PROGRAM DE STUDIU: CONTABILITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA [602497]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDIU: CONTABILITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA
AFACERII
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI
DECIZII BAZATE PE COSTURI –
ASPECTE PRIVIND DECIZIILE
INVESTIȚIONALE LA BOBILOR
COMEX SRL
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV . DR. CARMEN MIHAELA SCORȚE
ABSOLVENT: [anonimizat],
2017
Cuprins
1

Motto
“Contabilitatea este judecătorul drept al trecutului,
consilierul prezentului și ghidul indispensabil al
viitorului.”
J. Fr. Schär
Introducere
Tema lucrării este Decizii bazate pe costuri – aspect privind deciziile investiționale la
societatea BOBILOR COMEX S.R.L.
Motivul alegerii acestei teme este prezența cu caracter continuu a elementelor de produse
finite deținute ca active de către societățile comerciale, în mod special de cele care au
producția drept obiect principal de activitate. Astfel se poate observa că politicile și
tratamentele contabile adoptate de societăți cu privire la elementele de natura stocurilor joacă
un rol important în desfășurarea activității influențând costurile și fundamentarea deciziilor.
Calculele și analizele efectuate pe baza indicatorilor furnizați de analiza cost-volum-profit
pot reprezenta un instrument important pentru echipa managerială în vederea optimizării
rezultatului economico-financiar. Acest lucru se poate realiza prin analiza influenței fiecărui
indicator asupra profitului.
Pentru a pune în practică calculația costurilor am efectuat un studiu de caz la BOBILOR
COMEX SRL care se ocupă cu producerea și comerțul produselor de panificație. Societatea
funcționează pe principiul conform căruia organizarea separată a contabilității de gestiune față
de contabilitatea financiară nu trebuie privită ca o secționare a contabilității societății, cele
două subsisteme fiind intercorelate. Astfel BOBILOR COMEX SRL aplică contabilitatea de

gestiune, care are ca obiectiv evidența, calculul, analiza și controlul costurilor și a rezultatelor
analitice.
Lucrarea este structurată pe două părți, prima parte conține aspect teoretice, și cuprinde
două capitol care tratează sistemul decizional al entităților, costurile și contabilitatea de
gestiune privită ca sursă de informații în fundamentarea deciziilor.
În partea a doua am realizat un studiu de caz privind calculația costurilor, bazat pe
informații obținute de la societatea BOBILOR COMEX . La sfârșitul studiului de caz se va
prezenta un tablou de bord de tip grafice, care să reprezinte evoluția principalilor indicatori în
ultimii ani. Ultimul capitol va face referire la concluzii și propuneri.
3

Capitolul 1. Sistemul decizional al entităților
“Informația exactă, deținută la momentul oportun,
asigură 99% din victoria oricărei bătălii”
Napoleon Bonaparte
Eforturile de intensificare a producției agricole, prin modernizarea bazei tehnico-
materiale, pune în fața conducerii societății agricole sarcini deosebite, a căror rezolvare
sporesc exigențele de ordin calitativ ale întregului proces decizional, în același timp, creșterea
volumului informațiilor sporește posibilitățile de cunoaștere și apreciere cu mai multă
exactitate a evoluției evenimentelor din activitatea unităților agricole.
Alocările suplimentare de factori de producție își vor găsi corespondență în
sporirearandamentelor la unitatea de producție, în măsura în care, la nivelul fiecărei societăți
agricole și al subdiviziunilor sale organizatorice, se vor adopta decizii fundamentate științific.
1.1 Tipologia deciziilor
Importanța practică a clasificării deciziilor microeconomice constă în faptul că, în
general, elaborarea și fundamentarea acestora și în special alegerea variantei optime, se face
folosind tehnici, metode și instrumente specifice fiecărei categorii.
Diversele probleme cu care managerii se confruntă duce la clasificarea deciziilor după
mai multe criterii:
a) În funcție de gradul de cunoaștere a mediului inconjurător de către decident și după
natura variabilelor ce influențează rezultatele potențiale deciziile se clasifică astfel:
 decizii în condiții de certitudine;
 decizii în condiții de incertitudine;
 decizii în condiții de risc.
Având în vedere compexitatea factorilor care influențează atât accesul la anumite
informații cu privire la evenimentele viitoare, cunoașterea elementelor care deosebesc tipurile
de decizii are o importanță aparte.1
1 Borza, A., Sonea, E., Vereș, V., Management, Cluj-Napoca, Risoprint, 2005, pagina 42

Deciziile în condiții de certitudine se definesc prin faptul că fiecare acțiune conduce la
un rezultat determinat. Aceste decizii au loc când una din strategiile complexului de condiții
are probabilitatea de realizare egală cu 1.
Elementele implicate în consolidarea acestor decizii sunt preponderent de tipul
variabilelor controlabile, cu caracteristici și evoluții cunoscute. Aceste decizii se întâlnesc mai
frecvent la nivelul conducerii medii și al execuției, în exercitarea conducerii operative a
producției, când hotărârile se iau pe termen relativ scurt.
Deci, în condiții de certitudine avem:
P(N1) = 1
Deciziile în condiții de risc se caracterizează prin existența mai multor stări de condiții
obiective, cu probabilități diferite “Pg”. În acest caz, probabilitatea sinteză P(Nk), a “K” stări
de condiții rezultă din următoarea relație:
P(NK) = p1 + p2 + … + pg + …+ pk = 1
unde: Pg = probabilitatea de apariție a stării intermediare
Riscul este dat de variabilele care determină ca pentru un anumit rezultat și o anumită
soluție să se producă o consecință cu probabilitatea de realizare între 0 și 1. Adoptarea acestor
decizii se face prin metode matematice, pe baza unor evaluări medii, consecințele calculându-
se pentru fiecare din acțiunile parțiale. Elementul esențial în adoptarea deciziei în condiții de
risc îl constituie gradul de precizie în aproximarea probabilității de apariție a unui fenomen.
Deciziile în condiții de incertitudine se caracterizează prin aceea că probabilitatea
rezultatelor așteptate este necunoscută. Efectul deciziei depinde în întregime de acțiunea unor
factori ce nu pot fi estimați nici chiar cu un grad redus de probabilitate. Fundamentarea
deciziilor în condiții de incertitudine se face prin intermediul unor reguli specifice jocurilor
strategice. 2
b) După orizontul de timp pentru care se adoptă și în raport cu implicațiile deciziilor
asupra obiectivului condus există trei categorii de decizii:
 decizii strategice;
 decizii tactice;
 decizii curente.
În funcție de cunoașterea probabilității rezultatelor așteptate, acestea pot fi elaborate
în cele trei condiții: certitudine, risc și incertitudine. Deciziile tactice se referă la situații
concrete și fără un grad sporit de complexitate. Ele se iau, într-o pondere crescută, în condiții
2 . Lazăr, I., Mortan, Maria, Vereș,V., Management general, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, pagina 45
5

de certitudine și risc. Sunt specifice nivelurilor de execuție, fiind de competența
conducătorilor executivi. Deciziile tactice mai importante se elaborează în colective restrânse.
Deciziile tactice individuale constituie mecanismul esențial de punere în acțiune a
conducerii operative.
Între deciziile strategice și cele tactice există interdependențe. Strategiile determină
recurgerea la o mare diversitate de decizii tactice, a căror pondere crește pe măsură ce se
coboară pe scara ierarhică.
Informațiile cu care se fundamentează deciziile tactice, sub formă derivată, pot
constitui elemente de fundamentare și finalizare a deciziilor strategice.
Deciziile strategice se referă cu precădere la probleme noi, de complexitate sporită,
pentru a căror rezolvare sunt necesare soluții originale. Aceste decizii se iau mai mult în
condiții de risc și incertitudine. Scopul urmărit este prefigurarea în timp a relației: resurse –
satisfacerea nevoilor generale ale grupului de acționari și ale societății.
Importanța deciziilor crește pe măsură ce se urcă pe scara ierarhică, realizându-se și
trecerea de la deciziile tactice la cele strategice.
c) În funcție de numărul de persoanelor care participă la adoptarea deciziei avem:
 decizii individuale ;
 decizii de grup .
Atunci când sunt fundamentate științific deciziile individuale, asigură o operativitate
sporită a acțiunilor de conducere. Datorită dezavantajelor practica a limitat aria lor de
cuprindere. Fără deciziile individuale nu se poate conduce organizația, dar abuzul în aplicarea
lor poate avea consecințe nefavorabile. 3
Deciziile colective sau deciziile de grup prezintă o serie de avantaje care le fac oricând
preferabile deciziilor individuale.
d) După periodicitatea elaborării se întâlnesc:
 decizii unice ( nerepetitive);
 decizii de rutină ( repetitive).
e) Ținând seama de numărul criteriilor decizionale ele se pot grupa în:
 decizii unicriteriale;
 decizii multicriteriale.
f) După sfera de cuprindere și obiectivul managerial avem:
 decizii globale (generale);
3 Mihuț, I. și colab., Management, Editura Univ. „1 Decembrie” Alba Iulia, 1998, pagina 16

 decizii parțiale;
 decizii locale.
g) După posibilitatea anticipării sunt:
 decizii anticipate;
 decizii imprevizibile;
 decizii prospective.
1.2. Elementele și etapele procesului decizional
Managerii unei societăți sun puși în permanență în situația de a lua decizii având mai
multe variante. Decizia în activitatea de management reprezintă punctul central datorită
faptului că aceasta se regăsește în toate funcțiile acestuia. Toată activitate de conducere este o
înlănțuire de decizii fără de care societatea nu ar putea să funcționeze normal. Orice decizie
trebuie să rezultate din proces de gândire urmat de o informare și o analiză aprofundată a
tuturor datelor problemei, a elementelor de influență având în vedere condițiile concrete în
care își desfășoară activitatea fiecare firmă în parte.
Decizia este definită de majoritatea specialiștilor ca o linie de acțiune aleasă în mod
conștient de către conducerea întreprinderii în scopul de a ajunge la un anumit rezultat.
Decizia este un act de creație în care se împletește gândirea logică și factorii psihologici.
Sistemul decizional reprezintă ansamblul elementelor interdependente care determină
elaborarea și fundamentarea deciziilor.4
Elementele componente ale sistemului decizional din cadrul firmelor sunt
aproximativ aceleași, cu caracteristici specifice domeniului și complexității firmei.
În fiecare proces decizional pot fi identificate urmatoarele elemente:
-decidentul – persoană sau un grup de persoane puse în situația luarii unei decizii;
-obiectivul sau obiectivele urmărite prin adoptarea deciziei;
-mulțimea variantelor – cuprinde toate alternativele posibile de acțiune în vederea
atingerii obiectivelor propuse;
-mulțimea criteriilor decizionale – reprezentată de punctele de vedere ale decidentului
cu ajutorul cărora se izolează aspecte ale realității economice în cadrul procesului decizional;
-mediul de lucru si inconjurator;
-consecințele alternativelor;
-utilitatea fiecărei consecințe a diferitelor variante.
4 Mihuț, I., Management general, Editura CARPATICA, ClujNapoca, 2003, pagina 63
7

