Argument……………………………………………………………………………………………………………………….3… [602311]

1

2Cuprins
Argument……………………………………………………………………………………………………………………….3
CapitolulI-Articolul…………………………………………………………………………………………………….5
1.1Articolulcapartedevorbire…………………………………………………………………………………..5
1.2Articolulcamorfemalcategorieideterminării…………………………………………………………8
1.3Absențaarticolului……………………………………………………………………………………………..16
1.4Concluzii…………………………………………………………………………………………………………..18
CapitolulII-Prepoziția………………………………………………………………………………………………..20
1.1Definireșiclasificare………………………………………………………………………………………….20
1.2Valorișimodurideutilizarealeprepozițiilor…………………………………………………………24
1.3Analizaprepozițiilorpeșide……………………………………………………………………………….29
1.4Concluzii…………………………………………………………………………………………………………..33
CapitolulIII-Conjuncția…………………………………………………………………………………………….34
1.1Definireșiclasificare………………………………………………………………………………………….34
1.2Locuțiuniconjuncționale……………………………………………………………………………………..42
1.3Pronumeleșiadverbelerelative……………………………………………………………………………44
1.4Conjuncțiașiprepoziția……………………………………………………………………………………….46
1.5Concluzii…………………………………………………………………………………………………………..47
CapitolulIV-Studiudecaz:prepozițiacaunitatedotatăcusens………………………………….48
Concluzii………………………………………………………………………………………………………………………54
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………..56

3Argument
Gramaticalimbiiromânereprezintăundomeniufoartevastdecercetarecareadusla
aparițianumeroaselorcontroverseșiinterpretări,realizatedecătrespecialiștiiîndomeniupe
parcursulmaimultordecenii.Morfologia,oramurăagramaticii,vizeazăaspecteceținde
modificărialeclaselorlexico-gramaticale,devalorileșidefuncționareaacestoraîncomunicare.
Lucrareadefațăîșipropunesăanalizezeșisăprezinte,dinpunctdevederemorfologic,
numeroaseparticularitățialeelementelorcealcătuiesccategoriainstrumentelorgramaticale
(articolul,prepozițiașiconjuncția),precumșimodullordefuncționare,consultânddiverse
studiișilucrărielaboratepeparcursulmaimultorperioadedetimp.Deasemenea,intenția
acesteilucrăriestedeaexpuneasemănărileși,maiales,deosebirilecaracteristiceacestor
elementecareaucondusladiferiteinterpretări.Putemspunecălabazadecizieidearealiza
aceastălucraresecontureazătreiîntrebări:1.Caresunttrăsăturilespecificepentrucareaufost
denumiteinstrumentegramaticale?2.Cumsemanifestăacesteinstrumenteînrealizarea
comunicării?3.Princesedeosebescarticolul,prepozițiașiconjuncția?Răspunsurilevorfi
expuseîncuprinsulacesteilucrări,analizândfiecareunitateînparte.
Lucrareaestestructuratăînpatrucapitole,dintrecareprimeletreiexpunoanalizăteoretică,
iaralpatruleareprezintăunstudiudecazbazatpeanalizavalorilorsemanticepecareunele
prepozițiilepotdobândiîndiferitecontexte.
Primulcapitolestededicatarticolului.Ampornitdelaproblemaafirmăriiacestuiacaparte
devorbire.Multăvremearticolulafostintegratîntrecelezecepărțidevorbireautonome,curol
decuvântajutător,decideinstrumentgramatical.Însă,statutulsăudepartedevorbireautonomă
afostpuslaîndoialădecătrenumeroasestudii,printrecareși„Gramaticadebazăalimbii
române”(ediția2016).Aceastălucraredemonstreazăfaptulcăarticolulnupoatefuncționadecât
cuajutorulaltorelementeșii-auatribuitacestuiaaltefuncțiiprecumdenumireadepronume
semiindependent,avândfuncțiadedeterminant.Deasemenea,clasaarticolelorafostredusă,
articoleleposesiveșidemonstrativenumaisuntconsideratearticoleșinusemaiîncadreazăîn
celezececlaselexico-gramaticale.Părerilesuntîmpărțite:într-unstudiude-alsău,Drașoveanu
respingeteoriaconformcăreiaarticolulnehotărâtestedenumitpronumesemiindependent,iar
acestlucruvafianalizatîncuprinsulcapitolului.Unaltaspectdiscutatînlucrareadefațăîl
presupunefuncționareaarticoluluicamorfemalcategorieideterminăriiși,deasemenea,ce
influențeareacestaasupracomunicării(procesdesubstantivizareaaltorpărțidevorbire,al
treceriisubstantivelorcomunelasubstantivepropriișiinvers,aladverbializăriianumitor
substantiveetc.).

4Celde-aldoileacapitolvizeazăunaltinstrumentgramatical,careintră,spredeosebirede
articol,șiîncategoriaelementelorderelație,șianumeprepoziția.Suntanalizaterolulacesteia,
capacitateadeastabilirelațiidesubordonareîntrediversepărțidepropoziții,precumșimodul
defuncționare.Oatențiedeosebităs-aîndreptatasuprafaptuluicăprepozițiilepotdobândi
valorisemantice(elepotîndeplinirolulunorsemedespațialitate,temporalitate,modalitateetc.),
desigur,cuajutorulelementelorcucaresegrupează.
Capitolultreiseconcentreazăasupraconjuncției,unaltinstrumentgramaticalși,totodată,
unelementderelație.Întreconjuncțieșiprepozițieexistăasemănări,darșifoartemulte
deosebiri,astfelcă,unsubcapitolestededicatacestuiaspect.Deșiceledouăelementeauacelași
scop,deastabilirelațiiîntrediverseunități,suntcuvinteajutătoare,invariabile,sinsemantice,
elesuntdistincteprinnumeroaseparticularități:prepozițiilestabilescdoarraporturide
subordonare,întimpceconjuncțiilestabilescatâtraporturidesubordonare,câtșidecoordonare,
conjuncțiilepotaveaostrânsălegăturăcuverbul,impunândunanumitmodverbal,ceeace
prepozițianuofaceetc.
Studiuldecaz,carereprezintăcapitolulpatru,esterealizatînlegăturădirectăcucapitolul
dedicatprepoziției,urmărindvaloareasemanticăpecareuneleprepozițiilepotdobândiîn
diversecontexte.AceststudiuareînvederepunereaînpracticăateoriilorlansatedecătreIorgu
Iordan,VladimirRobu,DumitruIrimiașidecătre„GramaticaAcademiei”(ediția1966)
referitoarelasemanticaprepozițiilor.
Chiardacăînviațadezicuzinuacordămpreamareatențieacestorelemente,nutrebuie
omisăimportanțalorîncomunicareși,maiales,într-oanalizăgramaticală.Articolul,prepoziția
șiconjuncțiajoacăunrolesențialîntransmitereacâtmaiclarășimaiprecisăainformațiilor.De
asemenea,elenutrebuieneglijateînanalizamorfo-sintacticăadiverselorpărțidevorbirecu
careacesteainteracționează,precumșiînstabilirearelațiilordintrediverseunitățișipropoziții
(încazulelementelorderelație).

5CapitolulI-Articolul
1.1Articolulcapartedevorbire
Articolul,caorigine,dateazăîncădincelemaivechitimpuri,maiprecisdinsecolulal
VI-leaî.e.n,atuncicândafostintrodusdecătreoratorulgrecIsocrate(înGreciaAntică),alături
defilozofulgrecAnaximene.Elafostconstituitcaounitategramaticalălipsitădeunînțelesde
sinestătător.Maitârziu,însecolulIe.n,gramaticulRemmiusPalaemon,deoriginelatină,a
înlocuitarticolulcuinterjecția,faptpentrucarelimbalatinănudispunedeniciunelement
gramaticalnumit„articol”.Totuși,GheorgeConstantinescu-Dobridor,în„Morfologialimbii
române”,susținefaptulcăarticolulaluatnașteredinnoțiunigramaticalelatine,maiexact,din
pronumeledemonstrativlatin(făcândreferirelaarticolulhotărâtșilaarticolulposesiv-genitival)
șidinnumeralulcardinallatin(referindu-selaarticolulnehotărât).Înceeacepriveștearticolul
demonstrativ,Dobridorspunecăacesta„esteocreațieromâneascădinpronumeledemonstrativ
moștenit”.1
Înmajoritateagramaticilorșistudiilorgramaticalemaivechi,articolulestedefinitdreptun
instrumentgramaticalflexibil,sinsemantic,dependent,făcândpartedincelezececlase
lexico-gramaticale.2Auexistat,însă,diversecontroverseînlegăturăcurecunoaștereasaca
partedevorbire(înaceeașisituațiesituându-se,deasemenea,șinumeralul).Unadintre
problemelesemnalatede„GramaticaAcademiei”estefaptulcăarticolulhotărâts-arapropia
foartemultdeunsufix,deoarecearticolulșicuvântularticulatformeazăuncorpcomun.3Însă,
învorbire,seomitedemulteoripronunțareaarticoluluihotărâtenclitic„-l”(deexemplu,
cuvântul„pomul”sepoatepronunța„pomu”,cazîncaredesinența„u”esteceacarei-arputea
preluafuncția).Suntsituațiiîncareformaunuicuvântarticulat,prinlipsaarticoluluiîn
pronunțare,devineidenticăformeisalenearticulate.4(deexemplu,„zmeu”,cuvântnearticulatși
„zmeul”,cuvântarticulatcareînpronunțarepoatefi„zmeu”,diferențafăcându-sedoarprin
accentuareaunuisunet).
1Gh.Constantinescu-Dobridor,Morfologialimbiiromâne,Edițierev,EdituraVox,București,1996,p.31
2Gramaticalimbiiromâne,vol.I,EdițiaaII-a,rev,EdituraAcademieiRepubliciiSocialisteRomânia,București,1966,p.97
3Ibidem,p.32
4Ibidem

6„GramaticaAcademiei”(1966)rămânelaconcluziacă„articolulestedeciuncuvântșiprin
aceastaopartedevorbire;întrucâtareunconținutexclusivgramatical,elfacepartedin
categoriacuvintelorajutătoare,apărțilordevorbirecuroldeinstrumentgramatical”.5
„Gramaticadebazăalimbiiromâne”(ediția2016)demonstreazăfaptulcăarticolelenusunt
părțidevorbireautonome.Articolelehotărâteșinehotărâte(definiteșinedefinite)„se
subordoneazăclasei(sintactice)mailargiadeterminanților,avândroluldeintegrareînenunța
grupuluinominaldedeterminareaacestuia”6,funcțiasintacticăaarticolelorfiind,deci,de
determinant,iararticoleleposesive(genitivale)șidemonstrative(adjectivale)auprimitalte
valori,pelângăaceleadearticole.ÎnGBLR,al,cutoateformelesale,esteconsideratounitate
dependentă,dinpunctdevederesintacticșimorfologic,carenupoatefuncționadecâtcu
ajutorulaltorelemente,„unpronumenepersonaldetipspecial,cucaracteristicisintactice,
semanticeșimorfologiceproprii”7.TotînGBLR,acestuicuvânti-aufostatribuitemaimulte
interpretări8:
•„camarcăsintacticăpentrugenitiv”,atuncicândprezențasaesteobligatorieîncazul
încarenusepoziționeazăînstângasagenitivulsauunadjectivposesiv.
Ex:(această)floareasoțieimele
biroulacestaalșefuluimeu(încomparațiecubiroulșefuluimeu)
•capronumesemiindependent,caresesubstituieelementuluideterminat.Elapareîn
structurialăturideunadjectivposesiv(ex:Ainoștrisecunoscdinliceu.)saudeungrup
nominalîngenitiv(ex:AiIoanei/AieilocuiescînGrecia).
•caelementobligatoriuînformareanumeraluluiordinal(alpatrulea),care„nuare
legăturăcudeterminarea,funcțiadebazăaarticolului,ciesteunafixlexical”
Înstudiulsăudespreal,D.D.Drașoveanuanalizeazăsituațiacontroversatăaacestuicuvânt,
ajungândlaconcluziacăesteunpronumeposesivși,fiindun„regent,fiealunuiG1,fiealunui
Adjpos,nupoatefiluatîmpreunăcuacesta”9.Unprimargumentalfaptuluicăalestepronume,
constăînfaptulcăreproducesubstantivulîntoateipostazelesale(atuncicândînsintagmănu
esteprezentsubiectulsauobiectulposedat)10.
Ex:Alloraajunsdoctor.(substantivcufuncțiedesubiect)
Așază-telângăaiIoanei.(substantivcufuncțiedecomplementdeloc)
5Ibidem
6Gramaticadebazăalimbiiromâne,EdițiaaII-a,AcademiaRomână,EdituraUniversEnciclopedicGold,București,2016,p.
86
7Ibidem,p.126
8Ibidem,p.61,87
9D.D.Drașoveanu,Tezeșiantitezeînsintaxalimbiiromâne,EdituraClusium,1997,p.106
10Ibidem,p.102

7Maimult,Drașoveanuadmitefaptulcăaleste„extragenitival”,fiindunregental
genitivuluișinuunelementcomponentalacestuia,faptpentrucarenicidenumireadearticol
genitivalnuesterelevantă.11
Unaltargumentalvaloriiluialreiesedincomparațiaadjectivuluipronominal(presupusă
valoarealuial)cupronumele.Adjectivulseacordăîngen,numărșicazcusubstantivul/
obiectulposedat,pecând„al”primeștedoargenulșinumărul.12
Ex:prietenide-aităi(cazAc)șiprieteniaităi(cazN)
Deasemenea,înexempleprecum:câineleestealtău,tăuesteunadjectiv,iaracestase
acordăcual,ceeacerezultăfaptulcăalnupoatefitotunadjectivcăreiasăisesubordoneze.
Înceeacepriveștedenominațiadepronumesemiindependentpecaremaimultestudiio
propunpentrual(printrecare:GBLR,GALR),aceastaestecontestatădecătreDrașoveanu,
afirmândcă„nuareniciunînțelessintactic:elpoatefitermenregentșiatunciestetotal
nedependent,saupoatefitermensubordonatșiatunciestetotaldependent”13.
Articoluldemonstrativ(sauadjectival)areoconotațiestrânslegatădepronumele
demonstrativcarezultatalfaptuluicădescindedinacesta.Elafostdenumitînnoileedițiiale
gramaticilordreptunpronume(saudemonstrativ)semiindependent,îndeplinindfuncția
sintacticădedeterminant.Celnupoatefuncționanicielsingur,ciarenevoiedeocompletare,
fiindunsubstitut(asemeneaunuipronume).14
Ex:Acelate-asunat.-Celdeacolote-asunat.
GBLRîiatribuiedemonstrativuluitreivalori,caredepinddeconstituențiisăi15:
1.valoarepronominală:atuncicândelementulcaresepoziționeazădupăcelnupoate
funcționafărăacesta.Astfel,celpoateformaostructurăcuajutorul:
•unuiadjectiv;
Ex:Celobraznicaplecat.(copilul)
•unuigrupprepozițional;
Ex:Ceacusucesteamea.(cana)
•unuiadverb;
Ex:Celdeacasăestealtău.(caietul)
•unuipronume;
Ex:Celdelavoimi-aplăcutfoartemult.(cadoul)
•uneipropozițiirelative.
Ex:Ceacarete-ajignitnuavenit.(fata)
11Ibidem,p.102-103
12Ibidem,p.104
13Ibidem,p.103
14Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.138
15Ibidem,p.139-140

8Astfel,celesteconsiderat„unsubstitutpur”16deoareceînlocuieșteunsubstantivdefinit,
careafostadusîndiscuțieanteriorsaucarepoatefisubînțeles.
2.valoareadjectivalăcufuncțiededeterminantemfatic(careîntăreșteelementuldefinit),
atuncicândsubstantivulseaflăînaintealuicel.
Ex:Fataceafrumoasălocuieștepeaceastăstradă.
3.celmaipoateaveavaloareadjectivalăatuncicândconstituentulaflatdupăacestapoate
funcționașifărăel.Estecazulasocieriiluicelcunumeralecardinalesauordinale,carenu
însoțescunsubstantiv.
Ex:Ceinouăauofilit.(trandafirii)
Celde-altreileaacâștigatcelmaimicpremiu.(participant,câștigător)
Numelepropriievindențiazăcelmaibinefuncțiademonstrativăaluicel(ex:Prâsleacel
voinic,AlexandrucelBunetc.),celmarcândgraduldecunoaștere.Articoluldemonstrativmai
poateintraîncomponențanumeralelorordinale(ex:ceade-acinceaconcurentă,celde-al
nouăleavisetc.).Deasemenea,articoluldemonstrativmaiesteconsideratdreptun„morfem
specificalgraduluideintensitateșidecomparațiesuperlativ,marcândcomparativulde
superioritate/superlativulrelativ”17(ex:maiinteresant/celmaiinteresant,maicopilăros/celmai
copilăros).
Înconcluzie,încădelagramaticileluiIorguIordan,VladimirRobu,„Limbaromână
contemporană”șiIonCoteanu,„Gramaticadebazăalimbiiromâne”,semergepeinterpretarea
articoluluicamorfem.Articoleleposesiv(genitival)șidemonstrativaufostinterpretatediferitși
și-aupierdutvaloareadearticol,căpătândnoivalorigramaticalecarepotfianalizate
independent,precumșinoifuncțiisintactice.Deasemenea,elenusemaiîncadreazăîncelezece
claselexico-gramaticale,cumobișnuiausăseintegrezeîntrecut.Cutoateacestea,încăsemai
poatevorbidesprearticoleposesive(genitivale)șidesprearticoledemonstrative(adjectivale)
pentrucădoarînșcolisuntstudiateastfel.
1.2Articolulcamorfemalcategorieideterminării
Înlimbaromână,existăcincitipuridearticol,șianume:articolulzero(lipsaarticolului),
articolulhotărât,nehotărât,posesiv(genitival)șidemonstrativ(adjectival).Acestesubclaseale
articoluluicontribuielaschimbareacategorieilexico-gramaticalealecuvintelor.Optica
tradiționalădeinterpretareaarticoluluis-aschimbat.Articolelehotărâtșinehotărâtaufost
16Ibidem,p.139
17IorguIordan,VladimirRobu,Limbaromânăcontemporană,EdituraDidacticășipedagogică,București,1978,p.362

