ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [602168]
1
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ. Dr. DRAGOȘ DINCA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016
2
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
RESPONSABILITĂȚI PRIVIND
ELABORAREA STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ. Dr. DRAGOȘ DINCA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016
3
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………………1
I. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ -DELIMITĂRI CONCEPTUALE… ……………………………3
1.1. Definitii si delimitari conceptuale administratia publica… ………………..3
1.1.2 . Administrația Publică de Stat …………………… ……………………….
1.1.3. Administrația Publică Locală ……………………… ……………………..
1.1.4 . Autoritățile administrației publice …………………… ……………………
1.1.5. Administrația publică responsabilități ……………………… ……………
1.2. Conceptul de strategie de dezvoltare… ……………………. ……………………………
1.3. Rolul strategiei de dezvoltare locală… ……………….
II. ELEMENTE PRIVIND DEZVOLTAREA LOCALĂ ………………………………
2.1. Conceptul de dezvoltare locală… …………………………………. ………………. ………..
2.2. Modele și sisteme ale dezvoltării locale… ………………………………………………. ..
2.3. Suport legislativ și instituțional al dezvoltării locale… …………………………….
III. RESPONSABILITĂȚI ȘI FACTORI DE REUȘITĂ AI DEZVOLTĂRII LOCALE…
3.1. Aspecte manageriale și factori de reușită ai dezvoltării locale… …………… …..
3.2. Autoritati responsabile …………………………………………………………
IV. STUDIU DE CAZ. Strategia de dezvoltare a Muni cipiului Giurgiu 2014 –
2020..…….
V. CONCLUZII… …………………………………………………………………………………. …………………
VI. BIBLI OGRAFIE… …………………………………………………………………………………. …………..
1
INTRODUCERE
În contextul actual în care sistemul administrativ romanesc se afla în plin proces de
reorganizare, iar comunitățile locale au acces la o multitudine de surse de finanțare a investițiilor
de la fondurile europene la programele Guvernului Român iei sau la finanțări rambursabile de la
instituții de credit, creșterea responsabilizării administrației publice prin stabilirea unor strategii
de dezvoltare eficiente devine un obiectiv major
Aflată cel mai aproape de comunitate și de membrii săi, adminis trația publică locală ar trebui să
se preocupe mai mult de nivelul bunăstării sociale și ritmul creșterii acesteia prin implementarea
unor strategii de dezvoltare sustenbile.
Am ales ca domeniu de cercetare administrația publică deoarece așa cum susține și
specialistul Charles H. Leine în lucrarea Public Administration Challenges, Choices,
Consequences (1990), administrația publică este domeniul care se ocupă, în primul rând, de
organizarea politicilor și programelor statului precum și de comporta mentul funcționarilor (de
obicei nealesi care răspund în mod formal de conduită lor.
Tema lucrării mele de licență se intitulează “Responsabilități privind elaborarea strategiei de
dezvoltare locală” și este rezultatul unei cercetări efectuate în domeniul administrației publice pe
baza unei documentarii teoretice în domeniu, dar și a unei documentări practice efectuate la fața
locului, respectiv la primăria municipiului Giurgiu.
Am ales această temă datorită interesului meu față de tot ceea ce presupune activitatea
autorităților administrației publice locale și modul în care acestea implementează programe și
proiecte care răspund la problemele comunității locale.
Noțiunile teoretice dobândite pe parcursul celor trei ani de studiu în cadrul Facu ltății de
Administrație Publica și interesul față de modul în care administrația publică se preocupă de
dezvoltarea locală m -au determinat să aleg această temă.
Mergând de la general către particular am încercat să definesc și să explic două mari concepte și
anume conceptul de strategie de dezvoltare și conceptul de dezvoltare locală și totodată să
realizez o cercetare practica a modului în care autoritățile locale din municipiul Giurgiu
elaborează strategii de dezvoltare locală.
Scopul principal a l prezentului studiu se referă la responsabilitățile pe care autoritățile
locale le au în elaborarea unor strategii de dezvoltare locală cu sc opul de a îmbunătăți calitatea
vieții locuitorilor și la capacitatea managerială și decizionala a autorităților a dministrației publice
2
locale de a iniția, promova și implementa o strategie care să facă posibilă creșterea bunăstării și
dezvoltarea comunității locale.
În prezenta lucrare, pe baza acestor considerații, m -am gândit să întreprind o cercetare
conform normelor universitare asupra modalităților de dezvoltare locală.
Lucrarea este structurata în patru capitole în care sunt analizate atât aspecte teoretice cât și
aspecte practice din informațiile culese de la fața locului.
3
I. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ -DELIMITĂRI CONCEPTUALE
1.1. D efiniții și delimitări conceptuale
Administrația publică este un corp profesional destinat realizării permanente a serviciilor și
ordinii publice, așezat sub autoritatea puterii executive, în spec ial a guvernului. Acest corp de
funcționari publici este specializat, permanent și trebuie să funcționeze pentru a asigura
continuitatea serviciilor publice, puse la dispoziția cetățenilor țării. Acest mod de abordare a
administrației publice este rezultat ul sistemului constituțional actual1.
Administrația publică poate fi definită în sens larg ca un sistem de structuri administrative
care reali zează activitatea de organizare, de monitorizare si de executare a legii pentru
îndeplinirea interesului general, prin asigurarea de servicii publice.
Administrația publică2:
1. Reprezintă un efort de grup într -un cadru public;
2. Acoperă toate ramurile – executiva, legislativă și juridică precum și relațiile dintre ele;
3. Are un rol important în formularea politicii publice făcând astfel parte din procesul politic;
4. Se deosebește în mod semnificativ de administrația privată;
5. Este strâns legată de numeroase grupuri private și indivizi care prestează servicii comunității.
Administratia publica are ca scop fundamental realizarea interesului general, public, exprimat de
voința suverană a poporului transpusă în lege3. Astfel putem spune că administrația publică
urmărește satisfacerea unor cerințe esențiale, comune întregii colectivități umane prin stabilirea
unor priorități și a unor direcții de acțiune în limi tele stabilite de lege.
Administrația publică are ca obiect realizarea valorilor politice care exprimă interesele generale
ale societății organizate în stat și care sunt formulate în legi de către organe le puterii legiuitoare,
precum și executarea hotărârilor judecătorești, date în temeiul legii4.
1 Dragos Dinca, Sistemul administrativ românesc – inspirație franceză și adaptare autohtonă, Ed.Economica,
Bucuresti 2012, pag. 50
2 Felix A. Nigro si Lloyd G. Nigro, Modern Public Administration (Editia a II, 1989)
3 Dragos Dinca, Sistemul administrativ românesc – inspirație franceză și adaptare autohtonă, Ed.Economica,
Bucuresti 2012, pag. 51
4 *** Curs de drept administrativ, SNSPA, coordonator loan Alexan dru, Editura Economică, 2002, pag. 402
4
Din definitiile mentionate anterior putem conchide ca administratia publica este un corp
intermediar specializat si creat pentru a actiona in numele interesului general, în limitele stabilite
de lege , ceea ce subliniaz ă din nou importanța funcțiilor acesteia în cadrul societăț ii.
1.1.2. Administrația Publică de Stat
1.1.3. Administrația Publică Locală
Prin administrație publică locală se înțelege totalitatea organismelor statului care sunt chemate să
satisfacă interesele care nu sunt generale, ci privesc, în primul rând grupările omenești din
localitate, și care se caracterizează prin faptul că titularii cărora le sunt încredințate administrarea
acestor interese, nu dețin puterea de la autoritatea centrală, ci de la corpul electoral local, pe cale
de alegere. Acești titulari sunt însă și ei subordonați autorității centrale, reprezentată prin Guvern,
care își exercită dreptul său de coordonare și uni tatea astatului pe calea tutelei și a controlului5.
Administrația publică locală în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în
temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității
autorităț ilor administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea
problemelor locale de interes deosebit6.
În anul 1991 a fost adoptată Legea administrației publice locale nr. 69/1991 cu privire la modul
de organizare și funcțio nare al administrației publice locale care stabilește că administrația
publică se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice,
eligibilității autorităților administrației publice locale și consultării cetățenilor în pr oblemele
locale de interes deosebit cu responsabilitățile aferente precizate în figura 2.1.
5 Corneliu Manda, Drept admnistrativ , Tratat elementar,ediția a IVa,Ed. Lumina Lex, București, 2007, pag. 190
6 Drept Administrativ Editia a II -a, revizuita si adaugita, Profesor univ. dr. Ioan Alexandru, lector univ. d. Mihaela
Carausan, lector univ. drd. Sorin Bucur, Editura Lumina Lex Bucuresti pg 253
5
Figura 2.1 Administrația Publică Locală responsabilități
1.1.4. Autoritățile administrației publice
În România administrația publică este împărțită în două categorii: administrația publică de stat și
administrația publică locală cu autoritățile componente prezentate în figura 1.1
6
Figura 1.1 Autoritățile administrației publice
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și
municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și
primarii, ca autorități executi ve.
Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea privind alegerile locale.
Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale
nr.67/2004 , și funcționează ca autorități ale administrației p ublice locale care rezolvă treburile
publice din comune, orașe și municipii în condițiile legii.
În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice
locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale , orășenești și municipale, în vederea
realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile Legii
privind alegerile locale nr.67/2004, iar autoritatea executivă este asigurată de un președinte, ales
prin scrutin un inominal.
Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al președintelui consiliului județean și al
consilierului județean este de 4 ani. Mandatul se exercita în condițiile legii.
Consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președin tele consiliului județean ales
în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței
7
postului de primar sau de președinte al consiliului județean, încheie mandatul precedentei
autorități a administrației publice locale.
Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean,
aleși în urma organizării unor noi unități administrativ teritoriale sau în urma dizolvării unor
consilii, respectiv vacantarii unor posturi de prima ri sau de președinți ai consiliilor județene, își
exercita mandatul numai până la organizarea următo arelor alegeri locale generale.
Eficiența organelor administrației publice depinde în mare măsură de calitatea umană și
capacitatea profesională a celor car e alcătuiesc aceste organe .
Sistemul de management al administrației publice centrale dorește instituționalizarea unei
practici de lucru eficiente, în sensul fundamentării deciziilor pe baza indicatorilor de
performanță.
Transferul de competențe de la niv el central la nivel local a necesitat creșterea capacității
autorităților administrației locale de a le exercita în mod eficient, fiind necesar asigurarea unui
grad mai mare de profesionalism în funcționarea autorităților administrației publice locale.
