Pornind de la observația empiric ă a fapului c ă anumitor persoane le p lace s ă fumeze în timp ce [602107]

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat]. UNIV . DR. IRINA MACSINGA ILEȘ BRONȚ DAN

TIMIȘOARA
2014

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

ROLUL FACTORILOR DE PERSONALITATE IN
COMPORTAMENTUL FUMATORILOR

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat]. UNIV . DR. IRINA MACSINGA ILEȘ BRONȚ DAN

TIMIȘOARA
2014

3 Rezumat

Pornind de la observația empiric ă a fapului c ă anumitor persoane le p lace s ă fumeze în timp ce
altora le displace acest obicei, obiectivul lucrării de față const ă în identificarea diferențelor la nivelul
personalității dintre fumători și nefumători precum și a caracteristicilor de personalitate ce pot fi
considerate predict ori pentru inițierea și menținerea comportamentului de a fuma. Identificarea acestor
diferențe a fost realizată din perspectiva modelului factorial al personalității Big Five, și a unor
variabile psihologice precum stima de sine, sentimentul de coerență și auto-monitorizarea, variabile
identificate în literatura de specialitate ca fiind predictori ai fumatului. Designul utilizat în lucrarea de
față este de tip non -experimental, corelațional și comparativ.
Rezultatele obținute indic ă faptul c ă o serie de ca racteristici ale personalității precum un nivel
scăzut al agreabilitaății și un nivel crescut al extaversiunii coreleaz ă cu fumatul, iar sentimentul de
coerență este influențat de intereacțiunea dintre gen și numărul de țigări consumate. Rezultatele
cercet arii au potential aplicativ atat in aria psihologiei clinice si medicale, in particular in intelegerea
acestei dependente si in configurarea masurilor de preventie, dar ar putea suscita si interesul
campaniilor contra fumatului, relevand astfel o dimensiun e educationala.
Cuvinte -cheie : personalitate, fumat, stima de sine, monitorizarea de sine

4
Introducere

Importanța temei
Scopul lucrării de față este de a identifica diferențele la nivelul personalității dintre fumători și
nefumători, în încercarea de a oferi un răspuns la întrebarea de ce unor oameni le place fumatul, iar
altora le displace acest obicei. Care sunt diferențele dintre aceștia, ce anume afecteaza atracția sau
rejecția acestui viciu și mai ales în ce constă dependența psihică de fumat, este ea rodul unor
caracteristici psihologice prezente doar la fumători? De asemenea, cercetarea urmărește și evidențierea
unor corelații între variabilele luate în studiu.
Această temă de cercetare este importantă și din punct de vedere al sănătății publice, întrucât conform
Organizației Mondiale a Sănătății, din 10 cazuri de deces 1 este provocat de repercus iunile negative pe
care le manifestă consumul de tutun asupra organismului. Fumatul este considerat un factor principal în
declanșarea, menținerea sau agravarea unor boli precum cele cardio -vasculare, pulmonare și diverse
forme de cancer. Conform OMS, fum atul provoacă 6 milione de decese anal, 600.000 dintre aceste
decese survin în cazul nefumătorilor ce sunt expuși constant fumului de țigară.
Din această perspectivă, fumatul este un factor de risc major, ce provoacă efecte negative asupra
sănătății atât în cazul fumătorilor, cât și în cazul nefumătorilor ce sunt expuși constant la fumul de
țigară. Pentru a putea reduce numărul fumătorilor este importantă crearea de programe pentru
prevenirea și renunțarea la fumat, programe ce trebuie să fie fundamentate pe o cunoaștere științifică a
modului și ponderii în care factorii psihologici, sociali și biologici acționează în cazul inițierii,
menținerii și renunțării la fumat.
În cadrul acestei lucrări accentul cade pe identificarea diferențelor de personalitate d intre
fumători și nefumători, din perspectiva modelului factorial Big Five și a unor variabile psihologice
precum stima de sine, sentimentul de coerență și auto -monitorizarea, variabile pe care studiile
științifice de specialitate le -au pus în legatură cu acest fenomen. Prin înțelegerea modului în care
personalitatea influențează comportamentul fumătorilor, se pot înbunătății sau realiza noi metode și
tehnici prin care să poată fi ajutate persoanele ce doresc să renunțe la fumat, dar mai ales prin
cunoașt erea variabilelor psihologice ce predispun la fumat, se pot lua măsuri pentru prevenirea inițierii
acestui comportament.

5
Modelul in 5 factori al personalitatii
Modelul Big Five a fost elaborat de Costa și McCrae 1990, modelul teoretic care st ă la baza lui
vizând descrierea personalității din perspectiva a cinci super factori sau dimensiuni, capabile de a oferi
înțelegere asupra personalității și comportamentului uman. Acest model este fundamentat științific și
are la bază teoria factorială elaborată de Cattel. În elaborarea teoriei sale, Cattel pornește de la
“necesitatea descrierii personalității printr -o unitate capabilă să măsoare gradul în care persoana umană
posedă o anumită trăsătură” (Macsinga, 2003). Astfel factorul de personalitate este în acela și timp “un
element descriptiv și explicativ al personalității, situat ca grad de generalitate între tip și trăsătură”
(Macsinga, 2003, pag.82).
De la apariția modelului Big, Five și până în prezent validitatea acestuia a fost verificată în
numeroase s tudii, modelul obținând un consens din partea cercetătorilor din domeniu, acesta fiind
considerat o taxonomie a trăsăturilor cuprinzătoare dar ușor de gestionat și valabilă din punct de vedere
al aplicabilității sale în cadrul diverselor culturi ( McCrae și Costa 1997; Paunonen et al . 2000; McCrae
2001b; Terracciano 2003; Triandis și Suh 2002, apud Terracciano și Costa Jr., 2003).
Modelul Big Five oferă o descriere a personalității din perspectiva a 5 dimensiuni sau super –
factori, fiecare dintre acești fac tori fiind divizat în 6 fațete. Cele cinci dimensiuni sunt: extraversie (E)
agreabilitate (A), conștiinciozitate (C), neuroticism (N) și deschidere (O). (Terracciano și Costa Jr.,
2003).
Zhao și Seibert (2006) descriu cele cinci dimensiuni astfel:
Extrav ersia descrie măsura în care oamenii sunt asertivi, energici, activi, vorbăreți, entuziaști.
Persoanele ce prezintă scoruri ridicate pe acestă dimensiune, au tendința de a se simți bine în compania
oamenilor și a grupurilor mari, sunt în căutarea excitație i și a stimulării. Persoanele cu scoruri scăzute,
preferă să petreacă mai mult timp singuri, fiind mai rezervați, tăcuți și mai independenți (Costa și
McCrae, 1992, apud Zhao și Seibert, 2006).
Agreabilitatea acestă dimensiune evaluează orientarea interp ersonală. Indivizii care obțin
scoruri ridicate în cadrul acestei dimensiuni pot fi descriși ca oameni de încredere, iertători, dispuși să îi
ajute pe ceilalți, altruiști, ușor naivi. Uneori nivelele înalte semnifică și tipul de persoană dependentă.
La pol ul opus, persoanele ce obțin scoruri scăzute pe această dimensiune sunt caracterizate ca
manipulative, cu un comportament egocentric, suspicios, și competitiv (Costa și McCrae, 1992 apud,
Zhao și Seibert, 2006).

6 Conștiinciozitatea această dimensiune indic ă gradul în care o persoană este organizată,
persistent ă în activitate, motivată în îndeplinirea unui obiectiv. Persoanele ce prezintă scoruri ridicate
sunt caracterizate ca scrupuloși, de încredere, punctuali. Polul opus nu se caracterizează cu necesitate
prin lipsa de simț moral, dar apare o mai scăzută exactitate în aplicarea principiilor moral e, o manieră
ușuratică de a -și urmări și îndeplini sarcinile (Costa și McCrae, 1986).
Neuroticismul vizează axa stabilitate -instabilitate emoțională a persoanei. Scorurile ridicate
indică predispoziția persoanei spre trăirea unor emoții negative, anxietate, ostilitate, depresie,
impulsivitate și vulnerabilitate. La polul opus, persoanele cu scoruri scăzute la această dimensiune pot
fi caracterizate ca fiind calme, încrezătoare în forțele proprii, temperate, relaxate (Costa și McCrae,
1992, apud Zhao și Seibert, 2006).
Deschiderea este o dimensiune a personalității caracteristică persoanelor ce prezintă curiozitate
intelectuală, ce au tendința de a căuta experienț e noi și de a explora idei noi. Persoanele ce obțin scoruri
ridicate pe această dimensiune pot fi descrise ca fiind creative, inovative, imaginative. Scorurile scăzute
sunt caracteristice persoanelor conservatoare, cu preferința pentru familiar.

