrepr inderii, Editura Tribuna Economică, Bucure ști;
10. Blythe, J.(1998), Comportamentul consumatorului, Editura Teora, Bucureș ti;
11. Bruhn, M.(2001), Orientarea spre clien ți – temelia afacerii de succes, Editura Economică, București;
12. Catană, Al.Gh.(2009), Marketingul serv iciilor de ocrotire a sănătății, Editura Alma Mater, Cluj N apoca;
13. Cătoiu, I. et al.(2002), Cercetări d e marketing, Editura Uranus, București;
14. Cetină , I.(2001). Marketingul com petitiv în sectorul serviciilor. Editura Uranus, București;
15. Cetină, I., Brandabur, R., Constantinescu, M. (2005), Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București ;
16. Constituția României din 2003, articolul 34 29 ;
17. Dimitriu , O.(2004), Tehnici psihoterapeutice, Editura Victor , București;
18. Drucker, P. , F.(1999), Realitățile lumii de mâine, Editur a Teora, București;
19. Dumitrescu , L.(1998), Marketingul serviciilor, Editura Imago, Sibiu ;
20. Dumitru, I. (2004), Marketing strategic – o abordare în perspectiva globalizării, Editura Uranus, București ;
21. Florescu, C. (coordonator) , (1992), Marketing, Editura Marketer, București ;
22. Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N. , Al. (coordonatori), (2003), Marketing:dicț ionar explicativ, Editura
Economică , București ;

38
23. Ghibuțiu, A.(2000), Serviciile și dezvoltarea. De la prejudecăți la noi orizonturi, Editura E xpert, București;
24. Gregory , J., W.( 2017),The Art of Patient Care in Clinical Medicine [online]. Disponibil la :<http://www.art -of-
patient -care.com/ > [Accesat la data de 9.02.2018];
25. Gronroos, Ch.(2005), The relationship marketing proces; comunication,interaction,dialogue, value, Journal of
Business & Industrial Marketing,Vol. 1(85);
26. Gumme rson, E. (1998),Marketin gul relațiilor, Editura CODECS, București;
27. Health Power House( 2018),Why can small, poor countries eliminate waiting times in health care[online].
Disponibil la at: <https://healthpowerhouse.com/media/EHCI -2017/EHCI -2017-press-release.pdf > [Accesat la
data de 10.03.2018];
28. Ionașcu,V., Pavel, C. (2007), Economia serviciilor, Editura Pro Universitaria, București;
29. Kotler , Ph., Armstrong , G.(2008), Principiile marketingului , ediția a IV -a, Editura Teora , București ;
30. Legea 95/2006 privind reforma din domeniul sănătății[online]. Disponibilă la at:
<http://www.ms.ro/documente/Legea%2095%202006_12548_11878.pdf/ > [Accesat la data de 16.03.2018];
31. Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006[online] .Disponibilă
la<http://www.dpfbl.mdrap.ro/legislatie/Legea_195_din_2006.pdf/ > [Accesat la data de 15.03.2018] ;
32. Legea drepturilor p acienților , numărul 46/2003[online]. Disponibilă la
<http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_drepturilor_pacientului.php >[ Accesat la data de 16.03.2018];
33. Legea nr. 100/1998 privind asistența de sănătate publică[online] .Disponibilă
la<http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=17646.pdf/ > [Accesat la 18.03.2018].
34. Legea Reformei în sănătate numărul 95/2006 [online]. Disponibilă la < https://lege5.ro/Gratuit/geydamrugi/legea –
nr-95-2006-privind -reforma -in-domeniul sanatatii > [Accesat la 18.03.2018] ;
35. Legea sănătății mintale numărul 600/2004 comple tarea legii 487/2002 [online]. Disponibilă la
<http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/37898 > [Accesat la 19.03.2018] ;
36. Lovelock , Ch., Wirtz , J.(2004), Services Marketing, peope, technology, strategy, Ediția nr.5, Pearson Prentice
Hall;
37. Notă de Fundamentare – HG nr.303/23.03.2011 [online]. D isponibil ă la<http://arhiva.gov.ro/nota –
defundamenta re-hg-nr-303-23-03-2011__l1a112929.html > [Accesat la 20.03.2018];
38. Olteanu , V., Cetină , I.(1992), Marketingul serviciilor, Ed .Marketer and Expert, București
39. Olteanu, V. (2004), Marketingul servici ilor, Editura Ecomar, București;
40. ORDIN Nr. 1764 din 22 decembrie 2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgență locale,
județene și regionale din punctul de vedere al competențelor, resurselor materiale și umane și al capacității lor de a
asigura asistența medicală de urgență și îngr ijirile medicale definitive pacienților aflați în stare critică[online].
Disponibil la < http://www.smurd.ro/multimedia/pdf/legislatie/31 -03-2010-ordin-1764-2006.pdf /> [Accesat la
data de 25.03.2018];