1.1.4. Administrația publică responsabilități :
Stabilește politica națională în domeniu.
Realizează proiecte de acte normative în domeniu.
Elaborează standarde generale de evaluare a performanțelor serviciilor publice.
Stabilește politica locală în domeniu.
După cum bine știm administrația publică face parte din sfera activităților publice, fiind o
activitate socială, desfășurată în interes general și în regim de putere publică.
Practicarea administrației publice presupune reconcilierea dinamică a diferitelo r forțe în
eforturile statului de administrare a politicilor și programelor publice7.
În perioada actuală, pentru atingerea nivelului de dezvoltare al statelor din Uniunea Europeană.
Guvernul României pune accentul pe sprijinirea activităților de reorganiz are, pe dezvoltarea
practicilor de management al resurselor umane și p e consolidarea unei capacitați s usținute de
7 Melin J. Dubnick and Barbara S. Romzek Public Administration Challenges, Choices, Consequences (1990)
8
training pentru administrația publică. Astfel guvernul investește în întărirea capacității
instituționale prin implementarea unor programe cum ar fi Programul Operațional "Dezvoltarea
Capacității Administrative" .
În urma celor menționate mai sus pot spune că preocuparea pentru sprijinirea activităților de
reorganizare, de dezvoltare a practicilor de management al resurselor umane și consolidarea unei
capacitați susținute de training pentru administrația publică sunt este justificată de faptul că în
prezent administrația reprezintă o provocare deoarece acest domeniu este încă dominat de o slabă
capacitate administrativă a instituțiilor publice și de o predispoziție către birocrație și
reglementări exagerate ce au un impact negativ vădit în ceea ce privește competitivitatea și
mediul de afaceri. Astfel implementarea unor programe, precum Programul Operațional
"Dezvoltarea Capacității Administrative" devine o necesitate.
1.2. Conceptul de strategie de dezvoltare
Strategia este un set de decizii ce ghidează acțiunile prezente și viitoare ale membrilor unei
colectivități sau organizații. Este întâlnită la toate tipurile de organizații, mari , mici sau mijlocii,
publice sau private. Este întâlnită la toate nivele unei organizații, de la nivelele cele mai înalte
până la nivel individual.
Strategia reprezintă o încercare de a folosi mijloacele și resursele de care dispunem pentru a
atinge rezultatele pe care le avem în vedere.
Potrivit lui Henry Mintzberg strategia nu este consecința planificării, ci dimpotrivă: este punctul
ei de pornire. De aici rezulta că fundamentarea și elaborarea unei strategii armonizate cu nevoile
de dezvolt are reprezintă punctul de pornire al întregului proces de planificare.
Măsurile strategice naționale adoptate la nevoile de dezvoltare ale comunităților
1.3. Rolul strategiei de dezvoltare locală… ……………………………………………………. …….
…………………………………………………………………………………………………….
9
II.CAPITOLUL 2. ELEMENTE PRIVIND DEZVOLTAREA LOCALĂ
2.1. C onceptul de dezvoltare locală ……………………………………………………………
…………………………………………………………………………… ………………………..
2.3. Modele și sisteme ale dezvoltării locale… ……………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
2.4. Suport legislativ și instituțional al dezvoltării locale… …………………………………………………
…………………………………… …………………………………………………………………
III.CAPITOLUL 3. RESPONSABILITĂȚI ȘI FACTORI DE REUȘITĂ AI
DEZVOLTĂRII LOCALE
Responsabilitatea privind dezvoltarea locală este partajată între cetățeni și stat, iar în ce privește
statul, între autoritățile administrației public e centrale și cele locale. Statul, prin autoritățile
administrației publice centrale și locale trebuie să asigure: cadrul pentru ca fiecare să -și poată
realiza aspirațiile prin fructificarea echitabilă a capacității creatoare, oportunități egale,
performan ță financiară în colectarea și utilizarea banilor publici, bunuri și servicii publice
esențiale în cantitatea și calitatea permise de veniturile de care dispune.
Experiența internațională din țările democratice a consacrat aplicarea principiului subsidiari tății
ca modalitatea cea mai potrivită pentru mobilizarea efortului creator al oamenilor către o
dezvoltare locală care să răspundă propriilor lor opțiuni. Recunoscând acest lucru, România a
aderat la Carta europeană a autonomiei locale și a făcut pași imp ortanți în sensul aplicării
acesteia, în liniile ei generale. În perioada actuală atenția trebuie mutată asupra detaliilor. Trebuie
Înlăturate numeroase neajunsuri, bariere și disfuncționalități care împiedică aplicarea sistematică
și cuprinzătoare a princ ipiilor autonomiei locale.
Este necesară descătușarea inițiativei și responsabil ității locale din cercul vicios i ntreținut prin:
• rezistența împotriva descentralizării a celor care, atât în sfera politică cât și în cea
administrativă, își văd amputate pu terile datorită descentralizării;
10
• neasumarea inițiativei de către liderii locali , favorizată și de participarea s căzută a celorlalți
actori locali (doar 60% dintre comunele de la care s -au primit date în cursul proiectului au
elaborat – majoritatea în ultimii trei ani – strategii de dezvoltare locală, de cele mai multe ori
strict formal)
• capacitatea administrativă insuficientă la nivel local,
• lipsa, la nivel central, a competențelor și mecanismelor necesare pentru a asigura înfăptuirea
politicilor î n sistem descentralizat;
• lipsa capacității de coordonare intersectorială necesară pentru a răspunde în mod integrat
nevoilor și programelor locale de dezvoltare;
• monitorizarea neadecvată a transferului de putere către nivelul local, având drept conseci nță
absența unor mecanisme însoțitoare de sprijin și neefectuarea corecțiilor necesare.
Responsabilitatea pentru dezvoltarea unei capacități administrative corespunzătoare sarcinilor,
competențelor și responsabilităților atribuite nivelului local revine at ât guvernului (central) cât și
colectivităților locale.
3.1. Aspecte manageriale și factori de reușită ai dezvoltării locale
În ceea ce privește managementul public putem observa unele imbunatatiri la nivel
organizational odata cu folosirea unui ansamblu de metode și reguli moderne de management ce
se recomandă a fi aplicate în procesu l decizional .
Managementul uzitat în procesul de dezvoltare locală trebuie să dezvolte o strategie, care sa ia în
considerare relația dintre cererea de servicii, fu ncționarea localității și finanțarea acestor
operațiuni . Astfel, managementul dezvoltării locale trebuie vazut ca fiind o activitate de integrare
și coordonare a tuturor activităților publice dezvoltate la nivel local.
Tinand cont de cele mentionate mai sus putem continua prin a preciza ca “managementul
dezvoltăriilocale poate fi considerat un proces de dezvoltare, execuție, coordonare și evaluare a
strategiilor integrate cu ajutorul actorilor locali relevanți, în concor danță cu interesul public și
țelurile sectorului privat, în cadrul politicilor naționale de dezvoltare, cu scopul de a identifica, a
crea și a exploata potențialul local, în vederea dezvoltării durabile ”8.
8 Lucica M atei, Stoica Anghelescu, Dezvoltare Locală, concepte și mecanisme,Editura Economică, București 2009
pag. 171
11
Managementul dezvoltării locale reprezinta un proc es complex care cuprinde urmatoarele etape:
planificare strategica elaborata in mai multe etape de dezvoltare în funcție de resursele
disponibile ;
implementare strategiei care presupune alocarea resurselor necesare în vederea sprijinirii
strategiei alese;
control strategic ceare drept scop identificarea erorilor ce pot apărea în procesul de
implementare a strategiei de dezvoltare locală și corectarea acestora .
Dupa stabilirea cu exactitate a priorităților strategice, autoritatile trebuie s ă efectueze sarcina
deseori mai provocatoare de a alege acțiunile practice si modul de implementare a acestora pe
care dorește să le pună în aplicare la nivel local.
Din nou, se pune problema unui management eficient care sa permita o mai buna organizare
3.2. Autoritati responsabile
12
IV. STUDIU DE CAZ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GIURGIU 2014 – 2020
4.1. P rezentarea generală a municipiul Giurgiu a șezare, populație, suprafață
Administrativ, municipiul Giurgiu este reședința județului cu același nume, structură
administrativ – teritorială, situa tă în partea de sud a României , pe cursul inferior al Dunării.
Județul Giurgiu are o suprafaț ă totală de 3.526 km2 si face parte din Regiunea de dezvoltare Sud –
Muntenia, alăt uri de județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova și Teleorman.
Vechi văd comercial la Dunăre, municipiul Giurgiu este amplasat la 64 km de București, la
intersecția unor importante rețele de comunicații: rutiere și feroviare pe coridoarele pan -europene
IV și IX, precum și navale, Portul Giurgiu fiind situat pe coridorul pan -european VII.
Municipiul Giurgiu este localitate de Rang II (municipiu de impor tanță interjudețeană, județeană
sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități), în conformi tate cu Legea nr. 351/2001 și este
centru urban în Regiunea Sud Muntenia.
Conform ultimelor date oficiale (recensământul din anul 2011) , numărul total al locuitorilor
municipiului este de 61.353 locuitori, din care 48,9 % bărbați.
Municipiul Giurgiu are o suprafață totală de 52,3 km2, din care 30,5 km2 reprezintă teren
intravilan, iar 21,98 km2, teren extravilan. Suprafața agricolă este de 17,5 km2, însumând 16,64
km2 suprafață arabilă, 0,06 km2 de livezi și pepiniere pomicole, 0,7 km2 de vii și pepiniere
viticole și 0,1 km2 pășuni. Fondul forestier reprezintă 6,65 km, iar municipiul dispune și de 0,84
km2 de spații verzi, din care parcurile și grădinile publice ocupă o suprafață de 0,1 km2.
Proprietatea privată reprezintă 97,1 % din suprafață locuită a muni cipiului, iar cea de stat 2,9 %.
4.2. Capacitate administrativă
In municipiul Giurgiu autoritățile administrației publice sunt Consiliul Local, ca autoritate
deliberativă, și Primarul, ca autoritate executivă, fiind organizate și funcționând în temeiul
principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autor ității
administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor
13
locale de interes deosebit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația
publică locală, cu modificările și completările ulterioare.