9denumite,înlimbaromână,„morfemealecategorieideterminăriiabstracte”.18Această
denumireprovinedinfaptulcăceledouăarticolenufuncționeazăniciodatăsingure,nuausens
lexical(și,deasemenea,nuaducinformațiiadiționaledinpunctdevederelexical)șiaparțin
claseideterminanților.Dobridorrealizeazăunstudiualarticolelorîncalitatedemorfeme:el
afirmăcăexistă19:„morfemegramaticale,sintetice,dependente,continue,nedisociabile”,făcând
referirelaarticolelenehotărâte,și„morfemegramaticalesegmentale,analitice,dependenteși
disociabile”,referindu-selaarticolelenehotărâte.Diferențadintreceledouăestedată,pelângă
pozițialorfațădecuvânt,șidefaptulcăunelearticolepermitintercalăriîntreeleșicuvântul
însoțit:articoleleencliticenupermitintercalări,elealcătuindcusubstantivuluncorpcomun(de
exemplu:masa,pomul,prietenul),pecândarticoleleprocliticepermitintroducereaunor
adjectivesaunumeraleordinaleîntrearticolșisubstantiv(deexemplu,uncopil-unneastâmpărat
copil,unprofesor-unaldoileaprofesor).Deasemenea,celedouăunitățiauprimitdenumireade
articoledefinite(hotărâte)șiarticolenedefinite(nehotărâte),iarînfuncțiedevaloareapecareo
îndeplinesc,elesuntdeterminantedefiniteșideterminantenedefinite.
Înviziuneaunorgramaticieni,articolulesteconsideratdreptun„morfemdedeterminare
minimală”,întrucâtacestanuarîndepliniofuncțieindependentă,iarsubstantivulîmpreunăcu
articolulconstituieo„sintagmăprimară”,astfelcăsubstantivuleste„determinatminimal,adică
individualizatîndiferitegrade,fărăcaaceastădeterminaresăadaugesintagmeisemelexicaleîn
plus”.20Articolulestevăzutcă„seprezintăcaunsistemdemorfeme-grameme”21pentrufaptul
căestesinsemanticșipentrucă„participălaindividualizareanumeluiîntr-omăsurămultmai
maredecâtcelelaltedeterminante”22.Categoriadeterminării,relizatăprinarticol,îndeplinește
treivalori:substantivulnearticulat(cuarticolzero,valoaredenedeterminat),substantivînsoțit
dearticolproclitic(adicăvaloarededeterminatnedefinit)șisubstantivînsoțitdearticolenclitic
(valoarededeterminatdefinit).Întreceletreivalorisecreeazăanumiteopozițiide
determinare24:
nedeterminat-determinatnedefinit
ex:cal-uncal
nedeterminat-determinatdefinit
ex:cal-calul
determinatnedefinit-determinatdefinit
ex:uncal-calul.
18Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.32
19Ibidem,p.34
20IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.355
21Ibidem
22Ibidem
24Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.34

10Înconcluzie,determinareaestedefinită,atuncicândsintagmareprezintăunobiectcunoscut
vorbitorilorșinedefinită,atuncicândestemaipuțincunoscut.Nedeterminareafacecanoțiunea
exprimatădesubstantivsăsemanifesteindependentde„opozițiacunoscut/necunoscut”.25
Aceastapoateacționaatâtobiectiv(ceeacedesemnează,pelângăfuncțiasintactică,șiovaloare
semantică),câtșisubiectiv(undeintervinedetașareasubiectuluiînlegăturăcunoțiunea
exprimatădesubstantiv).Astfel,nedeterminareaintroducesubstantivulînenunțînformasa
originală,intactă.26Marcareanedeterminăriiserealizeazăprinintermediuluimorfemuluiø(ex:
pisică,pom,copil,câineetc.).
Determinareapermitesubstantivuluisăconturezealteformedecâtceleindependente,
proprii,astfelîncâtsegenereazășinoifuncțiisintactice.PecândDobridorvorbeștede
„determinaredefinită”și„determinarenedefinită”,DumitruIrimiaapeleazăladenumirilede
„determinareminimă”și„determinaremaximă”.Determinareaminimăesterecunoscutăprin
utilizareaarticoluluinehotărât(cutoateformeleflexibileînfuncțiedegen,număr,caz),iar
determinareamaximăesteindicatădearticolulhotărât(deasemenea,cutoateformelepecarele
preia).27
În„Morfologialimbiiromâne”,Gh.ConstantinescuDobridorrealizeazăunstudiual
articolelorîncalitatedemorfeme.Înceeacepriveștearticolelehotărâteșinehotărâte,Dobridor
leatribuieoseriedefuncții,pebazacăroraserealizeazășioclasificareamorfemelor.Astfel,
gramaticianulvorbeștedespre„funcțiisimultane”,curolulde„morfemalcategoriei
determinării”,încarenumărulopozițiilorsediminuează,și„funcțiiexclusivnon-determinative”,
încareniciunadintreceletreiopozițiinusemairealizează.28Funcțiilesimultaneclasifică
articoleleastfel29:
•„morfemalcazului”-presupunefaptulcăatâtarticolulhotărât,câtșicelnehotărâtau
formevariabileînfuncțiedegen,numărșicaz;
articolnehotărât/articolhotărât
caz N Ac G D
nrsg pl sg pl sg pl sg pl
Muninginer
/inginerulniște
ingineri
/ingineriiun
inginer
/inginerulniște
ingineri
/ingineriiunuiinginer
/ingineruluiunor
ingineri/
inginerilorunuiinginer
/ingineruluiunor
ingineri/
inginerilor
25DumitruIrimia,Gramaticalimbiiromâne,EdițiaaIII-arev,EdituraPolirom,București,2008,p.59
26Ibidem
27Ibidem,p.61-62
28Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.36
29Ibidem

11Fofloare
/floareanișteflori
/florileofloare
/floareanișteflori
/florileuneiflori/
floriiunorflori
/floriloruneiflori
/floriiunorflori
/florilor
Nunpopor/
poporulniște
popoare/
popoareleunpopor/
poporulniște
popoare/
popoareleunuipopor/
poporuluiunor
popoare/
popoarelorunuipopor/
poporuluiunor
popoare/
popoarelor
•„morfemalcazuluișialsubstantivizării”-camorfemlexical,articolulhotărâtarerolulde
asubstantivizaaltepărțidevorbire,fiinddenumit„clasificatorsubstantival”:
a.adjective:atuncicândunadjectivestearticulat,acestaîșischimbăclasa
lexico-gramaticalădevenindsubstantiv,ceeaceimplică,deasemenea,șischimbareacazuluișia
funcțieisintactice.
Ex:Băiatulrăutăciosl-asupărat.(adjectiv,funcțiasintacticădeAtribut,cazulAcuzativ)
Răutăciosull-asupărat.(substantivcomun,funcțiasintactiădeSubiect,cazNominativ)
Seobservăfaptulcă,înacestcaz,adjectivulpreiaarticoluldeținutdesubstantivulcareîl
precedă.
b.adverbe:
Ex:Timpulatrecutgreu.(adverb)
Greulatrecut.(substantivcomun)
c.pronume:
Ex:Eumergacasă.(pronumepersonal)
„Euîmicauteulmeu!”(substantivcomun)
(MarinPreda,„Moromeții”,vol.II)
d.numerale:
Ex:Astăziamluatnotașaselalimbalatină.(numeral)
Șaselepecarel-amluatlalimbalatinămi-ascăzutmedia.(substantivcomun)
e.interjecții:
Ex:Of!Iarmergemlașcoală.(interjecție)
S-aduslamamasașiși-aspustotoful.(substantivcomun)
f.verbelamodurilegerunziușiparticipiu:
Ex:Suferinddecancer,nuamaipututcontinuastudiile.(verblamodulgerunziu)
Suferindulaajunslaspitaluldeurgențe.(substantivcomun)
MirceaEliadeestecititdecătreelevi.(verblaparticipiu)
Cititull-aajutatsăuitedeprobleme.(substantivcomun).
DumitruIrimiavorbeșteșidespreosubstantivizareaunitățilorfonetice,referindu-sela
sunetesaulitere30:
30DumitruIrimia,op.cit.,p.343

12Ex:Îiestegreusăpronunțeț-ul.(litera,sunetulț)
Articolulnehotărât,camorfemalsubstantivizării,nuestefoartefolositsauestefolositmai
puținspredeosebiredecelhotărât,pecareîlîntâlnimmultmaides.
Ex:unnuștiuce,unnuștiucum,unaltul,unoarecare,undu-te-vino,unintrând,un
suferind,unbătut,unverdemaiînchisetc.
„Pentrucă-ntoatăaeifăptură
E-unnuștiucumș-unnuștiuce”.
(MihaiEminescu,„De-ortreceanii)
Amcititcartea„Unalbastruinfinit”,acăreiautoareesteLuanneRice.
Mi-așfidoritunrozmaipalpentruaceastărochie.(onuanță)
Articolelenehotărâteun,osepotconfunda,înunelecazuri,cunumeralelesaucu
adjectivelepronominale.Putemidentificavaloarealorcuajutorulunorinformațiiadiționale,
careseregăsescînsintagmadincarefacparte;altminteri,estegreudefăcutdistincțiaîntre
aceastea.Există,totuși,normecuajutorulcăroraleputemdelimitavalorile:deexemplu,uneste
numeralatuncicândînapropierealuiseregăsescaltenumerale;estearticolatuncicândpluralul
corespunzătorîiesteniște,șiadjectivpronominalatuncicândpluralulesteunii/unele(depinzând
totodatădecontextuldat).
Ex:Nuavemniciunpix,niciofoaie.(numeralcardinal)
Unelevaluatastăzinotapatru.(articolnehotărât).
Unstudentavenit,altulaplecat.(adjectivpronominal).
•„morfemalcazuluișimorfemaltreceriisubstantivelorpropriilasubstantivecomune”-
atuncicândsubstantivelepropriisuntarticulatecuunarticolprocliticsauenclitic,acesteasuferă
transformări,devenindsubstantivecomune,„procedeudenumitantonomază”31;
Ex:Dintretoțibăieții,Andreis-atransformatîntr-unadevăratDonjuan.
Donjuan-ulnuavenitastăzilașcoală.
UnBacoviasegăseștegreuînzilelenoastre.
Încazul„funcțiilorexclusivnon-determinative”,celetreiopozițiinusemairealizeazădeloc,
deaceeaelesuntdiferitedefuncțiiledemorfemalcategorieideterminării.Articoleleseclasifică
astfelîn32:
•„morfemalcazuluișielementformativ”(doarîncazularticoluluihotărât);
Încalitateadeconstituentlexico-gramatical,articolulhotărâtencliticpoatefacepartedin
structuraunorpronume(deex.îndânsul,dânsa),înviziunealuiDobridor33șiavechilor
31Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.93
32Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.36-37
33Ibidem,p.36

13gramatici34.ÎnnouagramaticăaAcademiei,grupuriledelitereceintrăîncomponențaacestor
cuvintesuntdenumite„formanțiomonimicuarticoluldefinit”,ceseregăsescînstructuramai
multorpronume,numerale,prepoziții,aunornumepropriietc.șinusuntconsideratearticole
hotărâte.35LafelseîntâmplășiîncazulunitățilordenumitedeDobridor„morfemealeopoziției
decaz”36,prezentelasubstantivelepropriifeminine.
Ex:„dânsul,unul,vreunul,altul,niciunul,prima,întâia,împotriva,contra,înfața,
înăuntrul,Maria,Ioana”37etc.
•„morfemaltreceriisubstantivelorcomunelasubstantiveproprii”-substantivelecomune
devinsubstantivepropriiatuncicândcuvântulnumaidesemneazăunlucrugeneral,ci,ca
substantivpropriu,poatereprezentanumeleuneipersoane,porecle,numeleuneireviste,
toponimeetc.,acestlucrurealizându-sedoarcuajutorularticoluluihotărât38;
Ex:Luncile,Tineretulliber,Zâna-Zorilor,Carul-Mare,ValeaOltului,Ciobanul,
Ardeleanul,Margareta,Narcisaetc.
•„morfemaladverbializăriisubstantivelorcedenumescnoțiunitemporale”(cazîncaredoar
articolulhotărâtcontribuielaacestproces)-dinaceastădenumirereiesefaptulcăsubstantivele
careauînțelestemporaldevinadverbeatuncicândelesuntînsoțitedearticolhotărât;
Ex:Varamergemînvacanță.
ÎnnoapteadeCrăciunmergemlacolindat.
Marțeasețindoarpatruoredecurs.
•„morfemalprepoziționalizăriiadverbelor”(fiindcazuldoararticoluluihotărât)-atunci
cânduneleadverbesaulocuțiuniadverbialesuntarticulateenclitic,cuarticolhotărât,elese
transformăînprepoziții,respectivlocuțiuniprepoziționale;
Ex:Eivorsămeargătotînainte.(adverb)
ÎnainteaAneimaierau2fetelarând.(prepoziție)
Și-auluatbiletecasăsteaînfață,înprimulrând.(locuțiuneadverbială)
L-auîntâlnitpeAndreiînfațaFacultățiideLitere.(locuțiuneprepozițională)
Înacestcaz,diferențadintreadverbșilocuțiune,respectivlocuțiuneadverbialăși
prepozițională,pelângăprezențaarticolului,estedatădefaptulcăadverbeleșilocuțiunile
adverbialeauofuncțiesintactică,întimpceprepozițiileșilocuțiunileprepoziționalenu
îndeplinescniciofuncțiesintactică,cisesubordoneazăcuvintelorpecareleînsoțesc.
34Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.101-102
35Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.93-94
36Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.36
37Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.93-94
38Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.37

14Înlimbaromânăveche,articolulhotărâtmaiîndeplineaofuncție,șianume:„element
formativînpronumeleinterogativ-relative”39(ex:„carele,carea,carii,carile”40).Însă,învarianta
nouăalimbii,aceastăfuncțieadispărut,articolulieșinddefinitivdinstructuraacestorpronume:
care.
Deșiarticolulhotărâtseaflădeobiceilasfârșitulunuicuvânt,existăsituațiiîncareeleste
proclitic,pozițiespecificăpentrucazuriledativșigenitiv,„undeeste,defapt,doaromarcăa
cazuluirespectiv,uneoriobligatorie”(deex:luiIonuț,luiIngrid,luiaprilie,luinenea),„iar
alteoriopțională,înconcurențăcuformadeG.D.articulatăencliticaaceluiașicuvânt(deex:
tatei/luitata)sauaunuisubstantivgenericîntr-operifrază(deex:echipeiDinamo/lui
Dinamo)”.41Astfel,articolulluipoateesteprocliticatuncicândelseaflă42:
•înainteaunornumedepersoane,degenulmasculin:luiȘerban,luiCălin,luiDanieletc;
•înainteatermenilorcedenumescgradelederudenie(degenulmasculin):tată,frate,văr,
nepotetc.:luitata,înlocdetatălui,luifrate-său,înlocdefrateluisău,corectșiliterarfiind,
însă,ceade-adouaformă;
•înainteaunornumedepersoanefeminine:luiAlice,luiSophie,luiCarmen,luiIngridetc.
Articoluluiprocliticîimaisuntatribuitedouăfuncțiișianume:funcțiadeposesie(articolul
posesiv)șiofuncțiedemonstrativă(articoluldemonstrativ).
Articolulposesivpoateintraîncompozițiapronumelorposesiveșianumeralelorordinale.
Deasemenea,poateînsoțisubstantivulîncazulgenitiv(deundemaipoartășidenumireade
genitival)șiadjectiveleposesive(deundedenumireașifuncțiadeposesie).
Ex:Jucăriapecareaistricat-oesteamea.
AlDoileaRăzboiMondialaînceputpedatade1septembrie1939.
Rochițeleceauculoareaturcoazsuntaleverișoareinoastre.
Ocartede-anoastrăs-arătăcitprintrerafturi.
Funcțiadeposesieaarticoluluicuprindevalorinon-determinativecarezultatalfaptuluică
elnuaratădacăobiectulpecareîlînsoțeșteestecunoscutsaunuvorbitorilor,iardeterminarea
nuesteafectatăînniciunfel.43Camorfemlexical,articolulposesivareroluldeaschimba
categoriamorfologicăaelementelor,maiprecis,deasubstantiviza.Aceastătrecereesteposibilă
atuncicândapareorelațiedesubstituire,făcândreferirelacontextede„înrudire,apartenență”.44
Ex:AiMarieis-audussăvizitezemuzeul.(părinții)
Aițăriiaupornitlaluptă.(luptătorii,soldații)
39Ibidem
40Ibidem
41MioaraAvram,Gramaticapentrutoți,EdițiaaIII-a,EdituraHumanitas,București,2001,p.98
42Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.104
43Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.39
44DumitruIrimia,op.cit.,p.344

15Posesiaconducelaînfăptuireafuncțieidedeterminare,fiindspecificășipronumeluiposesiv
șicazuluidativ.Morfemulal„realizeazăaceastăfuncțiedemorfemaldeterminăriicând
substantivulîngenitivprecedăsubstantivul-centrualsintagmei”.45
Ex:Almeupuloverafostcumpăratdelaunmagazincunoscut.
Alsoareluirăsăritmi-aamintitdediminețilepetrecutelamare.
Articoluldemonstrativ(adjectival)seregăsește,îngeneral,întresubstantivulhotărâtși
determinant(carepoatefiadjectivalsausubstantival,fiindînsoțitdeoprepoziție,articol
adjectivaldenumindu-sedinacestcontext).
Ex:copilulcelagitat,căsuțaceadelemn,MirceacelMare,SfântulIoancelNouetc.
(genul,numărulșicazulsuntpreluatedelasubstantivulpecareîldetermină).
Funcțiadeterminativăpecareoîndeplineștepoatevaria,depinzânddeelementeleîntrecare
sepoziționează.Atuncicândînainteasaseaflăunsubstantivșidupăelunadjectiv,„funcțiasa
determinativăesteștearsă,neconcludentă”.46
Ex:băiatulrâzgâiat-băiatulcelrâzgâiat
Diferențadintreceledouăsintagmeestedatădoardeovagănotădemonstrativă,„dublând
articolulhotărâtencliticpecareîlpresupunecunecesitate”.47
Atuncicândregăsimarticoluldemonstrativîntredouăsubstantive(aldoileafiindînsoțitde
prepoziție),funcțiadeterminativăestemultmaiaccentuată.48
Ex:scaunulcellemnos-scaunulceldelemn
Folosireaprepozițieideesteimportantăpentruevidențiereaconotațieidemonstrative,ceea
ceîiconferășiovaloareadjectiv-pronominală.Deaicirezultăfaptulcăcelseapropiefoarte
multdestructurașiînțelesuladjectivuluipronominaldemonstrativ(ex:scaunulcelde
lemn-scaunulaceladelemn).Dacădinacestcontextseeliminăsubstantivulregent,iar
articolulapareînconstrucțiedoarcuadjectivulcareîlînsoțește,celvadeveniun„morfemal
substantivizăriiadjectivuluișiunmorfemalflexiuniicazuale”.49
Ex:Îlvoialegepecellemnos.
Așdorisă-iadaugoculoareceluilemnos.
Deasemenea,elpoatedeveniunastfeldemorfemșiatuncicândînsoțeștenumeralele
(cardinalesauordinale)careauovaloaresubstantivală(ex:Ceizeceauluatonotădetrecere.).
45Ibidem,p.64
46Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.42
47Ibidem
48Ibidem
49Ibidem

