DINHrisoavele lui Mircea cel Bat [602064]

DINU C. ARION
DINHrisoavele lui Mircea cel Bat*
193013861418
Studio de Istorie a Dreptului Roman
Tipografia.Romania MaresBelvedere 12or'
d-
www.dacoromanica.ro

DIIILI C. ARION
DINHrisoavele lui Mircea cel Bat*
13861418
Stadia de Istorie a Dreptulul Roman
1930TipograllaIYomSnia Marc`Behedere 12
www.dacoromanica.ro

INTRODLICERE
Nu intenfionez in aceastei mica lucrare sa studiezin cornplexul sau dreptul romanesc, a$a cum il putemdesprinde din pufinele rei meifife de drept, pe care le
avem din veacurile al XIV fi XV in Muntenia.Aceasta nadcljduesc sa o lac in alt'd lucrare viitoare,urmand sfatut D-lui Profesor Peretz, care m'a in-
demnat sa studiez intai succesiv, pe veacuri, elemen-
tele dreptului nostru vechiu fi sa public rezultatelecercetarilor mele, ca numai apoi sa extrag din aceste
rezultate un stadia complet al caracteristicelor fiev Rutiunii dreptului nostru vechiu.Voi examina deci aci numai documentele reimasenoun dela Mircea eel Beltran, trecand mai u$or a-supra lucrurilor deja puse in evidenfel de istoriciinoFtri fi oprindu-ma asupra anumitor chestiuni maicu osebire juridice, ft care prezinta, cred, interes
pentru tot/ cei, pe cari ii preocupei trecutul nostrujuridic.AUTO RUL
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTELELLIIlvIIRCEA CEL BATRAN
13861418
Putinele documente, rgmase noun din lunga, $i glorioasadomnie a lui Mircea Voevod, se pot impIrti in mai multe cate-gorii. Sunt mai intai docuMentele externe cu caracter diplo-matic: tratate de alianta, scrisori diplomatice, in care, ce neintereseazainspecial,estesituatia Marelui Voevod", cumse intituleazaMircea, fati de puternicii Crai ai Polonieisiai Ungariei. Sunt apoi cele care confers privilegii negutata-rilor straini, sari, litvani,…si fixeizd pentru ei taxele vamale,ce au de plgtitintara romaneascd. Sunt apoi altele,carecoprind bardziri, confirmdri $i scutiri, date in special mdiasti-
rilor. Sunt in sfar§it altele cu caracter de drept privat, care
bine inteles, pentru not sunt cele mai interesante. Untie dinele sunt datate; altora nu li Se poate fixa cu preciziune data,fie ca no au avut-o niciadati, fie ca este necompletg, fie eadocumentul este ruptsi nu se pooteciti acea data. Uncledinele, cele externe, sunt scrise in limba lating. Mai toateau fost publicate, sau eel putin citate in diferite lucrgri isto-rice sau juridice, tar Academia Romang poseda in cokctiuneasa, fotografiile celor mai multe din ele. SA le examinam.
www.dacoromanica.ro

I
27 lunie 1387. Argq. (Arhiva istorica III.p. 191-193).Dc vreme ce eu intru Christos Dumnezeu binecredinciosIo Mircea voevod cu imila lui Dumnezeu Domn a toata Ungro-vlahia, la inceputul de Dumnezeu dAruitei mie domnii, am aflatin Cara Domniei mete, la locul numit Tismana o manastire, pecare sfant raposatul parintele Domniei mele Io Radul voevoddin temelie o ridicasesfant raposatul fratele Domniei meleIo Dan voevod o ihtarise cu multe lucruri, pentru aceasta a binevoit Domnia mea precuuti la domnie asa $i la aceasta sä fiemim'ator, a reinoi sdedk arnintirea pArintelui $ifratelui meu$i pentru viata, $i mantuirea Domniei mele, hrarnului prea cu-
ratei stapane nascatoare de 'Dumnezeu $i pururea fecioare Marie,
a confirma toate daniile $i veniturile $i a implini cele neispifa-vite, nu numai atat, ci$i rate sub printele $i fratele meu s'atalogat manastirei toate a le Intari $ia le confirma pentruslava Dumnezeului meu, $i pentru lauda $i cinstea preastapanii mele$ipreasfinteinascaloare de Dumnezeupentru ca sä se lark in viata Domniei rnele Intaritoare $i aju-ta'toare,iar la ziva groaznicei judecati mijlocitoaredeviatavecinicA. Mai intaiu intarim cele adhogate de sfant raposatul
pi rinte le Domniei mele Io Radul voevod satul Vadul Cuma-
nilm: cu jumatatea Topornii $ibaltaBistretul dela Topa letpang la &la cea repute mai sus de Covacita cu satul numitHrisomuntii $i Tismana pe ambele rarti rata a fost liga$easa$iruseascia-, cu graul din judeful Jalesului 400 de 0'10 plcstarviteisi
www.dacoromanica.ro

fiecare an, iar cine va fi galetar sa nu intrebe dela Domniamea ci 5a indrepteze… manAstirii. La, acestea intareste Domniamea, cat sfant raposatul fratele Domniei mele lo Dan voevoda adaogat padure..:4 Jale$ $i la Dabace$ti $i din casa Domnieimele pe fie care an 10 burdufe de branza, 10 capri, 10 paturii10 haine de deasupra10 haine de desubt. La acestea adaoga$i Domnia mea mai nainte zisei manastiri a prea sfintei nasca-toare de Dumnezeu satul numit Jarcovti $i selistea Stancisorpe balta13deal, care odintoara a fost satul Bresnita ambele Veronice $iPrilepet$iPetrovita$iVerbita;laacestea confirma Domnia mea cate sfant raposatul unchiuat Domniei mele Vladislav voevod a adaogat sfantului Antonla Vodita, satul JidovOtita cu raraul $i toata valtoarea mijlociefin Dunare pe la poarta de fier $1 venitul de la opt var$te $iDunArea dela caderea nucului pand la podul de sus $i Voditacea mare $i ambele plarti cu nucetul $i cu livezile dela seli$teaBahnii$imoara laBistrita$iatigalni40 de Jamilii;toateacesteale adaoga$ile confirma Domnia mea cu toaita po-runca $i Intarirea, sat fie neclatite $1 nestramutate $i satele liberede toate munciledarile$i veniturile Domniei mele, catreacesteaporunce$te Domnia mea sa he autonomi in ambeleimanastiricalugarii$id'upd moartea dregatorului lor, careiidirigueste nimeni sa nu le a$ezedregator,nicieuinsumivoevodul Mircea $i nici altul din cei dupla' mine… a frai rau,sa fie blestemat de Domnul Dumnezeu a, tottiitorul$i'deArea curata nascatoare cte Dumnezeu $1 de totisfintii$isafieparta$ tuturor celor,ce au tagaduit pe Domnul $i 1 -audat pre el la rmoarte.Toate acestea s'au scris la Argi$ din porunca Datnnulnivoevod Io Mircea, inanua 6895 indiction 10 a lunii lunie 27 zi,.lo Mircea voevod cului Dumnezeu Damn.i
Bistritti Itsi
$i
mila8
www.dacoromanica.ro

I i
1387.Marele Mircea, intr'un act din 1387, aflator de asemeneain original in. Archivul Statului din Bucuresti, se intituleazA:domnul toatei terre ungro-romane, al partilor de peste Car-patiSialerrilor tdtaresci, ducele Amlasului si Fagarasului,stApanul Banatu ui de geTrerin $ial oraiului Silistria,sj peambele termuri ale Dunarei pretutindeni pang la marea ceamare" 1).
1) Archivul Statului, Documentele Coziei, legAtura 40.obladayiigospsdstvuyi vscizerrirggrcvlahiiskoi, izaplarinskym csczerse ik tatarskim stranam, iAmlaszu i Fagraszu chertzeg, i sieverinskomn banstvugospodin, i obu pol po vsemu po Dunaviu dace i do velikaago moria i Drstrugradu vladalatz.(B. P. Hasdeu, Istoria Critio6. Vol. L p. 5.)
www.dacoromanica.ro

HI
Eu inChristos Dumnezeul binecredincios $icucernicdeChristosiubitorsingur stapianitor,lo Mircea Mare leVoevod $1 Domn cu mila lui Durnnezeu $i cu claruirea lui Dum-nezeu stapanind $i domnind pe toata Cara romaneasca $1 pestemulti$iin:1$i &supra partilor tatare$ti IYuce at Am la-$ului$iFagarasuluiDomn al Banatului Severmului $1 alambelor maluri ale intregei 'Dunarti pana la Marea ceat mare $i.t`4p,anitor at cetatii Dristorului, lam binevoit Do:nnia mea dinbuns voia mea cu inima curata luminata $1 am daruit acestde tot cinstitInfrumusetat $i respectat $i cu toate darurilecurattet impodobit hrisovparinteluirugatoruluidonmieimele staretulut Sofronietuturor fratilor din mandstire, carese aflala hramul sfintei$ide viata incepatoare Troite, lalocul numit Nucet. Ca sa fie in ocina $i in ohaba toate baltile1,ncepand dela Sapatulpada la gura Ialomitei pe Dunare,fieglobiri, ce se vor face la aceste balti, fie dfu$egubini, onde pastors on de fie ce om, boer mare sau mic, tot sa fieal imanastirei, $i de albine on Cate se vor gas! pie la acestebalti, pand uncle le e hotarul, omul manastirii sa le is va.nade la albine$1toatecelelalte munci, care se vor intampla.$i acest om care este inchinat staretulut Sofronie sa fie pos-lu$nic al manastirti, cu numele Tampa $i el Inca a adaogat ogarla Sapatul. Nimeni fdintre slujitorii Domniei mele sa nuasupreasca pe Tampa, fie ca e judecator, fie on $i ce boer, ciTampa sa fie volnic sa la elinsusidingarlaSapatul$idin celelalte Mitt, ce va vrea staretul Sofronie $i toti fratii sa
a$eze un om sa stranga venitul mand'stirtt, vama pe$telui $i$i
$i!Si
ai
aiaiaiai
ai
www.dacoromanica.ro