Pe plan local, Primăria municipiului Giurgiu are relații de cooperare permanentă cu Consiliul
Județean Giurgiu și cu Instituția Prefectului – Județul Giurgiu, raporturile dintre acestea fiind
reglementate de prevederile Legii nr. 215/2001 privi nd administrația publică locală, cu
modificările și completările ulterioare.
Stabilirea principiilor, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și
utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autoritățil or administrației
publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale sunt
reglementate prin Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare .
Aparatul de specialitate, cons tituie o structură funcțională cu activitate permanentă, ce aduce la
îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, asigurând întocmirea actelor
pregătitoare și realizarea operațiunilor tehnico materiale necesare elaborării proiectelo r de acte
administrative, care se supun spre adoptare sau emitere autorității publice locale competențe și
desfășoară activități necesare îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale primăriei
municipiului Giurgiu.
Structura organizatorică a aparatu lui de specialitate al Primarului a fost stabilită prin Hotărârea
Consiliului Local al municipiului Giurgiu nr. 386/2013.
O structură importantă la nivel local, este Direcția de Impozite și taxe locale (DITL), care
funcționează în baza Hotărârii Consiliulu i Local al municipiului Giurgiu nr. 284/28.08.2008 și a
atribuțiilor prevăzute de Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, ca serviciu public cu
personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local al municipiului Giurgiu, finanțată integral
de la bugetul local. Direcția Impozite și Taxe Locale Giurgiu, prin serviciile sale de specialitate
asigurǎ colectarea impozitelor și taxelor locale, constatarea și verificarea materiei impozabile,
impunerea tuturor contribuabililor persoane fizice și juridic e, urmărirea și executarea silită a
creanțelor bugetare, soluționarea obiecțiunilor legate de activitatea desfășuratǎ.
Dezvoltarea capacitatii administrative este o condiție a dezvoltării pe termen mediu și lung a
localității.
Este absolut necesar ca a utoritățile admin istrației publice locale să aibă capacitatea de a pregăti
proiecte și de a gestiona procesul de dezvoltare strategică a localității.
14
Mai mult decât atât, definirea rolurilor și responsabilităților fiecăruia trebuie să ajute la realizarea
cu usurinta a obiectivelor impuse .
4.3 Analiza swot integrată a municipiului G iurgiu
Având în vedere descrierea situației existente, prezentată în capitolele anterioare, ca prim pas în
elaborarea prezentei strategii, cu scopul de a eva lua și actualiza obiectivele strategice ale
municipiului Giurgiu din perioada 2007 – 2003 și explicitarea direcțiilor de dezvoltare pentru
perioada 2014 – 2020, realizarea analizei SWOT raportat la domeniile demografie, sănătate,
asistență socială, educați e, cultură, economie, agricultură, turism, infrastructură, mediu va
permite identificarea obiectivelor specifice de dezvoltare viitoare a municipiului.
Experiența internațională a arătat că proiectele și programele în general funcționează cel mai
bine atun ci când fac parte dintr -un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic .
Teoretic etapele metodologice principale ale procesului sunt: – realizarea unei analize
preliminare; – stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunității; – analiza sectorială a
domeniilor strategice principale; – articularea documentului strategic.
Pentru a avea certitudinea că politicile și programele existente corespund necesităților de
dezvoltare a municipiului Giurgiu, în cadrul limitărilor impuse de r esursele locale disponibile și
pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de dezvoltare regional,
s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020.
Problemele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare și prezentate în
cadrul unei mătrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităților și amenințărilor.
Din această perspectivă, pentru a fi definite prioritățile locale de dezvoltare pentru perioada 2014
– 2020 (infrastructură, servicii, competitivitate economică, capital uman, ocupare și incluziune
socială, capacitate administrativă, turism, mediu și calitatea vieții), a fost realizată o analiză
SWOT, după cum urmează:
15
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Poziție geografică favorabilă, cu varietate
a cadrului natural, a resurselor naturale și
ecosisteme unice, rezervații natural și
monumente naturale
Poziția administrativă – reședință de județ
Poziția teritorială – situarea la cursul
inferior al Dunării, în apropi erea capitalei
București și a celor mai mari
aeroporturilor
Este cel mai mare punct de trecere a
frontierei României cu Bulgaria și dispune
de un pod rutier și feroviar peste Dunăre
ce face legătura cu orașul Giurgiu
Mediu înconjurător este puțin poluat, i ar
calitatea vieții din această perspectivă este
bună
Există forță de muncă calificată și
disponibilă
Există activități de comerț și mic
productive
Există infrastructură portuară la Dunăre
Existența infrastructură educațională și a
un sistem de învățământ de toate
nivelurile, inclusiv profesional pentru Fonduri insuficiente pentru investiții noi
sau modernizări și restricții bugetare
Deficit de populație activă (îmbătrânire a
populației și fux migrator nefavorabil în
special în ceea ce privește populația tânără
în zonă (acesta fiind îndreptat
preponderent înspre Municipiul București
sau alte state europene)
Lipsa unei centuri rutiere complete de
ocolire a localității
Infrastructura rutieră, feroviară și navală
veche ce necesită reabilita re și
modernizare
Sectorul economic este slab dezvoltat
Lipsa ofertei de locuri de muncă și șomaj
ridicat
Clădirile și infrastructura educațională,
sanitară, culturală, sportivă și de
comunicații este veche și necesită
investiții pentru reabilitare și mode rnizare
Învățământul tehnic și profesional este
slab dezvoltat și neadaptat cerințelor de pe
piața muncii
16
diverse meserii
Există potențial turistic – obiective
istorice, naturale, culturale și sportive
Existența infrastructură sanitară și sistem
medical
Autoritățile locale sunt preocupate și se
implică în identi ficare
a de soluții și implementarea obiectivelor
de dezvoltare. alfabetizare scăzută
Personalul medical, din învățământ, din
administrația public locală este slab
remunerate, insuficient și are nevoie de
investiții în formare și perfecționare
profesională
Infrastructura de turism și cea de acces la
obiectivele turistice este slab dezvoltată ,
veche și necesită reabilitare și
modernizare
La nivel local nu există o structură locală
de informare și promovare turistică a
zonei, iar
numărul turiștilor este mic
Activitate culturală slabă și insuficientă
Zona este predispusă la sezonalitate
estivală.
Există sit -uri industriale dezafectate și
contaminate
Slaba dezvoltare a și organizare a
întreprinzătorilor și a comunității de
afaceri
Activitatea de cercetare dezvoltare inovare
și utilizarea TIC este slabă.
Lipsa de promovare a potențialului
17
investițional.
OPORTUNITĂȚI
AMENINȚĂRI
Infrastructura mare de transport din
municipiului Giurgiu este de interes
regional, național și european ceea ce va
permite implicarea structurilor regionale și
a autorităților administrației publice central
în dezvoltarea de proiecte în zonă.
Dezvoltarea regiunii este vizată de
obiectivele mai multor strategii națio nale și
europene, astfel încât localitatea are
posibilitatea de a accesa și alte instrumente
financiare europene decât fondurile
europene structurale și de investiții.
Municipiul este parte a Euroregiunii Ruse
– Giurgiu, având astfel posibilitatea de a se
dezvolta în parteneriat cu orașul vecin din
Bulgaria, prin accesarea de fonduri
destinate dezvoltării regiunilor europene și
crearea premiselor necesare dezvoltării de Lipsa de măsur i rapide și adaptare a
cadrului instituțional și de reglementare
legislativă, la nivel național pe baza
lecțiilor învățate din exercițiul financiar
European 2007 – 2013, în scopul creșterii
gradului de absorbție a fondurilor europene
disponibile în perioad a 2014 -2020.
Dezvoltarea rapidă a zonei de influență
capitalei poate conduce la atragerea
teritorială în zona de dezvoltare a acesteia.
Atragerea resurselor umane calificate ale
municipiului de către București și
dezechilibrarea pieței forței de muncă din
zonă, prin accentuarea discrepanțelor între
calificările existente și necesitățile pieței
forței de muncă locale
Pierderea potențialului turistic și
18
afaceri în comun.
Există posibilitatea de a fi dezvoltate
parteneriate cu alte state membre UE
riverane Dunării în cadrul de implementare
a Strategiei Dunării.
Există potențial de cooperare
transfrontalieră și instrumente financiare
dedicate disponibile la nivel european.
Există potențial major de transformare a
municipiului în spațiu chei e al comerțului
sud – est european, în nod de transport
intermodal regional.
Dezvoltarea infrastructurii navale din
Portul Giurgiu va permite consolidarea
conceptului de municipiu de tranzit pentru
circulația liberă a mărfurilor și persoanelor.
Existența p otențialului de creștere a
competitivității, de dezvoltare a capitalului
uman și de îmbunătățire a domeniului CDI,
prin accesarea fondurilor europene pentru
realizarea unor programe de formare și
perfecționare profesională, (mai ales în
programe de reconve rsie profesională și în
dezvoltarea antreprenorialului), a
fondurilor de cercetare/ dezvoltare/ inovare
și a celor destinate infrastructurii de TIC.
Atragerea de investiții și investitori prin
dezvoltarea/modernizarea infrastructurii transformarea municipiului într -o zonă
turistică de tranzit
Polarizarea investițiilor către București, în
defavoarea zonelor limitrofe – competiția
regională
Lipsa fondurilor și restricțiile bugetare de
stat și locale pentru investiții de dezvoltare
și chiar pentru cofinanțarea necesară
accesării fondurilor europene.
Neimplicarea autorităților administrației
publice central sau județene competente în
proiecte pentru dezvoltarea obiectivelor
locale pe care le au în
administrare/finanțare.
Neasigurarea fondurilor de la bugetul de
stat pentru programele naționale de
dezvoltare.
Criza economică internațională și ev oluție
slabă a economiei naționale.
Lipsa interesului investitorilor și
inexistența capitalului de investiții în zonă.
Schimbările climatice și producerea unor
riscuri naturale.
19
locale.
Având în vedere analizarea situației existente la nivel local, pe bază de an aliză SWOT, pot fi
formulate următoarele concluzii:
Municipiul Giurgiu are o poziție strategică, pe de o parte, deoarece este situat în apropierea
Municipiului București, fiind par te din conurbația capitalei, acest aspect utatand fi valorificat
prin dezvol tarea unor sectoare de servicii, fiind plasat relativ aproape de cele mai importante
aeroporturi ale țării Otopeni și Băneasa, iar pe de altă parte, este așezat pe Dunăre și are port și
zonă liberă, dar este și punct de trecere a frontierei României cu Bul garia și dispune de pod rutier
și feroviar peste Dunăre, fiind plasat în coridoarele de transport pan -european VII și IX.
