JOCUL DIDACTIC ȘI ÎNVĂȚAREA LA VARSTA PREȘCOLARĂ Profesor pentru înv ățământul preprimarGu ță Corina, Gr ădinița Bucșani , Jude țul Dâmbovi ța… [602138]
JOCUL DIDACTIC ȘI ÎNVĂȚAREA LA VARSTA
PREȘCOLARĂ
Profesor pentru înv ățământul preprimarGu ță Corina, Gr ădinița Bucșani , Jude țul
Dâmbovi ța
Activitatea predominant ă la vârsta pre școlară este jocul . Pr in joc copilul se
familiarizeaz ă cu activit ățile de înv ățare necesare trecerii în înv ățământul primar.
Jocul reprezint ă un ansamblu de ac țiuni și operații care paralel cu destinderea,
buna dispozi ție și bucuria, urm ărește obiectivele de preg ătire intelectual ă, tehnică, morală
și fizică a copilului.
Jocul nu constituie doar o distrac ție ci o ocupa ție de timp liber care de ține un rol
important în formarea omului. Edurad e Claparede spunea despre copil c ă ,,domeniul
jocului este paradisul lui, ca și cum ar fi în realitate” ( Barbu, H., 1993 , 77) .
Încorporat în activitatea didactic ă, elementul de joc imprim ă acesteia un caracter
mai viu și mai atr ăgător, aduce varietate și o stare de bun ă dispoziție, de veselie și de
bucurie, de destindere, ceea ce previne apari ția monotoniei, plictiselii și a oboselii.
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care educatoarea consolideaz ă,
precizeaz ă și chiar verific ă cunoștințele copiilor, le îmbog ățește sfera de cuno ștințe, pune
în valoare și antreneaz ă capacitățile creatoare ale acestora.
Eficiența jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care
educatoarea poate s ă asigure o concordan ță între tema jocului și materialul didactic
existent, de felul în care știe să foloseasc ă cuvântul ca mijloc de în drumare a elevilor prin
întrebări, indica ții, explica ții, aprecieri.
Prin jocul didactic co pilul contribuie la solu ționarea unor tain e, deci lucreaz ă
efectiv și în acela și timp gânde ște în mod original, creator. Jocul didactic constituie o
motivație pentru sarcinile didactice pe care le are de rezolvat copilul având dorin ța,
puterea și curiozitatea de a cunoa ște, de a afla.
“Efortul intens intelectual al copiilor este posibil în cadrul jocului didactic , numai cu
condiția de a men ține trează atenția lor. În genere , ac țiunea de joc , prin caracterul ei distractiv ,
favorizeaz ă apariția și menținerea aten ției în mod spontan . Faptul acesta are o deosebit ă
importanță întrucât prin participarea aten ției involuntare , energia nervoas ă economisit ă folosește
în activizarea gândirii.” ( Verzari et all, 1968, 135)
În grădiniță predominant este jocul. Trecerea la activitatea de înv ățare, ca activitate
predominant ă este indicat a nu se face brus c. Programele clasei I recomand ă desfășurarea
unei activit ăți instructive sub form ă de joc. Eduarde Clapared e spunea: ,,a introduce în
școală atmosfera jocului este, de altfel, si ngura posibilitate de a o pune la ad ăpost de
învinuirea ce i se aduce și care altminteri, ar fi pentru ea o condamnare f ără apel” ( Barbu,
H., 1993 , 10) . Alături de joc, la vârsta pre școlarității, o altă formă de activitate care
contribuie la d ezvoltarea psihic ă a copilului fie prin ea îns ăși, fie combinat ă cu jocul este
învățarea . Bazată pe asimilarea și sedimentarea cuno ștințelor, înv ățarea conduce la
elaborarea unor comportamente noi care satisfac mai bine necesit ățile adaptative ale
copilului. La aceast ă vârstă sunt întâlnite dou ă tipuri de înv ățare și anume:
– Învățarea social ă, realizat ă ca urmare a contactelor in terpersonale ale copiilor cu
adulții sau cu cei de-o seam ă cu ei în contexte situa ționale de via ță.
– Învățarea didactic ă, ce presupune orga nizarea, conducerea și dirijarea ei
sistematic ă de către personalul social preg ătit în acest scop, desf ășurarea în cadrul
instituționalizat al gr ădiniței de copii.
