Investițiile străine directe – evoluții recente și [602194]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINAN ȚE ȘI BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific :
Conf. univ. dr. Laura Vasilescu

Absolvent: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINAN ȚE ȘI BĂNCI

Investițiile străine directe – evoluții recente și
perspective

Conducător științific:
Conf. univ. dr. Laura Vasilescu

Absolvent: [anonimizat]
2019

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND INVE STIȚIILE STRĂINE
DIRECTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.1 Conceptul de investiție străină directă ………………………….. ………………………….. ……………. 6
1.2 Investițiile străine directe: strategii, tipuri și tendințe ………………………….. …………………… 7
1.3 Factorii de influență ai ISD ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 9
1.4 Avan tajele și dezavantajele ISD ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
1.5 Efectele investiționale ale ISD ………………………….. ………………………….. ………………………. 11
1.5.1 Efectele investițiilor străine directe din perspectivă microeconomică ………………………….. 11
1.5.2 Efectele investițiilor străine directe din perspecti vă macroeconomică …………………………. 12
CAPITOLUL II ANALIZA COMPARATIVĂ A ISD ÎN ROMÂNIA,
REPUBLICA MOLDOVA ȘI STATELE UNITE ALE AMERICII ………….. 14
2.1 Date generale privind fluxurile ISD pe plan mondial ………………………….. ………………….. 14
2.2 Evoluții privind ISD în România ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
2.2.1 Repartizarea ISD teritorială și pe principalele activități economice ………………………….. … 17
2.2.2 Veniturile din ISD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.3 Evoluții privind ISD în Republica Moldova ………………………….. ………………………….. …… 20
2.3.1 Repartizarea ISD pe principalele ramuri de activitate economică ………………………….. …… 21
2.3.2 Veniturile din ISD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 22
2.4 Evoluții privind ISD în Statele Unite ale Americii ………………………….. ………………………. 24
2.4.1 Repartizarea ISD pe principalele ramuri de activitate economică ………………………….. …… 26
2.4.2 Importanța ISD în USA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
2.5 Analiza comparativă privind ISD pentru România, Republica Moldova și Statele Unite
ale Americii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 36

\

Introducere

= Am ales să tratez tema investițiilor străine directe (ISD) pe motivul actualității și
impactului său a supra economiei țării gazde. Consider această temă ca fiind una fundamentală,
necesară și atractivă pentru pract ica investițională. Studiul prez ent are scopul de determinare a
evoluției recente a ISD, cât și preveziuni cu re ferire la date statistice, exempliflicarea pentru trei
țări ale lumii.
Acest studiu atrage prin actualitatea și importanța sa, cât și prin influențele sale globale.
Pentru scrierea lucrării e nevoie de documentare prealabilă, surse veridice de informație: atât
manuale de specialitate, cât și site -uri media. Motivul dorinței de a cunoaște importanța
investițiilor pentr u o economie, de asemenea cunoaș terea situației act uale a României , Republicii
Moldova, în comparație cu Statele Unite ale Americii , m-a determinat în alegerea temei .
Lucrarea dată este structurată pe două capitole. Pentru o mai bună asimilare a datelor și
informațiilor utile, prezența figurilor și tabele lor ce sunt reprezentate grafic facilitează acest
lucru. Primul capitol se axează pe definiții, tipuri, factorii de influență și efectele investiționale
din perspectiva microeconomică și macroeconomică. De asemenea, voi încerca să redau
avantajele și deza vantajele investițiilor străine directe pentru economia țării gazde.La sfârșitul
capitolului, vom putea realiza complexitatea și utilitatea ISD. Rolul investițiilor, în special
investițiile străine directe (ISD), este considerat unul dintre cei mai importa nți factori care
contribuie la creșterea economică. Ultimul trimestru al secolului nostru e cunoscut ca o migrare
de fluxuri de ISD în întreaga lume. Acest lucru se datorează faptului că multe țări, în special țări
în curs de dezvoltare, consideră ISD ca u n element important în strategia lor globală de
dezvoltare economică. Anume acest aspect al fluxurilor continuie aș vrea să îl prezint în cel de -al
doilea capitol.
În cel de al doilea capitol, pentru început, voi avea tedința de a prezenta la nivel global
situația ISD în prezent. De asemenea, voi încerca să reprezint grafic valorile fluxurilor de intrări
și ieșiri pentru ultimii ani. Diferențele de sume fiind explicate prin modul de gestionare a
profitului în urma exercițiului de către investitorii străin i direcți, cât și de strategiile noi
implimentate de fiecare stat pentru facilitatea desfășurării activității . Următorul obiectiv de
analiză sunt evoluțiile ISD în România. Prin această obiectiv, îmi propun să înregistrez valorile
fluxurilor de intrări î n țară, astfel vom puteam observa dacă România reprezintă o locație
favorabilă pentru ISD și dacă au tendință ascensivă în prezent. Pentru o analiză detaliată, voi
reprezenta grafic factorii de influență ce sunt problematici pentru politicele de atragere de ISD și
care ar trebui diminuat. De altfel, aș pune accentul pe repartizarea pe principalele ramurile
economice atractive pentru investitori. Repartizarea teritorială nu are o semnificație importantă
întrucât locația înterprinderii nu depinde de locul desfățurării activității. Nu în ultimul rând, ne
interesează partea de venituri, deoarece anume veniturile din activitate reprezintă unul din
factorii principali de decizie investițională, cât și valoarea de venituri reinvestită în economia
țării gazde. P entru o comparație mai definitorie, am decis să analizez evoluția ISD în o țară mai
puțin atractivă investițional. Republica Moldova este un exemplu de acest tip de stat, deoarece
fiind unul din cele mai sărace state din Europa, politicile de atragere a i nvestițiilor sunt slab
dezvoltate și implimentate. Analiza evoluțiilor ISD continuă cu cel de al treilea stat, și anume
Statele Unite ale Americii, care de altfel, e considerat gigantul investițional, fiind clasat pe
primul loc în topul atragerilor de ISD și, de asemenea, primul în clasamentul de investitori străini
direcți. Am decis să reprezint evoluția ISD în Statele Unite, pentru a observa contrastul
investițional dintre S.U.A și Republica Moldova, stabilind orientarea politicilor de atragere de
investi ții străine directe pe teritoriul României. Anume în acest context politicile de orientare
vor prinde sens, concurând între valorile minime în cazul Republicii Moldova și maxime în
raport cu orientarea obiectivelor spre S.U.A.

În ultimul paragraf, îmi propun să elaborez o analiză comparative între cele trei state.
Această analiză va fi bazată pe trei aspecte și anume: intrările de ISD, repartizarea pe ramurile
economice și impactul ISD în raport cu valoarea PIB. Consider căci anu me o astfel de analiză n e
va permite să vedem vizual, cu ajutorul figurilor, diferențele de valori între trei state diferite ca
dezvoltare economică și aspect investițional.
În cele din urmă, îmi propun la concluzii să explic aceste diferențe între statele analizate,
importanța ISD și preveziuni pentru anii viitori. Sper ca lucrarea dată să explice fenomene
economice actuale, în special pentru România, la capitolul ISD și va reprezenta un instrument de
analiză pentru creșterea cunoștințelor în domeniu.

CAPITOL UL I
CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND INVE STIȚIILE STRĂINE
DIRECTE

1.1 Conceptul de investiție străină directă

Investițiile străine directe (ISD) implică stabilirea unui interes de lungă durată între o
întreprindere rezidentă într -o singură eco nomie (investitor direct) într -un proiect, întreprindere
rezidentă într -o altă economie , decât aceea a investitorului direct. Interesul durabil implică
existența unei relații pe termen lung între investitorul di rect și investitorul direct , întreprinderea
de investiții directe și un grad semnificativ de influență asupra administrării întreprinderii.
Proprietatea directă sau indirectă de 10% sau mai mult din puterea de vot a unei întreprinderi
rezidente într -o econ omie de către un investitor rezident într -o altă economie este dovada unei
astfel de relații .
Investițiile străine directe reprezintă un termen folosit pentru a desemna achiziția în
străinătate a activelor fizice, cum ar fi instalațiile și echipamentele, cu controlul operațional în
ultimă instanță locatând împreună cu societatea -mamă din țara de origine. ISD p ot să ia o serie
de forme:
– înființarea unei întreprinderi în străinătate , fie ca sucursală, fie ca filială ;
– extinderea unei sucursale sau a unei filiale existente în străinătate ;
– achiziționarea unei întreprinderi de afa ceri d in străinatate sau a activelor sale .
Investițiile străine directe sunt reprezentate de o companie care deține o altă companie
dintr -o țară diferită. Investițiile străine directe sunt diferite de atunci când companiile își pun
banii în act ive într -o altă țară – ceea ce economiștii numesc investiții de portofoliu. Cu ISD,
companiile străine sunt implicate direct în operațiunile de zi cu zi în cealaltă țară. Aceasta
înseamnă că ei nu doar aduc bani cu ei, ci și cunoștințe, aptitudini și tehno logie care se reflectă
foarte bine asupra economiei . O mulțime de economiști consider ă că ISD-urile sunt binevenite ,
mai ales atunci când acestea vin din țările dezvoltate în țări în curs de dezvoltare . Conceptul este
că, atunci când vin companii internaționale, ele pot fie să falimenteze o industrie existentă,
deoarece acestea intră în concurență cu companiilor naționale care există deja, fie pot crea noi
industrii. Investițiile străine directe pot, de asemenea, să consolideze economiile locale pr in
crearea de noi locuri de muncă și prin stimularea veniturilor din impozitele guvernamentale .1
Un investitor străin direct este o entitate (o unitate instituțională) rezidentă într -o singură
economie care a dobândit, direct sau indirect, cel puțin 10% di n puterea de vot a unei societăți
(întreprindere) sau echivalent pentru o întreprindere în străinătate. Un investitor direct ar putea fi
din diferite sectoare ale economiei și ar putea fi oricare dintre următoarele 2:
a) un individ;
b) un grup de persoane înrudite;
c) o întreprindere publică sau privată;
d) un grup de întreprinderi afiliate;
e) un organism guvernamental.
În sens mai restrâns, termenul de investiții este utilizat de multe ori pentru a sugera un
angajament care e relativ fără riscuri sau pierderi. Obligațiile și stocurile de calitate înaltă spun
despre ‘’gradul investi ției’’. Diferite tipuri de investiții s ervesc diferite scopuri. Investitorii ce
caută randamente ridicate sau câștiguri mari de capital , în primul rând, părăsesc investițiile prin

1 M.Robbins and Robert B., Money in The International R elations , New York, 1973, p. 34 -35
2 Maitena Duce ,Banco de España, Definitions of Foreign Direct Investment (FDI): a methodological note, Final
draft , July 31, 2003, p. 2 -3

speculații. Speculațiile reprezentând presupunerile deliberate ale riscului în asociații care oferă
speranța unor câștiguri viitoare. Cel mai probabil, speculatorul își dorește ca investiția sa să
crească foarte mult pe piața prețurilor, câștigul de putere fiind mai sigur.Aici nu e nimic imoral
despre o speculație rezonabilă. Diferența între o investiție și o speculație este caracterizată doar
de gradul riscului asumat.
Investițiile într -o economie străină percep riscurile associate cu investițiile în economia
națională plus riscuri adiționale. Investitorul se aș teaptă să primească cash flows, în viitor , din
securitatea st răină . De altfel, acest cas h flows va fi în valută străină , astfel va avea o importanță
relativ redusă, în caz în care nu va fi posibilă convertirea acestora în moneda națională. Aceasta
reprezintă unul din riscurile primare ale investiției străine directe .3
Principalele obiective ce reflectă performanța internațională a ISD sun t determinate de
anumite principii și obiective. Primul lucru de luat în calcul: valoarea contabilă a investiției nu
trebuie confundată cu măsurarea performanțelor. Rezultatele performanței ISD trebuie analizate
și sub impactul dezvoltării infrastructurii, reformele economice, etc.
În sens larg, este validat teoretic, cât șii prin analize sistematice faptul că ISD au impact
direct asupra creșterii sau viceversa asupra unei țăr i sau a unui grup de țări pentru a reflecta acest
lucru, e nevoie de executat o analiză pe sectoare de investi ții, a efortului și efectelor pe axa
timpului.