Astfel, intersectarea pe teritoriul municipiului Giurgiu a unor căi de transport majore îl
transforma, fiind intr -un important nod rutier de transport, feroviar și naval ce permite circulația
persoanelor și bunurilor în toate direcțiile de deplasare, inclusiv la graniță, prin asigurarea
principalei căi transeuropene din România – podul rutier și de cale ferată pentru trecerea
frontierei României cu Bulgaria.
Pe de altă parte, municipiul Giurgiu este centrul politic și administrativ al județului Giurgiu și
găzduiește administrația județeană și principalele instituții publice ale județului, o parte din
obiectivele de interes public fiind în administrarea și finanțarea acestora, deci un ajutor major în
favoarea administrației publice locale.
Pe de altă parte, analiza situației curente a reliefat faptul că potențialul de dezvoltare bazat pe
poziția geografică și administrativă poate fi influențat negativ, în primul rând, de faptul că, în
ciuda infrastructurii mari existente – calea ferată, port ul, podul de peste Dunăre – aceasta este
veche, iar restricțiile bugetare nu au permis realizarea de investiții pentru îmbunătățirea acestora
sau pentru obiective de infrastructură noi, ori acest aspect poate avea un impact negativ major pe
termen lung, ia r, în al doilea rând, trebuie luată în calcul și situația capitalul uman deoarece,
20
local, se manifestă un deficit de populație activă datorat, pe de o parte, procesului general de
îmbătrânire a populației și de migrație spre alte state europene, iar, pe de altă parte, generat de
faptul că, fiind plasat într -o regiune în care județele limitrofe sunt mai dezvoltate, are un fluxul
migrator nefavorabil (acesta fiind îndreptat preponderent înspre Municipiul București), în special
în ceea ce privește populația t ânără în zonă.
În concluzie, având în vedere că infrastructura mare din zonă nu este numai de interes local, ci
chiar național și european, principalele prioritățile de dezvoltare locală pot fi creionate în direcția
realizării de investiții de reabilitare, dar și obiective noi pentru infrastructură mare – navală,
respectiv modernizarea portului din Giurgiu, rutieră – finalizarea centurii de ocolire a
municipiului, un nou pod peste Dunăre –, feroviară – modernizarea căii ferate -, iar în acest sens
există po sibilitatea de a fi accesate mai multe instrumente financiare europene puse la dispoziție
pe baza strategiilor europene și naționale de dezvoltare, concomitent cu investiții în capitalul
uman și în creșterea calității vieții oamenilor, fără a fi neglijate investițiile în întărirea capacității
administrative a autorităților locale, acesta fiind singurele componente locale ce pot susține
dezvoltarea locală durabilă.
În considerarea acestor aspecte, se poate concluziona că, valorificând aceste avantaje municip iul
Giurgiu ar e potențial major de dezvoltare.
Reușita unor astfel de demers uri ar avea un impact favorabil major din perspectiva acțiunilor
pentru dezvoltarea urbană a localității, în sensul că toate aceste modernizări sau investiții noi de
infrastructură vor stimula dezvoltarea economică prin dezvoltarea comerțului, a serviciilor și a
activităților de producție, prin creșterea oportunităților de dezvoltare a afacerilor și îmbunătățirea
competitivității la nivel local, ori dezvoltarea economică va conduce la creșterea calității
locuitorilor municipiului și la întărirea capacității autorităților locale de a îmbunătății
infrastructura urbană și de a asigura servicii sociale și de utilitate publică de calitate asigurând
protecția mediului și dezvoltare durabil ă.
21
DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI GIURGIU
Dezvoltarea municipiului Giurgiu a reînceput prin utilizarea instrumentelor financiare de
preaderare la Uniunea Europeană, iar după aderarea României, în 2007, prin intermediul
instrumentelor post – aderare.
În acest sens, pot fi e numerate următoar ele realizări:
Nr.
crt
PROIECT
1 „Amenajare lac prietenia în zona de agreement parc Steaua Dunării din municipiul
Giurgiu”
2 „Apă pentru romi la Giurgiu„
3 „Centrul de informare Europa Giurgiu„
4 „Club româno -bulgar Eu și UE„ și „Clubul româno – bulgar Eu și UE continuă la Giurgiu„
5 „Creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la legislația de mediu în
domeniul gestionării deșeurilor„
6 „Dezvoltarea capacității instituționale pentru î ndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale
mileniului prin întărirea cooperării transfrontaliere între România și Bulgaria„
7 „DONAUHANSE – crearea unei bunăstări comune în spațiul dunărean„
8 „Sistem regional de management pentru mediul înconjurător„
9 „Educație și conștientizare publică în vederea colectării separate a deșeurilor reciclabile„
10 „Îmbunătățirea capacității administrative în Euroregiunea Ruse -Giurgiu pentru un
management mai eficient al situațiilor de urgență, prevenirea și protecția me diului”
11 „Giurgiu – Îmbunătățirea infrastructurii de acces la graniță”
12 „Instruirea în informatică a funcționarilor publici din Primăria municipiului Giurgiu
conform standardelor UE – ECDL ”
13 „PROSTO – Măsuri de bună practică în domeniul obligații lor termice solare”
14 „Operațiuni în Euroregiunea Ruse –Giurgiu –oportunități de management integrat prin
realizarea unui masterplan”
15 „Panouri solare pentru blocurile de locuințe sociale AB1, BO1, BO2, BO3, Cartier Obor,
blocurile ANL, C8, C9, Seminar ul Teologic Sfântul Ioan Valahul (școală + cantină+
22
internat), sediul primăriei din municipiul Giurgiu”
16 „Proiectarea, implementarea și certificarea unui sistem de management integrat calitate
mediu ( SMCM) în cadrul unei organizații din administrația publică”
17 „Reabilitarea Mausoleului Eroilor – Biserica Eroilor ”
18 „SCOOBIE -DO – Îmbunătățirea eficienței energetice și al managementului în clădirile
școlare și în cele ale administrației locale”
19 „Sistem de baze de date integrat intr -un gis (sist em informatic geografic) (acronim:
SBDINT) ”
20 „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Giurgiu”
21 „Sistem informatic integrat si inteligent destinat instruirii si perfecționării funcționarilor
publici din administrația locala, ac ronim: SIIPAL” –
22 „Sistemul informatic integrat pentru consiliul local Giurgiu, inclusiv gestionarea
electronică a tuturor taxelor și impozitele locale gestionarea documentelor și arhivarea lor
(RITI – ACCESS)
23 „Construirea capacității instituționale și lecții de învățat pentru instituționalizarea
politicilor de energie durabilă în operațiunile municipalităților (înfrățirea verde) ”
24 „DAHAR – dezvoltarea porturilor interioare ale Dunării”
În prezent, proiectele ce se află în implementare sunt urm ătoarele:
Nr.
crt
PROIECT
1 „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Giurgiu”
2 „Îmbunătățirea accesibilității Euroregiunii Ruse Giurgiu”
3 „Îmbunătățirea calității mediului și a vieții prin înființarea unui parc situat pe terenul
adiacent lacului de agrement de pe strada Unirii și înființarea a cinci spații verzi situate
central în municipiul Giurgiu”
4 „Înființarea unei piețe de gross pentru pește în municipiul Giurgiu”
5 „Portul verde și de înaltă perform anță Giurgiu”
6 „Registrul agricol geospațial Giurgiu 1 – RAGIS 1”
23
7 „Amenajare spațiu de agrement pe canal Cama, pod BIZETZ – municipiul Giurgiu ”
Planificarea Strategică
Reproiectarea viziunii de dezvoltare a municipiului Giurgiu impune pe lângă analizarea situației
economico – sociale a localității și integrarea tuturor documentelor de planificare strategică,
dezvoltate la nivel local și corelarea acestora cu noile documente naționale în domeniu pentru a
răspunde explicit la îndeplinirea obiectiv elor europene propuse pentru anul 2020, prin atingerea
țintelor asumate de România.
În materia planificării strategice, demersurile inițiate de autoritățile locale pentru proiectarea unei
viziuni integrate asupra dezvoltării economice și sociale a localită ții, au fost inițiate, prin anul
2002, an în care a fost elaborată Agenda Locală 21 – Planul Local de dezvoltare durabilă al
Municipiului Giurgiu.
Pe plan internațional, Agenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată și adoptată la Summit -ul
Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, ca instrument de promovare a dezvoltării durabile. Agenda
Locală 21 a promovat și a căutat să stabilească un echilibru sensibil între creșterea economică,
echitatea socială și protecția mediului. Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare
permanentă a legăturilor dintre om și natură și pledează pentru solidaritatea între generații ca
singura opțiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung.
Unul dintre cele mai actuale documente de planificare strategică la nivel local este PAE D 2010 –
2020 -Planul de Acțiune pentru Energie D urabilă al municipiului Giurgiu.
Prioritățile stabilite sunt următoarele:
• Clădiri publice și administrative, pentru care sunt planificate lucrări de eficiență energetică.
• Monitorizarea strictă a consumulu i de energie și estimarea reducerii emisiilor de CO2
• Modernizarea sistemului centralizat de încălzire și recâștigarea consumatorilor pierduți în
ultimii 20 de ani.
• Modernizarea transportului public și transformarea acestuia într -un mijloc rapid și conf ortabil
de călătorie.
24
• Introducerea surselor regenerabile de energie: în clădirile publice, care se pretează pentru acest
tip de soluții, utilizarea unor instalații fotovoltaice pentru semnalizare pietonală și producție la
scară mică de energie din surse regenerabile.
• Sprijin prin măsuri fiscale.
• Măsuri pentru modernizarea energetică a clădirilor private multietajate
• Educație și campanii de sensibilizare în domeniul energiei durabile.
Inițiativa elaborării și aprobării PAED – ului la nivel local a ve nit ca o urmare firească a semnării
Convenției adoptate în cadrul Pactului Primarilor, iar pentru asumarea angajamentelor ce revin
localității ca urmare a acestei relații, anul 2010 a fost stabilit că an de referință pentru inventarul
de bază al emisiilor, iar obiectivele generale pentru anul 2020 sunt următoarele:
• Reducerea cu circa cel puțin 20% a emisiilor anuale de CO2;
• Reducerea consumului anual total de energie cu 25%;
• Creșterea de peste 4 ori a energiei anuale obținută din surse regenerabile.