11vama albinelor si glob lei $i dusegubini $i toate celelalte munci.Pentru aceasta astfel porunceste 'Domnia mea tuturor slujba,$ilorDomniei mele $i ca'peteniilor Dristorului $i oricaror judecatori$i globnici, tuturor, sa se fereasca de baltile manastiresti. Cine
va pescui sa plateasca ce ii e venit, $i in2a altfel sä nu cutezenimeni sa se ippotriveasca la at.easta scrisoare a Domniei mele,pentru Ca da Domnia rinea in ()baba sa fie pentru… dumne-zeiasca si pentru sufletul Domniei mele. far care s'ar impotrivifie$icu tinfir de par, are a primi mare eau $i manie aDomniei mele.Iar dupg 14-noartea Domniei mele, pc cine vaalege Domnul Du.nnezeu sa fie Damn al Orli romanesti dinrodul sufletului Domniei mele sau din rudele Domniei mele saudin alt ream, acela sa respecte sireinoiasca acest hrisov alDomniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasea $isa-1intareasca.Iar Baca inlatura,$irisipeste aceste, unul caacesta Domnul Dumnezeu sä-1 qnlature $isa-1 omoare$iinveacul acesta si in veacul viitor $i sa fie despartit de trupulsi sangele lui Hristos $1 sa alba parte cu Iuda $i cu Arie $icu aceiIudei, canau spas deHristos mantuitorul nostru:sangele lui asupra for $i…care este$1 va fi in veci…
www.dacoromanica.ro

IV
Noi Manea $i Roman Herascu, comiti, ai ilustrului Prin-cipeDomnului Mircea Voevodul Transalpin, etc.precum$iDragom, maresal al magnificului Principe Domnului Petru Voe-vodul moldovean, ambasadori, declarand in public recunoa$temprin continutul ceior de fata, ca de vreme ce am 'fast trimi$ila serenisimul prmcipe Doinnul Vladislav, Regele Poloniei etc. cuInsarcmare de delegate am facut asezamant in acest chip cu
acelas Domn Vladislav Regele, in numele $i din partea mainainte numitului Domn Mircea, domnul nostru, a carui puteream avut-o trecuta noua, incheind un pact de inviolabila ami-citie,de ambele parti,care sase pastreze$isä setie in;perpetuu, cu insusi 'Domnul Vladislav Regele, mai sus numifulDomnul Mircea Voevod din toati putinta sa $i cu foata a saputere rand, dorrml, ar cere ajutorul lui, de jignirea $i ataculdusmanesc al Regelui Ungariei ial vasalilor aceluia insusi$i al orica'ror oameni supu$i lui, trehue $i va fi tinut sä-1 ajutein tot chipul. lar impotriva altor malt sau jignitori ai mai,nainte numitului Domin Vlaidislav Regele, on care ar fi, it va ajuta pe elduph. bunul plac alslobodei sale socotinti, asacum se cuvine $i se cade unui prieten O. faca. De asemeneaDomnul Rege Vladislav la dormta cererei mai nainte numituluiDomn -Mircea Voevod trebue $i va, fi tinut sa -1ajute pe el41,mpotriva Regelui Ungalriei $1 a orioaror supusi ai lui din loataputinta$i puterea sa,ear impotriva altor rivali sau jignitoriai sus numitului Domn Mircea Voevod on $i care ar fi eiiiva fidie ajutor dupd bunul pllc al liberei sale socotinti, catin prieten. Mai promitem pe deasupra, ca peste aceast4 con-
www.dacoromanica.ro

13federatiune$iasezare de inviolabiliprietenielajumatateaIpostului mare ce cade acuma sau opt zile dup'a aceatsia,tieintervenind vre-o impiedicare legitima, sere mai mare intdrtrea evidentei celor de mai nainte mai sus zisul Domn Mircea V.sa trimita in Moldova scrisoarea sa pecetluit5 cu pecetea sacea mare, prin trimi$i ai s'ai buni $i soleami, la care scrisoarasemenea pomenitul Domn Regele Vlachs lav este tinut sa tri-meata o (scrisoare) asemanatoare (a) continutuluila timpulmai nainte aratat la locut mai nainte spus sub titlul $i peceteasa cea mare prin trimisii sdi soleaini in asemenea chip. Alacestora de-ratasub pecetilenoastrecanarturie.Dat inRadom s'ambata dupla zma conceptiunii fericitei Maria fecioarain anul Domnului una mie trei sute opt zeci $i noul
www.dacoromanica.ro

V1390.Mircea din mila lui Dumnezeu voevodul Transalpin, Ducede Fagaras $i Am las, Canute al Severinului, Despot al tarilorlui DobroticiDomn al Tristrului facem cunoscut tuturor ca-rora li se cade atat de fat cat $i viitori $tiinta acestora. Cadorind sincer din aplecarea cugetului a incheia pacte de invio-amicitievoind o astfel de asezare cu prea slavitulPrincipe Domnul Vladislav din mila lui Dumnezeu Rege al Po-lonieiprecum$1al'cantorCracoviei, Sandominei,Syradiei,Lanciciei, Cuyaviei, Lituaniei Principe suprem $i al Pomera-niei $i Rusin principemo$tenitor, cu sfatul unanim al Ba-ronilor nostri, de ambele parti, pazindu-se irefragabil in per-
petuu, am facut-o, $1u Weinconfirmand ale noastre scn-sori, adecd ca pe Domenitul serenislinul Principe DomnulRege al Poloniei etc., cu toata putinta noastra puterea,cand dorind, va cere ajutorul nostru $i pe oamenii supusi lui,die jignireaatacul dusma'nesc al regelui Ungariei $i ai vasarlilorlui$i al on oaror oameni supusi lui, voim sk-1 ajutatmin chipul cel mai statornic. Iar impotriva altor rival' sap jig -niton, dupd bunul ?lac a1socotintei noastre promitem sa-1ajutain $1 ne legatm duria" cum un prieten se cade $i se cuyinesä faca. De asemenea Domnul… Rege la facerea cererii ,noastrecunpotriva… Regelui Ungariei $1 a supusilor sal din toata pu-tintaputerea lui trebue $1 va fi tinut sa ne ajute pe uoi.Iar impotriva altor rivals ai nostri dupa bunul plac al socor,tintii sale, cum s'a promis $i de nos, ne va fi de ajutorttnprieten. Pentru inarturia-Carla carui lucru in perpetunam dat scrisorile noastre de fatal privilegiale, intarite cu pu-terea atarnateiautenticei peceti a noastre celei man. Daltin Liublin in ajunul sfintei Agnes glorioasei fecioare. In anulPomnului o mie trei sute notiazeci.Si
Iabi la
$i,–-
.Lasr
psi
si
sisi
www.dacoromanica.ro

VI
1390.Noi Roman Herascu si Radul Gadky ambasadori $i trimi$ispeciali spre cele mai jos scrise. Tuturor $i la fiecare la carear parveni cele de -rata, vroim sa fie cunoscut ca de vreme cedin insareinare $i mandat special ale Ilustrului principe DdmnulMircea Voevodul Transalpin etc. gratiosul nostru Domn, $i cu dephna autoritatea sa pe ide o parte, cu puternicii trulitariDomnii Ghervasie de Dalewicz $i Benko de Zabokruc iara$ionandatdeplin$tcomisiunospecialsavand,alesereni-simului Principe Ddmnul Vladislav Regele Poloniei etc. istra-lucituluipiede alts ,parte,asupra unirejconfederarii doinviolabila prietenie, Ora acum incheiate intre mai nainteDomnii no$trii $i ale celor pe se vor mai contraCta in victor,land Dumnezeu cu fericire spire dephn4tatea acestei uniri am
celebrat conventiunea personal ,eficace in partile Moldoveiin orawlSuceava, preclanddinfiecarepartescrisoricum-mai nainte se prdrnisese, 4facute autentificate pecetluite asupraacestei confederatiuni, am decretat, am Matt, $i a n dispus asacum s'a parut ambelor noastre parti mai bine $i mai sfant'dupla o sarguitoare deliberatiune am aflat unele articole carevor fortifica acea unire mai eficace in conditiunile sale. Anume,C.A. mai nainte zisulRegele Poloniei nici o unelere, nicirazboae sa nu porneascA ihnpotnva… Regelui Ungariei $i su-pusilorsat,nicisafinceapaapornide catanuntandu-le%CI domnulut nostru Mircea voevod, $1 sfatului salt cu parti-cularitatile fiecare ale acelor uneltiri sati razboae, insa$i elefund aprobate prin sfatul seremeitii sale Regale. Pe de asupra
daca unele armistitit de pace sau intelegeri, sau impaciuiri intremai nainte nurnitul Mircea Voevod domnul nostru $1 ,Regele Un-gariei se vor fi facut, sau primit, anume orandutte pe timp sauzisii
si
boirmirai
si
www.dacoromanica.ro

