ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HYGEIA SIBIU SPECIALIZAREA Asistență medicală generală PROIECT DE ABSOLVIRE ÎNDRUMĂTOR PROIECT: Maftei Liliana Petruța… [602077]
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HYGEIA
SIBIU
SPECIALIZAREA
Asistență medicală generală
PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
Maftei Liliana Petruța
ABSOLVENTĂ :
Teodora Bobeș
Sibiu
2015
ȘCOALA P OSTLICEALĂ SANITARĂ HYGEIA
SIBIU
SPECIALIZAREA
Asistenț ă medicală generală
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
EVENTRAȚ IE
ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
Maftei Liliana Petru ța
ABSOLVENTĂ :
Teodora Bobe ș
Sibiu
-2015 –
ARGUMENT
Am ales tema ,,Îngrijirea pacienților cu eventrație” din dorința de a ști mai multe despre
estetica corpului uman.
Eventrațiile sunt afecțiu ni care apar datorită slăbirii peretelui abdominal și se manifestă prin
ieșirea sub tegumente a organelor peritoneale, printr -o zonă considerată neherniară.
Intrebările importante la care îmi propun să formulez răspunsuri sunt :
– Care este rolul asistentului medical în îngrijirea pacienților cu eventrație?
– Care sunt necesităt ile pacienț ilor cu eventrație dar și a familiei pacientului?
– Care sunt necesitățile medicului chirurg și cum îl poate ajuta asistentul medical ?
– Care sunt necesitățile asistentilor medicali î n cadrul sectiei de chirurgie?
– Cum prevenim apariția eventrațiilor?
Prima parte a lucrarii atinge date generale despre boala, acestea fiind urmatoarele: noțiuni
despre anatomia și fiziologia aparatului afecta t; prezentarea teoretică a bolii: definiția, etiologia
si patogenia; diagnosticul clinic, paraclinc si diferențial; evoluția și prognosticul; tratamentul
igieno -dietetic, medical si chirurgical; î ngrijiri generale (supravegherea pacientului din
momentul i nternării până la externare și efectuarea tehnicilor impuse de afecțiune); internarea
pacientului în spital; asigurarea condițiilor de spitalizare (pregătirea patului și accesoriilor lui,
schimbarea lenjeriei de pat); asigurarea condițiilor igienice pacien ților internați (asigurarea
igienei personale, corporale și vestimentare a pacientului, efectuarea toaletei generale și pe
regiuni a pacientului imobilizat, observarea poziției pacientului, schimbarea poziției și
imobilizarea pacientului, captarea eliminar ilor); supravegherea funcțiilor vitale și vegetative;
alimentația bolnavului; administrarea medicamentelor și hidratarea organismului; recoltarea
produselor biologice și patologice; pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de
afecțiune; pregă tirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii; educație pentru sănătate
(profilaxia bolii), externarea pacientului.
A doua parte numita partea speciala cuprinde ingrijiri specifice, prezentarea a trei cazuri
de boală, concluzii, evaluarea f inală, concluzii generale si bibliografia.
Partea teoretică am structurat -o astfel încât să pună în valoare scopul și obiectivele
proiectului, problemele practice soluționate, perspectiva personală a candidat: [anonimizat], precum și ut ilitatea practic – aplicativa a soluțiilor găsite de absolvent.
In partea finală gasim concluzii asupra lucrării, recomandări si contribuția personală
pentru îngrijirea pacienților.
In aceasta lucrare nu am reusit sa includ protecția s ănătății populației si studiul
comparativ spre cunoasterea:
a) activitatii de cercetare științifică, inovare și transfer tehnologic.
b) activitatii spitalicesti/clinică de profil larg și specializat, inclusiv comercială prin prestarea de
servicii medicale în cadrul asigurării obligatorii si de asistență medicală în conformitate cu
Programul Unic, asigurărilor medicale facultative, precum și contra plată.
c) activitatii organizator -metodică și consultativă, de diagnostic și tratament în regim de
ambulatoriu : de tipul asistenței medicale specializate prin prestare de servicii medicale în cadrul
asigurărilor obligatorii de asistență medicală în conformitate cu Programul Unic, asigurărilor
medicale facultative, precum și contra plată.
d) alte activități de asis tență medico -socială (tip nursing), economico financiară în domeniul
medico -sanitar; de instruire în domeniile neurologiei și neurochirurgiei;
,,Scopul final al îngrijirii bolnavului este vindecarea lui!’’
C. Mozes
Cuprins
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
PARTEA TEORETICĂ
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 2
ABORDĂRI MEDICALE PRIVIND EVENTRAȚIILE ………………………….. …………………….. 2
1.1 Introducere. Istoric chirurgical ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
1.2 Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
1.3 Etiopatogenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.4 Anatomo -patologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
1.5 Clasificarea eventrațiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
1.6 Tablou clinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
1.7 Tratamentul eventrațiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
NURSINGUL EVENTRAȚIILOR ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
2.1 Cele mai importante proceduri de nursing ………………………….. ………………………….. ….. 16
2.2 Obiectivele îngrijirii în perioada preoperatorie ………………………….. ……………………….. 18
2.2.1 Obiective specifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 18
2.2.2. Principii de îngrijire ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 18
2.3 Pregătirea preoperatorie din ziua operației ………………………….. ………………………….. …. 21
2.4 Pregătirea operatorie specială ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
2.5 Pregătirea preoperatorie de urgență ………………………….. ………………………….. …………… 23
2.6 Îngrijirea intraoperatorie ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
2.7 Supravegherea și îngrijirea postoperatorie ………………………….. ………………………….. …. 27
PARTEA P RACTICĂ
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
PARTEA SPECIALĂ -PREZENTARE CAZURI ………………………….. ………………………….. …. 30
3.1 Cazul numărul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 30
3.2. Cazul numărul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 40
3.3 Cazul numărul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 51
Capitolul IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 63
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 63
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 64
– 2 –
CAPITOLUL I
ABORDĂRI MEDICALE PRIVIND EVENTRAȚIILE
1.1 Introducere. Istoric chirurgical
Eventrațiile reprezintă exteriorizarea unui viscer abdominal acoperit de peritoneu parietal,
sub tegumente, printr -un defect musculo -aponevrotic dobândit (post -traumatic sau postoperator).
Eventrațiile sunt afecțiuni care apar dator ită slăbirii peretelui abdominal și se manifestă prin
ieșirea sub tegumente a organelor peritoneale, printr -o zonă considerată neherniară.
Rata de incidență este din ce în ce mai crescută, fiind asociate cu o scădere a calitații
vieții și cu costuri socio -economice crescute.
Potrivit lui Quenu, eventrația adevarată era cea provocată de sarcină; ceea ce numim
eventrație abdominală postoperatorie astăzi se găsește sub denumirea de “hernie incizională”.
Acest concept a fost dezvoltat la sfârșitul secolului 1 9 – începutul secolului 20, când numărul de
eventrații postoperatorii a crescut și, în același timp, tehnicile chirurgicale s -au dezvoltat și
multiplicat. Demars și Marx sunt considerați primii care au realizat o abdominoplastie în anul
1890.
De atunci, cazurile au devenit din ce în ce mai numeroase în Europa, mai ales în Franța și
Germania. La Congresul Francez de Chirurgie din 1905, Gaudet și Morestin au relatat închiderea
transversă a ombilicului în vindecarea herniilor mari, în combinație cu rezecția excesului de piele
și grăsime și păstrarea omblilicului. Alte articole au urmat, într -o succesiune foarte rapidă.
În anul 1956, Usher raporta utilizarea de meșe din polipropilenă în tratamentul
eventrațiilor și herniilor inghinale. Polipropilena este un p olimer cu proprietăți termoplastice
care, spre deosebire de nylon, nu absoarbe apa. În caz de infecție, drenajul și antibioterapia pot fi
suficiente.
În anul 1958, Wolstenholm introduce un alt tip de proteză sintetică, din poliester, acesta
fiind disponibi l atât sub formă de monofilament, cât și sub formă de polifilament.
Cel mai eficient și comod dintre procedeele plastice este protezarea textilă. Ambele tipuri
de grefe, atât cea tegumentară, cât și cea textilă se plasează cât mai profund, adiacent
periton eului sau mușchiului, în zone de toleranță biologică remarcabilă.
– 3 –
1.2 Definiție
Eventrația reprezintă protruzia sub tegument a viscerelor din cavitatea abdominală la
nivelul unei zone slabe apărute secundar unei intervenții chirurgicale laparotomice sau la nivelul
pătrunderii trocarelor folosite în chirurgia laparoscopică, fie în urma unor traumatisme prin
înțepare cu obiecte ascuțite.
Fig. 1. Eventrație abdominală
Eventrațiile sunt definite prin totalitatea protruziilor viscerale abdominale acoper ite de
peritoneu și tegument, prin zone neherniare, ceea ce reprezintă principala deosebire față de
hernii.
De asemenea, eventrația se deosebește de eviscerație, care este definită ca fiind ieșirea
viscerelor din abdomen printr -o soluție de continuitate p arietală, consecutivă unei plăgi
accidentale sau operatorii.
Eventrația se deosebește de hernie prin caracterul nesistematizat al breșei parietale și al
traiectului său. Pe de altă parte, ea nu se produce printr -o simplă dehiscență parietală, orificiul e i
reprezentând o adevărată pierdere de substanță musculo -aponevrotică, care implică particularități
în tratamentul chirurgical.
1.3 Etiopatogenie
Eventrațiile pot apărea în zona unei incizii chirurgicale anterioare. Ele pot varia în
dimensiuni, de la foarte mici, la foarte mari și complexe. Cel mai frecvent eventra țiile apar ca
– 4 –
urmare a solu țiilor de continuitate de -a lungul sau adiacente zonei de sutură a inciziei peretelui
abdominal sau a tensiunii asupra țesuturilor ca rezultat al suturii plăgii.
De cele mai multe ori eventra țiile apar ca urmare a tensiunii prea mari folosită la
închiderea inciziei abdominale. Proasta vindecare, edemul, desprinderea suturilor și, în final,
formarea eventra ției sunt rezultatul acestei tensiuni.
Eventrațiile postop eratorii au o frecvență relativ redusă în prezența unei evoluții
postoperatorii precoce favorabilă, dar frecvența crește atunci când evoluția postoperatorie locală
este complicată prin supurație.
Eventra țiile pot apărea imediat după o opera ție abdominală sau în orice moment în timp
după aceasta. De cele mai multe ori devin evidente la 2 ani sau mai pu țin de la opera ția ini țială,
odată formate ele crescând în dimensiuni și devenind mai simptomatice.
Inițial, o protruzie poate să nu fie evidentă la locul her nierii și durerea poate fi unicul
simptom precoce.
Ca și în cazul herniilor, eventrațiile pot fi localizate la nivelul peretelui abdominal
anterior, al peretelui dorsal, planșeului pelvian sau la nivelul diafragmului. Cele mai frecvente
localizări fiind l a nivelul peretelui abdominal anterior, sunt considerate prototipuri de descriere
ale eventrațiilor.
Aceste hernii se prezintă ca o “umflătură” sau protruzie, la sau aproape de zona unei
cicatrici chirurgicale. De și cel mai frecvent apar de -a lungul liniei mediane, practic orice opera ție
abdominală anterioară poate ulterior dezvolta o eventra ție (chirurgie intestinală, chirurgie
vasculară, chiar și incizii mici, apendicectomie, laparoscopie).
Dimensiunea defectului herniar este un parametru important: event rații mai mici de 4 cm
au un risc de recidivă cu mult mai mic decât eventra ții cu dimensiuni mai mari.
Sunt mai multe categorii de factori care influențează negativ procesul de cicatrizare al
plăgii operatorii:
a) Factori care țin de actul chirurgical (fa ctori locali):
supurația plăgii – este factorul cel mai frecvent incriminat, apare prin nerespectarea
regulilor de asepsie, hemostaza deficitară cu formarea unui hematom subcutanat care se
infectează secundar sau datorită naturii septice a afecțiunii chiru rgicale (peritonita,
chirurgie recto -colică);
tipul de laparotomie – cele oblice și verticale paramediane dau cel mai ridicat procent de
eventrații prin interesarea inervației, secțiunii planurilor anatomice și dezorganizarea
liniilor de forță. În laparoto miile subombilicale apariția eventrațiilor este favorizată de
absența foiței posterioare a tecii drepților și de presiunea intraabdominală crescută la
acest nivel;
– 5 –
complicații postoperatorii imediate („minore”) – ca retenția acută de urină, ileusul
paralit ic, vărsăturile, tusea etc. – cresc presiunea intraabdominală, punând sutura planului
aponevrotic în tensiune.
b) Factori postoperatorii
O presiune intraabdominală crescută poate fi cauzată de:
distensie viscerală (intestinală);
eforturi repetate de vom ă, necontrolată prin aspirație nazogastrică;
tuse cronică;
constipare
c) Factorii care țin de fondul biologic al bolnavului (factori generali ):
Ca factori de risc în apariția eventrației postoperatorii pot fi considera ți:
vârsta înaintată;
bolile consumpt ive (cu hipoproteinemie, anemie) ;
eforturile fizice mari sau mici și repetate (tuse sau defecație);
afecțiuni metabolice cum ar fi obezitatea, insuficiența renală, diabetul, deficitul de proteine, de
factori ai coagulării și de vitamina C provoacă o incap acitate de vindecare a rănii;
reducerea perfuziei sangvine la locul inciziei, ca urmare a aterosclerozei sau diabetului, scăzând
astfel oxigenarea și nutriția țesuturilor;
defecte în metabolismul colagenului, având în vedere rolul esențial al acestuia în f ormarea unei
cicatrici puternice. Dacă ne însușim ideea că hernia ar fi o boală de colagen caracterizată prin
tulburări apărute fie în sinteza colagenului, fie în etapa de colagenoliză și care se manifestă
localizat sau generalizat, ne explicam apariția de fectelor parietale abdominale și mai ales
recidiva lor. Pentru aceasta se impune substituția sau întărirea elementelor aponevrotice la
nivelul acestor defecte;
fumatul;
steroizi, agenți chimioterapici.
1.4 Anatomo -patologie
Se descriu următoarele elemen te:
1. Orificiul aponevrotic
Se găsește de regulă pe linia cicatricei cutanate. Unele eventrații au mai multe orificii.
Orificiul poate să fie mic (1 -5 cm) sau larg (20 -30 cm), dar volumul și gravitatea eventrației nu
sunt totdeauna dependente de mărime a orificiului.
– 6 –
2. Sacul de eventrație
Este format din peritoneul parietal îngroșat, fibrozat.
Poate fi unic sau multiplu.
Cel mai frecvent se găsește în țesutul celular subcutanat de care este clivabil, alteori aderă
intim la tegument sau poate să se infiltreze în straturile musculo -aponevrotice.
3. Conținutul sacului
Este format de obicei din marele epiploon, anse intestinale subțiri și, mai rar, elemente
care pot fi libere sau aderente la sac și între ele.
4. Tegumentul care acoperă sacul de ev entrație
Prezintă cicatricea operatorie, care poate avea aspect normal, cheloid sau poate prezenta
diverse leziuni: escoriații, eczeme, leziuni, care necesită un tratament preoperator.
1.5 Clasificarea eventrațiilor
După originea leziunilor
• leziuni conge nitale
– laparoschizis
– diastaza mu șchilor drep ți abdominali
• leziuni dobândite
○ cu factor cauzal direct
– posttraumatice accidentale – se dezvoltă ca urmare a producerii unei
rupturi musculo -aponevrotice, hematom, consecin țe ale accidentului, ce
determină dete riorarea calitativă a peretelui abdominal;
– prin act operator – apar ca o consecin ță a unor evenimente locale ce
determină dehiscen ța planului musculo -aponevrotic suturat, supura ția
fiind cea mai frecventa cauză.
– cu factor cauzal indirect – apar ca urmare a deteriorării calitative a
peretelui musculo -aponevrotic abdominal în evolu ția altor afec țiuni cum
sunt rahitismul, obezitatea, degenerescen ța senilă, nevrita diabetică.
După numărul de orificii
• eventra ții uniorificiale – simple;
• eventra ții multiorifici ale – complexe.