Stima de sine
Stima de sine, este o latură evaluativă, ce împreună cu imaginea de sine și idealul de sine
alcătuiesc concepția despre sine a persoanei (Hayes și Orrel, 2003). Omul se descoperă și se formează
pe sine însuși în contextul interacțiunii sociale, “ neexistând autocunoaștere sau autopercepție înainte de
relația cu celălalt… un copil percepe propriile atribute mai întâi în altul și abia apoi le recunoaște la sine
însuși.” (Radu, 1994, apud Palos, Erdei și Sârbu, 2009, pag.23). Prin urmare stima de si ne este un
proces evaluativ ce se formează în urma interacțiunii persoanei cu mediul său social și reprezintă
gradul în care aceasta se valorizează, se prețuiește pe sine. (Palos; Erdei și Sârbu, 2009).
Kwan; John și Thein, 2007, apud Palos; Erdei și Sâr bu (2009) consideră că există mai multe
definiții ale conceptului în funcție de sursa din care derivă stima de sine. Astfel putem observa că stima
de sine este rezultatul unei evaluări globale sau a unui anumit domeniu pe care individul îl consideră
import ant și are la bază raportarea la propriile standarde sau criterii dinainte stabilite, evaluarea
celorlalți asupra noastră, rezultatul evaluării comparative dintre noi și ceilalți și evaluarea comparativă
cu propria persoană în diferite etape ale existenței .
Rosenberg clasifică stimă de sine în fundamentală și barometrică. În timp ce prima este stabilă
de-a lungul timpului, cea de a doua fluctuează în funcție de sentimentele persoanei față de sine în

7 anumite perioade. Crouch și Straub vorbesc despre o stimă de sine bazală, formată în urma
experiențelor de viață timpurii și o stimă de sine funcțională, maleabilă, dezvoltată mai târziu ca urmare
a interacțiunii sociale (1986, 1983, apud Karanikola; Papathanassoglou și Koutroubas, apud Palos;
Erdei și Sârbu, 20 09).
Ca și capacitate de a ne forma o imagine acurată asupra noastră și de a opera eficient cu aceasta,
stima de sine este o componentă a inteligenței intra -personale. Stima de sine pozitivă contribuie la
sănătatea psihofizică a persoanei, prin rolul său de “filtru” împotriva influențelor negative. Stima de
sine poate fi considerată ca un mecanism de apărare ce promovează starea de bine prin menținerea
adecvată a percepției realității ca element de bază al sănătății mentale (Gajdosova; Orosova,
Madarasova Geckova; Tavel; van Dijk, 2009)
Persoanele cu un nivel ridicat al stimei de sine pot fi caracterizate ca având o mare încredere în
propriile capacități, au o mai bună mobilizare, își asumă și acceptă riscuri și manifesta o dorință
puternică de a reuși. La polul opus, o stimă de sine scăzută determină persoanele să adopte strategii de
apărare, de evitare a riscurilor și eșecurilor. (Palos; Erdei și Sârbu, 2009). De asemena stima de sine
scăzută joacă un rol important în dezvoltarea unor tulburări mintale și comportamente sociale deviante
precum: anxietate, depresie, tulburări alimentare, delincvența, abuz de substanțe precum tutun, alcool și
droguri. (Mann et al., 2004; Scheier et al.,2000, apud Gajdosova și colab., 2009).

Sentimentul de coerență
Antonov sky, 1979, 1987, 1992, apud Gajdosova și colab. (2009) descrie sentimentul de
coerență ca fiind orientarea globală a persoanei asupra vieții, înțelegerea coerentă a lumii în care
trăiește persoana. Prin intermediul acestui concept, Antonovschy, propune o a bordare tridimensională
ce descrie modul în care persoanele înțeleg și își reprezintă lumea din jur. Aceste trei dimensiuni sunt:
Inteligibilitate (Comprehensibility) , flexibilitate (manageability) și semnificatie (meaningfulness).
Gajdosova și colab. (2 009) oferă următoarea descriere a acestor trei dimensiuni:
 Inteligibilitatea (aspectul cognitiv) se referă la abilitatea oamenilor de a căuta ordinea și
conexiuni logice în lume și în relațiile interpersonale. Acestă dimensiune reprezintă măsura în care
persoana crede în predictibilitatea vieții. Ea include abilitatea persoanei de a -i intelege pe ceilalți și de
a-și controla propriile gânduri și emoții.
 Flexibilitatea (aspectul instrumental) reprezintă simțul competenței personale și sociale, al
adecvării r esurselor necesare pentru coping în situații dificile. De asemenea include și o imagine de

8 ansamblu pozitivă asupra vieții.
 Semnificativitatea (aspectul motivațional) face referire la gradul în care persoana este fericită,
mulțumită cu viața sa și găseșest e plină de semnificație participarea sa activă în diverse situații,
rezolvarea acestora conferindu -i sens și scop.

Auto -monitorizarea
Conceptul de auto -monitorizare (Self -monitoring) a fost introdus de Snyder în 1974, ca o
trăsătură ce descrie și explic ă diferențele individuale în autocontrolul exprimării emoțiilor. (von Davier
și Rost, n.d.). Auto -controlul este o caracteristică de personalitate ce descrie măsura în care oamenii
apelează la managementul impresiei în funcție de indici situaționali. Exis tă diferențe semnificative între
indivizi, cu privire la gradul în care aceștia pot să își monitorizeze auto -prezentarea și comportamentul
verbal și nonverbal. (Snyder, 1974, apud von Davier și Rost, n.d.). M. Snyder (1984) rezumă în
următorul mod caracter isticile persoanelor cu un control ridicat și scăzut al auto -monitorizării.
Persoanele cu un nivel ridicat al auto -monitorizării pot manifesta cu ușurință comportamente
dezirabile, fiind foarte receptivi la indicii situaționali ce i -ar putea pune într -o lumină favorabilă.
Această caracteristică îi determină să manifeste inconsistență comportamentală trans -situațională.
Persoanele cu un nivel ridicat al auto -monitorizării sunt întotdeauna atente la împrejurări, situații și mai
ales la impresiile pe care le creează. Astfel, auto -prezentarea se manifestă printr -o transmitere reglată a
informațiilor despre sine, reglaj ce are loc în baza feedback -ului primit de la audiență. Comportamentul
acestora este mai puțin sincer, sunt mai flexibili și deschisi spre rela ții și spre opiniile celor din jur, în
funcție de care își reglează comportamentul.
La polul opus se situează persoanele cu un nivel scăzut al auto -monitorizării, aceștia reușesc
într-o mai mică măsură să își adapteze comportamentul, astfel încât el să de vină dezirabil, în schimb
manifestă o consistență comportamentală trans -situațională. În auto -prezentare, aceștia nu se ghidează
în funcție de informațiile provenite din mediu, nu caută să manifeste un comportament dezirabil social,
ei fiind mai degrabă si nceri, constanți și usor predictibili, fără însă a putea fi considerați ursuzi sau
nesociabili. Aceste diferențe ca și caracteristici ale personalității nu pot fi catalogate ca fiind bune sau
rele în sine.