39
41. Ordinul nr. 1764 din 22/12/2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 63 din 26/01/2007
http://www.s gg.ro/docs/File/UPP/doc/rapoartefinalebm/etapaII/MS_RO_FR%20Health%20Sector_ROM.pdf/
42. Palmer , A.(1994), Principles of services marketing, Editura Mc Grow Hill Brook , London;
43. Popa, F., et al (2007), Marketingul serviciilor de îngrijire a sănătății, Editura Universitară „Carol Davila” ,
București;
44. Popescu, I. , C.(2003), Comunicarea în marketing, ediția a II -a revăzută și adăugită, Ed itura Uranus, București;
45. Popescu, I. , C.(2000), Metode calitative utilizate în cercetările de marketing, Editura ASE, București;
46. Porter, M. (2001), Strategia concurențială, Ed itura Teora, București;
47. Rădulescu , V.(2008), Maketingul serviciilor de sănătate, Editura Uranus, București ;
48. Șișcan, E. (2016), Evoluții și tendințe în dezvoltarea marketingului educațional: aspecte teoretice și m etodologice,
în Revista “Economica ”, nr.1(95), pp. 6 -17, 2016, on line, Disponibil la < http://oaji.net/articles/2016/1425 –
1463124739.pdf > [Accesat la data de 27.03.2018];
49. Site oficial CECCAR, 2018, Cadrul legal privind aplicarea IFRS în România [online] . Disponibil la
<http://www.csa -isc.ro/files/Buletin%202_2012.pdf >[Accesat la data de 9.02.2018] ;
50. Thomas, R. (2005), Marketing Health Services, Editura Health Ad ministration Press,Chicago ;
51. Zaharia, R. (2002), Marketing social – politic, Editura Uranus, București .

40
Anexe

Anexa 1
Programarea în timp a activităților
Denumire activitate Lună început Lună sfârșit
Activitatea 1 1 1
Activitatea 2 1 1
Activitatea 3 1 1
Activitatea 4 1 1
Activitatea 5 1 2
Activitatea 6 2 2
Activitatea 7 2 2
Activitatea 8 2 2
Activitatea 9 3 3
Activitatea 10 3 4
Activitatea 11 4 4

41
Anexa 2
Alte elemente referitoare la strategia de marketing

Categorie cheltuieli Structura tip Preț unitar Cost total

Cheltuieli cu promovarea
pe durata implementării
inițiativei Reclama TV(95
secunde) Animaț ie 405 lei
Fundal muzical 450
lei
Format video 225 lei
Editare video profesionala
607,5 lei
Logo 360 lei
Calitate HD 270 lei
e-mail support 270 lei 2624 ,5 lei
Site Web 500 euro web design
site,
100 euro promovare
site,
60 euro mentenanță
site,
30 euro hosting web
design ,
80 euro optimizare
SEO . 3465 lei
Pliante (5000) 100 euro design
pliante ,
1000 euro tipă rire
pliante 4950 lei
Pagina Facebo k 1010 euro Facebook
Adds 4545 lei

42
Anexa 3
Tipul investiției:
1. Cheltuieli cu mobilierul

Categorie
cheltuieli Structură Cantitate Preț unitar Cost total

Cheltuieli cu
mobilier
Pupitre 50 218,96 lei 10948 lei
Scaune 50 82,82
lei 4141 lei
Catedră 1 499,8
lei 499,8 lei

Scaun catedră 1 149,9
lei 149,9 lei
Dulap 1 428,4
lei 428,4 lei

43
2. Cheltuieli cu echipamentele
Categorie
cheltuieli Structură Cantitate Preț
unitar Cost total

Cheltuieli
cu
echipamente
PC All in one 1 3999,99
lei 3999,99 lei
Videoproiector 1 1410,99
lei 1410,99 lei
Flipchart 3 265,27
lei 795,81
Lei
Rezerve
flipchart 6 39,61
lei 237,66 lei
Set markere 15 20,48
lei 307,2 lei
Caiete de
limba română
și matematică 600 7,92 lei 4752 lei
Pixuri 300 3,32 lei 996 lei

3. Cheltuieli cu mijloace de transport
Categorie cheltuieli Structur ă tip Nr. maș ini Preț unitar Cost total
Cheltuieli cu
mijloace de
transport Mercedes Vito Tourer –
109 CDI BlueTEC 1 111856,5 lei 111856,5 lei

44
4. Cheltuieli cu resursele umane
Nr.
Crt. Categorie Nr. persoane Durată
implementare Salariu brut
lunar Cost
salarial
total
1. Manager de proiect 1 12 luni 2000 lei 24000 lei
2. Responsabil financiar 1 12 luni 1200 lei 14400 lei
3. Responsabil juridic 1 12 luni 1200 lei 14400 lei
4. Expert IT 1 12 luni 1700 lei 20400 lei
Total 73200 lei

45
Anexa 4
Situația actuală și previzionată a veniturilor și cheltuielilor

Indicator An1 An2 An3 An4 An5
1. Salarii ș i alte
costuri asimilate
(salariile angajaț ilor,
impozit pe salarii) 614400 lei 626688 lei 639221,76
lei 652006,1952
lei 665046,3191
lei
2. Amortizarea
(amortizare mașini
și PC all in one) 62187,99lei 63431,749
lei 64700,384
lei 65994,392 lei 67314,280
lei
3. Publicitate
(reclama tv,
cheltuieli site web,
cheltuieli pliante,
cheltuieli pagina
Facebook) 51547,5 lei 52578,45
lei 53630,019
lei 54702,619 lei 55796,671
lei
4. Alte cheltuieli
curente
(cheltuieli cu
mobilier+cheltuieli
cu echipamente) 171416,25
lei 174844,575
lei 178341,466
lei 181908,295
lei 185546,461
lei
5. TOTAL
CHELTUIELI
CURENTE
(1+…+4) 899551,74
lei 917542,703
lei 935893,557
lei 954611,428
lei 973703,657
lei

Similar Posts