Consecințele alternativelor se întâlnesc la intersecția criteriilor cu variantele, ele având
unități de măsură specifice. Utilitățile consecințelor se exprimă în aceeași unitate de măsură a
căror valoare variază între 0 și 1, utilitatea reprezentând folosul așteptat de decident în urma
faptului că o anumită consecință se realizează.
Fiind un proces complex de cunoaștere, judecată și acțiune, managementul se exercită
prin decizii. Conducerea oricărei activități sau domeniu economic necesită o informare cât
mai complexă, o măsurare precisă și o analiză temeinică a condițiilor în care urmează să se
adopte deciziile. 5
Decizia poate fi definită ca un act rațional de alegere a unei linii de acțiune, prin care
se urmărește realizarea obiectivelor, ținându-se cont de resursele disponibile și condițiile
concrete. În elaborarea și fundamentarea deciziilor se parcurg în mod logic următoarele etape:
-identificarea și definirea problemelor, respectiv sesizarea necesității luării deciziei;
-stabilirea criteriilor și obiectivelor decizionale;
-stabilirea variantelor decizionale posibile;
-alegerea variantei optime;
-aplicarea variantei optime.
Pentru a duce la realizarea obiectivelor stabilite, deciziile de management trebuie să
răspundă unor cerințe dintre care cele mai importante sunt considerate următoarele:
1. Fundamentarea științifică a deciziei, ceea ce impune luarea în considerare a
condițiilor concrete din întreprindere, recurgerea la metode adecvate de fundamentare și
valorificare a experienței practice a decidenților. Aceasta duce la înlăturarea improvizațiilor și
subiectivismului în procesul de luare a deciziilor;
2. Adoptarea deciziilor trebuie făcută de organe sau persoane care au drept legal și
împuternicirea de a lua decizii, lucru ce asigură însușirea și îndeplinirea corespunzătoare a
deciziei de către executanți;
3. Coordonarea deciziilor, lucru care presupune a ne asigura că deciziile privind
diferite domenii din întreprindere sunt compatibile între ele și duc la realizarea obiectivului de
ansamblu al întreprinderii. În cazul în care anumite decizii cuprind prevederi care nu
corespund unor decizii anterioare, este necesar ca acestea să fie abrogate sau să fie revăzută
procedura de aplicare a lor;
5 Mihuț, I., Management general, Editura CARPATICA, ClujNapoca, 2003, pagina 64

4. Luarea în timp util a deciziilor sau oportunitatea deciziilor, care se impune pornind
de la ideea că e preferată o decizie bună luată la momentul potrivit unei decizii foarte bune
luată cu întârziere;
5. Decizia să fie eficientă urmărindu-se obținerea unui efect sporit cu un anumit efort;
6. Decizia să fie completă, să cuprindă toate elementele necesare înțelegerii corecte și
aplicării acesteia. În acest sens, la formularea deciziei în vederea implementării, trebuie să se
specifice obiectivul urmărit, modalitatea de acțiune, responsabilul cu aplicarea deciziei,
termenele de aplicare și executare precum și subdiviziunile organizatorice implicate. În unele
situații se impune și precizarea fondurilor necesare în vederea îndeplinirii deciziilor.6
6 Borza, A., Ilieș L., Lazăr, I., Mortan, M., Popa, M., Lungescu, D., Sonea, E., Vereș, V., Management, Cluj-Napoca,
Risoprint, 2005, pagina 75
9

Capitolul 2. Costurile și contabilitatea de gestiune sursă de informații în
fundamentarea deciziilor
“Prima regulă a economiei este ținerea conturilor
și primul pas care duce la ruină este neglijarea lor”
Jaques Necker
2.1. Aspecte generale privind costurile
Costurile sunt pretutindeni. Consumul de resurse în expresie valorică privit ca un efort
există în orice domeniu.
Costurile au o arie de cuprindere mult mai mare decât producția de bunuri și servicii,
în ele intrând și alte activități umane casnice sau necasnice, productive sau comerciale,
culturale, științifice, medicale, de protecție socială, de apărarea și protecția mediului, de
apărarea ordinii publice și altele. În ultima perioadă studiul costurilor a cunoscut o serioasă
dezvoltare.
Judecătorul eficienței efortului depus este calculația costurilor însoțită de un control
operațional, curent și de un plan al viitorului.7
Acțiunea de determinare a costurilor are un rol deosebit de important datorită
funcțiilor pe care informația costurilor le îndeplinește în procesul decizional în toate fazele
acestuia.
Informația costurilor ca ansamblu de informații privitoare la costuri, utilizate în
procesul decizional, este rezultanta calculației costurilor.8
Sistemul informațional al costurilor traversează în perioada actuală o fază de
importante prefaceri determinate de faptul că în conducerea economică și în dirijarea
proceselor economice pătrunde tot mai mult teoria sistemelor. Contabilitatea de gestiune se
7 Cristea Horia – Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara, 1997,
pagina 18
8 Scorțe Carmen – Contabilitate de gestiune, Editura Universității Din Oradea, Oradea, 2010, pagina 19-20

confruntă cu trecerea de la o calculație a costurilor dominată de teoria stocurilor la o calculație
care se bazează pe sistemul stocurilor minime.
Informațiile furnizate de calculația costurilor devin din ce în ce mai necesare în
procesul decizional al societăților, deci sistemul informațional al costurilor trebuie organizat
încât să permită adoptarea unor decizii pertinente, fluente, eficace și eficiente.9
Costurile influențează procesul de elaborare a deciziilor economico-financiare pe mai
multe căi, între care mai semnificative sunt: relația costuri-prețuri; relația costuri-profit;
relația costuri-eficiență economică și altele.
Astfel costul poate fi definit ca fiind o categorie economică care exprimă, în formă
bănească, cheltuielile de muncă vie și materializate efectuate pentru procurarea sau
producerea și vânzarea unei unități de bunuri materiale, lucrări executate sau servicii
prestate de către o întreprindere.
Costul se determină ca raport între cheltuielile efectuate de o întreprindere, într-o
anumită perioadă de timp delimitată, pentru obținerea și desfacerea unor bunuri materiale,
executarea unor lucrări sau prestarea de servicii, pe de-o parte, și cantitatea din aceste bunuri,
lucrări sau servicii obținute și vândute, exprimate în anumite unități de măsură specifice, pe
de altă parte.
De aici rezultă clar esența costului și anume: COSTUL = CHELTUIELI PE UNITATE
de produs, lucrare sau serviciu și nu cheltuieli în general. Această concluzie are o importanță
deosebită pentru înțelegerea corectă și logică a procesului complex de formare sau calculație,
control și analiză a costurilor.10
În lucrarea intitulată "Elemente de management al costurilor", Sorinel Căpușneanu
definește costul ca fiind "o cheltuială sau o sumă de cheltuieli asociate la (și recunoscute de)
o resursă consumată, un loc de activitate, un produs realizat sau o perioadă de gestiune." 11
În sens economic, Carmen Scorțe definește costul ca "parte din valoarea utilităților
care compensează consumul de mijloace de producție și forță de muncă, în condițiile tehnico-
organizatorice și de gestiune, cu scopul obținerii și vânzării unui produs, lucrare sau serviciu
cerute pe piață."
9 Scorțe Carmen – Contabilitate de gestiune, Editura Universității Din Oradea, Oradea, 2010, pagina 29
10 Baciu Achim T. – Costurile – organizare, planificare, contabilitate, calculație, control și analiză, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2001, pagina 10-11
11 Căpușneanu Sorinel – Elemente de management al costurilor, Editura Economică, București, 2008, pagina 53
11

Deci, costul este expresia valorică a factorilor de producție consumați pentru a
produce și distribui bunuri materiale, pentru a executa anumite lucrări sau pentru a presta
servicii, în urma activității de exploatare.
Noțiunile de cost și cheltuială nu trebuiesc confundate, pentru că în sens generic
financiar cheltuiala este sinonimă cu o dare de bani, adică o plată, dar aceasta nu înseamnă că
ea va fi în mod automat element de cost. Factorul determinant care hotărăște dacă o cheltuială
este sau nu element de cost este consumul, adică legătura ei directă cu o activitate productivă
și nu cu darea de bani. Cheltuielile în sens financiar pot fi anterioare, simultane sau
posterioare efectuării consumului de resurse, deci includerii lor în cost.
Din perspectiva Standardelor Internaționale de Contabilitate și anume IAS 2
"Stocurile", costul complet de producție cuprinde "cheltuielile direct legate de unitățile de
producție și o cotă parte din cheltuielile indirecte de producție, fixe și variabile, ocazionate de
transformarea materiilor prime în produse finite" fără a fi incluse cheltuielile generale,
cheltuielile de comercializare și distribuție, precum și cheltuielile financiare.12
Calculația constă în ansamblul operațiilor matematice folosite pe parcursul ciclului de
prelucrare a datelor și a informațiilor în vederea determinării, pe baza unor principii și
metodologii prestabilite, a indicatorilor economico-financiari, a evaluării cheltuielilor,
veniturilor și a rezultatelor financiare ale unei unități.
Calculația costurilor cuprinde totalitatea operațiilor matematice folosite atât pentru
determinarea costului întregii activități (producții) cât și pe unitate de produs, lucrare, servicii
prestate.13
Orice bun care se vinde pe piață are un preț, și totodată în valoarea sa este încorporat
în expresie valorică consumul de factori. O problemă mai veche este dorința cunoașterii
acestui consum pentru fiecare produs în parte, care a născut problema determinării costului
unitar. Această dorință a apărut sub forma calculului efectiv, istoric, a ceea ce s-a întamplat
sau a ceea ce fost în trecut.
Odată cu trecerea timpului nevoia de comparație și control a dus la apariția unor
metode de stabilire a acestor costuri. În prezent există o mărime de comparare a costului
efectiv, există posibilitatea analizei, controlului și influențării costurilor.
O sarcină de bază ce revine contabilității de gestiune constă în determinarea exactă și
la timp a tuturor costurilor efectuate cu producția fabricată și calcularea costului aferent
12 Scorțe Carmen – opera citată, pagina 42-43
13 Epuran Mihail, Băbăiță Valeria, Imbrescu Carmen – Teoria contabilității, Editura Economică, București, 2004,
pagina 370-372