9 Rezultate ale cercetărilor anterioare asup ra relațiilor dintre fumat și conceptele discutate.
Ca dovadă a faptului că în rândul cercetătorilor din domeniul psihologiei există un viu interes în
ceea ce privește modul în care diferite variabile psihologice pot prezice sau oferi informații despre
fumat ca și comportament, stă numărul mare de articole și cercetări ce vizează această temă. Conform
lui Cervone, 1991, apud Shadel; Cervone; Niaura; și Abrams (2004), se pot distinge două abordări
conceptuale majore în studiul personalității și al diferențe lor interindividuale. O primă abordare este
cea social -cognitivă, iar cea de a doua abordare are la bază trăsăturile de personalitate.
Relația dintre trăsăturile de personalitate și fumat a fost îndelung evaluată în încercarea de a
găsi explicații pentru inițierea și renunțarea la fumat (Eysenck, 1980; Gilbert, 1995; Smith,1970, apud
Shadel și colab., 2004). Majoritatea acestor cercetări s -au concentrat pe descrierea diferențelor dintre
trăsăturile de personalitate ale fumătorilor și nefumătorilor. Facând un inventar al literaturii de
specialitate Smith (1970) concluzionează că fumătorii obțin scoruri mai ridicate decât nefumătorii pe
dimensiunea Extraversie, sunt mai orientați către exterior, mai impulsivi și prezintă o agreabilitate mai
scăzută. (Smith, 1970, apud Shadel și colab., 2004; și Smith, 1970, apud Terracino și Costa jr., 2003 ).
Eysenck, 1980, apud Terracino și Costa jr. (2003), explică faptul că indivizii cu scoruri ridicate pe
dimeniunea extraversie, fumează în căutarea stimulării, în timp ce indivizii cu scoruri ridicate pe
dimensiunea neuroticism fumează pentru a -și reduce tensiunea și anxietatea. La concluzii similare
ajunge și V ollrath și Torgersen 2002, apud Terracino și Costa jr. (2003), persoanele cu scoruri ridicate
pe dimensiunea neur oticism și scăzute la dimensiunea agreabilitate prezintă o probabilitate foarte mare
de a fi fumători.
Paunonen, 2003; Paunonen & Ashton, 2001, apud Shadel și colab. (2004 ), în urma testări a
două eșantioane, unul de 141 de participanți, iar celălalt de 276 de participanți, ajung la concluzia că
Agreabilitatea este asociată negativ cu intensitatea fumatului, dar consideră inconsistentă relația dintre
fumat și fațetele Neuroticismului și a Extraversiunii. De asemena în cadrul acelorași studii autorii nu
găsesc nici o relație între fumat și Conștiinciozitate și Deschidere. Pe de altă parte Hampson; Andrews;
Barckley; Lichtenstein și Lee, 2000, apud Shadel și colab. (2004 ), susțin faptul că conștiinciozitatea
poate prezice creșterea probabilității ca o persoa nă să nu fumeze în interiorul unei locuințe.
Parkes, 1984, apud Terracino și Costa jr. (2003), a descoperit interacțiuni între neuroticism și
psihoticism precum și între neuroticism și extraversie, acestea contribuind în mod considerabil la
realizarea dif erenței dintre fumători și nefumători în ceea ce privește diferențele la nivelul
personalității.

10 Shadel și colab. (2004) evaluând corelația dintre factorii de personalitate Big Five și fumat prin
intermediul chestionarului IPIP -50, în urma analizei corela ționale biavarite ajung la concluzia că
factorii Big 5 s -au dovedit a nu avea legătură cu variabilele determinate de istoria fumatului, nivelul de
dependență sau renunțarea la fumat, iar intelectul este semnificativ asociat cu numărul tentativelor de
renun țare la fumat pentru 24 de ore în ultimul an și cu motivația de a renunța la fumat.
Terracciano și Costa jr. (2003), realizând o colectare a datelor pe un eșantion de 1638 de
persone, între anii 1989 și 2002, și utilizând ca și instrumente chestionarul N EO-PI-R emite
următoarele concluzii: există diferențe semnificative între gurpurile de fumători și nefumători în ceea
ce privește neuroticismul, agreabilitatea și conștiinciozitatea, dar nu există diferențe semnificative în
ceea ce privește extraversia și deschiderea. În conformite cu opinia lui Esenck autorii susțin că scorul
ridicat în cadrul dimensiunii neuroticism, poate fi explicat prin faptul că fumătorii își administreaza
țigara ca auto -medicație. În același timp fumul de țigară prin componentele sal e chimice inhibă
monoaminooxidaza, care descompune neurotransmițători precum serotonina și dopamina, aceștia
având rol în reglarea dispoziției. În ceea ce privește extraversiunea, doar fațeta căutarea excitației
corelază semnificativ cu fumatul, celelalte fațete neindicând diferențe semnifcative între fumători și
nefumători. Acest fapt poate explica și motivul pentru care în alte studii, în care fațetele factorilor nu
sunt analizate, nu apare semnificativă corelația cu extraversiunea. În ceea ce privește co nștiinciozitatea,
fumătorii manifestă scoruri scăzute în special la autodisciplină și deliberare, acestea fiind în legătură și
cu caracterul impulsiv. Lipsa persistenței, înfrânării și a simțului datoriei par să joace un rol
semnificativ în inițierea fumat ului. Persoanele impulsive și nesigure caracterizate de N+ și C – sunt mult
mai predispuse fumatului.
Rezultate asemănătoare cu cele constatate de Terracciano și Costa, obțin și Munafo; Zetteler;
Clark (2005), meta -analizei realizată de aceștia a reunit 25 de studii din literatura de specialitate ce
investigau relația dintre fumat și factorii de personalitate având la bază taxomomia lui Eysenck.
Concluzia acestora susține faptul că scorurile ridicate pe dimensiunea extraversie și neuroticism cresc
semnifcat iv probabilitatea de a fi fumător.
După cum se poate observa, literatura de specialitate oferă rezultate variate în ceea ce privește
legătura dintre fumat și factorii de personalitate, dar atunci când apar diferențe între fumători și
nefumători, fumătorii prezintă scoruri mai ridicate pe dimensiunile extraversie și neuroticism decât
nefumătorii. Faptul că în literatura de specialitate rezultatele sunt uneori contradictorii poate fi explicat
conform lui Terracino și Costa jr. (2003) prin faptul că aceste s tudii s -au desfășurat în perioade diferite

11 de timp și în țări diferite. Astfel rezultatele ar fi influențate de culturi diferite și perioade în care
atitudinile față de fumat au fost diferite. O altă explicație ar putea fi dată de faptul că s -au folosit
instrumente diferite. Unele cercetări au utilizat doar dimensiunile personalității, în timp ce altele au
realizat analiza personalității utilizând și fatețele dimensiunilor, pentru a obține rezultate mai acurate.
(Costa & McCrae 1992 apud Terracino și Costa jr, 2003).
Relevanța utilizării conceptului de stimă de sine ca variabilă psihologică în relația dintre fumat
și personalitate, rezidă din faptul că aceasta joacă un rol determinant în evitarea consumului de droguri,
alcool sau tutun. O stimă de sine pozi tivă, crează o stare de echilibru, de mulțumire și împlinire, în timp
ce o stimă de sine scăzută conduce la insecuritate, teama, frustrare, predispunând persoanele la
comportamente cu risc crescut, precum fumatul (Gajdosova și colab., 2009). Autorii anteri or
menționați, au condus o cercetare vizând relația dintre fumat, factori de personalitate, stima de sine și
sentimentul coerenței. Rezultatele indică faptul că î n comparație cu nefumătorii, la fumători s -au
înregistrat o stimă de sine pozitivă scăzută și o stimă de sine negativă ridicată, atât la bărbați cât și la
femei.
În ceea ce privește sentimentul de coerență, Glanz et al, 2005, apud Gajdosova și colab.
(2009) consideră că dimensiunile sentimentului de coerență sunt un predictor puternic al fumatulu i.
Conform lui Glanz, dintre cele trei dimensiuni ale simțului de coerență, flexibilitatea este cel mai bun
predictor pentru fumat, urmat de semnificativitate și inteligibilitate. Conform lui Bacikova, 2007, apud
Gajdosova și colab. (2009), în cazul studen ților simțul coerenței scăzut corelază cu fumatul, prin acest
obicei tinerii reducându -și anxietatea și frustrarea.
În cercetarea realizată de Gajdosova și colab. (2009), bărbații fumători față de cei nefumători
prezintă scoruri mai ridicate în cadrul di mensiunilor semnificativitate și inteligibilitate și mai scăzute în
cadrul dimensiunii flexibilitate. În cazul femeilor singura dimensiune care corelează cu fumatul este
semnificativitatea.
Auto -monitorizarea ca variabilă psihologică poate fi important ă în relația dintre personalitate și
fumat prin faptul că persoanele cu un nivel ridicat al automonitorizării doresc să se autopromoveze și
astfel își ajustează comportamentul încât să fie în consonanța cu opiniile celorlalți. În acest caz dacă
fumatul este v ăzut ca derivând din contactele interpersonale și ca fiind un comportament pro -social
persoanele cu un nivel ridicat de auto -monitorizare vor fi mai predispuse să adopte acest
comportament.
Ținând cont de obiectivul lucrării de față, identificarea relație i dintre fumat și factorii de

12 personalitate precum și alte variabile psihologice ca stima de sine, sentimentul de coerență și auto –
monitorizarea și având în vedere rezultatele existente în prezent în literatura de specialitate, în vederea
atingerii obiecti vului acestei cercetări, vom porni de la următoarele ipoteze:
Ipoteza 1: La nivelul lotului de fumatori, cu cat nivelul agreabilitatii este mai ridicat, cu atat numarul
de tigari fumate este mai mic.
Ipoteza 2: Exist ă diferențe semnificative între fumători și nefumători la nivelul agreabilității ca
dimensiune a personalității .
Ipoteza 3: Comparativ cu nefumătorii , fumătorii au un nivel semnificativ mai crescut al extraversiunii.
Ipoteza 4: Exist ă o corelație între dimensiunea extraversie a personalității și automonitorizare.
Ipoteza 5: La nivelul lotului de fumatori, cu cat nivelul dimensiunii semnificatie a sentimentului de
coerenta este mai ridicat, cu atat numarul de tigari fumate este mai mic.
Ipoteza 6 : Interacțiunea dintre gen și numărul de țigări fu mate are un efect asupra sentimentului de
coerență .
Ipoteza 7: Există o diferența între fumători și nefumători în ceea ce privește stima de sine.