16perpetuu, sau on in ce chip hotarate, neexclulandu-se DomnulRege al Poloniei, pe apelea [mai nainte numitul Rege vatrebui sa le ratifice, gratifice$i accepte si trebue sa le aibaplidcute,ratificate- $i acceptate in fiecare din clausele, distinc-tiunisi puncte ale for cu tAria pecetii sale autentice pe timpsau in perpetuu, dupa P;iktn va cere asezarea de acest fel, inta-rind-o. De asemenea ca aceasta fericifa unire, in fiecare dininvoehle salesiconditiuni sa ramana neretractabila, am de-cretat, ca oricine dintre confederate in orice chip va fi primit inunirea si confederatiunea de fata, in ce chip se va abate dela legatura unirei si invoelei, de atunci la acel care se abate,celelalte parti ale acelei uniri prin avis inaintat astfel in modeficaceserios trebue si pot ski intervie, ca cei ce au promisimpreuna mai inainte, sa pazeasch" susnumitei uniri intregimea$iSa i-otie neatinsa".Si pentru ca intre mai nainte araitatiiPrincipi Domnii nostri, de fiecare parte asupra articolelor pro-pusespecialseafiedeliberate pentru imbunatatirea lor,laorasul Suceava la sarbatoarea fericitului loan Botezatorul cevine in curand cu toate scrisorile $i pecetile for date despreaceasta confederatiune a amandorora, voim impreuna cubasadorii mai susai Domnului Rege, promitand cu bunsnoastriicredinta si legandu-ne mai nainte atinsele articole, innumele Domnului nostru Voevodul si ale noastre spre mar-turia for a le gratifica,ratifica,si confirma cu tam pecetiisale, incluzand newarat scrisorile fie care din clauzele fordin fata despre insasi confederatiunea, cum se spune, date cainsasi intreaga compunere a unirii, sa se redacteze intr'o scri-soare autentioascrisori pecetluite din fiecare parte sa dea oparte celeilalte $i pe cele vechi sa be restitue, toatefraudelcinc4lcarile -hind indepartate cu pazirea a toata ase-zareachipul, care s'au pa'zit in scrisorile date mai nainte.tar am facut cele de fata, ca sä fie spre evidenta mai marea acestora,cu atarnarea pecetilor noastre. Daft laSuceava in sarbatoarea fericitei fecioare Gertruda. In anul Dom-nului 1390.Domn…
$i
jam-nisi
'$i
$i"doluri,le,$i$iintirindu-le
www.dacoromanica.ro

VII1391.Mircea cu mila lui Dumnezeu voevodul Transalpin, duceal Fagarasului sial Amlasulut, comite alSeverinului, domnal Trestrului si despot al tarilor lui Dobrrotici etc. Facem cit-noscut tuturor carora se cuvine, ca dorind sä incheiam legaturide inviolabila amicitie cu serenisimul principe regele Vladislavdomnul Polonieiect.cu sfatul unanimalBaroniloram facut asezare in acest chip: altele si mai nainte in per-petuu ca sa se tie de fiecare parte si sa se observe irefragibil,
ca pe pomenitul domn Vladislas regele cu toata _putinta noastrasi puterea de va cere ajutorul nostru el si ()amend supusi lui, dejignirea $i atacul dusm5hesc… (ale) regelui Ungariei si al va-salilor sal $1 al oricaror oameni supusi lui, iar impotriva altorrivali sau jignitori ai mai sus zisului domn regele Vladislas,oricare ar fiei dupla insusi bunul plac al sacotintei noastre'promitemsi ne legam sa-1 ajutam ,a5a precum se cuvinese cade unui prieten. Si de asemenea domnul Vladislas regelela cererea noastra impotriva… regelui Ungariei si supusilorIs`hdin toata putinta luisi puterea trebueva fitrout sane aiute, iar impotriva altor rivali ai nostri dupa bunul placal socotintii sale libere ne va ft de ajutor, ca un prieten, iarnoi aprobam si ratificam acele scrisori de mai nainte si oblr-gatiuni, avandu-le ca placute si ratificate atat pe ele,catsicontinutulfor(care)din cuvantincuvant iirmeazasafieintercalatin cele de fati$ile confirmam printariacelorrprezente, alaturand si addogand ca, daca cineva dintre noi air
intentiona sau sa faca alts actiune si sa se opue nada, sau arincerca ce-va impotriva aceluias domn Vladislas pe unul caacela vroim impreuna cu inc'odata numitul domn Vladislassiel impreun5 cu noi socotind sa-1 tratam cum trebue. Spreevidenta sl eterna tarie a acestdi lucru am facut sa se atarnenostru mai mare pentru cele presente de catre comitiiManea sl Voicu. Dat in Lemberg in a opta zi a fericitilor A-postoli Petru si Paul in anul Domnului o mfe trei stile nouazecisi unul.nostri,
§i
sigilulsi
www.dacoromanica.ro

VIII.
1391.Noi Ioan Mircea cu mila lui Dumnezeu Principle si Voevod'a intregei &mull a Valahiei, incepand dela Alpi pang la ho-tarele Tartariei si al intregei fari a Faggrasului damn perpetuu.Din binevoitoarea noastrmilostivire si sAnatoasa deliberafiunes"cu consiintimantul sfetnicilor nostri sialcelorlalti boeri,`am dat sr am concedat aceste scrisori ale noastre de dgruirecredinciosilor nostri Stanciul Egumenul si frateluilui Cahn,nobiliai domniei noastre,si mostenitorilorsiurrnasilorforpentru 'mai tare si mai certg -vntoare a for stguranta de in-,tregul teritoriu numit Scoreiul, existent in mai nainte zisa jarsa fagarasului, cu acea conditiune, ca mci eiinsisicei mainainte numiti, nici urmash for sig. nu fie supusi la nici o con-tributiune, iar special, ca nici de of sau de porci, albine, vki,isa idea dijmg, sau de pgscut sau de altg slujbg de posta, inteuncuvant sä nu fie constransi la mci un serviciu fie mai micsau mai mare, sä fie tinuti atat ma' nainte numitii boeri, Stan -ciul Egumenul si fratele sau Cahn, cat si mostenitorii si ur-tmasii lor. Iar ceeace am scris mai sus, aceea preat iubitui tneufiu Mihail Voevod cu ceilalti boeri de treburile hotarelor vaintari aceste scrisori ale noastre –si le va confirm', incepandintai de la cursul riului Olt sub mosia zisa Cetatea de la re-giunea Chert direct pang la riul numit Valea Opatulni, treognd
pang la varful numita Piatra oabla, de acolo lard dela riulRiu lui Laieta asa numit in sus pang la, crestetul muntilor; iarin partea cealaltg ,de mai sus merge pe locul zis Scoreiul ,-e,1bgtran de unde tinde pe raid numit pe Valea Vicsonilor si teintinde deasupra pang la locul numit Unghiul cu frasini, delAride largsi se coteste pang la locul pariulSasilor, de unde
www.dacoromanica.ro

19din nou merge pang la riuletul Valea Saratii, de uncle lark se intinde in sus pand la Ciolfa Tunsului si in sfarsit mergedirect pe apa Tunsului pe riul zis pand la varful muntilor undese terming si hotarul acelui teritoriu.Aceasta voind cu ceilalti domni boeri cum si mai sus arnaratat, sere putereasitariaaicestorscrisorialenoastre,cadupes trecerea mea dintre cei vii daca Dumnezeu cel prea mi-lostiv va aseza la stapanirea $i guvernarea acestei Valahu sauun principe din una sau din alts familie princiaira sau dinoricare, dna acela va, onora aceste scrisori ale noastre de dona-tune perpetua date credinciosilor nostri boeri Stanciul Egu-menul si fratelui sau Cahn, si concedate, si le va conserva invigoarea si puterea lor, pe acela 5i Domnul prea milostiv si
prea indurator atat in veacul acesta, cat 51 in celalalt sa-1 f eri-ceasedbinecuvanteze cu trupul Si cu sufletul; si iara de ase-menea daca cineva, cele mai sus notate si de mine incheiate siintante treburi sau le-ar neglija sau le-air anula, pe acela Dum-nezeu eel a tot puternic sa-1 condamne sa-1 blesteme pe elcu trupul si cu sufletul la vecinicile chinuri ale iadului sa sechinuiasca cu Iuda Si Arie impreund, precum era intre 'judeizicatoarea sangele lui Christos impotriva $iasupra, urm'asilorlui in vecii vecilor, amin.Joan Mircea principevoevod prea milostiv $i prea bun.Acestia au fost trartuni:1. Vlad Vornicul.2. 'Draganba,h,L3. Jupan Algiu. 4. Groza Moldovanul. 5. jupan Aga. 6, Holdo-vici Logolat. Scrisin scaunul nostru din Argil dela facerealurnii in anul 6900 ziva 27 'Decembrie.i
sigisi
1i
www.dacoromanica.ro

IX,
Pentru ca eu eel in Christos Dumnezeu prea credinciosul loMircea Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn a toed Taira Ro-fmlaneasca. La inceputtul daruitei mie Domnii am aflat in CaraDomniei Me le la locul numit Tismana o manastire. Pe carescantul raposatul parintele domniei mele Io Radul voevod dintemelie a ridicat-o $i sfantul raposatul frate al domniei metelo Darn Voevod a intarit-o cu multe lucruri. De aceia a, bine-voit domnia mea cumdomniei asa $i la acea ;ta sa fie pri-mitor, a reinoi antandoud pomenile pa'rintelui lui $i a fratelui,pentru viatamantuirea domniei mele; cu hramul prea l shut&ptapanitoare nascatoare de dumnezeu preacurate'fecioaraMaria a intari cu toate adaosurile veniturilecele nedesa-var$ite a implini, nu numai acestea, ci $1aitatea cate de care.parintele meu $ide catre fratele meu s'au adaus mandstirei,toate a le confirma $ia le intari pentru slava Dumbezeuluimeu, sere lauda $i cinstea prea slavitei doamne noastre $i preastantei nascatoare de Dumnezeu, ca se' fie aflare intaritoare inviata domniei mele $i mijlocitoare de ajutor la! stramca zi ajudecatii vietii vecinice. Mai intaii confirm, adaosurile dela sfantulTiaposatul parintele Domniei mele lo Radul Voevod satul Cu-panilor, vadul cu jumatate Toporna baltaBistretuldelaTopolnita pane' la Gar la repede in sus de Covacita cu satulnumit Hrasomuntii $i Tismana pe arnandoua laturile cafe' a, fostLigaseasca Ru,3easca…graul dela judetul Jale$ului 400 degaleti pe fie care an.care va fi galetair, de aceasta sä nuintrebe pe domnia mea cise' indrepte acelea al$a la manastire.Dupe' aceasta confirma domnia meal cate sfantul raposatul frateat domniei mete Io Dan Voevod; a adaus nucetul cats pomi existala Ja le$ la Dabaoesti $i din casal domniei mele pe fie care ansi
5ial
al
al
ai
$i
www.dacoromanica.ro