întregii producții finite și pe unitatea de produs. În vederea realizării acestei sarcini se pot
utiliza mai multe metode de organizare a contabilității costurilor și a calculării acestora.
Fiecare metodă își are particularitățile sale.14
2.2. Costul în procesul decizional
În expresie bănească, costul reprezintă numărul de unități monetare necesare înlocuirii
resurselor consumate încorporate valoric în substanța bunurilor și serviciilor obținute ca
realizări ale activității producătoare a întreprinderii. Baza de evaluare se diferențiează în
funcție de scopul urmărit, costul istoric, dacă se urmărește menținerea valorii nominale a
capitalului, sau costul de înlocuire, dacă sccopul îl reprezintă menținerea valorii substanțiale
a capitalului.15
Conducerea activității economice, prin coordonare, control și reglare, vizează realizarea în
condiții optime a parametrilor ei prestabiliți. Actul de conducere presupune, în esență,
capacitatea de a decide. Dar o decizie corect orientată numai pe baza informațiilor rezultate
din analiza factorilor tehnici, economici și organizatorici, a efectelor și a cauzelor pe care
acestea le generează.
Orice conducător, indiferent de treapta ierarhică pe care se află, este obligat să
cunoască costul pentru a putea acționa corecpunzător. Bertrand Thopson, economist american,
scrie că începutul țtiinței unui director este cunoașterea exactă a costului său de producție.
Costurile activității de producție, ca indicatori de gestiune, constituie unu din cele mai
importante surse de informații permițând urmărirea tuturor fazelor procesului de exploatare
începând cu asigurarea documentației tehnice de execuție și a resurselor necesare, până la
recepția produselor și lucrărilor executate. Nivelul costului este un baromatru ce dă informații
privind condițiile în care se desfășoară o anumită activitate de producție, ceea ce permite
conducerii urmărirea, analiza și direcționarea proceselor spre o mai rațională folosire a
mijloacelor șiresurselor economice, precum informații necesare planificării, elaborării
bugetelor de costuri.
14 Epuran Mihail, Băbăiță Valeria, Grosu Corina – Contabilitate și control de gestiune, Editura Economică,
București, 1999, pagina 175
15 Klaus Ebbeken, Ladislau Possler și Mihai Ristea, Calculația și managementul costurilor, Editura Teora,
București, 2000, pagina 16
13

Orice manager de întreprindere, prin natura funcției sale, trebuie să știe cât mai exact
posibil costurile de producție, prețul de revenire al produselor și rentabilitatea acestora, pentru
a-și orienta politica comercială și de producție.16
Întrucât costul prezintă semnificații diferite pentru fiecare fază sau operație
tehnologică, pentru fiecare loc generator de costuri și pentru fiecare produs sunt necesare
informații care să permită cunoașterea lui multilaterală, la fiecare nivel de conducere. În acest
sens, calculația costurilor trebuie să furnizeze informații care să asigure:
-Controlul și analiza costurilor la fiecare loc generator de costuri;
-Conducerea operativă a fiecărui loc generator de costuri, precizarea producției și a
costurilor previzionate și controlul îndeplinirii lor;
-Evaluarea corectă a stocurilor de produse;
-Stabilirea eficienței acțiunilor întreprinse pe baza deciziilor luate.
În general, informația economică se impune în procesul de conducere, alături de
conținut, formă de prezentare și operativitate și prin posibilitatea de a fi cât mai cuprinzătoare,
conmpletă și obiectivă, furnizată periodic, accesibilă și printr-un cost redus în procesul de
obținere, înregistrare și transmitere. Față de informațiile furnizate de costul producției apare
cerința ca acestea să fie prezentate sub o formă care să permită luarea deciziilor, rapide și
corecte, să fie prezentate conducerii în termen cât mai scurt, să fie exacte, să aibă o
semnificație economică reală și să fie relevante. Caracterul relevant al infromației din
domeniul costurilor permite cunoașterea acelor laturi ale activității economice care pot
influența nivelul, structura și evoluția costuilor și care impune, cu necesitate, luarea unor
decizii. În felul acesta fiecare organ de conducere sau conducător primește informații
semnificative pentru fundamentarea deciziilor care pot fi luate în cadrul competenței si
responsabilității de care dispune. Calculația costului întregii producții și pe fiecare produs
condiționează înfăptuirea conducerii întreprinderii atât pe ansamblu, cât și pe fiecare produs,
condiționează înfăptuirea conducerii întreprinderii atât pe ansamblu, cât și pe fiecare secție,
atelier contribuind la creșterea responsabilității fiecărui loc generator de costuri.17
2.3. Contabilitatea de gestiune – sursă de informații pentru fundamentarea procesului
decizional
Locul contabilității de gestiune în structura informațională a întreprinderii este dat de
aptitudinea de a oferii infromații despre procesele interne care se desfășoară exclusiv sub
16 Mihail Epuran, Contabilitate și control de gestiune, Editura Economică, București, pg 377
17 Mihail Epuran, Contabilitate și control de gestiune, Editura Economică, București, pg 378

autoritatea firmei. Analiza perfomanțelor întreprinderii și a informațiilor necesare controlului
de gestiune care servesc integrării informației contabile în activitatea managerială.
Contabilitatea de gestiune urmărește stabilirea relației dintre cheltuieli (eforturi) și utilități
(lucrări, produse, servicii, altfel spus, efecte) cu obiectivul recunoscut de a facilita controlul
întreprinderii.18
Henri Bouquin, definește contabilitatea de gestiune drept „ un sistem de informații care are
în vedere să ajute managerii și influențează comportamentele prin modelarea relațiilor dintre
resursele alocate consumate și finalitățile urmărite ”.
Pentru a răspunde cerințelor impuse de managementul modern contabilitatea de
gestiune mai trebuie să răspundă și următoarelor obiective:
-de a fi un ajutor în analiza strategică a firmei (de a reconcilia calculul costurilor cu
analiza strategică);
-de a ține seama de limbajul și conceptele utilizate de sectoarele operaționale ale
unității (existența unui dialog permanent între contabili și cadrele tehnice);
-de a asigura un cadru temorar de analiză mai diferit;
-de a se face posibilă căutarea unor indicatori de performanță mai lizibili, accesibili
utilizatorilor.19
-Organizarea și conducerea contabilității de gestiune este la latitudinea fiecărei
unități patrimoniale, în funcție de necesitățile proprii și de specificul activității ce
se desfășoară în unitate.20
Calculația costurilor furnizează informații privind costul pe unitate de produs folosit
ca limită de referință interioară a prețurilor. Cunoașterea costurilor este necesară în stabilirea
prețurilor de vânzare în concordanță cu cerințele pieței și realizării marjelor previzionate.
Prețurile obținute în funcție de costuri vor putea fi folosite însă numai dacă ele se aliniază
prețurilor consumatorilor. Astfel, în economia concurențială, în funcție de cerere și de
prețurile concurenților, se stabilește mai întâi prețul la care poate fi vândut produsul, iat cota
de profit se stabilește în sens invers. Costul la care întreprinderea trebuie să obțină produsele
se determină ca diferență între prețul de vânzare și profitul dorit.
Utilizarea datelor contabile analitice permite analiza consumului de resurse, a
potențialului și locului întreprinderii în confruntare cu diverși parteneri în procesul
18 Ion Ionașcu, Andrei Tiberiu Filip, Stere Mihai, Control de gestiune, Editura Economică, 2003, pagina 21
19 Carmen Scorțe, op citată, pagina 15
20 Ștefan Florea, Managementul financiar-contabil, Editura Europolis, Constanța, 1997, pagina 245
15

concurenței. Punerea în aplicare a măsurilor tehnico organizatorice care conduc la
economisirea resurselor consumate este precedată de analiza costurilor, prin determinarea
abaterii acestuia față de costul din perioadele precedente și față de costul planificat, standard.
Mărimea costului afectează valoarea stocurilor, oar prin aceasta influențează structura
activelor, mărimea necesarului de fond de rulment și structura financiară a întreprinderii. De
mărimea costului de producție depind valoarea producției stocate, valoarea veniturilor și a
rezultatelor perioadei.21
Modificarea costului unitar se reflectă direct în performanțele întreprinderii. La un preț
de vânzare fix, reducerea costului unitar al produselor permite creșterea marjei nete a
exploatării și deci a rezultatului perioadei. Modificându-se rezultatul, și rata rentabilității
crește în cindițiile diminuării costului unitar. Prin controlul efectuat asupra costului se poate
urmări și analiza întreaga activitate desfășurată.
Produsele care sunt analizate în întreprindere sunt de regulă produsele la care costul
unitar este mai mare decât costul din perioada anterioară sau decât costurile antecalculate. Pot
fi supuse analizei și produsele la care s-au înregistrat economii pentru a generaliza experiența
pozitivă. O importanță deosebită o prezintă identificarea rezervelor existente, care pot fi
mobilizate în procesul de execuțiea procesului pentru reducerea continuă a costului și
menținerea sau chiar îmbunătățirea calității produsului, a fiabilității acestuia.
Prin descompunerea cu ajutorul contabilității de gestiune a rezultatului global pe
activități sau produse se asigură răspunsurile la întrebările pe care orice manager le pune: care
sunt sectoarele de activitate care funcționează de o manieră satisfăcătoare și care sunt
responsabile pentru diminuarea rezultatului, care sunt produsele sau grupele de produse care
contribuie la ameliorarea rezultatului și care sunte cele care îl deteriorează?
De asemenea, pe baza informațiilor furnizate de contabilitatea de gestiune, conducerea
întreprinderilor are posibilitatea să urmărească și să controleze structura și nivelul costurilor
de producție.22
Controlul prin costuri nu trebuie să se limiteze la o verificare „aposteori” a
conformității, exactității și rigurozității caulculației costurilor, ci rolul lui este de a stăpâni
costurile, de a căuta în timpul bugetării căile și mijloacele performanței, de a anticipa abaterile
de la indicatorii bugetelor fiecărei activități pentru a întreprinde acțiuni corective. Controlul
21 Sorin Briciu, Actualități și perspective în contabilitatea de gestiune, Editura TipoMoldova, Iași, 2012, pagina
19
22 Sorin Briciu, Contabilitatea Managerială A Firmelor Din Comerț, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2005,
pagina 222, 223