Metodologia cercetării
Lucrarea de față prezintă un design non -experimental, de tip corelațional și compar ativ.

Descrierea participanților
Cercetarea de față cuprinde un eșantion de 80 de subiecți, dintre care 50% bărbați și 50% femei,
cu vârste cuprinse în intervalul 18 – 36 de ani, media de vârstă a eșantionului fiind de 22,61 ani iar
abaterea standard 3, 88. Dintre participanți 50% sunt fumători și 50% sunt nefumători. Toți participanții
la această cercetare sunt studenți sau absolvenți de studii superioare. Toate persoanele testate au
participat în mod voluntar la această cercetare, fiind informați asupra scopului acestei cerccetări.
În cadrul acestei cercetări, au fost considerate fumătoare toate persoanele care fumează în
prezent cel puțin o țigară pe zi, cu condiția ca persoanele să fumeze zilnic și să fie fumătoare de cel
puțin două luni de zile. Ace ste date au fost colectate prin intermediul unui chestionar, participanții fiind
rugați să precizeze numărul aproximativ de țigări consumate zilnic și vârsta de la care au început să
fumeze.
Metode
În cadrul cercetării de față toți participanții au fost testați cu următoarele probe: IPIP -50,

13 Rosenberg – stima de sine globală, Sentimentul de Coerență și Auto -monitorizare.
Chestionarul IPIP -50 (International Personality Item Pool), a fost dezvoltat de Goldberg,1996
și urmărește evaluarea personalității di n perspectiva celor cinci dimensiuni sau superfactori conform
modelului propus de Costa și McCrae, (1992). Aceste dimensiuni sunt: extraversie, neuroticism,
agreabilitate, conștiinciozitate și deschidere. Chestionarul cuprinde un număr de 50 de itemi, form ulați
sub forma de afirmații. Pentru fiecare dintre aceste afirmații subiectul trebuia să aleagă un răspuns din
cinci posibile: “dezacord total”, “dezacord”, “nici acord nici dezacord”, “acord” sau “acord total”.
Răspunsurile au fost cotate pe o scală Like rt de la 1 la 5. Din totalul celor 50 de afirmații, 24 sunt itemi
inversați. Pentru a se obține scorul total al fiecărui factor se însumează scorurile itemilor aferenți
acestora. Astfel se obține un scor pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni. Instrum entul are o
consistență internă bună, coeficientul alpha Cronbach având valori cuprinse între .73 (deschidere) și .84
(extraversiune).
Nivelul stimei de sine globale a participanților a fost evaluat prin intermediul chestionarului
dezvoltat de Rosenberg, (1965). Acest chestionar curpinde un număr de 10 itemi sub formă de
afirmații. Participanții au patru variante de răspuns : “acord total”, “acord”, “dezacord” și “dezacord
total”. Răspusurile participanților sunt cotate pe o scală de tip Likert de la 1 la 4 , itemii 1, 3, 4, 7, și 10
fiind intemi inversați. Scorul final se obține prin însumarea scorurilor aferente fiecărui item. În funcție
de scorul obținut, participanții sunt încadrați în una din cele cinci clase: clasa I scor mai mic de 26 de
puncte, clasa II scoruri între 27 și 30 de puncte, clasa III scoruri între 31 și 34 de puncte, clasa IV
socruri între 35 și 38 de puncte și clasa V scoruri mai mari sau egale cu 39 de puncte. Scorurile mici
indică o stimă de sine scăzută, ceea ce indică faptul că persoa na are încredere mică în propriile abilitați
și capacități, iar cotele mari indică o persoană cu o stimă de sine ridicată, semnificând faptul că
persoana are încredere în propriile forțe și capacități, considerându -se cel puțin la fel de valoroasă ca și
ceilalți. Instrumentul are o consistență internă bună, coeficientul alpha Cronbach având valoare .88.
Scala Sentimentului de Coerență, (Sence of Coherence Questionnair), a fost elaborată de
Antonovsky, 1987 și își propune să evalueze convingerile generale a le oamenilor în legătură cu viața,
oamenii și propria persoană. Chestioanarul conține 29 de afirmații, la care se poate răspunde prin
intermediul unei scale de tip Likert, cu 7 puncte, unde 1 semnifică “nicodată nu am acest sentiment, iar
7 “întotdeauna am acest sentiment”. Din totalul celor 29 de itemi, 23 sunt itemi inversați. Scorul pentru
fiecare dintre cele trei dimensiuni se obține prin insumarea itemilor aferenti dimensiunii respective.
Cotele ridicate la fiecare din cele 3 dimensiuni arată un nivel crescut al inteligibilității, semnificației și

14 flexibilității, indicând faptul că subiectul manifestă un sentiment de coerența ridicat, ceea ce se poate
traduce prin faptul că persoana crede în predicitibilitatea propriei vieți, prezintă o imagine de ansam blu
pozitivă asupra vieții și este mulțumită cu propria viață. O cotă mică indică contrariul, persoana
consideră că are un control mai scăzut asupra propriei vieți, are o imagine de ansamblu asupra vieții
mai degrabă negativă și este mai puțin satisfăcută de propria viață.
Chestionarul prezint ă o consistență intern ă bună, având următorii coeficienți alpha Cronbach:
pentru dimensiunea flexibilitate .76, pentru dimensiunea semnificație .77, pentru dimensiunea
inteligibilitate .82.
Nivelul auto -monitorizări i a fost evaluat în cadrul acestei cercetări prin intermediul
chestionarului realizat de M. Snyder, (1974). Chestionarul conține 25 de afirmații, răspunsurile fiind
date pe o scală dihotmică “da -nu”. Pentru itemii 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 15, 16, 18, 19, 24 și 25
răspunsurile semnificative sunt “da”. Pentru itemii 1, 3, 4, 12, 14, 17, 20, 21, 22 și 23 răspunsul
semnificativ este “nu”. De fiecare dată când subiectul oferă un răspuns în acord cu raspunsul
semnificativ se acordă 1 punct. În cazul în care răspunsul este diferit se acordă 0 puncte. Scorul total se
obține prin însumarea punctelor obținute la fiecare item.
Un scor ridicat indică faptul că persona se auto -monitorizează în cadrul interacțiunii cu ceilalți
manifestând predispoziția de a da răspu nsuri dezirabile în raport cu indicii situaționali. Un scor scăzut
indică o auto -monitorizare redusă, în interacțiunile sociale acestea exprimându -se natural, fără a
manifesta predispoziția spre oferirea de răspunsuri dezirabile. Valoarea coeficientului al pha Cronbach
este de .72.
În cadrul testării s -a aplicat și un chestionar nestandardizat, cu scopul de a obține informații
demografice dar și legate de unele variabile cum ar fi numărul de țigări consumate, vârsta la care au
început să fumeze, preponderen ța anturajului în funcție de numărul fumătorilor și al nefumătorilor,
numărul tentativelor de renunțare la fumat pe o perioadă de minim 24 de ore în ultimul an și dacă
fumătorii au intenția de a renunța la fumat în următoarele 30 de zile.

Procedura de lucru
Chestionarele au fost aplicate tuturor participanților în mod on -line, prin intermediul aplicației
Google Form, răspunsurile acestora fiind centralizate într -o formular Spreadsheet în cadrul aplicației
Google Drive. Fiecare probă a fost însoțită de un instructaj, acelaș i pentru toți participanții. Nu a existat
un timp minim de completare a chestionarelor, iar participanții au fost asigurați de confidențialitatea

15 datelor.

