Nica Monica Iva CRP an II ID [602212]

Nica Monica Iva CRP an II ID
Comunicarea in era digitala
A comunica inseamna 1„ a fac e cunoscut, a da de stire, a informa, a instiinta, a spune ”.
Cu siguranta inca multi dintre noi am avut privilegiul sa ne nastem in secolul trecut, dar
si in mileniul trecut.
De-a lungul istoriei milenare , nu mu lti se pot mandri cu o asemenea performanta, nu
multi vor putea spune, fara a fi acuzati ca sunt mincinosi…” in secolul trecut ”. Dar
aceasta ar pu tea fi considerata o sintagma lipsita de valoare daca nu as adu ce multiple
consideratii vis -a-vis de o posibila nostalgie care marcheaza generatiile contemporane
atunci cand isi amintesc de ”cum era pe vremea mea” in rapor t cu ceea ce este acum.
Voi aborda intr -o prima parte modul in c are a evoluat comunicarea inter personala.
Imi amintesc de o vreme in care totul se facea privind omul in ochi, fata in fata. Nu toti
aveam avantaj ul de a comunica macar la telefon , drept pentru care reuseam sa ne
spunem ceea ce aveam sa ne spunem in intervalul de timp in care eram impreuna, iar
daca mai era ceva de spus, cu siguranta, era lasat ca subiect de discutie pentru intalnirea
urmatoare. Nu aveam luxul sa ne razgandim sau sa facem prea multe reveniri asupra
unui topic, iar cuvantul era cuvant.
Pentru aceea care se bucurau de avantajul de a avea un telefon acasa , comunicare a
interpersonala era ceva mai simpla, p ermitand discutii suplimentare sau modificari ale
unor intelegeri . Singura limitarea tinea de faptul ca si interlocutorul trebuia sa aiba
telefon si sa fie acasa. In plus exista o regula nescrisa conform careia, daca persoana pe
care o sunai nu era acasa, reveneai cu un telefon mai tarziu.
Anii ’90 si inceputul de mileniu, aduc cu sine o evolutie galopanta a mijloacelor de
comunicare , atat inter personala, ca t si in masa. Comunicarea inter personala cunoaste o
transformare uluitoare, reducand considerabil contactul socio -uman direct, de tip fata in
fata, la un contact direct imediat sau direct intarziat.
Ce a inse mnat aceasta?
Ca un prim pas in evolutia acestei comunicari, au aparut telefoanele mobile, ca o
necesitate de comunicare mobila in loc de cea fixa, care era restrictiva. Aceasta aparitie
a determinat o imbogatire a modului in care oamenii comunica. Greu accesibila init ial,
datorita tarifelor de convorbire ridicate, ea s -a adresat initial oamenilor de afacere sau
acelora care isi putea permite financiar luxu l unui asemenea serviciu mobil. Scaderea
treptata a tarifelor de telefonie mobila a determinat cresterea exponentiala a
utilizatorilor serviciilor de telefonie mobila.

1 Dictionarul Explicativ al Limbii Romane

Intr-un interval foarte scurt rapiditatea comunicarii cu persoanele dragi a gene rat si o
scadere virtuala a distantelor geografice. In locul clasicelor scrisori care plecau peste
ocean, a venit telefonul mobil.
Aparitia telefoniei mobile si cresterea posibilitatii fiecrui individ de a utiliza un
asemenea serviciu , a fost doar varful un ui iceber g care se dovedeste a fi mult mai
amplu.
Era digitala marcheaza prin inovatiile sale extrem de diverse in materie de comunicare,
un secol al vitezei care are efecte in modul in care oamenii interactioneaza unii cu altii.
Daca la sfarsitul anilor 1990 eram fascinati sa vorbim la telefon, timpul in ziua de azi
pare ca s -a comprimat. Generatiile foarte tinere cu varsta cuprinsa intre 15-20 de ani au
deschis noi orizonturi in materie de comunicare. Se comunica prin mesaje scrise (SMS),
prin mail -uri, dar si prin intermediul retelor sociale media.
Tehnologia si inovatia au tinut pasul cu acesta tendinta punand la dispozitia
utilizatorilor toate mijloacele neceasare pentru ca aceasta comunicare sa fie cat mai
placuta. Exact! Cat mai placuta! Daca initial am asistat la necesitatea comunicarii,
aceasta sufera si ea o din amica aparte, intrucat nu mai este suficient doar sa comunicam.
Aceasta componenta pare ca a intrat cumva pe o panta derizorie care este depasita de
curentul contemporan. Sustinand parca teoria formei fara fond, est e din ce in ce mai
vizibil, ca ce comunicam este mai putin important, forma luand locul fondului.
Totul pare ca adevenit un teren al manifestarii PR -ului si al branding -ului personal.
Comunicarea in era digitala, capata valente dinam ice, nu doar in sfera inter personala, ci
inclu sv in sfera sociala, managerial – organizationala , politica, economica si chiar
decizionala.
Ceea ce este important de mentionat este faptul ca exact asa cum se intampla atunci
cand facem o traducere dintr -o limba straina si anumite intelesuri se pierd prin
traducere , comunicarea in era digitala este diluata si ea la randul ei . Receptorul nu poate
auzi vocea noastra, nu poate privi limbajul corporal si este incapabi l sa sesizeze
elementele de paralimbaj .
Este adevarat ca viteza de transmitere a mesajului este mult mai rapida. Comunicam
ceea ce vrem, cand vrem, iar receptorul va primi mesajul in functie de di sponibilitatea
sa.
Aceasta disponibilitate este supusa insa subiectivismului, iar mesajul poate fi interpretat
si inteles in functie de dispozitia receptorului.
Comunicarea in sfera sociala a cunoscut in ultimii a ni o crestere semnificativa, fiin d
sustinuta , atat de modul in care trusturil e media sau de presa inteleg sa transmita