costurilor constituie un mijloc important penzru stăpânirea costurilor, și prin aceasta
conducere poate ține sub control întreaga activitate, în vederea realizării obiectivelor
preconizate. Informațiile furnizate de contabilitatea de gestiune și calculația costurilor sunt
valorificate astfel încât atât faza de planificare a producției și de elaborare a bugetelor, cât și
în faza de urmărire și control a procesului de priducție.
Calcularea cu exactitate a diferitelor feluri de cheltuieli care intră în structura
costurilor se face prin aplicarea metodelor și tehnicilor de contabilitate de gestiune și
calculație a costurilor, astfel încât să se asigure furnizarea infromațiilor necesare pentru
urmărirea pe parcursul desfățurării activității a abaterilor de la cheltuielile bugetare. După
identificarea și analiza cauzelor care au determinat abaterile, conducerea întreprinderilor
adoptă deciziile corespunzătoare în vederea desfățurării activității viitoare. Utilitatea și
oportunitatea deciziilor adoptate depind însă, în mare măsură, de operativitatea cu care
informațiile sunt puse la dispoziția conducerii.
Contabilitatea de gestiuen este parte integrantă a procesului de management.
Informațiile furnizate de conatbilitatea de gestiune despre costuri și utilizarea resurselor
alocate sunt necesare managerilor pentru orientarea și planificarea strategică, pentru alegerea
soluțiilor optime în rezolvarea problemelor cu care se confruntă întreprinderea. Prin
organizarea contabilității de gestiune se gestionează mai eficient întreprinderea, dându-se
posibilitatea luării la timp oportun a deciziilor care condiționează succesul.23
Măsura în care contabilitatea de gestiune răspunde obiectivelor și cerințelor
informaționale formulate de factorii decizionali, depinde de metoda dre calculație aleasă, de
faptul dacă aceasta servește principiului de conducere operativ la nivelul întreprinderii. În
practica contabilă, în timp, s-au statornicit și perfecțional mai multe metode de calculație a
costurlor cu potențiale informative diferite, orientate spre cerințe specifice ale factorilor de
decizie, răspunzând în acest fel cerințelor practicii. Contabilitatea de gestiune trebuie să
furnizere o informație fidelă care facilitează înțelegerea situației sau cunoașterea faptelor
economice, adaptată formării unei aprecieri obiective și utilă luării deciziilor de către
utilizatori.
Informațiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt destinate în principal
utilizatorilor interni. Managerii reprezintă principala categorie de utilizatori ai informației
contabile, iar cerințele lor sunt extrem de diverse, în funcție de sarcinile de lucru ce le revin la
23 Chirița Caraiani și Mihaela Dumitrana, Contabilitate de gestiune și control de gestiune, Editura InfoMega,
București, 2005, pagina 171
17

locul de muncă dar și de mărimea firmei, natura activității. Unul din rolurile principale ale
informației contabilității de gestiune este de a sprijini procesul decizional pe orice treaptă a
conducerii. Nevoile lor informaționale sunt acoperite, în general, prin rapoarte interne,
nepublicate și care nu țin cont de reglementările privind întocmirea și prezentarea
documentelor sintetice ale contabilității.
Alături de manageri se adaugă directorii executivi, președinți ai Consiliilor de
Administrație. De regulă, în firmele industriale aceștia nu sunt de formaâie economică, ci
marea lor majoritate sunde de formație ingineri și operează mai bine cu indicatori
nefinanciari. De aceea gestiunea costurilor trebuie orientată și către modele care se bazează pe
mărimi fizice(ore, tone, număr de rapoarte, număr de comenzi, număr de repere). Rapoartele
furnizate de contabilitatea de gestiune pot reprezenta astfel sinteze financiare, analize
specifice, sau documente de sinteză care conțin date nefinanciare. Conținutul acestora variază
în funcție de nivelul managerial care solicită informațiile, de departamentul sau segmentul
analizat și de obiectivele fiecărui raport. Cu ajutorul metodelor moderne de calculație a
costurilor se realizează o comunicare mai bună ître specialiștii financiari și cei nefinanciari
dintr-o întreprindere.24
Acționarii au nevoie de informații care sî le permită să urmărească rentabilitatea și
riscul acosiat investițiilor lor, pentru a lua decizia de rămânere sau retragere din afacere, de
reducere sau creștere a volumului investițiilor. În acest sens, ei solicită informații furnizate
atât de contabilitatea financiară cât și de contabilitatea de gestiune( informații previzionale,
privind capacitatea frimei de a realiza câștiguri pe viitor, informații privind costurile).
Specialistul în contabilitatea de gestiune poate îndelini rolul unui adevărat „manager de
informare”. Informațiile transmise trebuie să fie de folos conducerii firmei, să dea
posibilitatea exercitării unui control eficient asupra activității acesteia și să ajute conducerea
în luarea deciziilor. Pentru a îndeplini acest rol, specialistul respectiv trebuie să se consulte cu
utilizatorii informației, în speță cu cei din conducere, în vederea determinării nevoilor de
informare a acestora (de ce informații au nevoie, când etc.). Scopul este acela de a asigura
transmiterea unor informații relevante către conducerea firmei, sub forma rapoartelor,
bilanțurilor, analizelor etc., în momentul în care aceasta are nevoie de ele .25
Și salariații și reprezentanții lor sindicali sunt interesați de situația economică și
financiară a întreprinderii, de prespectivele ei de dezvoltare. Aceste infromații le permit să
24 Florinel Marian Sgărdea, Contabilitate managerială aprofundată, Editura ASE, București, 2011, pagina 255
25 Leslie Chadwick, Contabilitate de gestiune, Editura Teora, 1998, pagina 14

aprecieze securitatea locurilor de muncă, corectitudinea salariilor plătite de firmă, modul de
utilizare a profitului. De asemenea, ei au nevoie de informații privind prefomanțele sectoriale
prin care să evalueze deciziile conducerii de restrângere sau extindere a activității.
Informațiile contabilității de gestiune sunt confidențiale, nefiind transparente pentru
terți. Ele servesc intereselor întrepinderii, nefiind destinate a ieși afară din întreprindere și a fi
făcute publice. În multe cazuri rapoartele furnizate de contabilitatea de gestiune se referă la
profitabilitatea întreprinderii și ca atare. Scurgerea unor astfel de infromații ar oferii un
avantaj concurenților.
De asemenea, ele trebuie să fie oportune și pertinente. Informațiile sunt oportune dacă
sunt disponibile în momentul luării deciziei. Aceste infromații nu au valoare decât dacă sunt
cunoscute rapid de către responsabilii întreprinderii, care pot în acest mod să ia deciziile
impuse într-un timp scurt.
De multe ori conducerea trebuie să aleagă între oportunitatea informației și exactitatea
acesteia (credibilitatea infromației), admițându-se că aproximările rezonabile nu alternează
utilitatea ei. Dacă există o întârziere exagerată în raportarea informației, aceasta își poate
pierde relevanța, nemaifiind utilă managerilor care au trebuit, între timp, să ia decizii.
Utilitatea este completată de pertinențp, ceea ce presupune evitarea calculelor lungi,
cositisitoare și fără importanță.
Având ca finalitate furnizarea infromațiilor necesare pentru luarea deciziilor,
contabilitatea de gestiune reprezintă un instrument esențial pentru conducerea întreprinderii,
urmărind două scopuri principale: cunoașterea costurilor, dar mai ales influența celor care pot
acționa asupra lor.26
Contabilitatea de gestiune face parte integrantă din procesul de management. În cartea
„ Modernizarea contabilității și controlului de gestiune”, profesorul Nicolae Tabără specifica
faptul că ea furnizează informația esențială pentru:
-Controlul activităților curente ale unei întreprinderi;
-Planificarea strategiilor, tacticilor și activităților viitoare;
-Asigurarea utilizării optimale a resurselor;
-Măsurarea și evaluarea performanței;
-Reducerea părții de subiectivitate în procesul decizional;
-Ameliorarea comunicării interne și externe.
În același sens, informațiile acestei contabilități sunt utile pentru:
26 Mariana Radu, Contabilitate de gestiune, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, pagina 16
19

-Determinarea prețului de vânzare al produselor;
-Câștigarea și păstrarea poziției concurențiale;
-Analiza performanțelor.27
Diversificarea și creșterea volumului informațiilor care privesc procesele interne ale
întreprinderii și necesitatea rezolvării unor categorii de probleme tot mai complexe generate
de trecerea la economia de piață fac din contabilitatea de gestiune unul din instrumentele cele
mai la îndemâna conducătorilor, de care acesta poate uza pentru evaluarea oportunităților,
orientarea direcțiilor de acțiune și elaborarea strategiei firmei. Pentru realizarea obiectivelor
conducerii, contabilitatea de gestiune reprezintă o sursă principală de informații și date
grupate, sintetizate și selectate într-un raport al perfomanței care permite fundamentarea
deciziilor.
Creșterea puterii de decizie a managerilor ca urmare a apariției unui alt mediu
economic justifică deplin sporirea interesului pentru infromații și date contabile analitice care,
analizate, permit concluzii cu diverși parteneri în procesul concurenței. Decidenții nu se vor
putea lipsi de organizarea și funcționarea unui sistem intern de informare care, cu cât va fi mai
perfcționat, cu atât va reuși să investigheze, să supravegheze li să controleze mai bine
procesele care au loc în întreprindere.utilizarea contabilității de gestiune devine, astfel, o
cerință și componentă importantă a actului de conducere.
Pentru a face față concurenței, complexității și diversității proceselor de productție,
este necesar ca întreprinderile să-și construiască și să utilizeze un sistem de cunoaștere a
costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor, astfel încât să poată stabili prețurile de vânzare
în concordantă cu cerințele pieței și realizării marjelor previzionate.
Calculul și urmărirea evoluției costurilor funcțiilor asuma de întreprindere nu
constituie un scop în sine, organizarea acestora fiind motivată din cel puțin două considerente:
-Schimbările de orientare a managerilor, intervenite odată cu deschiderea spre
economia de piață, care pretind o infomație contabilă despre costuri cât mai
completă și pertinentă, capabilă să facă posibilă o intervenție pentru ajustarea
prețurilor.
-Menținerea firmei pe piață în condițiile accelerării perfecționării tehnologice și
intensificării concurenței presupune competitivitate care, printe altele, depinde de
posibilitatea managerului de a cunoaște costurile și, în consecințăm de a acționa,
prin decizii, asupra lor.
27 Mariana Radu, Contabilitate de gestiune, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, pagina 20