Rezultatele cercet ării
Datele obținute în cadrul cercetării de față, au fos t prelucrate și interpretate prin intermediul
programului SPSS versiunea 19 pentru sisteme de operare Windows. În cadrul acestei cercetări s -au
utilizat următoarele tehnici statistice :
 corelații r Bravais -Pearson, pentru identificarea corelațiilor dintre variabilele numerice cu o
formă a distribuției normală și simetrică.
 corelații Spearman rho pentru identificarea relațiilor dintre o variabilă ordinală și o variabilă
numerică.
 Testul t pentru eșantioane independente, pentru identificarea diferențelor dint re fumători și
nefumători cu privire la variabilele psihologice studiate.
 two -way ANOVA pentru identificarea interacțiunii dintre gen și statusul fumător/nefumător,
asupra variabilelor psihologice studiate.

Ipoteza 1: La nivelul lotului de fumatori, cu c at nivelul agreabilitatii este mai ridicat, cu atat numarul
de tigari fumate este mai mic.
Tabelul 1: Indici de corelație ai asocierii dintre fumat și agreabilitate.
5. Cate țigări
fumati pe zi? IPIP_Agreabilitate
Spearman's rho 5. Cate țigări fumati pe zi? Correlation Coefficient 1.000 -.323*
Sig. (1 -tailed) . .021
N 40 40
IPIP_Agreabilitate Correlation Coefficient -.323* 1.000
Sig. (1 -tailed) .021 .
N 40 40
Rezultatele indică existența unei corelații negative, semnificative statistic, r( 38)= -.32, p<.05, r2=.10.
Ipoteza se confirm ă, fumătorii obțin scoruri mai scăzute la dimeniunea agreabilitate o dat ă cu creșterea
numărului de țigări consumate.

Ipoteza 2: Exist ă diferențe semnificative între fumători și nefumători la nivelul agreabilită ții ca

16 dimens iune a personalității .
Tabel 2a: Valorile mediei și ale abaterii standard ale fumătorilor și nefumătorilor pentru
dimensiunea agreabilitate.
3. Sunteti fumător /
fumătoare? N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
IPIP_Agreabilitate fumător 40 36.90 5.472 .865
Nefumător 40 39.63 5.227 .826
Tabel 2 b: Indici de comparație între fumători și nefumători pe dimensiunea agreabilitate.
Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Differenc
e Std.
Error
Differenc
e 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
IPIP_Agrea
bilitate Equal variances
assumed .465 .497 –
2.278 78 .025 -2.725 1.196 -5.107 -.343
Equal variances
not assumed –
2.278 77.83
7 .025 -2.725 1.196 -5.107 -.343
Exist ă o diferență semnificativ ă statistic între mediile fumătorilor (m=36.90) și ale nefumătorilor
(m=39.63) în ceea ce privește agreabilitatea, t(78)= -2.28, p<.05 , r2=.06. Ipoteza de cercetare se
confirm ă, spre deosebire de nefumători , fumătorii obținând scoruri mai scăzute pe dimensiunea
agreabilitate a personalității .

Ipoteza 3: Comparativ cu nefumătorii , fumătorii au un nivel semnificativ mai crescut al
extraversiunii.
Tabel 3a: Valorile mediei și ale abaterii standard ale fumătorilor și nefumăt orilor pentru
dimensiunea extraversie.
3. Sunteti fumător /
fumătoare? N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
IPIP_Extraversiune fumător 40 32.15 9.341 1.477
Nefumător 40 28.90 8.028 1.269
Tabel 3b: Indici de comparație între fumători și nefumători pe dimensiunea extraversie.

17 Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (1 –
tailed) Mean
Differenc
e Std.
Error
Differenc
e 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
IPIP_Extrav
ersiune Equal var iances
assumed 1.262 .265 1.669 78 .04 3.250 1.948 -.627 7.127
Equal variances
not assumed 1.669 76.27
6 .04 3.250 1.948 -.629 7.129
Scorul mediu al fumătorilor pe dimensiunea extraversie este semnificativ mai mare decât cel al
nefumătorilor , t(78)=1,6 7, p<.05, r2=.03, m fumători =32.15; m nefumători = 28.90. În acest caz
ipoteza se confirm ă.

Ipoteza 4: Exist ă o corelație între dimensiunea extraversie a personalității și automonitorizare.
Tabel 4a: Valorile mediei și ale abaterii standard pentru extra versiune și automonitorizare.
Mean Std. Deviation N
IPIP_Extraversiune 30.53 8.807 80
Automonitorizare 11.54 4.213 80

Tabel 4 b: Indici de corelație ai asocierii dintre extraversiune și automonitorizare.
IPIP_Extraversiune Automonitorizare
IPIP_Ext raversiune Pearson Correlation 1 .511**
Sig. (2 -tailed) .000
N 80 80
Automonitorizare Pearson Correlation .511** 1
Sig. (2 -tailed) .000
N 80 80
Rezultatele indic ă o corelație pozitiv ă semnificativ ă între extraveriune și automonitorizare, r(78)= .511,
p<.01, r2=.26 Ipoteza se confirm ă, personele extraverte prezint ă valori crescute pe dimensiunea
automonitorizare.

Ipoteza 5: La nivelul lotului de fumatori, cu cat nivelul dimensiunii semnificatie a sentimentului de
coerenta este mai ridicat, cu ata t numarul de tigari fumate este mai mic.

18 Tabel 5 : Indici de corelație ai asocierii dintre fumat și dimeniunea semnificație a sentimentului
de coerență.
5. Cate țigări
fumati pe zi? SOC_Semnificatie
Spearman's rho 5. Cate țigări fumati pe zi? Correlation Coefficient 1.000 -.289*
Sig. (1 -tailed) . .035
N 40 40
SOC_Semnificatie Correlation Coefficient -.289* 1.000
Sig. (1 -tailed) .035 .
N 40 40
Indicatorii statistici arat ă o corelație negativ ă, semnificativ ă statistic între numărul de țigări fumate și
dimensiunea semnificație , r(38)= -.29, p<.05, r2=.08. Ipoteza se confirm ă, participanții fumătorii
prezint ă valori mai scăzute pe dimensiunea semnificație , odat ă cu creșterea numărului de țigări
consumate.

Ipoteza 6: Interacțiunea dintre gen și numărul de țigări fúmate are un efect asupra sentimentului
de coerență .
Tabelu 6a: Factorii între subiecți
Valoarea variabilei
etichetă N
Gen Feminin 19
Masculin 21
Numar țigări 1-15 țigări/zi 25
Peste 16 țigări/zi 15

Tabel ul 6b: Statistică desc riptivă
Variabilă dependentă: sentimentul de coerență

Gen Grupa de vârstă Media Abaterea
standard N
Feminin 1-15 țigări/zi 142.2 25.55 15
peste 16 țigări/zi 104.5 31.03 4
Total 134.2 30.29 19
Masculin 1-15 țigări/zi 149.4 17.07 10
peste 16 țigări /zi 146.09 22.11 11

19 Total 147.6 19.45 21
Total 1-15 țigări/zi 145.08 22.43 25
Peste 16 țigări/zi 135.00 30.29 15
Total 141.30 25.75 40

Tabelul 6c: Tabel sumar ANOVA 2X2 factorial

Sursa dispersiei SS df MS F p
Genul 4690.044 1 4690.044 8.641 .006
Fumat_hard_soft 3313.290 1 3313.290 6.104 .018
Gen*Fumat_hard_soft 2330.164 1 2330.164 4.293 .045
Eroare 19540.709 36 542.797
Total 824506.00 40
R patrat=.245 (R patrat ajustat=.182)

Grafic 6.1 – Reprezentare grafică în SPSS a interacț iunii dintre cei doi factori

Conform tabelului 6c, toti cei trei F sunt semnificativi statistic:
F1(1,36) = 8.64, p<.05, r2=.89

20 F2(1,36) = 6.10, p<.05, r2=.85
F3(1,36) = 4,29, p<.05, r2=.81
Prin urmare, datele sprijin ă ipoteza lansat ă conform căreia interacțiunea dintre gen și numărul de
țigări fumate are un efect asupra sentimentului de coerență . Conform graficulu 6.1, se observ ă că
subiecții de gen masculin au un sentiment mai crescut de coerența decât subiecții de gen feminin, atât
pentru categoria celor care fumeaz ă între 1 și 15 țigări pe zi, cât și acelor care fumeaz ă peste 16 țigări
pe zi.
Ipoteza 7 : Există o diferență între fumători și nefumători în ceea ce privește stima de sine.
Tabel 7a: Valorile mediei și ale abaterii standard ale fumătorilor și nefumătorilor pentru stima
de sine.
Group Statistics
3. Sunteti fumător /
fumătoare? N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Stima_sine fumător 40 30.18 5.178 .819
Nefumător 40 30.75 5.471 .865

Tabelul 7b:Indici de comparație între fumători și nefumători pe stima de sine.
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Differenc
e Std. Error
Differenc
e 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Uppe r
Stima_
sine Equal variances
assumed .011 .918 -.483 78 .631 -.575 1.191 -2.946 1.796
Equal variances
not assumed -.483 77.76
5 .631 -.575 1.191 -2.946 1.796
t(78)=.57, p>.05, m fumători = 30.18, m nefumători = 30.75, conform datelor obținute , nu exis tă
diferențăe statistic semnificative între mediile celor dou ă grupe. În concluzie ipoteza conform căreia
exist ă diferențe între fumători și nefumători în privința stime i de sine este infirmat ă.