După dimensiunile orificiului parietal , deosebim:
• eventrații mici – diametrul coletului de 3 cm, cu volum cât o caisă, ușor reductibile;
• eventra ții mijlocii – diametrul de 3 -10 cm, volum cât o portocală;
– 7 –
• eventrații mari – diametrul de pes te 10 cm și sacul cât un pepene, prin orificiul larg
herniază o masă mare de viscere abdominale, greu reductibile;
• eventrații gigante – cu orificiul foarte larg, prin care herniază o mare parte din
viscerele abdominale (eventrații „cu pierderea de domicili u"), determinând tulburări
cardiocirculatorii și respiratorii.
După sediul topografic
a) Eventra țiile mediane sunt cele mai frecvente, între 75,5% -82,5% după diverse
statistici.
Ele sunt subîmpăr țite în:
• eventra ții supraombilicale, în jur de 25,4% cazuri – în care protuzia abdominală este
moderată, deoarece viscerele din etajul supramezocolic sunt fixate profund;
• eventra ții subombilicale, 28% cazuri – sunt mai frecvente la femei; protruzia
abdominală poate fi considerabilă, datorită mobilită ții intestinulu i sub țire, colonului sigmoid și al
marelui epiploon;
• eventra ții postoperatorii mediane supra și subombilicale, 24,7% – sunt cele care pun
probleme dificile de tehnică operatorie.
• Diastazisul
Diastazisul drep ților abdominali este considerat de către autorii francezi ca făcând parte
din categoria eventra țiilor spontane; acesta se caracterizează anatomic printr -o îndepărtare
anormală a mu șchilor drep ți abdominali, între care masele intestinale proemină la efort.
Această situa ție se întâlne ște frecvent ca leziu ne asociată în cazul multiparelor cu hernii
incizionale și obezitate.
b) Eventra țiile laterale sunt mai rare (17,5% -23%) după diverse statistici. Ele pot fi
împăr țite după cum urmează:
• eventra ții subcostale (4-5%) – pot ocupa întreaga regiune subcostală;
• eventra țiile iliace – mai frecvente pe dreapta, pot fi asociate cu o eventra ție inghinală,
atunci când ligamentul inghinal este compromis sau cu o eventra ție mediană subombilicală;
• eventra țiile flancurilor (1-1,4%) – sunt situate între rebordul toracic infe rior și creasta
iliacă,
• eventra țiile pararectale și eventra țiile după incizia tip Pfannenstiel – sunt mult mai
rare.
După stadiul evolutiv
• eventra ții simple
• eventra ții complicate
– 8 –
După evolu ție
• eventra țiile strangulate (aproximativ 5%) – se produc fie prin constric ție la nivelul
coletului, atunci când orificiul este strâmt, fie prin volvulusul unei anse fixate în sacul de
eventra ție sau strangulare intrasaculară în cazul sacului de eventra ție multidiverticular.
• eventra țiile cu ulcere trofice cutanate – sunt întotdeauna suprainfectate;
• eventra țiile parastomiale ;
• eventra țiile cu eviscera ție secundară – sunt excep ționale și complică în general un
ulcer trofic cutanat.
După topografie
• eventra țiile după celiotomii mediane sau paramediane, mai ales subombili cale;
• eventra ții după laparotomii subcostale, care însumează aspecte de eventra ție
cicatricială cu eventra ție paralitică;
• eventra ții lombare;
• eventra ții perineale, după amputa ții de rect cu rezec ție a plan șeului pelvin și supura ție
locală prelungită.
1.6 Tablou clinic
Anamneza trebuie să rețină:
elementele etiopatogenice;
natura intervenției primare (septică sau aseptică);
posibila supurație parietală postoperatorie;
momentul apariției eventrației în raport cu operația primară etc.
Examenul clinic va înre gistra:
mărimea orificiului de eventrație;
aspectul marginilor aponevrotice;
aprecierea reductibilității și a tulburărilor funcționale determinate de eventrație:
– prezen ța tulburărilor respiratorii în primul rând;
– tulburări de tranzit;
– tulburări cardio -circulatorii;
1.7 Tratamentul eventrațiilor
Este chirurgical, discutabil doar la bolnavii tarați, vârstnici, tușitori cronici, marii obezi
care pot beneficia de tratament ortopedic.
– 9 –
Operația de eventraț ie se efectuează de obicei sub anestezie generală. Operația se poate
efectua clasic sau laparoscopic. Metoda tradițională este cea clasică, cu tăietură, iar procedeul
constă în repararea defectului prin coaserea lui însoțit de întărirea peretelui prin montarea unei
proteze textile(plasa) pentru a preveni r ecidiva.
În ultimii ani s -a dezvoltat procedeul laparoscopic, în care repararea se practică prin niște
mici incizii de maxim 12 mm, ocazie cu care se montează, de asemenea o proteză ce previne
recidiva. Diferența constă în tipul plasei folosite, cea fol osită laparosocpic fiind capabilă să stea
în contact cu intestinele fără lezarea acestora. Astfel ea este mai elaborată și în consecință mai
scumpă decât cea tipică folosită în metodă clasică.
Fig. 2. Tratamentul chirurgical laparoscopic al unei eventra ții cu montare intraperitoneală
În eventrațiile strangulate intervenția chirurgicală are caracter de urgență.
Intervenția chirurgicală electivă este indicată după minim șase luni de la operația primară
sau de la stingerea oricărui focar supurativ pariet al.
Obiectivele tratamentului chirurgical sunt comune oricărei afecțiuni protruzive:
disecția sacului;
tratarea conținutului și reintegrarea viscerelor în abdomen;
refacerea peretelui abdominal.
Principalii timpi operatori sunt:
excizia largă a cicatri cii;
disecția sacului cu toate pungile sale diverticulare;
deschiderea sacului în zona normală;
eliberarea viscerelor din sac și rezecția epiploonului compromis;
dacă sunt mai multe orificii vor fi unite într -unul singur;
– 10 –
rezecția parțială a sacului cu păs trarea unui guler care să permită sutura peritoneului fără
tensiune;
individualizarea planului aponevrotic
Chirurgul care dorește să trateze eventrația abdominală dispune de o mulțime de tehnici
chirurgicale, din rândul cărora va fi nevoit să aleagă în fun cție de mai multe criterii și de
obiceiurile sale. În mod schematic, aceste metode pot fi sistematizate în patru categorii de
intervenții:
Suturile;
Plastiile;
Autogrefele;
Protezele;
În mod practic, aceste metode se întrepătrund, putând fi asociate în mod divers.
1. Suturile
• Sutura simplă într -un plan
• Sutura în două planuri
2. Plastiile
a. Procedeul lui Quenu
Procedeul lui Quenu a fost ini țial destinat tratamentului diastazisului drep ților
abdominali.Această tehnică este utilizată în tratamentul eventra țiilor abdominale sub 10 cm, fiind
contraindicată în tratamentul eventra țiilor mari, unde sutura planului superficial fie că se va face
sub tensiune prea mare, fie nu este realizabilă.
b. Procedeul lui Judd
Alt tip de sutură în două planuri este procedeul de scris de Judd în 1912, inspirat din
tehnica "overlapping" utilizată de Mayo în 1901 în cura chirurgicală a herniilor ombilicale.
Sutura margine la margine sau sutura în două planuri este indicată în tratamentul
eventra țiilor mici, la prima interven ție, atu nci când decolarea premusculo -aponevrotică a permis
în prealabil eliberarea aderen țelor ce retractau lateral mu șchii drep ți și cu condi ția ca sutura să se
realizeze fără tensiune. Se pare că a fost prima utilizare a inciziilor de detensionare (relaxing
incizion), de și această incizie a foi ței anterioare a tecii mu șchilor drep ți abdominali se regăse ște
în tehnica de sutură în două planuri, descrisă de Gouillaud, Gersuny și Quenu. Acest procedeu,
foarte utilizat, cunoscut sub denumirea de ”sutură cu contrainc izie de relaxare”, este deseori
considerat în mod injust o variantă a procedeului lui Welti.
c. Procedeul lui Clotteau -Premont
Aceea și dorin ță de a diminua tensiunea la nivelul suturii se regăse ște și în procedeul
original a lui Clotteau -Premont (1972), in spirat din grefele de piele.
– 11 –
Trivellini a publicat, în 1984, rezultate ob ținute printr -o tehnică în care inciziile de
detensionare au o lungime și un număr în func ție de măsurarea preoperatorie a presiunii
abdominale, complian ța toraco -pulmonară și tensiun ea de la nivelul suturii. El a întărit acest
montaj printr -o autogrefă cutanată premusculară.
d. Procedeul Albanese
Acest procedeu, utilizat pentru prima dată în anul l946, se realizează prin dezinser ția
mușchilor drep ți de inser țiile aponevrotice ale mu șchilor largi, pentru a -i apropia de linia
mediană și a închide de această manieră orificiul de eventra ție. Calea de abord utilizată este o
incizie transversală mare, primul timp al opera ției constând în deschiderea sacului peritoneal,
urmat de visceroliză.
e. Opera ția lui Welti -Eudel
Inspirându -se din tehnica lui Gouillaud, Gersuny și Quenu, Welti și Eudel publică în
1941 o tehnică de autoplastie musculară, prin etalarea mu șchilor drep ți abdominali.
Foița anterioară a tecii drep ților este incizată vertical l a un lat de deget de marginea
internă a mu șchilor drep ți. Se suturează cu fire Blair -Donati marginile interne ale aponevrozelor
incizate, prinzând în sutură și marginea fibroasă a orificiului de eventra ție și peritoneul.
Această tehnică este asemănătoare c u cele folosite la sfâr șitul secolului, dar se deosebe ște
de acestea prin lipsa suturii aponevrotice în fa ța corpilor cărno și și mușchilor drep ți abdominali.
f. Procedeul J.P. Chevrel
Procedeul J.P. Chevrel – incizia longitudinală a foi ței anterioare a tec ii mu șchilor drep ți
abdominali se face în afară, la un lat de deget, de marginea externă a mu șchilor drep ți
abdominali, permi țând ob ținerea a două volete aponevrotice mai largi.
g. Procedeul Abrahamson
A fost publicat în l988 și folosit aproximativ l5 ani cu rezultate bune (2% recidive pe o
serie de 300 opera ți). Acest procedeu reprezintă un compromis între tehnicile lui Quenu și Welti –
Eudel.
Primul timp constă în disec ția sacului peritoneal și introducerea lui în cavitatea
abdominală fără a fi deschis. Foi țele anterioare ale tecii mu șchilor drep ți sunt incizate
longitudinal la un centimetru de linia mediană și un prim plan este realizat prin sutura buzelor
interne ale marginilor aponevrotice cu un surjet de fir nerezorbabil, ca în procedeul Welti -Eudel.
Aceasta tehnică poate fi utilizată în tratamentul eventra țiilor pararectale și a eventra țiilor pe
incizii verticale sau laterale.
3. Autogrefele
Au fost utilizate în prima parte a secolului al XX -lea.
– 12 –
De men ționat este procedeul Burton, care folosea o por țiune din fascia lata sau grefa
liberă de piele, totală sau dezepidermizată (procedeul Rohn și Lowe).
Autogrefele sunt considerate în prezent ca fiind nesigure. Grefa cu duramater este bine
tolerată, chiar dacă este plasată într -un mediu septic, dovedind sta bilitate structurală, rezisten ță la
infec ții și încorporare foarte bună în țesutul înconjurător.
4. Mioplastiile
Se folosesc excep țional, în cazul când contrainciziile de detensionare sau autoplastiile nu
permit închiderea orificiului de eventra ție. Sunt metode laborioase, care necesită mobilizări din
mușchii coapsei gracilis sau dreptul intern. Al ți autori mobilizează lamboul musculo -aponevrotic
al fasciei lata, acoperind defecte parietale sau anterioare abdominale. Au indica ții excep ționale,
rezervate su biecților tineri la care o altă tehnică este imposibilă.
5. Protezele
Datorită limitelor pe care le au tehnicile descrise anterior și datorită dorin ței de rezolvare
radicală încă de la început a eventra țiilor postoperatorii gigante, complexe sau recidivate ,
tratamentul se orientează spre folosirea protezelor sintetice.
Cumberland și Scales au definit condi țiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul
sintetic de proteze, pentru a putea fi folosit cu succes maxim.
Astfel:
1. materialele nu trebuie să se modifice fizic în contact cu lichidele tisulare;
2. să fie inerte din punct de vedere chimic;
3. să nu determine o reacție inflamatorie sau de corp străin;
4. să nu fie cancerigene;
5. să fie capabile să reziste la solicitările mecanice;
6. să poată fi sterilizate;
7. să nu provoace alergie sau hipersensibilizare;
8. să permită fabricarea în forma solicitată.
Aloplastiile în cura eventrațiilor ridică unele probleme tactice:
• Când se impune folosirea protezelor sintetice?
Utilizarea texturilor protetice era atribuită inițial doa r eșecurilor intervențiilor anterioare
sau caracterelor morfologice particulare ale defectelor parietale.
Majoritatea chirurgilor sunt adepții folosirii materialelor protetice „per primam",
exceptând situațiile în care refacerea peretelui abdominal este po sibilă într -o manieră anatomică
în planuri separate, suprapuse, mobile între ele și cu traiectul cicatricii orientat cât mai aproape
de direcția rezultantei liniilor de forță ce guvernează biomecanica peretelui abdominal.
– 13 –
De regulă eventrațiile mici și de gradul I sunt tratate cu oarecare superficialitate, „1 -2 fire
la sfârșit de program", ele îngroșând rândurile celor de „ordinul II sau III”, schimbându -și
caracterele morfologice și abia atunci devenind candidate la protezare.
În aceste condi ții devine log ică plasarea protezelor de la prima apariție a defectului
parietal, cu atât mai mult cu cât se știe că la nivelul cicatricii pot exista multe alte defecte mici,
inaparente, iar pe de altă parte prezența punctelor de eventrație traduce predispoziția pacienț ilor
pentru acest gen de complicații.
• Ce tip de material de sinteză se alege?
Aceasta este în principiu o chestiune economică și de obișnuință a chirurgului.
Se folosesc mai frecvent protezele tip dacron, indiferent de fabricație (Mersillene sau
produsul românesc Plastex), cu care se obțin rezultate bune imediate și la distanță.
• Unde și cum se plasează proteza parietală?
Calitățile biofizice ale texturilor folosite în protezare le fac compatibile și integrabile
structurilor învecinate și aceasta pe seama elementelor conjunctive din jur. Deci plasarea
protezelor se va face la nivelul structurilor conjunctive bine reprezentate și active. Elementele
vasculare vecine protezei sunt și ele benefice pentru integrarea și transformarea fibroasă a
acesteia.
Ținând s eama de aceste particularități, locul de elecție în plasarea protezelor va fi cel din
interstițiile musculo -aponevrotice ale peretelui abdominal, în funcție de situarea topografică a
defectului parietal.
1. Pentru defectele situate pe linia mediană, prote za se plasează în teaca mușchilor drepți
abdominali, retromuscular, respectând timpii intervenției chirurgicale descrise de R. Stoppa.
2. Pentru regiunea hipocondrică, ținând seama că inciziile transversale interesează atât
teaca mușchilor drepți, cât și mușchii lați ai abdomenului, în funcție de situația inelului, proteza
se poate plasa fie exclusiv în teaca drepților pentru defectele extremității mediale, fie
properitoneal pentru defectele laterale sau cele ce interesează ambele segmente ale inciziei.
Măsuri complementare ce pot contribui la integrarea protezelor
Acestea sunt gesturi firești oricărui act chirurgical, cu unele specificații impuse de
câmpul operator și mai ales la cerințele chirurgiei aloplastice.