Informațiile furnizate de contabilitatea de gestiune despre costuri și utilizarea
resurselor alocate fiecărui loc consumator sunt folosite de echipa managerială, indiferent de
gradul delegării responsabilităților, pentru planificarea și orientarea strategică, selectarea și
alegerea soluțiilor optime în rezolvarea imediată a problemelor cu care se confruntă
întreprinderea.
Descentralizarea, ăn cadrul noului tip de management, a unei părți din autoritatea
internă prin transferarea ei către conducătorii de structuri ierarhic inferioare, constituie un
motiv în plus pentru organizarea contabilității de gestiune ca instrument principal cu ajutorul
căruia să se identifice oportunitățile și modalitățile de acțiune pentru corecția erorilor în
scopul realizării unui profit cât mai mare, obiectiv spre care sunt direcționate deciziile.
Nevoia unui sistem care permite responsabililor să gireze mai bine și să gestioneze
eficient și permormant întreprinderea, în fond, de a lua la timp oportun toate tipurile de decizii
care condiționează succesul, este satisfăcută de capacitatea contabilității de gestiune de a
furniza infromații analitice asupra gestiunii. În pricipal, această capacitate este pusă în
evidență de proiectarea și uitilizarea de către conducerea întreprinderiii a unui ansamblu de
mijloace și tehnici de contabilitate a costurilor.
Asigurarea cu informații din zona în care se utilizează resurse și se ocazionează
cgheltuieli are o importanță deloc de neglijat, rezultând, în primul rând, din poziția
conducătorului care trebuie să sesizeze fenomenele negative și să adopte conduita
corespunzătoare în vederea ripostei. De aceea, circuitul contabilității de gestiune nu este deloc
mai puțin important decât celelalte părți ale sistemului informațional din întreprindere,
situându-se pe o poziție aparte în procesul de culegere, prelucrare și transmitere a datelor
necesare luării deciziilor.
Pentru a preciza locul contabilității de gestiune, trebuie să avem în vedere că ea este,
alături de contabilitatea generală, o primă sursă de informare a întreprinderii, indiferent de
solicitanții informației. Contabilitatea de gestiune produce informații care permit să se
cunoscă cheltuielile efectuate în cursul unui exercițiu pentru produsele obținute și rezultatele
care decurg de aici.
Locul contabilității de gestiune în structura informațională a întreprinderii este dat
tocmai de aptitudinea de a oferi informații despre procesele interne care se desfășoară esclusiv
sub autoritatea firmei. Așa cum se vede din figura de mai jos, deși ea este o componentă a
21

ansamblului contabilității, se desfășoară pe un circuit informațional separat care se integrează
dispozitivului general de comunicare al întreprinderii.28
28 Titus Aslău, Controlul de gestiune dincolo de aparențe, Editura Economică, București, 2001, pagina 94-96

Figura nr. Contabilitatea de gestiune și dispozitivul informațional
Sursa:Titus Aslău, Controlul de gestiune dincolo de aparențe, Editura Economică, București,
2001, pagina 96
Conținutul obiectivelor și modul de organizare fac din contabilitatea de gestiune un
element important al sistemului informațional global, constituind împreună cu contabilitatea
generală, un mijloc de legătură între celelalte componente informaționale ale întreprinderii.29
Capitolul 3. Decizii bazate pe costuri la SC BOBILOR COMEX SRL
3.1. Descrierea societății
BOBILOR COMEX S.R.L., cu un capital subscris de 210 RON a fost înființătă în anul
1993 și este înmatriculată în Registrul Comerțului cu numărul J05/685/1993.
Firma are sediul în sat V oivozi, comuna Popești, județul Bihor, nr. 620 și este
proprietatea a 2 asociați, fiecare deținând 50% din părțile sociale. Societatea este plătitorare
de TVA din data de 1 martie 1996.
Firma are ca obiect de activitate obținerea produselor de panificație cu cod caen 1071 .
În prezent societatea are un număr de 8 angajați, dintre care 4 sunt brutari. Pâinea facută
de aceștia este după o rețetă din străbuni, respectată cu sfințenie.
Produsele obținute de societate sunt:
-Pâinea albă
-Cozonacul cu nucă
29 Titus Aslău, Controlul de gestiune dincolo de aparențe, Editura Economică, București, 2001, pagina 96-97
23

-Cozonacul cu mac
-Cozonacul cu cacao și stafide
-Brânzoici
Dintre produsele obținute de societate am ales să analizez pâinea albă, cozonacul cu
mac și cozonacul cu stafide.
Pâinea este alimentul cel mai popular, care nu lipsește de pe mesele românilor. Oricât de
mult ne-am dori să renunțăm la ea, are talentul de a-și face loc în meniu. De aceea ponderea
cea mai mare din punct de vedere al vânzărilor scocietății o reprezintă pâinea datorită
numărului mare de consumatori de toate vârstele.
Cozonacul este o prăjitură tradițională românească, dar în egală măsură este și un desert
bulgăresc, sau un produs de patiserie italiană.
Indiferent pe ce meridian al lumii este băgat la cuptor, aroma cozonacului se simte mai
ale se Paști și de Crăciun. Prin miezul fraged și prin umplutura fină, cozonacul cu mac
vrăjește pe oricine.
Combinația dintre aluatul clasic și aluatul cu cacao dă naștere unui cozonac special, iar
stafidele fac ca aroma cozonacului să fie una deosebită.
3.2. Calculația costurilor prin Metoda Direct-Costing la BOBILOR COMEX SRL
3.2.1. Analiza Cost-Volum-Profit la societatea BOBILOR COMEX SRL în luna
februarie 2015
BOBILOR COMEX SRL obține în urma procesului tehnologic, în luna februarie 2015,
printre altele, trei produse: pâine albă, cozonac cu mac și cozonac cu cacao și stafide. Pentru
aceste produse se cunosc următoarele date:
a) cantități recepționate: – pâine albă: 3240 bucăți;
– cozonac cu mac: 840 bucăți;

– cozonac cu cacao și stafide: 600 bucăți.
b) cantități vândute: – pâine albă: 3215 bucăți;
– cozonac cu mac: 835 bucăți;
– cozonac cu cacao și stafide: 590 bucăți.
c) costul normat: – pâine albă: 2,60 Lei/bucată;
– cozonac cu mac: 7,82 Lei/bucată;
– cozonac cu cacao și stafide: 6,10 Lei/bucată.
d) prețul de vânzare: – Preț de vânzare pâine albă = 4,36 Lei/bucată;
– Preț de vânzare cozonac cu mac = 12,40 Lei/bucată;
– Preț de vânzare cacao și stafide = 10,54 Lei/bucată.
Cheltuielile efectuate în cursul lunii februarie 2015 sunt conform tabelului următor:
Tabelul nr. 3.2.1. Cheltuielile efectuate în cursul lunii februarie
Cheltuieli dupăvariația în raportcu volumulproducțieiCheltuieli dupănatura lorCheltuieli variabile Cheltuieli fixe TOTAL
(LEI) Pâine albăCozonac cu
macCozonac cu
cacao și
stafideComune
secțiilorAdministr.
Făină albă2737,80600,60429,000,000,003767,40
Ulei 0,00310,80222,000,000,00532,80
Sare 13,772,862,040,000,0018,67
Zahăr 0,00371,28265,200,000,00636,48
Zahăr vanilat 0,00520,80372,000,000,00892,80
Lămâi 0,00109,0377,880,000,00186,91
Mac 0,002394,000,000,000,002394,00
Cacao 0,000,00255,000,000,00255,00
Stafide 0,000,00480,000,000,00480,00
Drojdie567,00294,00210,000,000,001071,00
Materiale
consumabile0,000,000,0070,2912,0082,29
Combustibil 0,000,000,002760,000,002760,00
Materiale
pentru
ambalat97,2025,2018,0000140,40
Energie499,38153,12100,12520,00267,381540,00
Apă180,95159,05115,2095,0029,80580,00
Salarii3320,001250,00830,001000,00950,007350,00
CAS (15,8%)524,56197,50131,14158,00150,101161,30
CASS (5,2%)172,6465,0043,1652,0049,40382,20
CFS
(0,5%)16,606,254,155,004,7536,75
Fond de risc
(0,25%)8,30 3,122,072,502,3718,36
Concedii și
indemnizații
(0,85%)28,2210,627,058,508,0762,46
Fond de
garantare 8,303,122,072,502,3718,36
25

salarii
(0,25%)
Amortizare
cuptor
electric 0,000,000,00335,930,00335,93
TOTAL8174,726476,353566,085009,721476,2424703,11
Sursa: prelucrare proprie după informațiile de la societatea BOBILOR COMEX S.R.L.
ANALIZA COST-VOLUM-PROFT (CVP)
1.Costul efectiv unitar :
2. Contribuția unitară brută la profit :
Prin fiecare bucată vândută din pâinea albă aceasta generează o contribuție brută la
profit de 1,48 lei/bucată, fiecare bucată vândută din cozonacul cu mac generează o contribuție
brută la profit de 2,30 lei/bucată, iar fiecare bucată vândută din cozonacul cu cacao și stafide
generează o contribuție brută la profit de 2,56 lei/bucată.
3. Contribuția brută globală :