Învățarea școlară reprezint ă un proces social și are următoarele caracteristici:
“-acumularea de c ătre elev (individ )a unei experien țe sociale (se înva ță prin efort individual ,
prin experien ța proprie , din experien ța altora , fixat ă în modele;
-un cadru social concret( școala – ca institu ție , organizarea în clase dup ă anumite criterii ,
respectiv grup psihosocial educa țional , cu toate implica țiile ce le integreaz ă);
-finalitațile , respectiv scopurile și obiectivele , func țiile derivă din nevoile sociale concrete;
-transmiterea și fixarea experien ței se realizeaz ă prin actul comunic ării , cu ajutorul limbajului ,
sub forma sistemelor conceptuale , a priceperilor și deprinderilor;
-contexte culturale și modele educa ționale;
-elevul (individul ) se integreaz ă într-un colectiv, particip ă ca factor activ la dezvoltarea social ă”(
Joița et all, ( 2003) , 129),
Multe dintre jocurile copiilor presupun coope rarea lor. Or, pentru ca aceste jocuri s ă poată
fi desfășurate, este nevoie ca pre școlarul să învețe a coopera cu al ții, adică să stabileasc ă ușor
contacte interpersonale, acomodându-se u șor la noile situa ții, aducându- și contribu ția la
desfășurarea activit ății (aport de informare, opinii, aprecieri). Este nevoie astfel de a-I respect
ape ceilal ți , de a ține cont de p ărerea lor.
Învățarea didactic ă, presupune dup ă P. Golu urm ătoarele caracteristici:
“-se realizeaz ă în cadru innstitu țional , implic ă norme , legi , regulament;
-este un proces dirija t din exterior ;
-este o activitate con știentă;
-are un caractersecven țial;
-deține un caracter gradual;
-este un proces social de rela ționare pe vertical ă în special și pe orizontal ă;
-are un pronun țat caracter informativ-formativ”( Joi ța et all, 2003 ,130)
Toate informa țiile transmise se realizeaz ă la aceast ă vârstă sub forma jocului iar datorit ă
explicațiilor educatoarei îl oblig ă pe copil s ă fie atent, s ă rețină și apoi să reactualizeze, s ă
înțeleagă, fapt care impulsioneaz ă dezvoltarea capacit ății sale amnezice, ra ționale,
verbale. Jocul prin natura sa stimuleaz ă activitatea de înv ățare și atenueaz ă efectele
efortului fizic și intelectual pe care îl presupune activitatea organizat ă de învățare.
Printre jocurile pe care le desf ășurăm cu copiii pent ru a-I ajuta s ă-și însușaească
deprinderile de a desp ărți cuvintele în silabe voi descrie jocul : “Panglicu țele”.
În jocul didactic “Panglicu țele” am urm ărit consolidarea deprinder ii de a separa silabele
din cuvinte formate din 2-3 silabe di recte sau inverse. Sarcina didactic ă a constat în reprezentarea
simbolică a cuvântului desp ărțit în silabe cu ajutorul unor pamblicu țe de diferite lungimi. Regula
de joc cerea copiilor s ă denumeasc ă imaginea, s ă reprezinte cuvântul care era redat simbolic, s ă
stabileasc ă numărul de silabe, locul lor și apoi să reconstituie cuvântul.
Așa am procedat și în jocul didactic “De-a școlarii!” în care copiii au avut ca sarcin ă să
descompun ă cuvintele date în silabe și să redea schema grafic ă la tablă și pe caiete. În varianta de
joc am cerut copiilor s ă ghicească silaba care a fost ștearsă din schema grafic ă de la tabl ă și să-i
stabileasc ă locul.
Jocul didactic “Spune la ce m-am gândit!” a urm ărit găsirea cuvintelor care s ă înceapă cu
silaba dat ă în scopul perfec ționării capacit ății de analiz ă și sinteză fonetică, a capacit ății de a
efectua rapid asocia ții verbale. Ac țiunea de joc a pus copiii în situa ția de a completa silaba dat ă în
scopul ob ținerii unui cuvânt: ma – (s ă), ca – (n ă), va – (ră) și să găsească cuvinte care încep cu
aceeași silabă.