1.2 Investiți ile străine directe: strategii , tipuri și tendințe

Obiectivul investitorului e de a investi și de a câștiga profit . Există o tendință
semnificativă cu un flux de investiții străine directe în ultimii ani, în conformitate cu UNCTAD .
În primul rând, valoarea investițiilor străine directe scade în țările dezvoltate și se mută în țările
în curs de dezvoltare, contribui nd la creșterea acesteia. După datele UNCTAD 4 Statele Unite
este acum reprezentată drept țara de destinație p erfectă pentru investiții. O altă tendință
importantă în raportul global privind investițiile es te că eforturile țărilor pentru promovarea
investițiilor străine s -au dublat; criza financiară globală care a avut loc în 2008 a condus la
această intensificare. De fapt, turbulențele de pe piețele financiare, perspectivele nesigure privind
creșterea econo mică viitoare au făcut ca multe țări să promoveze investițiile străine în sprijinul
creșterii și dezv oltării economice .
Problema amplasării ISD este studiată din perspectiva companiilor multinaționale.
Potrivit lui D unning5, alegerea locației este determinată de o varietate de factori care iau în
considerare și ob iectivele companiei. De exemplu, o companie poate căuta câștiguri de
productivitate sau costuri reduse. Atragerea de companii multinaționale se bazează în principal
pe capacit atea de a spori avantajul competitiv în consecință6. Mai precis, factori precum rețeaua
de transport și comunicații (infrastructura fizică), forța de muncă calificată (factorul uman) și
oportunitățile de învățare susținute de prezența fluxului de cunoștinț e sunt esențiale pentru
selectarea obiectului investi ției. Potrivit Irlandei, diferiți actori joacă un rol diferit în atragerea
ISD; ele sunt subregiuni, entități regionale și naționale, cum ar fi agenții de dezvoltare regională,
instituții de învățământ, furnizori privați de servicii, camere de comerț și altele.7

3 G. J.Alexander, W. F. Sharpe, J.V.Bailey, Fundamentals of Investments , New Jersey, 2000, p.803 -804
4 United Nations Conference on Trade and Development, WORLD INVESTMENT REPORT 2018 , p. 5
5 Dunning, J.H. – “International Production and the Multinational Enterprise”, George Allen and Unwin,
Londra,1981, p.3
6 Porter, M. E. The Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance , New York,1985,p. 23-
25
7 Johanson, J., & Wiedersheim‐Paul, FThe internationalization of the firm -four swedish cases 1. Journal of
Management Studies ,New York, 1975, p.123 -125

Potrivit lui Mucchielli8, strategia ISD propusă este folosirea diferitelor țări pentru
atragerea instituțiilor naționale și promovarea investițiilor. Aceste instituții au trei obiec tive:
îmbunătățirea imaginii țării gazdă în comunitatea internațională de investiții; accesarea
investitorilor locali și străini; oferă o serie de servicii, cum ar fi ospitalitatea pentru potențialii
investitori și construirea eficientă a capacităților. Pe ntru a atinge aceste obiective, ar trebui să se
abordeze diversitatea mijloacelor de informare în masă, publicitate, târguri, telemarketing și să
se monitorizeze procesul de implementare. Pe această temă, Kalamovay și Konradz9 au constatat
că diferența din tre imaginea reală a unei țări și stereotipul despre țară are și un impact asupra
fluxurilor de investiții străine directe. Stereotipul citat ca "Calitate germană excelentă" subliniază
calitatea germană, dar, în același timp, prin impactul său pozitiv creș te capacitatea Germaniei de
a atrage investiții străine directe. Dacă o companie din SUA dorește să producă un produs de
înaltă calitate pentru piața europeană, există o mare probabilitate ca Germania să fie luată în
considerare în comparație cu alte țări.
Pentru a atrage mai multe țări de investiții trebuie să genereze un climat investițional
favorabil. Reformele menite să creeze un climat pentru investiții politice decizionale joacă un rol
important în această privință. Pe lângă faptul că climatul investiț ional este esențial pentru
creșterea economică, este, de asemenea, important un factor determinant pentru modul în care
globalizarea afectează clienții locali. Circumstanțele specifice și practicile de executare au fost
citate în articole. În plus, benefic iile investițiilor străine directe au fost clar ilustrate. Inovația
acestui studiu este că se bazează pe cercetările anterioare și sintetizează strategii menite să atragă
investiții străine directe. Constatările sugerează că funcționarii guvernamentali car e lucrează în
domeniul ISD ar trebui să creeze și să implementeze politici care facilitează investițiile străine
directe. Împreună cu ceilalți determinanți pe care studiul a identificat un mediu favorabil pentru
investițiile străine directe poate fi creat. Vă sugerăm să realizăm un studiu care să testeze
impactul acestor determinanți și strategii asupra investițiilor străine directe într -un context
specific al unei țări, regiuni sau orașe .10
Investițiile străine directe sunt de obicei clasifica te ca fiind orizontale, verticale sau de
tip conglomerate (figura nr. 1) . O investiție directă orizontală se referă la investitorul care
înființează același tip de operațiune într -o țară străină pe măsură ce operează în țara sa de
origine, de exemplu un fu rnizor de telefonie mobilă cu sediul în Statele Unite, care deschide
magazine în China. O investiție verticală este una în care se stabilesc sau se achiziționează într -o
țară străină activități de afaceri diferite, dar legate de activitatea principală a in vestitorului, cum
ar fi atunci când o companie producătoare dobândește un interes într -o companie străină care
furnizează componente sau materii prime necesare societății de producție pentru a -și face
produsele.

Figura nr.1. Principalele t ipuri de i nvestiții străine directe

8Alex Mucchielli, Jean -Antoine Corbalan, Valérie Ferrandez, Armand Colin, Théorie des processus de la
communication , Montpellier, 1998, p.117 -119
9 Margarita M. Kalamovay, Kai A. Konradz, Nation Brands and Foreign Direct Investment , New York, September,
2009, p.57
10 International Journal of Innovation and Economic Development, Most Common Potential Determinants of FDI:
Review of Literature , Volume 2, Issue 3, August 2016, Pages 26 -31

Tipuri
ISD
Integrare pe
orizontală
Integrare pe
verticală
Conglomerat

Investiția străină directă de tip conglomerat este aceea în care o companie sau o persoană
face o investiție străină într -o afacere care nu are legătură cu afacerea sa existentă din țara sa de
origine. Deoarece acest tip de investiție implică intrarea într -o industrie, investitorul nu are
experiență anterioară, adesea ia forma unei societăți mixte cu o companie străină care operează
deja în industrie.

1.3 Factorii de influență ai ISD

Investițiile străine directe nu numai că aduc capital, ci aduc și tehnologii moderne și
practici de management. Astfel de investiții au o importanță crucială pentru ca industria fiecărei
țări să fie capabilă să creeze în viitor produse și servicii care pot fi vândute pe piețele
internaționale. Fiind astfel de ISD importante nu doar pentru țările în curs de dezvoltare, dar și
pentru națiunile dezvoltate. Industriile sunt printre cei mai mari beneficiari ai ISD. În economie,
Investițiile Străine Directe sunt influențate de anumiți factori care au impact pozitiv atât asupra
eficienții și rezultatelor financ iare cât și sociale pentru econom ia ambelor țări. În tabelul nr.1 ,
sunt evidențiați acești factori și prezentate influențele acestora .

Tabelul nr. 1. Factorii de influență direct ă a ISD -urilor
Factori Influența
1. Forța de muncă Unele industrii necesită o forță de muncă mai înaltă, de
exemplu produse farmaceutice și electronice. Prin
urmare, companiile multinaționale vor investi în aceste
țări cu o combinație de salarii mici, dar cu o
productivitate ridicată a muncii și apt itudin
2. Fiscalitatea Multe companii multinaționale, cum ar fi Apple, Google
și Microsoft, au căutat să investească în țări cu rate mai
mici ale impozitului pe profit.
3. Transportul și
infrastructură O țară poate avea costuri scăzute ale forței de muncă, însă
dacă există costuri de transport mari pentru a obține
bunurile pe piața mondială, acesta reprezintă un
dezavantaj
4. Stabilitatea politică /
drepturile de proprietate Țările cu o situație politică incertă vor fi un demers
major. De asemenea, criza econo mică poate descuraja
investițiile.
5. Rata de schimb Un curs de schimb slab în țara gazdă poate atrage mai
multe investiții străine directe, deoarece va fi mai ieftină
achiziționarea de active multinaționale. Cu toate acestea,
volatilitatea cursului de schim b ar putea descuraja
investițiile.
6. Mărfurile Un motiv pentru investițiile străine este existența
mărfurilor. Acesta a fost un motiv major pentru creșterea
investițiilor străine directe în Africa – adesea de către
firmele chineze care caută o aprovizionare sigură cu
produse de bază.
Sursa: Ciumac C. (2014). Factorii determinanți ai fluxurilor străine directe de investiții în Uniunea
Europeană. Studii Europene , 2, p.82 -83

Analiz ând acești factori putem previziona direcțiile de creștere ale ISD în economia
unui stat. Investigarea diverșilor factori determinanți ai ISD din perspectiva avantajelor de
localizare ale țării gazdă indică faptul că acestea sunt numeroase și variate în funcție de
perioadele de timp analizate, de metod ologiile utilizate, de țările care au făcut obiectul studiilor

etc.11 Astfel putem concluziona faptul c ă analiza factorilor ce influențează ISD e ne voie de
actualizare continuă, în trucât creșterea sau scăderea unui factor influențează direct ISD.

1.4 Avantajele și dezavantajele ISD

Investițiile străine directe sunt transformate într -o afacere sau sector de către o persoană
fizică sau o companie dintr -o altă țară. Este diferit de investițiile de portofoliu, care se fac mai
indirect în economia unei alte țări prin utilizarea instrumentelor financiare, cum ar fi
obligațiunile și acțiunile. Există diferite niveluri și forme de investiții străine directe, în funcție
de tipul de societăți implicate și de motivele investițiilor. Un investitor străin direct ar putea
achiziționa o companie în țara țintă prin intermediul unei fuziuni sau achiziții, înființarea unei
noi societăți sau extinderea operațiunilor unei întreprinderi existente. Alte forme de ISD includ
achiziționarea de acțiuni într -o întreprindere asociată, înființarea unei societăți sau a unei filiale
aflate în proprietate deplină, precum și participarea la o asociere în participațiune de capitaluri
proprii în limitele internaționale.
Pentru implicarea în astfel de afacere, ar trebui să se determine mai întâi dacă
investițiile oferă beneficii maxime. În acest sens, trebuie evaluate avantajele și dezavantajele
investițiilor străine directe (tabelul nr. 2) .

Tabelul nr. 2. Avantaje și dezavantaje ale ISD -urilor
Nr.
crt Avantaje Dezavantaje
1. Stimularea dezv oltării economice.
Investițiile străine directe pot stimula
dezvoltarea economică a țării țintă, creând un
mediu mai favorabil pentru dumneavoastră ca
investitor și beneficii pentru industria locală. Limitarea investițiilor interne.
Pe măsură ce își concentrează resursele în altă
parte decât țara de origine a investitorului,
investițiile străine directe pot împiedica uneori
investițiile interne.
2. Comerț internațional facil.
În mod obișnuit, o țară are propriul tarif de
import și acesta este unul dintre motivele
pentru care tranzacționarea este destul de
dificilă. De asemenea, există industrii care de
obicei necesită prezența lor pe piețele
internaționale pentru a -și asigura v ânzările și
obiectivele vor fi îndeplinite în totalitate. Cu
ISD, toate acestea vor fi ușor implimentate. Influența negativă a cursurilor de schimb
Investițiile străine directe pot fi afectate
ocazional ratele de schimb în avantajul unei
țări și în detrime ntul altora.
3. Facilități fiscale.
Intreprinderile -mamă oferă, de asemenea,
investiții străine directe pentru a obține
expertiză suplimentară, tehnologie și produse.
În calitate de investitor străin, puteți primi
facilități fiscale care vor fi extrem de utile în
orice domeniu de activitate. Riscul de schimbări politice.
Deoarece problemele politice din alte țări se
pot schimba instantaneu, investițiile străine
directe sunt foarte riscante.
4. Productivitate crescută
Facilitățile și echipamentele furnizate de
investitorii străini pot spori productivitatea
forței de muncă în țara țintă. Costuri mai mari.
Dacă investițiile sunt orientate spre unele țări
străine, s -ar putea să fie mai scump decât
atunci când e realizat exportul de bunuri . Deci,
este foarte important să se stabileasca costul
operațiunilor din timp.

11 Horobeț A., Popovici O. Investițiile străine directe: evoluția și import anța lor în România , Mai 2017, p.9

Sursa: Ayers C., Big Advantages and Disadvantages of Foreign Direct Investment, Jul 23, 2018

Investițile în economia unei alte țări, cumpărarea unor acțiuni într-o companie străină sau
extinderea în alt mod a afacerii sunt doar câteva din posibilitățile de manifestare a ISD . În
străinătate poate fi extrem de profitabilă din punct de ved ere financiar și poate oferi un impuls
necesar pentru a ajunge la un nou n ivel de succes. Cu toate acestea, investițiile străine directe
generează și riscuri și este foarte important pentru investitori să evalueze temeinic climatul
economic înainte de a face o investiție. De asemenea, este esențial ă angajarea unui expert
financi ar care este obișnuit să lucreze pe plan internațional, deoarece poate oferi o imagine clară
asupra peisajului economic predominant din țara țintă. Expertul poate ilustra, de asemenea, chiar
și monitorizarea stabilitații pieței și la anticiparea unei creșt eri viitoare. Trăind într -o economie
din ce în ce mai globalizată, astfel investițiile străine directe vor deveni o opțiune mai accesibilă
pentru toți atunci când vine vorba de afaceri. Cu toate acestea, ar trebui să analizăm avantajele și
dezavantajele ma i întâi pentru a face alegerea corectă.
În concluzie, pentru o decizie de investiție corectă, investitorii str ăini direcți fac
cunoștință cu toate avantajele și dezavantajele posibile pieței alese. Uneori, fiind foarte greu de
anticipat niște riscuri cum ar fi o inflație neprevăzută, schimbarea orientării politice care poate
impune restricții investitorilor , etc. Un exemplu de determinare a avantajelor și dezavantajelor
folosită de către investitori ar fi SWOT analysis, unde oportunitățile rep rezintă avantajele
investiției, iar amenințările – dezavantajele acesteia.