Dacă contribuția brută unitară pentru pâinea albă este de 1,48 lei/bucată, contribuția
brută globală a pâinii albe este de 4758,20 lei. Dacă contribuția brută unitară pentru cozonacul
cu mac este de 2,30 lei/bucată, contribuția brută globală a cozonacului cu mac este de 1920,50
lei. Dacă contribuția brută unitară pentru cozonacul cu cacao și stafide este de 2,56 lei/bucată,
contribuția brută globală a cozonacului cu cacao și stafide este de 1510,40 lei.
În concluzie cele trei produse sunt rentabile, cu o contribuție de acoperire pozitivă.
4. Rezultatul pe total unitate :

În condițiile actuale de producție și vânzare pentru cele trei produse analizate,
activitatea societății se încheie cu un profit de 1703,14 lei.
5. Punctul de echilibru (Pragul de rentabilitate):
În medie, fiecare produs vândut generează o contribuție la profit de 1,76 lei/bucată.
Societatea trebuie să producă și să vândă 3685 bucăți pentru ca rezultatul să fie zero.
Orice bucată de produs peste acest prag aduce societății profit, la fel cum orice bucată de
produs sub acest prag aduce societății pierdere.
6. Greutatea specifică :
7. Punctul de echilibru pe produs :
Pentru a avea rezultatul zero societatea trebuie să producă și să vândă 2543 bucăți
pâine albă, 663 bucăți cozonac cu mac și 479 bucăți cozonac cu cacao și stafide.
8. Cifra de afaceri critică :
Cifra de afaceri:

exprimă punctul de echilibru al societății exprimat în unități monetare. Societatea BOBILOR
COMEX SRL trebuie să vândă peste 20775,01 lei pentru a obține profit.
27

9. Factorul de acoperire :
Purtătorul de cost cel mai rentabil este pâinea albă deoarece are factorul de acoperire
cel mai mare (37,00%).
Factorul de acoperire global arată că aproximativ 31% din valoarea produselor
vândute poate să acopere cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate.
10. Coeficientul de siguranță :
Volumul producției fabricate și vândute în condițiile date la entitatea economică
BOBILOR COMEX SRL poate să scadă cu 20%. Orice scădere peste acest prag va face ca
societatea să intre în zona pierderilor.
Această modalitate de calcul stabilește riscul ca societatea să devină neprofitabilă.
Societatea BOBILOR COMEX SRL are o rată a marjei de siguranță de 20%, deci aproximativ
20% din actuala activitate asigură un rezultat pozitiv.
11. Intervalul de siguranță :

Acest indicator exprimă în unități monetare cu cât pot sa scadă vânzările fără ca
societatea să intre în zona pierderilor. Deci, vânzările societății nu pot să scadă cu mai mult de
5449,99 lei.
12. Indicele de prelevare :
Comparând valoarea indicelui de prelevare (24,73%) cu valoarea factorului de
acoperire global (31,22%), se observă că sunt necesare 24,73% din vânzări pentru acoperirea
cheltuielilor fixe.

13. Coeficientul de volatilitate (levierul operațional) :
Acest indicator exprimă procentul variației rezultatului pentru o variație în procente a
cifrei de afaceri.
3.2.2. Analiza Cost-Volum-Profit la societatea BOBILOR COMEX SRL în luna
februarie 2016
BOBILOR COMEX SRL obține în urma procesului tehnologic, în luna februarie 2016,
printre altele, trei produse: pâine albă, cozonac cu mac și cozonac cu cacao și stafide. Pentru
aceste produse se cunosc următoarele date:
a) cantități recepționate: – pâine albă: 3850 bucăți;
– cozonac cu mac: 970 bucăți;
– cozonac cu cacao și stafide: 840 bucăți.
b) cantități vândute: – pâine albă: 3825 bucăți;
– cozonac cu mac: 950 bucăți;
– cozonac cu cacao și stafide: 800 bucăți.
c) costul normat: – pâine albă: 4,35 Lei/bucată;
– cozonac cu mac: 10,55 Lei/bucată;
– cozonac cu cacao și stafide: 8,40 Lei/bucată.
d) prețul de vânzare: – Preț de vânzare pâine albă = 5,50 Lei/bucată;
– Preț de vânzare cozonac cu mac = 12,50 Lei/bucată;
– Preț de vânzare cacao și stafide = 11,00 Lei/bucată.
Cheltuielile efectuate în cursul lunii februarie 2016 sunt conform tabelului următor:
Tabelul nr. 3.2.2. Cheltuielile efectuate în cursul lunii februarie
Cheltuieli dupăvariația în raportcu volumulproducțieiCheltuieli dupănatura lorCheltuieli variabile Cheltuieli fixe TOTAL
(LEI)
Pâine albăCozonac cu
macCozonac cu
cacao și
stafideComune
secțiilorAdministr.
Făină albă2937,80700,60459,000,000,004097,4
Ulei 0,00320,80256,000,000,00576,8
Sare 17,324,864,750,000,0026,93
Zahăr 0,00475,28395,200,000,00870,48
Zahăr vanilat 0,00750,80495,000,000,001245,8
Lămâi 0,00207,05102,880,000,00309,93
Mac 0,002924,000,000,000,002924,00
Cacao 0,000,00335,000,000,00335,00
Stafide 0,000,00506,200,000,00506,2
Drojdie 667,00320,80240,900,000,001228,70
Materiale 0,000,000,0085,7916,120101,91
29

consumabile
Combustibil 0,000,000,002870,000,002870,00
Materiale
pentru
ambalat107,9242,5221,1800171,62
Energie 539,94215,31120,10590,00381,651847,00
Apă 210,80209,05195,15105,0039,80759,80
Salarii8000,002000,002500,002100,00900,0015500,00
CAS (15,8%)1264,00316,00395,00331,80142,202449,00
CASS (5,2%) 416,00104,00130,00109,2046,80806,00
CFS
(0,5%)40,0010,0012,5010,504,5077,50
Fond de risc
(0,25%)20,005,006,255,252,2538,75
Concedii și
indemnizații
(0,85%)68,0017,0021,2517,857,65131,75
Fond de
garantare
salarii
(0,25%)20,005,006,255,252,2538,75
TOTAL14308,808628,076202,616230,641543,2236913,30
Sursa: prelucrare proprie după informațiile de la societatea BOBILOR COMEX S.R.L.
ANALIZA COST-VOLUM-PROFT (CVP)
1.Costul efectiv unitar :
2. Contribuția unitară brută la profit :
Prin fiecare bucată vândută din pâinea albă aceasta generează o contribuție brută la
profit de 1,79 lei/bucată, fiecare bucată vândută din cozonacul cu mac generează o contribuție
brută la profit de 3,61 lei/bucată, iar fiecare bucată vândută din cozonacul cu cacao și stafide
generează o contribuție brută la profit de 3,62 lei/bucată.
3. Contribuția brută globală :

Dacă contribuția brută unitară pentru pâinea albă este de 1,79 lei/bucată, contribuția
brută globală a pâinii albe este de 5880,15 lei. Dacă contribuția brută unitară pentru cozonacul
cu mac este de 3,62 lei/bucată, contribuția brută globală a cozonacului cu mac este de 3429,50
lei. Dacă contribuția brută unitară pentru cozonacul cu cacao și stafide este de 3,62 lei/bucată,
contribuția brută globală a cozonacului cu cacao și stafide este de 2896,00 lei.
În concluzie cele trei produse sunt rentabile, cu o contribuție de acoperire pozitivă.
4. Rezultatul pe total unitate :
În condițiile actuale de producție și vânzare pentru cele trei produse analizate,
activitatea societății se încheie cu un profit de 4431,79 lei.
5. Punctul de echilibru (Pragul de rentabilitate):
În medie, fiecare produs vândut generează o contribuție la profit de 2,18 lei/bucată.
Societatea trebuie să producă și să vândă 3565 bucăți pentru ca rezultatul să fie zero.
Orice bucată de produs peste acest prag aduce societății profit, la fel cum orice bucată de
produs sub acest prag aduce societății pierdere.
6. Greutatea specifică :
7. Punctul de echilibru pe produs :
31

Pentru a avea rezultatul zero societatea trebuie să producă și să vândă 2425 bucăți
pâine albă, 606 bucăți cozonac cu mac și 535 bucăți cozonac cu cacao și stafide.
8. Cifra de afaceri critică :
Cifra de afaceri:

exprimă punctul de echilibru al societății exprimat în unități monetare. Societatea BOBILOR
COMEX SRL trebuie să vândă peste 21222,57 lei pentru a obține profit.
9. Factorul de acoperire :
Purtătorul de cost cel mai rentabil este cozonacul cu cacao și stafide deoarece are
factorul de acoperire cel mai mare (32,90%).
Factorul de acoperire global arată că aproximativ 37% din valoarea produselor
vândute poate să acopere cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate.
10. Coeficientul de siguranță :
Volumul producției fabricate și vândute în condițiile date la entitatea economică
BOBILOR COMEX SRL poate să scadă cu 36,30%. Orice scădere peste acest prag va face ca
societatea să intre în zona pierderilor.
Această modalitate de calcul stabilește riscul ca societatea să devină neprofitabilă.
Societatea BOBILOR COMEX SRL are o rată a marjei de siguranță de 36,30%, deci
aproximativ 42% din actuala activitate asigură un rezultat pozitiv.