În lucrarea “Didactica activit ăților instructiv-educative pentru înv ățământul preprimar “
autorii consider ă că :”pentru buna desf ășurare a jocurilor didactice organizate la grup ă , e necesar
să se asigure un cadru stimulativ , în scopul particip ării , antren ării și stabilirii unor rela ții între
educatoare-copil , copil-copii , copil-grup ă. Atât în cadrul desf ășurării jocurilor , cât și după
parcurgerea unui grup de jocuri di dactice , se va analiza gradul de realizare a obie ctivelor propuse
, nivelul de însu șire a con ținutului , de formare a depr inderilor de exprimare oral ă a
preșcolarilor”(Gherghina et all , 2005, 48)
Prin acțiunea sa, jocul are urm ătoarele rezultate: dezvoltarea spiritului de
observație, interesul pentru cunoa ștere, capacit ățile de analiz ă, sinteză și calitățile
atenției, îndemânarea, formarea capacit ății de percepere corect ă și diferen țiată a
limbajului, articularea corect ă a cuvintelor. Exist ă o mare importan ță a acestor dou ă
preocupări a preșcolarilor, ambele trebuie utilizate și folosite împreun ă deoarece numai
așa se poate face continuitatea dezvolt ării copilului și continuitatea procesului muncii
educative.
J. Chateau spunea despre copil: , ,despre un copil nu se poate spune c ă el crește și
atât; trebuie s ă spunem c ă el se dezvolt ă prin joc”( Barbu, H., 1993 , 44).
Ca educatoare nu trebuie s ă-i forțăm pe copii s ă facă anumite lucruri f ără o
explicație. Trebuie s ă combinăm elementele de joc cu cele de înv ățare pentru ca acestea s ă
fie plăcute și atrăgătoare. Eduarde Clap arede spunea: ,,f ără îndoială, la grădinița de copii
se ține seama de necesitatea jocului, fiindc ă ar fi cu totul imposibil s ă facem altfel… În
timpul primilor 5 sau 6 ani de via ță, evoluția natural ă este, deci, relativ bine respectat ă.
Dar pe urm ă! În loc de a continua s ă se urmeze ca lea naturii, școala deviaz ă brusc, și, fără
tranziție, transplanteaz ă copilul, din domeniul jocului cel ui mai naiv, în acela al muncii
cele mai resping ătoare, în domeniul muncii for țate” (Barbu, H., 1993 , 45).
Noi trebuie s ă ajutăm copilul atunci când este nevoie deoarece copilul este prea
mic și neajutorat spre a pune în aplicare ceea ce vrea și ceea ce ar vrea s ă facă singur.
Lăsat liber, f ără sprijin și fără îndrumare atent ă, el n-ar putea duce la bun sfâr șit ceea ce
și-a dorit, iar jocul î și pierde mult din farmec și din frumuse țea sa.
Copilul nu trebuie s ă acționeze într-o lume aleas ă subiectiv și la întâmplare pentru
că se pierde cel mai pre țios mod de a influen ța, de a direc ționa dezvoltarea s ă pe plan
psihic, moral și chiar fizic.
Prin activit ățile organizate la gr ădiniță, educatoarea urm ărește să determine într-un
sens pozitiv comportamentul copiilor, gândirea lor. Jocul, din punc tul de vedere al
copilului nu se înf ățișează ca o activ itate, de pl ăcere”, dar din cel al educatoarei este o
preocupare instructiv – educativ ă de mare r ăspundere, și cu mari valen țe formative.
BIBLIOGRAFIE:
Barbu, H., (1993), Activități de joc și recreativ distractive,. București: Ed. Didactic ă și
Pedagogic ă R.A
Joița, E., Ilie., V., Vlad , M., Fr ăsineanu, E., ( 2003) , Psihopedagogie pentru examenele
de definitivare și grade didactice, Craiova : Editura Arves
Gherghina , D., Novac, C., Mitr ache, A., Ilie , V., (2005), Didactica activit ăților
instructiv-educative pentru înv ățământul preprimar , Craiova:Editura Didactica Nova
E.Verzari , M.Taiban , V.Manasia, E. Gheorghian, (1968), Cunoașterea mediului
înconjurător și dezvoltarea vorbirii-metodic ă, Bucure ști : Editura Didactic ă ș
i
Pedagogic ă
*** Curriculum pentru Înv ățământul Pre școlar, 3 – 6/7 ani, (2008), M.E.C.T
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: JOCUL DIDACTIC ȘI ÎNVĂȚAREA LA VARSTA PREȘCOLARĂ Profesor pentru înv ățământul preprimarGu ță Corina, Gr ădinița Bucșani , Jude țul Dâmbovi ța… [602138] (ID: 602138)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
