Monitorizarea calității aerului în [602073]

Monitorizarea calității aerului în
municipiul Turnu Măgurele

Rețeaua de supreveghere a calității aerului în municipiul Turnu Măgurele se
realizează prin stația automată de monitorizare a calități aerului TR -2 inclusă în RNMCA.

Tabel 4.2 Indicatorii monitorizați de stația automat ă TR -2 Turnu Măgurele
Stație Tip Locație Parametri monitorizați
TR-2 Trafic Turnu Măgurele SO 2, NO, NO X, NO 2, O3, CO,
PM 10

Tabel 4.3 Informații privind tehnicile de măsurare de sta ția automat ă TR -2 Turnu Măgurele
Nr.
crt. Denumire echipament Indicatori măsurați Metoda de analiză
1 Analizor CO
Thermo 48 i CO Spectroscopie în infraroșu
2 Analizor NO -NO 2-NO x
Thermo 42 i NO, NO 2, NO x Chemiluminiscență
3 Analizor SO 2
Thermo 43 i SO 2 Fluorescență în UV
4 Analizor ozon – O3
Thermo 49 i O3 Fotometrie în UV
6 Analizor pulberi LSPM
10 Unitec PM 10 Nefelometrie ortogonală
7 Prelevator pulberi PM 10 Gravimetrie

Figura 4.4 Aparatura interior sta ție TR -2 Turnu Măgurele

IV.4.1.1 Dioxidul de azot
Oxizii de azot provin în general din arderea combustibililor solizi , lichizi și gazoși în
diferite instalații industriale, rezidențiale, comerciale, instituționale și din transportul rutier.
Oxizii de a zot au efe ct eutrofizant asupra ecosistemelor și efect de acidifiere asupra multor
component e ale me diului, cum sunt solul, apele, e cosistemele terestre sau acvatice, dar și
construcțiile și monumentele.
Formare dioxidului de azot: N 2 + O 2→ 2NO
2NO + O 2→ 2NO 2
și
NO 2 +hΰ → NO + O*
O* + O 2 → O 3
O3 + NO → NO 2 + O 2

Dioxidul de azot (NO 2) este un gaz ce se transportă la lungă distanță și are un rol
important în chimia atmosferei , inclusiv în formarea ozonului troposferic. Expunerea la dioxid
de azot în conentrații mari dete rmină inflamații ale căilor respiratorii și reduce funcțiile
pulmonare, crescând riscul de afecțiuni respiratorii și agravând astmul bronșic.
Concentrațiile de NO 2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară
pentru protecția sănătății umane (200 µg/m3), care nu trebuie să fie depășită mai mult de 18
ori/an și valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/m3).[13]
În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calităț ii aerului TR -2 Turnu Măgurele
s-au înregistrat 8 251 măsurători medii orare pentru dioxidul de azot. Valoarea limită orară de
200 µg/m3 conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător nu a fost depășită în
punctul de control TR -2 Turn u Măgurele. [14]
Tabel nr. 4. 4 NO 2 la stația automată TR -2 inclusă în RNMCA
Stația Nr. date
valide % date
valide Nr. date
> V.L. Frecvența
depășirii Media
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98 (µg/m3)
TR-2 Turnu
Măgurele 8299 94.7 0 0 16,17 13,87 50,19

Figura 4. 5 Evoluția NO 2 la sta ția TR -2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura 4. 6Evoluția mediilor anuale 2010 -2014 de NO 2 la stația automată TR -2 Turnu
Măgurele

Metode de mă surare : metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot ș i a
oxizilor de azot este cea prevăzută în standardul SR EN 14211 – metoda standardizată pentru
măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin chemiluminescenta.

Din analiza datelor semnificative din anul 2014, obținute din monitorizarea dioxidului de
azot, se constată că valorile maxime orare, s -au situate mult sub valoarea limită orară pentru
protecția sănătății umane ( 200 µg/m3) conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător .

IV.4.1.2 Dioxidul de sulf
Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit în principal din arderea
combustibililor fosili sulfuroși (carbune, păcură) pentru producerea de enegie electrică și
termică și a combustibililor lichizi (motorină) în motoarele cu ardere internă ale autovehicul elor
rutiere.
Dixidul de sulf (SO 2), poate afecta atât sănătatea oamenilor prin efecte asupra sistemului
respirator cât și mediul în general (ecosisteme, material, construcții, monumente) prin efectul de
acidifiere.
Concentrațiile de SO 2 din aerul înconju rător se evaluează folosind valoarea limită orară
pentru protecția sănătății umane (350 µg/m3) care nu trebui depășită mai mult de 24 ori /an, și
valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125 µg/m3) care nu trebui depășită mai
mult de 3ori/ an.[13]
În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR -2 Turnu Măgurele
s-au înregistrat 7807 măsurători medii orare pentru dioxidul de sulf. Valoarea limită orară

conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurăto r este de 350 µg/m3 și nu a fost
depășită în punctul de control TR -2 Turnu Măgurele. [14]

Tabel nr. 4.5 – SO 2 la stația automată TR -2 inclusă în RNMCA
Stația Nr.
date
valide %
date
valide Nr.
date >
V.L. Frecvența
depășirii Media
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98 (µg/m3)
TR-2 Turnu
Măgurele 7807 9,1 0 0 16,71 14,95 41,03

Figura 4.7 Evoluț ia orară a SO 2 la stațiaTR-2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura 4. 8Evoluția zilnică a SO 2 la stația TR -2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura 4.9 Evoluția mediilor anuale 2010 -2014 de SO2 la stația automată TR -2 Turnu
Măgurele

Metode de mă surare : Metoda de referință pentru mă surarea d ioxidului de sulf este cea
prevăzută în standardul SR EN 14212 – metoda standardizată pentru măsurarea concentrației
dioxidului de sulf prin fluorescență în ultraviolete.

Din analiza datelor semnificative din anul 2014, obținute din monitorizarea dioxidului de
sulf, se constată că valorile maxime orare, s -au situate mult sub valoarea limită orară pentru
protecția sănătății umane ( 350 ug/m3) conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător .

IV.4.1.3 Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon (CO) este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea
organismului de a reține oxigenul, în con centrații foarte mari fiind letal. Provine din surse
antropice sau naturale, care impli că arderi incomplete ale oricăru i tip de materie combustibilă,
atât din instalații energetice, industriale, cât și în instalații rezidențiale (sobe, central e termice
individuale) și mai ales din arderi în aer liber ( arderea miriștilor, deșeurilor, incendii).
Formarea monoxidului de carbon: 2C + O 2→ 2CO
2CO + O 2→ 2 CO 2
Concentrațiile de CO din aerul înconjurător s e evaluează folosind valoa rea limită pentru
protecția sănă tății umane (10 mg/m3), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore
( medie mobile). [13]
În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR -2 Turnu Măgurele
s-au înregistrat 7446 măsurători medii orare pentru monoxidul de carbon. Valoarea limită de 10
mg/m3 maximă zilnică a mediilor de 8 ore, conform Legii nr. 104/2011 privind cal itatea aerului
înconjurător nu a fost depășită în niciun punct de control. [14]

Tabel nr. 4.6 – CO la stația automată TR -2 Turnu Măgurele inclusă în RNMCA
Stația Nr. date
valide % date
valide Nr. date
> V.L. Frecvența
depășirii Media
(mg/m3) Mediana
(mg/m3) Percentila
98 (mg/m3)
TR-2 Turnu
Măgurele 7446 85,0 0 0 1,10 1,01 2,60

Figura 4.10 Evolutia CO la sta ția TR -2 Turnu Măgurele în anul 2014

Fiura 4.11 Evoluția mediilor anuale 2010 -2014 de CO la stația automată TR -2 Turnu
Măgurele

Metode de măsurare : Metoda de referință pentru mă surarea mono xidului de carbon este
cea prevăzută în standardul SR EN 14626 – metoda standardizată pentru măsurarea concentraț iei
de monoxid de ca rbon prin spectroscopie î n infrarosu nedispersiv

Din analiza datelor semnificative din anul 2014, obținute din monitorizarea monoxidului
de carb on, se constată că valorile maxime zilnice ale mediilor concentrațiilor pe 8 ore, s -au

situate mult sub valoarea maximă zilnică pentru protecția sănătății umane (10mg/m3) conform
Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător .

IV.4.1.4 Ozonu l
Ozonul (O 3) se găsește în mod natural în concentrații foarte mici în troposferă
(atmosfera joasă). Spre deosebire de ozonul stratosferic, (cuprins între sol și 8 -10 km înălțime)
este deosebit de toxic, având o acțiune puternic iritantă asupra căilor repiratorii, ochilor și are
potential cancerigen. De asemenea, ozonul are efect toxic și pentru vegetație, determinând
inhalarea fotosintezei și producerea de leziuni foliate, necroze.
Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebir e de alți poluanți, nu este emis
direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influența radiațiilor ultraviolete, prin reacții
fotochimice în lanț între o serie de poluanți primari (precursori ai ozonului – oxizii de azot – NO x,
compuși organici volati le -COV, monoxidul de carbon -CO).
Precursorii ozonului provin atât din surse antropice (arderea combustibililor, traficul
rutier, diferite activități industriale) cât și din surse natural ( COV biogeni emisi de plante și sol
în principal izoprenul emis de păduri; acești compuși biogeni , dificil de cuantificat, pot contribui
substantial la formarea O 3). O altă sursă naturală de ozon în atmosfera joasă este reprezentată de
mici cantități de O 3 din stratosferă care migrează ocazional, în condiții meteorologic e, catre
suprafața pământului.
Formarea fotochimică a ozonului depinde în principal de factorii meteorologici și de
concentrațiile de precursori NO x și COV. În atmosferă au loc reacții în lanț complexe, multe
dintre acestea concurente în care O 3 se formeaz ă și se consumă, astfel încât concentrația O 3 la un
moment dat depinde de o mulțime de factori, precum raportul dintre NO și NO 2 din atmosferă,
prezența compușilor organici volatili necesari inițierii reacțiilor dar și de factori meteorologici:
temperaturi ridicate și intensitatea crescută a luminii solare care favorizează reacțiile de formare
a O3, precipitații, care contribuie la scăderea concentrațiilor de O 3 din aer.
Ca urmare, concentrațiile ozonului în atmosfera localităților urbane cu emisii ridicat e de
NO x sunt în general mai mici decât în zonele suburbane și rurale, datorită consumului prin
reacția cu NO.
Atfel se explică faptul că în zonele rurale unde traficul este redus și emisiile din arderi
mai scăzute, concentrațiile de ozon sunt în general mai mari decât în mediul urban.

Formare ozonului: NO 2 + hΰ→ NO + O*
O*+ O 2 → O 3
O3 + NO → NO 2 + O 2

Ca urmare a complexității proceselor fizico -chimice din atmosferă și a st rânsei lor
dependențe de condițiile meteorologice, a variabilității spațiale și temporale a emisiilor de
precursori, a creșterii transportului ozonului și precursorilor săi la mare distanță, inclusiv la scară
inter-continentală în emisfera nordică, precum și a variabilității schimburilor dintre strat osferă și
troposferă, concentraț iile de ozon în atmosfer a joasă foarte sunt variabile în timp și spațiu, fiind
totodată d ificil de controlat.

Concentrațiile de ozon (O 3) din aerul înconjurător se evalueaz ă folo sind pragul de alertă
(240 µg/m3 măsurat timp de 3 ore consecutiv) calculat ca medie a concentrațiilor orare , pragul
de informare (180 µg/m3) calcula e ca medie a concentrațiilor orare și valoarea țintă pentru
protecția sănătății umane ( 120 µg/m3) calculat ă ca valoare maxima zilnică a mediilor pe 8 ore
(medie mobilă), care nu trebuie depășită mai mult de 25 ori/an calendaristic. [13]
În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR -2 Turnu Măgurele
s-au înregistrat 7418 măsurăr i medi i orare pentru ozon și nu s-au înregistrat depășiri ale valorii –
limită pentru protecția sănătății umane (valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore – 120
µg/mc). [14]
Tabel nr. 4.7 Ozon la stația automată TR -2 Turnu Măgurele inclusă în RNMCA
Stația Nr.
date
valide %
date
valide Nr.
date >
V.L. Frecvența
depășirii Media
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98 (µg/m3)
TR-2 Turnu
Măgurele 7418 84,6 0 0 27,20 23.18 80,96

Figura 4.12 Evolutia O 3 la stația TR -2 Turnu Mă gurele în anul 201 4

Figura 4.1 3 Evoluția mediilor anuale 2010 -2014 de O 3 de la stația automată
TR-2 Turnu Măgurel
Metode de masurare : metoda de referință pentru măsurarea ozonului este cea prevăzută
în standardul SR EN 14625 – metoda standardizată pentru măsurarea concen trației de ozon prin
fotometrie î n ultraviolet .
Din analiza datelor semnificative din anul 2014, obținute din monitorizarea ozonului, se
constată că valorile maxime zilnice ale mediilor concentrațiilor pe 8 ore, s -au situate mult sub
valoarea maximă zilni că pentru protecția sănătății umane (120 µg/m3) conform Legii nr.
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător .

IV.4.1.5 Pulberi în suspensie – fracțiunea PM 10
Particulele în suspensie din atmosferă sunt poluanți ce se transportă pe distanțe lungi,
proveniți din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafața solului de
către vânt, erupții vulcanice sau din surse antropice precum : arderile din sectorul energetic,
procesele de producție (industrie metalurgică, industrie chimică ) șantierele de construcții,
transportul rutier, halele și depozitele de deșeuri industrial e și municipale, sisteme de încălzire
individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi.
Natura acestor particule este variată. Astfel, ele pot conține particule de carbon
(funingine), metale grele ( plumb, cadmiu,crom, mangan), oxizi de fier, sulfați dar și alte noxe
toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanților organici
persistenți PAH -uri și bibifenili policlorurați PCB adsorbiți pe suprafața particulelor de aerosoli
solizi).
Concentrațiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul
încojurător se evaluează folosind valoarea limită zilnică, determinată gravimetric (50 µg/m3),
care nu treb ui depășită mai mu lt de 35 ori/an și valoarea limită anuală , determinată gravimetric
(40 µg/m3 ).[13]
În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR -2 Turnu Măgurele
s-au înregistrat 239 probe medii zilnice pentru indicatorul pulbe ri în suspensie fracțiunea PM10.
La stația TR -2 Turnu Măgurele, prelucrările statistice ale concentrațiilor medii zilnice au pus în
evidență o concentrație medie anuală de 22,18 µg/m3 și o valoare maximă determinată 58.51
µg/m3. Valoarea limită zilnică de 50 µg/m3 prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător, a fost depășită pentru 3 probe, cu o frecvență a depășirii de 0,83%. [14]

Tabel nr.4.8 PM 10 la stația automată TR -2 Turnu Măgurele incluse în RNMCA
Stația Nr. date
valide % date
valide Nr.
date >
V.L. Frecvența
depășirii Media
(µg/m3) Mediana
(µg/m3) Percentila
98 (µg/m3)
TR-2 Turnu
Măgurele 239 65,4 2 0,83 22,18 21,34 42,44

Figura 4.1 4 Evoluția PM 10 la stația TR -2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura.4.15 Evoluția mediilor anuale 20 10-2014 de pulberi în suspensie PM 10 de la stația
automată TR-2 Turnu Măgurele

Metode de masurare : metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea concentrației de
PM 10 este cea prevăzută î n standardul SR EN 12 341. Determinarea fracției PM 10 de materii sub
formă de pulberi în suspensie. Metoda de referință și proceduri de încercare î n teren pe ntru
demonstrarea echivalenței cu metoda de măsurare de referință .
Din analiza datelor semnificative din anul 2014, obți nute din monitorizarea pulberilor în
suspensie –fracțiunea PM 10, se constată că au existat 2 depăsiri ale valorile maxime zilnice ( 50
µg/mc) conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător .

IV.4.1.6 Pulberi sedimentabile
Pulberile sed imentabile sau praful surit reprezentate de particule cu diametrul de 20 µm și
densități care le favorizează depunerea conform legii gravitației. După ce sunt emise în atmosferă
acestea se depun pe sol, vegetație. Pulberile sedimentabile și în suspensie fo rmează particulele
aeropurtate totale. Pulberile, în functie de dimensiuni și comportarea în atmosferă, se pot
clasifica în:
 pulberi sedimentabile constituite din particule cu diametre mai mari de l0 μm
rezultate din procese mecanice, construcții de drumu ri, pulverizarea solului de
către autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria materialelor de
construcții sau ca urmare a acțiunii de eroziune a vântului asupra solului. Acestă
categorie se caracterizează printr -o stabilitate mică în atmosferă d eoarece se
sedimentează în functie de mărime, cu o viteză uniform accelerată.
 pulberi în suspensie, cu diametrul particulelor cuprins între 10 -0,1 μm, rezultate în
special din procesele industriale: industria metalurgică, fabricarea acidului
sulfuric, fabr icarea celulozei.
Stabilitatea în atmosferă a acestor pulberi este determinată de mărimea particulelor, iar în
absența curenților de aer se sedimenteaza cu o viteză uniformă, conform legii lui Stokes.

În anul 2014 s -au efectuat 24 determinări manuale al e pulberilor sedimentabile (probe
medii lunare) în municipiul Turnu Măgurele prelevate în următoarele puncte de control:
– Stația Meteo Turnu Măgurele ;
– Abator Turnu Măgurele .