1.5 Efectele investiționale ale ISD

Pentru a putea structura efectele ISD e nevoie de o analiză micro și macroeconomică .
Până la efecte, însă e un process complex de determinare a obiectivului, eforturilor investiției,
etc. Cu toate acestea, efectele sunt caracterizate la început de o marjă de probabilitate urmând ca
efectele lor să determine atât influențe microeconomice, cât și macroeconomice. Nu întodeaun a
aceste efecte pot fi benefice, acestea pot avea și impacte negative asupra economiei țării
naționale cât și pentru țara gazdă.

1.5.1 Efectele investițiilor străine directe din perspectivă micro economică

Filialele străine sunt încorporate nu n umai în Instituții Multinaționale ci și în mediile
locale ale țărilor gazdă. În plus, deoarece există presiuni de reglementare din partea guvernului
gazdă și a comunității internaționale de afaceri, filialele sunt dispuse să se angajeze să ofere mite
funcționarilor g uvernamentali din țările gazdă. Acesta este un efect de reglementare.
În al doilea rând, concurența provenind din investițiile străine directe permite țărilor
gazdă să -și modeleze în mod strategic tehnologia de producție și să introducă st iluri de
management de ultimă oră pentru a obține competitivitate. În plus, firmele din țările gazdă pot
învăța de la filialele IMN prin formarea de relații între ele. La fel, IMN -urile pot pregăti angajați
ai firmelor locale din țările gazdă. Acestea se n umesc efecte demonstrative. În cele din urmă,
efectele de profesionalizare se referă la educația terțiară formală și specializată și la proliferarea
rețelelor profesionale în țările gazdă. IMN oferă oportunități de angajare pentru țările gazdă; cu
toate ac estea, în țara gazdă, se așteaptă ca lucrătorii să adopte practici globale de afaceri pentru
a-și dobândi locurile de muncă în instituțiile de învățământ superior.
Efectele investițiilor străine directe sunt explicate și prin conceptul de efecte de
extindere, care este o perspectivă micro. Efectele de extindere apar atunci când eficiența firmelor
locale se îmbunătățește ca urmare a investițiilor străine directe, iar firmele străine nu
internalizează avantajele sau când fi rmele locale obțin beneficii de cunoștințele superioare ale
IMN fără a suporta costuri ridicate. Blomst röm și Kokko au oferit două forme de efecte de

extindere.
Primul este extinderea productivității. Potrivit lui Blomström și a lu i Kokko12, se spune
că "se înregistrează scurgeri de productivitate atunci când intrarea sau prezența afiliaților IMN
conduce la beneficii de productivitate sau eficiență în firmele locale ale țării gazdă, iar IMN nu
sunt capabili să internalizeze întreag a valoare a aceste avantaje
Al doilea este efect ul de acces pe piață. Principalele obstacole în calea creșterii
economice locale în țările în curs de dezvoltare sunt piețele de export. IMN permit firmelor
locale să depășească aceste bariere prin asigurarea accesului la rețelele de distribuție, accesul la
punctele de vânzare și informații despre preferințele consumatorilor și standardele de
reglementare.13

1.5.2 Efectele investițiilor străine directe din perspectivă macroeconomică

Influențele investiți ilor străine directe (ISD) asupra ță rii gazdă este nu doar
interpretabilă , dar și delicată, din punct de vedere al diversității efectelor cât și potențialului de
generare de efecte benefice sau negativ e. Astfel, în practică s -a demonstrat că țările dezvoltate,
în calitate de principale le receptoare de ISD, primesc beneficii semnificativ mai mari decât cele
în curs de dezvoltare, ceea ce explică rezerva spe cialiștilor în a critica caracterul benefic sau
negativ al fluxurilor de ISD receptate de o țară gazdă . Din punct de vedere conceptual ,
implicațiile pozitive la nivel macroeconomic se referă, în princ ipal, la următoarele aspect;
– susțin creșterea economică , unul din cel e mai importante aspect e ale investi ției.
Acea sta este caracterizată de crearea unor locuri de muncă, capacitate de producție inovativă,
plătitor de taxe nou. În contextual privatizării, creșterea economică rezultă din creșterea
competivității agentului economic și creșterea eficienței activității, înterprinderea privatizată
reușind să supraviețuiască pe un termen îndelungat.
– stimulează investițiile interne , reprezentând un impuls adresat producatorilor autohtoni
spre a -și îmbunătăți calitatea produselor, cât și efiecientiza activitate a pentru a putea concura cu
investitorii străini în același sector de activitate sau doar pentru a primi calitatea de furnizor
pentru investitorul strain.
– sprijină restructurarea și privatizarea , acest aspect este reprezentativ statelor din
centrul și estul Europei, pentru înterprinderile ce necesită un vilum considerant de capital și
eficientizarea activității. Astfel, ISD contribuie atât privatizare cât și la eficientizarea rapidă a
interprinderii.
– creșterea investițiilor de capital , potrivit accesului la surse externe de capital al
investitorilor străini. În situația în care investitorii locali nu dispun de suficiente resurse
financiare pentru implimentarea unor proiecte importante, ISD pot fi soluția de acoper ire a
acestui deficit national. Având efecte pozitive semnificative asupra balanței de plăți.
– susțin creșterea veniturilor la bugetul statului datorită faptului creșterii numărului de
contribuabili în viața economică a țării gazde. Chiar și î n momentul oferirii anumitor facilități
fiscale, veniturile bugetare înregistrează o creștere drept urmare a încasărilor din impozitele pe
venit.
Precum am observa t, ISD pot genera o listă de efecte poz itive la nivelul țării gazde,
putem înregi stra când e posibilă apariția efectelor negative, atât la nivel microeconomic, cât și la
nivel macroeconomic. Câteva dintre aceste efecte negative sunt manifestate, de obicei, pe
termen scurt , cauza apariției fiind legată de către modul implimentării inve stiției curente , ca de
exemplu :
– creșterea importurilor , care se reflect negative asupra balanței comerciale naționale,se
reflectă în importurile de utilaje mașini de c ătre investitorul strain pentru realizarea proiectului

12 M.Blomström , A.Kokko, Multinational Corporations and Spillovers , New York,1998, vol.12, p.89
13 Watanabe Nobuo,Yasuda Naoki, Macro and Micro Perspectives on Foreign Direct Investment(FDI): Effects of
FDI, and Competitive Advantage of MNEs , Josai Kokusai University, Japonia, 2012, p.44

de investiții, întrucât cele naționale nu satisfac parametrilor tehnici de care e nevoie. Pe o
perioadă înde lungată, în măsura în care se înregistrează o creștere a competivității ș i
productivității, putem vorbi depre o diminuare a deficitului commercial, în momentul în care
investitorul este orientat spre export ;
– creșterea șomajului ca urma re a restructurării entităților privatizate cu obiectivul
eficientizării activit ății. Este posibil ca , în acest caz, se vor înregistra o scădere a numărului de
salariați în întreprinderile privatizate. Pe o perioadă scurtă de timp , acest ă situație nefavorabilă
este ne ânsemnată, în cazul, în care entitățile restructurate generează o cr eștere a eficienței și
competitivității activității, moment în care , pot produce în viitor noi locuri de muncă;
– impact ul negativ asupra bugetului , reflectat , pe de o parte, de anumite facilități fiscale
acordate investitorilor străini , stimulente care au ca rezultat reducerea direct a veniturilor
bugetare. Pe de altă parte, creșterea șomajului, drept urmare a restructurării și privatizării
entităților de stat, exprimând cheltuieli suplimentare pentru stat, deoarece forța de muncă nu este
introdusă imediat în activitate.Pe termen lung, însă pe măsura maturității investițiilor realizate,
veniturile bugetare cresc potrivit taxelor și impozitelor achitate de către noii contribuabili.14
În concluzie, prin accelerarea tendințelor g lobalizării, mișcările de capital și efectele lor
au atrasa atenție sporită în ultimii ani. Majoritatea țărilor în curs de dezvoltare care nu au
suficiente economii naționale pentru a sprijini dezvoltarea economică . Se presupune că în special
investițiile străine directe în rândul resurselor străine au efecte pozitive asupra unor variabile
economice ale unei țări, cum ar fi venitul național, soldul plăților, inflația, productivitatea și
sărăcia. Mai mult decât atât, este de așteptat că și rata șomajului va scădea ca un alt rezultat al
acestui tip de investiție. Toate aceste efecte trebuie analizate sub aspectul pozitiv, dar și negative
al acestora. Anume aceste efecte sunt rezultatele strategiilor statului cât și al investitorilor în
mediul investițional.

14 Mihail Vincențiu Ivan , Viorela Iacovoiu, Rolul Investițiilor Străine Direce în ccontextul obligativității îndeplinirii
criteriilor de convergență , 2008, București p.75 -77

CAPITOLUL II
ANALIZA COMPARATIVĂ A ISD ÎN ROMÂNIA, REPUBLICA
MOLDOVA ȘI STATELE UNITE ALE AMERICII

2.1 Evoluții privind fluxurile ISD pe plan mondial

Fluxurile globale de investiții străine directe au scăzut cu 23% în 2017. Investițiile
transfrontaliere în economiile dezvoltate și în tranziție au scăzut drastic, în timp ce creșterea
economică a fost aproape de zero în economiile în curs de dezvoltare. Cu o revenire foarte
modestă prevăzută pentru 2018, această tendință negativă este o preocupare pe termen lung
pentru factorii de decizie din întreaga lume, în special pentru țările în curs de dezvoltare, unde
investițiile internaționale sunt indispensabile dezvoltării industriale durabile. Această imagine a
investițiilor globale îngrijorătoare subliniază importanța unui mediu favorabil al investițiilor
globale, caracterizat de politici investiționale deschise, tran sparente și nediscriminatorii .
Investițiile străine directe au un impact deosebit asupra fiecarui stat. Multe țări au
continuat eforturile de politică care vizează atragerea de ISD. În 2017, cel puțin 65 de țări și
economii au adoptat 126 măsuri de politică de investiții, dintre care 84% favorabile
investitorilor. Ei au liberalizat condițiile de intrare într – o serie de industrii, inclusiv transporturi,
energie și de fabricație. De asemenea, au promovat și au facilitat investițiile prin simplifi carea
procedurilor administrative, furnizarea de stimulente și crearea unor noi zone economice speciale
(SEZ). Acestea favorizând toate ramurile economiei. Pentru a putea analiza ISD -urile fiecărui
stat în parte, avem nevoie de un tablou amplu a supra situa ției mondiale în prez ent. Datele expuse
de către Banca Mondială pot alcatui tabloul reprezentativ al fluxurilor globale de ISD . În figura
nr.2 sunt prezentate evoluția intrărilor de Investițiilor Străine D irecte în perioada 2014 -2017.

Figura nr .2. Investiții Străine Directe la nivel golbal, intrări nete (trilioane, US $)
Sursa: Foreign Direct Investment, net inflows (POP, current US$), www.data.worldbank.org

Invest ițiile străine directe au scăzut cu 23% în 2017, la 1.95 trilioane de dolari față de
2458 trilioane de dolari în 2016, potrivit figurii nr.2. Declinul este proportional cu alte variabile
macroeconomice, cum ar fi PIB -ul și comerțul, care au cunoscut o î nrăutățire substanțială în
2017. Această scădere a fost cauzată parțial de o scădere de 22% a valorii fuziunilor și 1.8612.411 2.458
1.95
00.511.522.53
2014 2015 2016 2017Investiții Străine Directe, intrări
nete (trilioane, US $)

achizițiilo r transfrontaliere nete (M& A). Dar, chiar și cu reducerea marilor contracte unice și a
reconfigurărilor corporative care au umflat ISD în 2 016, declinul din 2017 a rămas semnificativ.
Valoarea investițiilor anunțate la nivel de greenfield – un indicator al tendințelor viitoare – a
scăzut de asemenea cu 14%, ajungând la 720 miliarde de dolari .