2110 burdufe de branza; 10 cascavaluri; 10 paturi.; 10 postayuride deasupra; 10 postavuri de dedesubt; La acestea adaoga sidomnia mea ma'na'stirei mai nainte zise aprea sfintei nastatoarede Dumnezeu satul numit JAcovtii si selistea Salcisoaral pe baltaBistrith, la deal, unde candva a fost Stanca Vranina, si satulSusita pe Topolnita; $1 Inca a adaus domnia mea satul Sogonnoisisatul Pesticevo si venitul casei domniei mele de la roatade grau, ce a facut-o noted is Bratilova; si morile de apa, cele -a adaus manastirii mama domniei mele, doamna Calinichia laBistrita, care a fost Mtn a Arhimandritului Basea; si Inca, ce aad'ausDumitru Dabacescu,la moarte,mandstiriimattnaintenumita, ce a fost a patra parte a aceluia din Dabaceisti…laaceasta confirma domnia mea si cate sfantul raposatul unchiual domniei mele Vladislav Voevod a adaus Sfantului Anton laVodita, satul Jidovstita cu pa'raul si din miiloc vir la Dunare;si din opt varsii venitul si Dunarea dela Nucetul Padinei Oita)la ipodul de sus si Vodita cea mare pe amandoua partile cu nu-ceturile si cu livezile pang la selistea Bahnei si moara de apala Bistrita si Atigani 40 de salase. Toate acestea le adaogale confirma domnia mea cu toata porunca si confirmarea, sa fieneclatite si neschimbate. 'Deasemenea $1 satele libere de toaltemuncile si darile $1 veniturile domniei mele. La acestea porun-ceste domnia mea sa fie insusi carmuitori in amandoua ma-nastirile calugarii $i dupla moartea celui ce chiverniseste niment
sä nu aseze nacialnic, nici eu insumi voevodul Mircea, nici piacineva din cei dupa mine; numai pe cel ce insisi it vor voinici sa inlature ordinea si asezarea lui Nicodim aista porunca;
iar care ar cuteza dintre acestia toate sa Inlature sau sa adaogeceva rail, sa fie blestemat de Domnul Dumnezeu a tot tiitonul,si de prea sfanta Nascatoare de Dumnezeu si de tofi sfinfii sisa fie socotit cu toti ce s'au lepadat de Domnul si 1-au predatpieel mortii. In anul 14…r$1
www.dacoromanica.ro

X.
1394.In 1394, lanuarie 8, indiction 15, Mircea Voda intaxestemainastirii Coziei, ctitoriei sale, stapanirea peste tocul Cal;mit-ne$11 dela Olt, care mai nainte era zice Mircea Vodgsatutboerului domniei mete, Nan Dobu". Acest Boer Nan Dobu poateficiLutulta probabilitate un urmas din 'familial Dobo Ica eau Da-bacescu. Printr'acest hrisov, Mircea Voda darueste manastiriiCozia 300 galeti de g-raupie fiecare an din cua do nneasta20 buti yin, 12 burdu$e branza, 12 cascavale, 12 bucati positav,dijma din judetul Valcii la miere pentru calugari $i ceara pen-tru biserica; balta Mamina dele Orlea, in sus de Slatina, Par-viniti la Dunare; moara la Ramnic, moarA la, Cealuiu la Giur-gin; alt sat la Luncava't, Bucurestii; doua satisoare la Olt, Bog-danestii si Luncenii; Sapatul !Ana la Gura Ialo-nitei, Cora-sea;300 salase de tigani; ulitala Rammic; satulHinotestii padala Trojan siBojoranii. Martorii acestui hrisov sunt: Mitropo-litul Kyr Antimr a toata Ungrovlahia $i Mitropolitul SeverinuluiAthanasie, egumenul Vladislav, Stanil banul, jupan Vladislav,jupan Manea, jupan Alaman, jupan Bars, jupin Danciul, japanMilculVoico,Dani5or,protovistieru Popp, vistieru Serban,stoiniculBratei, Costea pincernic, Sin spatar, Subg$ pivnicer,Filos logofat. IArh. Stat., Bucuresti, Condica M-rii Cozia I. No. 18. f.$i24; Condica Brancoveneasca 266, f.237, copia origsla-vonesc; 238-239.St. Nicolaescu. Domnia lui Alexandru Voda Aldea, flu! luiMircea Voda cel Batran. 1431-1435. Buc. 1922, pag. 6, rota.I23
www.dacoromanica.ro

XI,
1395.Noi Mircea voevodul transalpin, duce de Fagard$ $i bande Severin, facem -cunoscut tuturor, ce vor citi aceste scrisorisau vor avea de la althtire despre ele: ca pentru ca preaslavitul principe $1 domn Domnul Sogismund cu mila lui Dum-nezeu ilustru rege al Ung. Da Im. Croat. etc. $i Marchiz de Bran-deburg etc., a adus fats de noi speciala bund vointa a Mates-
tatiisale, cu prietenie $i favoare familia:fa, de nand ne-a cu-noscut, $i ne-a fost tubitor cat se poate $i prea milostiv $i ;lee favorabil, mai cu seams impotriva acelor mon$tri… fiii nele-
giuirei$1dusmanii no$tri spectalt,Turcia, tratandu-ne pruruyi$i in toate favorabilbinevoitor;de aceea noi din indemnulnostru $i din pura noastra darnicie, nesiliti, nici imbiati, subcredinta $i juratnantul nostru $i al Baronilorno$tri,prestatede not mai nainte dupa datormta, zisului Domn Rege am promis
$i promitem a observa serios $1 a urma toate cele knaijos scrise al acestora. St anume mai Intai: ca, not nand $i de cateori de acuma insusi Domnul Rege cu armata sa s'ar duce per-sonal impotriva Turcilor, sau on caror altora, aliaticuei,atuncicu armata, cu oamenii $i toata puterea, noastrafimsa trebuim sa mergem personal impotriva lor;$i daca insusi domnul rege nu ar merge personal, ci arnumai armata sap, atunci $i noi sa fim tinuti trebuimde asdmenea numai armarta$i oamenii nostria-i trimete im-potriva for cu armata Domnului Rege, $1 nu mai putin aceluiDamn Regearmatei sale $i oamenilor ce ii conduce cu dansbl,dank va merge personal acolo, $i dara nu va merge atunci ar-mateioamenilor ce se vor trimite, cum se spline mai nainte,si
inviolabil
si satinutisitri-mite si sa,
si
si
www.dacoromanica.ro

24ilmpotriva acelora spre partile… sau spre on ce alte tari, castre,districte,trecatori,porturisi on cealtelocuriale domnieinoastresi supuse guvernarii noastre, sa dam libera, pacinicasi si,gura trecere$i hrand pururi pe cheltuiala lor… mergandacolo. ramanand acolo si revenind de acolo si intorcaidu-se laale lor. De asemenea de cateori si cand s'ar intampla ca DomnulRege insusi sa mearga la zisele parti ca sa capete sau sa aibiamunitii, armata sioamenii lui, cum se spline magi naintesa apuce, sa ocupe, sa primeasca cu ajutor cetati, fari, castre,forturi. ,trecatori,porturi,districte,saualteloctri oncarear fi de acolo, in on ce chip si in afard de aceea sa se intampleca ramanand personal sa intarzie, sa fim tinuti cu armata, oa-menii si toata puterea noastra si sa fim d'atori personal ca saearnanem acolo cu numitul domn rege sisa intarziem,asachip sicat va ramanea si va face el insusi,sidayckDomnul Rege ar expedia armata sa acolo, atunci sa fim finufi
si datort sa trimetem armata si oamenii nostri cu armata Dom-nului Rege, insa indestula $i potrivita ca sa reziste dustnanilorsi puterei partii adverse, spre a pastra si a apara impotriva lorceea ce cu ajutorul lui Dumnezeu Se va fi intamplat syä fie !apticat,,ocupat, primit, capatat si avut de el, cum se spune mai sus,in acele Orli in on ce chip si in fine chiar, cand ar fi nevoe,precum, daca ar fi asa puterea dusmanilor si partii adverse,incat atunci chiar in lipsa domnului rege sa fim tinuti si da-tori, cum se spune mai sus, cu armata, oarnenii $i toata pu-
terea noastra, sa ajutam personal armata si oamenii zisuluidomn rege, si sa le dam asistenta si sa le fim favorabili ca saipastreze si sa apere, sa apuce, sa ocupe, sa primeasca, sa capete,sau sa aiba. De asemenea cand si de cate on se va intanmila
chiar ca mai nainte zisul domn rege sa meatrga personal sau
sä trimitaarmata si oamenii sai lad acele parti alt undeva, decat pe locurile domniei noastre $i supuse autoritatii noastre,precum spre pilda aproape de Dunare, prin locurile vecinedomniei noastre siDunarii; atunci not acelui domn rege, siarmatei sale si oamenilor mad sus zisi pururea cum, Candi $i decate on s'ar intampla, cum' se spune mai nainte, sa fim tinuti$i datori sa-i trecem Dunarea, sa le trimetem hrana peste Du-nare si sa facem' a ler d'a cu priincioasele lor cheltueli, curd maisus se spune, insa de cate on ar putea sa se ajunga cu nufrnitahrang la ei. De asemenea, data din voia lui Dumnezeu, care de4,1
insusi
www.dacoromanica.ro

25toate dispune, in acele parti cineva din arataita sau oamenii zi-sului Damn Rege s'ar intampla sa se imbolna.'veasca, sä fiefaint, sau in once alt chip sa fie Impiedicat in persoana sa;asa ca sa trebuiasca, in mod necesair, din aceasta cauza saMariana acolo si sa Intarzie; atunci unul ca atare sa poata Inmod liber, pacinic si sigur sa ramana acolo, sa intarzie si sasada on cat i-ar placea lui, fund persoana, lucrunle si bunurileunui atare pururea Triantuite, die veri-ce lesiune, paguba, impie-dicare $1 stricare, si libere ore care ar fir ele si in oni ce chip,intre zisul down rege si noi, cele pans amyl despre si asupraacesteia, sau allele facute si emanate ramanand in puterea forde tarie, cu mai-tuna acestor scrisori ale noastre, pe care spremai mare evudenta si certitudine a celor mai nainte spuse, in-violabil sunt de pant de noi, cu n se spuse mai nainte, subpecetea noastra cea mica aplicata, din lipsa celel maxi, am datdomnului rege pecetluite, promitand altele la fel si in folf.nasa dam sub cea mare atarnata. Dat in Brasov in Du-minica reminiscere. In anul Domnului M.CCC.XCV.similara
www.dacoromanica.ro