16Alăturareaarticoluluicunumeraleleevidențiazășimaimultfuncțiademonstrativă,spre
deosebiredecazulasocieriicuadjectivele.ElpoatelipsidincombinațiadeN-Ac,darnuacelași
lucruseîntâmplășiîncazulG-D,undeprezențasaestenecesară.50
Ex:(Cei)doinus-auprezentatlaședință.(N-Ac)
Pe(cei)doinui-amîntâlnitlaședință.(N-Ac)
Celordoinulis-acomunicatoraîntâlnirii.(G-D)
Atuncicândalăturidenumeraleapareunsubstantivpecareacesteasă-ldetermine,
acestanusemaipoatenumimorfemalsubstantivizării,ciîșipăstreazădoarînsușireade
morfemalflexiuniicazuale.51
Ex:(Cei)doicolegiauplecatînexcursie.
(Celde)-alpatruleacandidatnus-aprezentatlaalegeri.
Articoluldemonstrativcareajutălaformareagradelorsuperlativrelativdeinferioritateșide
superioritatealeadjectivelorșiadverbelor,setransformăîn„morfemalsuperlativuluirelativ”.52
Ex:carteaceamaicitită/ceamaicitităcarte
aajunscelmaitârziu/celmaitârziuaajuns
Procesuldesubstantivizareaarticoluluidemonstrativserealizeazăprinintermediulelipsei53
(ex:Ceisilitoriauluatnotemari.-studenții;Ceidelateatruaujucatopiesăscrisăde
Shakespeare.-actorii).„Unelesintagmesubstantivizateprinarticoldemonstrativaudevenit,
prinîntrebuințare,locuțiunisubstantivale:celdepecomoară,Celdesus”.54
1.3Absențaarticolului
Dupăcumammaimenționatîntr-unsubcapitolanterior,lipsaarticoluluisenoteazăcu
ajutorulmorfemuluiø,faptceindică„nedeterminarea(saudeterminareaø)”55Astfel,
determinareasubstantiveloresteindicatăprinalteunitățilexico-gramaticale:adjective
demonstrative(aceastăpisică),adjectiveposesive(formuleconjuncte:frate-meu),pronume
personalîncazuldativ(formeconjuncte:parte-mi-parteamea).Nedeterminareaseproducela
ambeletipuridenumăr,substantivulsituându-seîncazurilenominativșiacuzativ.Atuncicând
substantivuliaformelecazurilorgenitiv,dativșivocativ,nusepoatevorbidespre
nedeterminare,primeledouăaflându-seîntr-orelațiedeincompatibilitatecuaceastăvaloare,iar
50Ibidem,p.43-44
51Ibidem,p.44
52Ibidem
53DumitruIrimia,op.cit.,p.344
54Ibidem
55Ibidem,p.61

17vocativulnuesteinclusînopozițiileacesteicategorii.56Nearticulareasubstantivuluipoatefi
evidențiatășideelementeledeterminanteceseaflăînainteasa(ex:frumosulstejar,ceamai
isteațăfată)sauprinfaptulcăsubstantivulnuareniciodeterminare.57
Referitorlafuncțiilesintactice,suntsituațiiîncarenumărulsubstantivuluinearticulatnu
esteremarcabil(poatefifolositatâtlasingular,câtșilaplural)șisituațiiîncareaceastă
distingerepoatecăpătaanumitedificultăți.Deexemplu,atuncicândsubstantivulnearticulat
îndeplineștefuncțiasintacticădenumepredicativ,elementpredicativsuplimentar,apozițiesau
complement(detimp,delocsaudemod),esteirelevantdacăformasaestedesingularsaude
plural.58
Ex:Elestemedic./Eisuntmedici.
Afostnumitdirector./Aufostnumițidirectori.
Celsupărat,băiatul,nuamaiplecatacasă./Ceisupărați,băieții,nuaumaiplecat
acasă.
Pedealtăparte,atuncicândsubstantivulnearticulatcapătăfuncțiasintacticădesubiect,
poatefifolositlanumărulsingulardoarînanumitesituații:atuncicândseaducîndiscuție
fenomenealenaturiisaustărimeteorologice(ex:ecald,efrig),stăriomenești(ex:mi-erușine,
mi-efoame),construcțiipartitive(ex:Zahărestepuțin).Substantivulnearticulatsepoateregăsi,
totuși,șilaplural,îndeplinindfuncțiasintacticădesubiect(ex:Acoloînvațăstudenți).59
Substantivulnearticulatsepoateregăsiîncontexteîncarenuestefolositcorectdinpunctde
vederegramatical,însă,fiindvorbadestructurifixe,elîșipăstreazăforma:deexempluîncazul
proverbelor(Corblacorbnuscoateochii,Dardindarsefacerai)saualsubstantivelorproprii
(Verde-Împărat,Gelu-Voievod).60
Absențasauprezențaarticoluluipoatemarca„valorileunuiinstrumentgramatical:ca
adverbdecomparațieseconstruieștenumaicusubstantivearticulate,întimpcecaprepoziție,
cusensulîncalitatede,dreptseconstruieștecusubstantivenearticulate”61.
Ex:catata/cauntată/catată
castudenții/caniștestudenți/castudenții
Astfel,„distincțiadispareînconstrucțiaîncaresubstantivulintrodusdecaesteurmatdeo
prepozițieatributivăcuce;caadmiteaiciatâtlipsaarticolului,câtșiarticolulnehotărât”62.
Existăgrupăriîncaresubstantivulpoateapăreaatâtarticulat,câtșinearticulat,ambele
situațiifiindfolositecorect.Uneori,eleauacelașiînțeles(ex:aducere-aminte/aducerea-aminte,
56Ibidem
57MioaraAvram,op.cit.,p.107
58Ibidem,p.108
59Ibidem
60Ibidem
61Ibidem,p.110
62Ibidem

18nebăgaredeseamă/nebăgareadeseamă,„subpretextcă/subpretextulcă”63etc.),alteoricu
sensuridiferite(ex:aaveamânălungă,referitorlamărimeamâiniișiaaveamânălungă,adică
afihoț).Înaltesituații,acestegrupărisefolosescdiferit(„dinpunctdevedere”sefoloseșteîn
combinațiecuunadjectiv,deexemplu:dinpunctdevederejuridic,iar„dinpunctuldevedere”
seutilizeazăîmpreunăcuungenitiv,deexemplu:dinpunctuldevederealprofesorilor).64
Lipsaarticoluluisemairemarcăatuncicândacestaesteprecedatde65:
•„adjectiveinvariabileprecum:asemenea,așa,atare”;
Ex:asemeneaobicei,așastudent,ataretipdemașină
•„adjectiveledemonstrative:acest,acel,celălalt”,însă,cândacesteasepoziționeazădupă
substantiv,elprimeștearticolhotărât;
Ex:acestbunic/buniculacesta
acelcopac/copaculacela
•numeralcardinalsauordinal;
Ex:alpatruleaceas,douăfoietc.
•„cât,câtă,câți,câtva,câtăva,câtorva,oricât,oricâtă,oricâți,oricâte,de:niciun,nicio,
niște”66;
Ex:oricâtătreabă,cătorvapersoane,niciunban,niciofloareetc.
•deprepoziție(fărădeterminant)67.
Ex:încabană,delașcoală,pepământetc.
1.4Concluzii
Articolul,consideratuninstrumentgramatical,alăturideprepozițieșideconjuncție,
prezintăuneledeosebirifațădeacestea,chiardacăsuntplasateînaceeașiclasășisunt
consideratesinsemanticeșilipsitedeconținutlexical.Înprimulrând,prepozițiașiconjuncția
suntelementederelație,unrolpecarearticolulnu-lîndeplinește.Deasemenea,articolulesteun
elementvariabil,îșischimbăformaînfuncțiedegen,numărșicaz,pecândlaprepozițieșila
conjuncțienuesteposibilăoasemeneaoperație.Însă,toateacesteunități,articolulșielementele
derelație,suntconsiderateinstrumentegramaticaledeoareceseregăsescdoarînsistemul
gramaticalallimbiiși„auroluldeaasiguratrecereaunitățilorlexicaleîntermenisintactici,a
unitățilorsintacticededezvoltareinferioarăînunitățisintacticededezvoltaresuperioarăîn
63Ibidem,p.109
64Ibidem
65Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.101
66IonCoteanu,Gramaticadebazăalimbiiromâne,EdituraAlbatros,București,1982,p.119
67Ibidem,p.120

19structuramorfo-sintacticăatextuluilingvistic”.68Dacăîmprimulcapitolamobservatcumse
manifestăarticolulcainstrumentgramatical,înurmătoarelecapitolevafidescrisă
funcționalitateaelementelorderelațiecainstrumentegramaticale.
68DumitruIrimia,op.cit.,p.342

20CapitolulII-Prepoziția
1.1Definireșiclasificare
Prepozițiareprezintăounitateintegratăîntrepărțiledevorbire,esteneflexibilăși,dinpunct
devederesintactic,eanuesteanalizatăindependent,ciîmpreunăcualtepărțidepropoziție.
Denumireaprovinedinlatinesculpraepositio,-nis,careînseamnă„punereînainte,punereîn
frunte”69,deunderezultășipozițiasafrontalăînsintagme.Rolulsăuestedeacreaolegătură
întrepărțiledepropoziție,precumșirelațiiledintreacestea(relațiedesubordonare),decieste
„uninstrumentgramaticalderelație”.70Celemaimultedintrecuvintelecuroldeprepozițiesunt
moștenitedinlimbalatină(precumde,din,în,laetc.),fiinddenumitedreptprepozițiiprimare,
alteles-auformatînlimbaromână(princompuneresauprinconversiune).71
Conversiuneapropozițiilorderivă,decelemaimulteori,dinadverbe,careși-auschimbat
clasagramaticalăprinarticularecuarticolhotărâtenclitic:
Ex:înapoi(adverb)-înapoia(prepoziție)
împrejur(adverb)-împrejurul(prepoziție)
Alteprepozițiirezultă,deasemenea,dinsubstantive(ex:grație)saudinverbelamodul
participiu.(ex:datorită).
Înfuncțiedeformă,prepozițiilesepotstructuraîntreigrupări:
•prepozițiisimple:la,spre,a,cu,dintreetc.,acesteafiindneanalizabile;
•prepozițiicompuse(carereprezintăalăturareaadouăsaumaimulteprepozițiisimple):de
peste,desub,pânăla,depelângăetc;
•locuțiuniprepoziționale-aceasteaconținunansambludecuvinte„caracterizateprin
unitatesemanticășiunitatefuncțională”72,alcătuitedintr-oprepozițieșiopartedevorbire:în
ceeaceprivește,cuprivirela,încazul,pedeasupra,îndreptuletc.
Sintagmacarecuprindeoprepozițienecesităprezențaaîncădoitermeni,fiindposibilă
realizarearelațieidesubordonare.Acestlucrupoatefidemonstratcuajutorulprobeicomutării
cuzero73,careseaplicădoarîncazulunuisingurtermen,celcarepoatefuncționaindependent
încomunicare,ceade-adouaporțiuneasintagmeicerânduntermenregent.
69Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.320
70IorguIordan,VladimirRobu,op.cit,p.510
71MioaraAvram,opcit.,p.265
72DumitruIrimia,op.cit.,p.346
73IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,Structuramorfologicăalimbiiromânecontemporane,Editura
Științifică,București,1976,p.276

21Ex:dinsintagmafațademasă,fațaesteelementulcarepoateacționaindependent,pecând
demasătrebuieînsoțitdeunelementregent.
Dinacestexperimentalomiteriitermenuluidenotășidiferențarelaționalăaprepozițieicu
fiecaretermenînparte.Astfelcă,legăturadintreprepozițieșiparteaulterioarăestemai
accentuată,deoarecefărăaceastăsintagmanuaraveasens(careeste,deasemenea,șielementul
subordonat).
Ex:dinsintagmamergemlabunici,sepoateomitelabunici,darnuesteposibilălipsa
primuluitermensaualprepoziției(mergemlasaumergembunicinuausens).
Prepozițiaîmpreunăcutermenulsubordonatmanifestăoautonomiedatoratăfaptuluică
schimbareaelementelorprininversiuneesteposibilă.74
Ex:putemspuneșimergemlabunicișilabunicimergem,darnuputemspunemergem
bunicila,deunderezultăfaptulcăprepozițiașitermenulsubordonatnufuncționeazăseparat,ci
dependent.
Aceastălegăturădintreprepozițieșitermenulsubordonatconducelaanumitenormeîn
vederearealizăriiunuigrupsintacticșimorfologic75:atuncicândavemstructurasubstantiv/
pronume+prepozițieesteobligatoriefolosireaunuicazaparte(ex:de,la,cucercazulAc,
contra,asupra,înainteacazulG,conform,datorităcazulDetc.),verblainfinitiv+prepoziție
impunefolosirealuia(ex:pentruavorbi).Încazulîncareprepozițiaesteurmatădeoaltă
prepozițiesaudeoconjuncție,sepoatevorbidespreosintagmăincompletă,fiindnecesară
completareacualtecuvintepentruaconstituiunîntregcuvaloaresemantică(fațădecazurileîn
caredupăprepozițieseplasează,deexemplu,unsubstantiv,unadverb,unverbsauunpronume,
valoareasemanticăfiindîndeplinită,fărăsănecesitealțitermenipentruconstituireaei).Astfel,
sintagmelecaresuntcompusedintr-oprepozițieurmatădealtăprepozițiesaudeoconjuncție
„suntconsiderateechivalentealeacestorașidenumiteprepoziții,respectivconjuncțiicompuse
saulocuțiuniconjuncționalesauprepoziționale”.76
Ex:s-aduspânăla(magazin),„aluptatpentruca(săobținărezultatebune)”77
Faptulcăprepozițiaseaflăîntr-orelațiemaiapropiatăcudeterminantul,poateconducela
clasificareaprepozițiilorșidupăcriteriuldistribuțiiloracestora(relațiilepecareleîntreprinde)78:
•prepoziție+substantiv/pronume/numeral:înacestecontextepotfifolositetoatetipurile
deprepozițiișilocuțiuniprepoziționale,maipuținprepozițiapânăcareaparedoarîn
construcțiileîncaresubstantivulsausubstitutulconțineoaltăprepozițiesaucândesteutilizatcu
74Ibidem
75Ibidem,p.277
76Ibidem
77Ibidem
78GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,
Limbaromânăcontemporană,Edițierev.șiad.,Edituradidacticășipedagogică,București,1985,p.272-273

22valoareadverbială.(deex:Conducemașinapânălaaeroport,dupăcaremergecuavionul./A
stattreazpânădimineațacasă-șifacătema.).Înacestecombinații,prepozițiareprezintă„marca
raportuluidesubordonare”79carezultatalfaptuluicăgrupulnominalseaflăîncazulacuzativși
poateîndeplinifuncțiilesintacticedeatributsaucomplement,creându-seastfelraportulde
subordonarefațăderegentulsău.
•prepoziție+verblainfinitiv/verblasupin(de,spre,pentru,după,la,aetc.);
Ex:Mergefărăavorbi./Deciziadeanuparticipalaconcursne-aîntristat.(prep.+inf.)
Ne-amduslaculesdeprune./I-amcumpăratnepoateimeleocartedecolorat.(prep.+
supin)
Prepozițiaaesteconsiderată„omarcăredundantăamoduluiinfinitiv”,avândînvedere
faptulcămarcadebazăesteceacareseschimbăînfuncțiedeconjugare,iarprepozițiadeeste
„marcadebazăamoduluisupin”,celedouăprepozițiifiinddenumiteprepoziții-morfem,chiar
dacăseconstatăpleonasmul.80
•prepoziție+adjectiv:esteoconstrucțieîntâlnitămairarșisealcătuieștedoarcu
prepozițiiledeșidin.Aici,funcțiapecareoprimeșteprepozițiaestede„marcăaraportuluide
subordonareînprepoziție,introducândparteadepropozițiereprezentatăprinadjectivul
respectiv”81.
Ex:Andreeaestecazăpadadealbă.
Dinpoliticosceera,s-afăcutobraznic.
•prepoziție+adverbsaulocuțiuniprepoziționalecareajutălaformareacomplementelor
circumstanțialeopoziționale,cumulativeșideexcepție.(de,pe,până,din,înloc(de),(în)afară
de,pelângăetc.).Înacestcaz,prepozițianumaiprimeștevaloareademarcădeoarece„nu
marcheazăcategoriigramaticaleșiniciraporturisintactice,cifuncțielexicală,fiindunelement
constitutivalperifrazeloradverbiale”82.
Ex:Fatadedincoloestesoramea.
Aatașatfiladeasupraînlocdesubcaiet.(seformeazăcomplementulcircumstanțial
opozițonal)
Pelângăfaptulcănui-aspusadevărulamaișisupărat-o.(seformeazăcomplementul
circumstanțialcumulativ)
Areexamenetoatăsăptămâna,înafarădemarți.(seformeazăcomplementul
circumstanțialdeexcepție).
79C.Dimitriu,Gramaticalimbiiromâneexplicată.Morfologia,EdituraJunimea,Iași,1979,p.358
80Ibidem,p.361
81Ibidem,p.360
82Ibidem