Figura nr. 3. Investiții Străine Directe la nivel golbal, ieșiri nete (trilioane, US $)
Sursa: Foreign Direct Investment, net inflows (POP, current US$), www.data.worldbank.org

Potrivit F igurii nr.3 i nvestitorii cu un i mpact mai mare economiile c ele mai dezvoltate.
Înterprinderile multinaționale din aceste țări și -au redus activitatea de investiții de peste mări.
Fluxul de investiții externe din economiile dezvoltate a scăzut cu 3% până la 1.913 trilioane de
dolari în 20 17. Cota din fluxurile ISD la nivel mondial a fost neschimbată la 71%. Fluxurile din
economiile în curs de dezvoltare au scăzut cu 6%, ajungând la 381 miliarde USD, în principal
datorită scăderii fluxurilor din China pentru prima dată în 1 5 ani ( cu 36% până la 125 miliarde
USD) ca urmare a unor politici restrictive ca răspuns la ieșirile importante de capital în perioada
2015 -2016 . Iar fluxurile din economiile în tranziție au crescut cu 59%, până la 40 miliarde USD.
Fieca re țară are nevoie să fie sigură căci instrumentele sale politice sunt actualizate în
totalitate, incluzând reorientarea stimulentelor investițiilor, modernizarea SEZ, redimensionarea
promovării, elaborarea unor noi mecanisme abile să monotorizeze ISD cât și introducerea unor
facilități d e investiție. Această rezoluție industrială implică o revizuire strategică a investițiilor
pentru ca efectele asupra economiei să înregistreze valori maxime. Pentru astfel de rezultate,
factorii de decizie trebuie să implimenteze politici de investiții naș ionale și internaționale care au
impact social și de mediu15.

2.2 Evoluții privind investițiile străine directe în România

Pentru anul 2017, datele statistice conform Băncii Naționale a României în colaborare cu
Institutul Statistic au înregistrat suma netă de 4 797 milioane euro . Conform structurii fluxului
net de ISD , 82, 72% (3 968 milioane euro ) reprezintă aporturile investitorilor străini la
capitalurile proprii din România , iar restul 17, 28% (829 milioane euro) sunt creditele nete
contractate între într eprinderile investitorilor străini și companiile ce fac parte din grupul
întreprinderilor din care face parte entit atea de pe teritoriul României (figura nr.4) .

15 UNCTAD, World Investment Report 2018 – Investment and New Industrial Policies , www.unctad.org , p.28 1.7442.0252.046
1.913
1.551.61.651.71.751.81.851.91.9522.052.1
2014 2015 2016 2017Investiții Străine Directe la nivel
golbal, ieșiri nete (trilioane, US $)

În ultimii patru ani, România a beneficiat de intrări record ale ISD, datorită stabilizării
macroeconomice, creșterii puternice a PIB -ului, privatizărilor la scară largă și perspectivelor de
aderare la UE .16

Figura nr.4. Structura sursei de proveniență a fluxului de ISD pentru anul 2017
Sursa: BNR, Investițiile străine di recte în România în anul 2017, R aportul Annual, www.bnr.ro

Soldul final la sfârșitul anului 2017 a ajuns la cifra de 75 851 milioane euro, rezultat prin
însumarea soldului net (4 797 milioane euro) cu soldul fluxului de ISD din anul precedent, cât și
celelalte componente, precum variațiile de curs valutar, reevaluarea prețurilor activelor entității
și retratări contabile privind rapoartele statistice ale soldurilor curente și corectări ale soldurilor
din anii precedenți.
Aceasta sumă însă nu poate poate nicidecum să reflecte , în perspectivă , evoluția propriu –
zisă a investițiilor străine directe. Pentru a alcătui o imagine de ansamblu , rapoartele anuale
Investițiile Străine Directe în România prezentate de către Banca Națională și Direcția de
Statistică po t oferi date veridice privind soldurile ISD la sfârșitul fiecărui an calendaristic.

Figura nr .5. Evoluția ISD în România în perioada 2014 -2017 (milioane euro)
Sursa: BNR, Investițiile străine directe în România în anul 2014 -2017, Rapoartele Anuale, www .bnr.ro

Confor, reprezentarii grafi ce din figura nr.4 , se observă o creștere a ISD în ultima
perioadă, aceste rezultate fiind binevenite, având efecte de stimulare și dezvoltării economiei
țării. Aceasta poate fi rezultatul unor avantaje acordate investitorilor străini de către România ,

16 Pauwels S., Ionita L., FDI in Roumania from low -wage competition to higher value -added sectors, ECFIN
COUNTRY FOCUS , Volume 5 Issues 3, 8.02.2008, p.2 83%17%
Aport al investitorilor
Credite externe contractate
60198644337011375851
01000020000300004000050000600007000080000
2014 2015 2016 2017
milioane euro

cât și veniturilor înregistrate de aceștia în decursul ultimilor ani. În medie, pe parcursul ultimilor
4 ani, creșterea valorică de la an, la an e în creștere cu aproximativ 5 000 milioane euro/an.
În concluzie, s oldul 75 851 milioane euro din 2017 atinge cea mai mare valoare din
ultimii 4 ani.17 Conform acestor date, România reprezintă o locație favorabilă pentru fluxurile de
ISD de la an la an. Astfel, pentru anul 2018 e preconizat un stoc de peste 8 milioane euro din
investițiile străine directe.

2.2.1 Repartizarea ISD teritorială și p e principalele activități economice

Din punct d e vedere al repartizării valorii ISD pe regiuni de dezvoltare, din toatalul de 75
851 milioane euro, se devide la cele 8 regiuni, fiecare regiune atrăgând fonduri diferite, în
funcție de așezarea geografică a sediului social al entității, nu și cel de desfășurarea al activității
înterprinderii .
O valoare maximă a ISD este înregistrată de regiunea București -Ilfov , de circa 45 747
milioane euro urmată de regiune a Centru cu o valoare de 6 727 milioane euro . Regiunea de Vest
înregistrează 6 428 milioane euro, Sud -Muntenia 4 791 milioane euro, Nord -Vestul Ro mâniei
estimează suma de 4 258 milioane euro, Sud -Vestul primind 3 800 milioane euro , regiunea Sud –
Vest-Oltenia atingând pragul de 2 414 milioane euro, iar cea mai mica valoarea este înregistrată
de regiunea de Nord -Est – 1 686 milioane euro.

Tabelul nr.3. Ponderea în totalul ISD pe regiune de dezvoltare
Denumire regiune de dezvoltare Pondere (%) în totalul ISD
București -Ilfov 60,3
Centru 8,9
Vest 8,5
Sud-Muntenia 6,3
Nord -Vest 5,6
Sud-Vestul 5,0
Sud-Vest-Oltenia 3,2
Nord -Est 2,2
Sursa: BNR, Investițiile străine directe în România în anul 2017, raportul anual www.bnr.ro

Analizând datele statistice privind repartizarea teritorial ă a ISD în anul 2017, regiunea
București -Ilfov atinge procentul cel mai înalt de 60,3 %, cauza fiind localizarea în această
regiune a principalelor instituții administrative . Această repartizare pe NUTS a ISD poate fi
analizată prin prisma PIB -ului caracteristic fiecarei regiuni. Astfel , conform raportului
Ministerului Finanțelor Publice din 201718, maxima PIB -ului/ cap de locuitor în perioada 2014 –
2017 a fost înregistra tă, de asemenea,în regiunea București -Ilfov .
În concluzie, aceste rezultate ale PIB -ului și repartizării ISD se intercalează, reflectând
orientarea geografică a întreprinderilor in vestitorilor străini. Dar e foarte important de reținut
faptul că amplasarea firmei într -o anumită regiune de dezvoltare, nu influențează nicidecum
locul desfățură rii activității întreprinderii.
Un rol deosebit ISD îi revine repartizării pe activitățile e conomice ale țării, deoarece
potrivit acestor statistici e posibil determinarea principalei ramuri de atracție a investițiilor într -o
țară.Conform repartiz ării pe principalele sfere de activitate soldul Investițiilor Străine Directe

17 BNR, Investițiile străine directe în România în anul 2017 , Raportul Anual www.bnr.ro , p.7 -13
18 Rapoartele anuale 2014 -2017 de executare bugetară, www.mfinante.gov.ro

este evaluat cu o cocentrație în industrie (43,1% din totalul ISD) . Pe lânga sfera industriei,
celelalte activități ce atrag deasemenea un procentaj destul de semnificativ din ISD sunt
construcții le și tranzacții le imobiliare 15,3%, comerțul 13 ,8%. Pentru o analiză mai c omplexă,
am optat pentru anii de referință 2015 -2017.

Figura nr. 6. Ponderea repartizării ISD pe principalele activități economice ( 2015 -2017 )
Sursa: BNR, Investițiile străine directe în România în anul 2015 -2017, R apoartele anuale www.bnr.ro

Potrivit datelor prezentate de Banca Națională a Romăniei , marjele procentuale în
activitățile economice ale României sunt relativ constante, astfel ponderea cea mai mare aparține
sferei industriale, dar care e în descreștere față de anii prece denți cu aproximativ – 1,5%.
Celelalte sectoare de activitate, precum construcțiile , înregistrează o creștere cu
aproximativ +2,9%, acesta creștere poate fi explicată prin creșterea considerabilă a firmelor de
construcții și tranzacții industriale, astfel la sfârșitul anului 2017 au fost înmatriculate 14 582
interprinderi, conform datelor statistice ale Oficiului Național al Registrului Comerțului
(ONRC).19 Comerțul, de asemenea, ating e pragul maxim în ultimii 3 ani, cu aproximativ +1,6%
pentru anul 2017, î n contrastul anilor precedenți. Transporturile sunt în descreștere anuală cu –
0,1% / an, una din cauze fiind infrastructura țării ce necesită atenție și renovare.
Agricultura și sivicultura a u reușit să înregistreze o maximă de 3% în ultimii ani,un
procent foarte mic, e interesant acest fapt , întrucât România deține condiții foarte favorabil e
pentru culturile agricole , însă sunt mult mai profitabil e investițiile în industrie și servicii. Sferel e
comunicațiilor, serviciilor de suport și asigurărilor devin și acestea mai puțin rentabile pentru
investitorii străini direcți procentul acestora scăzând anual în medie cu -0,5%.
În concluzie, e remarcabilă tendința investitorilor în creștere, pe parcu rsul ultimilor 3 ani
analizați, în domeniul construcțiilor, consider o evoluție sănătoasă cu impacte pozitive în
economia țării. Procentul industriei însă, cu orientare în descreștere este influențat de situația
socio -economica și politică a României și an ume personalul necalificativ, politicile fiscale
adoptate de stat cât și birocrația ineficientă a statului.

19 Înmatriculări de persoane fizice și juridice, Ministerul Justiției, Oficiul Național al Registrului Comerțului,
www.onrc.ro/index.php/ro/statistici
44.66.32.612.212.20.813.15.71.80.7
44.25.62.612.8140.612.65.21.70.7
43.15.4313.815.30.612.44.11.60.7
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%IndustrieActivități profesionale și servicii suportAgricultură și siviculturăComerțConstrucții și tranzacții imobiliareHoteluri și restauranteIntermedieri financiare și asigurăriTehnologia informației și comunicațiiTransporturiAlte activități
2015 2016 2017

2.2.2 Veniturile din ISD

Suma veniturilor nete ale investororii străini direcți a atins 5 877 milioane euro în anul
2017,spre deosebire de 2016, cănd acestea au înregistrat 5 069 milioane euro , asta însemnând o
creștere de aproximativ 16 % . Aceste venituri sunt alcătute din participații directe la capital și
venituri nete din dobânzi.
Veniturile nete din participații la capital au inregistrat valoarea de 5 259 milioane euro ,
fiind exprimate ca diferență dintre profiturile nete, după impozitare, în valoare de 8 068
milioane euro și pierderile aferente întreprinderilor ISD , suma lor ajungând 2 809 milioane euro .
Veniturile nete din dobânzi au atins pragul de 618 milioane euro . Calculul acestora
constând în diferența între dobânzile primite de către investitorii străini pentru creditele
anterioare acordate entităților lor din România, direct, de a semenea prin alte înterprinderi
nerezidente din cadrul grupului, și dobânzile plătite de către investitorii străini direcți pentru
creditele primite de la întreprinderile lor din România, atât direct, cât și prin alte companii
nerezidente din cadrul grupul ui.