mesajul catre consumatori, dar si aparitia u nui numar tot mai mare de emite nti de
informatie scrisa sau filmata, respectiv, blogger -ii si vlogger -ii.
Cu siguranta, prin expandarea mijloacelor de comunicare in masa prin intermediul
internetului, avem acces mai repede si cu multa usurinta l a informatii extrem de variate,
aflandu -ne deseori in situatia de a ne con frunta cu mesaje contradictorii, multiple, unele
redundante… Aceas ta genereaza aparitia sentimentului de incarcare si de confuzie.
Nevoia de comunicare rapida s-a extins si in cadrul organizatiilor.
Mesajului verbal, telefonic sau fata in fata, i s -a alaturat mesajul digital, electronic scris
sub for ma de e -mail. Porni nd de la celebrul dicton latin „ Verba volant, scripta
manent. ”, mesajul digital in mediile organizationale a devenit nu doar o moalitate de a
tine evidenta aspectelor discutate, ci si o maniera de opozanta atunci cand participantii
la procesul de comuni care trebuie sa probeze sau sa sustina cele discutate si agreate.
Aceasta modalitate de comunicare electronica a dus in organizatii la tergiversarea luarii
unor deciz ii sau a asumarii acestora , prec um si la impingerea termenului de incepere a
unei actiuni.
De aceea, in special in mediile organizationale mari, cu foa rte mul ti angajati. Procesul
de cizional, care poate trece prin mai multe adrese electronice, este extrem de lent,
putand trece si o luna pana c and se agreeaza o idee si un an pana la implem entarea ei.
Nevoia rapida de a comunica a detrminat or ganizatiile de a implementa in cadr ul
sistemelor de comunicare electronica, programe proprii de interactiune de tipul intra net
sau same -time, programe care se constituie in veritabile „chat room -uri”, astfel incat
angajatii sa poata comunica intre ei, neoficial, fara a -si parasi statiile de lucru.
Fireste ca daca stam sa analizam acest aspect in plan managerial scopul este de a creste
eficienta pe cat posibil in activitatea anajatului, dandu -i, totodata, asa zisa libertate de a
comunica cu colegii sai. Comu nicare a de acest tip, pe de alta parte, duce la racirea
relatiilor si dezumanizarea acestora.
In plan situ ational, real, practica zilnica arat a ca atunci cand vor sa comunice „cu
adevarat ”, angajatii isi gasesc propriile lor momente de interactiune directa, care sa le
permita sa acces eze toate componentele unui proces de comunicare , verbale si non –
verbale.
Asa cum spuneam mai sus, era digitala, are un impact extrem de mare inc lusiv in plan
politic, Romania reusind, in acest sens, o premiera mondiala: alegerea primului
presedinte de stat prin intermediul retelei de so cializare Facebook. Probabil ca balanta
victoriei Presedintelui Klaus I ohannis nu a stat doar in comunica rile generate de

Facebook, dar, cu siguranta au inclinat -o. „2 Doua com ponente au jucat un rol crucial: o
voce puternica a diasporei amplificata de social media. ”
O alta componenta legata de comunicarea in era digitala o voi lega inclusiv de modul in
care internetul este utilizat in plan dec iziona l de catre alesii nostri, Romania inregistrand
si aici cateva premiere interesante prin stilul de consultare a populatiei pe care Dl.
Primar Nicolae Robu a incercat sa -l promoveze. Cu siguranta ca este mult mai eficient ,
cu scopul de a afla care este parer ea alesilor sai, sa initieze sondaje de opinie prin
intermediu social media. Nu doresc sa comentez valoarea de reusita sau esec a unei
asemenea utilizari a internetului in stilul de luare a anumitor decizii, ci modul in care
este folosit ca si instrument a l administratiei locale.
Cu to ate ca apatritia internetului si a sistemelor de comunicare digitala a dat un elan
fantastic vitezei de comunicare, exista o serie de dezavantaje care merita mentionate.
Asa cum spuneam mai devreme ne lovim , de foarte multe ori , de multa informatie, a
carei veridicitate nu poate fi intotdeauna controlata.
Necesitatea oferirii in anumite zone a unor informatii de natura personala (CNP, data
nasterii, informatii bancare) ne face mai vulnerabili deoarece acestea nu sunt 100%
securizate.
Acces ul minorilor es te foarte greu controlabil, ceea ce duce la riscuri majore, fie legate
de accesul copilului la anumite site -uri, canale TV, care sunt destinate adultilor, fie prin
contactarea acestora de catre persoane ale caror intentii sunt discutabile.
Un al t factor care tine de alegerea personala este legat de petrecerea de timp indelungat
in zona WWW. Varietatea informatiilor, precum si componenta de divertisment, pot
duce la crearea une i depen dente.
Voi incheia mentionand ca , 3„Comunicarea este in sine negociere si mediere a
semnificatiilor din lumea ta cu semnificatiile din lumea celorlalti. Cum comunicam si ce
comunicam defineste cultura noastra, atat individuala, cat si colectiva. ”
Modul in care comunicam cu ceilalti tine in cele din urma de alegerile personale pe care
la facem, dar si de modul in care reusim sa ne adaptam la evolutie.

2 http://www.telegraph.co.uk /news/worldnews/europe/romania/11249449/Romanian -presidential –
election -does-Klaus -Iohanniss -victory -prove -social -media -can-win-an-election.html

3 Voicu, Monica, Rusu, Costache, 1998, Braila , ABC -ul Comunicarii Manageriale , pg. 2