23Înurmaacesteiclasificări,seconstatăfaptulcăprepozițiilesegrupeazășiconstituie,decele
maimulteori,ungrupgrupnominal,rezultândfaptulcă„prepozițiaesteuninstrumentde
subordonareprinexcelențănominală”83.
Altecriteriideclasificaremaisuntconsiderateceleînfuncțiedecazșidearticularecare
depinddecuvântulprecedatdeprepoziție(doarîncazulgrupărilornominale,cusubstantiveși
substitutelesale).Astfel,înfuncțiedecazulpecareîlposedăcuvântul,prepozițiilecerșiele
automaturmătoarelecazuri:
•acuzativ,înacăruicategoriesefolosescmajoritateaprepozițiilorșialocuțiunilorcarese
terminăcuprepoziție;
Ex:laserviciu,lângășcoală,fărăinițiativă,dintreelevi,pentruconcurs,pelângăsubiect,
înafarădefete,etc.
•genitiv,ceconstituiefolosireaprepozițiilorșilocuțiunilorprepoziționaleprecum:contra,
dincauza,împotriva,dedesubtul,împrejurul,asupra,înfața,înafaraetc.
Ex:înfațafacultății,dedesubtulcoperții,dincauzaviolenței,împotrivaprotestelor,etc.
Înunelecircumstanțe,prepozițiilecaresefolosescînmodnormalcugenitivul,sepotaflași
încazuldativ,atuncicândprecedăformeneaccentuatealepronumeluipersonal(ex:înapoia-ți,
asupra-ți,etc.),iarcândprecedăpronumeposesive,încazulacuzativ(ex:înapoiavoastră,
asupravoastră,etc.).84
•dativ,înalcătuireacăruiaintrăcelemaipuțineprepoziții:asemenea,datorită,contrar,
mulțumită,conform,grație,aidoma.
Ex:grațiepărinților,asemeneaprofesorilor,contrarașteptăriloretc.
Articulareasubstantivelorpoatedepindeînmaremăsurășideprepoziții.Îngeneral,toate
prepozițiilesefolosesccusubstantivenearticulate,însă,suntsituațiiîncareuneleprepoziții
solicitădoarformelenearticulatesaupecelearticulatehotărât.Printreprepozițiilecarerespectă
primavariantăseenumeră:spre,(în)afarăde,relativla,carenecesităfolosireacazuluiacuzativ
(ex:sprematernitate,înafarădejucării,etc.).Excepțiile,înaceastăsituație,leconstituie
substantivelelegatedegradulderudeniepentrufaptulcăacesteareprezintăoparticularitatea
transmițătorului,(chiardacăelesuntfolositedetoatălumea,nutoatălumeasereferălaaceeași
persoană):lasoramea/fratelemeu,despremama/tatălmeuetc.Înceade-adouacategoriese
regăsescprepozițiile/locuțiunileprepoziționalefolositepentrucazuriledativsaugenitiv:
înaintea,înapoia,mulțumită,conformetc.(ex:mulțumităIoanei,conformregulamentului).85
83GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.273
84Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.324
85GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanuop.
cit.,p.275

24Prepozițiilecușide-areprezintădouăcazurispeciale.Cusefolosește,îngeneral,cu
substantivularticulatînsituațiileîncare:substantivulprecizeazăinstrumentulcuajutorulcăruia
serealizeazăoacțiune(ex:mergecumașina/cuomașină,socoteștecucalculatorul/cuun
calculator,aruncăcumingea/cuominge,etc.),substantivulspecificămăsura/cantitatea(ex:Se
uitălatelevizorcuorele./Cumpărăroșiicukilogramul.).Instrumentuldesemnatdesubstantiv
nutrebuieconfundatcusituațiileîncareacestaexprimămateria,cumarfi:clăteștehainelecu
apă,sedăcuruj,semaseazăcucremăetc.Oaltăsituațieîncareprepozițiaimpunearticularea
substantivuluiesteatuncicândseexprimăasocierea:seiubeștecufetele,seîmpacăcuideea,se
ceartăcuprofesorii,seîmbracăcupalton,etc.Sepoatecaarticolulhotărâtsălipseascădin
acestecontexte,însă,substantivultrebuiesăfiearticulatnehotărâtsausăconținăoaltă
determinarecorespondentă:s-aplimbatcuniștecopii/cucâțivacopii/cuuncopiletc.Articolul
nusemaifoloseșteatuncicândsintagmaestealcătuitădinsubstantivprecedatdecușiurmatde
cutot:aplecatculucruricutot,aiertat-ocuminciunicutot,atrasștecherulcuprizăcutot,
etc.86
De-aimpunepermanentfolosireasubstantivuluiarticulathotărât87:nejucămde-apolițiștii,
facitotulde-avalma,estede-adreptulnebun,s-adatde-adura,etc.
Prepozițiileca,decât,cât,sefolosescdoarcusubstantivearticulate88:maifrumoasădecât
trandafirul,deșteptcatatălsău,miccâtdegetul,etc.
1.2Valorișimodurideutilizarealeprepozițiilor
Deșiprepozițiilenumanifestăovaloarelexicalăproprie,ele,totuși,nusuntîntotalitate
lipsitedeaceastăvaloare.Sensullexicalsedatoreazăpărțilordevorbirepecareprepozițiilele
însoțesc,prepozițiileavând„sensurilexicaleabstracte”.89Deasemenea,seafirmăfaptulcă
prepozițiileausensurimultiple:„cuexprimăasocierea,fărăaspectulnegativalasocierii,în
interiorulunuiobiect,lângăspațiulsituatînimediataapropiereaunuiobiect”90etc.Astfel,se
considerăfaptulcăprepozițiile„denumescrelațiiontice”91,ceeaceleconferăacestoraroluldea
exprimanoțiunilegatedetimp,despațiu,decauză,demod,deasociere,decomparație,descop
etc.Însă,acestevalorinuaparținînmoddirectprepozițiilor,cisuntdeterminateșideunitățile
cucareprepozițiilesecompun.Deexemplu,atuncicândspunemînșcoală,întrimitecugândul
laspațialitate,faptconfirmatșidesubstantivulșcoală,darcândspunemîn(luna)iulie,referința
86IonCoteanu,op.cit.,p.267
87Ibidem,p.265
88GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.275
89Gramaticalimbiiromâne,1966,p.329
90Ibidem
91AlexandruToșa,Elementedemorfologie,Edituraștiințificășienciclopedică,București,1983,p.131

25estedetemporalitate.Înconcluzie,„prepozițiaesteunactualizatoralunitățiicucareformează
sintagmăprepozițională,înțelegândprinactualizatorelementuldelegăturădintreuncuvânt
consideratunitatealimbiișireferințaluiprezentăînsituațiadecomunicaredată,decitrecerea
uneiunitățideconceptasistemuluiînmesajulrealizatdepepozițiavorbitorului”92.Însă,nu
toateprepozițiilesuntplurisemantice.Existăprepozițiicaremanifestăunsingursens,precum
printre,lângă,dintre.
Ex:Profesorulseplimbaprintreelevipentruamențineliniștea.(printresereferălaspațiul
existentîntremaimulteobiecte).
Mariaavenitînclasășis-aașezatlângăAndrei.(lângăreprezintăspațiuldinapropierea
altorobiecte).
Totuși,sepoatevorbilaprepozițiișidesensuriindividualemanifestateînafaratermenilor
alăturidecareoperează.Acestlucrupresupunefaptulcă,într-osintagmă,folosireauneialte
prepozițiiînloculceleiexistenteconducelatransformăridesens.93
Ex:însintagmele:caietulesteperucsac,caietulestelângărucsac,caietulesteînrucsac,
caietulestedupărucsac,prepozițiileauroluldeaarătaloculdeexistențăacaietului,înlocuirea
lorputândgeneraimprecizieșineînțelegere.
Deasemenea,seconsiderăfaptulcăprepozițiilecares-auformatprinconversiune,care
suntîmprumutateșilocuțiunileprepoziționaleprezintăovaloarelexicalămaipronunțată,mai
clară,deoarecesuntmonosemanticeșipreiausensultermenilordincareprovin,spredeosebire
deceleprimare,careaumaimultesensuri,conotațialorfiindconfuză,abstractă.94
Majoritateaprepozițiilormanifestăovaloaresemanticăprincareseexprimăinformații
spațiale,temporale,modaleșicauzale,informațiitransmiseîntotdeaunașicuajutorul
elementuluicucareprepozițiarealizeazăungrup.Dinaceastăideerezultăfaptulcăserealizează
untransfersemanticșilexicalprovenitdelagrupulnominalsauadverbial.Încazulprepozițiilor
șialocuțiunilorprepoziționalecares-auformatdinadverbe,sensulestemultmaievidențiatdin
cauzafaptuluicăaucapacitateadeatransmitesingurereferințedespațialitate,temporalitateetc.
Deexemplu:de-alungul,de-alatul,deasupra,îndreptul,înaintea,înurma,trimitpermanentla
referințespațiale,dincauzașidinpricinalareferințecazualeetc.Printransfersepoatevorbiși
demobilitate(mișcare)atuncicândgrupulestealcătuitdinverb,prepozițieșisubstantiv:merge
pestradă,seplimbăprinparc,aleargăpeplajă,s-amutatpestedrum.95
92IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.518
93GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.269
94Ibidem
95IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.520

26Prepozițiilemanifestășielevalorisemanticeimanenteprecum„localizare,direcție,
interioritate,exterioritate,limită,asociere,aproximare”96,scopul,comparația,modul,
instrumentuletc.,care,înfuncțiedecontext,funcționeazăîndiverseversiuni.
Dinraportulprepoziție+elementprecedatșidincontextuldatsecreeazăanumiteopoziții
careinteracționează,cumarfi:„interior/exterior,vertical/orizontal,punctdeplecare/punctde
sosire”97.Astfel,laInterioritatesepoatevorbidespre:
•„asumare(punctdesosire):în,înăuntrul”98;
Ex:Copiiisecertauîncurteașcolii.
Înăuntrulcutieinumaieraniciobomboană.
•„părăsire(punctdeplecare):din,dinăuntrul”99;
Ex:Aplecatdinșcoalăcugânduldeachiuli.
Bucuriatrebuiesăvinădinăuntrultău.
•„străbatere(anulareahotaruluiinterior/exterior):prin”100;
Ex:Casăajungîncameralui,amtrecutmaiîntâiprincamerafrateluisău.
•între,printre,dintreintrătotîncategoriaInterioritate,asemănându-secuîn,prin,din,
primelereprezentândPluralitateadeoarecesecombinădoarcusubstantivecareaunumărul
pluralsaucudouăsaumaimultesubstantiveaflatelanumărulsingular,întrecareserealizeazăo
relațiedecoordonare(ex:între/printre/dintreblocuri,între/printre/dintrestudenți),iarultimele
reprezentândSingularitatea(ex:în/prin/dincurte,în/prin/dinSpania).101
•„static/dinamic:în/din”102
Ex:Serelaxeazăcitindîngrădină.
Aplecatdinclasăpentrucănusesimțeabine.
„Localizareaunuiobiectalprocesuluiexprimatdeverbulanterior(depepoziția
situaționalăavorbitorului)poatefivăzutăîninteriorulsauînexteriorulunuiobiect,deasuprași
alipitdeobiect,dedesubtulsauînapropierealui,iarDirecționareaprocesului,caoîndepărtare
deobiect,avândpunctulinițialîninterioruloriînexteriorulobiectului,caotreceprinobiect
etc.”103Prepozițiileilustreazășimodificălegăturilecaresestabilescîntreacestecontexte.
Prepozițiilecompuseilustreazăreferințelespațialeșitemporaleprinintervaleșidurată:de
lașcoalăpânăacasă,deazipânălaziuamea.104Însă,acesteprepozițiifacdelimitareavalorii
semanticemaidificilădincauzaunorposibilesinonimiișiomonimiiși,deasemenea,dincauza
96Ibidem
97DumitruIrimia,op.cit.,p350
98Ibidem
99Ibidem
100Ibidem
101IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.520
102DumitruIrimia,op.cit.,p.350
103IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
104DumitruIrimia,op.cit.,p.351

27contextului:pânălapoateînsemna„exterioritate,direcționareșilimităfinală”,iarpânălângă,
„exterioritate,direcționare,limităfinalășiapropiere”105.Prepozițiilesimpledeșipânăsunt
considerateafi„modificatorisemanticiaiadverbelorpecareleprecedă”106,spredeosebiredeîn,
de,cu,abiacarenuaducnicioschimbarelanivelulsemnificațieiadverbelor.(ex:„curând-în
curând,îndată-deîndată,abia-de-abia,anevoie-cuanevoie”107).Prepozițiasimplăfărăa
devenitun„mijlocdeintroducereapărțilordepropozițiecuaspectnegativ”108,funcționândîn
sintagmăcunumepredicativ/atribut/complementeinstrumentale,demod,concesive,întimpce
folosireaprepozițieisimplecuexprimăaspectepozitive.109
Exemplu:Amrămasfărălapte./Amrămasdoarculapte.
Nuputemplecafărăel./Vremsăplecămșicuel.
I-aaduscoșulfărăflori/cuflori.
Dinpunctdevederesintactic,prepozițiafuncționeazăînmodobligatoriucuelementelecare
aufuncțiasintacticădeatributsaudecomplement,întrecareserealizeazăorelațiede
dependență.Pentruageneraideeadespațialitateșidetemporalitate,substantivulcufuncțiade
atributnecesităoprepozițiecompusă,„formatădinprepozițiasimplădeșiprepozițiaproprie
termenuluicircumstanțial”110:
Exemplu:Anaalăsatcumpărăturilepemasă./CumpărăturiledepemasăsuntaleAnei.
Grădinițaseaflăîntreceledouăblocuri./Lagrădinițadintreceledouăblocuri
mergeCosmin.
Atuncicândsubstantivelesauadverbelenuconținnicioprepozițieșiînfățișeazăelementul
circumstanțial,prepozițiasimplădeînsoțeșteatributul.111
Exemplu:Ionuți-afăcutMarieiovizităazi/luni/saptămânatrecută.
Vizitadeazi/luni/saptămânatrecutăafostneașteptată.
Dacăsubstantivulesteprecedatdeunelementverbal(ex:Mănâncdulciuridimineața/seara/
înpauze.)saudacăaparîncontextprepozițiilespre,către(ex:Înaceastăsearăvacălătorispre
/cătreThailanda.)sauprepozițiiledin,dintre(ex:Auplecatdinclasăceidoicolegi./Pisicaa
venitdintremașini.),nusemairealizeazădiferențiereaprezentatăanteriorînrelațiade
dependență.(Mâncatuldulciurilordimineața/seara/înpauzenuesteindicat./Călătoriaspre/
cătreThailandaaemoționat-ofoartetare./Colegiidinclasăs-ausimțitnedreptățiți./Pisica
dintremașiniafostadoptată.)112
105IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521-522
106Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.328
107Ibidem
108Ibidem
109Ibidem
110DumitruIrimia,op.cit.,p.351
111Ibidem
112Ibidem

28Înalcătuireacomplementelorcircumstanțialeșiacelorcorelative,prepozițiileși,decele
maimulteori,locuțiunileprepoziționaleîntărescvaloareasemantică,acesteadevenind„mărci
(absolutesaurelative)alefuncțiilorsintactice”113.
Exemplu:Înlocdeceaipreferlapte.(complementcorelativdeopoziție)
Dinpricinatraficului,nuampututajungelatimp.(complementcircumstanțialde
cauză)
Vommergelafilmîmpreunăcuceledouăfete.(complementcircumstanțial
sociativ)
Auacceptattoțisăparticipe,cuexcepțialuiAndrei.(complementcorelativde
excepție).
Înafaradelocuțiuni(detoatetipurile)șideprepozițiicompuse,prepozițiilesimplesemai
regăsescșiînalcătuireaunoraltorpărțidevorbire114:
•substantivecomunesaupropriicompuse(ex:floaredenu-mă-uita,CurteadeArgeș
etc.)
•adjectivecompuse(ex:atotputernic,atotștiutor,deplinetc.)
•pronumecompuse(ex:dânsulalcătuitdin„de+însul”115)
•numeralecompuse(ex:apatraoară,decinciorietc.)
Deasemenea,prepozițiilesimplede,ca,decât,din,dintreajutălaformareagradelorde
comparație116:
•gradulcomparativdeegalitate(ex:Elestelafeldeînaltcatine.,Aluatnotătotașade
slabăcaata.)
•gradulcomparativdesuperioritate/inferioritate(ex:Copiiităisuntmaicuminți/mai
puțincumințidecâtailui.)
•gradulsuperlativ-relativdesuperioritate/deinferioritate(ex:Elestecelmaiobraznic/
celmaipuținobraznicdintrestudențiimei/dinclasă.)
Existăprepozițiisimplecare,prinprocesuldeconversiune,înplanprepozițional/frasticîși
potasumauneoriroluldeconjuncțiisubordonatoareșicoordonatoare:deșipânăpentruprima
categorie(ex:Amâncatatâtdemultdeis-afăcutrău.-cusensuldeîncât,Voiscrietemapână
sevaface7.-cusensuldepânăce),cupentruadouacategorie(ex:VorvenilateatruAndreea
cuMaria.-cusensuldeși).Totprinconversiune,deșilapottrimitereferințelaadjectivul
113Ibidem,p.351-352
114Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.331
115Ibidem
116Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.331-332