Transformarea deșeurilor în energie – managementul corespunzător al energiei oferă posibilitatea
reducerii consumului în sectorul public și privat. De exemplu, eliminarea deșeurilor solide nu
reprezintă cu siguranță ultimă discuție cu privire la acest subi ect. Deșeurile trebuie să fie privită
ca o resursă de energie.
Realizarea unui nou (noi) Centru (Centre) pentru vizitatori – în special acei turiști ce călătoresc
de-a lungul Dunării trebuie să fie atrași pentru a rămâne în această regiune. Prima impresie
determină dacă respectiva cerere poate fi creată.
Realizarea de zone verzi – până în momentul de față parcurile, pădurile și natura în general au
fost considerate ca reprezentând un lucru ce trebuie privit însă nu și utilizat. Zonele verzi în
calitate de c entre recreaționale trebuie să fie dezvoltate.
Renovarea zonelor centrale ale orașului – condițiile de viață atractive reprezintă un argument
puternic pentru alegerea unei locații în calitate de bază. Spre deosebire de a lăsa domeniul
imobiliar din zona ce ntrală în stare defectuoasă și relocarea către suburbii, revitalizarea zonelor
centrale ale orașului poate furniza reședințe și poate crea oportunități de muncă semnificative
pentru firmele de construcții.
Cu o suprafață de 34.453 km2, reprezentând 14,5% d in suprafața României, regiunea Sud
Muntenia ocupă locul al 3 -lea ca mărime din cele 8 regiuni de dezvoltare.
25
Regiunea Sud -Muntenia are o suprafață t otală de 34.453 kmp care reprezinta 14,45 % din
suprafața României, din care suprafața agricolă deține 71,1 % din suprafața totală a regiunii
(80,6% reprezintă teren arabil), iar terenurile ocupate cu păduri și veg etație forestieră ocupă
19,6% acestea reprezentand o importantă sursă de masă lemnoasă și un mediu propice pe ntru
fauna.
Pentru perioada 2014 – 2020, la nivel regional a fost elaborat, în proiect, într -un larg cadru
partenerial, Planul de Dezvoltare Regională al regiunii Sud Muntenia prin care se propune o
nouă abordare în elaborarea de politici regionale și anume, trecerea la noua generație de politici
integrate de dezvoltare, cu o puternică componentă de teritorialitate.
Astfel, pe lângă reformularea obiectivelor și instrumentelor, noua politică vizează și o mai bună
corelare cu documentele strategice europene și naționale, precum și cu acțiunile vizat e de
politicile naționale sectoriale de dezvoltare.
Această nouă abordare a fost generată de contextul european și național în care s -a desfășurat
procesul de planificare, dar și de lecțiile învățate din exercițiul de programare 2007 – 2013.
În acest sens, elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud Muntenia pentru perioada 2014 –
2020, demarată în anul 2011, a fost realizată într -un context european și național mult diferit față
de perioada 2007 – 2013.
Astfel, atât Uniunea Europeană, cât și România se confruntă cu provocarea dificilă a ieșirii din
criză economică mondială și a readucerii economiilor pe calea creșterii durabile, iar în ceea ce
privește strategiile alese pentru ieșirea din criză la nivel european și național, acestea implică
restabilirea unor finanțe publice solide, reforme structurale de stimulare a creșterii și investiții
orientate spre creștere economică și locuri de muncă.
Asigurarea unei continuități a viziunii strategice pe termen lung reprezintă un element
fundamental al unui proce s de planificare care să conducă spre o dezvoltare durabilă. De altfel,
acest lucru reprezintă una din recomandările majore ale Comisiei Europene, care a subliniat
constant în dialogul instituțional cu România, importanța existenței și continuității viziun ii
strategice în domeniul dezvoltării regionale pe termen lung (20 de ani), precum și necesitatea
utilizării experienței acumulate în perioada 2007 – 2013.
Acesta este motivul pentru care Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014 – 2020 își
propune să continue și să actualizeze direcțiile de dezvoltare formulate atât de documentele
strategice de la nivel național (Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013 și Cadrul Național
26
Strategic de Referință), cât și de cele de la nivel regional (Planul de Dezvo ltare Regională 2007 –
2013, Strategia Regională de Inovare 2008 – 2013, Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea
Forței de Muncă și Incluziune Socială 2009 – 2011, Planul Regional de Acțiune pentru
Învățământ 2009 – 2013).
Ca și element de noutate, față de planul de dezvotare elaborat pentru perioad a 2007 – 2013, noul
plan are in vedere trei noi domenii prioritare și anume dezvoltarea urbană durabilă, protecția
mediului și eficiența energetică și susținerea sănătății și a incluziunii sociale, domenii ce au fost
propuse atât în urma concluziilor analizei socio -economice a regiunii, dar și în concordanță cu
propunerile noilor Regulamente europene (în special în ceea ce privește dezvoltarea urbană) și
Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind Program ul Național de Reformă al
României pentru 2013 (în mod special prevederile referitoare la sistemul sanitar și de asistență
socială, precum și la îmbunătățirea eficienței energetice).
Totodată, în urma experienței acumulate în perioada 2007 – 2013, actualul Plan asigură o
prioritizare a investițiilor, fundamentată mai riguros, realizarea unor investiții integrate și
corelate cu politicile sectoriale.
Obiectivul general al dezvoltării regiunii este stimularea unui proces de creștere economică
durabilă și echi librată a regiunii Sud Muntenia, bazată pe inovare și favorabilă incluziunii
sociale, care să conducă la creșterea prosperității și calității vieții locuitorilor săi, iar acest
obiectiv este corelat cu abordarea europeană privind creșterea competitivității regiunilor și
promovarea echității prin prevenirea marginalizării zonelor cu probleme de dezvoltare
economică și socială.
Scopul strategic reflectă abordarea concentrată, integrată și flexibilă pentru îmbunătățirea
competitivității și capacității inovatoa re a economiei regiunii în vederea creșterii economice,
pentru reducerea disparităților economice și sociale existente în interiorul regiunii și creșterea
gradului de includere a comunităților dezavantajate în viața economică a acesteia, pentru
protejarea și îmbunătățirea condițiilor de mediu și a biodiversității și pentru folosirea rațională a
resurselor naturale9.
Atingerea obiectivului strategic general se va face printr -un set de obiective strategice specifice,
ce reflectă combinația aspirațiilor social e, economice și de mediu ale regiunii . Prin obiectivele
specifice, planul urmărește eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea pe ansamblu a
9 Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014 – 2020
27
regiunii, exploatând totodată avantajele care furnizează oportunități de dezvoltare. Împreună,
cele șapte obi ective specifice vor contribui la obținerea prosperității regiunii, asigurând totodată
o dezvoltare pe termen lung a comunităților acesteia.
Direcții strategice
Pe baza strategiei regionale de dezvoltare au fost identificate următoarele direcții strategic e de
dezvoltare locală, direcții ce vor urmate și puse în practică prin stabilirea de obiective strategice
și de obiective specifice.
Pentru perioada 2014 -2020, direcțiile de dezvoltare locală ale municip iului Giurgiu sunt
următoarele:
Creșterea accesibil ității localității, dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea dezvoltării
urbane integrate și durabile;
Creșterea competitivității locale prin promovarea inovării și specializării inteligente și
dezvoltarea unei economii dinamice bazată pe creșterea produ ctivității și antreprenorial
Promovarea creșterii sustenabile prin sprijinirea tranziției către o economie verde în
vederea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, protecția
mediului și creșterea eficienței energetice
Dezvoltarea capitalului uman și creșterea calității în sectoarele educație, sănătate și
servicii sociale
Obiective strategice
Obiectivele strategice specifice ce vor ghida implementarea Planului sunt10:
1. Creșterea atractivității și accesibilității regiunii Sud Muntenia prin dezvoltarea mobilității și
conectivității populației, bunurilor și serviciilor conexe în vederea promovării dezvoltării
durabile;
2. Dezvoltarea policentrică și echilibrată a rețelei de localități urbane;
10 Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014 – 2020
28
3. Creșterea economiei r egionale prin stimularea competitivității IMM -urilor autohtone și
consolidarea cercetării – dezvoltării – inovării;
4. Protejarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale și a patrimoniului natural;
5. Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Mun tenia prin creșterea accesului și a
participării la educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă;
6. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală și servicii sociale de calitate și promovarea
incluziunii sociale;
7. Creșterea rolului așezărilor rurale și a contribuției agriculturii la economia regiunii Sud
Muntenia.
În procesul de dezvoltare al Planului de Dezvoltare Regională 2014 – 2020, parteneriatul regional
a recunoscut importanța fundamentală privind includerea în structura acestuia a trei obiective
orizontale sau transversale, care vor fi aplicate tuturor priorităților și măsurilor individuale și care
vor contribui la creșterea competitivității regiunii Sud Muntenia.
Cele trei obiective orizontale sunt: sustena bilitatea mediului, oportunități egale, inovare și
societatea informațională.
În contextul viziunii strategiei de dezvoltare și totodată, pentru atingerea prosperității economice
și sociale și îmbunătățirea calității vieții populației regiunii, este esenți ală trecerea către o
societate informațională bazată pe cunoaștere. Creșterea competitivității regiunii printr -o
abordare strategică a utilizării TIC, constituie un potențial considerabil pentru întărirea coeziunii
economice și sociale.
Aplicarea TIC în ca drul Planului trebuie să fie înțeleasă în sensul ei larg, urmărind sprijinirea în
egală măsură atât a tehnologiilor cât și a activităților dependente de acestea și care urmăresc
obținerea beneficiului economic și social. Planul urmărește să promoveze adopt area în cadrul
regiunii a TIC printr -o serie de inițiative în domeniul învățământului, comerțului, afacerilor și la
nivelul comunităților, cu scopul de a reduce și elimina unde este posibil efectul generat de
nivelul scăzut al acesteia.
Strategia regional ă se concentrează pe șapte priorități cheie, care individual sau în combinație,
contribuie la implementarea acesteia, asigurând prin structură și conținut corelarea între acțiuni și
obiectivele strategice.
Strategia va fi deci implementată pe baza următoar elor priorități cheie, ce sunt orientate spre
nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii și sunt conforme și cu Strategia Națională de
29
Dezvoltare Regională 2014 – 2020, elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice.