Figura nr.7. Evoluția Veniturilor din Investiții Străine Directe, sume nete 2015 -2017(mil. Euro)
Sursa: BNR, Investițiile străine directe în România în anul 2015 -2017, rapoartele anuale www.bnr.ro

O problemă importantă din punct de vedere strategic al economiei României , indiferent
de valoarea în creștere a veniturilor, nu se atestă impactul economic și social asupra statului –
gazdă. Sub obiectivul modului de repartizare a veniturilor, decizia revine investitor ilor. Aceștia
pot alege între două alternative :
-reinvestire în statul -gazdă ;
-repatrierea.
De regulă, veniturile repatriate sunt mult mai mari ca valoare decât cel din reinvestit, ISD
având impact pozitiv doar pentru investitorii străini direc ți, nu și pentru economia naționa lă a
statului gazdă. Pentru a obține un efect maxim în urma procesului de investire , statul român are
nevoie de rezolvarea și stoparea unor factori ce rețin influențează negativ atitudinea investitorilor
pentru statul gazd ă.
În general, investitorii analizează statisticile și prevăd veniturile prin calcule, dar exis tă și
influențe sociale, legale , tehnice care sunt greu de anticipat. Pentru o imagine de ansamblu
asupra situației, investitorii apelează la The Global Competi tiveness Report. Potrivit acestui
Raport România în perioada 2016 -2017 s -a clasat pe poziția 62 din 138 de țări. De altfel, în
acest raport sunt reprezentați f actori i ce împiedică dezvoltării unei companii străine în
România .20

20 The Global Competitiveness Report 2016 -2017, www.weforum.org 374650695877
01000200030004000500060007000
2015 2016 2017

Pentru a putea explica variațiile fluxurilor de ISD e nevoie de analiza factorilor ce sunt ca
o barieră pentru investitorii străini. Astfel, potrivit figurii nr.8 prima cauză a ezitării unui
investitor strain direct în România este accesul la finanțare, aproximativ 16,5%, aceas tă
problemă a fost rezolvată în data de 24 mai 2018, potrivit soluției din partea Comisiei Europene
de a permite IMM -urilor la un acces mai rapid la finanțare pe piețe de capital și costuri scăzute.21
Birocrația de asemenea necesită schimbări relaționate cu situația economică a statului
român, fiind cel de -al doilea factor important ce împiedică dezvoltarea unei afaceri cu capital
străin. Politica fiscală a României este o politică instabilă ce a cunoscut variații dese de cote de
impozitare. Astfel, impozitu l pe profit este cel ce influențează direct deciziile de investiție.22
Implimentarea unor strategii fiscale cu efect de stimulare ar putea influența pozitiv atragerea de
fonduri externe. În context, resursa umană e una din cei mai importanți factori.

Figura nr. 8. Factorii de influență pentru o afacere în România 2016 -2017 (%)
Sursa : The Global Competitiveness Report 2016 -2017 , www.weforum.org

Potrivit unui studiu aproximativ 15,2 % din totalul forței de muncă sunt ocupaț i cu
munca necalificată. Înregistrăm totuși o stagnare procentuală pentru anul 2017 în urma majorării
salariului minim,cee a ce reprezintă o strategie cu impsact pozitiv.23 Corupția este desigur și
aceasta una din factorii ce influențează ISD. La acest capitol, România se pozițione ază pe primul
loc în cadrul UE cu cele mai mari pierderi raportate la PIB din cauza corupției. Astfel, în 2017,
România a înregistrat 38,6 miliarde euro pagube produse de corupție, aproximativ de peste 197
de ori mai mult decât bugetul alocat șomerilor ( aproximativ 2016 milioane euro).

2.3 Evoluții privind ISD în Republica Moldova

Investițiile Străine directe în Republica Moldova înregistrează v alori minime. Motivul
principal al acestor valori e situația politică și strategiile investițional e neimplimentate de către
stat. Fiind un stat ce a apărut în urma căderii sistemului sovietic, pînă în anii 1990 , ISD nu au
putut fi atestate pe acest teritoriu. Teritoriul mic, lipsit de bogății naturale nu a putut ani în șir să
le atragă interesul invest itorilor străini direcți, plasându -se printre țările de pe ultimile poziții în

21 Comisia Europeană , Facilitarea accesului IMM -urilor la finanțarea prin piețe de capital, 24.05.2018,
www.ec.europa.eu
22 Comisia Europeană, Semestrul European – Fișă Tematică, Fiscalitatea, 28.09.2017, www.ec.europa.eu
23 Deacu E., România muncitorilor necalificați plătiți cu salariul minim , 6.07.2018, www.adevarul.ro 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18Accesul la finanțăriBirocrația guvernamentală ineficientăFiscalitateaForța de muncă necalificatăCorupțiaReglementări de fiscalitateFurnizare insuficientă de infrastructurăEtica slabă a munciiInstabilitate politicăRestricționarea legislației munciiCapacitate insuficientă de inovareInstabilitate guvernamentalăInflațiaCrime și furturiSănătate publică scăzută Reglementări în valută străină

clasamentul stocurilor de ISD . Cu toate acestea, evoluția investițiilor străine directe a înregistrat
variații de la an la an, proporționale cu evenimentele și factorii care au influențat.
Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, datele UNCTAD au prezentat o scădere
considerabilă a ISD pentru anul 2017. În comparație cu aceste statistici , intrările de capital în
Republica Moldova a rezultat o creștere semnificativă, dublându -se fa ță de anul 2016 și au
înregistrat 2,6% din PIB.

Figura nr. 9. Evoluția fluxurilor investițiilor străine directe în Republica Moldova (mil. USD )
Sursa : UNCTAD, World Investment Report 2018 , www.unctad.org

Analiz ând datele UNCTAD și datele expuse de către BNM în anuarul statistic din 201624,
am înregis trat devieri și in corespondență. Astfel, pentru anul 2016 Banca Națională a Moldovei a
expus o cifră de 214,56 mil. USD pentru fluxurile de intrări, pe când datele UNCTAD arată 84
milioane dolar i. Această diferență între date, m -a determinat să evaluez rezultatele pentru anii
anteriori : pentru anul 2015, BNM înregistrează 443.72 mil. USD iar pentru anul 2014, 563.66
mil. USD .
În concluzie, consider că aceste erori sunt comise intențio nat de către instituțiile statistice
ale Republicii Moldova, pentru o im agine mai atractivă pentru investitorii străini, văd aceasta ca
o strategie. Revenind la datele din Figura nr.5 putem analiza fluxuri de ieșiri în descreștere , cu
fiecare an înaintat. Cu toate acestea, anul 2017, s -a caracterizat cu o creșterea peste dublu a
valorii și anume de la doar 84 miln USD la 214 mil. USD. Pentru 2018, datele statistice privin d
ISD încă nu sunt difuzate, însă prevăd o creștere a fluxurilor de ISD.

2.3.1 Repartizarea ISD pe principalele ramuri de activitate economică

Repartizarea ISD pe ramuri economice e foarte impotantă. Anume această repartizare
influențează dezvoltarea unei ramuri față de celelalte. Sectoarele care par a fi cele mai
interesante pentru investitori sunt sectoarele cu cea mai mare valoare creată în Moldova. ISD
există în toate sectoarele economiei moldovenești. Cu toate acestea, aceasta este distribuită
inegal. Fiind o țară cu un teritoriu destul de mic, ramurile de activitate se simplific ă și ele. Astfel,
în trecut, principal a activitate era agricultura, fiind și unica sursă de venit pentru populație. În
prezent, mai concret, anul 2017, mediul investițional pune accentul pe ramura comerț ului.
Conform anuarului 2017, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 18,9% față de
anul 2016, fiind efectul creșterii cererii din partea țărilor partenere (CSI și UE ). Exporturile de

24 BNM, Conturile internaționale ale Republicii Moldova, anuar statistic 2017, p.49 , www.bnm.md
2014 2015 2016 2017
Intrări 343 227 84 214
Ieșiri 42 17 9 8050100150200250300350400milioane dolari

bunuri au înregistrat creșterea în volum fizic cu 12,5% mai mare decât în anul precedent, precum
și creșterea prețu rilor pentru bunurile la export cu 5,5%.
Datele Biroului Național de Statistică (figura nr.10) indică faptul că ramura cea mai
atractivă pentru investitorii străini o reprezintă comerțul cu ridicata, ocupând o marjă de 34 %
din totalul stocului de ISD pe ramuri de activități economice , urmată de comerțul cu amănuntul,
cu o marjă de 26 %.

Figura nr.10. Ponderea repartizării ISD pe principalele activități economice, 2017 (%)
Sursa Raportul anual privind exercițiul financiar 2017, www.statistica.md

Unul din motivele de alegere al sferei de comerț o reprezintă prețurile mici ale
produselor, cât și puterea de cumpărare a monedei naționale foarte slabă în raport cu moneda
internațională. Industria prelucrătoare deține cea de a treia parte d in marja tot ală și este estimată
la 14 %. Consider că această sferă necesită îmbunătățire, dat fiind faptul căci principalul factor e
disponibil, și anume, forța de muncă. Cu părere de rău, forța de muncă necesită calificare și
utilaje necesare, d oar îmbunătățind aceș ti factori , investitorii pot previziona venituri viitoare pe
potriva așteptărilor.
Agriculturii îi revin doar 7 % , e foarte puțin în raport cu volumul maxim de producție ce
poate fi atins. Problema agriculturii poate fi rezolvată doar găsind nișă de desfa cere. Anume din
cauza absenței nișei concrete, anii precedenți agricultorii naționali, dar și câțiva investitori au
pierdut investiții mari, fiind nevoiți să -și vândă producția la preț minim, fară marja de profit.
Referitor la transport și comunicații , Republica Moldova necesită mari investiții în acest
sector. Din cauza absenței tehnologiei de ultimă gemerație și a unui personal lipsit de abilități în
domeniu, acest sector e în dezvoltare, primind doar 6% din totalul ISD.
În concluzie, consider că Moldova trebuie analizată mai detaliat de către investitorii
străini, deoarece investind intr -o ramură mai puțin dezvoltată , peste timp poate oferi venituri
mult mai mari. Dar, desigur căci strategiile statului sunt mult mai importante, anume acestea
oferă posibi litatea investitorilor străini să investească în piața națională.

2.3.2 Veniturile din ISD

Tendințele de creștere a valorii ISD pentru anul 2017 ar trebui să inregistreze un impact
pozitiv asupra economiei unei țării. Însă aceasta nu a fost atestată în cazul Republicii Moldova
Astfel în 2017, deficitul contului current a înregistra 616. 94 milioane USD, scăzând de 2,2 ori
față de anul anterior, 2016. Calculând raportul la PIB a rezultat 7.6 %, ceea ce înseamna -3.4 %
față de 2016. Acest rezultat a f ost cauzat de evoluția negativă a veniturilor secundare ca procent
34%
26%14%7%6%4%5% 2% 2% Comerțul cu ridicata
Comerțul cu amănuntul
Industria prelucrătoare
Agricultură
Transport și comunicațiile
Tranzacții imobiliare
Hoteluri și restaurante
Activități financiare
Construcții

din PIB, mai exact intrările de transferuri personale , majorânduse cu 6.6 %, însă scă zând
raportate la PIB cu 9.8% , de asemenea și ajutoarele recepționate din cadrul cooperării
internaținal e. Astfel, pentru 2017 veniturilor din ISD înregis trează cea mai mare valoare de
225.55 milioane US D.

Figura nr.11. Veniturile din ISD, balanța de plăți a Republicii Mol dova 2014 – 2017 (mil. USD)
Sursa BNM, Conturile internaționale ale Republicii Moldova, anul 2017, www.bnm.md

Potrivit figurii nr. 11 sumele veniturilor din ISD la sfârșitul exercițiului financiar sunt
caracterizate de o instabilitate economică a statului. Astfel, la finele anului 2015 am înregistrat o
valoare aproape dublă comparative cu anul precedent 212, 39 milioane USD în comparați e cu
125.98 milioane USD în 2014.Sub influența mai multor factori, în anul 2016 Moldova cunoaște
o perioadă și mai acută de instabilitate, credibilitatea investitorilor scăzând, de asemenea
majorările de taxe și impozite au avut impacte negative privind ve niturile pentru acest an.
Veniturile au scăzut pâna la 143, 86 milioane USD. Anul 2017, în comparație cu ultimii 3 ani, a
atins cea mai înaltă valoare de 225, 55 milioane USD. Anume această cifră reprezintă efectele
strategiilor depuse de către stat pentr u favorizarea mediului investițional.
Potrivit Global Competitiveness Report principalii factori problematici care afecteză o
afacere sunt ilustrați în Fig ura nr.10. În clasamentul acestui raport Republica Moldova ocupă
poziția 100 din 138.25 Desigur că Moldova a implimentat strategii noi de atragerii investițiilor
străine directe și de favorizare a mediului de investiții .

25 The Global Competitiveness Report 2016 -2017, www.weforum.org -125.988
-212.39-143.86
-225.55
-250-200-150-100-500
2014 2015 2016 2017

Figura nr . 12. Factorii de influență pentru o afacere în Republica Moldova 2016 -2017(%)
Sursa : The Global Competitiveness Report 2016 -2017

Cauzele acestor scăderi semnificative sunt problemele politice, instabilitatea, influențele
din partea rusă, care în mod normal duc la o situație de criză națională. Un alt motiv foarte
important ce e o pată în istoria econom iei Republicii Moldova este frauda din 2012 -2014 , unde
vorbim de furtul unui miliard USD, în urma căruia, la sfârșitul 2015 înregistrăm 3 bănci
naționale în prag de lichidare : Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, c are constituiau
cca 35% din activ ele întregului sistem bancar național. De semenea, trebuie luate în considerare
și intrările minime din anul 2016, care au pus în alertă investitorii străini direcți.
O altă problemă cu care se confruntă investitorii străini direcți e sistemul judiciar, p recum
că instanțele judiciare oferă dreptate doar instituțiilor de stat. O asemenea poziție a sistemului
judiciar, nu e acceptată sub nici o formă de investitori. Corupția Republicii Moldovei, de
asemenea, e un „fenomen” aparte care își pune amprenta în li sta cauzelor diminuării ISD26.
În concluzie, consider Republica Moldova ca o țară ce necesită fluxuri de intrări de
ISD pentru a putea evalua și a -și dezvolta economia națională . Pentru aceasta însă, e nevoie de
eforturi concertate care vi zează :
– un sistem juridic capabil să diminueze corupția,
– un partid politic competent care ar reuși să implimenteze strategii de dezvoltare
națională ,
– un guvern ce ar executa ordinile statului ,
– reducerea birocrației,
– proiecte noi pentru atragerea surse lor externe de investiții , etc.