29cantitativ:Cedespectatorierauînsală!(mulțispectatori),Ammâncatlabomboane,denis-a
făcutrău!(multebomboane).117
1.3Analizaprepozițiilorpeșide
Îngeneral,peestenetrimitecugândullauncuvântcaredesemneazăoprepozițiesimplă,
carepoateînsoțiunsubstantivsauunsubstitutalacestuia.Înposturadeprepoziție,pepoate
înfățișa:118
•locul:mergepetrotuar,stiloulestepebirou,s-aduspeacolo,apusantenapeacoperiș,
priveștepefereastrăetc;
•timpul:dedouăoripezi/săptămână,nuiesepefurtună/căldură/frig,lăsămdiscuțiape
altădată/pemâine/pesăptămânaviitoareetc;
•modul:nevorbeștepelaspate,esteîntotdeaunapefugă,carteaestepeplacullui,o
întâlnirepenevăzute,vorbepemăsuraluietc;
•unelementformativalnumeraluluifracționar119:cincipeșase(
65)etc;
•unelementformativalprepozițiilorcompuseșiallocuțiunilorprepoziționale:pela,depe,
pelângă,pesub,pedincolo,pedinafară,peparcurs,peseamaetc.
Însă,pelângăacestrol,înfuncțiedecontextșidemoduldeacționare,elpoateprimialte
denumirișiîntrebuințăricaracteristice120:
•„morfemdeacuzativ(alsubstantivelorșipronumelorînscriseîngenulpersonal,al
pronumelordemonstrativesaualsubstantivelor+umanînanumitecondițiisintactice”:
Exemplu:Peaceleal-amadusdelabibliotecă.
Peuncolegl-adenumitleneș.
•„marcăafuncțieisintacticedecomplementdirect(realizatășipropozițional),aparținând
genuluipersonal(șiconcomitentmorfemdeacuzativalpronumeluireflexiv)”:
Exemplu:Să-lnumeascăînconsiliupecelcareareceamaimaremedie.
•„modalizator”-prepozițiapeîndeplineșteîncontext„ofuncțiesemantic-sintactică,de
relativizare(acoordonatelortemporalesauspațiale)”,caurmareamodificăriivaloriisemantice:
Exemplu:Spectacolulîncepelaorașapte.
Spectacolulîncepepelaorașapte.
Neîntâlnimlafacultate.
Neîntâlnimpelafacultate.
117Ibidem,p.332
118IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.281
119Gramaticalimbiiromâne,vo1.I,1996,p.373
120DumitruIrimia,op.cit.,p.347

30D.D.Drașoveanusemnaleazăanumitecontroverseînlegăturăcurecunoaștereașidistincția
termenuluipeîncalitatedeflectivșiîncalitatedeprepoziție.Esteadevăratcăs-avorbitșipoate
încăsemaivorbeștedesprepeșicaflectiv.NicolaeDrăganuaadusîndiscuțiepentruprima
oarădenumireadeflectivpentrutermenulpe,înlucrarea„Morfemeleromâneștiale
complementuluiînacuzativșivechimealor”din1943,iarîntr-unaltstudiupostum,spune
despreflectivulpecăesteprepoziție.(„Elementedesintaxăalimbiiromâne”,din1945).Însă,în
ciudaacestuifapt,elnuarealizatniciodistincțieîntreelementelecarefaccapesăfiedenumit
înceledouămoduri.Desprepecaflectivaumaiscrisșialții:MirceaZdrengheaîn„Limba
românăcontemporană-morfologia”,din1970,DumitruIrimiaîn„Structuragramaticalăa
limbiiromâne.Sintaxa”,din1983,IorguIordanșialții.121
Dicționaruldeștiințealelimbiidefineștetermenuldeflectivastfel:„înlimbacuflexiune,
componentdinstructuraunuicuvântflexibilcare,adăugatradicaluluiinvariabil,variazăîn
cursulflexiunii,marcândcategoriilegramaticalespecificeclaseimorfologicecăreiaîiaparține
cuvântul.Flectivulpoateficonstituitdintr-unsingurmorfemgramatical(vezi:rom.cas-ăsau
cânt-ând)saudintr-osuccesiunedemorfemegramaticale(vezi:cas-e-isaucânt-a-se-m);poate
fiașezatlafinalulcuvântuluiflexibil(veziexempleleanterioare)sau,încazulmărcilorduble,
poatesăconstituieunmorfemdiscontinuu(deexempluacânt-a)sauosuccesiunediscontinuă
(deexemplusăhotăr-â-ți)”122.
Drașoveanurealizeazăunstudiuîncareexplicăexistențacelordouăcategoriidepeșicum
semanifestăaceștia,avândînvederefaptulcăexistășiodiferențieredinpunctdevedere
sintactic.Elvorbește,înprimulrând,despreolegăturăacuzativalăaelementuluiregent,adică
problemelegatedetranzitivitate.Atuncicândpeîmplineșteaceastăvaloare,elesteconsiderat
flectiv,iarcândnu,elsepoatenumiprepoziție.Înaceastăsituațieîntâlnimdouătipuride
acuzativ:unacuzativ„cerutdeprepoziții,inclusivdeprepozițiape;aparținefuncțiilorrealizate
prepozițional”șiunacuzativ„generatoralfuncțieiprinelînsuși;ținedefuncțiilerealizate
cazual”123.Oprimădemonstrareserealizeazăprinprocedeulsubstituiriielementelorpersonale
(substantiv,pronume)princelenepersonale:
•Profesoaral-atrecutpeAndrei.
AupariattotulpeprogresulluiAndrei.
•(Îl)credempeAndrei.
ApreciemprogresulluiAndrei.
121D.D.Drașoveanu,op.cit.,p.107
122AngelaBidu-Vrănceanu,CristinaCălărașu,LilianaIonescu-Ruxăndoiu,MihaelaMancaș,GabrielaPanăDindelegan,
Dicționardeștiințealelimbii,EdițiaaII-a,EdituraNemira,București,2005,p.216
123D.D.Drașoveanu,op.cit.,p.108

31Observămfaptulcăînprimeledouăpropozițiinuserealizeazăprocesuldesubstituire,iarîn
ultimeledouă,undeserealizează,pecareestetermenulsubstituit,dispare.Înconcluzie,în
ultimeledouăpropoziții,peesteconsideratflectivdeoarecesemanifestăintraacuzatival,și,ca
simbolalacuzativuluicareemitefuncțiileprinutilizareaproprie,sepoateasemănacudesinența
careardispăreașiea.Luipedinprimeledouăpropozițiiîirevineroluldeprepozițiepentrucăse
comportăextraacuzatival.124
Oadouadistincțiereiesedinsituațiaîncareseiaînconsiderareîntrebareapecine?,
întrebarespecificăelementelorpersonaleșiacazuluiacuzativ.Atâtînrăspunsulspecific(de
exemplu:peAndrei/peel),câtșiînîntrebareaanterioară,penuesteprepoziție,ciflectiv.Aici
intervin,însă,douăsituațiicareseabatdelaaceastăconstatare,bazatepeintranzitivitatea
(originarăsaucontextuală)averbului125:
1.primaexcepțiepresupuneintranzitivitateaoriginarăaverbului(adicăfaptulcăverbul
esteintranzitivîngeneral,șinudoarînanumitecircumstanțe):
Exemplu:TotgreulapicatpeAndrei.-înacestcaz,peîșiasumăroluldeprepoziție
2.adouaexcepțiesebazeazăpeintranzitivitateacontextualăaverbului:
Exemplu:ÎlvădpeAndrei.
Verbulestemonotranzitiv,iarcomplementuldirect,peAndrei,esteexclusdincauzaluiîl,
careestetotcomplementdirect,iaracestlucru,împreunăcuprezențaacuzativului,faccapesă
nufieflectiv.Chiarșiatuncicândcomplementuldirectnuesteprezent,acuzativultotanulează
posibilitatealuipedeafiflectiv:„ajurapecineva(credințăcuiva),acontrola/aexperimenta/
aîncerca/aproba/aurmăriș.a.(efectul)penoiînșine”.126
OaltădeosebireodemonstreazăDrașoveanuprintrecereadeladiatezaactivălacea
pasivă.127
Exemplu:NoiîladmirămpeAndrei.
Andreiesteadmiratdecătrenoi.
Înacestexempluseobservăcăînceade-adouapropoziție,încareverbulesteladiateza
pasivă,pelipsește,ceeaceindicăfaptulcăesteflectiv.Pentruafiprepoziție,penutrebuiesă
disparăatuncicândserealizeazăacestproces:
Exemplu:Amsimțitaceastădezamăgirepepieleanoastră.
Dezamăgireaafostsimțităpepieleanoastră.
Dinceletreiafirmații,argumentărișiexempledemaisus,seajungelaconcluziacăse
regăsescșiseutilizeazăatâtflectivulpe,câtșiprepozițiape,întrecareexistă,într-adevăr
124Ibidem,p.108-109
125Ibidem,p.109-110
126Ibidem,p.110
127Ibidem

32diferențeplauzibile.Întimpceprepozițiafuncționeazășiindependentfațădecazulacuzativ,
flectivulînfățișazăuncomponentînalcătuireaacestuia.Maimult,Drașoveanucontestă
trăsăturilepecaregramaticilele-oatribuiecomplementuluidirect,afirmândcăacestanu
dispunedeodefinițieverosimilășicănecesitateaflectivuluipeîndescriereaacestuiaeste
crucială.128
Pe,încalitatedeflectivsemaipoateregăsi,mairarceedrept,șiînaltesintagme129:
•înstructuraatributuluiînacuzativ;
Exemplu:UratapeMariaesteinexplicabilă.
•înstructuranumeluipredicativînacuzativ;
Exemplu:UrataerapeMaria.
•înstructuraelementuluipredicativsuplimentarînacuzativ.
Exemplu:Urata,euoconsiderampeMaria.
Lafelcașiprepozițiape,deesteoprepozițiesimplă,acăruiutilizarepoateprezenta130:
•locul:îlvedemdeaproape,colegiideacolo,cameradesus,zgomotelededincolo,îmi
legfrânghiadepicioretc.;
•timpul:de8Martieesteziuafemeii,estebolnavdedouăzile,înziuadeazi,nusemai
ducelasalădeunan,prietenidemicietc.;
•cauza:arddenerăbdare,fugedecâini,suferădecanceretc.;
•scopul:seîmbracădegală,cadoudeziuataetc.;
•agentul:completatădedirector,anunțatădeprofesori,rănitădemașină,influențată
depărințietc.;
•relația:bundepusperană,bundemuncă,prietenidedistracțieetc.;
•caracteristicireferitoarelacalitate,cantitate,distanță,dimensiune,valoareetc.:tricou
de5euro,distanțăde3km,fatade15ani,unmanualdematematicăetc.
Pelângăcalitateadeprepoziție,demaipoateîndeplinișialteroluri131:
•„elementderelațiesintagmatică,întretermenicerealizeazăprinaltemijloacerelația
sintacticădedependențădintreei”,iarlanivelulsintagmeisepotinversavalorilederegent
șidesubordonat,fiindprezentedouăîmprejurări:
1.situațieîncareelementularevaloareadepronumedecuantificare,porninddela
„douăzeci”,fiinddependentșiavândfuncțiasintacticădeatribut;
128Ibidem,p.110-112
129Ibidem,p.112
130IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.280;Gramaticalimbiiromâne,1966,p.341-348
131DumitruIrimia,op.cit.,p.348

33Exemplu:douăzecidepahare,treizecișiunadefete,încomparațiecu
cincisprezecefeteșinucincisprezecedefete(careestegreșitdinpunctdevedere
gramatical).
2.„sintagmemarcatestilistic,prindezvoltareafuncțieiexpresive”;
Exemplu:frumosuldeAndrei,încomparațiecufrumosulAndrei/Andreicelfrumos,
catrandafiruldefrumos.
•„morfemalcazuluigenitiv,înflexiuneanominală”;
Exemplu:numeledefete,„Dupăgratiidefereastrăocopilăelzări”(M.
Eminescu)132.
•„morfemconstitutivalsupinului”.
Exemplu:AmavutdecititIoanSlavici.
Aavutdemerscumașinazecekilometri.
1.4Concluzii
Prepoziția,caelementderelație,areparticularitățipropriideacțiuneîncadrulsintagmelor,
lafelcașiconjuncția.Celedouăelementeseaseamănăprinfaptulcăsuntsinsemantice,lipsite
deconținutșiautonomielexicală,aparținândsistemuluigramaticalallimbii.Totuși,chiardacă
scopulacestoraesteacelași,elesuntconsideratedouăunitățilexico-gramaticaledistincte.
Distincțiadintreceledouăserezumă,înprincipal,lanivelulsintacticalfuncțiilorșilanivelul
planuluisemanticalfuncțiilor,precumșialtemicideosebiri.Încapitolulurmătorvafi
prezentatăconjuncția,caelementederelațiecutoateparticularitățileacesteia.
132DumitruIrimia,op.cit.,p.348

34CapitolulIII-Conjuncția
1.1Definireșiclasificare
Integratăînclasapărțilordevorbire,conjuncțiaesteneflexibilă,nudispunedeuncaracter
semanticdesinestătător,îndeplininddoarunrolgramaticalșinulexical.Dinperspectivă
sintactică,conjuncția,fiindsinsemantică,nupoaterealizafuncțiisintactice.Etimologic,
denumireadeconjuncțieprovinedintermenuldeoriginefrancezăconjonction,care,larândul
său,arezultatdinlatinesculconjunctio,-onis,cuvântcesemnifică„unire,legătură”.Astfel,
conjuncției,dupăcumaratășitermenuldeproveniență,îirevineroluldeaîntemeialegăturiși
relațiidecoordonaresaudesubordonareîntre133:
•„douăpărțidepropozițieomogenesaueterogene”(relațiedecoordonare);
Exemplu:AndreișiIulias-aucalificatlaolimpiadanaționalădelaIași.(relațiede
coordonareîntresubiecte);
I-arăspunsclarșirăspicatcănuelafuratjucăria.(relațiedecoordonareîntre
complementelecircumstanțialedemod);
Mergcutineoriundeșioricând.(relațiedecoordonareîntreuncomplement
circumstanțialdelocșiunuldetimp).
•„opartedepropozițieșiopropozițiesubordonatăomogenăsaueterogenă”(relațiede
coordonare);
Exemplu:Ionuțestesincersaucummil-adescrisAndrei?(numepredicativși
propozițiepredicativăsubordonată).
•„douăpropozițiiomogenesaueterogene”(relațiedecoordonare);
Exemplu:Studențiiauterminatfacultateașimerglamaster.(propozițiiprincipale).
•„propozițiisubordonateșiregentelelor”(relațiedesubordonare);
Exemplu:Mergemlateatrudacănuvreisăneuitămlafilm.
Clasificareaconjuncțiilorsepoaterealizadupămaimultecriterii.Originileacestorane
propundouătipurideconjuncții134:
1.conjuncțiileprimarececuprindconjuncțiilemoșteniteșiîmprumutate.Majoritatea
conjuncțiilordinlimbaromânăsuntmoștenitedinlimbalatină:dar,să,că,nici,ori,și,făcând
excepțieconjuncțiileor(fiindîmprumutatădinlimbafranceză),darșiiar,acărororiginenu
133Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.339-340
134MioaraAvram,op.cit.,p.279

35estedescoperită.Dinaceastăcategoriemaifacparteșiconjuncțiile„neanalizabile”:căci,deci,
dacă,ci,carenusuntniciprovenite,niciîmprumutate,ciauluatnaștereînlimbaromână.
2.conjuncțiicares-auformatprincompunereșiprinconversiunepeteritoriullimbii
române.Procesuldecompunerepresupuneconjuncțiicares-auformatprinsudare(ex:așadar,
încât,deoarece,fiindcă,întrucât,deși,acesteafiindfolositemaidescaprepozițiișimairarpot
ficonjuncții)șiconjuncțiinesudate(ex:cumcă,desă,ca….să).Conversiuneaconjuncțiilorse
realizeazăprinproveniențaacestoradinadverberelative,cumarfi:cât,când,undeetc.
Dinpunctdevedereformal,conjuncțiileseîmpartîn135:
•simplecareconținunsingurtermenanalizabilsaumaimulțitermenineanalizabili:și,dar,
încât,deși,însă,fiindcă,deoareceetc.;
•compuse,alcătuitedindouăsaumaimulteconjuncțiisaudintr-oconjuncțieînsoțitdeun
adverb:ca…să,cumcă,precumcăetc.;
•locuțiuniconjuncționale,alcătuitedinmaimulțitermeni:dincauzăcă,înafarăcă,din
momentce,cașicândetc.;
•altecuvinte(pronumesauadverberelative)careîndeplinescrolulrelaționalde
conjuncție136:
a.adverberelative-interogative:cât,unde,cândetc.;
b.adverbesaulocuțiuniadverbiale:deci,deaceea,așadar,primurmare,înconcluzie,în
schimbetc.;
c.pronumerelative:cine,ce,care;
d.prepozițiacu;
e.locuțiuneaprepoziționalăîmpreunăcu.
Dinperspectivaraportuluisintacticpecareîlpresupun,conjuncțiilesuntdedouăfeluri:
conjuncțiicoordonatoareșiconjuncțiisubordonatoare.
Conjuncțiilecoordonatoareauprimitaceastădenumiredelarelațiiledecoordonarepecare
lestabilescîntrecuvinteșiîntrepropoziții.Acesteconjuncțiipotlega137:
•douăpărțidepropoziție:Pasiunileluisuntmuzicașidansul.
•opartedepropozițiedeopropoziție:Amerslașcoalășiundei-aimaizistu.
•douăpropoziții:Aîncercatsăajungălatimp,daraînceputploaia.
Înfuncțiederelațiiledelegătură,conjuncțiilecoordonatoareseîmpartîn:
•copulative-acesteaîntărescafirmareasaunegareaideiideasociereexprimată138:și,nici,
ciși,șinici,darși,precumșietc.
135IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.523-524
136Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.384-385
137GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.283
138Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.342