Prioritatea 1 – Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale
Prioritatea 2 – Dezvoltare urbană durabilă
Prioritatea 3 – Creșterea competitivității economiei regionale pe termen lung
Prioritatea 4 – Protecția mediului și creșterea eficienței energetice
Prioritatea 5 – Susținerea educației și ocupării forței de muncă
Prioritatea 6 – Susținerea sănătății și asistenței sociale
Prioritatea 7 – Dezvoltarea rurală și agricultură
Priorită țile mai sus mentionate cuprind un set de norme corespondente ce prezintă ti purile de
acțiuni care trebuie întreprinse pentru atingerea obiectivului strategic stabilit.
Prioritatea nr 1. DEZVOLTAREA DURABILĂ A INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI
REGIONALE are ca obiectiv creșterea atractivității și accesibilității regiunii Sud Muntenia prin
dezvoltarea mobilității și conectivității populației, bunurilor și serviciilor, precum și realizarea și
dezvoltarea infrastructurii ca și element central al politicilor economice ale României.
Prioritatea nr. 2. DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ are ca obiectiv dezvoltarea
policentrică și echilibrată a rețelei de localități urbane
Justificare – Orașele dețin calități culturale și arhitecturale unice, forțe puternice de incluziune
socială și posibilități excepționale de dezvoltare economică, reprezentând centre de cunoaștere și
surse de creștere și inovație. Acest lucru este confirmat și de faptul că toate economiile lumii
aflate în creștere predau o lecție simplă: orașele sunt cele mai puternice motoare de creștere ale
unei economii. Pe plan mondial, orașele parti cipă cu aproximativ 70% din PIB -ul global, iar în
UE acest procent este de 67%.
Prioritatea 3. CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMIEI REGIONALE PE TERMEN
LUNG are ca obiectiv creșterea economiei regionale prin stimularea competitivității IMM -urilor
autohtone și consolidarea cercetării – dezvoltării – inovării.
Justificare – creșterea economică durabilă și îmbunătățirea nivelului de trai al populației sunt
determina te de dezvoltarea competitivității economiei regionale în contextul provocărilor
mondiale: globalizarea, deschiderea piețelor internaționale, evoluția rapidă a tehnologiei.
Dimensiunile acestor fenomene nu pot fi ușor cuantificate, însă important este ca p rovocările să
fie mai bine înțelese și, mai departe, transformate în oportunități de economia regională.
30
Prioritatea 4 – PROTECȚIA MEDIULUI ȘI CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE are ca
principal obiectiv protejarea resurselor naturale și utilizarea eficientă a acestora deoarece
protecția mediului a devenit o problemă majoră a ultimului deceniu, fiind dezbătută la nivel
mondial, fapt ce a generat numeroase dispute între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.
La nivelul Uniunii Europene, în vederea pro tejării mediului, un rol esențial îl are, în primul rând,
identificarea zonelor afectate, evaluarea gradului de deteriorare și stabilirea cauzelor care au
produs dezechilibrele respective.
Prioritatea 5. SUSȚINEREA EDUCAȚIEI ȘI OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ are ca principal
obiectiv dezvoltarea capitalului uman prin creșterea accesului și a participării la educație și
instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă.
Justificare – Uniun ea Europeană și România încearcă să se redreseze în urma crizei economice și
financiare mondiale grave. Ratele șomajului sunt ridicate, în special în rândul tinerilor. Criza a
scos în evidență necesitatea reformării economiilor și a societăților acestora.
Europa dorește să se dezvolte printr -o creștere mai inteligentă, mai durabilă și mai favorabilă
incluziunii. Pentru aceasta este necesar ca, în Statele Membre să fie îmbunătățită calitatea
sistemelor de învățământ, să se întărească performanța în cercetare , să se promoveze inovarea și
transferul de cunoștințe, să se folosească pe deplin tehnologiile informației și comunicațiilor și să
existe certitudinea că ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse și servicii care generează
creștere, locuri de munc ă de calitate și care contribuie la abordarea provocărilor cu care se
confruntă societatea europeană și mondială.
Prioritatea 6. SUSȚINEREA SĂNĂTĂȚII ȘI ASISTENȚEI SOCIALE are ca obi ectiv
îmbunătățirea sistemului medical și cel al servicii lor sociale de ca litate.
Justificare – O stare bună de sănătate este un element esențial al bunăstării umane, reprezentând o
valoare în sine. Aceasta trebuie privită din prisma a două unghiuri de vedere: la nivel individual,
o stare bună de sănătate permite oamenilor să îș i desfășoare bine activitățile și o un grad ridicat
al calității vieții, iar la nivel societal, o stare de sănătate ridicată este un element cheie al
capitalului uman contribuind la competitivitatea la nivel regional sau local.
Prioritatea 7. DEZVOLTAREA R URALĂ ȘI AGRICULTURA are ca obiectiv creșterea rolului
așezărilor rurale și a contribuției agriculturii l a economia locala .
Justificare – Politica agricolă a Uniunii Europene, cunoscută și sub numele de Politica Agricolă
Comună, garantează menținerea unui echilibru între producția alimentară europeană și
31
dezvoltarea economică viabilă a comunităților rurale, pe de o parte și măsurile de protecție a
mediului, vizând combaterea schimbărilor climatice, gospodărirea apelor, bioenergia și
diversitatea, pe de altă parte.
Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piață,
îndeplinind, totodată, și alte funcții publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea
unor așezări rezidențiale mai convenabile pentru populația din spațiul rural, precum și integrarea
agriculturii cu mediul înconjurător și cu silvicultura.
MODALITĂȚI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI – PLAN DE ACȚIUNE
OBIECTIV STRATEGIC 1. CREȘTEREA ATRACTIVITĂȚII ȘI
ACCESIBILITĂȚII MUNICIPIULUI GIURGIU, PRIN
DEZVOLTAR EA MOBILITĂȚII ȘI
CONECTIVITĂȚII POPULAȚIEI
1.1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport
Măsurile și direcțiile de acțiune vor viza atât dezvoltarea rutieră, dar și aspectele referitoare la
siguranța transportului rutier și a tuturor spațiilor și activităților adiacente circulației pe drumurile
publice, inclusiv infrastructura de transport public în comun.
Prioritățile de finanțare identificate la nivel local pentru creșterea accesului cetățenilor la
serviciile publice se referă la rea bilitarea și modernizarea rețelei de străzi urbane, prin
reabilitarea carosabilului, a trotuarelor, a spațiilor de parcare, a infrastructurii necesare
transportului în comun, crearea unei rețele de piste pentru biciclete, precum și extinderea rețelei
de dr umuri publice a municipiului, prin construcția de străzi în zonele mai noi ale orașului.
De asemenea, la nivel local, o prioritate de investiție identificată este finalizarea și definitivarea
șoselei de centură, prin închiderea inelului de ocolire a locali tății, astfel încât să fie protejată
infrastructura rutieră a localității.
1.2. Dezvoltarea infrastructurii informaționale și de telecomunicații
Măsurile și direcțiile de acțiune, în perioada 2014 – 2020, vor viza investiții în rețele de internet
în band ă largă, investiții pentru informatizarea completă a instituțiilor publice din domeniul
administrației, educației, sănătății, protecției sociale, culturii, etc. (conexiuni de mare viteză),
modernizarea infrastructurii TIC pentru dezvoltarea și implementare a de servicii și aplicații
32
online pentru cetățeni (în domeniul administrației, educației, sănătății, protecției sociale, culturii,
etc.), modernizarea infrastructurii TIC pentru dezvoltarea și implementarea de servicii și aplicații
online pentru sectorul I MM-urilor (comerț și tranzacții electronice).
Prioritățile locale de investiții identificate se referă la realizarea unor sisteme informatice de
monitorizare și management integrat al traficului și/sau supraveghere a locurilor publice în
vederea prevenirii faptelor antisociale, realizarea de sisteme informatice integrate pentru
managementul serviciilor publice și a relației dintre autoritățile locale și cetățeni și, nu în ultimul
rând, a unui sistem informatic de informare turistică sau despre oportunitățil e de investiții din
municipiu.
1.3. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice
Măsurile și direcțiile de acțiune vor viza construirea, reabilitarea și modernizarea structurilor de
cazare, amenajarea, reabilitarea și promovarea obiectivelor nat urale cu potențial turistic și alte
activități de valorificare a potențialului turistic local.
Măsurile și direcțiile de acțiune, în perioada 2014 – 2020, vor fi viza și restaurarea, protecția și
valorificarea siturilor, monumentelor și ansamblurilor cultu rale, istorice și de artă, inclusiv
infrastructura de acces la acestea, amenajarea, marcarea și promovarea traseelor turistice,
tematice și itinerariilor culturale folosind potențialul Tehnologiilor Informației și Comunicației,
reabilitarea clădirilor cu v aloare ambientală, realizarea de monumente (opere) culturale pentru a
valorifica identitatea și personalitatea poporului român.
Prioritățile locale de investiții vor viza obiectivele turistice precum c entrul istoric, Biserica
Smarda, Biserica Greco -catolic ă, Situl Arheologic "Mal ul Roșu", Turnul Ceasornicului și
totodata includerea în circuitul turistic a cetății lui Mircea cel Bătrân.
Prioritățile locale de investiții vor viza și amenajarea/ crearea unei zone de agrement de a lungul
Dunării, prin amenajarea de plaje și eventual, piste de ciclism, precum și amenajarea în scop
turistic, a canalului Sfântul Gheorghe.
OBIECTIV STRATEGIC 2. DEZVOLTARE URBANĂ ECHILIBRATĂ, INTEGRATĂ
ȘI DURABILĂ
2.1. Consolidarea capacității administrative
Măsurile și d irecțiile de acțiune vor viza sprijin pentru îmbunătățirea competențelor de
planificare spațială și urbană, sprijin pentru elaborarea și implementarea de strategii și planuri
spațiale și urbane (de dezvoltare urbană, amenajare peisagistică, amenajare a ter itoriului
33
periurban, planuri zonale pentru centrele civice, planuri de mobilitate urbană și strategii de
transport public urban, plan de amenajare a teritoriului regiunii, acțiuni de înscriere în cadastru și
cartea funciară a centrelor urbane și a unitățil or administrativ – teritoriale învecinate, etc.).