Figura.4.1 6 Evoluția mediilor lunare de pulberi sedimentabile 2014 în Tur nu Măgurele

Menționăm că nu s -au înregistrat depășiri ale concentrației maxime admisibile de pulberi
sedimentabile (17 g/m2*lună) în conformitate cu prevederile STAS 12574/87, în anul 2014 în
municipiul Turnu Măgurele.

Concluzii:
Monitorizarea calităț ii aerului în municipiul Turnu Măgurele prin stația automată TR -2
din cadrul RNMCA în perioada 2010 -2014, a pus în evidență următoarele depășiri :

 Pulberi în suspensie fracțiunea PM 10 gravimetric :

– în anul 2010 , s-au înregistrat un număr de 18 depășiri ale valorii limită zilnice (50 µg/mc)
conform Legii nr. 104/2011 privind c alitatea aerului înconjurător, v aloarea medie anuală
fiind de 34,76 µg/mc.
– în anul 2012 , s-au înregistrat un număr de 3 depășiri ale valorii limită zilnice (50 µg/mc)
conform Legii n r. 104/2011 privind c alitatea aerului înconjurător, v aloarea medie anuală
fiind de 27,22 µg/mc.
– în anul 2013 , s-au înregistrat un număr de 3 depășiri ale valorii limită zilnice (50 µg/mc)
conform Legii nr. 104/2011 privind c alitatea aerului înconjurător, v aloarea medie anuală
fiind de 28,25 µg/mc.
– în anul 2014 , s-au înregistrat un număr de 2 depășiri ale valorii limită zilnice (50 µg/mc)
conform Legii nr. 104/2011 privind c alitatea aerului înconjurător, v aloarea medie anuală
fiind de 22,18 µg/mc.

Principal ele surse potențiale de poluare cu pulberi în suspensie sunt reprezentate de
traficul rutier, arderea combustibililor, diferite procese industriale pe fondul condițiilor
meteorologice defavorabile dispersiei (calm atmosferic).

 Ozon ( O 3):

– în anul 2012 s-au înregistrat un n umăr de 2 depășiri a valorii -țintă pentru protecția sănătății
umane (valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore – 120 µg/mc) conform Legii nr. 104/2011
privind c alitatea aerului înconjurător, v aloarea medie anuală fiind de 45,85 µg/mc.
– în anul 2013 s-a înregistrat un număr de 1 depășir e a valorii -țintă pentru protecția sănătății
umane (valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore – 120 µg/mc) conform Legii nr. 104/2011
privind c alitatea aerului înconjurător, v aloarea medie anuală fiind de 40.15 µg/mc

Cauza: ozonul nu este un poluant emis, ci un poluant secundar care se formează sub
acțiunea razelor solare asupra oxizilor de azot ș i a compușilor organici volatili, la distanță de
sursele de poluare. Menționăm că depășirile la ozon s -au în registrat în condiții de caniculă și
calm atmosferic.

Mentionăm faptul că, de și s-au înregistrat depă șiri ale valorii limită, respectiv valorii –
țintă pentru indicatorii pulberi în suspensie (PM 10) și ozon, nu s -a depă șit numărul admis de
depășiri prevăz ut de legisla ția în vigoare, respectiv Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător .

Referințe bibliografice :

1 NEGULESCU Maria – Protecția mediului înconjurator;
2 SAFTA V. V. – Note de curs la disciplina Ingineria Calității Aerului -UPB, an universitar
2013 -2014 ;
3 SIMION Gabriela Cristi na- Monitorizarea și Controlul Factorilor de Mediu ;
4 *** Enciclopedia geografică a României, Editura Științifică și Encicl opedică, București,
1982 ;
5 *** Hotărârea nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de
calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a
calității aerului ;
6 *** http://www.apmtr.anpm.ro ;
7 *** http://www.mmediu.ro ;
8 *** http://www.eea.europa.eu/ro ;- Agentia Europeana de Mediu ;
9 *** www.ucar.edu ; COMET Program ;
10 *** Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător ;
11 *** Ordinul 1095/2007 pentru aprobarea Normativului pri vind stabilirea indicilor de
calitate a aerului in vederea facilitarii informarii publicului;
12 *** OUG nr. 195/2005 modificată, completată și aprobată prin Legea 265/2006 cu
modificări și completări;
13 *** Raport anual – calitatea Aerului în România ;
14 *** Raport anual privind starea mediului în județul Teleorman ;
15 *** Raport calitatea aerului în județul Teleorman;