36Exemplu:Andreea,precumșiCrinaauluatonotămicălatest.
Nuamerslaserviciușinicilacumpărături.
Ciși,lafelcadarșifuncționeazăcuajutorulluinunumai,careesteungrupadverbialșicu
carerealizeazăformulecorelative:Nunumaicăs-asupărat,darașiplecatplângând.
Nicisefoloseșteînpropozițiinegativeînconstrucțiecuadverbulnu,avândrolulde
consolidareatâtaladverbului,câtșialsensuluidenegațieșiîndeplineșteroluldeconjuncție
atuncicândesteunsubstitutalluiși:Numergelamare,(și)nicilamunte.„Unitățilelegateprin
nicisunt,înasemeneacontexte,juxtapuse,fărăconectivconjuncțional,căcijoncțiuneadevine
explicitănumaicândniciesteprecedatdeși;lucrurilesuntclaremaialesîncontexteleîncare
niciesteiterativșicândsituațialuiesteasemănătoarecuaaltoradverbecareaparcorelativîn
raportuldecoordonarecopulativă.”139
Exemplu:Nuaparticipatnicilaolimpiadadematematică,nicilaceaderomână,nicilacea
deengleză.
Precumșisefoloseștenumaipentruastabililegăturiîntrepărțidepropozițiesauîntre
propozițiisubordonate.
Exemplu:Și-acumpăratpentrușcoalăcaiete,cărți,ghiozdan,precumșiunstilou.
Vreasăascultemuzicășicândstăacasă,precumșicândconduce.
Șicuexprimărelațiiatâtîntrepărțidepropoziție,întrepropozițiisubordonate,relevând
sociativitateasauinstrumentul,câtșiîntreopartedepropozițieșiopropozițiesubordonatăde
acelașifel.
Exemplu:Andrei,cuAnașicucelălaltbăiatși-aucumpăratbiletelaconcert.
Vormergelaprezentarecumaterialelepropriișicufișelepecarele-auprimitde
laprofesor.
•adversative-folosireaacestorconjuncțiicontribuielarealizareaopoziției,existând
întotdeaunaunelementcareexprimăpozitivitateașiunulcareexprimănegativitatea:dar,însă,
iar,ci.140
Exemplu:Noineuitămlafilm,iarelsejoacă.
Voivrețisădormiți,darelfacegălăgie.
Înunelecazuri,acesteconjuncțiisunturmatedeanumiteadverbesaulocuțiuniadverbiale
careexprimăonuanțăadversativă:cidimpotrivă,darînschimb.141
Exemplu:Nuauînvățattoatedefinițiile,darînschimbaufăcutmulteexerciții.
139IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.526
140GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.282
141Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.343

37S-aarătatcăgraduldeexprimareavaloriiadversativediferă.142Conjuncțiaiararecelmai
scăzutgrad,eaaflându-sechiarlagranițadintrenuanțaadversativășiceacopulativășise
manifestădoarca„elementdejoncțiuneîntrepropozițiileprincipaleșiîntresubordonate.”
Exemplu:Noipictăm,iarelcântă.
Darșiînsăreproducovaloareadversativăaproapesimilară,dar,laoanalizămaidetaliată,
însăestemaiputernicinfluențabil,pecânddarareonuanțăadversativămaislabă.
Exemplu:Ainvățatfoartemult,însănualuatonotămarelatest.
Și-acumpăratundicționarnou,darnuîlajutăfoartemult.
Conjuncțiaciesteceacareareceamaiputernicăvaloareadversativăatuncicândeste
plasatădupăosintagmănegativă.Atuncicândosintagmăpozitivăoprecedă,conjuncțiacise
apropiedeconjuncțiadar.
Exemplu:N-amcumpăratoojăneagră,ciunaroșie.
Numaicăsepoateregăsișielîntermeniiadversativi.Faptulcăadverbullimitativnumai
esteurmatdeconjuncțiasubordonatoarecăconstituierealizareaunuiraportdecoordonare,șinu
desubordonare.
Exemplu:Estefrumoasă,numaicănuestepreasociabilă.(estefrumoasă,păcatcanueste
preavorbăreață,nuseintegrează).
Gh.Constantinescu-Dobridordefineșteconjuncțiilecoordonatoareadversativedrept„cele
careajutălaexprimareaideiidedivergență”,iarroluldeexprimareaopozițieiîiesteatribuit
uneialtecategoriideconjuncțiicoordonatoare,șianumecelorpecarelenumeșteopozitive.În
aceastăcategorie,elintegreazăconjuncțiileci,și(ci)șiiar(ci).143
•disjunctive-dupăcumreieseșidindenumire,acesteconjuncțiirelevăideeadeexcludere
auneiadintresintagmelecoordonate:sau,fie,ori,fiecă,orică.144
Exemplu:Mergilateatrusaurămâisădormi?
Îțialegisăfaciproiectulfiecumine,fiecuMaria.
Folosireademaimulteoriaacestorconjuncțiiîncontextducelaorepetarecorelativă.
Conjuncțiileorișisausepotutilizarepetitivsaunu,întoatetipuriledesintagme.Conjuncțiafie
sefoloseștedeobiceirepetitivînsintagmelecoordonateșistabileșterelațiidoarîntrepărțide
propozițiisauîntrepropozițiisubordonate.Atuncicândleagăsubordonatele,fieseutilizeazăcu
conjuncțiilesubordonatoarecășisă.
Exemplu:Trebuiesăajungemlaședințăfiecăîncepesăplouă,fiecăestesoare.
•conclusive-denumireaacestoraneindicăfaptulcăsefolosescpentruaexprimao
concluzie.Înaceastăcategorieintrăatâtconjuncții,câtșilocuțiunicojuncționale.Elestabilesc
142IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.526
143Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.343-344
144IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.527

38relațiiîntrepărțidepropozițieșiîntrepropozițiiprincipaleșisubordonate,cede-adouafiind
concluziaprimeiunitățisausintagme:deci,așadar,prinurmare,înconcluzie,înconsecință.145
Exemplu:Nuși-afăcuttema,decivaprimionotămică.
Apierdutautobuzul,înconcluzienuaajunslatimplaconferință.
GBLR146exprimăposibilitatealuidecideaaveaovaloaremaiapropiatădeceaaunui
adverbconectordecâtauneiconjuncțiipropriu-zisedeoarece„arepozițieliberăînaldoilea
membrualcoordonării,poatefidespărțitprozodicprinpauzădeacestașiapareconcurentcu
și”.
Exemplu:AplecatînFranța,decinuvavenimâinelaziuata.
AplecatînFranța.Decimâinenuvavenilaziuata.
AplecatînFranțașidecinuvavenimâinelaziuata.
Totuși,deciesteconsiderataficonjuncțieșivafianalizatcaatare.
Conjuncțiilesubordonatoareîșiaudenumireadelarelațiiledesubordonarepecarele
stabilescîntrecuvinteșiîntrepropoziții.Acesteasuntmultmainumeroasedecâtcele
coordonatoaredeoarececonținatâtconjuncțiipropriu-zise,câtșilocuțiuniconjuncționaleși
adverbialederelație,pronumerelativeșiunelepronumenehotărâte.147Elementele
conjuncționalesubordonatoareseîmpartîndouăcategorii,înfuncțiedesubordonatelepecarele
introduc:148
1.necircumstanțiale-acesteaintroducpropozițiisubordonatenecircumstanțiale(subiective,
predicative,atributive,completivedirecteșiindirecte):că,să,casă,dacă,ca…să,de,cumde.
Exemplu:ProbabilcăIonuțs-asupăratpetine.(propozițiesubiectivăintrodusăprincă)
Conjuncțiilenecircumstanțialesuntdenumiteșicomplementizatoriîngramaticilemai
recente,iaracesta„esteanalizatdreptuncentrufuncționalalgrupuluicomplementizator(al
prepozițieisubordonate).”149
2.circumstanțiale-introducpropozițiisubordonatecircumstanțiale(demod,detimp,de
cauză,derelație,concesive,consecutive,condiționale,opoziționale):decât,că,cum,până,dacă,
casă,pentrucă,deoarece,fiindcă,întimpce,dincauzăcă,înlocsă,pelângăcăetc.
Exemplu:Aînceputsăvorbeascădincauzăcănusemaiputeaabține.(decauză)
IorguIordanșiVladimirRobu150clasificăaltfelelementelesubordonatoareconjuncționale
avândînvedereșivalorilegramaticalealeconjuncțiilor.Elementelecarefacpartedinambele
categoriimenționatemaisus(tipuriderelațiinecircumstanțialeșicircumstanțiale)suntelemente
145Ibidem
146Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.339
147IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.527
148Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.344-345
149Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.340
150IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.527

39conjuncționaleplurivalorice,iarcelecaresuntacționeazădoarcaelementederelație
circumstanțialăsuntdenumiteelementeconjuncționalemonovalorice.
Elementeleconjuncționaleplurivaloricecuprindconjuncțiisimple,locuțiuniconjuncționale,
adverberelative,acărordistribuțievariazășicarepotaveamaimultevalorigramaticaleîn
funcțiedecontext:ca…să,că,dacă,de,cât(e),deunde(=dacă),dupăcum,decum,odatăce,
întrucât,cât,cum,unde.
Conjuncțiacareareceamaiamplărăspândireestede,aceastaînsumândtreisprezecevalori
șiseîntâlneștecamarcădeconectivitatepentrupropozițiile:subiectivă,predicativă,atributivă,
completivădirectășiindirectă,finală,consecutivă,concesivă,condițională,instrumentală,
relativă.Acestlucruesteurmareafaptuluicădeareuncaracterabstractșipoateaveamaimulte
sensurigramaticaledistincte.Maimult,conjuncțiadeprezintăosinonimiegramaticalăcudacă,
sășică,iaracestlucruîipermitesăaparăînloculacestoraîndiversecontexte.
Exemplu:De(dacă)veipleca,mavoisupăra.
Cășidacăaufiecarecâtezecevalori,urmândsăcareareoptvalori,adverbelecâtșicumcu
zecevaloriînparteșiundecușaptevalori.
Dacăesteconsideratunelementconjuncționalplurivaloric,darînciudaacestuifapt,îieste
atribuităunsingurtipderelațiesintactică,șianumerelațiacondițională.Acestlucrueste
doveditșidefaptulcădacă„transmitevaloareacontextualădecondiționalimperfectului
indicativ”.
Exemplu:Dacăînvățai,luaionotămare.
Deasemenea,conjuncțiiledacășidemaisuntconsiderate„mărcisuplimentarealemodului
optativînpropozițiiindependentesauprincipaleemfatice”.
Exemplu:Numaiden-arvenimaidevremesăvadăsurpriza!
Elementeleconjuncționalemonovaloriceconținmaimulteelementeconjuncționaledecât
celeplurivalorice,astfel:nouăconjuncțiișimaimultde50delocuțiuniconjuncționale,alcătuite
maialesdincășisă,dince(careestepronumerelativ)șidinadverberelative.„Distribuțialor
funcționalăsegrupeazăpecontextelederelațiesubordonatoareîndependențădesensullexical
alelementuluiconjuncțional”151:
-temporale:până,pânăsă,îndatăce,imediatce,decâteori,oridecâteori,dupăceetc.;
-modale:cașicum,cașicând,așacum,fațădecum,fațădecâtetc.;
-cauzale:fiindcă,deoarece,căci,dincauzăcă,dinmomentce,odatăceetc.;
-deloc:pânăunde,deunde,oriunde,încotroetc.;
-concesive:deși,chiardacă,cutoatecă,măcardeetc.;
-derelație:câtdesprece,câtdesprecineetc.;
151IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.528-529

40-cumulative:pelângăcă,dupăcecă,pluscăetc.;
-demăsurăprogresivă:pemăsurăce,cucât…cuatât,pecât…peatâtetc.;
-descop:pentrucasă,canucumvasă,casă,casănuetc.;
-opoziționale:înlocsă,decâtsăetc.;
-deexcepție:înafarăcă;
-consecutive:încât.
Dupăcumsepoateobservadinanalizacelordouătipurideconjuncții,coordonatoareși
subordonatoare,reiesanumitedistincții.152Înprimulrând,putemdistingerolulacestora:pe
cândconjuncțiilecoordonatoareîntemeiazărelații(raporturi)întretoateunitățilesintactice(părți
depropoziții,propoziții,fraze),raportulelementelorsubordonatoaresestabileștedoarînceeace
priveștefrazelesaudoarîntredouăunități.Înciudaacestuifapt,chiardacăgraduldedistribuție
alconjuncțiilorcoordonatoareestemaimare,numărulacestoraestelimitat,pecândconjuncțiile
subordonatoareauunnumărnelimitat.Explicațiaacestuifenomenne-oexpuneC.Dimitriu:
„Explicațiaacestuilucruovedemlaelementelepecareleunescconjuncțiilecoordonatoareși
conjuncțiilesubordonatoareatuncicândajutălaexprimarearaportuluirespectivînplanulfrazei
întredouăpropoziții.Astfel,douăpropozițiistaupeacelașiplan,adicăseaflăînraportde
coordonare,atuncicândconținutulpredicateloracestoraseasociază,seexclude,seopunefărăa
seexcludesauseurmeazăînsensulconcluziei.Aceastaînseamnăcăraportuldecoordonare
întredouăpropozițiiși,implicit,conjuncțiilecoordonatoarecaredeobiceimarcheazăacest
raportdepindedeunsingurelementalpropozițieiprivitcaunitatesintactică,șianumede
predicat.”153
Înopoziție,atuncicândavemunraportdesubordonare,acestasepoatestabilinunumai
întrepredicatșipropozițiasubordonată,cișiîntreoricepartedevorbireșipropoziția
subordonată.Astfel,numărulnelimitatalconjuncțiilorsubordonatoarereiesedinfaptulcă
propozițiilesubordonatoareauonevoiecontinuădeelementeconjuncționaleprincarese
introducpentruastabiliraportuldintreparteadevorbireșipropozițiasubordonată.
Oaltădeosebiresepoateexprimalanivelulformei.154Conjuncțiilecoordonatoarecuprind
multeelementesimpleșidoarcâtevaperifrazeconjuncționale(conjuncțiicompuseșilocuțiuni
conjuncționale),pecândcelesubordonatoarecuprindmaimulteperifrazeconjuncționaleșimai
puțineconjuncțiisimple.Acestlucruseexplicăprinfaptulcăodatăcudezvoltarealimbii
româneliterare,conjuncțiilemoșteniteșiîmprumutatenuerasuficientepentruatransmiteo
comunicareprecisă.Astfelcă,limbaromânăasimțitnevoiadecreareaunornoiconjuncțiicare
152C.Dimitriu,op.cit.,p.370-373
153Ibidem,p.371
154Ibidem,p.371-372

41săseadaptezelaexprimareaprecisăaraporturilordesubordonareîntrepropoziții,dândnaștere
conjuncțiilorcompuseșilocuțiunilorconjuncționale.
Odistincțieopoatestabilișitopicaînpropozițieaconjuncțiilor155.Majoritateaconjuncțiilor
coordonatoareauotopicăliberăatuncicândstabilescrelațiiîntredouăpropoziții:dar,însă,deci,
așadar,prinurmarepotapăreaatâtîntredouăpropozițiicoordonate,câtșiînconținutulsaula
sfârșitulceleide-adouapropoziție.
Exemplu:Arâs,decinuenervos./Arâs,nue,deci,nervos./Arâs,nuenervos,deci.
Excepțieofacaiciconjuncțiieși,șicu,precumși,iar,ciacărorpozițieseregăseștemereu
întrepropoziții.
Topicafixăesteîntâlnitălaconjuncțiilesubordonatoare,acesteafolosindu-sedoarla
începutulpropozițieisubordonate.
Exemplu:Presupunecăvomveniacasă.
Potexistaexcepțiiîntâlnitedoarînliteratură,undepozițiaconjuncțiilorsubordonatoarese
poateschimbadinmotivestilistice.
Exemplu156:Șicumopriveasultanul,ease-ntunecă…dispare,
Iardininimaluisimteuncopaccumcărăsare.
(MihaiEminescu,ScrisoareaaIII-a).
C.Dimitriuincludeînaceastăclasificare(pelângăconjuncțiicoordonatoareși
subordonatoare)șioatreiacategorie,conjuncțiilemixte(sauconjuncțiileintermediare).157În
aceastăclasăelintegreazăconjuncțiilecăcișică(=căci)șispunecă,atuncicândacestease
poziționeazălaînceputulpropozițiilorexplicative,eleseaseamănășicuconjuncțiile
coordonatoareșicucelesubordonatoare.„Apropiereaconjuncțiilorcăcișică(=căci)dela
începutulpropozițiilorexplicativedeconjuncțiilecoordonatoarerezultădinaceeacăconținutul
propozițieiexplicativepoateficonsiderat-înacelașisenscalacoordonareaprincipalelor
conclusive-peacelașiplancuconținutulpropozițieicucareaceastaestepusăînlegătură.
Apropiereaconjuncțiilorcăcișică(=căci)delaînceputulexplicativelordeconjuncțiile
subordonatoareconstăînaceeacăconjuncțiilecăcișică(=căci)potfiînlăturatedinpropoziția
explicativăfărămodificareasaudesființareacomunicării”158.Astfelcă,existândșiasemănări,
darșideosebiriîntreacestea,seconsiderăcăceledouăconjuncțiinupotficlasateniciîn
categoriaconjuncțiilorcoordonatoare,niciînaceeaaconjuncțiilorsubordonatoare,ciîntr-oa
treiacategorie,ceaaconjuncțiilormixte(sauintermediare).
155Ibidem,p.372-373
156Ibidem,p.373
157Ibidem,p.366
158Ibidem,p.377

421.2Locuțiuniconjuncționale
Locuțiunileconjuncționalesuntgrupuridetermenialcătuitedintr-oconjuncțiesauun
elementcuvaloareconjuncționalășiunaltcuvânt.Existămaimultevariantedeformarea
locuțiunilorconjuncționale:159
a.grupalcătuitdintr-unadverbșioconjuncție:imediatce,măcarde,măcarsă,chiar
dacă,îndatăceetc.;
b.grupalcătuitdintr-oprepozițieșioconjuncție:pentrucă,pânăsă,pelângăcăetc.;
c.grupalcătuitdintr-oprepoziție,unsubstantivșioconjuncție:înlocsă,dincauzăcă,
dinpricinăcăetc.;
d.grupalcătuitdintr-oformăverbalășiocojuncție:fiecă,lasăcăetc.;
e.grupalcătuitdintr-oprepoziție,oconjuncțieșiunadjectivsubstantivat:cutoatecă.
f.grupalcătuitdintr-oprepozițieșiunpronumerelativ:pânăce,dupăceetc.;
g.grupalcătuitdintr-oprepoziție,unsubstantivșiunpronumerelativ:pemăsurăce,de
vremece,întimpceetc.;
h.grupalcătuitdinadverbulca,conjuncțiașișiunadverbrelativ:cașicum,cașicând.
Câtevadintrelocuțiunileconjuncționalepotficonfundateculocuțiunileprepoziționale,
avândaceeașiformășichiaracelașisens.Distincțiadintreeleofacefuncțiapecareacesteao
îndeplinesc,prinfaptulcălocuțiunileconjuncționaleauroluldeaintroducepropozițiile
subordonate,iarceleprepoziționaleauvaloareadeconectareîntrepărțiledeprepozițieși
regentelelor.Deasemenea,locuțiunileconjuncționaleprecumdincauzăcă,dinpricinăcă,se
deosebescdeceleprepoziționalecareauaceeașiformă(dincauza,dinpricina)prinprezența
ultimuluitermenalgrupului(înacestcazcă)carearevaloareconjuncțională.
Exemplu:Nuaajunsdinpricinatraficuluiaglomerat./Nuaajunsdinpricinăcăera
traficulaglomerat.
Înprimulexemplu,regăsimolocuțiuneprepoziționalăcareareroluldealega
complementulcircumstanțialdecauzădeelementulregent(verb),iarultimultermenalgrupului
esteoprepoziție.Încelde-aldoileaexemplu,dinpricinăcăesteolocuțiuneconjuncționalăprin
faptulcăintroducepropozițiasubordonată,iarultimulelementallocuțiuniiîlconstituieo
conjuncție.
Grupurileînciudafaptuluică,înipotezacă,avândînvederecăaufostrecunoscutedecătre
IorguIordanșiVladimirRobucalocuțiuniconjuncționale,folositecuformăfixă,invariabilă,cu
sensdesinestătător.AceștiasemnaleazăfaptulcăGLRnuleanalizeazădreptlocuțiuni
conjuncționaleșinicinuleatribuievaloareautonomă.
159IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.524-525