2.2. Dezvoltarea și regenerarea urbană durabilă
Măsurile și direcțiile de acțiune vor viza proiecte integrate de regenerare urbană ce vor include
infrastructură (transport public ecologic, ieftin și eficient), mediu (promovarea utilizării
energiilor regenerabile pentru iluminatul public, reciclarea terenurilor prin decontaminarea și
introducerea lor în circuitul economic, crearea de spații și cartiere verzi), incluziune socială
(combaterea sărăciei și a șomajului, crearea de utilități și facilități publice, diminuarea
fenomenului de segregare socială prin integrarea persoanelor care fac parte din comunități
defavorizate, asigurarea egalității de șanse în educație/formare profesională și integrarea forț ei de
muncă, precum și asigurarea disponibilității și accesibilității serviciilor de sănătate și asistență
socială), aspect economice (prin valorificarea avantajelor competitive comparative, respectiv
susținerea antreprenorialului autohton, diversificarea economiei și sistemelor de producție locală,
cât și prin pregătirea adecvată a pieței forței de muncă), cultură și arhitectura ( prin intervenții
pentru protejarea patrimoniului și introducerea lui în circuitul turistic, creșterea calității
diversității și identității arhitecturale și revalorizarea spațiilor publice deteriorate și crearea de noi
spații deschise, rezolvarea problemelor de accesibilitate și stimulare a eco -eficienței și a
facilităților clădirilor), inovare (acțiunile inovatoare presupun dezvo ltarea de proiecte urbane
pilot, proiecte demonstrative și studii aferente de interes european).
Apartenența municipiului la Euroregiunea Ruse – Giurgiu va permite o abordare integrată a
investițiilor, iar investiția teritorială integrată este un instrumen t al unei strategii de dezvoltare
teritorială, ce permite implementarea acesteia prin utilizarea de fonduri din cel puțin două axe
prioritare din același program operațional sau din programe operaționale diferite pentru a stimula
creșterea economică, în ve derea transformării acestor zone în regiuni urbane funcționale și
interconectate
2.3. Extinderea și modernizarea infrastructurii tehnico -edilitare și de servicii publice
Măsurile și direcțiile de acțiune vor fi direcționate, în mod special, către reabilitarea, extinderea
și modernizarea sistemului de alimentare, tratare și distribuție a apei potabile, a sistemului de
canalizare și epurare a apelor uzate. Totodată, o atenți e specială trebuie acordată conștientizării
populației, prin campanii de informare cu privire la necesitatea racordării la sistemul de apă și de
34
canalizare, precum și promovarea unui consum rațional de apă potabilă.
Prioritățile locale identificate se refe ră la realizarea a 10.557 km de rețea de alimentare cu apă
potabilă și industrială și de canalizare pentru apele uzate, realizarea a 50 km rețea de canalizare
pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale, reabilitarea și modernizarea re țelelor de transpo rt,
reabilitarea clădirilor la nivel termic, dezvoltare durabilă prin eficientizarea sistemului de
iluminat public și a serviciului de transport public.
2.4. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii culturale, sportive și recreative
Măsurile și direc țiile de acțiune, în perioada 2014 – 2020, vor viza, cu precădere realizarea,
reabilitarea, modernizarea și consolidarea infrastructurii culturale, realizarea, reabilitarea și
modernizarea infrastructurii sportive, realizarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii
recreative, precum și realizarea de zone verzi în cartiere rezidențiale.
Prioritățile de investiții locale vor viza amenajarea unei baze sportive olimpice pe Canalul
Sfântul Gheorghe, amenajarea de noi parcuri și spații verzi, precum și ame najarea de locuri de
joacă pentru copii.
2.5. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii culturale, sportive și recreative
Măsurile și direcțiile de acțiune se vor îndrepta spre continuarea parteneriatului cu orașul Ruse în
vederea implementării proiec telor planificate, încheierea de colaborări și parteneriate cu
localitățile rurale învecinate pentru valorificarea potențialului agricol și piscicol al zonei în
interesul cetățenilor municipiului Giurgiu, încheierea de asocieri și parteneriate cu alte cent re
urbane învecinate, în vederea dezvoltării de proiecte strategice comune.
OBIECTIV STRATEGIC 3. CREȘTEREA ECONOMIEI LOCALE PRIN
STIMULAREA COMPETITIVITĂȚII IMM -URILOR
AUTOHTONE ȘI DEZVOLTAREA CERCETĂRII –
DEZVOLTĂRII – INOVĂRII
Măsurile și direcțiile d e acțiune ce vizează sectorul IMM -urilor, se vor orienta către promovarea
culturii antreprenoriale (cu precădere campanii de conștientizare și de educare a populației,
dezvoltarea abilităților de planificare strategică pentru întreprinzătorii existenți și potențiali),
diversificarea și modernizarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri (măsuri ce vizează atât
crearea infrastructurilor și dotarea acestora, cât și diversificarea și promovarea serviciilor
furnizate de acestea), sprijin pentru investiții în active tangibile și intangibile, sprijin pentru
accesarea de servicii adaptate nevoilor IMM (în special instruire, consultanță, standardizare,
35
certificare, obținerea drepturilor de proprietate intelectuală, acces pe noi piețe și
internaționalizare), sprij in pentru crearea de rețele de furnizori de capital de risc (business –
angels), sprijin pentru crearea de programe de capital de pre -inițiere și inițiere a afacerilor și, nu
în ultimul rând, dezvoltarea și implementarea de noi modele de afaceri pentru IMM -uri.
O creștere inteligentă la nivelul municipiului Giurgiu se poate realiza prin dezvoltarea de
parteneriate și activități de cercetare – dezvoltare – inovare în vederea creării de noi produse și
servicii prin care să se genereze creștere economică și noi locuri de muncă și care să ajute în a
face față provocărilor de ordin social.
OBIECTIV
STRATEGIC 4. PROTEJAREA ȘI UTILIZAREA EFICIENTĂ A
RESURSELOR NATURALE ȘI A PATRIMONIULUI NATURAL
4.1. Amenajarea, extinderea și modernizarea infrastructurii necesare s alubrizării localității și
pentru managementul integrat al deșeurilor
Astfel, în perioada 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza trecerea treptată de la
depozitarea deșeurilor la colectarea selectivă și valorificarea într -o proporție mai mare a celor
reciclabile, inclusiv prin transformarea deșeurilor organice în compost, și utilizarea exclusivă,
pentru mediul urban, a depozitelor ecologice.
În acest sens, în perioada 2014 – 2020, sunt necesare investiții pentru modernizarea și
eficientiza rea managementului integrat al deșeurilor la nivel local, în programe și campanii de
informare a populației privind necesitatea selectării și reciclării deșeurilor și au ca scop
încurajarea adoptării unei atitudini prietenoase față de mediu, asumarea respo nsabilității privind
protecția mediului înconjurător și participarea activă la reciclarea materialelor utilizabile.
Totodată, sunt necesare investiții și pentru realizarea de campanii privind normele legislative în
domeniul protecției mediului înconjurător cu respectarea principiului „poluatorul plătește”
conform căruia costurile de gestionare a deșeurilor și de acoperire a pagubelor produse mediului
să cadă în sarcina celui care le produce. Prioritățile de investiții vor viza realizarea de instalații
de te rmo valorificare a deșeurilor.
4.2. Protejarea și conservarea mediului și a biodiversității locale
În perioada 2014 -2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza campanii de informare, de
educare și de conștientizare a populației cu privire la import anța și necesitatea protecției
mediului înconjurător și conservării biodiversității, îmbunătățirea calității apei, solului și a
aerului, reconstrucția ecologică a zonelor degradate (afectate de activități industriale și agricole
36
poluante), respectiv a tere nurilor degradate din cauza fenomenelor naturale și antropice,
refacerea zonelor/siturilor contaminate, investiții în infrastructuri ecologice (inclusiv zone
protejate, coridoare ecologice, ecoducte sau pasaje ecologice), crearea, amenajarea și extinderea
parcurilor ecologice cu destinații sociale și recreative, investiții pentru gestionarea, restaurarea și
monitorizarea ecosistemelor și habitatelor (inclusiv regenerări și amenajări silvice, refacerea
fondului faunistic), conservarea și protejarea habitatel or naturale și a speciilor sălbatice de floră
și faună, precum și investiții pentru modernizarea și inovarea tehnologiilor și echipamentelor de
refacere a mediului. Prioritățile de investiții vor viza refacerea zonelor/siturilor contaminate ca
urmare a act ivităților industriale în vederea redării terenului în circuitul economic.
4.3. Reducerea vulnerabilității la riscuri și adaptarea la schimbările climatice
Măsurile și direcțiile de acțiune în acest domeniu, pentru perioada 2014 – 2020, vor avea în
vedere creșterea capacității locale de prevenire a riscurilor (elaborarea de strategii și planuri de
acțiuni, cartografierea riscurilor, îmbunătățirea competenț elor în domeniu), investitii pentru
prevenirea dezastrelor naturale ( lucrări de împădurire, construirea de perdele forestiere în
apropierea căilor de transport și a plantațiilor agricole , regularizarea cursurilor de apă ), crearea,
operaționalizarea, modernizarea și creșterea capacității de răspuns la nivel local, pentru situații
de urgență (inclu siv investiții pentru îmbunătățirea sistemelor de avertizare și alarmare a
populației), derularea de campanii pentru informarea, pregătirea și conștientizarea populației
privind comportamentul în situații de urgență și dezastre naturale, generate de schimb ările
climatice și dezastre naturale, investiții pentru prevenirea riscurilor și intervenții în caz de
poluare accidentală a Dunării, investiții pentru crearea și extinderea unor centre de pregătire a
personalului operativ (salvări din medii ostile vieții, scafandri). Prioritățile de finanțare includ
amenajarea de diguri de protecție la Dunăre, realizarea unor lucrări de protecție a insulelor
Mocanu și Mocănașu, alte lucrări de ameliorare și combatere a eroziunii solului.
4.4 Eficientizarea consumului de e nergie și promovarea utilizării resurselor regenerabile
În perioada 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza reabilitarea termică a
locuințelor și clădirilor non -rezidențiale, campanii și programe de informare și de conștientizare
a populaț iei privind necesitatea eficientizării consumului de energie și a utilizării resurselor
regenerabile, crearea de centrale de cogenerare pentru energie electrică și termică folosind
deșeuri, retehnologizarea și modernizarea sistemului de producție, transpor t și distribuție a
energiei electrice, investiții în echipamente , reabilitări și retehnologizări a energiei electrice cu
37
eficien ță energetică ridicată , realizarea infrastructurii de generare și de distribuire de energie
alternativă, sprijinirea sectorului IMM pentru creșterea eficienței energetice, atât în producție, cât
și în sfera serviciilor, investiții în modernizarea și eficientizarea iluminatului public, sprijin
pentru achiziționarea de echipamente cu consum redus de energie, realizarea de studii pent ru
eficiența energetică, investiții privind eficientizarea consumului energetic în instituțiile publice.