2.4 Evoluții privind ISD în Statele Unite ale Americii

Investițiile străine directe în America au atins 4 trilioane USD pentru anul 2017 , pe baza
costurilor istorice . În decursul anilor firmele străine atrag investiții noi, economia americană
beneficiind de dezvoltare în toate sferele de activitate. Companiile internaționale construiesc

26 Chistruga M., Fala A.,Economia Republicii Moldova – între provocări și soluții, Institutul de Economie Finanțe
și Statistică, Chișinău, 2011 20.615.21586.26.14.34.34.343.82.42.21.51.10.8
CorupțiaInstabilitatea politicăInstabilitate guvernamentalăBirocrație guvernamentală ineficientăAccesul la finanțăriInflațiaFiscalitateaFurnizarea insuficientă de infrastructurăReglementări în valută străinăReglementări de fiscalitateForța de muncă necalificatăRestricționarea legislației munciiEtica slabă a munciiCapacitate insuficientă de inovareCrime și furturiSănătatea publică scăzuta
0 5 10 15 20 25

fabrici noi, finanțează cercetarea și dezvoltarea din S.U.A. În plus, angajează mi lioane de
americani în câmpul muncii cu niște salarii avantajoase.
În urma investițiilor interne în valoare de 482 miliarde și 486 miliarde dolari în 2015 și
respectiv 2016, investițiile firmelor internaționale în Statele Unite au scăzut cu 40% la 292
miliarde dolari în 2017. Totuși, intrările din anul 2016 sub forma fluxurilor de investiții străine
directe s-au clasat pe locul 4 fiind cele mai mari di n ultimul deceniu. Intrările de capital în
valoare de 200 miliarde dolari în 2017 au reprezentat mai mult de două treimi din investițiile
străine directe în Statele Unite, urmate de reinvestirea veniturilor .
Pe plan global, intrările de ISD au scăzut cu 23% până la 1, 43 trilioane în 2017 față de
anul precedent, potrivit raportului World Investment R eport 2018 al Conferinței Națiunilor Unite
pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).
În clasamentul topurilor, Statele Unite a fost prima destinație a ISD pentru anul 2017,
primind mai mult decât China și Hong Kong care s -au clasat pe poziția doua și, respecti v, a treia.
În prezent, S.U.A rămân cea mai atractivă și favorabilă locație pentru mediul investițional.
Competiția întra companiile internaționale a dus la scăderii ponderii investițiilor globale a
Statelor Unite, astfel de la 38 % în 20 00, la 25% în anul 2017.
Conform figurii nr.13, companiile internaționale au investit mai mult de 480 miliarde
USD în Statele Unite atât în 2015, cât și în 2016, de două ori mai mult decât în anul 2014. Pentru
anul 2017, însă ISD au scăzut semnificativ la 292 miliarde USD. Investițiile străine directe în
S.U.A constau în reinvestirea veniturilor cât și a instrumentelor de datorie.

Figura nr.13. Fluxurile de intrări de ISD în S.U.A 2016 -2017 (mild. USD)
Sursa : UNCTAD, World Investment Report 2018 , www.unctad.org

Unii economiști au avertizat că politicile protecționiste ale administrației ar putea
conduce la scăderea investițiilor străine în anii următori, ca urmare a scăderii cu 40% în 2017.27
Indifirent de aceste prveziuni, S.U.A rămâne astăzi cea mai atractivă locați e a ISD, companiile
străine reușind să îți valorifice investiția.
Cumulativ, Europa este cel mai mare investitor regional din Statele Unite. Aceasta a
reprezentat 60 % din totalul investițiilor străine până în 2017, în scădere de la 64% în 2012.
Aceste cifr e includ cele 28 de țări ale Uniunii Europene (UE) și alte state europene cu participații
de investiții în Stat ele Unite, cum ar fi Elveția și Norvegia.
Regiunea Asia și Pacifi c ocupă cea de -a doua poziție, reprezentând o a cincea parte din
stocul de ISD î n Statele Unite până în 2017, în timp ce Canada deținea 13%, înaintea investițiilor
din mai multe regiuni. Regiunea Asia și Pacific și Canada și -au majorat fiecare ponderea în
stocul ISD cu trei puncte procentuale între 2012 și 2017.

27 Report Foreign Direct Investment in the United States 2018, p. 1 -3, www.selectusa.gov 212482 486
292
0100200300400500600
2014 2015 2016 2017

Figura nr.14. Stocul comulativ de ISD în S.U .A după regiunea de proveniență, 2017 (%)
Sursa : UNCTAD, World Investment Report 2018 , www.unctad.org

În 2017, America de Sud și Centrală, Orientul Mijlociu, Insulele Caraibe și Atlantic
deținea câte două procente di n stocul de ISD în Statele Unite, iar investițiile din Africa rămân
mici la 6 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2017 , ponderea Africii alcătuind 0,0015% . Cei mai
mari investitori din aceste țări regiuni până în 2017 au fost Brazilia, Israel, Bermuda ș i Mexic;
stocurile de ISD ale fiecărei țări în Statele Unite au depășit 35 miliarde USD .

2.4.1 Repartizarea ISD pe principalele ramuri de activitate economică

Repartizarea ISD în Statele Unite sunt concentrate în mare parte în sfera indistriilor.
Astfel, dintre cele mai mari industrii, investițiile stră ine cumulate în sectorul serviciilor
profesionale, științifice și tehnice americane a crescut c el mai rapid, cu 120%, până la 212
miliarde dolari în 2017, de la 96 miliarde dolari în 2012. Serviciile au înregitstrat, deasemenea o
creștere a stocului de ISD. Alte servicii includ proiectarea sistemelor informatice; consultanță
științifică și tehnică; p ublicitate; legală; și servicii de contabilitate. Investițiile străine directe în
industria prelucrătoare, cel mai mare sector industrial, au crescut cu 86% în perioada 2012 -2017 .
Informațiile au fost cel de -al treilea cel mai r apid sector în creștere, la 53% cu investiții în
valoare de 184 miliarde USD în 2017 (figura nr.16) .

60%20%13%3%2%
0%2%
Europa
Asia
Canada
America de Sud și Centrală
Orientul Mijlociu
Africa
Insulele Caraibe și Atlantic

Figura nr. 15. Ponderea repartizării ISD pe principalele ramuri economice, 2017(%)
Sursa :Raportul FDI in the United States 2018 , Global Investment Grows America’s Economy,
www.ofii.org

Toate sectoarele economice ale S.U.A oferă oportunități semnificative pentru companiile
străine . La mai mult de 1,6 trilioane de dolari în 2017, producția a reprezentat 41 % din totalul
investițiilor străine directe de stoc.
Dat fi ind faptul căci Statele Unite au cea mai mare din lume și cea mai lichidă piață
financiară, companiile internaționale, pe bază cumulati vă, au investit foarte mult. ISD în sectorul
financiar și asigurări din S.U.A. a ajuns la aproape 540 miliarde dolari până la sfârșitul anului
2017.
Comerțul cu ridicata a reprezentat 11 % din totalul investiții lor străine directe.
Companiile de holding; servicii profesionale, științifice și tehnice; și bancare fiecare a primit mai
mult de 200 miliarde dolari in investițiile străine directe cumulate până în 2017. Informațiile și
mineritul au atras mai mult de 100 de dolari miliarde din stocul total de investiții străine până la
sfârșitul anului 2017.

2.4.2 Importanța fluxurilor ISD în USA

Investițiile străine directe (ISD) efectuate de o societate sau de o persoană fizică dintr -o
țară în interes de afaceri într -o altă țară pot fi sub forma stabilirii unor noi operațiuni sau a
achiziționării unor active de afaceri. Și, în conformitate cu 2016 A.T. Indicele de încredere FDI
al Kearney28, fiind rezultatul anchetelor globale în domeniul afacerilor executive, SUA rămâne
destinația de primă clasă a ISD pentru al patrulea an la rând. Economia Statelor Unite se
dovedește a fi rezistentă la ris curile cu care se confruntă alte țări, inclusiv multe alte piețe
dezvoltate. Statele Unite interacționează cu întreaga lume pentru a păstra și a atrage investiții.
Pe măsură ce aceștia localizează investițiile străine directe, directorii mondiali însărcin ați cu
luarea deciziilor de localizare analizează printre altele și următorii factori:
– disponibilitatea forței de muncă și ratele salariale ;
– complexitatea codurilor fiscal ;
– eficacitatea sistemelor politice ;
– forța sistemelor de învățământ public ;
– politici macroeconomice ;

28 Cornell University, IN SEAD, World Intel ectual Property Organization (WIPO, a specialized agency of the United
Nations), Global Innovation Index Report 2017 , p.12 , www.wipo.int
41%
14%11%
6%5%5%5%5%8%Manufacturile
Finanțe și asigurări
Comerțul cu ridicata
Companiile de holding
Serviciile
Activitatea bancară
Informațiile
Exploatarea minieră
Alte industrii

– transparența mediului de reglementare ;
– starea actuală a infrastructurii.
Dezvoltatorii economici recunosc importanț a investițiilor străine directe. Asociația
Internațională a Comerțului a lansat un studiu în 2016, care ilustrează im portanța investițiilor
străine directe în economia SU A. Economiștii pentru biroul AIC pentru dezvoltare comercială și
economică estimează că 12 milioane de locuri de muncă sau 8,5% din întreaga forță de muncă
din SUA au fost atribuite ISD.
Potri vit datelor, aproape 6,1 milioane de persoane au fost angajate în mod direct de
companiile afiliate din SUA ale companiilor cu capital majoritar străin în 2013 (date cele mai
recente). Alte companii internaționale precum Siemens, Unilever și Toyota au oper ațiuni din
S.U.A. care angajează muncitori americani. Companiile internaționale ajută la inovarea,
conectează companiile americane cu lumea și introduc noi tehnologii pentru a îmbunătăți
productivitatea. Miliarde de dolari sunt cheltuiți anual pentru cerce tarea și dezvoltarea
americană. Investiția creează activități suplimentare la nivel local, regional și național, deoarece
aceste companii se bazează pe alte companii din lanțurile lor de aprovizionare extterne . Angajații
câștigă bani care sunt apoi cheltui ți în comunitățile lor și pe alte bunuri pentru familiile lor.
Angajații sunt instruiți și dezvoltă noi abilități care le vor aduce beneficii pentru tot restul vieții.
Având în vedere aceste statistici, este ușor de înțeles de ce dezvoltatorii economici care
sunt dornici să atragă ISD către statele, r egiunile și comunitățile lor și -au configurat planuri în
acest sens. Firmele străine care iau în considerare investițiile în S.U.A. pot colabora direct cu
agențiile regionale, de stat și locale de dezvoltare economică pentru a facilita localizarea
acestora.29
Prezentarea importanței ISD pentru Statele Unite a fost cu motivul explicării mai
detaliate a rolului enorm a investițiilor străine în economia altei țări. E foarte important de știut
faptul căci o economie nu poate exista fără relații internaționale cu celelalte state, iar ISD e una
dintre aceste tipuri de relații. Am ales Statele Unite ca un exemplu de economie unde ISD sunt o
sursă de dezvoltare directă a economiei. Un alt aspect destul de important reprezintă faptul căci
S.U.A nu e doar stat gazdă a ISD, dar și se află pe primul loc în lume ca investitor, aceasta
demonstrând relații de interacțiune între state.

2.5 Analiza comparativă privind ISD pentru România, Republica Mo ldova și
Statele Unite ale Americii

Scopul analizei comparative privind ISD -urile pentru România, Republica Moldova și
Statele Unite ale Americii rezultă în constatarea diferențelor de fluxuri de investiții străine
directe pentru fiecarea stat în parte și precizarea factorilor de influență .Actual, dezvoltarea rapidă
a economiei unui stat fundamentate pe cunoașterea factorilor definitorii a acesteia, reprezintă
premisa principală de analiză a ISD. Astfel, privind principalele rezultate ale ultimilor ani,
State le Unite se clasează pe poziția întâi, atât în analiza curentă, cât și în cea internațională , în
datele ce urmează vom analiza decalajul dintre Statele Unite și celelalte 2 state . Cercetarea
prezentă este scrisă în contextul recunoașterii evoluției ISD pe plan global. Pentru a atingerea
scopului analizei , precizăm camparația sub aspectul fluxurilor de intrări de ISD, repartizarea pe
principalele ramuri economice caracteristice fiecărei țări, cât și influența asupra PIB -ului.
Privite sub aspectul fluxurilor de intrări, ISD cea mai atractivă destinație a acestora este
Statele Unite. Am decis căci o reprezentare grafică a diferențelor de intrări în cele 3 state ar
putea reflecta cel mai bine gradul de comp arare între acestea. Asfel, Figura nr.16 reprezintă
intrările ISD în anul de referință 2017. După aspectul cantitativ, România și Moldova sunt cu
mult în urma liderului -gazdă a ISD pe plan global.