Discuții
Ipoteza 1: La nivelul lotului de fumatori, cu ca t nivelul agreabilitatii este mai ridicat, cu atat numarul

21 de tigari fumate este mai mic.
Conform rezultatelor obținute în cadrul eșantionului testat și prezentate în cadrul secțiunii de
intrepretare cantitativă, există o corelație între fumat și dimensiu nea agreabilitate a personalității, în
sensul că fumătorii prezintă un nivel scăzut al agreabilității. Acest rezultat este în concordanță cu o
serie de cercetări pe aceeași temă, din literatura de specialitate, a căror rezultate au fost prezentate în
cadru l secțiuni introductive (Smith, 1970, apud Shadel și colab., 2004; și Smith, 1970, apud Terracino
și Costa jr., 2003 ).
Agreabilitatea ca dimensiune a personalității evaluează orientarea interpersonală, scorurile
scăzute indicând persoane egocentrice, osti le și intolerante. Astfel o posibilă explicație a corelației
dintre fumat și nivelul scăzut al agreabilității ar putea fi dată de faptul că aceste persoane în mare parte
nu simt nevoia de a primi aprobare din partea celorlalți pentru activitatea pe care o desfășoară.
Manifestând perdispoziția spre egocentrism, sunt mult mai predispuși să initieze și să continue
comportamentul de fumat în ciuda dezaprobării sociale și a efectelor pe care fumatul pasiv îl poate avea
asupra persoanelor din jurul lor.
Astfel există posibilitatea ca persoanele cu un nivel scăzut al agreabilității, să își mențină
statutul de fumătorii chiar și în situațiile în care acest comportament este dezaprobat la nivel social.

Ipoteza 2: Exist ă diferențe semnificative între fumători și nefumători la nivelul agreabilității ca
dimensiune a personalității .
În cadrul primei ipoteze de cercetare, s -a urmărit surprinderea relației dintre fumat și agreabilitate, iar
analiza cantitativă a rezltatelor obținute pe eșantionul testat, a relevat prezen ța unei corelații între fumat
și un nivle scăzut al agreabilității. Î n cadrul celei de a doua ipoteze s -a realizat o comparație între
fumători și nefumători în privința aceleași dimensiuni a personalității , agreabilitatea. Conform datelor
obținute , nefumăt orii din cadrul eșantionului testat obțin scoruri mai bun e pe dimensiunea agreabilitate
față de fumători . Conform descrierii realizate de Costa și McCrae, (1992), a dimensiunii agreabilitate și
luând în considerare rezultatele obținute în cadrul eșantionul ui, se poate presupune c ă în general spre
deosebire de fumători , nefumători sunt mai altruiști , manifest ă un comportament mai cooperant și
simpatetic față de cei din jur. Acesti a sunt mai preocupați de semenii lor, fiind mai sensibili la nevoile
altora.
Persoanele agreabile, altruiste și atente cu cei din jur, pot prezenta o rezistență la inițierea
fumatului, sau sunt mai predispuse s ă renunțe la acest obicei în cazul în care a fost inițiat , în condițiile

22 în care la nivelul societății sau al grupului de referință , fumatul este dezaprobat. Și astfel numărul
fumătorilor ce prezint ă scouri ridicate pe dimensiunea agreabilitate este mai mic. Aceasta este însă doar
o supoziție ce încearc ă să explice diferența dintre fumători și nefumători în ceea ce privește
dimensiunea agreabilitate, designul acestui studiu nepermițând surprinderea unor elemete de
cauzalitate.

Ipoteza 3: Comparativ cu nefumătorii , fumătorii au un nivel semnificativ mai crescut al extraversiunii.
Dintre dimensiunile de personalitate pe care l iteratura de specialitate le -a analizat în relația cu
fumatul, extraversia este cea mai controversat ă. Exist ă o serie de studii care atest ă existența unor
diferențe între fumători și nefumători în ceea ce privește extraversia, însă anumite cercetări precum cea
realizat ă de Shadel și cola., (2004), nu surprind existența unor astfel de diferențe semnificative între
persoanele care fumeaz ă și cele care nu prezint ă acest obicei.
În cadrul acestei cercetării , rezultatele obținute pe eșantionul testat indic ă existența unei
diferențe semnificative statistic între fumători și nefumători în ceea ce privește extraversia. Fumătorii
având valori mai ridicate pe acesta dimensiune în comparație cu nefumătorii . Conform lui Costa și
McCrae, apud, Zhao și Seibert, (2006), p ersoanele extraverte sunt orientate spre exterior, sociabile,
energice, agreeaz ă compania oamenilor și a grupurilor mari și sunt predispuse spre căutarea excitației și
a stimulării și sunt mai impulsivi. Astfel pornind de la descrierea extraversiei ca dime nsiune a
personalității și de la analiza literaturii de specialitate, o posibil ă explicație , asupra diferenței dintre
fumători și nefumători în privința extraversiunii, ar putea consta în faptul c ă persoanele extraverte tind
să se apuce de fumat în căutare a stimulării . O astfel de ipotez ă fiind lansat ă și de Terraccino și Costa jr.,
(2003), aceștia în urma unui studiu pe 1638 de persoane realizat între anii 1989 și 2002, concluzionând
că exist ă o corelație semnificativ ă între fumat și fațeta căutarea excita ției a dimensiunii extraversie.
Chiar dac ă literatura de specialitate ofer ă rezultate contradictorii în ceea ce privește legătura dintre
fumat și factorii de personalitate, atunci când apar diferențe între nefumători și fumători , aceștia din
urmă tind s ă aibă scoruri mai ridicate pe dimensiunea extraversie.
O posibil ă influență asupra persoanelor extraverte, în inițierea și menținerea obiceiului de a
fuma, o deține și mediul social, prin modul în care acesta se raporteaza la fumat. Într-o societate în care
fumatul este acceptat și nu tolerat sau denigrat, persoanele extraverte care sunt înconjurate de un mediu
predominant format din fumători pot fi mult mai predispuse la inițierea acestui comportament și la
menținerea lui. Acest ă posibilitate se reflect ă și din chestionarul aplicat persoanelor testate, fumătorii

23 fiind înconjurați preponderent de un anturaj în care numărul fumătorilor este majoritar sau cel putin
egal cu cel al nefumătorilor .

Ipoteza 4: Exist ă o corelație între dimensiunea extraversie a personalității și automonitorizare.
Rezultatele obținute în cadrul eșantionului testat confirm ă ipoteza de cercetare, persoanele cu un
nivel ridicat al extraversiunii prezint ă scoruri ridicate și pe dimensiunea auto -monitorizare.
Ca variabil ă psihologic ă, auto-monitorizarea se refer ă la modul în care oamenii realizeaz ă un
management al impresiei pri n monitorizarea comportamentului verbal și non -verbal. Astfel persoanele
cu un nivle ridicat al auto -monitorizării tind s ă manifeste comportamente dezirabile fii nd foarte
receptivi la indicii situaționali . Aceste persoane încearc ă să se plieze tot timpul pe situație , fiind atenți
la impresiile pe care le creează .
Luând în considerare corelația dintre extraversie și auto -moniotorizare putem emite supoziția că
acestă din urm ă variabil ă de personalitate poate avea o influență asupara menținerii sau inițierii
fumatului sub influența anumitor factori de natur ă social ă. Un posibil mecanism explicativ pentru
aceast ă supoziție ar fi acela conform căruia persoanel e extrav erte, orientate spre căutarea senzației și
spre ceilalți și care prezint ă un nivel ridicat de auto -monitorizare, în condițiile în care aparțin unui grup
social ce favorizeaz ă fumatul, din dorința de auto -promovare și de ajustare a comportamentului pentru
a se plia pe imperativele situației vor fi mai predispuse s ă adopte fumatul.