Prioritățile de investiții vor viza crearea de surse cu energie regenerabilă în clădiri aparținând
sectorului public și realizarea unui cartier verde, prin montarea de panouri solare pe blocurile de
locuințe, montarea de panouri fotovoltaice pentru iluminatul stradal și pe scările blocurilor,
plantarea de arbori, reabilitarea, extinderea, modernizarea și dotarea spatiilor verzi și reabilitarea
termică a blocurilor și înlocuirea instalațiilor sanitare.
OBIECTIV STRATEGIC 5. DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN DIN
LOCALITATE PRIN CREȘTEREA ACCESULUI ȘI A
PARTICIPĂRII LA EDUCAȚIE ȘI INSTRUIRE PE TOT
PARCURSUL VIEȚII ȘI STIMULAREA OCUPĂRII
FORȚEI DE MUNCĂ
5.1 Dezv oltarea și modernizarea infrastructurii educaționale și de cercetare
În perioada 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza realizarea, reabilitarea și
modernizarea infrastructurii educaționale, precum și dotarea cu echipamente și materiale
didactice de ultimă generație (inclusiv pentru centrele de formare profesională continuă),
realizarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de cercetare, inclusiv dotarea cu
echipamente și materiale didactice de ultimă generație.
5.2. Dezvoltarea capacității instituționale a sistemului educațional și de formare continuă
În perioada 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza derularea de programe de
formare continuă a specialiștilor, inițierea de programe ce vizează modernizarea și cre șterea
calității educației (cu accent pe stimularea creativității, spiritului antreprenorial și inovării),
activități privind creșterea capacității instituțiilor și organizațiilor locale responsabile pentru
dezvoltarea și implementarea politicilor privind sistemul educațional, formare continua în
educație și ocuparea forței de muncă, precum și programe de informare, de educare și de
conștientizare a populației privind importanța educației.
5.3. Corelarea programelor educaționale cu cerințele pieței muncii
În perioada 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza sprijin irea educației și
38
instruirea profesională, programe de informare, consiliere și orientare profesională, investiții
pentru asigurarea condițiilor necesare educației și învățării pe tot parcursul vieții, programe ce
vizează creșterea nivelului pregătirii profesionale de bază (inclusiv stagii de ucenicie), sprijin
pentru dezvoltarea, funcționarea și cooperarea structurilor de furnizare a educației, instruirii și
pregătirii profesionale cu partenerii economici și sociali, elaborarea de studii și prognoze
specifice privind educația și piața forței de muncă.
5.4. Sprijinirea adaptabilității forței de muncă și promovarea antreprenorialului
În perioada 2014 – 2020, măsurile și direcțiile d e acțiune vor viza programe ce urmăresc
instruirea, specializarea și perfecționarea angajaților și angajatorilor, programe de orientare și
consiliere profesională și programe de instruire antreprenorială, consiliere și mentorat.
5.5. Politici active de an gajare
În perioada 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza programe de instruire adresate
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, servicii de asistență și sprijin pentru persoanele
supuse riscului șomajului pe termen lung și prog rame de integrare și reintegrare pe piața forței de
muncă.
OBIECTIV
STRATEGIC 6. ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI LA ASISTENȚĂ
MEDICALĂ ȘI LA SERVICIILE SOCIALE
6.1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate și asistență socială
În perioada de programare 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza crearea,
reabilitarea, amenajarea, extinderea și modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate,
inclusiv dotarea cu echipamente inovatoare, de ultimă generație și constru cția/modernizarea
infrastructurii pentru sprijinirea tranziției de la asistența instituțională la cea de proximitate.
6.2 Dezvoltarea capacității instituționale a sistemului sanitar și de asistență socială
În perioada de programare 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune vor viza formarea
continuă pentru specialiștii din domeniu, punându -se accent pe specializările deficitare, crearea
de servicii de asistență socială noi, în special pentru noi grupuri vulnerabile (copii aflați în
situații de dificu ltate, tineri care ies din sistemul social de protecție, familii aflate în risc de
destrămare cu foarte mulți copii, copii rămași în țară ai căror părinți sunt plecați în străinătate să
muncească, persoane adulte și vârstnice dependente socio -medical), der ularea de programe în
vederea prevenirii existenței unor situații de abuz sau neglijență în familie, programe și campanii
de educare și de informare a populației (cu precădere pentru pacienții incluși în programele
39
naționale de sănătate).
Prioritățile de finanțare se referă la dezvoltarea unui sistem coerent și funcțional de prevenire a
separării copilului de familia sa, a prevenirii abuzului asupra copilului, a prevenirii abandonului
școlar si exploatării economice, precum și la înființarea unui cămin – spital pentru persoane
vârstnice.
6.3. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
În perioada de programare 2014 – 2020, măsurile și direcțiile de acțiune constau în programe
integrate de incluziune socială a persoanelor care fac parte din cate gorii dezavantajate, programe
de dezvoltare comunitară integrată (pentru obținerea consensului și participării comunității
asupra căreia se realizează intervenția), susținerea economiei sociale și a întreprinderilor sociale,
formarea de competențe digitale de bază ale persoanelor care fac parte din categorii
dezavantajate, activități de informare și de conștientizare cu privire la efectele excluziunii și
discriminării sociale.
Prioritățile de finanțare locală presupun extinderea, dezvoltarea și echiparea ce ntrului de primire
în regim de urgență a persoanelor defavorizate din municipiul Giurgiu, administrat de Direcția de
Asistență Socială.
40
CHESTIONARUL
Pentru a implementa sistemul de suport necesar modelului de m anagement public, interactiv și
transparent de eficientizare a administrației publice locale, este necesar să identificăm gradul de
responsabilitate și de implicare pe care autoritățile locale îl au în elaborarea unor strategii de
dezvoltare locală cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieț ii locuitorilor și capacitatea managerială
și decizionala a autorităților administrației publice locale de a iniția, promova și implementa o
strategie care să facă posibilă creșterea bunăstării și dezvoltarea comunității locale
corespunzătoare ce vor avea rolul de suport al activităților.
În cercetarea pe care mi-am propus să o realizez prin metoda anchetei sociologice am folosit ca
instrument de culegere a datelor chestionarul.
Scopul acestui chestionar este să furnizeze informații privind activitatea în administrația publică
iar răspunsurile furnizate vor sta la baza elaborării unor analize cu privire la: deficiențele și
vulnerabilitățile administrației publice de la nivel local, din punct de vedere material și al
resurselor umane și gradul de responsabil itate și de implicare pe care autoritățile locale îl au în
elaborarea unor strategii de dezvoltare locală cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții
locuitorilor.
Grup țintă: Chestionarul se adresează locuitorilor Municipiului Giurgiu.
Obiective:
• Deter minarea modul ui în care autoritatile locale implementează programe și proiecte care
răspund la problemele comunității locale .
• Determinarea modului în care se poate măsura eficiența des ervirii populației cu servicii de
utilități publice
Determinarea g radului de responsabilitate și de implicare pe care autoritățile locale îl au în
elaborarea unor strategii de dezvoltare locală.
41
CHESTIONAR
1. Cum apreci ați relația dintre cetateni și
primaria orasului dumneavoastra? Buna
Foarte buna
Acceptabila
Rea
Foarte rea
2. In ce masura sunteti inform at in legatura
cu initiativele p rimariei care privesc
cetatenii ? Intr-o foarte mare masura
In mare masura
Nici in mare masura, nici in mica
masura
In mica masura
Intr-o foarte mica masura
3. In opinia dvs, dupa aderarea la UE,
gradul transparentei la nivelul
administratiei publice locale: A crescut
A ramas acelasi
A scazut
4. Care considerati ca sunt cele mai notabile
investitii ale administatiei publice locale in
ultimii ani? Infrastructura
Spatiile verzi Renovarea si
conservarea principalelor institutii (de
invatamant, sanitare etc.)
Spatiile comerciale
Locurile de joaca peantru copii
Altele
5. Care considerati ca sunt domeniile in care
nu s-a investit suficient in localitatea dvs in
ultimii ani? Infrastructura
Spatiile verzi Renovarea si
conservarea principalelor institutii (de
invatamant, sanitare etc.)
Spatiile comerciale
Locurile de joaca peantru copii
Altele
6. Sunteți mulțumit de modul în care sunt
cheltuiți banii publici în orașul
dumneavoastră?
Foarte multumit
Multumit
Nici multumit, nici nemultumit
42
Nemultumit
Foarte nemultumit
7. În ce măsură sunteți de acord c u afirmațiile de
mai jos? Acord
total Acord Dezacord Dezacord
total
Primăria este permanent preocupata de creșterea
bunăstării și dezvoltarea comunității locale .
Primăria are strategii de dezvoltare a localității pe
termen lung .
Primăria implementează programe și proiecte care
răspund la problemele comunității locale .
Primăria iși gestionează eficient bugetul .
Primăria monitorizează și evaluează cu eficacitate
calitatea serviciilor de utilități publice .
Primăria tratează cu respect cetățenii si este ia in
considerare sugestiile, recomandarile, nemultumirile si
problemele acestora .
Primăria soluționeză problemele cetățenilor cu
promptitudine .
8. În ce categorie de vârsta
va încadrați?
Sub 20 de ani
-30 de ani
-40 de ani
9. Ce tip de pregătire aveți?
Studii superioare
10. Sexul:
43
VI. BIBLIOGRAFIE
Dragos Dinca, Sistemul administrativ românesc – inspirație franceză și adaptare autohtonă ,
Ed.Economica, Bucuresti 2012
Dragos Dinca , Servicii publice și dezvoltare locală , Editura Lumina Lex, București 2008
Corneliu Manda , Drept admnistrativ , Tratat elementar ,ediția a IVa,Ed. Lumina Lex, București
2007
Strategia de dezvoltare a Muncipiului Giurgiu , Strategia de dezvoltare locală 2014 – 2020
Felix A. Nigro si Lloyd G. Nigro, Modern Public Administration (Editia a II, 1989)
Melin J. Dubnick and Barbara S. Romzek , Public Administ ration Challenges, Choices,
Consequences (1990)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [602168] (ID: 602168)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.