Experiența a impus câteva gesturi care tre buie efectuate, gesturi justificate de evoluția
postoperatorie:
hemostaza îngrijită, mai ales a zonei de decolare retromusculară, respectând atunci când
este posibil vasele epigastrice inferioare;
drenajul aspirativ obligatoriu al acestei suprafețe întinse ;
– 14 –
croirea protezei în funcție de dimensiunile defectului parietal, respectând și forma
spațiului în care este plasată;
fixarea acesteia cât mai latent cu putință, la distanță de marginile defectului și aranjarea ei
bine întinsă și netedă. Restul îl va face presiunea abdominală;
administrarea obligatorie în doze „flash" de antibiotice cu spectru larg, prima doză la
inducția anestezică, următoarele două -trei doze la câte 12 ore postoperator;
rezolvarea prin capitonaj și drenaj aspirativ a cavității restante s upraaponevrotice, zonă
generatoare de multe neplăceri în evoluția postoperatorie;
mobilizarea precoce postoperatorie a bolnavilor.
Dacă după chirurgia clasică reluarea imediată a unor activități a fost interpretată ca factor
determinant al recidivei postpr otezare, mobilizarea precoce evită complicațiile, ameliorează
confortul pacienților și ajută la integrarea morfofuncțională. Se poate spune că reluarea rapidă a
unor activități duce la diminuarea riscului de recidivă, micșorând astfel durata de spitalizare .
– 15 –
CAPITOLUL II
NURSINGUL EVENTRAȚIILOR
Și la noi în țară ca în orice alt loc, pacientul vine la spital pentru îngrijiri și pentru
observații clinice, acest lucru trebuind să fie făcut în spital și, fiind în relație directă cu
complexita tea suferinței, atât pacientul, cât și familia necesită consultații în ceea ce privește
regimul de viață, limitarea eforturilor, îngrijirea pansamentelor etc.
În toate spitalele, ca și în celelalte unități medicale, ambulatorii sau cabinete, asistentul
medical trebuie să asigure toate serviciile medicale de care pacientul are nevoie sub îndrumarea
medicului curant.
Participarea asistentei medicale la examenul clinic
Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului. Ea va realiza de la început
un climat de în țelegere între medic și bolnav. Va pregăti psihic bolnavul, lini știndu -l,
explicându -i cu solicitudine și fermitate în ce constă examenul și importan ța lui. Îl ajută să se
dezbrace, cu mult tact și fine țe, pentru a nu provoca mi șcări inutile și dureroase. Ea are grijă ca
în timpul examinării geamurile să fie închise și să nu se circule prin cameră. Pentru a ține seama
de sim țul pudorii bolnavului, ea va izola patul unde are loc examenul cu un paravan. Asistenta
medicală îl va aduce în pozi ția adecvată examinării. Ea va sta în fa ța doctorului, de cealaltă parte
a patului și îl va servi cu tot ce are nevoie. La terminarea examenului, va ajuta bolnavul să se
îmbrace și să se a șeze în pozi ția preferată (antalgică).
Rolul asistentei medicale în admi nistrarea medicamentelor
Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor. Ea va
cunoa ște medicamentele pe care le administrează după inscrip ție, culoare, formă; fiolele rămase
goale de la injec ții le va păstra până la desfă șurarea efectelor lor. Înainte de administrare,
asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui medicament, aspectul, termenul de valabilitate și
integritatea ambalajului. Asistenta va respecta cu stricte țe calea de administrare, dozajul prescris
și va e vita incompatibilitatea între medicamente. Ea va administra bolnavului doze mici din orice
medicament, pe care acesta le va lua în prezen ța ei. Îl va informa pe bolnav asupra efectului și
reacțiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat. La adm inistrarea parenterală,
asistenta va lucra în condi ții de strictă asepsie, folosind materiale și instrumente de unică
folosin ță sau sterilizate. Asistenta va tăia și va aspira în seringă toate fiolele în fa ța bolnavului.
Ea va semnala orice intoleran ță și reacții adverse medicului.
Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngrijiri calificate, cu devotament,
posedând cuno ștințe tehnice necesare și având un sim ț al responsabilită ții foarte dezvoltat.
Func țiile ei se concretizează în acordarea acest or îngrijiri competente persoanelor a căror stare o
– 16 –
necesită, ținând cont de nevoile afective, spirituale și fizice și în observarea și comunicarea către
ceilal ți membri ai echipei de îngrijire a condi țiilor ce exercită un efect important asupra sănătă ții
pacientului. Rolurile asistentei medicale constau în:
rol de îngrijire;
promovarea igienei spitalicești;
organizarea și gestionarea îngrijirilor;
pregătirea și perfecționarea elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante și
cadrelor auxiliar e;
educarea sanitară a pacienților și persoanelor sănătoase, având ca scop promovarea
sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor, ajutorul vindecării și recuperare.
2.1 Cele mai importante proceduri de nursing
Nevoia pacien ților imobiliza ți
În orice situație î n care mobilitatea pacientului este afectată, nursa are rolul de a -i
ameliora starea de dependență astfel creată, motivând pacientul și ajutându -l să-și îndeplinească
necesitățile fundamentale: alimentație, excreție, toaletă etc. Pentru situațiile în care imobilizarea
va fi de scurtă durată, sprijinul acordat va consta doar în ajutarea directă a pacientului să -și
îndeplinească necesitățile; este și cazul pacienților imobilizați imediat postoperator.
Există însă și situații în care imobilizarea este de mai l ungă durată; în acest caz, pe lângă
ajutorul direct ce trebuie acordat pacientului, nursa mai are rolul de a -l învăța tehnicile pe care
acesta trebuie să le folosească pentru ameliorarea stării de sănătate, având în vedere faptul că
după externare acesta v a trebui să preia activitățile din spital ale asistentului medical.
Asigurarea unui mediu confortabil pentru pacient : se obține manipulând
corespunzător factorii fizici de mediu – temperatură, umiditate, lumină. O temperatură a mediului
ambiant de 20 -22°C și umiditate între 30 -60%, pot fi confortabile pentru cei mai mulți dintre
pacienți, dar aceste elemente trebuie ajustate în fața fiecărui pacient în parte, după nevoile
acestora și după niște criterii dinainte stabilite. De asemenea, trebuie ținut cont de reactivitatea
fiecărui pacient în parte. Prin urmare, fiecare pacient trebuie încurajat să -și exprime dorințele.
Îndepărtarea stimulilor nocivi
Este știut că stimularea senzorială contribuie la realizarea unei stări de bine. Astfel,
depășirea unor limite ca în cazul stimulilor olfactivi sau acustici reprezintă factori de stres pentru
pacienți. De aceea, se va păstra o atenție deosebită pentru aerisirea saloanelor și a evitării
zgomotelor.
– 17 –
Promovarea siguran ței sau evitarea pericolelor
La pacientul bolnav, atât boala, cât și tratamentul pot determina o modificare a stării de
conștiență, lucru care va putea duce la producerea de accidente, astfel că atât pacientul, cât și
familia trebuie informați asupra posibilităților unor efecte secundare ale tratamentelor
administrate, astfel încât aceștia să poată evita reacții neașteptate. În cazul bolnavilor imobilizați
se vor lua toate măsurile de siguranță pentru prevenirea accidentelor în cursul transportului; de
asemenea rudele sau aparținătorii vor fi învățate anum ite tehnici de imobilizare, precizări și
tehnici de mobilizare ca de exemplu dușul la toaletă.
În anumite servicii de sănătate din Europa și America, dar și la noi de câțiva ani de zile,
s-au dezvoltat anumite structuri care includ echipe de medici și nurs e care asistă pacientul după
externarea din spital, la domiciliul acestuia, după un program bine stabilit. Astfel pansamentele
unor plăgi operatorii sau pungile de colostomă sunt schimbate la domiciliul pacientului de către
aceste structuri.
Prevenirea com plica țiilor
Cazul cel mai clar este cel al unui pacient imobilizat la pat, acest lucru putând duce la
apariția unor probleme serioase, precum:
1. Escare de decubit, produse datorită presiunii exercitate de greutatea corpului asupra
zonelor cutanate aflate în raport direct cu proeminențele osoase: fesele, regiunea lombosacrată,
regiunile scapulare;
2. Stază venoasă;
3. Stază pulmonară;
4. Hipotrofie musculară, alături de afectarea mobilității articulațiilor.
Toți acești factori pot duce la o serie de complic ații, precum ulcerele de decubit,
tromboflebitele, pneumonia, litiaza urinară, contracturi musculare, anchiloze.
Pentru a preveni aceste complicații, sunt necesare anumite manevre și anume:
– poziționarea corectă a pacientului în pat;
– tratamentul cutanat loc al corect efectuat;
– mobilizarea bolnavului în pat, cu tapotarea toracelui (lovituri date pe spate pentru a
respira mai bine);
– masajul zonelor declive.
Promovarea reabilitării
Asistentul medical are rolul de a pregăti pacientul pentru externare, pentru peri oada când
nu va mai fi sub observația directă a medicului și va trebui să efectueze gesturi singur, fără
ajutorul familiei sau asistentelor medicale.
– 18 –
Reabilitarea va fi începută din prima zi de externare, când nursa va trebui să explice
pacientului și fami liei sale modalitățile prin care acesta va putea face unele gesturi; le va
exemplifica practic și apoi îi va solicita pe aceștia să o facă, în scopul corectării eventualelor
greșeli.
2.2 Obiectivele îngrijirii în perioada preoperatorie
Aceste măsuri de p regătire pentru operație pot fi sistematizate în 3 categorii: pregătire
psihică, biologică și chirurgicală.
Trebuie spus, de la bun început, că tuturor bolnavilor trebuie să li se asigure cele mai
bune condiții posibile de cazare, anestezie, asistență medi cală, sală operatorie, instrumentar și
materiale operatorii.
2.2.1 Obiective specifice
Asistenta va contribui la:
• pregătirea pacientului pentru operație prin:
– restricționarea aportului de alimente și lichide
– pregătirea câmpului operator (suprafața cutana tă)
– recoltarea produselor pentru examene de laborator
– efectuarea igienei personale și a altor nevoi de bază
– asigurarea siguranței pacientului după administrarea medicației preanestezice
• pregătirea documentelor pacientului pentru operație prin:
– revederea se mnăturii consimțământului chirurgical
– completarea cu acuratețe a listei operatorii
• furnizarea, preoperator, de informații și instrucțiuni pacientului și familiei
2.2.2. Principii de îngrijire
Operația este un eveniment important în viața pacientului, gen erator de stres fizic și
psihic. Teama de spital, de anestezie, de operație, de suferința postoperatorie fac ca bolnavii să
fie anxioși, agitați, deprimați psihic.
Incizia operatorie determină durere și predispune la infecții.
Anestezicele și drogurile ana lgezice au efect depresiv asupra organismului, diminuând
durerea, dar și capacitatea de reacție a pacientului față de stimulii din mediul înconjurător.
– 19 –
Pregătirea psihică
Stabilirea unei relații de încredere și respect între pacient și întreaga echipă an trenată în
actul terapeutic, reprezintă o parte esențială a actului medical. Psihicul bolnavului este la fel de
important în procesul de vindecare ca și medicamentele administrate.
Asistentul medical poate ajuta la explicarea către pacient a modului în ca re va decurge
operația, în cuvinte simple, pe care acesta să le înțeleagă, folosind comparații cu fapte din viața
de zi cu zi. Se recomandă tact și înțelegere empatică în comunicarea cu pacientul, pentru a
reduce disconfortul psihic creat de teama de opera ție, anestezie.
Se recomandă selectarea pacienților pe saloane, evitându -se contactul celor nou internați
cu cei care au avut o evoluție postoperatorie dificilă, gravă sau cu muribunzii. De un real folos
este contactul cu alți bolnavi internați care au fos t operați pentru afecțiuni similare și a căror
evoluție este bună.
Dincolo de informația primită, psihicul pacientului mai este influențat și de ambientul
imediat. Cazarea în saloane mici ori rezerve individuale, un pat curat, confortabil, care poate fi
modificat la nevoie în poziții speciale, existența unui fotoliu lângă fiecare pat care să permită
mobilizarea precoce a pacientului, existența meselor ce pot fi suspendate peste pat, a telefonului
și televizorului ce asigură acoperirea timpului bolnavilor pe care-l petrec în camera de spital mai
rezolvă izolarea acestora și alungă gândurile negre.
La fel de importantă este vizita familiei și a prietenilor la patul bolnavului, lucru care
poate fi reglat în fiecare spital. Vizitarea zilnică, de către familie și prieteni, între anumite ore, îi
spulberă senzația de încarcerare și îl menține în contact cu lumea din afara spitalului.
Principalele ac țiuni pe care le poate îndeplini nursa sunt următoarele:
Se liniștește pacientul cu privire la anestezie, durere și pr ocedurile preoperatorii.
Se respectă opiniile pacientului legate de credințe și concepții.
Se oferă informații clare, accesibile legate de actul operator și de consecințele acestuia
(limitări, mutilări).
Se obține consimțământul scris al pacientului conști ent, adult sau al familiei, în cazul
minorilor sau al pacienților inconștienți.
Se stabilește data intervenției și se comunică bolnavului.
Consimțământul informat în intervențiile chirurgicale este responsabilitatea medicului;
nursa este responsabilă din p unct de vedere etic, nu legal, acționând ca un avocat al
pacientului (verificând dacă pacientul a înțeles informațiile primite și dacă sunt respectați
toți pașii în pregătirea preoperatorie).
Formele de consimțământ trebuie semnate înainte ca pacientul să primească medicația
sedativă, preanestezică.
– 20 –
Se administrează, la indicația medicului sedative, hipnotice în seara dinaintea
intervenției, pentru a asigura o odihnă adecvată în timpul nopții.
Pregătirea biologică
Produsele biologice sunt examinate la lab orator, iar rezultatele ob ținute au o mare
importan ță în confirmarea diagnosticului clinic și aprecierea: gravită ții evolu ției, apari ției
complica țiilor, eficacită ții tratamentului și confirmarea vindecării. De aceea, asistenta medicală
care lucrează la pa tul bolnavului trebuie să aibă cuno ștințe teoretice precise și manualitatea
corespunzătoa re. Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul, explicându -i că orice recoltare se
face în interesul lui și dându -i informa ții asupra modului de desfă șurare a tehni cii. Ea va avea o
eviden ță precisă a bolnavilor care urmează să facă recoltări și îi va urmări îndeaproape să
respec te condi țiile necesare: să nu mănânce, să nu fumeze. La recoltarea produselor, asistenta
medicală va respecta strict toate măsurile de aseps ie, folosind un instrumentar steril: seringi și
ace de unică folosin ță, sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va
fi recoltat în cantitate suficientă. La fiecare eprubetă, asistenta medicală va face o etichetă care
va con ține: numele bolnavului, numărul salonului și patului, diagnosticul clinic, natura
produsului, analiza cerută și data recoltarii. Toate produsele le va transporta cât mai rapid și cu
mare grijă la laborator .
Pregătirea biologică a pacientului chirurgical s e face în funcție de rezultatele clinice și
paraclinice ale investigațiilor efectuate și de urgența actului operator.
Se verifică, obligatoriu, pentru toate tipurile de intervenții chirurgicale: grupul sanguin și
factorul Rh, hemograma, glicemia, ureea, cr eatinina sanguină, electroliții serici, probele hepatice,
factorii de coagulare, sumarul de urină.
Se efectuează: ECG, radiografie pulmonară.
Golirea intestinului terminal
Se face clisma evacuatoare în seara dinaintea și în dimineața intervenției chirurgic ale în
caz de intervenții pe tubul digestiv.
Se administrează un laxativ cu 12 -24 ore înaintea intervenției, dacă actul operator nu se
desfășoară pe tubul digestiv și tranzitul bolnavului este normal.
Restric ția alimentară
Se scade aportul alimentar oral c u o zi înainte de operație. Se sistează aportul de alimente
și lichide de la orele 21, în seara de dinaintea operației. Se interzice fumatul cu o seară înainte de
operație, precum și consumul de băuturi alcoolice.
Pregătirea chirurgicală
Pregătirea chirurg icală presupune măsuri de igienă uzuale, pregătirea organului ce
urmează a fi operat.
– 21 –
Măsurile de igienă uzuală constau în spălare generală (duș sau splălare la pat cu apă și
bureți cu săpun pentru cei nedeplasabili), alături de raderea largă a părului de pe regiunea de
operat.