43Dupăcumamobservatșidinexplicațiileșiexempleleredatemaisus,locuțiunile
conjuncționale,lafelcașiconjuncțiileseîmpartînlocuțiuniconjuncționalecoordonatareși
locuțiuniconjuncționalesubordonatoare.160
Locuțiunileconjuncționalecoordonatoareseclasificășieleîn:
•copulative:câtși,cumși,precumșietc.,acesteaaflându-seîncorelațiecuatât(adverb);
Exemplu:AtâtMaria,câtșiceidoibăiețiaumerslaplajă.
•adversative:decâtcă,numaică,numaicâtetc.;
Exemplu:Auieșitînparc,numaicăaînceputploaia.
•conclusive:așacă,caatare,prinurmare,înconcluzie,înconsecințăetc.
Exemplu:Nuacititcartea,înconcluzienuștianimicdesprepresonajulprincipaldinoperă.
Locuțiunileconjuncționalesubordonatoareaunumărmaimaredecâtcelecoordonatoare.
Eleseîmpartîntreitipuri161:
•„tipulA:formatedinsubstantive,pronume(nehotărâtesaurelative),verbe,adverbeși
prepozițiicuconjuncțiilesubordonatoarecă,casă,dacă,de,încât”:pentrucă,pentrucasă,din
cauzăcă,dinpricinăcă,subpretextcă,datfiindcă,așacă,înlocsă,lasăcăetc.
•„tipulB:formatedinsubstantive,adverbe,șiprepozițiisaulocuțiuniprepoziționalecu
pronumelerelativcesauadjectivulrelativcâtă”:dupăce,pânăce,imediatce,devremece,din
momentce,oridecâteorietc.
•„tipulC:formatedinsubstantive,adverbeșiprepozițiisaulocuțiuniprepoziționalecu
adverberelative”:fațădecum,astfelcum,așacum,atuncicând,cașicând,chiarșicând,cu
câtetc.
Asemeneaconjuncțiilor,șilocuțiunileconjuncționalesubordonatoareseîmpartîn162:
•necircumstanțiale(introducsubiective,atributive,completivedirecteșiindirecte):cumcă,
pentrucă,pânăsăetc.;
Exemplu:S-aauzitcumcăIonuțaplecatdințară.(subiectivă)
•circumstanțiale(introduccircumstanțialeledetimp,demod,descop,decauză,concesive,
consecutive,cumulative,opoziționale,deexcepție,condiționale):îndatăce,fărăsă,încefel,
decâtsă,dincauzăcă,pentrucă,dinmomentce,chiardacă,măcarde,încazcă,înlocsă,pe
lângăcă,decâtsă,înafarăcăetc.
Exemplu:S-aauzitobătaielaușăîntimpceascultamuzică.(circumstanțialădetimp)
Elementelecorelativepotfaceșielepartedinlocuțiunileconjuncționalesubordonatoare:cu
cât…cuatât,peatât,pecât…peatât,atunci…când,totașa…dupăcum,deaceea…pentrucă,
pelângăcă…mai(și)etc.
160Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.350-354
161Ibidem,p.351
162Ibidem,p.352

44Exemplu:Cucâtciteamaimult,cuatâtseafundamaimultînpoveste.
1.3Pronumeleșiadverbelerelative
Pelângăconjuncții,pronumelerelative(unelepotfișiadjective)șiadverbelerelative
îndeplinescroluldeconectivesubordonatoare,realizateinterprepozițional,avândovaloare
conjunctivală.Acestecuvinteprezintăatâtuneleasemănări,câtșideosebiricomparativcu
conjuncțiilesubordonatoare.163
Printreasemănăripotfiamintite:
•regimulpredicativ;aiciexistăoexcepție,șianumefolosireacuinfinitivul:
Exemplu:n-amce-țispune,n-aiundeînvățaetc.
AceastăgrupareafostdenumitădeGramaticaAcademiei„construcțieinfinitivală
relativă”.164
•faptulcăseplaseazănumailaînceputulpropozițieisubordonate;existășiaicidouă
excepții:
1.atuncicândavemvb+aști+pronumesauadverbrelativ:
Exemplu:afostnuștiucum,i-adatnuștiuceetc.
2.pronumelerelativcufuncțiedeatributgenitivalînpropozițiadependentă:
Exemplu:M-amreîntorslafacultateaîninteriorulcăreiami-amfăcutmulțiprieteni.
Deosebirilesuntmainumeroase.Printreacesteasenumărăvaloareaanaforicăapronumelor
șiaadverbelorrelative.Elenuauunînțelesdesinestătător,suntsinsemantice,dartotușisunt
considerateaficuvinte„pline”,căpătândunanumitsenscareestetransmisdeunelement
antecedent.
Exemplu:Copilulcareacâștigatestefiulmeu.
„Înfelulacesta,spredeosebiredeconjuncțiilepropriu-zise,careexprimănumairaportul
abstractaldependenței,cuvintelerelativeleagăacestraportabstractdeunfaptconcret.”165
Înunelecazuri,adverbelerelativedevinconjuncții,atuncicândstabilescraporturișicând
funcționeazăcaunelementdelegătură.
Exemplu:Cum(pentrucă)numaiaveanimicdespus,aplecatacasă.
Oaltădeosebireconstăînfaptulcăîntimpceconjuncțiilesuntinvariabile,pronumele
relativesuntflexibile,genulșinumărulpreluându-sedelasubstantivulsaupronumeledin
propozițiaregentă.
163GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.288-289
164Gramaticalimbiiromâne,vol.II,EdituraAcademieiR.P.R,București,1963,p.83
165GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.288

45Exemplu:Îlștiupebăiatulcăruiai-aiîmprumutatcărțile.
Deasemenea,spredeosebiredeconjuncții,cuvintelerelativeîndeplinescofuncție
sintactică.Înacestcaz,pronumelerelativesegrupeazăcuprepozițiisaucumorfemecazuale.În
ceeacepriveșteadverbele,„prepozițiilenumarcheazăfuncția,cinuanțeazăcircumstanța”.
Exemplu:Amștersmesajulpecaremil-aitrimis.(funcțiesintacticădecomplementdirect)
Fatacăreiai-aicumpăratflorileestecolegăcuMaria.(funcțiesintacticăde
complementindirect).
Pronumeleșiadverbelerelativeintroducmaimultetipuridepropoziții,pelângăcele
atributive166:
•concesive:Oricâtsegândea,nuputeagăsiosoluțiepotrivită.
•modale:Nu-miimaginezcumapututsămintăașamult.
•temporale:Asositcândnoitocmaiplecamdeacasă.
•circumstanțialedeloc:Vremsămergemundeseținefestivalulzăpezii.
•completivedirecte/indirecte:Examenulafostgreupentrucinen-aînvățat./Nuamaflat
cândvomterminacursurile.
•predicative:Aajunsceși-apropus.
•subiective:Nusecuvine,cumspuneatatălmeu,săteînjoseștiatât.
ValeriaGuțuRomalo167spuneafaptulcăpronumeleșiadverbelerelativeaudouăvalori,
păstrându-lepeceledepronumeșiadverb,lacareseadaugășiceadeconjuncție.Pelângăcele
două,cuvintelerelativemaipotprimișioatreiavaloare,ceade„determinantplasatînregentă,
departedepropozițiedinregentă”.Înpropozițiileatributive,eleîndeplinescîntotdeaunadouă
valori,spredeosebirederestulpropozițiilorsubordonateîncarepotprimiatâtdouăcâtșitrei
valori.Atreiavaloarepoatefiatribuitădoaratuncicândcuvintelorrelativelelipseșteelementul
antecedentdinregentă.
Exemplu:Nuștiucândvineînvizită.
Cândesteunadverbrelativcutreivalori,înacestcaz168:1.esteoconjuncție
subordonatoarecareintroduceotemporală,2.esteadverbcufuncțiesintacticădecomplement
circumstanțialdetimp(cândvine),3.esteunadverbcufuncțiesintacticădecomplementdirect
(nuștiucând).
166AlexandruToșa,op.cit.,p.142-143
167Ibidem,p.142
168Ibidm,p.144

461.4Conjuncțiașiprepoziția
Analizândîndeaproapeceledouăunități,ajungemlaconcluziacăexistăoseriede
asemănăricelecaracterizează.Astfel,oprimăasemănareconstăînfaptulcăatâtconjuncția,cât
șiprepozițiasuntinvariabile,dependentedealtecuvinte,sinsemantice.Ambelesuntformatedin
elementesimple,compuseșidinlocuțiunicaresecomportăcaunitățiderelațieîntrecuvinteși
sintagme.169Număruldeunitățiesteredusșilaprepozițiișilaconjuncțiifaptpentrucareseși
repetădeseoriîndiferitecontexte.Deasemenea,origineaacestoraesteaceeași,majoritatea
proveninddinlimbalatinăsaus-auformatîncadrullimbiiromâne.Putemspunecăunele
conjuncțiis-auformatpornindchiardelaprepoziții(ex:prepozițiadincauza–conjuncțiadin
cauzăcă,prepozițiaînciuda-conjuncțiaînciudafaptuluică,prepozițiaîntimpul-cojuncțiaîn
timpceetc.)170
„Cașiîncazulprepozițiilor,folosireagreșităadiverselorconjuncțiivariazăcavechime,ca
răspândireși,deci,șidinpunctuldevederealperspectivelordeevoluțiealimbiidelaosituație
laalta.Maipersistentesedovedesc,cadeobicei,abaterilecareîntr-unfelsaualtulcontribuiela
evitareaunorambiguități,rezultatedeobiceidincumulareadecătreunsingurelementlingvistic
aunuimarenumărdefuncții.”171Astfel,deexemplu,înloculcuvântuluisăsefoloseștecasă,
careadevenitomarcăaconjunctivului,fiindnecesarăprezențaaltortermenicaresăarateo
definireclarăaraporturilordintreprepoziții,arelațiilordesubordonare.Lafelesteșiîncazul
prepozițieidecarepoatefiînlocuităcudinșidecătre.
Oaltăasemănareopresupuneșipozițiaconjuncțieișiaprepozițieiînsintagme,
regăsindu-seprintrecuvinteauxiliareșiprintreunitățigramaticale,însăuneleconjuncțiipot
aveaotopicăliberă(conjuncțiilecoordonatoareconclusivedecișiașadarsepotregăsișila
începutulpropozițiilor,șiîninteriorullor).172
Întreconjuncțieșiprepozițieexistă,deasemenea,șinumeroasedeosebiri.Înprimulrând,
spuneammaisusfaptulcăambelestabilescrelațiiîntrecuvinteșisintagme,dardiferențaestecă
întimpceprepozițiilestabilescdoarraporturidesubordonare,conjuncțiilestabilescraporturi
atâtdecoordonare,câtșidesubordonare.Maimult,conjuncția„seopuneprepozițieiprin
câmpulsintacticdedistribuțieaacestortipuriderelație:încâmpulpropozițieiundeseîntâlnește
cuprepoziția,conjuncțiaexprimăexclusivrelațiidecoordonare,conectândunitățileînsintagme
aflatepeaceeașipozițiesintactică;încâmpulfrazei,conjuncțiaexprimăatâtrelațiide
coordonare,câtșirelațiidesubordonareîntreunitățilepropoziții,darnuseîntâlneșteniciodată-
169IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.523
170C.Dimitriu,op.cit.,p.362-365
171IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.295
172Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.347

47înaceastădinurmăsituație-cuprepoziția,deoareceunitățilepropozițiinuseintroducniciodată
prinprepoiziții”.173Cualtecuvinte,conjuncțiapoatesastabileascăraporturiîntredouăsaumai
multepropoziții,pecândpropozițianuareacestrol.
Oaltădovadăconstăînfaptulcă,spredeosebiredepropoziții,conjuncțiilecerunanumit
modalverbului.Prepozițiilenuinterfereazăcumodurileverbului,chiardacăaducemîndiscuție
prepozițiaacaresefoloseștecumodulinfinitiv,daracestlucrunuînseamnăcăestecerutde
prepoziție.Înaceeașisituațieseaflășiprepozițiilecareprecedsupinul.174Revenindla
conjuncții,putemdaexempleconcrete175:cacereîntotdeaunamodulconjunctiv(ex:aplecatca
sănusuperepenimeni,aintratînconcurscasăcâștigepremiulcelmareetc.),deșicere
indicativulsaucondiționalul(ex:nuavenitlacursuri,deșinuaveaaltcevadefăcut,astatacasă,
deșiarfimerslafilmetc.),căesteceamaiutilizatăconjuncțieșiadmitetoatemodurile
personale,înafarădeconjunctivșiimperativ(carenuapareînpropozițiilesubordonate)etc.
Osituațieasemănătoareesteșiînceeacepriveștecazul.Prepozițiileimpunca
substantivului(sauunuisubstitutalacestuia)pecareîlprecedăsă-ifieatribuitunanumitcaz
(acuzativ,genitivsaudativ),conjuncțiileneavândacestăposibilitate.176Deexemplu177:
prepozițiilepe,de,laceracuzativul,prepozițiilecontra,împotrivacergenitivul,prepozițiile
datorită,grație,mulțumităcerdativuletc.
1.5Concluzii
Conjuncția,câtșiprepoziția,aucascopstabilireaunorrelațiiîntreunitățișisintagme.Am
observatfaptulcăceledouăpărțidevorbireprezintăatâtasemănări,câtșideosebiri.Ceamai
mareșicemaiimportantădeosebiredintreceledouăopresupunerelațiapecareostabilesc:
conjuncțiaareungradmaimarededistribuție,stabilindraporturișidecoordonare,șide
subordonare,pecândprepozițiaconstruieștedoarraporturidesubordonare.Elementederelație
potfișipronumeleșiadverbelerelative,însă,conjuncțiașiprepozițiadiferădeacesteaprin
faptulcăaparțin,dupăcumammaispus,doarsistemuluigramaticalallimbii,pecândcelelalte,
pelângăroluldeelementederelație,îndeplinescșifuncțiisintacticeproprii.
173IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.523
174IonCoteanu,op.cit.,p.271-272
175IorguIordan,VlaeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.290-291
176IonCoteanu,op.cit.,p.271
177IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.279

48CapitolulIV-Studiudecaz:prepozițiacaunitatedotatăcusens
Acestcapitolsedoreșteafioparteaplicatășiurmăreștecapacitateaprepozițiilordea
dobândivaloarisemanticeîndiversecontexte.Aceststudiudecazsebazeazăpeteoriilepropuse
deIorguIordanșiVladimirRobuînlucrarea„Limbaromânăcontemporană”,deDumitruIrimia
în„Gramaticalimbiiromâne”șide„GramaticaAcademiei”(1966)și,porninddelaexemplele
dinacestetratate,amcreatpropriileexempleșiamanalizatimplicațiilefolosiriiuneianumite
prepozițiișisemulpecareîlmaterializează.
Dupăcumamspecificatșiîncapitoluldedicatprepoziției,majoritateaprepozițiilorșia
locuțiuniorprepoziționalemanifestăovaloaresemanticăprincareseexprimădiverseinformații:
spațiale,temporale,cauzale,modaleetc.,informațiicaresetransmitșicuajutorulunităților
lexico-gramaticalecucareprepozițiasegrupează.Astfel,transferulsematicșilexicalprovinede
lagrupulnominalsauadverbial,iarprepozițiilefuncționeazăcaseme,constantesaunu.
Exemplul1:prepozițiaînpoatetransmiteinformațiiînceeacepriveștespațiul,timpulși
modul.
a.localizare:Încasaloreraomareagitație.Copiiialergauțipând,lucuceîmicreao
starededisconfort.Amintratîngrădină,undeAndreimedita.
Încasaloreraomareagitație.-prepozițiaîndinacestcontextsemnifică,datorităfaptului
căprecedăsubstantivulcomuncasa,loculîncaresepetreceacțiunea.Casaesteobiectul
principaldeidentificareaspațiului,iarîn,înacestcaz,areroluldeîntărireșideprecizareexactă
asensului.Astfel,înmarcheazăinterioritatea,iarfaptulcăloculestefix,înareovaloarestatică,
înacestcaz.Înconcluzie,putemspunecaînacestexemplu,prepozițiaînaratăspațialitatea
(localizarea)șiinterioritatea178,avânduncaracterstatic.179
Amintratîngrădină[…]-asemeneaexempluluianterior,înaratăspațialitateași
interioritatea,însăcaracterulstaticesteînlocuitdeuncaracterdinamic180,marcând,înacestcaz,
punctuldesosireîntr-unanumitspațiu,adicăpătrundereaîninteriorulgrădinii.Acestpunctde
sosireesteechivalentulvaloriideasumareînteorialuiDumitruIrimia.181
b.temporalitate:Învaraaceluianl-amcunoscutfărăsăștiuceurmasăseîntâmple.
Îndouălunivomplecaînvacanțălamare.
178IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.519,521
179DumitruIrimia,op.cit.,p.350
180Ibidem
181Ibidem