29 L.Wagner, The Importance of FDI to the U.S. Economy, Location USA 2017, http://www.areadevelopment.com

Figura nr.16. ISD în S.U.A, România și Republica Moldova – intrări nete ( mil.USD ), 2017
Sursa : UNCTAD, World Investment Report 2018, www.unctad.org
BNR, Investițiile străine directe în România în anul 2014 -2017, Rapoartele Anuale, www.bnr.ro

Această analiză comparativă evidențează, în prim -plan, factorii de atragere a ISD pentru
țara gazdă. În acest context, aș preciza anume diferența dezvoltării economice dintre cele 3 țări.
România ca fiind în curs de dezvoltare, alcătuiește 28,97% din totalul fluxurilor de intrări în
S.U.A, ceea ce reprezintă un procent foarte bun. De asemenea, reu șește să atragă ani consecutivi
investiții străine noi și cifra acestora să crească. Pentru anii următor i, sunt previzionate creșterile
de fluxuri de intrări, bazate pe evoluțiile trecute cât și situația recentă de stabilitate în țară.
Cât des pre Republica Moldova, instabilitatea și factorii problematici, reușesc să stopeze
aceste fluxuri de intrări de inestițiile străine directe. Astfel, comparativ, alcătuiesc doar 0,73%
din totalul fluxurilor de intrări în Statele Unite. Pentru anii următor i, se previzionează fluctuații
mari dintre sumele de intrări, bazate pe incompetența statului de a implementa strategii de
atragere, cât și lipsa condițiilor necesare ISD.
Pentru Statele Unite ale Americii, însă, economiștii previzionează o sc ădere a fluxurilor
de intrări pentru următorii ani, în raport cu politicile protecționiste administrative implimentate.
Cel de -al doilea aspect comparativ este repartizarea ISD pe principalele ramuri de
activitate. Am optat pentru acest aspect, deoarece ramurile economice dezvoltate cel mai mult în
interiorul unui stat, atrag o sumă cât mai mare de investiții externe. În acest sens, e posibilă
determinarea divergențelor între cele 3 state, cât și orientarea statelor spre țara -model.
În figura nr .17 sunt reprezentate repartiția investițiilor pe ramuri de actvitate. Investițiile
străine directe joacă un rol vital pentru a contribui substanțial la creșterea economică prin
investiții în sectoare și prin aducerea altor impacte pozitive indirecte, incl usiv transferul de
tehnologie, formare, competențe, ocuparea forței de muncă, pentru a numi doar câteva, toate
acestea contribuind la dezvoltarea pe termen lung a țările beneficiare.
Consider că această comparație ar putea fi model de orientare pentru Rom ânia, deoarece
concentrarea strategiilor de atragere a investițiilor spre activitatea economică simulară cu cea a
S.U.A ar putea duce la o creștere ascen dentă a acestora. De asemenea, implimentarea unor
politici protecționiste pentru sectoarele ce nu înreg istrează o atracție pentru investitorii străini.
Drept activități de referință am reușit să combin cele mai importante c inci ramuri pentru fiecare
stat.

050000100000150000200000250000300000
Statele Unite ale
AmericiiRomânia Republica
Moldova
milioane dolari 292000 84,604.82 214

Figura nr. 15. Ponderea repartizării ISD pe principalele ramuri economice pentru S.U.A, România
și Republica Moldova, 2017(%)
Sursa : Raportul Foreign Direct Investment in the United States 2018 ; Raportul anual privind exercițiul
financiar 2017, www.statistica.md ;BNR, Investițiile străine directe în România în anul 2015 -2017,
rapoartele anuale www.bnr.ro

Astfel, România ca și S.U.A pune accentual pe ramura industrială care atinge un procent
de peste 40 % pentru ambele țări. Pe când, Republica Moldova doar 14%, acest fapt se explică
lipsei sau deținerea unor utilaje necor espunzătoare și specialiști necalificați.
Cea de a doua ramură economică este comerțul. La acest capitol, Republica Moldova
reușește să atingă procentul maxim de 60%, acest lucru fiind nefavorabil pentru țară, întrucât
investitorii privesc Mold ova sub aspectul unei țări de tranzicție de mărfuri , etc. Unul din factori
de influență fiind moneda națională devalorizată. Pentru România și S.U.A, însă această ramură
ocupă doar 14 %, respectiv 11 %.
Construcțiile reprezintă ramura ce atrage ani consecutive investiții în creștere, în
România, în anul 2017 ajungând la 15,3 %. Pentru Statele Unite însă această ramură nu
reprezintă un domeniu atractiv pentru investitori, astfel doar 5 % aparțin construcțiilor. Unul din
motive ar fi o infrastruc tură dezvoltată ce nu necesită investiții. În Republica Moldova
construcțiile înregistrează 2%, cauza fiind incertitudinea investitorilor și rezultate negative.
Agricultura este una din cele mai puțin solicitate ramuri ale economiei pentru toate aceste
țări. Astfel, în S.U.A ocupă doar 2 % , investitorii în România doar 3 % acordă agriculturii, iar
în Republica Moldova 7 %. România și Republica Moldova dețin soluri de cernoziom , ceea ce
ar favoriza dezvoltării acestei ramuri, dar factorii natura li sunt mai presus de aceasta.
Incapacitatea de preconizare a calamităților naturale face ca investitorii să își schimbe orientarea
spre un alt sector al economiei.
Sectorul finanțelor și asigurărilor este o secțiune a economiei format din firme și instituții
care furnizează servicii financiare clienților comerciali și cu amănuntul. Acest sector cuprinde o
gamă largă de industrii, inclusiv bănci, companii de investiții, companii de asigurări și firme
imobiliare. Acest sector este specific țărilor dezvoltate economic, dar persistă și în țările cu o
economie în dezzvoltare, ocupând un procent foarte mic. Astfel S.U.A înregistrează 14 % ,
România 12 %, iar Republica Moldova doar 2 %.
Cel de -al treilea aspect comparativ este reflect at de influența in vestițiilor asupra PIB-ul
țării gazde. Analiza creșteri i economice a unei țări este complexă, determinantul acesteia fiind
combinarea a numeroase variabile implicate, în funcție de contribuția acestora la ritmul de
creștere a produsului intern brut (PIB). Cu toate acestea, studiul variabilei principale poate fi
0102030405060
România Republica Moldova Statele Unite ale
Americii43
1441
1460
1115.3
2537
212
214Industrie
Comerț
Construcții
Agricultura
Finanțe și asigurări

foarte esențial, în special pentru factorii de decizie politică, pentru a promova o creștere
ulterioară a acelei variabile.
Dintre factorii determinanți identificați pentru a explica o creștere economică, investițiile
străine directe (ISD) au devenit un element semnificativ în această tendință ascendentă de
globalizare și integrare în economia mondială, deși întrebarea cu privire la modul și în ce măsură
ISD afectează creșterea economică este relativ contrară de la un studiu la altul.30 Pentru o analiză
mai desfășurată, în Tabelul nr.4 , am decis să reprezint valorile de PIB și ISD în ultimii doi ani,
pentru a observa diferențele de PIB în funcție de schimbarea valorii intrărilor de ISD.

Tabelul nr. 4 Valorile (mil USD) și ponderile (%) ISD și PIB –
Român ia, Republica Moldova și Statele Unite ale Americii
Țara Investiții Străine Directe
(milioane USD) Produs Intern Brut
(milioane USD)
2016 2017 2016 2017
România 78,204.61 84, 604.82 188,495 211,407
% +8, 18 % +12,15 %
Republica
Moldova 84 214 8,072 9,670
% +154, 76 % +19,79 %
Statele Unite
ale Americii 486 000 292 000 18,707,200 19,485,400
% -60 % +4,16 %
Sursa : UNCTAD, World Investment Report 2018, www.unctad.org ; BNR, Investițiile străine
directe în România în anul 2014 -2017, Rapoartele Anuale, www.bnr.ro ;GDP in R umania, Republic of
Moldova, USA , www.countryeconomy.com

Potrivit tabelului nr.4, analiza și reprezenta impactul ISD asupra produsului int ern brut.
Conform acestor date , observăm interdependența PIB de investiți direct proporționale în
România și Republica Moldova , dar invers proporționale în Statele Unite ale Americii.
Pentru anii 2016 -2017 , în România, valoarea ISD a crescut cu 8, 18 %, PIB înregistrând
de asemenea o creștere în comparație cu anul anterior. Cu toate acestea, impactul investițiilor
este unul aproape nesemnificativ în valoarea finală a PIB. Sursa principală investițională de
formare PIB fiind domeniul construcțiilor. De asemenea, în Republica Moldova, ISD au
înregistrat o creștere semnificativă cu 154, 76 %, datorându -se depășirii unei perioade de
stagnare economică din anul precedent. Valoarea PIB a fost influențată direct de intrările ISD,
astfel creșterea cu 19, 79 % reflectă și însumarea valorii ISD pentru anul 2017.
Situația Statelor Unite ale Americii redă un moment diferit față de celelalte țări. Astfel,
înregistrăm o scădere a intrărilor de ISD cu 60%, din cauza politicilor protecționiste ale țării. Cu
toate aceste, valoarea PIB înreg istrează o creștere cu 4, 16 % , c reșterea PIB -ului real a reflectat
contribuțiile pozitive din cheltuielile de consum personal, exporturile, investițiile fixe
nerezidențiale, investițiile fixe rezidențiale, cheltuielile guvernamentale și locale și cheltui elile
guvernului federal, compensate parțial de o contribuție negativă a companiilor private investiția
în inventar.31 Pentru factorul ISD, o creștere cu o unitate a indicatorului conduce la creșterea,
aroape cu valoare dublă a Produsului Intern Brut.32

30 L. Guech Heang, P. Moolio, The Relationship between Gross Domestic Product and Foreign Direct Investment
Case of Cambodia , KASBIT Business Journal, 2013, p.87
31 Gross Domestic Product, 4th quarter and annual 2017, February 28, 2018, www.bea.gov
32 Analiza corelației dintre Produsul Intern Brut și unele variabile factoriale, Romanian Statistical Review –
Supplement nr. 10 / 2016, www.revistadestatistica.ro

În concluzie, consider că impactul ISD este foarte important asupra PIB fiecărui stat, dar
nu și decisiv în crearea valorii, exemplu S.U.A . După părerea mea, anume în țările în curs de
dezvoltare impactul ISD e mult mai mare decât într -un stat d ezvoltat ce își crează valoarea de
PIB din alte surse.