Clisma preoperatorie a intrat în tradiția pregătirii preoperatorii. Se obișnuiește ca, în seara
dinaintea intervenției operatorii, bolnavul să fie clismat; clisma devine, însă, obligatorie, în
intervențiile de urgență și pe tubul di gestiv.
Echipa de asistenți medicali de la sala de operație trebuie să fie la curent cu necesarul de
aparatură care trebuie sterilizată, verificată și eventual disponibilizată pentru operație.
Igiena pacientului
Se face baie, sau duș, sau toaleta pe regi uni, la pat, în cazul bolnavilor nedeplasabili.
Se curăță cu atenție zonele de flexie și cea ombilicală pentru a reduce riscul infecției prin
flora cutanată.
Crearea câmpului operator
Se depilează zona de intervenție prin raderea pilozităților cu un aparat de ras individual,
pe o suprafață largă (15/25cm) având grijă să nu se creeze soluții de continuitate.
Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reacții alergice și iritații ale
mucoaselor din zonele intime.
Nu se depilează sprâncenele în ca zul intervențiilor la nivelul globului ocular.
Se dezinfectează zona rasă cu alcool medicinal sau betadină (se exclude riscul la alergie
prin anamneză).
Se acoperă câmpul operator cu un câmp steril.
În caz de urgență imediată, bolnavul va fi ras la pat sa u la UPU înainte de a fi transportat
la blocul operator. Se contraindică, temporar, actul operator în caz de leziuni cutanate în regiunea
unde urmează să se desfășoare intervenția.
2.3 Pregătirea preoperatorie din ziua operației
Supravegherea înaintea op erației
Se măsoară și se reprezintă grafic funcțiile vitale: temperatură, puls, TA, respirație.
Se cântărește bolnavul și se apreciază talia pentru dozarea premedicației și anestezicelor.
Se semnalează medicului eventualele modificări ale tegumentelor din zonele prevăzute
pentru intervenție, cum ar fi semnele de inflamație sau de alergie.
Se notează și se raportează eventualele simptome de infecție a căilor respiratorii
superioare, precum și apariția menstruației la femei.
– 22 –
Măsuri generale
Se supraveghează pacientul să rămână nemâncat și să nu fumeze.
Se măsoară funcțiile vitale și vegetative: temperatura, puls, TA.
Se apreciază starea generală și comportamentul.
Se comunică medicului eventualele modificări patologice ale funcțiilor vitale, tusea,
coriza, di areea, apariția menstruației la femei și modificări din zona de intervenție.
Se îndepărtează bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale),
agrafele de păr, lentilele de contact.
Se cere pacientei să -și facă toaleta de dimineață fă ră folosirea machiajului sau a lacului
de unghii, a rujului, pentru o bună observare a extremităților.
Se invită pacientul să -și golească vezica urinară sau se montează aseptic o sondă
vezicală, dacă medicul indică.
Se strânge părul lung într -o bonetă, sa u se împletește în coadă, iar pacientul îmbracă o
pijama curată, deschisă, iar femeile cămașă de noapte.
Administrarea premedicației
Se administrează medicația preanestezică (premedicația) cu 60 de minute înainte de
operație, dacă administrarea este orală și cu 45 de minute înainte de operație în administrarea
parenterală.
Se interzice pacientului să se mai ridice din pat după administrarea premedicației,
deoarece are acțiune sedativă și deprimă circulația, determinând hipotensiune arterială
ortostatică.
Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei -șefe, însoțite de
procesul verbal.
Transportul bolnavului la sala de opera ție
Se transportă bolnavul la sala de operație cu un mijloc adecvat stării sale – cu brancarda,
patul rulant , bine acoperit și însoțit de nursă.
Se însoțește bolnavul de documentele administrative: FO cu rezultatele investigațiilor, cu
consimțământul scris.
Se evită transportul prea devreme la sala de operație pentru a nu stresa bolnavul.
Se verifică lista opera torie (data, ora, regiunea operatorie).
Pregătirea salonului postoperator
Se pregătește, între timp, salonul pentru primirea în condiții oprime, a operatului: igiena
salonului, aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, asigurarea cu material de pro tecție a
patului. Se verifică sursa de oxigen, de aspirație.
– 23 –
Se pregătesc: tensiometru și stetoscop biauricular, stativ, trusa de perfuzat, soluții
perfuzabile și medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie, urinar, bazinet,
tăvița renală , alte materiale în funcție de tipul intervenției și de îngrijiri (borcan de drenaj, de
aspirație etc).
2.4 Pregătirea operatorie specială
Obiective
– Corectarea deficiențelor organismului.
– Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul op erator.
– Evitarea complica țiilor grave în timpul sau imediat după operație.
Indica ții
Pacienți cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va interveni.
Pacienți cu afecțiuni preexistente (tarați): cardiovasculare, pulmonare, hepatic e, renale,
diabet zaharat.
Măsuri specifice
Măsuri specifice legate de aparatul sau organul pe care se va desfășura operația (aparatul
respirator, stomac, intestin, colon și rect etc.)
În caz de ocluzie intestinală:
• aspirație nasogastrică
• reechilibrare hidro -electolitică i.v.
Măsuri specifice legate de afecțiunile preexistente: Se recomandă obținerea avizului de la
medicul specialist în domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog etc.) cu
specificarea riscului anestezico -chirurgical și eve ntual a măsurilor terapeutice necesare atât pre -,
cât și postoperatorii. Se face reechilibrarea hematologică parenterală (transfuzii) în cazul
pacienților cu anemie severă, preoperator. Se aplică măsuri specifice pentru pacienții hepatici:
dieta hipercalor ică predominant glucidică, vitaminoterapie, reducerea aportului de proteine
pentru a scădea riscul de apariție a encefalopatiei portale (la cirotici).
Se recomandă profilaxia riscurilor: infecțios, tromboembolic și al hemoragiilor digestive
acute "de stres s" la pacienții cu risc major.
2.5 Pregătirea preoperatorie de urgență
Pregătirea preoperatorie pentru urgențele majore cu risc vital, pentru intervenția chirurgicală
efectuată în primele 2 -3 ore de la internare sau în primele 4 -6 ore (în caz de semiurge nță).
– 24 –
Obiective
– Salvarea vieții pacientului.
– Prevenirea complicațiilor intra – și postoperatorii imediate.
Măsuri preoperatorii de urgen ță
Măsurile se aplică în sala de operație și se referă la:
– toaleta sumară pe regiuni insistându -se pe aseptizarea r egiunii pentru operație
– monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative
– deșocarea bolnavului șocat
– recoltarea de urgență a sângelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree, teste de coagulare,
grup sanguin și factor Rh
– administrarea premedicației
2.6 Îngrij irea intraoperatorie
Obiective specifice
– Controlul infecției prin respectarea circuitelor și aplicarea tehnicilor aseptice
– Asigurarea siguranței și protecției pacientului
– Prevenirea complicațiilor intraoperatorii
Pregătirea sălii de opera ție
Nursa de la blocul operator verifică curățenia și funcționalitatea aparatelor și
echipamentelor din spațiile medicale (sălile de operații cu anexele aferente): spălător filtru pentru
chirurgi cu robinete cu apă sterilă, spațiu pentru pregătirea materialelor și p entru trezirea
operatului, cameră protocol operator.
În sala de operații viscerale verifică: lampa scialitică, oxigenatorul de perete, aspiratorul
chirurgical, aspiratorul de perete, prizele.
Se pregătesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu materia l moale, pachetele cu
bluze și măști sterile, căruciorul cu medicamente, masa de operații.
Reguli de bază în sala de opera ție
În sală se intră numai cu echipament de protecție: halat, papuci, bonetă, mască.
Halatele echipei sunt considerate sterile în faț ă, de la umăr până la mijloc și de la mână
până aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii, gâtul, zonele axilare și spatele.
Mesele acoperite cu câmpuri sunt considerate sterile doar la suprafață; orice material care
atinge suprafața mes ei este considerat contaminat.
Personalul echipei sterile trebuie să stea în apropierea suprafețelor sterile, iar dacă -și schimbă
pozițiile, trebuie să se întoarcă cu fața către fața celuilalt sau cu spatele către spatele celuilalt.
– 25 –
Tot personalul trebuie să folosească măști care asigură o filtrare înaltă. Măștile trebuie să
acopere complet nasul și gura și să fie fixate și nu purtate larg în jurul gâtului. Când măștile sunt
îndepărtate, se ating numai legăturile pentru a preveni contaminarea mâinilor de l a zona
nazofaringiană.
Unghiile se taie scurt pentru a preveni străpungerea mănușilor.
Admiterea pacientului în zona sălii de opera ție
Protocolul de admitere în zona în care pacientul este ținut până ajunge în sala de operație,
prevede să se verifice de c ătre nursă:
• numele și numărul de salon al pacientului
• istoricul stării de sănătate și starea fizică prezentă
• rezultatele examenelor de laborator și radiografiile
• grupa de sânge și testele de compatibilitate
• alergiile și orice alte reacții anterioare la ane stezie sau transfuzii
• prezența bijuteriilor, a lentilelor de contact, a protezelor dentare și dacă pacientul a
consumat alimente
• greutatea și înălțimea, în vederea dozării corecte a drogurilor anestezice.
Poziționarea pacientului pentru opera ție
Responsabi litatea pentru poziționarea pacientului revine împreună nursei, chirurgului și
anestezistului.
Poziționarea pacientului va ține seama de: tipul și locul intervenției, mobilitatea
articulațiilor, vârsta pacientului, evitarea apariției leziunilor de compres iune la nivelul țesuturilor
și nervilor, facilitarea funcției cardiocirculatorie și pulmonară.
Poziționarea corectă este importantă pentru: expunerea adecvată a zonei operatorii,
accesul ușor pentru inducerea anesteziei și administrarea de soluții și medi camente i.v.,
promovarea funcțiilor respiratorii și circulatorii, asigurarea intimității pacientului prin evitarea
expunerilor care nu sunt necesare.
Pentru menținerea în poziția adecvată intervenției, pacientul va fi fixat cu chingi pe masa
de operație.
Pregătirea câmpului operator și anestezia
Se face curățarea mecanică a pielii cu apă și săpun.
Se dezinfectează cu un agent antimicrobian.
Se acoperă regiunea cu un câmp steril cu fereastră sau cu folie adezivă, transparentă, prin
care se face incizia și care împiedică diseminarea florei cutanate; o alternativă este pulverizarea
preoperatorie a unei pelicule adezive care împiedică apariția contaminării.
– 26 –
Se utilizează diferite anestezice și medicația adjuvantă corespunzătoare pentru obținerea
stării de in conștientă, de analgezie, relaxare musculară și dispariție a reflexelor, medicul
anestezist este ajutat de nursa de anestezie.
Nursa va supraveghea: funcțiile vitale, culoarea, temperatura și umiditatea tegumentelor,
temperatura corporală, comportamentul b olnavului în cursul inducerii anesteziei: este posibil ca
anestezia să determine excitabilitatea pacientului (râde, plânge, vorbește excesiv, se mișcă
excesiv), ceea ce necesită imobilizare pentru prevenirea autotraumatizării.
Supravegherea intraoperatorie
Obiectivele principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt:
• asigurarea unei anestezii corecte
• menținerea liniștei operatorii
• depistarea la timp a incidentelor ce pot să apară
Elementele de supraveghere:
• fazele anesteziei – prin măsurarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive electronice
• ventilația pulmonară care poate fi tulburată în urma curarizării, acțiunii analgeticelor
centrale – se apreciază prin observarea tegumentelor, măsurarea frecvenței
respiratori i, dozarea gazelor din sânge
• constantele circulatorii se urmăresc clinic prin aprecierea ritmului cardiac și
măsurarea T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei sau monitoarelor
electrice.
• aprecierea pierderilor sanguine trebuie făcută cât mai o biectiv, ținând seama de
complexitatea operației și de gradul sângerării. Evaluările se pot face prin:
cântărirea compreselor utilizate în plagă comparativ cu un număr egal de comprese
făcute în același mod, măsurarea sângelui din aspirator, determinarea h emoglobinei
în lichidul de spălare a materialului moale.
Cantitatea sângelui pierdut este în funcție și de tipul operației; astfel se apreciază că în
timpul curei operatorii a herniei se pierd aproximativ 20 -30 ml sânge, gastrectomiei subtotale –
între 25 0-1700 ml, pielotomiei – între 125 -300 ml, pneumectomiei – între 200 -2500 ml,
histerectomiei – între 250 -800 ml (27).
Note privind interven ția chirurgicală (protocolul)
Medicul chirurg notează (în protocolul operator) informațiile referitoare la operație;
datele sunt relevante pentru îngrijirea postoperatorie imediată și includ următoarele:
• diagnosticul postoperator
• tipul operației (clasică, endoscopică) – care poate orienta îngrijirea
• anestezicul utilizat – orientează îngrijirea nursing (poziționarea operatului)
– 27 –
• aprecierea tulburărilor respiratorii
• estimarea sângelui pierdut și a compensării lichidelor pentru prevenirea sau combaterea
dezechilibrului hidro -electrolitic
• tuburile de dren, sondele de aspirație, sondele vezicale
Asistenta verifică i nventarul materialelor și instrumentelor folosite: pense, comprese,
câmpuri sterile.
2.7 Supravegherea și îngrijirea postoperatorie
Perioada postoperatorie imediată = perioada care durează de la sfârșitul intervenției
chirurgicale până la restabilirea st ării de cunoștință și a funcțiilor vitale; se mai numește perioada
de trezire.
Perioada postoperatorie precoce începe din momentul în care pacientul a fost complet
recuperat din anestezie și se termină în momentul externării.
Obiectivele îngrijirii în per ioada postoperatorie
În scopul r estabilirii homeostaziei fizice și psihice, a sistenta medicală are ca obiective:
• Menținerea căilor aeriene permeabile;
• Supravegherea continuă;
• Administrarea tratamentului prescris;
• Managementul durerii
• Recuperarea rapidă a pacientului;
• Prevenirea, cunoașterea și tratarea complicațiilor postoperatorii imediate și precoce;
• Asigurarea confortului pacientului până la externare.
În secția de terapie intensivă pacientul nu trebuie lăsat singur, pentru că există riscul de
asfixie, hemoragie, șoc.
Asistenta medicală din ATI trebuie să aibă în vedere :
• Poziția bolnavului cu capul situat lateral și cu gambele flectate;
• Aspirația secrețiilor;
• Oxigenoterapia;
• Supravegherea permanentă a bolnavilor;
• Administrarea de soluții, verificarea co nstantelor care arata buna funcționare a
funcțiilor vitale (puls, temperatură, TA).
Îngrijirea postoperatorie generală
• Durata postoperatorie este apreciată în mod variabil: principalele criterii sunt tipul și
amploarea operației, nevoile asociate ale boln avului; de obicei această durată variază în chirurgia
– 28 –
digestivă de la câteva zile la câteva ore, până la 7 -10 zile în cazul intervențiilor mari deschise,
care presupun rezecții și anastomoze multiple.
• Postoperator, asistenta va trebui să ceară informații legate de tipul operației, cantitatea
de sânge pierdut, pozițiile tuburilor de dren, diagnosticul postoperator și posibilele complicații
imediate care trebuie descoperite precoce pentru a fi tratate corespunzător;
• Patul din salonul postoperator trebuie să fie dotat cu bare laterale care împiedică
căderea pacientului, acesta trebuind să fie urmărit non -stop de către asistenta de salon.
• Poziția pacientului în pat, adoptată în timpul operației, va trebui să permită efectuarea
mișcărilor respiratorii și elimina rea secrețiilor, inclusiv a celor eliminate prin tubul de dren,
acestea vor fi urmărite pentru a nu fi obstruate de -a lungul traiectului. Poziția pacientului se va
adapta tipului de operație efectuat și se vor supraveghea din primele momente: trezirea
bolnavului, starea generală, pansamentele, drenajele, perfuzia, eventuale sonde atașate
postoperator.
• În cazul pacienților adormiți, de preferat este decubitul lateral, pentru a se evita
aspirația conținutului în caz de vărsătură.