XII,
1407.Eu Mircea marele voevod $i domn de sine stapanitor atoata Cara romaneasca $i peste munti $i inca ail partilor tatlarestii duce al Amlasului $i Fagarasului $i domn al banatului seve-rinului$i a celor doua maluri pe toata Dunarea $i pana lamarea cea mare $i ail cetatit Dristorului autocrat, da domnia mea'aceasta .porunca a d'omniei mele ,parintelui $i rugatorului dom-niei mele popii Nicodim, ca nimene sa nu cuteze sa incercgtsa pesculasca peste in riul Tismana, sau sä ,pasca ()Heine ar fivite incepand de la satele de sus pana la munte, ci numai ca-lugarti sa fie volnici a pescul sau a paste vitele Manastiriiiar nici o alts vita sä nu cuteze sa mearga sa pasta fara voiaIar care ar cuteza dintre boerii map mici sa catceaceasta porunca a d'omniei mete, unul ca arela sa fie procletdela prea curata nascatoare de Dumnezeu $1 dela toti sfmtii $ipurtatorti de Dumnezeu parinti $i sa alba blestemul IuiAcela $1 dela domnia mea sa primeasca mare rail $i manic,ci fiecare sa se fereasca dupa porunca daminiet mele. Si aceasta
este in anul 6915, Ind. 15, mergand domnia mea sa se intia-neasca cu craiulla Severin, atunci aliintrat in manastire Rnluna Noembrie 23$icu tots egumenii manastirii $icutot;boerii domniei mele, iar apoi jupan Bratu sa-i fie hotarnicpentru ca este $i el jude la Jiu.manastirii. 1i
Nico.[dim.
s,
www.dacoromanica.ro

XIII.
Ett in Christos Dumnezeul bine credinciosul si de Iiristosiubitor sidie sine statator Io Mircea marele Voevod si damncu mila lui Dumnezeu si cu dumnezeiasca daruire stapInind sidomnind pe toata tam ram'aneasca si partile de peste muntisi amiand'oug malurile pe toat'd Dunarea, pani si la marea ceamare, si al cetatii Dristorului sapanitor, a binevoit domnia meacu buna lui buna vointI cu curata si luminata si a diaruitacest prea cinstit si infrumusetat si prea respectat mai presusde on cecinste hrisov, pentru rugamintea sicererea a nuprutini boeri ai dolmniei mele logofatul Baldovin si jupan Serbansi Radul lui Stan, ca satul pe care 1-a adaus jupan Gatprea curates nascatoare de Dumnezeu, care este la Stru-galea, numita Polcova'utiia-1 slobozi insusi d'amnia meal, sa,fie de ohaba, ince/land dela yam oilor, dela vamadela albinarit, dela grdetarit, dela viafriciu, dela gloabiti, delanOnat, dela carittari, precum ci dela micile slajbe si deiletjipanel la cele marl, de toed acesiea spa fie de ohabli acetitare ci incd ceea, ce este( lege, 3 zile s.41 pi3scuiasc4 domniei !metemoruni si aceasta Slobozesc Sit fie mft4"stirii ci ine'd adau,g" sa.aibd oboroc dela casa domniei mete epe fiecare an 15 Oleti si
2 buti de yin.Iar care ar cuteza dintre boerii domniei rnelemarl si mici, sau dintre slujbasii domniei mele trimesi dutfamiluiri sidupla slujbele domniei mele, care si Zaboveasca inacele sate, daca si cu un fir de par, fie in viata mea fie inviata fiului domniei mele Mihail Voevod, unul ca a:ela sa aiba" aprimi mare eau si manie dela domnia mea, calcator si ne-credincios acestui hrisov aldominiei mele. Numai la edzboiumare sa slujasca domniei mele, sialt ceva mai mult nimic.Insa si d'upa moartea domniei mele pe care it va allege domnulpaella),
mlintdisr
camird5
Vn5nas-tiHi
www.dacoromanica.ro

28Dumnezeu sä fie down Orli rom5ne$ti din rodul inimii mele,fie din rudele domniei mele, fie din alt neam, (meg acela cm-ste$te$iinoie$te$1infare$teacest hrisovaldomniei mele,pe acela domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasca $i sa-1 pazeasca. laxdata it inlatura $1itrisipieste $1 nu-1 intare$te $1 nu pazesiteaceste mai sus sense, atunci pe until ca acesta Dumnezeu sailinlature $i sä-1 ucida $i in veacul acesta $i in cel viitor, $i saalba parte cu luda $i cu Arie $i cu acei zi$i Iudei, care au pusasupra lui Hristos mantuitorul nostru; sangele lui asupra for$1 asupra copiilor lor, care este- $i va fi in vecn vecilor, apinMarturu la acest hrisov: Radul bain. Jupan Dragota. Stan-ciul fiul lui Barbul, Radul fiul lui Stan, Serban vistier. Irkii'dreg5tor. Bostea cu Cernea $i jupan Belota, $i Manciut vistier,ilogofdtulBaldovin,eu Mihail,care am scrisin Giurgiucetate luna lui Mai 11 in anul altunci curgator 6917 ind. 3.$1
www.dacoromanica.ro

XIV.
1411.In numele lui Dumnezeu amen. Noi Mircea voevodul Trans-alpin,etc. facem cunosicut prin continutul celor de fata, atatcelor de fats cat$icelor viitori,tuturor caroralise cade.ca dorind sa incheiem legaturi de prietenie inviolabila cu Sere-nisjmulPrincipe Domnul Vladislav Regele Poloniei etc.cusfatul unanim al baronilor nostn, ap am facut asezare pen'triu
el ca $1 alta data si mai nainte pie vremun, ca sa se pazeascade ambele parti cat se poate de statornic sisa se observeirefragabil. Ca promitem, conform buntilui plac al justei noastrejudecati sa-1 ajutam, pe `dansul, pe pomenitul damn Vladislavregele cu toata putinta noastra $1 puterea, cand si on de ateon ar cere ajutorul nostru, asemenea $1 pe oarnenii supusi lui,
de jignirea$iatacul dusmanosalRegeluiUngariei,$ialvagelilor sai si al on caror dintre oamenii supusi lui, i infea-devaisi impotriva altor rivali sau jignitori ai mai nainte zi-sului damn Vladislav on care ar fi ei si ne legam, asa cum se
cade $1 se cuvine unui prieten sa faca, cu atat mai mult cu catInca iubirea rudeniei imibie pie prieteni sa faca aceastk Deas,e-menea Domnul Vladislav Regele trebue, ba Inca estetinut,in mod clar, sa ne ajute la cererea noastra impotriva Regelui
Ungariei sia supusilor lui din toata putinta $i puterea isa.in cazul daca acelas Rege al Ungariei sau ai sai, ar porni du'si-tmaneste in contra numitului Domn Vladislav Regele etc. deatunci noi promitem $1 ne legami cu oamenii nostri, sä strangemrdt.i$nane$te$itare hotarele Regatului Ungariei cu pojar ion ce rau. Iar clack' acelas Rege al Ungariei etc. ne-ar atgoaduskna'neste pe noi sau pe tara noastra ca sa intre in ea, de
www.dacoromanica.ro

30atunci mai njtinte zisul damn Vladislav Regele etc., aceste toatemai is, usspuse pentru noi, trebue sieste tinut sä neajute cu toata putinta $iputerea lui.Iar impotriva rivalilornostri, celor-l'alti ne va fi de ajutor dupa bunul plac al libereisale socotinte, asa cum a obicinuit pururea sä lack' un amicun frate fratelui sau, pentru care chiar avand' noi scrisorilenoastre de mai nainte obligatorit placute $i ratificate, cum $igrin cele de fata din cuvant in cuvant le ratificany $i leprin mijlocirea celor de fata, alaturand insa adao-gand, ca,clack' cineva dintre noi ar face alts mtscare $i s'ar,gandt sä ni se opue nouS, sau ar incerca ceva impotriva aceluiasiDomn Vladislav Regele, pe un atare voim la olalta, cu dejazisul Domn Vlachs lav Regele la timpul convenient noua sa-1constrangem $i de tot sa-1 distrugem, liana la ulttma rarnasita,dupa cum fra'tia rudeniei $i dragostea inviolabila $tprietenitaInca ne constrange $1 pururi ne va silt sä o facem. Datincetatea noastra Imotow in ziva duminicii, Glaisul Bucuriei, inanul Domnulut o mie patru cute unsprezece. Spre intartre aperpetuei untuni de confederatiune, prietenie $ibunatate am,dispus ca cele de -lath' sd fie intdrite cu puterea pecetti noastrecelei marl Dat ca mai sus.figtd
$1
con-firmam $i
www.dacoromanica.ro

XV.
1413.Eu cel in Hristos Dum'nezeu credinciosul §ide Hristosimbitorul§i de sine starpanitorullo Mircea, mare voevod §idomn, stapanind §i domnind peste intreaga tara Ungrovlahiei§i partite de dincolo de mlunti §i pre cele tatare§ti§i peste*nandoua laturile Dunarit intregi, papa la marea; cea mare Sidin imila lui Dumnezeu §i stapanitor al cetatii Darstor, bine-volt-adomnia mea, de bung voia mea, cu inima curata §i luminat4§i daruit-am acest hrisov al Domniei mele §i raga"-mintea pargardor din Brasov, fimdca s'au rugat de domnia measa le inoesc §isa,le intaresc a§ezalmintele ce le-au avut dela-srtarno§ii domniei mele pentru vama, prin targurile din Cara'domniei mele§ipiedrumul Bra§ovului pans laBraila;casa dea dela un vilar de Ipru un feetun, de la cel de Luvia,perperi, dela cel de Colunia 12 ducati, dela eel din Cehia 6ducati; iar dela vilarul taialt nimica. $i cine aduce §apci fran-
ce§ti, nimica. Dela un butoiu de mied 12 ducati, dela un butoiude viii 6 ducati, dela un cal, tine cum'para, (sa dea) 6 ducati,,dela o maja de ceara 12 ducati; delay piper, dela §ofran, delabumbac, dela camelot, dela pieile de miel, delay pies§idelaalte marfuri ce yin de peste mare, dela 100 de perperi 3 perperi;
dela un porc 2 ducati, dela o vaca 3 ducati, dela un berbece 1ducat, dela o piele de cerb un ducat, de vor ft §i alte piacu ea, sä nu dea nimica; dela un burduf de branza 1 duca t.Calaretul care trece pie la Bran 3 bani; pedestrul 1 ban; §i ceice tree eu pe§te, dela un car 1 pe§te, iar pentru ce §a tiimplinit -am
p'e
www.dacoromanica.ro