11. Intervalul de siguranță :

Acest indicator exprimă în unități monetare cu cât pot sa scadă vânzările fără ca
societatea să intre în zona pierderilor. Deci, vânzările societății nu pot să scadă cu mai mult de
12094,93 lei.
12. Indicele de prelevare :
Comparând valoarea indicelui de prelevare (23,33%) cu valoarea factorului de
acoperire global (36,63%), se observă că sunt necesare 23,33% din vânzări pentru acoperirea
cheltuielilor fixe.
13. Coeficientul de volatilitate (levierul operațional) :
Acest indicator exprimă procentul variației rezultatului pentru o variație în procente a
cifrei de afaceri.
3.2.3. Analiza Cost-Volum-Profit la societatea BOBILOR COMEX SRL în luna
februarie 2017
Societatea BOBILOR COMEX SRL obține în urma procesului tehnologic, în luna
februarie 2017, printre altele, trei produse: pâine albă, cozonac cu mac și cozonac cu cacao și
stafide. Pentru aceste produse se cunosc următoarele date:
a) cantități recepționate: – pâine albă: 4050 bucăți;
– cozonac cu mac: 945 bucăți;
– cozonac cu cacao și stafide: 905 bucăți.
b) cantități vândute: – pâine albă: 4025 bucăți;
– cozonac cu mac: 930 bucăți;
– cozonac cu cacao și stafide:900 bucăți.
c) costul normat: – pâine albă: 4,05 Lei/bucată;
– cozonac cu mac: 10,75 Lei/bucată;
– cozonac cu cacao și stafide: 8,60 Lei/bucată.
d) prețul de vânzare: – preț de vânzare pâine albă = 5,50 Lei/bucată;
– preț de vânzare cozonac cu mac = 12,50 Lei/bucată;
33

– preț de vânzare cacao și stafide = 11,00 Lei/bucată.
Cheltuielile efectuate în cursul lunii februarie 2017 sunt conform tabelului următor:
Tabelul nr. 3.2.3. Cheltuielile efectuate în cursul lunii februarie
Cheltuieli dupăvariația în raportcu volumulproducțieiCheltuieli dupănatura lorCheltuieli variabile Cheltuieli fixe TOTAL
(LEI)
Pâine albăCozonac cu
macCozonac cu
cacao și
stafideComune
secțiilorAdministr.
Făină albă 3901,8870,60520,000,000,005291,40
Ulei 0,00445,80276,000,000,00721,80
Sare 19,006,866,050,000,0031,91
Zahăr 0,00504,28475,200,000,00979,48
Zahăr vanilat 0,00790,80524,000,000,001314,80
Lămâi 0,00217,05122,880,000,00339,93
Mac 0,002984,000,000,000,002984,00
Cacao 0,000,00355,000,000,00355,00
Stafide 0,000,00546,200,000,00546,20
Drojdie 689,00332,80252,900,000,001274,70
Materiale
consumabile0,000,000,0089,7918,12107,91
Combustibil 0,000,000,002998,890,002998,89
Materiale
pentru
ambalat110,9245,5226,1800182,62
Energie 611,04235,37105,70245,00391,651588,76
Apă 110,92100,7599,1585,4049,80446,02
Salarii8000,002000,002500,002100,00900,0015500,00
CAS (15,8%)1264,00316,00395,00331,80142,202449,00
CASS (5,2%) 416,00104,00130,00109,2046,80806,00
CFS
(0,5%)40,0010,0012,5010,504,5077,50
Fond de risc
(0,25%)20,005,006,255,252,2538,75
Concedii și
indemnizații
(0,85%)68,0017,0021,2517,857,65131,75
Fond de
garantare
salarii
(0,25%)20,005,006,255,252,2538,75
TOTAL15369,688990,836480,515998,931565,2238405,17
Sursa: prelucrare proprie după informațiile de la societatea BOBILOR COMEX S.R.L.
ANALIZA COST-VOLUM-PROFT (CVP)
1.Costul efectiv unitar :

2. Contribuția unitară brută la profit :
Prin fiecare bucată vândută din pâinea albă aceasta generează o contribuție brută la
profit de 1,71 lei/bucată, fiecare bucată vândută din cozonacul cu mac generează o contribuție
brută la profit de 2,99 lei/bucată, iar fiecare bucată vândută din cozonacul cu cacao și stafide
generează o contribuție brută la profit de 3,84lei/bucată.
3. Contribuția brută globală :

Dacă contribuția brută unitară pentru pâinea albă este de 1,71 lei/bucată, contribuția
brută globală a pâinii albe este de 6882,75 lei. Dacă contribuția brută unitară pentru cozonacul
cu mac este de 2,99 lei/bucată, contribuția brută globală a cozonacului cu mac este de 2780,70
lei. Dacă contribuția brută unitară pentru cozonacul cu cacao și stafide este de 3,84 lei/bucată,
contribuția brută globală a cozonacului cu cacao și stafide este de 3456,00 lei.
În concluzie cele trei produse sunt rentabile, cu o contribuție de acoperire pozitivă.
4. Rezultatul pe total unitate :
În condițiile actuale de producție și vânzare pentru cele trei produse analizate,
activitatea societății se încheie cu un profit de 5555,30 lei.
5. Punctul de echilibru (Pragul de rentabilitate):
În medie, fiecare produs vândut generează o contribuție la profit de 2,24 lei/bucată.
Societatea trebuie să producă și să vândă 3376,85 bucăți pentru ca rezultatul să fie
zero. Orice bucată de produs peste acest prag aduce societății profit, la fel cum orice bucată de
produs sub acest prag aduce societății pierdere.
35

6. Greutatea specifică :
7. Punctul de echilibru pe produs :
Pentru a avea rezultatul zero societatea trebuie să producă și să vândă 2330 bucăți
pâine albă, 540 bucăți cozonac cu mac și 507 bucăți cozonac cu cacao și stafide.
8. Cifra de afaceri critică :
Cifra de afaceri:

exprimă punctul de echilibru al societății exprimat în unități monetare. Societatea BOBILOR
COMEX SRL trebuie să vândă peste 25021,99 lei pentru a obține profit.
9. Factorul de acoperire :
Purtătorul de cost cel mai rentabil este cozonacul cu cacao și stafide deoarece are
factorul de acoperire cel mai mare (34,90%).
Factorul de acoperire global arată că aproximativ 30% din valoarea produselor
vândute poate să acopere cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate.

10. Coeficientul de siguranță :
Volumul producției fabricate și vândute în condițiile date la entitatea economică
BOBILOR COMEX SRL poate să scadă cu 43%. Orice scădere peste acest prag va face ca
societatea să intre în zona pierderilor.
Această modalitate de calcul stabilește riscul ca societatea să devină neprofitabilă.
BOBILOR COMEX SRL are o rată a marjei de siguranță de 43%, deci aproximativ 43% din
actuala activitate asigură un rezultat pozitiv.
11. Intervalul de siguranță :

Acest indicator exprimă în unități monetare cu cât pot sa scadă vânzările fără ca
societatea să intre în zona pierderilor. Deci, vânzările societății nu pot să scadă cu mai mult de
18640,51 lei.
12. Indicele de prelevare :
Comparând valoarea indicelui de prelevare (17,32%) cu valoarea factorului de
acoperire global (32,30%), se observă că sunt necesare 17,32% din vânzări pentru acoperirea
cheltuielilor fixe.
13. Coeficientul de volatilitate (levierul operațional) :
Acest indicator exprimă procentul variației rezultatului pentru o variație în procente a
cifrei de afaceri.
3.3. Tabloul de bord – SC BOBILOR COMEX SRL
BOBILOR COMEX SRL utilizează tabloul de bord pentru măsurarea performanței
societății. Acest instrument de măsurare a performanței permite managerilor să dispună în
timp real de o viziune sintetică asupra principalilor indicatori privind întreprinderea și mediul
de afaceri, în vederea luării deciziilor aflate în cadrul componenței lor.
37

Grafice de mai jos reprezintă evoluția cifrei de afaceri, a profitului/pierderii, a
datoriilor, și a numărului de salariați din ultimii ani. Totodată este reprezentată și evoluția
cheltuielilor totale respectiv a veniturilor totale în anii 2015-2016.
Pentru cele trei produse la care am efectuat analiza cost-volum-profit (pâine albă,
cozonac cu mac și cozonac cu cacao și stafide) voi arăta ponederea acestora în totalul
produselor fabricate pe o lună, respectiv evoluția cheltuielilor variabile și a cheltuielilor fixe
aferente celor trei produse, pe lunile februarie 2015, februarie 2016 și februarie 2017.
A.1. Evoluția cifrei de afaceri, a profitului/pierderii înregistrate și evoluția datoriilor în
ultimii ani la BOBILOR COMEX SRL30
Figura 3.3.1. – Evoluția cifrei de afaceri, a profitului/pierderii înregistrate și evoluția datoriilor
pe anii 2013-2016
Sursa: prelucrare proprie
Se observă o scăzut a cifrei de afaceri de la 361570 lei în anul 2013, la 310043 lei în anul
2016. Profitul și datoriile înregistrează și ele o scădere.
A.2. Evoluția numărului de angajați în ultimii ani la BOBILOR COMEX SRL31
Figura 3.3.2. – Evoluția numărului de angajați în anii 2013-2016
Sursa: prelucrare proprie
Numărul de angajați ai societății a scăzut de la 8 salariați în anul 2013, la 6 salariați în anul
2016.
B. Venituri totale și cheltuieli totale înregistrate de BOBILOR COMEX SRL în anii
2015-201632
Figura 3.3.3. – Venituri și cheltuieli totale Figura 3.3.4. – Venituri și cheltuieli totale
înregistrate în anul 2015 înregistrate în anul 2016
Sursa: prelucrare proprie
30http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 07.09.2017
31http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 07.09.2017
32http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, accesat la data de 07.09.2017

În anul 2015 veniturile totale depășesc cheltuielile totale, societatea înregistrând un profit de
25719 lei. În anul 2016 situația se schimbată, societatea înregistrând o pierdere de 94 lei.
C. Structura celor trei produse (pâine albă, cozonac cu mac și cozonac cu cacao și
stafide) în total producție, pe luna februarie 2015,februarie 2016 și februarie 2017 la
BOBILOR COMEX SRL
Figura 3.3.5. – Cantități obținute (bucăți) Figura 3.3.6. – Cantități feb. 2016
în luna februarie 2015