• Asistenta trebuie să ofere d ate în legătură cu starea pacientului, valoarea pulsului, TA,
temperatura, asupra cantității și calității drenajelor, cantitatea aspiratului gastric, nazo -gastric,
diureză, precum și alterarea eventuală a funcțiilor vitale. Toate aceste date sunt în secții le corect
utilate obținute cu ajutorul monitoarelor.
• În afara acestora, salonul postoperator trebuie să fie dotat cu cantități suficiente de
medicamente uzuale folosite în situații de urgență, defibrilator, instrumentar pentru abord venos
central, sonde, aspirator electric, sursă de oxigen, ventilatoare pentru ventilația mecanică, aparat
anestezic.
Îngrijirea postoperatorie joacă un rol important în evoluția favorabilă a pacientului
chirurgical; există câteva gesturi importante incluse în urmărirea postope ratorie. Astfel, odată cu
întoarcerea bolnavului la pat, acesta trebuie așezat într -un pat încălzit; se evită încălzirea sticlelor
cu apă caldă, deoarece există riscul producerii arsurilor; există paturi cu corturi încălzite cu aer
cald.
Camera în care tre buie așezat pacientul trebuie aerisită, temperatura de confort trebuie să
fie între 20 -25°C. Se preferă luminozitate redusă, pentru a permite odihna pacientului și să fie
suficient personal medical pentru a efectua manevrele necesare.
Pentru a putea urmări în mod corespunzător examinarea pacientului în perioada imediat
următoare interven ției chirurgicale, asistenta din salonul postoperator va trebui să cunoască o
serie de date clinice :
– 29 –
• Faciesul trebie să revină la normalitate, treptat, orice modificare a cu lorii ori a
aspectului feței (paloare, cianoză, edem) trebuie să ridice semne de întrebare și necesită
tratament;
• Limba uscată înseamnă hidratare insuficientă;
• Temperatura ușor crescută 37.5 -38°C, în primele zile postoperatorii, exprimă o bună
reactivita te a pacientului;
• Febra menținută sau apărută după 3 zile postoperator poate fi apariția unei supurații a
plăgilor operatorii, infecții pulmonare, urinare;
• Starea de conștiență a bolnavului va fi evidențiată prin cercetarea răspunderii acestuia
la întrebă ri simple, ori stimuli eventuali dureroși.
Agitația, dezorientarea temporo -spațială, apatia, obnubilarea constituie semne de
alarmă.
• Durerile abdominale sunt considerate normale postoperatorii, depinzând de
reactivitatea individuală, trebuie tratate cu ant ialgice adecvate;
• Accentuarea durerii , apărută în anumite zone ori asociată cu fenomene inflamatorii
iritative abdominal sugerează fenomenele peritonitice și trebuie semnalată imediat.
• Tranzitul intestinal este de obicei încetinit, datorită parezelor inte stinale generate de
intervenția chirurgicală; Absența tranzitului intestinal mai mult de 3 zile postoperator, însoțit de
meteorism abdominal și dureri sugerează sindrom ocluziv, care impune intervenție chirurgicală.
• Diureza – se apreciază atât cantitativ, cât și calitativ.
O serie întreagă de semne fizice sunt important de a fi recunoscute în perioada de
urmărire a bolnavului postoperator:
– semnele de insuficiență respiratorie
– alterarea stării generale
– durerea severă cu localizări variate
– modificări apărute la nivelul plăgii operatorii, pot fi remarcate la simpla inspecție a
abdomenului.
Supravegherea postoperatorie
Se face în compartimentul postoperator. Se supraveghează funcțiile vitale (respira ție, puls,
temperatură, tensiune arterială, starea de conștien ță, durerea) din 15' în 15' până devin stabile și se
notează în fișa de trezire a operatului. Se raportează imediat medicului anestezist și chirurgului
orice modificare (cianoză cu transpirații, tirajul mușchilor intercostali, în caz de obstrucție
respirat orie, de exemplu). Se observă aspectul general al operatului: în mod obișnuit este palid,
cu extremități reci, cu psihic lent și sensibil la durere. Se verifică permeabilitatea și poziția
cateterelor, sondelor, tuburilor de dren .
– 30 –
CAPITOLUL III
PARTEA SPECI ALĂ -PREZENTARE CAZURI
3.1 Cazul numărul 1
Culegerea datelor
Surse de informare: foaia de observație; pacientul; echipa de îngrijire; aparținătorii.
I. Date privind identitatea pacientului:
A. Date relativ stabile:
numele și prenumele: B.A
sexul: masculin
vârsta: 42 ani
starea civilă: căsătorit
religia: ortodoxă
ocupația: muncitor necalificat
B. Date variabile:
domiciliul: Sibiu, județ ul Sibiu
condiții de viață și de muncă: bune
obiceiuri: fumator, consuma o cafea pe zi
mod de petrecere a ti mpului liber: vizioneaza filme; lecturi; petrecerea timpului împreună
cu familia.
II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
greutatea: 68 kg
înălțimea: 1.82 m
grupul sanguin: A II
Rh-ul: pozitiv
B. Profilul psiho -social și cul tural:
limba vorbită: romana
capacități cognitive: in limite normale
stare de conștiență: da
grad de autonomie: da
capacitatea de comunicare: normala
C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
boli cronice: neagă
– 31 –
afecțiuni mentale ale membrilor familiei: neagă
D. Antecedente personale:
fiziologice:
vaccinările: standard
nașteri, avorturi: nu e cazul
patologice: neagă
boli ale copilăriei: nu stie
boli anterioare: neagă alte afecțiuni.
intervenții chirurgicale: operație de colecist
III. Informații legate d e boala actuală:
A. Motivul internării:
semne și simptome: umflatura in zona abdominala, greturi, varsaturi, constipatie
parametrii vitali:
temperatura: 36,2 o C
T.A.: 120/70 mmHg;
Puls: 65 b/min.
Respirația: 18 r/ min
B. Istoricul afecțiunii actuale:
Pacientul în vârstă de 42 de ani prezintă de aproximativ 5 zile dureri difuze în zona
abdomenului, cu grețuri și vărsături. Pacientul acuză insomnii, somn insuficient, cu treziri
repetate. Acesta a fost op erat în urma cu 1 an de colecist.
Simptoma tologia s -a accentuat în urmă cu 24 de ore, bolnavul prezentând vărsături repetate
și dureri, motiv pentru care se a pelează la serviciul de urgență. Pacientul se internează prin
serviciul de urgență cu semne clinice și simptome de eventra ție.
C. Diagnostic ul medical la internare: eventratie voluminoasa supraombilicală, cu lipsa de
substanta de 16/13cm..
D. Data internării: 22.03.2015
E. Examenul clinic pe aparate:
starea de conștiență: normala
tegumentele și mucoasele: normal colorate. cicatrice postoperat orie abdominală
țesut conjunctiv (adipos): normal reprezentat
sistem ganglionar: nepalpabil.
sistem muscular: normal reprezentat
sistem osteo -articular: integru morfofuncțional.
aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile;
– 32 –
aparat cardiovasc ular: zona precordială de aspect normal; zgomote cardiac e
normale
aparat digestiv: grețuri, vărsături; tranzit intestinal absent; apăsare musculară
discretă în etajul abdominal inferior.
aparat urinar: rinichi nepalpabili
aparat genital: urini normo – crome
sistem nervos, endocrin, organe de simț: – ROT – prezente bilateral;
– RFM – prezente bila teral
Analiza datelor ș i stabilirea nivelului de dependenț ă
Nevoia
fundamentală Manifestări le
De
Independență Manifestări le
De
Dependență Surse le
De
Dificultate Problema
De
dependență Nota
1. A respira și a
avea o bună
circulație -respirație
normală
-R=17 r/min;
-ușoară
greutate în a
respira
-tegumente
palide -dureri
-deshidratare
marcată Tulburar e
minimă a
ritmului
respirator 1
2. A bea și a
mânca -dentiție bună,
mucoasă
bucală integră,
roz și umedă; -greață,
-vărsături;
apetit scăzut
-durere,
-senzație de
vomă;
Alimenta ție
inadecvată;
3
3. A elimina -urină și scaun
normale;
-tranzit
intestinal
deficitar
-scaun absent -vărsături,
imposibilitatea
de a defeca
spontan Eliminare
inadecvată
3
4. A se mișca și
a avea o bună
postură – mobilitate
normală a
pacientului -postură
inadecvată
-durere , Poziție
antialgică
3
5. A dormi și a
se odi hni Doarme fără
dificultate -somn agitat -durere , stresul
emoțional; Afectarea
calității
somnului 3
6. A se îmbrăca
și dezbrăca -pacientult se
îmbraca și se Asigurare
lenjerie spital -repaus la pat ,
spitalizare Independență
în satisfacerea 1
– 33 –
dezbraca fara
ajutor , fără
preferințe
vestimentare nevoii
7. A-și menține
temperatura
corpului în
limite normale -temperatura in
limite normale
(36-37 oC)
-uneori
transpira ții
ușoare Durere,
neliniște Independență
în satisfacerea
nevoii 1
8. A fi curat,
îngrijit, a-și
proteja
tegumentele și
mucoasele -piele curată,
netedă,
catifelată
-păr curat și
îngrijit
-tegumente
umede și roz
Lezarea
integrității
tegumentelor
prin
intervenție
chirurgicală la
nivelul
abdomenului Necesitatea de
a interveni
chirurgical Posibilit atea de
a prezenta
complicații
postoperatorii 2
9. A evita
pericolele -pacientul
încearcă să evite
pericolele , este
conștient de
complicațiile
postoperatorii Durere la
nivelul plăgii
postoperatorii
Risc de
infecții
nosocomiale Necesitatea de
a interveni
chirurgical .
durere Posibilitatea de
a prezenta
complicații
postoperatorii,
infecții
nosocomiale 2
10. A
comunica -comunică
normal , organe de
simț integre,
răspunde la
stimuli Comunicare
ineficientă
post anestezie Izolare socială
pe perioada
spitalizării Comunicare
alerată post
anestezie 1
11. A se recrea -lectură ,
participă la
activităț i
recreative ,
vizionare de filme – – Independență
în satisfacerea
nevoii 1
12. A învăța
cum să -și -pacientul este
dornic de a -cunoștințe
insuficiente lipsa de
informații Deficit de
cunoștinț e 1
– 34 –
păstreze
sănătatea acumula
cunoștințe noi;
despre boala
sa
Stabilirea gradului de dependență:
Total puncte: 22
Nivel de dep endență: II pacient cu dependenț ă moderată
Pacientul prezintă: pacientul are nevoie de echipa de ingriji re in satisfacerea unor nevoie
fundamentale
Planul de nursing:
Nevoia
afectata Diagnostic
nursing Obiective Interven ții
autonome Interven ții
delegate Evaluare
Nevoia
de a
mânca și
a bea Alimentație și
hidratare
inadecvată ,
deficitare, din
cauza
grețurilor și a
senzației de
vomă .
Disconfort
abdominal din
cauza procesul
ui inflamator,
grețuri. Pacientul să
nu
prezinte
grețuri și
vărsături, să
fie echilibrat
hidroelectroli
tic și
nutrițional.
Pacientul să
nu prezinte
dureri în zona
abdominală – ajut pacientul î n
timpul
vărsăturilor,
sprijinindu -l;
-protejez lenjeria
cu mușama și o
așează în funcție
de
poziția pacientu –
lui;
– așez pacientul în
decubit lateral cu
capul la marginea
patului;
-fac bilanțul
lichidelor ingerate
și eliminate;
– administrez
substanțe
acidulate cu
lămâie (reci), fără
a fi dulci, la 2 -3 – aplic
tratamentul
medicament
os la
indicația
medicului:
antibiotice,
vitamine,
săruri
minerale;
substituenți
prin perfuzii
– montez
sonda
nazoga strica
la indicatia
medicului.
administrez
medicația
prescris ă de
medic
(antiinflamaPacientul
prezintă o
stare de bine
și confort .
Reducerea
durerilor
abdomi nale.
Pacientul nu
prezintă
dezechilib ru
hidro –
electrolitic.
Se
alimentează
pe sondă
nazogastrica
primele 2 zile
și parenteral,
apoi se reia
treptat
alimentația
orală.
– 35 –
ore în porții mici
(100 ml) . asigur
repausul fizic și
psihic -toare,
antiinfecți –
oase) și
urmăresc
efectele
medicației;
Nevoia
de a se
odihni și
a dormi Dificultatea de
a se odihni
manifestată
prin insomnie
cauzată de
dureri Pacientul
să benefic iez
e de somn
corespunzato
r
nevoilor
sale.
Este asigurat un
program de
odihnă
corespunzător, iar
somnul
pacientului este
supravegheat.
Condițiile de
spitalizare sunt
asigurate: salon
aerisit, luminos,
temperatura
optimă a mediului
ambiant Administrez
la nevoie 1
tb
Diazepam si
urmaresc
efectul
asupra
pacientului Pacientul se
odihneste si
se linisteste
Nevoia
de a
evita
pericolel
e Durere legată
de plaga
postoperatorie
manifestată
prin
facies crispat .
Teama,
anxietate,
stres, legate de
apariția de
complicaț ii și
vulnerabilitate
față de
pericole . Pacientul să
fie liniștit,
cooperant, să
aibă o
evoluție
favorabilă Recoltarea
analizelor de
urină și sânge
recomandate de
medic .
Administrarea
tratamentului
antibiotic și
antiinflamator. Încurajarea
pacientului.
Pregătirea
psihică pre
și
postoperator
ie.
Supraveghe
rea
funcțiilor
vitale și
notarea în
FO.
Urmărirea Pacientul este
mai liniștit și
cooperant, nu
prezintă alte
complicații
sau accidente
pe parcursul
internării. Pac
ientul
prezintă
facies relaxat
din ziua 3
postoperator
– 36 –
faciesului
pacientului
Nevoia
de a
păstra o
bună
postură
și a se
mișca
Durere la
nivelul plăgii
operatorii din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată
prin stare de
iritabilitate,
facies crispat
Pacientul să –
și exprime
diminuarea
durerii până
la dispariție
în 48 – 72de
ore. Am informat
pacientul că odată
cu revenirea din
anestezie va simți
durere la nivelul
plăgii. Am
supravegheat
atent revenirea
sensibilității la
membrele
inferioare pentru
a combate
parestezia la
nivelul acestora.
Am asig urat
pacientului
repausul fizic și
psihic . Pacientul
este
informat cu
privire la
intervenția
chirurgicală
Sunt
aplicate
măsurile de
asepsie
corespunzăt
oare.
Toaleta
plăgii
postoperator
ie
corespunzăt
oare. Pacientul a
stat în
decubit
dorsal,
fără pernă, în
primele ore
de la
intervenția
chirurgicală
apoi, cu
ajutor, s -a
ridicat. Face
mișcăre în
salon, se
mobilizează
cu sprijin din
ziua 2
postoperator
Nevoia
de a fi
curat,
îngrijit,
a-și
proteja
tegument
ele și
mucoasel
e Lezarea
integrității
tegumentelor
prin i ntervenție
chirurgicală la
nivelul
abdomenului. Pacientul să
prezinte o
cicatrice
postoperatori
e cu evoluție
favorabilă.
Pacientul să
prezinte
tegumente și
mucoase
curate. Toaleta plăgii
postoperatorie în
condiții de
asepsie. Acord
sprijinul necesar
pentr u efectuarea
tzoaletei zilnice în
primele zile
postoperator Administrar
ea
tratamentul
ui antibiotic
recomandat.
Supraveghe
rea
aspectului
plăgii și
pansamentu
lui. Plagă a avut
evoluție
favorabilă
spre
vindecare.