Ipoteza 5: La nivelul lotului de fumatori, cu cat nivelul dimensiunii semnificatie a sentimentului de
coerenta este mai ridicat, cu atat numarul de tigari fumate este mai mic.
Sentimentul de coerență face referire la orientarea globală a persoanei, investigând -o pe acesta
sub aspectul a trei dimensiuni. Semnificația este una dintre aceste dimensiuni și desemnează aspectul
motivațional, (Antonovsky, apud Gajdosova și colab., 2009 ). Conform lui Antonovsky, scorurile mici
în cadrul acestei dimensiuni indică o oarecare stare de nemulțumire sau lipsă de satisfacție cu propria
viață, o privire de ansamblu asupra vieții mai degrabă pesimistă decât optimistă. În această situație
fumatul poate să apară ca mecanism de coping, pentru reducerea anxietății și frustrării, după cum
indică și rezultatele obținute de (Bacikova, 2007 apud Gajdosova și colab., 2009). Cu toate acestea
rezultatele obținute în cadrul eșantionului testat nu permit emite rea unei concluzii asupra stării de
fericire a eșantionului de fumători testat.
Motivul pentru care semnificația ca dimensiune a sentimentului de coerență, ar putea fi pusă în

24 legătură cu obiceiul de a fuma, constă în aspectul său motivațional. Fiind o d imensiune motivațională,
semnificația indică raportarea persoanei la propriile scopuri, modul în care acesta găsește semnificativă
realizarea unei anumite conduite. Ceea ce aduce în discuție capacitatea persoanei de a lua în
considerare avantajele imediate ale fumatului în comparație cu riscurile la care acesta se expune pe
termen lung. Asfel corelația, dintre scorurile mici pe dimensiunea semnificație și fumat, ar putea avea
ca posibilă explicație predispozitia fumătorilor de a subevalua consecințele pe te rmen lung și de a
supraevalua câștigul prezent.
În literatura de specialitate Glanz și colab., 2005 apud Gajdosova și colab., (2009), consideră că
dimeniunile sentimentului de coerență sunt un puternic predictor al fumatului.

Ipoteza 6 : Interacțiunea dintre gen și numărul de țigări fumate are un efect asupra sentimentului de
coerență .
Un alt a spect investiga t în cadrul lucrării de față a vizat surprinderea efectului avut de
interacțiunea dintre gen și tipul de fumător , (fumător soft sub 15 țigări pe zi și fumător hard pest 16
țigări pe zi ), asupra sentimentului de coerență , dat fiind faptul c ă în literatura de specialitate deși nu în
acord unanim, sentimentul de coerență este privit ca un bun predictor al fumatului.
Sentimentul de coerență, vizează orien tarea globală a persoanei asupra vieții, modul în care
aceasta și -a format o imagine mai mult sau mai puțin coerentă asupra lumii în care acesta trăiește. Un
nivle ridicat al sentimentului de coerență caracterizează persoanele ce consiederă că totul are lo gică și
semnificație, că viața este predictibilă, că posedă resursele necesare de coping în situații dificile, sunt
mulțumite, fericite și găsesc plină de semnifcație participarea lor activă în difieritele situații ale vieții.
Valorile scăzute indică pesim ism, inacceptare, capacitate limitată de coping, nemulțumire față de
propria viață.
Rezultatele obținute pe eșantionul testat, susțin ipoteza de cercetare, în sensul c ă interac țiunea
dintre gen și numărul de țigări fumate are un efect asupra sentimentului de coerență . În urma graficului
obținut s-a putut observa c ă subiecții de gen masculin, prezint ă unu nivel mai crescut al sentimentului
de coerență decât participanții de gen feminin, atât pentru categoria fumătorilor care fumeaz ă între 1 și
15 țigări pe zi cât și pentru categoria fumătorilor ce consum ă peste 16 țigări pe zi. Luând în cosiderare
faptul că barbații fumători indiferent de categoria în care se află (fumători hard sau soft), prezintă valori
mai ridicate ale sentimentului de coerență decât part icipantele de gen feminin, se poate presupune că
sentimentul de coerență influențează într -o mai mică masură numarul de țigări consumate în randul

25 presoanelor de gen masculin.
Însă conform aceluiași grafic, femeile fumătoare ce consumă mai mult de 16 țigă ri pe zi
prezinta un nivel mai scăzut al sentimentului de coerență față de femeile fumătoare ce consuma sub 15
țigări pe zi, tendința păstrându -se și în cazul participanților de gen masculin dar cu o diferență mult mai
mică.
Aceste rezultate sugerează fap tul ca persoanele de gen feminin al căror sentiment de coerență
este mai scăzut, tind să consume o cantitate mai mare de țigări pe zi, spre deosebire de femeile
fumătoare ce prezintă un sentiment de coerență ridicat.
Întrucât valorile scăzute ale sentimen tului de coerență indică o stare de nefericire, pesimism,
nemulțumire, iar persoanele cu valori mai scăzute tind să consume o cantitate mai mare de țigări, se
poate presupune că fumatul reprezintă în acest caz un mecanism de comping la stres. O serie de
cercetări precum cea realizată de E., K., Sarenmalm, M., Browall, L., O., Persson, J., F., Dickson și F.,
G., Johansson, (2013), indică faptul că sentimentul de coerență este un predictor atât al nivelului de
stres cât și al modului de coping la stres. Un se ntiment de coerență scăzut, în cazul femeilor este adesea
asociat cu utilizarea unor strategii restrânse de coping, manifestate în general prin exprimarea emoțiilor
și prin căutarea suportului social și mult mai rar prin acceptarea situației (E., K., Saren malm, si colab.,
2013). De asemena în urma unui studiu realizat de R., R., Brougham, C., M., Zail, C., M., Mendoza și
J., R., Miller, (2009 ), pe un eșantion de studenți în ceea ce privește factorii de stres și mecanismele de
coping, rezultă faptul că perso anele de sex feminin prezintă un nivel mai ridicat de stres per ansamblu
decât persoanele de sex masculin și sunt mai predispuse sa utilizeze self-punishment ca mecanism de
copig la stres. Astfel diferențele observate în interacțiunea dintre gen și tipul d e fumător în legătură cu
nivelul sentimentului de coerență, ar putea fi explicate pe baza supoziției că participantele de sex
feminin, cu valori mai mici ale sentimetului de coerență consumă mai multe țigări ca mecanism de
coping la stres.
Acesta însă es te doar o posibilă intrepreatare, deoarece studiul de față nu a cules informații
referitoare la nivelul de stres al persoanelor participante, sau a mecanismelor de coping a acestora.

Ipoteza 7: Există o diferență între fumători și nefumători în ceea ce pr ivește stima de sine.
În urma comparației realizate între grupul de fumători și cel de nefumători în privința stimei de
sine, în cazul eșantionului testat, nu s -au identificat diferențe semnificative statistic între mediile celor
două grupuri. Astfel stim a de sine globală nu poate fi considerată un criteriu de diferențiere între

26 fumători și nefumători.
Rezultatele din literatura de specialitate, ce au studiat modul în care stima de sine diferă în cazul
fumătorilor față de cel al nefumătorilor, sunt incon secvente. Unele studii precum cel realizat de
Veselska și colab., 2007, apud., Gajdosova și colab. (2009), consideră că un nivel scăzut al stimei de
sine constituie un factor de risc predispunând tinerii la comportamente cu risc crescut precum fumatul,
consumul de alcool și drogrui. Pe de altă parte studii precum cele realizate de Carvajal și colab., 2000,
apud Gajdosova și colab. (2009), nu au identificat stima de sine ca factor de risc în inițierea și
menținerea fumatului.
În cazul cercetării de față rez ultatele ar putea fi influențate de faptul că toți participanții sunt
studenți, ceea ce ar duce la o creștere a probabilității ca aceștia să dețină un statut socio -economic
satisfăcător și implicit o stimă de sine ridicată.