32deasupra sa nu dea nimica. Iar la Brdila de maja 1 perpe,r,iar dela Targ$or de car 1 pe$te; la Targovi$te gOiderea; un calincarcat, fie cu once, 3 ducati. Iar la Dambovito, cati cal la car,atatia ducati $i 1pe$te, iar dela un cal incdrcat 3 bani, delaalte nia'rfuri nimica; un cal slobod un ducat, iar pedestrul tin ban.$i lara$1,cine-$i da marfa rpedatorie,sa-$icatute datorniculsau cheza$ii, daca-i are, lair de oarneni drepti sd nu se atinga,nimenea sd nu bantuiasca pe vre-un om drept. $i iara$i cinese va incerca dintre boerii dominiei mete, mars mid, fie 0',va fi cumparat acea varnd, fie ca va fi data cuiva de pomaud,va adaoga $i nu va ramanea pie legiuirea ce le-am intarit $ilegiuit in asezamintele de mai hainte, unul ca acela va aveasa prnneasca mare rau $i urgie dela Domnia meal. $i s'au lacutacestea cand au venit la Carnpulung Felentin $i Martin $i Crus.Iatdmarturn: Radul ban, jupan Andreia$, jupan Radul, fra-tele jupanului Cazan., jupan $erban al lui Bilcear, jupan StoicaRusul, jupan Badea al Vamesului, $i eu logofatul Baldovin amscris in luna lui August in 6, anul 6921 (1413), indictionul 6.Io Mircea Voevod din mila lui Dumnezeu domn.Pecete ovals(3+2,50 cm. indiametru)cu legendainlitere goticeMirche:VoevodaPergamentul No. 779;La Miletici Novi Vlahobalzarski gramoti ota Bra$ova. Sofia1896. No. 3.(Sbornicul Ministerului dieInstructie vol. XIII)
I. Bogdan. Documente privitoare la Relatiile Tarii Roma-ne$ti cu Brasovul $1 cu Tara Ungureasod in sec. XV $i XVI.Buc. 1905. pag. 3.si
Siisi
www.dacoromanica.ro

XVI.
Ivan Mircea marele voevod de sine stapanitor domn aloath' Cara Basarabiet $1a partilor de peste munti $1 domn aMuller ora$e turcesti,parintelui meu, marelui rege Vladislaval Poloniei, Cracoviei, Sudomiriei, Loncitei, Cuiaviei, Lituaniet,Volodimirului, Smolenscului, Polotchiei, Podoliei, si Rusiei, staltor multortartdomnitor, adevarata 'prietenie $1iubitoareinchinare. Ai scris cartea to catre mine cu rine si mult tejeluesti, cum ca am vorbit cu boerii -unguri si cu seniorii locu,rilor for $1 ei att spus regelui unguresc, ca tu at trimes scriso-rile tale $i solii, ca sd ne unim cu turcit cu prietenie, sa porrumrAzbont spre ram tuturor crestintlor$iregelui unguresc, decare cuvinte,pa'rintele meu, fitlinistit,eu sunt dreptul tauprieten$1 de la inceput si acum st despre acele rautati nucredenimic, eu sunt fiul tau $i copii mei care sunt, sunt ai tai, iar nucaini $1 copiii ca $1 mine, dar solii tai cum s'au dus in mij.locul ungurilor de mult au fost, $i de la sine au vorbit,dela 'mine mei o vorba nu e la unguri, nict vreo scrisoare nutrimes, tall de nu crezi cum kti spun, tu intreabd, dar peunguri de voi fi trimes scrisorile mele, el au slit spunk dadsnu va fi cum este, $i tu te vet incredinta. Scrisa aceasta scri-soare la Oiurgiu in ora$, luna August 10 zi.Io Mircea voevod, cu mila lui DUmnezeu domn.amcta
www.dacoromanica.ro

XVII,
1413.In numele lui Dumnezeu asa sa fie. Noi Ivan Mircea.cu mils lui Dumnezeu marele voevod domn al tarsi Basarabieideclar si consfintesc cu aceasta scrisoare fiecarui om bun, 1,3 care, fie ea o va vedea sau o va asculta citindu-i-se, ca de astadata si in cele vittoare vom sluji cu curata noastra credintafara siretenie si fara viclesug, pe cinstea noastra, sub credintanoastracrestineasca,de nimenisilnicitilaaceasta,nici ne-voiti, ci din a noastra bung vointa va vom sluji si recunoasterncu aceasta scrisoare a noastra marelui si ilustrului Vladislavcut mila lui Dumnezeu rege al Poloniei, Litvei, Rusiei, si altormulte tan domnitor, marelui nostru prea binevoitor prietenis4 tmem si sa implinim acele scrisori si inscrisuri ale noastre,Idupa cum Inca inainte de aceasta aim Kris In scrisorile noastriescumpului nostru prieten mai inainte numitul Vladislav, craiul.Polonieiatinesia Implinicutarieneclatit sub credintaerestineasca si in nici un chip a schimba, cum sta. in scrisonlenoastre scrise mai nainte, acelea si de data aceasta, toate sa leslujim si vroim sa le tinem sa le implinim si aceasta nicicum sa nu schimbatn. Iar sere tarie si pentru mai tare Mita-riturila aceasta am dat scrisoarea noastra in orasul… rdevein saptarnana dupa sfantul Matei, jar pe ruseste dupd inal-tarea cinstitului Hristos in anti dela nasterea lui Hristos 1000de ani 4 sute de ant 13 am, amin.Io Mircea voevod cu mila lui Dumnezeu domn.si
st
www.dacoromanica.ro

XVIII.
1415.In Christos Dumnezeul prea credinciosul $1de Christosiubitorul $i de sine statator Io Mircea marele voevod $i domn,cu mila lui Dumnezeu $icu darul dumnezeesc stapanind $idomnind pe toata Cara romaneasca peste munti $i In $ipe partile tatare$tipe amandoua malurile pe toata Dunireapand la marea cea mare $1 stapanitor al cetatii Dristoruluia binevoit domnia mea cu buna lui bunavointa, cu intma curataluminata,$1a daruit acest prea misfit hrisov boerna$11ordomniei mele Vlad cu nepotu sat Si$a Buia $1lui Stan cufratii sal, ca sa fie lui lui Vlad cu toti nepotii lui Bum Si$a$1Stanila' cu fratii sqi satal numit Beata ci Preslopui a da' domniei mele un cal $1 o cups, pentru care sa le fie lor inocina $1 in ohaba incepartd dela vama odor, de_ra vama porcilor,dela albinlirtt, dela 0Year-it, dela vin4rictu, dela gloabli, delanuinat,delaclirtitua., precum $i dela slujbele mici pand dain cele marl, dela toate a,cestea sa le fie lor in ohaba lorcopidor lor,nepotilor$1stranepotilorlor,inviatadoninieimele $1 in viata fiului domniei mele Mihail voevod, jar careva cuteza dintre boerii domniei mele, mars mici, sau dintreslujitorii domniei mele, ca sag zaboveasca pe ei $i pe copiulor, fiecu un Fir de par, unul ca acela sa aiba a primi marerau $1 manie dela domnia mea, ca un calcator $i neascultator $1jignitor $i necredincios acestui hrisov al domniei mele; namairlizboia mare sit tea, Jar alt ceva nimica, $i Inca dupa moartea,
domniei mele, pe care it va alege Dumnezeu sä fie domnitoral tarii romane$ti, din rodul inimii domniei mele, sau dintr'altneam, acela daca cinste$te inoie$te $i intareste acest hrisov'Yi
$1$i
$1si$1
$1
to
$1
$m
www.dacoromanica.ro

36al domniei mele pe acela domnul Dumnezeu sa-1 cinsteascar$i sa-1 pazeasca; iar daca 11 inlatura $iitrisipeste pe unulca acesta domnul Dumnezeu sa-1 inlature $i sa-1 ucida actin veacul viitor;$isa aiba parte cu luda$i cu Arie $icuacei zi$1 Iudei, carespus asupra lui Christos mantuitorulnostru: sangeleluiasupra for$ia copiilorlor,careeste-$i va fi in veci, amen. Si acestia mairturii acestui hrisov: Radulban, dvornic; jupan Martin, Aga ban, jupan Stoical al lui Rus;Zupan Dragomir dela Segarcea ; Baldovin logofat; Micul vistier$iVasea meciono$A ;Stantlacomas; Maneastolnic;Gher-ghina paharnic, $i eu Mihail gramatic, care atu scris in Arges,luna lui lunie 1zi, in anul 6923 and. 8 in vremea, cand a venit!Mustafa Celapi.to Mircea voevod cu mila lui Dumnezeu domn.si,au
www.dacoromanica.ro