Nu prezintă
complicații
ale aspectului
plăgii, nici
supurații. Se
scot firele de
sutură după 7
zile
postoperator
– 37 –
Supravegherea funcț iilor vitale:
Data T. A. Pulsul Respirația Temperatura Diureza Scaunul
22.03.2015 120/70mmHg 65b/min 18r /min 36,2 o C 800 ml/zi 0 /zi
23.03.2015 125/65mmHg 70b/min 19r /min 36,2 o C 1000ml/zi 1/zi
24.03.2015 130/60mmHg 68b/min 20r/min 36,3 o C 1300ml/zi 0/zi
25.03.2015 135/70mmHg 70b/min 19r/min 36,3 o C 1500ml/zi 1/zi
26.03.2015 130/65mmHg 75b/min 18 r/min 36,2 o C 1800ml/zi 1/zi
27.03.2015 120/60mmHg 80b/min 18/rmin 36,3 o C 2000ml/zi 1/zi
Examenele de laborator:
ANALIZA EFECTUATĂ REZULTATUL OBȚINU T VALOAREA NORMALĂ
22.03 – 28.03.2015
Grupa sanguină
Leucogramă
Polinucleate
-Limfocite
-Monocite
-Eozinofile
-Hemoglobină
-Hematocrit
-Timp de sangerare
-Timp de coagulare
-AII Rh pozitiv
-10000/mm
-80%
-26,3
-31%
-1%
-14 gr %
-43
-2’30
-8
-4000 -10000/mmc
-60-80%
-30-38%
-3-8%
-0-4%
-barbat 15±2gr % ,femeie
13±2 gr %
-barbat 46±6 gr%, femeie
41±5 gr%
-2-5min
-5-8min
Examen sumar urină
-albumină -absent
-gulcoză -absent
-pigment biliar -absent
-sediment -săruri amorfe Aspect – citrin clar,
Densitate=1005 -1030,
glucoză, hematii, leucocite,
nitriți, proteine,corpi cetonici –
absenți
Alimentaț ia bolnavului:
Perioada Alimente permise Alimente interzise
21.03.201 5 Pîine prăjită, ceai, biscuiți,
carne slabă, pireuri Grăsimi, prăjeli , băuturi
garbogazoase
– 38 –
22.03.2015 Pîine prăjită, ceai, biscuiți,
carne slabă, pireuri Grăsimi, prăjeli , băuturi
garbogazoase
23-24.03.2015 Ceai neindulcit fracționat Repaus alimentar
24-25.03.2015 Alimentație parenterală Repaus alimentar
25-27.03.2015 Ceai slab îndulcit, iaurt, supe
limpezi de legume , zeamă de
compot, pireuri, biscuiți Lapte dulce, dulciuri, cartofi,
fructe, mazare, fasole, varza ,
Grăsimi, prăjeli , băuturi
garbogazoa se
27.03.2015 Ceai slab îndulcit, budinci , ou
moale , branzeturi ,carne slaba
fiartă , banană, biscuiți Lapte dulce, dulciuri, cartofi,
mazare, fasole, varza ,
Grăsimi, prăjeli , băuturi
garbogazoase
Investigaț iile paraclinice:
Data Examene curente Pregătir ea pentru
examen Îngrijiri după
examen
22.03.2015 Ecografie abdominală Explic pacientului in ce
consta examinarea. Ii
cer sa se relaxeze. Suport fizic si psihic
22.03.2015 Radiografie pulmonara Explic pacientului in ce
consta examinarea. Ii
cer sa se rel axeze. Suport fizic si psihic
Tratamentul medicamentos:
Data Medicamente Mod de administrare
22.03.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi , Diazepam 1 fiolă seara i.m
23.03.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flaco ane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 1 fiolă seara si
cele necesare pentru interventia chirurgicala i.m
24.03.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 1 fiolă i.m
25.03.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 1 fiolă seara i.m
– 39 –
26.3.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 1 fiolă seara i.m
27.03.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi , i.m
Externarea pacientului
Data externării: 27.03.2015
Starea la externare: vindecat chirurgical.
Bilanțul autonomiei la externare:
Evaluarea funcț iilor vitale:
Respirație liberă cu frecvenț ă în limite fiziologice R=18r/min;
TA în limite fiziologice TA=120/60mmhg;
Puls în limite fiziologice AV=80/min.
Se poate deplasa. Se alimentează singur. Prezintă cunoștințe suficiente despre boală și
tratament.
Recomandări la externare: Să aiba o alimentație echilibrată calitativ și cantitativ . Să se
odihnească după fiecare masă.
Contraindicații: Să evite efortul fizic , frigul și umezeală, ortostatismul prelungit, constipatia,
excesul de tuse si stranut .
Tratament: Ibuprofen 400mg – 1capsula la pranz
Să se prezinte la controlul medical
– 40 –
3.2. Cazul numărul 2
Metode de culegere a datelor:
Surse de informare: – foaia de observație; pacientul; echipa de îngrijire; aparținătorii.
I. Date privind identitatea pacientului:
A. Date relativ stabile:
numele și prenumele: S.M.
sexul: masculin
vârsta: 64 ani
starea civilă: căsătorit
religia: greco -catolică
ocupația: pensionar
B. Date variabile:
domiciliul: Poplaca, jude țul Sibiu
condiții de viață și de muncă: bune
obiceiuri: fumator, consumator de alcool,
mod de petrecere a timpului liber: Petrecerea tim pului împreună cu prie tenii/familia;
Vanatoare; Plimbă ri in aer liber.
II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
greutatea: 75 kg;
înălțimea: 1,62 m;
grupul sanguin: AB
Rh-ul: negativ
B. Profilul psiho -social și cultural:
limba vorbită: romana
capacități cognitive: bune
stare de conștiență: da
grad de autonomie: moderat
capacitatea de comunicare: buna
C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
boli cronice: nu are
afecțiuni mentale ale membrilor familiei: nu cunoaste
D. Antecedente personale:
vaccinările: standard
– 41 –
patologice:
boli ale copilăriei: nu stie
boli anterioare: neagă alte afecțiuni.
intervenții chirurgicale: operație de ulcer gastric în urmă cu 5 luni
III. Informații legate de boala actuală:
A. Motivul internării:
semne și simptome: umflatură in zona abdominală
parametrii vitali:
temperatura: 36,4 o C
T.A.: 118/70 mmHg
Puls: 65 pulsații/min
Respirația: 18 respira ții/min
B. Istoricul afecțiunii actuale:
Pacientul în vârstă de 64 de ani prezintă de apoximativ 1 zi dureri acute în zona
abdomenului, cu grețuri și vărsături. Pacientul acuză somn insuficient, cu treziri repetate.
Acesta a fost opera t în urma cu 5 luni de ulcer gastric.
Simptomatologia s -a accentuat în urmă cu 24 de ore, bolnavul prezentând văr sături repetate
și dureri, motiv pentru care se apelează la serviciul de urgență. În ultimele zile pacientul a făcut
efort intens . Pacient ul se prezintă la spitalul județean de urgențe Sibiu ș i internt în sec ția
chirurgie a spitalului.
C. Diagnosticul medi cal la internare: eventraț ie reductibilă
D. Data internării: 20.04.2015
E. Examenul clinic pe aparate:
starea de conștiență: da
tegumentele și mucoasele: normal colorate cicatrice postoperatorie etaj superior
abdominal
țesut conjunctiv (adipos): normal r eprezentat.
sistem ganglionar: nepalpabil
sistem muscular: normal reprezentat
sistem osteo -articular: integru morfofuncțional
aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile
aparat cardiovascular: zona precordială de aspect normal
aparat digest iv: Grețuri, vărsături; tranzit intestinal absent; Apăsare musculară
discretă în etajul abdominal superior
aparat urinar: rinichi nepalpabili
– 42 –
aparat genital: urini normo – crome
sistem nervos, endocrin, organe de simț: ROT – prezente bilateral;
RFM – prezente bila teral
Analiza datelor ș i stabilirea nivelului de dependenț ă:
NEVOIA
FUNDAMEN
TALĂ MANIFESTĂRIL
E
DE
INDEPENDENȚĂ MANIFESTĂRI
LE
DE
DEPENDENȚĂ SURSELE
DE
DIFICULTATE PROBLEMA
DE
DEPENDENȚĂ NOTA
1. A
respira și a
avea o
bună
circulație -respirație
normală
-R=17 r/min ;
-T.A:118/70
mmHg
-Puls: 65
pulsații/min -ușoară
greutate în a
respira
-tegumente
palide -dureri
-deshidratare
marcată Tulburare
minimă a
ritmului
respira tor 1
2. A bea și
a mânca -dentiție bună,
mucoasă bucală
integră,
Inapetenta , greață
și vărsături,
durere în zona
abdominală
superioară,
tulburarea
tranzitului
intestinal -durere,
-senzație de
greață ; vărsături
Alimentație
inadecvată;
disconfort
abdominal
3
3. A
elimina -micțiuni spontane
nedureroase, urini
de aspect normal,
-tranzit intestinal
deficitar , scaun
absent , fără
vărsături biliare -hidratare
inadecvată,
durere Eliminare
inadecvată prin
vărsături.
Tulburarea
tranzitului
intestinal 3
4. A se
mișca și a
avea o
bună
postură -mers autonom -postură
inadecvată ,
poziție antalgică
-durere Alterarea
mobilitatii ,
reducerea
capacității de
efort 3
– 43 –
5. A dormi
și a se
odihni Adoarme fără
ajutorul
somniferelor -insomnie,
dificultate de a se
odihni, somn
agitat -durere Alterarea
odihnei 2
6. A se
îmbrăca și
dezbrăca nu refuză să se
îmbrace/dezbrac
e, fără preferințe
vestimentare
este incapabil
să o facă
singur;
necesită minim
ajutor Durere, repaus
la pat Minimă
dificultate în
satisfacerea
nevoi i 1
7. A-și
menține
temperatur
a corpului
în limite
normale -temperatura in
limite normale
(36-37 oC) . se
adaptează la
temperaturi
scăzute/ridicate Pericol de
deshidratare și
tulburare a
homeotermiei Hidratare orală
deficitară
Risc de
deshidratare și
dezechilibru
electrolitic
1
8. A fi
curat,
îngrijit, a -și
proteja
tegumentel
e și
mucoasele -tegumente
curate
-păr și fanere
aspect îngrijit
Lezarea
integrității
tegumentelor
prin intervenție
chirurgicală la
nivelul
abdomenului Necesitatea de
a interveni
chirurgical Posibilitatea de
a prezenta
complicații
postoperatorii
cu poarta de
intrare plagă
postoperatorie 2
9. A evita
pericolele pacientul încearcă
să evite pericolele ,
este conștient de
ele. Organe de simț
integre
Anxietate,
ușoară agitație Durere ,
intervenția
chirurgicală riscul de
infecții
nosocomiale și
complicații
postoperatorii 2
10. A
comunica comunică normal
cu membrii
familiei, cu
anturajul, cu
echipa de
îngrijire. Ușoară stare de
iritabilitate,
comunicare
afectată
postanestezie Durere,
anestezia Indispozitie 2
– 44 –
11. A
acționa
conform
propriilor
convingeri
și valori, de
a practica
religia -pacientul participă
la slujbele
religioase în mod
obișnuit
nu poate
practica religia
pe perioada
spitalizării mobilitate
redusă, izolare
de mediu Impo sibilitate
de a practica
religia 1
12. A fi
preocupat
în vederea
realizării -imagine pozitivă
despre sine
solicitarea și
acceptarea
ajutorului nu este capabil
să aibă o
imagine
pozitiva Perturbarea
stimei de sine 2
13. A se
recrea -lectură
-vizionare de
filme
Tristete ,
separare
socială pe
perioada
spitalizării Anxietate ,
disconfort fizic
Minimă
afecatre a
nevoii 1
14. A
învăța cum
să-și
păstreze
sănătatea -pacientul este
dornic de a
acumula
cunoștințe noi
-cunoștințe
insuficiente
despre boala sa
-lipsa educatiei
sanitare
Deficit de
cunoștințe 1
Stabilirea gradului de dependență:
Total puncte: 25
Nivel de dep endență: II pacient cu dependenț ă moderată
Pacientul prezintă: are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Planul de nursing:
Nevoia
deficitară Diagnostic
nursing Obiective Interven ții
autonome Interven ții
delegate Evaluare
A se mișca
și a avea o
bună
postură Disconfort
manifestat
prin dureri
abdominale Diminuarea
durer ii și a
anxietății;
pacientul să asigur
repausul fizic
și psihic în
perioadele administrez
medicația
prescris ă de
medic (antiinfla -Intensitatea
durerilor
abdominale
s-a redus.
– 45 –
intense și
continue
datorita
eventra ției fie liniștit,
echilibrat
psihic .
Pacientul să –
și recapete în
cel mai scurt
timp indepen –
dența de a se
mișca și
mobiliza
independent. evolutive;
Asig ur
poziție
confortabilă
pacientului și
mobilizarea
pasivă. Am
informat
pacientul că
odată cu
revenirea din
anestezie va
simți durere
la nivelul
plăgii.Am
supravegheat
atent
revenirea
sensibilității
la membrele
inferioare
pentru a
combate
parestezia la
nivelul
acestora. matoare,
antiinfecțioase ,
antispastică ) și
urmăresc
efectele
medicației; Pacientul a
stat în
decubit
dorsal,
fără pernă,
în primele
ore de la
intervenția
chirurgicală
apoi, cu
ajutor, s -a
ridicat. A
doua zi
chiar a
coborât din
pat și a
făcut
plimbări
scurte în
salon.
Nevoia de a
mânca și a
bea Deficit
alimentar
datorat
grețurilor și
vărsăturilor
manifestat
prin
constipație . Pacientul să
prezinte o
stare de
nutriție
adecva tă și
funcții vitale
în limite
normale . ajut pacientul
în timpul
vărsăturilor,
sprijinindu -l;
-protejez
lenjeria cu
mușam a și o
așează în aplic trata –
mentul
medicamentos
la indicația
medicului:
antibiotice,
vitamine, săruri
minerale; Pacientul
prezintă o
stare de bine
și confort.
Pacienta
primește
tratamentul
recomandat,
– 46 –
Pacienta să -și
recapete
apetitul, să nu
mai prezinte
greață, să nu
prezinte
vărsături. Paci
entul să
prezinte
tranzit
intestinal
normal. funcție de
poziția
pacientului;
– așez
pacientul în
decubit
lateral cu
capul la
marginea
patului;
Supraveghere
a regimului
alimentar.
– admi nistrez la
indicație
laxative; Se
recoltează
analize de sânge
recomandate. Se
administrează
soluții
perfuzabile la
recomandarea
medicului
se suprimă
aportul per
os în
primele 2
zile, din
ziua 3
primește
lichide
fracționat cu
lingurița.
Pacienta nu
mai prezintă
vărsături,
primește
tratamentul
indicat. Se
menține cu
scaune
consistente
2 zile, apoi
se
normalizeaz
ă aspectul.
Nevoia de a
elimina Tranzit
intestinal
deficit ar,
scaun absent
cu imposibi –
litatea de a
defeca
datorită
schimbării
mediului
climatului. Pacientul să
prezinte
confort fizic
și psihic;
Pacientul să
aibă un
tranzit
intestinal
normal.
Aprecierea
statusului
hidro –
electrolitic.
Monitorizare
a micțiunilor
și scaunelor
și notarea în
FO. Se educă
pacientul
referitor la Administrarea
tratamentului
prescris.
Recoltarea
analizelor
recomandate.Efe
ctuarea de
clismă
evacuatorie
preoperator. Pacientul
este
echilibrat
nutrițional. S
e
normalizeaz
ă aspectul
scaunelor.
Nu prezintă
tulburări ale
eliminării
– 47 –
tehnici de
relaxare. urinare.
Nevoia de a
se odihni șia
dormi Tulburări ale
somnului
manifestată
prin
insomnie
datorita
durerii si
anxietă ții; Pacientul
să beneficieze
de somn
corespunzator
nevoilor sale.
Asigur un
program de
odihnă
corespun –
zător.
Asigurarea
confortului
psihic.
Monitorizare
și notare ritm
somn -veghe administrez
medicamentele
prescrise de
medic
, în cantitățile
corespunzătoare:
Diazepam 1 tb
seara;
– urmăresc
efectul
medicamentelor
asupra
organismu lui
pacientului După
admini –
strarea
medicației,
pacientul
poate să se
odihnească
toată
noaptea,iar
la trezire
este liniștit
și odihnit.
Nevoia de a
fi curat,
îngrijit, a -și
proteja
tegumentel
e și
mucoasele Lezarea
integrității
tegumentelor
prin
interven ție
chirurgicală
la nivelul
abdomenului. Pacientul să
prezinte o
cicatrice
postoperatori
e cu evoluție
favorabilă.