Concluzii

În urma studiului desfășurat am reușit să dezvolt mai multe ipoteze și constatări privind
influența Investițiilor Străine Dir ecte asupra țării gazde și să prezint evoluțiile ISD în perioada
actuală la nivel global dar și la nivelul unor state: România, Republica Moldova și Statele Unite
ale Americii .
În primul rând, investițiile străine directe se fac în mod obișnuit în economiile deschise
care oferă o forță de muncă calificată și perspective de creștere peste medie pentru investitor,
spre de osebire de economiile bine reglementate. Investițiile străine directe implică frecvent mai
mult decât o investiție de capital. Poate include și prevederi de management sau tehnologie.
Caracteristica -cheie a investițiilor străine directe este de a stabili f ie controlul efectiv, fie cel
puțin influența substanțială asupra procesului dec izional al unei afaceri străine . Obiectivul
investitorului e de a investi și de a câștiga profit.
În acest cadru, e foarte importantă cunoașterea strategiilor de im plimentare a proiectelor
de investiției străine directe. Fiecare țară își dezvoltă propriile strategii de atragere a ISD, fie de
ordin fiscal, de acordare anumitor beneficii, subvenții , etc. Anume aceste reforme de ordinul
atragerii capitalului străin și crearea unor condiții favorabile duc la dezvoltarea economică a țării.
În acest context, s-a reușit să caracterizăm reciprocitatea dintre investitor și obiectul
investițional. Înainte de faza investițională, investitorul are nevoie de o anliză bine -structu rată
asupra factorilor de influență cât și a avantajelor și dezavantajelor. Astfel actualizarea continuă a
factorilor reprezintă una din strat egiile de bază a investitorului , care va efectua ulterior o
comparație între economiile mai avantajoase. Dar, în contextul dat , putem analiza și una din
tendințele principale ale ISD care se orienteză din țările dezvoltate spre cele în curs de
dezvoltare, dar acestă teorie nu e atât de veridică dacă privim exemplul Statelor Unite ale
Americii, fiind gigant investițional reușește să atragă în schimb o valoare de investiții străine
directe . Iar pentru că avantajele acestor tipuri de investiții se măsoară în efectele acestora atât la
nivel microeconomic cât și macroeconomic. Susțin faptul căci o analiză teoreti că aspura ISD în
primul st adiu al lucrării reușește să scoată în evidență importanța ISD în prezent.
Pentru exemplificarea și analizarea evoluției investițiilor străine directe, am decis să fac
o comparație între trei state pentru care ISD îndeplinește un rol diferit, înregistrează fluxuri de
intrări absolut variate, iar strategiile de atragere a fondurilor străine sunt diferite de la țară la țară.
Aceste țări sunt România, Republica Moldova și Statele Unite ale Americii. Consider căci
anume î n acest context aș putea evidenția mai bine valorile ISD din România, deoarece
Republica Moldova e una din țările cele mai puțin atractive investițional, iar State le Unite
reprezintă un model și o țară favorabilă investitorilor străini direcți.
Ca o imagine generală asupra tendinț elor ISD în partea p ractică a lucrării , am decis să
compar fluxurile de intrări și ieșiri de ISD la nivel global în perioada ultimilor ani. Astfel ,
observăm un declin substantial în anul 2017 și anume cu 23%, expli cat prin prisma scă derilor
variabilelor macroeconomice, cu m ar fi PIB -ul și comerț ul internațional . Respectiv, investițiile
străine au scăzut drastic, iar creșterea economică a î nregistrat o valoare peste zero. Î n urma
acestor rezultate, constatăm faptul c ă scă derea pe p lan global a fluxurilor de intrări și ieș iri se
raporteaz ă la fiecare țară î n individualitate. Pentru confirma rea acestei ipoteze, am decis să
analizez fiecare stat sub aspectele evoluț iilor ISD, repartiz area ISD pe ramuri economice și
veniturile obț inute la finele anului. După efectuarea acestor cercetări, am încercat sa fac o
comparație intre ele.
În prim plan, la analiza României, e important de specificat că în decursul ultimilor ani
ISD înregistrează recorduri substanți ale, datorită stabilizării macroeconomice și creșterea PIB –
ului, privatizărilor și beneficiilor în urma aderării la UE. Stocul ISD crește de la an la an,
România devenind o țară atractivă pentru dezvoltarea acestora. Am observat , de asemenea, o
concentrare în sfera industrială, aproximativ 40 % din totalul ISD. Consider căci anume acest
sector ar necesita mai multă atenție din partea autorităților naționale pentru ca valoarea ISD să

crească considerabil. Preveziunile pentru anii viitori potrivit stocurilor vor înregistra valori peste
8 milioane euro. Pentru ca această cifră să crească continuu, e nevoie de implimentarea unor
strategii respective combaterii factorilor cei mai problematici pentru o afacere în România .
Potrivit acestor factori, procentajul c el mai mare îi revine capitolului probleme la nivelul
accesului la finanțări, urmat de birocrație și fiscalitate intre altele. Lichidarea acestora ar însemna
fluxuri duble sau triple de intrări în fiecare an. Accesul la finanțări e ușor de rezolvat, întruc ât
din punct de vedere geografic, amplasarea României e una foarte favorabilă, partea vestică fiind
potențialii investitori, iar Marea Neagră reprezintă un canal de distribuție cu celelalte țări. Pe
partea birocratică și fiscalitate, însă e nevoie de timp și o co nducere capabilă să rezolve aceste
probleme majore. În concluzie , se recomandă revizuirea aspectelor factorilor problematici și
implimentarea unor strategii sigure de atragere a ISD.
Cel de -al doilea stat analizat e Republica Moldova. Am ales acest stat din motivul
interesului manifestat din punct de vedere economic, cunoscut fiind faptul căci economia
Republicii Moldovei este departe de un ideal, iar ISD ar putea fi un potențial factor de
dezvoltare . O altă cauză a cercetării acestui s tat ar fi comparația destul de benefică pentru
orientarea viitoare a României, și anume, excluderea orientării investiționale similare Republicii
Moldova.
În urma documentării , pot formula următoarea concluzie : Republica Moldova reprezintă
un stat cu un stoc foarte redus de ISD. Acest fapt este datorat perioadei dificile de tranzacție pe
care statul îl parcurge și lipsa strategiilor potrivite acestui domeniu. Persistența contradictorie în
atragerea investițiilor străine este încă o cauză ce pune în pericol siguranța economică a statului.
Acesta se manifestă prin subiectul competivității : investitorii străini ar reuși să ducă o concurență
neloială cu antreprenorii naționali prin utilajul mult mai p erformant de car e dispun. Oameni i de
afaceri, fiind implicați politic, se folosesc de aceasta pentru interzicerea anumitor investitori
străini direcți pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv stocului de ISD , se înregistrează
fluctuații de la an la an, ceea ce e direct proporțional cu situația economică și PIB -ul statului.
La capitolul factorilor problematici ce stopează intrările de investiții în economia
națională sunt corupția, instabilitatea politică și instabilitatea guvernamentală . Acest e aspect e
sunt ușor de re zolvat teoretic, întrucât schimbarea unui partid de guverna re demn să
implimenteze legi cu referire la corupție, ar schimba total tabloul investițional. De asemenea
influențele de est persistă pâna în aceste zile , anume aceasta stopeză dezvoltarea statului . Ca o
recomandare în ce prive ște Investiț iile Străine Directe în Republica Moldova ar putea fi:
dezvoltarea politicilor economice, orientarea și stabilirea concretă a strategiilor de atragere de
ISD în funcție de domeniile economice segmentate și crearea condițiilor favorabile necesare
investitorilor.
În final , am decis să analizez un ideal investițional precum Statele Unite ale Americii,
fiind atât un investitor și o țară -gazdă foarte favorabilă pentru dezvoltarea unui proiect. Valorile
stocului în ultimii ani înregistrează recorduri globale între celelalte țări, cu toate acestea însă
Statele Unite duce o concurență cu sine -însăși. Acest fapt se explică prin analiza anuală pe baza
anilor precedenți, astfel în 2017 ISD au scăzut aproximativ c u 40 % față de perioada stabilă a
anilor 2015 și 2016. Cauza principală fiind politicile protecționiste ale statului . Consider că
eliminarea acestor politici ar duce la atragerea unui volum mai mare de ISD, pentru că SUA nu
va permite ca acest declin să ur meze pe perioada anilor viitori.
În cel din urmă paragraf sunt redate date statistice privind stocul ISD în fiecare din
țările alese, repartizarea acestora pe sectoare economice și infl eunța lor în crearea PIB. Sub
aspectul fluxurilor de int rări putem observa maximile diferențe de stocuri de ISD. Anume în
această analiză de comparare consider ca fiind una stimulativă pentru toate statele lumii, întrucât
comparând cu acel stat -model înțelegem pe ce poziție se află celelalte state. A nalizând ca un
investitor, fluxurile ISD într-o țară în comparație cu altele rezultă că acea țară acordă niște
beneficii și condiții favorabile pentru investitorii străini.
Raportat la țările analizate, România are un stoc total de 28,97% din totalul fluxurilor de
intrări în S.U.A , ceea ce e un rezultat foarte bun, pe când Republica Moldova doar 0,07%.

Următorul aspect analizat e repartizarea pe sectoarele economice. Am ales anume această
repartizare pentru observarea concentrației ISD în economia fiecărei țări. Aceasta duce la
concluzii referitoare la analiza procentuală între sectoare și determinarea implimentării unor
strategii viitoare pentru celelalte ramuri mai puțin atractive din cauza unor anumite dificultăți.
Astfel, observăm că în Statele Unite și Români a investitorii se orientează spre sfera industrială,
aceasta are impact pozitiv, de lungă durată asupra întregii economii. Republica Moldova necesită
schimbări, întrucât concentrarea investițiilor în sfera comerțului nu reprezintă perspective
benefice pen tru dezvoltarea statului. Comerțul în Republica Mol dova axat pe tranzacția
mărfurilor și moneda defavorizată duce la rezultate favorabile doar pentru investitor, nu și pentru
statul -gazdă.
Ultimul aspect din analiza comparativă între Români a, Republica M oldova și Statele
Unite e PIB -ul. În formula de calcul a PIB investițiile reprezintă un element ce stă la baza
creșterii acestuia. În România creșterea intrărilor de ISD a avut influențe și asupra creșterii de
PIB, la fel și în Republica Moldova, doar că a cest procent de ISD a jucat un rol foarte mic în
formarea PIB -ului. În SUA însă, fluxurile de ISD au scăzut considerabil, iar PIB -ul a avut
tendințe de creștere, datorate cheltuielilor de consum personal, rezidențiale, etc. În ipoteză,
factorul ISD nu reprezintă un procent impunător în formarea PIB -ului.
În concluzie, prin examinarea cercetării în sectorul Investițiilor Străine Directe, am reușit
să determin importanța, mecanismul de atragere și factorii de influență. Datorită faptului axării
lucrării pe date statistice recente, am reușit să consult mai multe surse veridice de importanță
globală. În acest cadru, evidențiind evoluțiile și perspectivele ISD pentru trei state diferite din
punct de vedere al dezvoltării e conomice. Sper că am reușit să demonstrez prin comparația
analizată , importanța impactului ISD asupra țărilor gazdă. Din punctul meu de vedere,Investițiile
Străine Directe reprezintă una din premisele globalizării, privind faptul relațiilor economice
apărute între două state. Consider abordarea acestei teme valoroasă atât în prezent, cât și în
viitor. Din acest motiv, voi urmări continuarea studiului în disertația de master cu o comparație
bazată pe datele actuale.

BIBLIOGRAFIE

1. Akhmedov Javohir Jamolovich, Most Common Potential Determinants of FDI: Review
of Literature, International Journal of Innovation and Economic Development, Vol. 2,
2016
2. Alexander G. J., Sharpe W. F., Bailey J.V., Fundamentals of Investments, Editura
Prentice Hall New Jersey, 2000
3. Ayers C., Big Advantages and Disadvantages of Foreign Direct Investment, New York ,
2018
4. Blomström M. , A.Kokko,Multinational Corporations and Spillovers, Editura Blackwell
Publishers Ltd , New York,1998
5. Chistruga M., Fala A., Economia Republicii Moldova – între provocări și soluții,
Institutul de Economie Finanțe și Statistică, Chișinău, 2011
6. Chunlai Chen, Foreign Direct Investment and Economy,Editura Edward Elgar Pub,
Bejing, 2017
7. Duce M., Banco de España, Definiti ons of Foreign Direct Investment (FDI): a
methodological note, Editura Final Draft, New York, 2003
8. Dunning, J.H., International Production and the Multinational Enterprise, Editura
Palgrave Macmillan Journals , Londra, 1985
9. Guech Heang L., P. Moolio, The Relationship between Gross Domestic Product and
Foreign Direct Investment Case of Cambodia, KASBIT Business Journal, 2013
10. Horobeț A., Popovici O. Investițiile străine directe: evoluția și importanța lor în România,
ASE, 2017
11. International Journal of Innova tion and Economic Development, Most Common Potential
Determinant s of FDI: Review of Literature , August 2016
12. Ivan, M. V., Iacovoiu, V., Rolul Investițiilor Străine Direce în ccontextul obligativității
îndeplinirii criteriilor de convergență, Studii Financia re, București, 2008
13. Johanson, J., Wiedersheim, P, The internationalization of the firm -four swedish cases ,
Publicat de Journal of Management Studies, New York, 1975
14. Kalamova, M., Konradz, K.A., Nation Brands and Foreign Direct Investment, Editura
Kyklo s, New York, 2009
15. Mucchielli, A., Corbalan J.A., Ferrandez, V., Colin, A., Théorie des processus de la
communication, Editura Armand Colin , Montpellier, 1998
16. Porter, M. E., The Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior
Performance, Editura Free Press , New York, 1985
17. Pauwels S., Ionita L., FDI in Roumania from low -wage competition to higher value –
added sectors, Editura Ecfin Country Focus, 2008
18. Robbins M., Robert B., Money in The International Relations, New York, 1973
19. Vasilescu, L., Manage ment Financiar Internațional, Editura Universitaria, Craiova, 2016
20. Watanabe N. Yasuda N., Macro and Micro Perspectives on Foreign Direct
Investment(FDI): Effects of FDI, and Competitive Advantage of MNEs, Josai Kokusai
University, Japonia, 2012
***Legea nr. 81 -XV din 18.03.2004 cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător,
publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.64 -66/344 din 23.04.2004
***Ordonanța de urgență nr. 92/1997 privind stimularea investițiilor directe în România,
publicată în Monitorul Oficial al României.în vigoare de la 30.12.1997
***www.unctad.org
***www.bnr.ro
***www.mfinante.gov.ro
***www.onrc.ro

***www.weforum.org
***www.ec.europa.eu
***www.adevarul.ro
***www.bnm.md
***www.selectusa.gov
***www.wipo.int
***www.areadevelopment.com
***www.bea.gov
***www.countryeconomy.com
***www.statistica.md
***www.data.worldbank.org
***www.ofii.org
***www.revistadestatistica.ro