XIX.
Io Mircea marele voevod si domn de sine statator a toatalara romanea,sca scriem domnia Tina tuturor satelor, care sunteti_sub obladuirea manastirei Tismana, mari si mici impreuna stasa Va porunceste dommia urea, acestea toate sale stiti: a dat,,cum ca de nici un cneaz sau Boer at domniei mele sa vä avetiin ,ocinl si in ohaba, Tara eu de azi inainte sa va iau si sa tya.dau altuia. Cad v'am' dat Ipentru sufletul parintelui meu si almeu. Sa fitiin sta'panirea manastini Tismana, precum si cutoatece s'au alcUogat si sa fiti in ascultare de toate-slujbele si dajdule si de strap si de &lett ohabnice si decosnite ohabnice, iar dad. cineva va vat mint' on si cum sa nudT edeti acestea de fel. Ci globiri de se vor face sau dusegubini,sau fie ce de la mic la mare, toate sä fie minastiresti si Cain-garii Tismenn sa leia.laraltfel nimeni nicidintre boerisa nu cuteze a incerca.lar care ar incalca asupra voastrakiintre boerii domniei mete sa ia sau la alte munci sa vaLased, loviti-1 la cap pe oricare, si Inca cum ati avut si atimisfit pe popa Nicodim, asa de aziinaintesicinstittsi ascultati pe popa KyrAgathon, ca pe icoana domniei mete,_aAderea si pe tot,. fratii, altfel sa nu cutezai(i sa faceti dupa'porunca domniei mele. (Pe la 1407, vezi I.Bogdan, Despre.cnejii roman', pag. 21).
1) Sensul cuvantulm posada.'" nu e precizat, deli se raporteazdIdo dare sau an gari e° (IBogdan, Documentele lu_Stefancelmare,II, pag601). Credem, fiind datcazul, ca e vorba de o minas-me,avea vemturile sale spre subsistenla, cä posadl am, se ra-porteazalastrata,cumcrede$tefulescu(Docslavo-romanepag.13-14), nu la subs:stenta de garnizoana a cetatilor, cum sustin FiajdA,u.Xenopol. (ArhivaistI-1-153,IstRomanilor,III,pag. 284).balftle,
ce-si
§1Si-st
www.dacoromanica.ro

XX.
Intru Christos Dumnezeu drept credinciosul $i de Christos,iubttorul marele $1 singur stdpanitorul domn To Mircea Voevod.-Am binevoit domnia mea de a mea bung voe $i pentru rugacinstitului Boer al domniei mele, a jupanului Vdlcul, am daruit_domnia mea aceasta a tot cinstita$ipreacinstita poruncaa domniei mele, ca ocinilelui Stanciul sa fie ale jupanuluiValcul, nedespartile de ocinile lui Bogoe, $i, copiiilui Stan-ciul, sa fie fiiai jupanului Valcul in loc de fii ndscuti pesteCoate ocinile $1 peste tot venitul, ca $i fiinascuti.Si de vaavea jupan Valcul copii sa fie copiii Stanciului $i ai Valculwfrati, unti ca $i altii peste tot; iar femeia lui Stanciul de vadori sa is barbat, sa fie volnica a lua, dar in afard de ocini.Cine va indrdzni sa strice aceasta poruned a domniei mele $1'carte, sau vreun domn, sau Boer, sä fie blestemat de Tatal,Full $1 Sfantul Duh $i de toti sfintit, dupa aceea $i de domniamea. Marturii acestei carti: jupan VladisIay, Radul banal, jupair:Mudricica, jupanIacov, jupan Alaman, japan Barbul, jupdn.LucecStoean Olin, stolnicul Berindei, Dragan vistierul. S'a_scris in luna ha Octombrie.Io Mircea Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn.
www.dacoromanica.ro

XXI.
In Christos Dumnezeul Area credinciosul siiubito7u1 deChristos, lo Mircea marele voevod si domn, stapanind si dom-nind pe toata Cara romaneasca si peste munti si partile tata-resti si duce al Amlasului $i Fagarasului $i al Banatulul Seve-rinului domnitor am bine\ oit domnia mea (a da) acest prea cinstitsiinfrumusetat adevarat hrisov al do:nniei metemandstiriisfintei si de viata incepatoare Troite $1 staritultu in flint)." kyr…sA mearga cu trasurile mandstircsti pe pamantul dommei melesi unde se afla marfa sau cumparata sag necumparata, nimenisa nu cutezedintre cumerchieri sa zaboveasca trasuri:e maiar care cuteaza acelai are a primi mania lui Dum-nezeu si blestemul celor 318 sfinti parinti si pedeapsa si manicdela domnia mea, ca elicitor si neascultator hrisovului dom-niei mete $1 at fiului men Mihail voevod.eastiresti,
www.dacoromanica.ro

XXII.
Io Mircea marele voevod si domn a toata tara romaneascasi a ipartilor de peste munti da domnia mea credinta st sufletuldomniei mele tuturor negutatorilor si pargarilor din tara rudeisi fratelui domniei .mele craiul Vlachs lav din Liov si pargarilordin Cara fratelui domniei mele marele cneaz Vito lt, cum ca tinecere sa vie slobod pe credinta si pe sufletul meu cu multime deavere, mAcar de ar aduce nenum'arate mii de mit de intunerece,numai la un loc, unde se va desface tolba, la Targoviste, acoloplateasca vama si ce va vot sa-si cumpere domnia meal sa-sicumpere, tar ce n'a cumparat ei sunt slobozi sa mearga grintoata tara si stapanirea domniei 'mele sa vanza si sa cumperein toate targurile, in toate porturile de pe 'Dunare, inqoparbddela Porttle de fer si pana la Braila; si Inca pe toate drumuriledincolo de munti, nicaen sa nu dea vamia la nici un targ, lanici un port, unde va fi vama vanduta.' de domnia meal, iar acelvarnes al domniei mele sa socoteasca cu mine, iar vama sa nu
cuteze a lua, iar unde nu e vanduta, acolo nici sä nu se uite.Care ar rusina acest hrisov at domniei unul ca acela sä aiba a primi mare ransi 'manie de la domnia, mea, ca unnecredinctos acestui hrisov al domniei mele.Io Mircea Voevod, cu mila lui Dumnezeu doinn.isa
mele,
www.dacoromanica.ro

1.SlTUATIUNEACare era situatiunea lui Mircea din punct de vedere at rela-tiundor externe? II vedem dela, inceput, liberat eu desavarsire-'de once legaturd de vasalitate fata de Craiul unguresc.vedem de asemenea pe picior de perfecta egalitate cu Cratiulpolon. II vedem in fine intervenind, neobosit uneltitor ifait-ritor de pretendenti la tronul Sultanilor, in toatenazvratirile pentru tronul turcesc. Este evident deci, ca Mircease prezinta in jstorie ca un damn puternic, respectat de totivecmii, prieteni sau dusmani, sia carui amicitie este doritasi cantata. In limitele tarii, intinsa de parintele sau Radul Voe-vod pe ambele maluri ale Dunarii si asupra, Dobrogei si ce-Ohl Silistra 1,,Mirceaesiteatotputernicsinumailup-tele neincetate impotriva Turcilor, lupte la care to elparte,dincolo de Dunare la inceput, apoi in propria lui Cara, it sla-besc in atata, incatsileasca sa inchee primul tractat desupunere fata de acestia.Pe cand Vladislav Voevod se intitula inci in 1369: dinlui Dumnezeu si a regelui Ungariei"2), Mircea in tractatulincheiatcuSigismundlaBrasov inanul139301 numeste pe acesta Domnul rege Sigismund" sise obligafata deel,ca dela putere la putere, convenind sa mearga el insusi lat ba-numai candarmergesiSigismundinpersoaga,iarBaca acesta va trimite numai ostile sale,sa trimeatasielnumai ostile st sa dea cramlui unguresc mancare pentru oshlelui, insa pe bani. (Vezi doc. No. 10).1) Fejer. IX4. p. 210. Descoperirea tezaurului dela BAdda (jud. Tulcea)in 1906 (asupra lui vezt ctudtul D-Im C. Moisd «Cele mat vechi monede mun-tene' in Cony Literare fasc. 5, an. 1908 / asemenea 6Studiaprivitoarela nu- mismatica Tarii-Romane§tiv de N Ocean to Analele Rcademiei fasc. 6, tom. XXXII, pg. 46 et sq.) intAreste aceastA afirmatie.2) Hajdeu. Istorta critica p. 127.II
intrigjlesi
mils,
tahe,sa-I
www.dacoromanica.ro

42Cu Regele Poloniei legatura este $i mai prieteneasca $itot pe picior. de egalitate.In tractatul din 1389 incheiat deManea 4i Roman Herascu, se precizeaza obligattunea de ajutorreciproc impotriva Regelui Ungariei in totdeauna, tar impotrivaaltor rtvalt sau duFnam all celor dot suverani, numat dupa placulfiecaruia, punandu-se in cumpana datoria de pneten (ut amicus).In acel din 1390, isoaLit de Mircea insusi, ca confirmare a celar- semnate de ambasadora sat , stipuleaza aceleast conditium deegalitate.In tractatul din 1390, incheiat de Roman Herascu $1 deRadul Gadky cu Guervassius de Delawicz Benko de Zabo- kruc din partea regelui Poloniei se merge chiar mai departeSe interzice anume Regelui Poloniei sa porneasca vreo ac-
tuate impotriva Regelui Ungariei, fara sa anunte pe Mirceasä obtie aprobarea sfatulm sau; tar actele de pace $i utiire in-cheiate de Mircea cu Regele Ungariei $i in care Mircea ar cu-prinde $1 pe Regele Poloniei sa fie ratificate aceptate fara discutiune (ratificare, gratificare et accepfare debebit). In 1391
se repeta pactul de alianta impotriva Regelui Ungariei in ace-lea$1 condititim, ca in printele tractate. Dupa tractatul din 1395intre Mircea $1 Sigismund insa, Regele Poloniet ajuta pesa ocupe tronul $1 ,gasun astfel pe Vlad Voevod, (and la 2 mute139.6unhrisov diu Arge$ca DomnalTarn romanmt(.$iemitand monezt4).Mircea insagonesteu$orpeVladdinscaun$iprieteniacuSigismundcontinua multi vremea c u m a,deoareceitvedemla1406 acordandprivt,-legiiTismainacuocaziatre :eriisalepe cold, diocandu-se EA se intalneasca cu Cra, tit la Severin. La 1411Mircea se apropie larasi de Poloni, unindu-se cu et impotrivaUngwilorSe vede insa, ca Regele Poloniet nu prea are incre-dere in acest nou tractat altut Mircea, a Cann politica i pare nesigura $1$ovartoare, caci vedem pe Mircea scrimd incloud sensor' fara data, dal` probabil din acest an, pedeopartcasigurandu-1 de buna sa crechnta $ide pastrarea neatinsa a vechilor angajamente, pe de alta parte respingand cu vehe- menta intrigile ungurestt, menite sa indeparteze pe Vladisiavde clansul3).
1) Asuprn personalitatiiacestui competitoral lui Mircea, chestiunea sta deschisa Nic Iarga, (Ist. Romanilor), it crede un hoer din partile Argesului.putin probabil sa frc Vlad Dracul fiul lui Mirceacaci data mortii lui se poate fixa la 1446, prea tanar deci In 1396 ca sä poata inspira increderea unuirot politic insemnar. El stapaneste In Muntenia in acel an ca proteiat al lui Vla dislav Sr loctiitor lur Baiazed .Iorga Geschichte des rumanischen Volkes I. p 289) Totusi Haideu (1stCritica pag 75) si dupa el Xenopol(IstRom. pag. 102, vol. II) tl tin drept foul lui Mircea, ca pe viitorul Vlad Dracut7) N. Docan, op. cit. n. 513) Xenopoi. Vol.II p 107. vorbind de aceasta scrisoare af Irma, ca Mirceao
$i
$i
Vlad,1),
minasttrei
Sest
a,
www.dacoromanica.ro