Pacientul să
fie echilibrată
psihic și fizic,
să prezinte
tegumente și
mucoase
curate, să nu
devină sursă
de infecții
nosocomiale Toaleta
plăgii
postoperatori
e în condiții
de asepsie.
Acord
sprijinul
necesar
pentru
efectuarea
toaletei
zilnice în
primele zile
postoperator. Administrarea
tratamentului
antibiotic
recomandat.
Supravegherea
aspectului plăgii
și
pansamentului. Plagă a avut
evoluție
favorabilă
spre
vindecare.
Nu prezintă
complicații
ale
aspectului
plăgii. Se
scot firele
de sutură
după 7 zile
postoperator
Nevoia de a
evita Durere la
nivelul plăgii Pacient ul să
nu mai Am sfătuit să
respecte Am suprave –
gheat Plagă a avut
evoluție
– 48 –
pericolele operatorii din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată
prin stare de
iritabilitate,
facies crispat
Risc de
infecții
nosocomiale
și complicații
infecțioase resimtă
durere sau să
se reducă din
intensitate.
Pacientul să
nu prezinte
complicații
infecțioase.
Plagă să
prezinte
evoluție
normal ă spre
cicatrizare. repausul fizic
și psihic.
Aplicarea
normelor de
prevenire a
infecțiilor
nosocomiale.
Liniștirea și
încurajarea
pacientului.
Urmărirea
faciesului . permanent
pansamentul
plăgii operatorii
și am efectuat
schimbarea
zilnică a
acestuia .
Administrare
tratament
antibiotic și
antialgic
conform
recomandărilor favorabilă
spre
vindecare.
Pacientul
este
cooperant ,
răspunde
bine la
terapie,
respectă
indicațiile
Nevoia de a
învăța Comunicare
ineficace la
nivel afectiv
–lipsa
cunostinte
sanitare Pacientul să
fie informat
cu privire la
intervenția
chirurgicală;
să fie pregătit
fizic și psihic Pacientul
este informat
cu privire la
intervenția
chirurgicală. Pacientului îi
este explicată
necesitatea
efectuării
examenelor de
laborator și
tehnicile
efectuate Pacientul
este
informat cu
privire la
tehnicile
efectuate și
tratamentul
aplicat
Supravegherea funcț iilor vitale:
Data T. A. Pulsul Respirația Temperatura Diureza Scaunul
20.04.2015 118/70mmHg 65b/min 18r /mi n 36,4 o C 750 ml/zi 0 /zi
21.04.2015 125/65mmHg 70b/min 19r /min 36,2 o C 1000ml/zi 1/zi
22.04.2015 128/65mmHg 68b/min 20r/min 36,3 o C 1300ml/zi 0/zi
23.04.2015 130/70mmHg 70b/min 19r/min 36,3 o C 1500ml/zi 1/zi
24.04.2015 120/60mmHg 80b/min 18/rmin 36,3 o C 2000ml/zi 1/zi
Examenele de laborator:
ANALIZA EFECTUATĂ REZULTATUL OBȚINU T VALOAREA NORMALĂ
20.04 – 25.04.2015
Grupa sanguină
Leucogramă
Polinucleate
-AB Rh negativ
-10000/mm
-75%
-4000 -10000/mmc
-60-80%
– 49 –
-Limfocite
-Monocite
-Eozinofile
-Hemoglobină
-Hematocrit
-Timp de sangerare
-Timp de coagul are -27,7
-28%
-2%
-13 gr %
-44
-3’30
-7 -30-38%
-3-8%
-0-4%
-barbat 15±2gr % ,femeie
13±2 gr %
-barbat 46±6 gr%, femeie
41±5 gr%
-2-5min
-5-8min
Examen sumar urină
-albumină, glucoză -absent
-pigment biliar -absent
-sediment -săruri amorfe Hematii, proteine, corpi
cetonici, leucocite absente ,
densitate= 1005 -1030,
Alimentaț ia bolnavului:
Perioada Alimente permise Alimente interzise
20.04.2015 Pîine prăjită, ceai, biscuiți, carne
slabă, pireuri , brânză de vaci
degresată Grăsimi, prăjeli , băuturi garbogazoase,
brânzeturi fermentate, fructe acide,
condimente
21.04.2015 Pîine prăjită, ceai, biscuiți, carne
slabă, pireuri , supe de legume Grăsimi, prăjeli , băuturi garbogazoase,
brânzeturi fermentate , fructe acide ,
condimente
22. 04.2015 Ceai neindulcit fracționat Repaus alimentar
23. 04.2015 Alimentație parenterală Repaus alimentar
24. 04.2015 Ceai slab îndulcit, iaurt degresat ,
supe muciloginoase , pireuri, budinci ,
biscuiți , brânză de vaci degr esată,
fructe (banane) Lapte dulce, dulciuri, cartofi, fructe,
mazare, fasole, varza , grăsimi, prăjeli ,
băuturi garbogazoase, brânzeturi
fermentate, fructe acide , condimente
Investigaț iile paraclinice:
Data Examene
curente Pregătirea pentru examen Îngri jiri după
examen
20.04.2015 Ecografie
abdominală Explic pacientului in ce consta
examinarea. Ii cer sa se relaxeze. Suport fizic si
psihic
20.04.2015 Radiografie
pulmonara Explic pacientului in ce consta
examinarea. Ii cer sa se relaxeze. Suport fizic si
psihic
– 50 –
Tratamentul medicamentos:
Data Medicamente Mod de administrare
20.04.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 2 flacoane/zi,
Gentamicină 3 fiole/zi , Diazepam 1 fiolă seara i.m
21.04.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 1 fiolă seara,Glucoza
perfuzie10%, Scobutil 3×1 fiola /zi, Papaverina
3×1/zi,Digoxin 1tb/zi i.m
22.04.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 0.5 fiolă, Scobutil
3×1 fiola /zi, Papaverina 3×1 /zi,Digoxin 1tb/zi i.m
23.04.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 0.5 fiolă seara,
Scobutil 3×1 fiola /zi, Papaverina 3×1/zi,Digoxin 1tb/zi i.m
24.04.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gent amicină 2 fiole/zi, Scobutil 3×1 fiola /zi,
Papaverina 3×1/zi,Digoxin 1tb/zi i.m
Externarea pacientului
Data externării: 24.04.2015
Starea la externare: vindecat chirurgical.
Bilanțul autonomiei la externare:
Evaluarea funcț iilor vitale:
Respirație lib eră cu frecvenț ă în limite fiziologice R=18r/min;
TA în limite fiziologice TA=120/60mmhg;
Puls în limite fiziologice AV=80/min.
Se poate deplasa. Se alimentează singur. Prezintă cuno ștințe suficiente despre boală ș i tratament
Recomandări la externare:
Să aiba o alimentație echilibrată calitativ și cantitativ . Să se odihnească după fiecare masă.
Contraindicații:
Evitarea efortul ui fizic; ortostatismul prelungit; frigul și umezeală; intemperii, schimbări bruște
de temperatură
Tratament:
Algocalmin 1 tb / zi la nevoie , Ibuprofen 400 mg -1 capsulă la nevoie.
– 51 –
3.3 Cazul numărul 3
Culegerea datelor
Metode de culegere a datelor:
Surse de informare: foaia de observație; pacientul; echipa de îngrijire; aparținătorii.
I. Date privind identitatea pacientului:
A. Date relativ stabile:
numele și prenumele: V.V
sexul: feminin
vârsta: 55 de ani
starea civilă: căsătorită
religia: ortodoxă
ocupația: profesoară
B. Date variabile:
domiciliul: Sibiu, judetul Sibiu
condiții de viață și de muncă: bune
obiceiuri: nefumato are, prefera o cafea dimineata si una la pranz
mod de petrecere a timpului liber: biciclism, apicultura, inot
II. Date privind starea de sănătate anterioară:
A. Date antropometrice:
greutatea: 78 kg
înălțim ea: 1.71 m
grupul sanguin: A II
Rh-ul: pozitiv
B. Profilul psiho -social și cultural:
limba vorbită: romana
capacități cognitive: da
stare de conștiență: da
grad de autonomie: da
capacitatea de comunicare: conștientă
C. Antecedente heredocolaterale (familiale):
boli cronice: neagă alte afecțiuni
afecțiuni mentale ale membrilor familiei: nu cunoaste
D. Antecedente personale:
vaccinările: standard
– 52 –
nașteri, avorturi: 1 nastere , 0 avorturi
patologice:
boli ale copilăriei: pojar
boli anterioare: nu
intervenții chirurgicale: în urmă cu 7 luni operație de fibrom uterin
III. Informații legate de boala actuală:
A. Motivul internării:
semne și simptome: umflatura in zona abdominala , insomnii
parametrii vitali:
temperatura: 37,4 o C
T.A.: 122/70 mmHg;
Puls: 77 pulsații/min
Respirația: 17 b/min.
B. Istoricul afecțiun ii actuale:
Pacienta în vârstă de 55 de ani prezintă de apoximativ 6 zile de dureri acute în zona
abdomenului, cu g rețuri și v ărsături . Pacienta acuză insomnii. Acesta a fost operată în urmă cu 7
luni de fibrom uterin
Simptomatologia s -a acce ntuat în urmă cu 4 ore, bolnava prezentând vărsături repetate și
dureri, motiv pentru care se apelează la serviciul de urg ență. În ultimele zile pacienta a făcut
efort intens.
C. Diagnosticul medical la internare: eventraț ie strangulată
D. Data internări i: 30.04.2015
E. Examenul clinic pe aparate:
starea de conștiență: da
tegumentele și mucoasele: anormal colorate , cicatrice postoperatorie abdomen
inferior
țesut conjunctiv (adipos): anormal reprezentat , țesut adipos în exces
sistem ganglionar: palpabil.
sistem muscular: normal
sistem osteo -articular: integru morfofuncțional.
aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile
aparat cardiovascular: zona precordială de aspect normal;
aparat digestiv: Grețuri, vărsături; Tranzit intestinal absent
aparat urinar: rinichi palpabili
aparat genital: urini normo – crome
– 53 –
sistem nervos, endocrin, organe de simț: ROT – prezente bilateral;
RFM – prezente bila teral
Analiza datelor și stabilirea nivelului de dependență
Nevoia
fundam
entală Manifestăril e
De
Independență Manifestările
De
Dependență Sursele
De
Dificultate Problema
De
dependență Nota
1. A
respira
și a avea
o bună
circulați
e -frecvență
respiratorie
normală
-R=15 r/min;
frecvență
cardiacă
fiziologică: TA.:
122/70 mmHg;
Puls: 77
pulsații/min. -ușoară greutate în
a respira
-tegumente palide -dureri
-deshidratare
marcată Tulburare
minimă a
ritmului
respirator și a
tegumentelor 1
2. A bea
și a
mânca -dentiție bună,
mucoasă bucală
integră,
-greață,
-vărsături;
Inapetenta
-durere,
Proces
inflamator
intraabdominal Alimentație
inadecvat ă prin
deficit
alimentar
2
3. A
elimina Micțiuni
spontane
nedureroase,
frecvență
normală -scaun absent
Pierderi lichidiene
prin vărsătură
Proces
inflamator
intraabdominal
Hidratare
inadectaă Eliminare
inadecv ată a
scaunului
3
4. A se
mișca și
a avea o
bună
postură Sistem osteo
muscular
integru, mobil,
mers autonom -postură
inadecvată , poziție
antalgică
-durere,
ameteli Alterarea
mobilitatii ,
reducerea
capacității de
efort 3
5. A
dormi și
a se Doar me în mod
normal 6 -7
ore/noapte -insomnie,
dificultate de a se
odihni , somn agitat, -durere ,
neliniște,
anxiet ate Alterarea
ritmului și
calității 3
– 54 –
odihni neliniștit somului
6. A se
îmbrăca
și
dezbrăc
a Nu refuză
lenjeria de
spital, este
atentă la felul
cum se îmbracă – – Independență
în satisfacerea
nevoii 1
7. A-și
menține
tempera
tura
corpului
în limite
normale -temperatura in
limite normale
(36-37 oC)
Risc de hipertermie
datorită procesului
inflamator și
posibil infecțios Hidratare
precară, proces
inflamat or și
posibil
infecțios Alterarea
temperaturii
corpului 2
8. A fi
curat,
îngrijit,
a-și
proteja
tegumen
tele și
mucoase
le -piele curată,
netedă,
catifelată
-păr curat și
îngrijit
-tegumente
curate
Tegumente palide ,
risc de infecții
complicate ale
plăgii p ostoperator.
Lezarea integrității
tegumentelor prin
plagă chirurgicală Deshidratare ,
plagă
postoperatorie Dificultate în
satisfacerea
nevoii
independent.
Risc de infecții
cu poarta de
intrare plaga
postoperatorie 2
9. A
evita
pericolel
e Este conștientă
de riscurile
pre- și
postoperatorii
Anxietate,
neliniște, stres.
Riscul de a
deveni sursă de
infecții
nosocomiale.
Complicații
postoperatorii. Stare
generală
influențată,
poarta de
intrare
cicatricea
postoperatori
e Anxietate,
neliniște,
stres legate
de evol uția
postoperatori
e și
prognostic 2
10. A
comunic
a -comunică
normal cu
echipa Comunicare
ineficientă post
anestezie Izolare socială
pe perioada
spitalizării, Comunicare
alerată post
anestezie 2
– 55 –
terapeutică și
familia anxietate
11. A
acționa
conform
propr iil
or
conving
eri și
valori,
de a
practica
religia Religie
ortodoxă,
frecventează
ocazional
biserica Pacienta nu -si
poate practica
religia Mediu
spitalicesc Disconfort
psihic 1
12. A fi
preocup
at în
vederea
realizări
i -imagine
pozitivă despre
sine,
încrez ătoare
asupra evoluției
Teamă cu privire la
prelungirea
perioadei de
convalescență Starea
generală
afectată Perturbarea
stimei de sine 2
13. A se
recrea -lectură
-vizionare TV
Imposibilitatea de a
se recrea pe
perioada spitalizării Spitalizarea,
Neputi nță
fizică Disconfort
psihic
1
14. A
învăța
cum să –
și
păstreze
sănătate
a -pacienta este
dornic ă de a
acumula
cunoștințe noi .
Capacitate
cognitivă
prezentă -cunoștințe
insuficiente despre
boala sa
-lipsa de
informații ,
inaccesabilitate
la informație
Deficit de
cuno ștințe 2
Stabilirea gradului de dependență:
Total puncte: 27
Nivel de dep endență: II pacient cu dependenț ă moderată
Pacientul prezintă: are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoie fundamentale
– 56 –
Planul nursing
Nevoia
deficita ră Diagnostic
nursing Obiective Intervenții
autonome Intervenții
delegate Evaluare
A bea și a
mânca Alimentație
inadecvat ă
prin deficit
alimentar
manifestată
prin prezența
vărsăturilor,
satre de
greață. Pacienta să
prezinte o
stare de
nutriție
adecvată ș i
funcții vitale
în limite
normale .
Pacienta să
nu mai
prezinte
vărsături și
stare de
greață. ajut pacienta
în timpul
vărsăturilor,
sprijinind -o;
protejez
lenjeria cu
mușama și
aleză, asigur
poziție
decubit
lateral pentru
evitarea
aspirației
vărsăturii,
rehidratare
fracționată.
Calcularea
necesarului
caloric.Supra
veghez
respectarea
regimului.
Suprimarea
alimentației
orale cu 24 h
preoperator . Asigurarea
necesarului de
substanțe
nutritive prin
alimentație
parenterală.
Recoltarea
analizelor de
sânge
recomand ate.
Efectuarea
echografiei
abdominale.
Aplic
tratamentul
medicamentos la
indicația
medicului:
antibiotice,vitam
ine, săruri
minerale;
Supravegherea
funcțiilor vitale
și notarea. Pacienta
urmează
regim hidric
în prima zi,
apoi repaus
alimentar
preoperator ,
alimentație
parenterală
în prima zi
postoperator
și apoi
reluarea
treptată a
alimentației
orale cu
regim
semichid în
primele zile.