Limitele studiului și directi i viitoare de cercetare
O primă limită a acestui studiu este legată de vârsta participanților, vârsta minimă fiind 18 ani
iar vârsta maximă de 36 de, astfel întreg lotul testat încadrându -se din punct de vedere al psihologiei
vârstelor în perioada tinereț ii, astfel rezultatele obținute nu pot fi extrapolate la alte categorii de vârstă,
(Șchiopu, U., Verza, E., 1997 apud Munteanu, A., 2009).
O altă limită a studiului ce împiedică generalizarea rezultatelor, se datorează nivelului
educațional al persoanelor testate, aceștia fiind studenți în ciclurile de licență sau masterat, astfel
rezultatele nu pot fi extrapolate către alte categorii de populație cu un nivel educațional diferit.
Însăși mărimea eșantionului constituie o limită a acestui studiu, eșantionul cuprinzând un număr
de 80 de participanți dar datorită desingului cerecetării aceștia au fost repartizați în patru grupe
(conform genului și statutului de fumător/nefumător) a câte 20 de participanti, reducându -se astfel
puterea statistică a cercetării.
În privința insturmentelor utilizate, o limitare a acestui studiu survine în urma utilizării
chestionarului IPIP – 50, pentru evaluarea dimensiunilor de personalitate. Acest instrument oferă
informații doar asupra celor cinci factori ai personalității, făr ă însă a evalua și fațetele acestora. Prin
utlizarea unor instumente ce evaluează și fațetele superfactorilor s -ar fi putut îmbunătății acuratețea
cercetării prin corelarea acestora cu obiceiul fumatului.
De asemnea în cadrul acestui studiu au fost utliza te doar instrumente de tip self -report, acestea
constituind o limită a studiului datorită riscului crescut de apariție a unor biasari, ca urmare a tendinței

27 participanților de a furniza răspunsuri dezirabile din punct de vedere social.
Pornind de la acest e limite ale studiului de față, recomandările pentru studiile viitoare pe această
temă cuprind extinderea segmentului de vârstă, diversificarea nivelului educațional și profesional al
eșantionului, utilizarea unui eșantion mai mare pentru a crește puterea statistică, utilizarea unor
instrumente ce surprind atît factorii de personalitate cât și fațetele acestora, precum și utlizarea unor
teste proiective precum Testul Arborelui în evaluarea personalității participanților.
De asemenea se recomandă introducere a unor noi variabile psihologice precum: Locus of control,
reziliență, mecanisme de coping, precum și studierea rolului factorilor sociali în inhibarea sau
facilitarea inițierii și menținerii comportamentului de a fuma.

Concluzii finale și implicații practice
Obiectivul acestui studiu a fost acela de a identifica diferențele dintre fumători și nefumători în
ceea ce privește structura de personalitate și modul în care acestea influențează atracția sau rejecția
acestui viciu.
În urma rezultatelor obțin ute și având în vedere limitele acestui studiu, se pot desprinde următoarele
concluzii:
– fumătorii din eșantionul testat prezintă un nivel scăzut al agreabilității, aceasta indicând o nevoie
redusă de apropbare din partea celorlalti și un nivle ridicat de egocentrism ce îi poate determina să
mențină comportamentul de a fuma și în situația în care acesta nu este aprobat de cei din jurul său.
– spre deosebire de fumători, nefumători prezintă un nivel mai ridicat al agreabilității
– în comparație cu nefumăto rii, fumătorii prezintă un nivel mai ridicat al extraversiunii, caracteristicile
definitorii ale acesteia , sociabilitatea și căutarea senzației, putând constitui factori de risc în inițierea și
menținerea fumatului, în situația în care grupul de referință prezintă o atitudine favorabilă față de
fumat.
– auto-monitorizarea corelează pozitiv și semnificativ stiatistic cu extraversia , fapt ce accentuează riscul
ca persoanele extraverte ce aparțin unui grup de fumători să împărtășească acest comportament,
datorită faptului ca un nivel ridicat al auto -monitorizării predispune presoana la un comportament
consonant cu cel al grupului.
– un nivel scăzut al semnificației ca dimensiune a sentimentului de coerență corelează cu fumatul,
fumătorii având valor scăzute î n cadrul acestei dimensiuni.
– sentimentul de coerență, văzut ca orientare globală asupra vieții, este influențat de interacțiunea dintre

28 gen și tipul de fumător (hard /soft), participanții de sex masculin având valori mai ridicate ale
sentimentului de coe rență față de participanții de gen feminin, atât în cazul fumătorilor hard cât și a
celor soft, ambele genuri consumând mai multe țigări în cazul unui sentiment de coerență scăzut.
– în cadrul acestui studiu, stima de sine nu a putut fi identificată ca fac tor de diferențiere între fumători
și nefumători, neexistând diferențe semnificative statistic între valorile mediilor celor două grupe.
Rezultatele obținute au importanță în domeniul psihologiei perosnalității, pot constitui o bază de
plecare în elaborar ea unor studii mai complexe asupra structurii de personalitate a fumătorilor și
nefumătorilor și pot avea aplicabilitate în crearea unor metode terapeutice în vederea oferirii de suport
persoanelor ce doresc să renunțe la fumat.

29
Bibliog rafie
1. Anitei, M. (2010), Fundamentele psihologiei. București: Editura Universitară.
2. Bogathy, Z., Sulea, C. (2008), Manual de tehnici și abilități academice. Timișoara: Editura
Universității de Vest.
3. Brougham, R., R., Zail, M., C., Mendoza, M., C., Miller, R., J. (2009). Stress, sex diferencess,
and coping strategies among college students. Springer Science Business Media, 85 – 97.
4. Davier, von M., Rost, J. (nd.). Self Monitoring a clss variable?. Gasit la adresa:
http://gandalf.ipn.uni -kiel.de/aktuell/buech er/rostbuch/c28.pdf la 07 iunie 2014.
5. Etter, J., F. (2010). Smoking and Cloninger’s Temperament and Character Inventory. Nicotine
and Tabacco Research, 12(9), 919 – 926.
6. Gajdosova, B., Orosova, O., Geckova, M., A., Tavel. P., Dijk, van P., J. (2009). Perso nality
dimensions, sense of coherence, and self -esteem as risk/protective factors for smoking among
university students. Studia psychologica, 2(3), 183 – 192.
7. Goldberg. L., R., Johnson, A., J., Eber, H., W., Hogan, R., Ashton, C., M., Cloninger, R., C.,
Gough, H., G. (2006). The international personality item pool and the future of public -domain
personality measures. Journal of Research in Personality, 84 – 96.
8. Howitt, D., Cramer, D. (2010), Introducere în SPSS pentru psihologi. Iași: Editura Polirom.
9. Macs inga, I. (2003), Psihologia diferențială a personalității. Timișoara: Editura Mirton.
10. McCrae, R., R.,John, P., O. (1991), An introduction to the Five -Factor Model and its
applications. Gasit la adresa:
http://psych.colorado.edu/~carey/Courses/PSYC5112/Read ings/psnBig5_Mccrae03.pdf la 07
iunie 2014.
11. Munafo, M., R., Zetteler, I., J., Clark, T.G., (2007). Personality and smoking status – a meta –
analysis. Nicottine and Tabacco research, 9(3), 405 – 413.
12. Munteanu, A. (2004), Psihologia vârstelor adulte și ale se nectutii. Timișoara: Editura Eurobit.
13. Palos, R., Erdei, I., Sarbu, R. (2009), Abilități psihologice – ghid pentru profesor și student.
Timișoara: Editura Universității de Vest.
14. Sarenmalm, K., E., Browll, M., Persson, L., O., Dickson, J., F., Gaston -Johanss on, F. (2013).
Relationship of sense of coherence to stressful events, coping strategies, health status, and
quality of life inwomen with breast cancer . Wiley Online Library, 20 – 27.

30 15. Sava, A., F. (2011), Analiza datelor în cercetarea psihologică. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
16. Shadel, W,. G., Cervone, D., Niaura, R. și Abrams, D., B. (2004). Investigating the Big Five
Personality Factors and Smoking: Implications for Assessment. Journal of Psychopathology
and Behavioral Assessment, 26 (3), 185 – 191.
17. Terraccin o, A., Costa, P., T., jr. (2003). Smoking and the Five -Factor Model of personality.
Society for the Study of Addiction, 472-481.
18. Zhao, H.,Seibert, S. (2006). The big five personality dimensions and entrepreneurial status: A
meta -analytic review. Journal of Applied Psychology , 91(2): 259 -271.