49Învaraaceluian[…]-substantivulcomunvarareprezintăunindicealtemporalității,
sensulfiindpreluatșidecătreprepoziție,înmarcândinteriorulperioadeiîncaresedesfășoară
acțiunea.182
Îndouăluni[…]-șiaicisensulpecaregrupulîltrasmiteestedeaarătacândsepetrece
acțiunea,înînacestcazmarcândunmomentviitor.183(Pestedouălunidinmomentulprezent,
vomplecaînvacanță).
c.modalitatea:Anultrecutalucratîncondițiivitrege.Celmaigreuerafaptulcătrebuiasă
lucrezeîncomuncuomulcarel-adezamăgitcelmaimult.
încondițiivitrege-încontribuielaîntărireamoduluiîncaresedesfășoarăacțiunea,
marcândinterioritateauneistări184(faptulcăalucratîncondițiivitregei-acreatstăride
disconfort).
încomun-șiaiciînarevaloaredemodalitate,manieraîncaresubiectulfaceacțiunea.
Înconcluzie,prepozițiaînpoatedobândimaimultevalorisemantice,înfuncțiedetermenul
pecareîlprecedă.Astfel,dupăcumamdemonstrat,înintrăîncategoriasemelordelocalizare,
temporalitateșimodalitate,tuturoracestorvalorialăturându-se(încazulluiprepozițieiîn)și
trăsăturadeinterioritate.
Putemprecizașifaptulcăprepozițiasimplăînpoatefacepartedintr-oprepozițiecompusă,
alăturideoaltăprepozițiesimplă.Înacestcaz,valorilenusuntdatedefiecareprepozițiesimplă
înparte,cidesemanticapecareodobândeșteprepozițiacompusă.Deexemplu,dacăanalizăm
prepozițiacompusăpănâîn,aceastapoateprimivalorideinterioritate,delocalizare,de
temporalitateșidelimităfinală(adicăpânăînaratălimitapânăcândsaupânăundesepetrece
acțiunea).185
Exemplu:MergempânăîncamerăsăcăutămrochiaIoanei.(pânăînaratălocul,
interioritateașilimita,adicăfaptulcăsubiectulmergedoarînloculpropus,poatechiarși
direcționarea,adicădeplasareadintr-unlocspreunaltlocțintă).
Trebuiesapredămreferatelepânăîndatade15mai.(timpulșidatalimită).
Deasemenea,însepoategrupașicuadverbesaucusubstantivepentruaformalocuțiuni
prepoziționale.186Exemplu:Aspusadevărulînfațatuturor.(localizare)
Exemplul2:prepozițialângăintrăîncategoriasemelordespațialitate.
M-amașezatpeobancă,lângăcofetăriadincolțsăoașteptpemamamea.Num-am
gânditniciodatăcălângăaceastăcofetărie,careseaflalângăbloculîncarestăteam,îlvoi
întâlnipeviitorulmeusoț.
182Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.362
183Ibidem
184Ibidem
185IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
186Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.363

50-Potsămăașezșieulângătine?,mi-aspus,șideatuncitotuls-aschimbat.
Prepozițialângăareunsensconcret,aceladeaexprimaspațialitatea.Cualtecuvinte,spre
deosebiredealteprepoziții(deexempluprepozițiaîndiscutatămaisus)careîșischimbă
valoareasemanticăînfuncțiedetermenulpecareîlprecedă,putândaveavalorișidespațialitate,
modalitate,temporalitateetc.,prepozițialângăprimeștedoarvaloaredespațialitate.187
Dinexempluldemaisusputemobservaclarfaptulcăprepozițianeindicăspațiul.Maimult
decâtatât,putemdeducecăestevorbadespreunspațiusituatînimediataapropiereaunuiobiect.
(lângăcofetăria,lângăblocul,lângătine).Astfel,lângămanifestăotrăsăturăsemanticăde
apropiere,iarfaptulcălocalizareaesteînafaraobiectelorșinuîninteriorullor(cumestecazul
prepozițieiîn,deexemplu),vorbimșidespretrăsăturasemanticădeexterioritate188.
Exemplul3:prepozițiaîntreintră,îngeneral,încategoriasemelordelocalizare.189
a.Întreceledouăparcurisesitueazăfacultatealacaremergeamzidezi.
b.Întreceledouăfetes-aiscatoceartă.
c.Întrefilelecărțiiamgăsitoscrisoareveche.
Printremultealtele,șiprepozițiaîntrereprezintăunindicespațial.Totuși,încelde-aldoilea
exemplu,elnuexprimăneapăratspațiulexistent,cumesteevidentînprimulșiînaltreilea
exemplu.Încelde-aldoileaexemplu,întreducelaideeaderelațiestabilităîntredouă
persoane.190Deasemenea,unadintretrăsăturileexprimatedeaceastăprepozițieeste
exterioritatea(cumesteîncazulexempluluia.),însă,aceastanuestedefinitorie.Dacă
interpretămfaptulcăsensulestedeaevidențiainteriorulunuispațiudelimitatdemaimulte
obiecte,atuncisemnificațiaprepozițieiestedeinterioritate191(cumesteîncazulexempluluic.,
undeîntrepoatefiînlocuitcuprintresauprin,semedeinterioritate).
Oaltăcaracteristicăspecificăprepozițieiîntreevidențiazăfaptulcăaceastasepoatefolosi
doarcusubstantivecareaunumărulplural(întrefilelecărții)saucudouăsaumaimulte
substantivecareaunumărulsingular,întreacesteastabilindu-seunraportdecoordonare(între
școalășicasă).Astfel,semnficațiaprepozițieiestedepluralitate192(cumesteșicazul
prepozițiilordintreșiprintre).
Totuși,întrepoateexprimașitemporalitatea,perioadadetimpîntrecaresepetreceo
acțiune.193
Exemplu:Așteptsămăviziteziîntreorele12și14.
187Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.370
188IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
189Gramaticalimbiiromâne,volI,1966,p.364
190Ibidem
191IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.520
192Ibidem,p.520-521
193Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.364

51Atuncicândîntreapareînconstrucțiecunumeralele,sepoatevorbișidespreexprimarea
aproximației.194
Exemplu:Ionavândutastăziîntre10și11kilogramedecăpșuni.
Exemplul4:prepozițiadepoateprimimaimultevalori,sensurilefundamentalefiind
„direcția,separareasauapropiereadeunpunct,relația”195:
a.poatecontribuilaexprimareaposesiei,indicândatâtobiectulposedat,câtșiposesorul.196
Exemplu:Amgăsiturmedeanimaleîncabanapărăsită.(indicăposesorul)
Îngrijitoruldeleine-aavertizatcăanimalelesuntpericuloase.(obiectulposedat)
b.intrăîncomponențaagentuluicareurmeazădupăunverbladiatezapasivă.197
Exemplu:Copilulaîncercatsăfugă,darafostvăzutde(către)paznic.
c.împreunăcuoaltăunitatelexico-gramaticalăpoateindicamateria198sauspecia199.
Exemplu:CroitoreasaacumpăratdoimetridetullepentrurochiaAnei.(materia)
Cabanadelemndinmijloculpăduriiafostcuprinsăînflăcări.(materia)
Matei,colegulmeu,s-aspecializatînartadeapicta.(specia)
LaConferințadePacedelaParisaparticipatșiRomânia.(specia)
d.indicălocalizareasautemporalitatea(loculexistențeișimomentulexistenței)200
Exemplu:Mașinadeacoloafostatatăluimeu.(loculexistenței)
Copiiideierimi-aureamintitcâtdefrumoșisuntaniitinereții.(momentul
existenței)
e.exprimănaturasaucauzaunuianumitproces201
Exemplu:Lacrimiledebucurieîistrăluceaupeobraz.
Nuputeasăadoarmădedurereapecarei-oprovocaboala.
f.poatetransmiteinformațiicuprivirelacantitate,valoare,vârstă202
Exemplu:Amgăsitîntr-unpaltonvechiobacnotăde10lei.(valoarea)
Băiatuldepaisprezeceaniascăpatnevătămatdelaloculaccidentului.(vârsta)
g.poateexprima„referirea”203
Exemplu:dupăadjective-Afostangajatfiindcăerabundemuncă.
dupăanumiteinterjecții-Vaidecopiiicarenuascultădepărinți!
194Ibidem,p.365
195Ibidem,p.341
196Ibidem,p.342
197IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.522
198Ibidem,p.519;Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.343
199Gramaticalimbiiromâne,op.cit.,p.342
200Ibidem,p.343
201IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.519;Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.343
202Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.343
203Ibidem,p.344

52h.poateindicaunmomentalacțiunii204
Exemplu:S-atrezitdedimineațăcasă-șitermineproiectulpentrușcoală.
Prepozițiadesepoategrupacualteprepozițiisimpleînprepozițiicompusesaucualte
unitățilexico-gramaticaleînlocuțiuniprepoziționale,valoareasemanticăfiindexprimatăla
nivelulîntreguluigrup:decătre,dela,delângă,depela,depelângă,fațăde,înafarăde,de-a
lungul,de-alatul,alăturideetc.)
Exemplu:Avenitdelașcoalăcugândulcăîlvagăsipefratelesăuacasă.(exprimă
localizarea)
Filmultăupreferatestedifuzatlatelevizordelaora20.(exprimă
temporalitatea)
S-aplimbatde-alungulrâuluigândidu-selatoateproblemele.(exprimă
localizarea)
Exemplul5:prepozițiacuestesinguraprepozițiecarepoateprimivaloareasemanticăde
asociere.205
Vacanțadeiarnămi-ampetrecut-ocuaimeidupăcedivorțasemdeomulpecareîl
iubeam.
Pelângăsensulfundamentaldeasociere,cumaipoateajutalatransmitereaunorinformații
legatede:206
a.conținut/materie:Coșulcufloriprimitdelasoțuleiabucurat-ofoartetare.
b.oînsușire:Fetițacupărulroșcatestefiicavecinuluimeu.
c.instrument:Îșicorecteazăîntotdeaunagreșelilecuunpixcupastăroșie.
d.relație:Dacănedespărțimacum,cumrămânecutoateplanurilenoastredeviitor?
e.mod:Apovestittoatăîntâmplareaculacrimiînochi.
Prepozițiacusegrupeazăînprepozițiicompusesauînlocuțiuniprepoziționalecarepot
exprimatemporalitatea(începândcu,odatăcu),modalitatea(înconformitatecu).207
Exemplu:Începândculunaoctombrievoilucralaoagențiedeturism.
Trupeledeordinevoracționaînconformitatecunoilelegi.
Exemplul6:prepozițiafărăestesinguraprepozițiecarepoateprimivalorisemanticede
negativizare(sauexcludere,înlăturare).208
Nuputeasă-șiconstruiascăunviitorfărăsusținereamaterialășiafectivăapărinților.
204Ibidem,p.345
205IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
206Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.338-341
207Ibidem,p.341
208IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521

53Prepozițiafărăseregăseșteîntr-orelațiedeopozițiecuprepozițiacu,însensulcăvalorile
semanticealecelordouăprepozițiisuntopuse(cuexprimăasocierea,iarfărăexprimănegarea
asocierii).209
Asemeneacelorlalteprepoziții,șifărăsegrupeazăînprepozițiicompuse(fărăa)sauîn
locuțiuniconjuncționale(fărăsă),valoareasemanticăfiindaceeași,denegareaasocierii,de
negativizare.210
Exemplu:Aplecatfărăamaipriviînurmasa.
S-agrăbitsăsemăritefărăsăștieceoaștepta.
209Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.359
210Ibidem,p.360

54Concluzii
Aceastălucrareaavutcascopprezentareadetaliatăaunoraspecteînceeacepriveștemodul
defuncționareainstrumentelorgramaticaleînlimbaromână.Celortreielementeceîndeplinesc
rolulunuiinstrumentgramaticalle-aufostacordatecâteuncapitolînparte,analizândcelemai
importanteparticularitățiînceeaceleprivește.Astfel,înprimulcapitol,dedicatarticolului,am
demonstratfaptulcăacestuiai-aufostatribuitediverseinterpretărireferitoarelastatutulsăuca
partedevorbire.Dacăînunelestudiiarticolulestevăzutcaopartedevorbireautonomă,curol
deinstrumentgramatical,altele,cumarfi„Gramaticadebazăaalimbiiromâne”contestă
aceastăafirmație.Clasaarticolelorafostredusă,articoleleposesiveșidemonstrativeși-au
pierdutvaloareadearticole,căpătândaltefuncțiișiîntrebuințări,putândfianalizateindependent.
Auprimitdenumireadepronumesemiindependentecufuncțiadedeterminant.Însă,chiardacă
aufostpropusealtemodurideanalizăaacestorelemente,înșcolielerămânladefinițiile
tradiționale.Încontinuare,amteoretizatșiexemplificatcumsemanifestăarticolulînposturade
morfemalcategorieideterminăriișiceschimbăripoateaduceacestaîncomunicare.Articolul
analizatcamorfempoategeneraunprocesdesubstantivizareaaltorpărțidevorbire,detrecere
asubstantivelorcomunelasubstantivepropriișiinvers,chiarșiunprocesdeadverbializare
pentrusubstantivelecedenumescnoțiunitemporale.Astfel,dintretoateceletreiinstrumente
gramaticale(articol,prepoziție,conjuncție),articolulimpunecelemaimultecontroverseși
interpretări.Deasemenea,există,dupăcumamobservat,foartemultedeosebiriîntrearticolși
celelaltedouăinstrumentegramaticale,considerateșielementederelație,articolulneavând
acestrol.
Prepoziția,căreiai-amacordatcapitoluldoi,estetotuncuvântajutătorprinfaptulcăeanu
poatefianalizatăindependent,neavândunînțelesdesinestătător,fiindtotodatășiunelement
derelație.Însă,amdemonstratfaptulcă,îndiferitecontexte,eapoatedobândianumitevalori
semanticeînfuncțiedeelementulpecareîlprecedă,valoricaresuntuneorivariabile.Astfel,cu
ajutorulprepoziției,sepottransmiteinformațiidetemporalitate,spațialitate,modalitate,
cauzalitateetc.
Unaltinstrumentgramaticalși,concomitent,unelementderelație,asemeneaprepoziției,
esteconjuncția,analizatăîncelde-altreileacapitol.Totuși,într-unsubcapitolamdemonstratcă
existănumeroasediferențeîntreceledouăelementederelație,celmaiimportantfiindfaptulcă,
deșiauacelașiroldeastabililegăturiîntrediverseelemente,prepozițiamarcheazădoarrelații
desubordonare,pecândconjuncțiapoatestabili,înplus,șirelațiidecoordonare.

55Studiuldecaz,realizatîncapitolulpatru,aavutcascoppunereaînpracticăateoriilor
conformcăroraprepozițiacapătădiversevaloriînplanulpropozițional.Punctuldeplecarel-au
constituitconcepțiileluiIorguIordan,VladimirRobu,DumitruIrimiașiaGramaticii
Academiei(ediția1966)asupramoduluiîncareprepozițiilemanifestăvalorisemantice.Astfel,
amdemonstratfaptulcăacestevaloripotvariaînfuncțiedeelementelecucareprepozițiilesunt
analizate.
Peparcursulacesteilucrări,considercăamrăspunslaîntrebărilepropuseînargument,
aceleașicareaustatșilabazadecizieideaabordaaceastătemă.Celetreielemente,articolul,
prepozițiașiconjuncțiaauprimitdenumireadeinstrumentegramaticalepentrufaptulcăele
aparțindoarsistemuluigramatical,fiindlipsitedesenslexicalșivaloaresemanticădesine
stătătoare.Totuși,prepozițiilematerializeazăcontextual,prinsemelepecareleexprimă,
anumitesensuri.Astfel,elenupotfianalizateșinupotfuncționaindependent,doarcuajutorul
altorpărțidevorbire.Amdemonstratșifaptulcăelesemanifestădiferitșicăauparticularități
distincte.
Deși,înunelecazuri,nuacordămpreamareatențieutilizăriișianalizeiinstrumentelor
gramaticale,elesuntfoarteimportanteînrealizareacomunicării.Acestecuvintefaccaceeace
transmitemsăaibăunînțelesclarșiprecis.Deasemenea,eleocupăunrolimportantșiîn
analizamorfo-sintacticăapărțilordevorbire,precumșiarelațiilordintrepropozițiișifraze(în
cazulelementelorderelație).

56Bibliografie
***Dicționardeștiințealelimbii,EdițiaaII-a,EdituraNemira,București,2005;
***Gramaticadebazăalimbiiromâne,EdițiaaII-a,EdituraAcademiei,București,2016;
***Gramaticalimbiiromâne,vol.I,EdițiaaII-a,EdituraAcademiei,București,1966;
***Gramaticalimbiiromâne,vol.II,EdituraAcademiei,București,1963;
Avram,Mioara,Gramaticapentrutoți,EdițiaaIII-a,EdituraHumanitas,București,2001;
Bejan,Dumitru,Gramaticalimbiiromâne.Compendiu,EdituraEchinox,Cluj-Napoca,1996;
Ciompec,Georgeta;Dominte,Constantin;Forăscu,Narcisa;Romalo,ValeriaGuțu;Vasiliu,
Emanuel,Limbaromânăcontemporană.Fonetica.Fonologia.Morfologia,Edițierev.și
adăugită,EdituraDidacticășipedagogică,București,1985;
Constantinescu-Dobridor,Gh.,Morfologialimbiiromâne,Edițierev.,EdituraVox,București,
1996;
Coteanu,Ion,Gramaticadebazăalimbiiromâne,EdituraAlbatros,București,1982;
Coteanu,Ion,Gramatică.Stilistică.Compoziție,EdituraȘtiințifică,București,1990;
Dimitriu,C.,Gramaticalimbiiromâneexplicată.Morfologia,EdituraJunimea,Iași,1979;
Drașoveanu,D.D.,Tezeșiantitezeînsintaxalimbiiromâne,EdituraClusium,Cluj-Napoca,
1997;
Iordan,Iorgu;Robu,Vladimir,Limbaromânăcontemporană,EdituraDidacticășipedagogică,
București,1978;
Iordan,Iorgu;Romalo,ValeriaGuțu;Niculescu,Alexandru,Structuramorfologicăalimbii
românecontemporane,EdituraȘtiințifică,București,1967;
Irimia,Dumitru,Gramaticalimbiiromâne,EdițiaaIII-arev.,EdituraPolirom,Iași,2008;
Toșa,Alexandru,Elementedemorfologie,EdituraȘtiințificășienciclopedică,București,1983.

57