Nevoia de a
elimina Disfuncție a
procesului de
eliminare
manifestat
prin Pacienta să
prezinte
confort fizic
și psihic;
Pacienta să Explicarea
impo rtanței
regimului
alimentar în
asigurarea administrez la
indicație
laxative.
Efectuarea
clismei Pacienta
este
echilibrată
hidro –
electrolitic .
– 57 –
constipație.
Pierderi de
lichide prin
vărsături. aibă un
tranzit
intestinal
normal.
Pacienta să
nu mai
prezinte
vărsături, să
nu prezinte
dezechilibru
hidroelectroli
tic.
Pacienta prezi
ntă o stare de
bine și
confort psihic
și fizic.
unui tranzit
intestinal
normal;
recomandare
a alimentelor
cu conținut
crescut de
fibre vegetale
(fructe
proaspete,
legume,
cereale,
tărâțe);
asigurarea
unei hidratări
corespunzăto
are. evacuatorii
preoperator .
Administrarea
alimentației
parenterale cu
apor de lichide.
Administrarea
medicației
antiemetice
recomandată.
Supravegherea
funcțiilor vitale,
Recolatarea
analizelor de
scaun și urină.,
observarea
aspectului
dejecțiilor. Se reduc
vărsăturile.
Prezintă
scaun în
urma
efectuării
clismei
evacuatorii.
Realuarea
tranzitului
din ziua 2
postoperator
.Nu mai
prezintă
vărsături
postoperator
Nevoia de a
se odihni și
a dormi Dificultate de
a se odihni
din cauza
durerilor Pacienta
să beneficieze
de somn
corespunzator
nevoilor sale. Asigur un
program de
odihnă optim
supraveghere
a ritmului de
somn.
salon aerisit,
luminos,
temperatura
ambientală
optimă Administrarea
medicației
antialgice, și
sedative
Diazepam 1 tb
seara; urmăresc
efectul
medicamentelor
asupra
organismului
pacientului Pacienta
este mai
liniștită,
echilibrat
psihic,
păstrează
repausul la
pat. Se
declară
odihnită.
Nevoia de a
se mișca și
a avea o
bună
postură Stare de
disconfort
fizic. Poziție
antalgică
legată de Pacienta să -și
recapete în
cel mai scurt
timp
independența, Am informat
pacientul că
odată cu
revenirea din
anestezie va Administrarea
medicației
antialgice.
Mobilizarea
pasivă a Pacienta a
stat în
decubit
dorsal,
fără pernă,
– 58 –
durere. să se poată
mobiliza
independent.
simți durere
la nivelul
plăgii.Am
suprav egheat
atent
revenirea
sensibilității
la membrele
inferioare
pentru a
combate
parestezia la
nivelul
acestora.
Am asigurat
pacientului
repausul fizic
și psihic pacientei. în primele
ore de la
intervenția
chirurgicală
apoi, cu
ajutor, s -a
ridicat. Din
a doua zi
plimbări
ușoare prin
salon cu
sprijin.
Nevoia de a
evita
pericolele Anxietate,
neliniște,
stres legate
de evoluția
bolii. Riscul
de a deveni
sursă de
infecții
nosocomiale. Pacienta să
nu mai
resimtă
durere sau să
se reducă în
intensitate. Pa
cienta să nu
prezinte
complicații
postoperatorii
, să nu devină
sursă de
infecții
nosocomiale. Funcțiile
vitale sunt
monitorizate
și notate în
FO.
Dezinfecția
salonului și a
instrumentelo
r.Liniștirea și
încurajarea
pacientei.
Administrarea
medicației
recomandate.
Recoltarea
analizelor de
sânge
recomandate.Ap
licarea măsurilor
de asepsie. Cicatrice
postoperator
ie cu
evoluție
favorabilă
Pacienta
este
cooperant ă,
răspunde
bine la
terapie,
respectă
indicațiile
primite.
Este mai
liniștită
– 59 –
Nevoia de a
fi curat,
îngrijit, a -și
proteja
tegumentel
e și
mucoasele Lezarea
integrității
tegumentelor
prin
intervenție
chirurgicală
la nivelul
abdomenului. Pacienta să
prezinte o
cicatrice
postoperatori
e cu evoluție
favorabilă.
Pacienta să
fie echilibrată
psihic și fizic,
să prezinte
tegumente și
mucoase
curate. Toaleta
plăgii
postoperatori
e în condiții
de asepsie.
Acord
sprijinul
necesar
pentru
efectuarea
tzoaletei
zilnice în
prime le zile
postoperator Administrarea
tratamentului
antibiotic
recomandat.
Supravegherea
aspectului plăgii
și
pansamentului. Plagă a avut
evoluție
favorabilă
spre
vindecare.
Pacienta
răspunde
bine la
terapie,
respectă
indicațiile.
Nu prezintă
complicații
ale
aspectului
plăgii. Se
scot firele
de sutură
după 7 zile
postoperator
Nevoia de a
fi
preocupat
în vederea
realizării Dificultate în
asumarea
rolului social
manifestată
prin
sentimente
de teamă cu
privire la
prelungirea
perioadei de
convalescenț
ă. Pacient a să-și
redobândeasc
ă încrederea
în sine și în
reușita
tratamentului,
să –și
recapete forța
necesară
pentru a –
șiputea asuma
rolul social. Administrare
a corectă a
tratamentului
. Educarea
pacientei cu
privire la
tehnicile și
metodele de
recuperare.
Liniștir ea și
încurajarea
pacientei pentru
a fi conștientă
de capacitatea sa
fizică de
recuperare Pacienta
este mai
liniștită și
mai
încrezătoare
răspunde
bine la
tratament
– 60 –
Supravegherea funcțiilor vitale
Data T. A. Pulsul Respirația Temperatur
a Diureza Scaunul
30.04.2015 122/70mmHg 77b/min 17r /min 37,4 o C 800 ml/zi 0 /zi
01.05.2015 135/69mmHg 72b/min 18r /min 37,2 o C 1000ml/zi 1/zi
02.05.2015 130/65mmHg 70b/min 19r/min 36,9 o C 1350ml/zi 1/zi
03.05.2015 135/70mmHg 72b/min 19r/min 36,5 o C 1650ml/zi 1/zi
04.05.2015 130/60mmHg 77b/min 18/rmin 36,3 o C 1850ml/zi 1/zi
05.05.2015 120/60mmHg 80b/min 18/rmin 36,3o C 2000ml/zi 1/zi
ALIMENTA ȚIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
30.04. 2015 Pîine prăjită, ceai, biscuiți,
carne slabă, pireu ri Grăsimi, prăjeli , băuturi
garbogazoase
31.04.2015 Pîine prăjită, ceai, biscuiți,
carne slabă, pireuri Grăsimi, prăjeli , băuturi
garbogazoase
01.05.2015 Ceai neindulcit fracționat Repaus alimentar
02.05. 2015 Alimentație parenterală Repaus alimentar
03.05. 2015 Ceai slab îndulcit, iaurt, supe
limpezi de legume, zeamă de
compot, pireuri, biscuiți Lapte dulce, dulciuri, cartofi,
fructe, mazare, fasole, varza ,
Grăsimi, prăjeli , băuturi
garbogazoase
04.05. 2015 Ceai slab îndulcit, budinci , ou
moale , branzeturi ,carne slaba
fiartă, banană, biscuiți Lapte dulce, dulciuri, cartofi,
mazare, fasole, varza ,
Grăsimi, prăjeli , băuturi
garbogazoase
EXAMENELE DE LABORATOR
ANALIZA EFECTUATĂ
REZULTATUL OBȚINUT
VALOAREA NORMALĂ
30.04 – 05.05.2015
Grupa sanguină
Leucogramă
-AII Rh pozitiv
-9000/mm
-4000 -10000/mmc
– 61 –
Polinucleate
-Limfocite
-Monocite
-Eozinofile
-Hemoglobină
-Hematocrit
-Timp de sangerare
-Timp de coagulare -79%
-35,7
-29%
-4%
-16 gr %
-46
-6’30
-8 -60-80%
-30-38%
-3-8%
-0-4%
-barbat 15±2gr % ,femeie
13±2 gr %
-barbat 46±6 gr%, femeie
41±5 gr%
-2-5min
-5-8min
Examen sumar urină
-albumină -absent
-glucoză-absent
-pigment biliar -absent
-sediment -săruri amorfe Hematii, leucocite , glucoză,
cetone, proteine, absente ,
densitate= 1005 -1030,
INVES TGAȚIILE PARACLINICE
Data Examene curente Pregătirea pentru
examen Îngrijiri după
examen
30.04.2015 Ecografie abdominală Explic pacientului in ce
consta examinarea. Ii
cer sa se relaxeze. Suport fizic si psihic
30.04.2015 Radiografie pulmonara Explic pac ientului in ce
consta examinarea. Ii
cer sa se relaxeze. Suport fizic si psihic
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Data Medicamente Mod de administrare
30.04.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 4 flacoane/zi,
Gentamicină 4 fiole/zi , Diazepam 1 fiolă seara,
Glucoz a perfuzie10%, Scobutil 1fiola,
Papaverina 1tb /zi i.m
01.05.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 4 flacoane/zi,
Gentamicină 4 fiole/zi, Diazepam 1.5 fiolă
seara,Glucoza perfuzie10%, Scobutil 3×1 fiola i.m
– 62 –
/zi, Papaverina 3×1/zi,Digoxin 1tb/zi
02.05.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 1.5 fiolă,
Scobutil 3×1 fiola /zi, Papaverina
3×1/zi,Digoxin 1tb/zi i.m
03.05.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Diazepam 1 fiolă sea ra,
Scobutil 3×1 fiola /zi, Papaverina
3×1/zi,Digoxin 1tb/zi i.m
04.05.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilin ă 3 flacoane/zi,
Gentamicină 2 fiole/zi, Scobutil 3×1 fiola /zi,
Papaverina 3×1/zi,Digoxin 1tb/zi, Diazepam 1
fiola seara i.m
05.05.2015 Algocalmin 2fiole/zi, Oxacilină 4 flacoane/zi,
Gentamicină 3 fiole/zi, Scobutil 3×1 fiola /zi,
Papaverina 3×1/zi,Digoxin 1tb/zi i.m
EXTERNAREA PACIENTULUI
Data externării: 05.05.2015
Starea la externare: vindecat chirurgical.
Bilanțul autonomiei la externare:
Evaluarea funcț iilor vitale:
Respirație liberă cu frecvenț ă în limite fiziologice R=18r/min;
TA în limite fiziologice TA=120/60mmhg;
Puls în limite fiziologice AV=80/min.
Se poate deplasa. Se alimentează singur. Prezintă cuno ștințe suficiente despre boală și tratament
Recomandări la externare:
Să aiba o alimentație echilibrată calitativ și cantitativ
Să se odihnească după fiecare masă.
Contraindicații:
Să evite efortul fizic; Să evite ortostatismul prelungit; Să evite frigul și umezeală;
Tratament:
Algocalm in 2 fiole / zi Ibuprofen 400 mg -1 capsula la nevoie
– 63 –
Capitolul IV
Concluzii
Eviscerațiile totale postoperatorii reprezintã complicații chirurgicale grave, care necesitã
obișnuit reintervenția î n urgențã imediat ă.
Operația este un eveniment important în viața pacientului, gen erator de stres fizic și
psihic, de aceea s e recomandă tact și înțelegere empatică în comunicarea cu pacientul pentru a
reduce disconfortul ps ihic creat de teama de operație și anestezie .
Îngrijirile postoperatorii î ncep imediat du pă interventia chirurgicală si durează până la
vindecarea completa a bolnavului.
Îngrijirile postoperatorii se accorda pentru restabilirea functiilor organismului, asigurarea
cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor.
Toți pacienții au necesitat intervenția asistentului medical la nivelul următoarelor nevoi:
nevoia de a a bea si a mânca
nevoia de a a elimina
nevoia de a se mișca, a se menține într -o bună postură
nevoia de a dormi ș i a se odihni
nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
nevoia de a fi curat, a -și proteja tegumentele
nevoia de a evita pericolele.
Rolul asistentei medicale este esențial în îngrijirea pre și poast operatorie a pacientului cu
eviscerație :
urmărirea aspectului pansamentului din juru l drenurilor și al tegumentelor din locul de
inserție pentru a preveni cudarea sau colmatarea lor prin
supravegherea și asigur area alimentației pacienților dependenți, supravegherea și
distribuirea alimentelor c onform dietei consemnate în foaia de observați e
asigurarea unei stări bune, fără grețuri și vărsături; echilibrarea pacientului hidro –
electrolitic, nutrițional, psihic
combaterea durerii postoperatorii
supravegherea atentă clinică, observarea semnelor de g ravitate și funcțiile vitale
stimularea dorinței de cunoaștere a pacientului, conștientizarea pacientul asupra propriei
responsabilități privind sănătatea;
– 64 –
Bibliografie
1. Angelescu N. Patologie chirurgicală vol. I și II. Editura Celsius, București 2003;
2. Balta G, Metaxatos A, Kyovski A. Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor. Editura
Didactică și Pedagogică, 1983;
3. Borundel C. Medicina internă pentru cadre medii. Ed. a -4-a, rev. Editura All, București,
2009;
4. Burghele Th. Studiul terenului în chirurgie. Editura Medicală, București, 1965;
5. Chiru F, Chiru G, Moraru L. Îngrijirea omului bolnav și a omului sănătos. Editura Cison,
București, 2001;
6. Daschievici S, Mihăilescu M. Chirurgie – manual pentru cadre medii și școli sanitare
postliceale. Ed. Medicală, 2 009;
7. Groza PP. Fiziologie. Editura Medicală, București, 1991;
8. Ifrim M, Niculescu G. Compediu de anatomie. Editura științifică și Enciclopedică,
București, 1988;
9. Manea Mădălina – Nursing general, Editura Medicală Universitară Craiova, 2002
10. Mercuț D. Nursing chirurgical: lucrări practice, Editura Medicală Universitară Craiova,
2007;
11. Mihailescu. M. Chirurgia pentru cadre medii. Editura Medicală, București, 1991;
12. Morariu L, Ivan M, Spataru R, Chiru Fl. Bazele teoretice și practice ale îngrijirii omului
sănăto s și bolnav, Edit. Universul, București, 2000;
13. Mozes C. Cartea asistentului medical. Tehnica îngrijirii bolnavului. Ediția a VII -a, Ed.
Medicală, 2006;
14. Mozes C. Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucuresti, 2006;
15. Palade RȘ. Manual de chirurgi e generală. Tehnica îngrijirii chirurgicale a bolnavului.
Editura Bic All, București, 2008;
16. Papilian V. Anatomia omului (vol. 2. Splanhologia). Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1979;
17. Simici P. Patologie chirurgicală și mică chirurgie pentru cadr e medii. Ed. Didactică și
Pedagogică, București, 1986;
18. Szekely Cs. Nursing Clinic, curs litografiat, Partea I -a, Arad, 2006;
19. Szekely Cs. Nursing Clinic, curs litografiat, Partea II -a, Arad, 2007;
20. Titircă L și colab. Tehnici de evaluare și îngrijire acorda te de asistenți medicali, vol.II.
Editura Viața Medicală Românească, 2006;
– 65 –
21. Titircă L. Breviar de explorari functionale și îngrijiri speciale acordate bolnavului.
Editura Viața Medicală Românească, 2008;
22. Titircă L. Ghid de nursing – cu tehnici de evaluare și îngrijirile corespunzătoare nevoilor
fundamentale. Editura Viața Medicală Românească, 2006;
23. Titircă L. Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali, Editura Viața
Medicală Românească, București, 2000;
24. Titircă L. Manual de îngrij iri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali.
Editura Viața Medicală Românească, București, 2003;
25. Titircă L. Urgențe medico -chirurgicale, Editura Medicală, București, 2000;
26. Vasile D., Grigoriu M. Chirurgie și specialități înrudite. Man ual pentru școlile sanitare
postliceale. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1995;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HYGEIA SIBIU SPECIALIZAREA Asistență medicală generală PROIECT DE ABSOLVIRE ÎNDRUMĂTOR PROIECT: Maftei Liliana Petruța… [602077] (ID: 602077)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.