Figura 3.3.7. – Cantități obținute (bucăți) în luna
Februarie 2017
Sursa: prelucrare proprie după informațiile obținute din calculația costurilor prin Metoda
Direct-Costing efectuată pe lunile februarie 2015, februarie 2016 și februarie 2017
În luna februarie 2015 s-au obținut 3240 bucăți pâine albă, 840 bucăți cozonac cu mac și 600
bucăți cozonac cu cacao și stafide. Celelalte produse obținute de către societate au fost în
număr de 4080 bucăți, totalul producției obținute în luna februarie 2015 fiind de 8760 bucăți.
În luna februarie 2016 s-au obținut 3850 bucăți pâine albă, 970 bucăți cozonac cu mac și 840
bucăți cozonac cu cacao și stafide. Celelalte produse obținute de către societate au fost în
număr de 5482 bucăți, totalul producției obținute în luna februarie 2016 fiind de 11142
bucăți.În luna februarie 2017 s-au obținut 4050 bucăți pâine albă, 945 bucăți cozonac cu mac
și 905 bucăți cozonac cu cacao și stafide. Celelalte produse obținute de către societate au fost
în număr de 5680 bucăți, totalul producției obținute în luna februarie 2017 fiind de
11580bucăți.
D. Evoluția cheltuielilor fixe și a cheltuielilor variabile aferente celor trei produse
analizate la BOBILOR COMEX SRL în perioada februarie 2015, februarie 2016, februarie
2017
39

Figura 3.3.8. – Evoluția cheltuielilor fixe și a cheltuielilor variabile în perioada februarie
2015- 2016 –2017
Sursa: prelucrare proprie după informațiile obținute din calculația costurilor prin Metoda
Direct-Costing efectuată pe lunile februarie 2015, 2016 și 2017
Concluzii și propuneri
Indicatori furnizați de medota
Direct-Costing în luna februarie
2015Indicatori furnizați de medota
Direct-Costing în luna februarie
2016Indicatori furnizați de medota
Direct-Costing în luna februarie
2017
Costul efectiv unitar: Costul efectiv unitar: Costul efectiv unitar:
Contribuția unitară brută la
profit:Contribuția unitară brută la
profit:Contribuția unitară brută la
profit:
Contribuția brută globală:

Contribuția brută globală:

Contribuția brută globală:

Rezultatul de total unitate:
.Rezultatul de total unitate:
.Rezultatul de total unitate:
.

Punctul de echilibru (Pragul de
rentabilitate):
.Punctul de echilibru (Pragul de
rentabilitate):
.Punctul de echilibru (Pragul de
rentabilitate):
.
Greutatea specifică: Greutatea specifică: Greutatea specifică:
Punctul de echilibru pe produs: Punctul de echilibru pe produs: Punctul de echilibru pe produs:
Cifra de afaceri:
Cifra de afaceri:
Cifra de afaceri:

Cifra de afaceri critică:
.Cifra de afaceri critică:
.Cifra de afaceri critică:
.
Factorul de acoperire:
.Factorul de acoperire:
.Factorul de acoperire:
.
Coeficientul de siguranță:
.Coeficientul de siguranță:
.Coeficientul de siguranță:
.
Intervalul de siguranță:
.Intervalul de siguranță:
.Intervalul de siguranță:
.
Indicele de prelevare:
.Indicele de prelevare:
.Indicele de prelevare:
.
Levierul operațional:
.Levierul operațional:
.Levierul operațional:
.
În concluzie rolul contabilitații de gestiune și a calculației costurilor este unul foarte
important datorită rolului pe care informația de tip cost o joacă în procesul decizional în toate
fazele acestuia.
Cunoașterea constului de producție al fiecărui produs este importantă pentru unitatea
economică în procesul vânzării mărfurilor, aceasta urmărind recuperarea factorilor de
producție consumați în vederea asigurării resurselor necesare reproducerii produsului astfel
încât procesul de producție să aibă continuitate.
Calculele efectuate pe baza relației cost – volum – profit reprezintă un instrument al
conducerii societății, care poate fi folosit în scopul optimizării rezultatului activității
economice. Acest lucru este posibil prin determinarea influențelor pe care le are asupra
rezultatului, modificarea factorilor care au stat la baza stabilirii lui, respectiv prețul de
vânzare, volumul producției, cheltuielile variabile, cheltuielile fixe și structura producției.
41

Analizând contribuția brută la profit a celor trei produse (pâine albă, cozonac cu mac și
cozonac cu cacao și stafide) observăm că atât în luna februarie 2015, februarie 2016 cât și in
luna februarie 2017 cozonacul cu cacao și stafide are cea mai mare contribuție la profitul
societății.
Se poate observa că rezultatul pe total unitate a crescut în luna februarie 2016 față de luna
februarie 2015 cu aproximativ 2700 lei, iar in luna februarie 2017 față de luna februarie 2016
a creșcut cu aproximativ 1200 lei Acest lucru este datorat și faptului s-au produs și implicit s-
au vândut mai multe cantități din cele trei produsele analizate.
Pragul de rentabilitate a scăzut de la 3685 bucăți în luna februarie 2015 la 3377 bucăți
în luna februarie 2017, aspect favorabil pentru societate. Orice bucată de produs peste acest
prag aduce societății profit, la fel cum orice bucată de produs sub acest prag aduce societății
pierdere.
Cifra de afaceri critică arată punctul de echilibru al societății exprimat în unități
monetare. Aceasta arată peste ce prag trebuie să vândă societatea pentru a obține profit. Cifra
de afaceri critică a crescut de la 20775,01 lei în luna februarie 2015 ajungând în luna februarie
2017 la 25021,99 lei, aspect nefavorabil pentru societate.
În condițiile fabricării celor trei produse, purtătorul de cost cel mai rentabil în luna
februarie 2015 este pâinea albă deoarece are factorul de acoperire cel mai mare, în timp ce în
lunile februarie 2016 respectiv 2017 purtatorul de cost cel mai rentabil devine cozonacul cu
cacao și stafide.
Factorul de acoperire global arată în luna februarie 2015 că aproximativ 31% din
valoarea produselor vândute poate acoperi cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate, în luna
februarie 2016 acest indicator crește cu aproximativ 5 procente, aspect favorabil pentru
societate, iar în luna februarie 2017 acesta scade considerabil, fiind un aspect nefavorabil
pentru societate.
Intervalul de siguranță exprimă în unități monetare cu cât pot să scadă vânzările fără
ca societatea să intre în zona pierderilor. Acest indicator înregistrează o scădere, aspect
favorabil pentru societate.
Printre propuneri se numără și lansarea de produse noi (de exemplu prăjituri) care să
obțină succes pe piață. În mod normal aceasta ar trebui să fie o provocare permanentă pentru
managementul firmei BOBILOR COMEX SRL.
În condițiile în care concurența firmelor care produc produse de panificație a crescut
substanțial, este necesară o noua abordare a performanței managementului prin introducerea

în cadrul strategiei firmei a unor politici comerciale adaptate la noile cerințe existente pe
piață.
Consider că managementul societății analizate ar trebui să se axeze mai mult pe
inovare. Inovarea presupune o reacție rapidă și flexibilitate la schimbările pieței, inclusiv a
celor de mediu, câștigarea cotei de piață prin întâmpinarea mai bună a dorințelor clienților, și
creșterea substanțială a ratei de lansare a noilor produse.
Managerul este cel care vine în întâmpinarea cerințelor clientului iar atitudinea sa
trebuie să fie concentrată în primul rând spre satisfacția clientului în condiții de costuri reduse
pentru acesta, fără a neglija însă țintele de vânzare și, implicit obținerea performanței în
activitatea sa.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că societatea ar trebui să se axeze mai
mult pe partea de promovare a produselor pentru a crește eficiența economică a acesteia.
Consumatorii produselor de panificație devin tot mai pretențioși mai ales în privința
pâinii. Pentru menținerea nivelului de interes al consumatorilor, elementele precum varietatea
produselor, gustul, beneficiile din punct de vedere al sănătății, precum și menținerea
produselor proaspete pentru o perioadă cât mai mare de timp, trebuie avute în vedere când se
urmărește relația cu clienții.
Pentru creșterea eficienței economice, societatea trebuie să aibă în vedere modernizarea
echipamentelor tehnologice.
Pentru îmbunătățirea performanței, societatea trebuie să acorde o importanță deosebită
politicii de produse care să contribuie la creșterea calității produselor precum și introducerea
de produse noi care să contribuie la combaterea concurenței.
Urmărind cererile pieței și evoluția gusturilor consumatorilor prin lărgirea gamei de
produse, societatea ar putea oferii clienților produse gustoase și sănătoase.
Promovarea prin diferite metode ar permite dezvoltarea rapidă și rentabilă a produselor
vândute de scoietate. Promovarea prin activități de marketing ar creea și totodata ar stimula
cererea de consum.
O componentă intrinsecă a oricărui produs este ambalajul, acesta fiind considerat de
unii specialiști al cincilea P din mixul de marketing. Ambalajul furnizează informații despre
produs, captează atât atenția consumatorului cât și interesul acestuia de a cumpăra un produs.
Și în cazul produselor de panificație ambalajul are un rol imporntant în stimularea
consumului.
43

Bibliografie
Cărți:
1. Aslău Titus , Controlul de gestiune dincolo de aparențe, Editura Economică, București,
2001
2. Baciu Achim T. , Costurile, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
3. Briciu Sorin, Contabilitatea Managerială A Firmelor Din Comerț, Editura RISOPRINT,
Cluj-Napoca, 2005
4. Briciu Sorin, Actualități și perspective în contabilitatea de gestiune, Editura TipoMoldova,
Iași, 2012
5. Borza, A., Vereș, V., Management, Cluj-Napoca, Risoprint, 2005.
6. Caraiani Chirița și Dumitrana Mihaela, Contabilitate de gestiune și control de gestiune,
Editura InfoMega, București, 2005
7. Căpușneanu Sorinel, Elemente de management al costurilor, Editura Economică, București,
2008
8. Chadwick Leslie, Contabilitate de gestiune, Editura Teora, București, 1998
9. Cristea Horia, Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii , Editura MIRTON,
Timișoara, 1997
10. Ebbeken Klaus, Ladislau Possler și Ristea Mihai, Calculația și managementul costurilor,
Editura Teora, București, 2000
11. Epuran Mihail, Contabilitate și control de gestiune, Editura Economică, București, 1999
12. Florea Ștefan, Managementul financiar-contabil, Editura Europolis, Constanța, 1997
13. Ionașcu Ion, Filip Andrei Tiberiu, Mihai Stere, Control de gestiune, Editura Economică,
2003
14. Lazăr, I., Vereș,V., Management general, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003.
15. Radu Mariana, Contabilitate de gestiune, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010
16. Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune, Editura Universității din Oradea, 2010
17. Sgărdea Florinel Marian, Contabilitate managerială aprofundată, Editura ASE, București,
2011
Surse electronice:
1.http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html