11.TITULATURA
Titulatura lui Mircea variaz1, nu numai de la an la anceea ce ar putea face sA se cieaclA inteo succesiva crdstcre flairdescrestere a puterii sale, cichiar in acelas an; ceea ce neface sA presupunem, ca formula protocolard a titulaturii Voevc-dului nu era riguros fixata. Dacal exa,ninAm aceastd titulaturAin ducumentele, pe care le reproducem, vom putea s 1 ne zon-vmgem de acest adevar, relevat Inca de mai mult de DomnulN. lorga in opera d-sale Chdia si Cetalea Alba", pag. 61-621. Eu intru Christos Duirmezeul binecredinciosul lo Mirceavoevod cu milalui Dumnezeu domn a toata Ung-royfahia. (27lunie 1387).2. …domnul toatet terre ungro-rom5ne, al partfor de pesteCarpati si al terrilor tatarescr, ducele A:nlasului si FAgaral3ului,stAp5nulBanatultu de Severm sial orasuluiSilistra,sipeambele termuri ale Dunarret pretubndeni pang la marea ceamare". (B. P. Hasdeu. 'storm Crawl Vol. I,p, 5),3. Eu in Christos dunnezeul binecredinctosul si cucerniculsi de Christos iubitorul si stngur stApamtor lo Mircea marelevoevod si domn cu mila lur Dumnezeu si cu darturea lin Dum-nezeu stapirund si domnind pe toata tara romaneascA si pestemuntisrIncastasupra partilor tataresti stduce al Amla-sului si Fagarasului si domn al Banatului Severinului $i al am-face re Vladislav cruda sa'. Credem ca este o eroare Cuvantul crodmef, nu tnseamna act ruda, ct parmte. Intelesulacestareese de altminteri din contextui scrisocti, care nudelaeste redat DIC/ tntreg, nun etact Textuf esteeu cunt dreptuipneten §1inceput qiacum,jar de acelereutati nu crederimtc. eu sunt Pia 1(111 §I copiti mei can aunt, at tai sunt, tar nu cf:iru, ct copis ca §Emfne- Este lamurit,tau
www.dacoromanica.ro

44belor maluri ale intregei Dunari $i pang la mareai cea mare $i-stapanitor alcetatiiDristorului.(MileticiSi Agura. Sbornic,p. 327).4. …Illustris principis Domini Mircii Woyeude Transalpine,etc. (Hurmuzaky I.2. p. 315).5. Mircius Dei gracie Woyuod'a Transalpinus, Ffogaxas etomlas Dux, Severini Comes, terrarum Dobrodicij Despotus etTristri Dominus. (Dogiel I. 2. 598) .6….Illustrissimi principts 'Domini Mircij Woyuode Trans-alpini, etc. (Hurmuzaky, I.2. p. 323).7. Mircius Dei gracie Woyewoda Transalpinus, Fogaras etOm las Dux, Seuerini Comes, Trestri Dominus ac terrarum Do-brodicij Despotus etc. (Hurmuzaky, I. 2. p. 331).8. Nos Ioannes Mircea Dei gratia princeps et Vajuoda totiusRegni Vallachiae incipiendo ab Alpibus ad conYinia Tartariae,Tutiusque Terrae Fogaras perpetuus Dominus. (Transilvainia,1872. p. 151).9.Eu celinChristos Dumnezeul Area credinciosul IoMircea voevodl, cu mila lui Dumnezeu domn a toga tara ro–maneasca (Arhiva istorica t.I).10. Nos Mirchya Vayuoda Transalpinus, Dux de Fogaraset Banus Zewrin. (Pray VII. p. 144).1. Eu Mircea marele voevod $i domn de sine statitor atoata tam romaneasa §i peste munti si Inca ad partilor tata-resti-duce al Amlasului si F5garasului domn al BanatuluiSeverinului si a celor dated maluri pe toata Duniirea si parfala marea cea maire si al cetatii 1Dristorului autocrat. (Miletici51 Agura. Sbornic, p. 329).12 Eu in Christos Duamezeul bine credinciosul si de Chris-tos iubitorul si de sine statator Io Mircea marele voevoddomn cu mila lui Dumnezeu ,5i cu dumnezeiasca ddruire stapa-fund si domnind pe toata tara romaneascd si partite de peste
muntiamandoua malurile pe toata Dunarea [Ana siinarea cea mare $i ailcetatii Dristorului stapanitor. (Mileticbsi Agura, pg. 330, Sbornic).13. Nos Mirche Voyuoda Transalpinus, etc.('DogielI.2. 600).14. Eu cel in Christos Dumnezeu binecredinciosul $i deChristos iubitorul si de sine sta'panitorul lo Mircea, mare voe-Nod $i domn, stapaninddomnind peste intreaga tara Ungro-$1
5i
la
51si
si si
www.dacoromanica.ro

45vlahiei si pgrtile de dincolo de munti si spre cele -Max-esti sipeste arnandouk laturileDunarii intregi,pink' la marealcea'mare, si din mila lui Dumnezeu si stapanitor al cetatii Dristo-rului.(I. Bogdan, Documente, p. 3).15. Not Ivan Mircea en mila lui Dumnezeu marele, voevoddomn a41taro .Basarabiei. (Uliainitzkv, p.13).16. Ivan Mircea marele voevod si de sine stapanitor domna toatii tara Basarabiei si a partilor de peste munti si domnal multor orase turcesti. (Ulianitzky, p. 14).17. In Christos Dumnezeu prea credinciosul si de Christosiubitorul si de sine sfatatortil Io Mircea marele voevod si domn,cu mils lui Dumnezeu si cu darul dumnezeesc stapinind si dont-pind pe toata!ara. romaneasa 5i peste munti si Inca si pe['Art] le tata'resti si pe amiindou'd malurile pe toaa Dun5rea si
pans la marea cea maire si stApanitor al cetatii Dristorului. (I.Bogdan, Ac. Rom. Memornle Sect. ist Tom. XXVI, No. 4),18. 10 Mircea marele voevod si domn de sine stkator atoata Cara romaneasca. (Venelin p. 9).19. Intro Christos Dumnezeu drept credinciosul $1 de Chris-tos iubitorul marele si singurul stApinitorul domn Io Mircea
Voevod. (Arh. St. Sec. ist),20. In Christos Dumnezeu prea credinciosul 5i iubitorul dc-Christos lo Mircea marele voevod si domn stapanind $1; dom-ninct pe toata tara romAneasca si peste munti si pArtile ata'resti5i duce al Amlasului si Eagarasului si al Bapnatului Severinuln?domnitor. (Miletici si Agura, Sbornic, pg. 329).21. lo Mircea marele voevod si domn a toata.' Cara roma-neascA $1 a plictilor de peste munti (Miletici si Agura. Sbor-me p. 328).Mircea, care se intituleazh' mai in to4te documentele delaelralnase marele" voevod, titulaitura,ce nu o poartaaltsdomnitori, caneOstreaziiarcestepitetpentrudefunctulforrarinte, nu isiinsifa Coatetitlurile de cat in trei din docu-mentele reproduse de not (No. 2, 3,11). In acestea it vedeinsi domn ai toata Tara RomAneasca si domn al pArtilor de pestemuntii (Hajdeu traduce Carpati) a4 pArtilor lataresti si duceal Amlasului si al Fagarasului si a4 malurilor Dunarii pan'a la
mare si stapanitor al Silistrei. Iar datele respective ale hrisoa-veloracestora sunt dela 1387la1415.Astfelseexcludesi
www.dacoromanica.ro

46ideea, ca Mircea ar ftfostsilitsä se pAgubeascg de uneledin aceste provincti in urmai multelor sale lupte. Faptul,eaOs= hrisoaye din acela$ an, in care titulatura vartazg, excludeideea pierderii momentane $i redobandirei in urma a acestorprovincii. Titulatura intreagg a lui Mirceal este deci: mareleVoevod $i Domn stapanind $i domnind pe toata Tara Romaneasc,5$1 pe pirtile de peste munti $i spre cele tatare$ti $i Duce AlAmlasului$1. Fagarasului $1 Domn al Banatului Severinuluialcelor douI maluri pe toata Dunarea, pang la marea ceamare $1 al cetatti Dristorulut sigpanitor".In ordure de simplificare titulatura variazg in chipulmator: domn, atoata Tara Ungro-Romaneascg sau Ungro-Rom'anI; numit Inca map siinplu voevod transalpin a parttlor peste Carpati $1 altarilor tataresti,duce al Amlasului $1 alFlgarasului, stApan sau comite sau domn al Banatului de Se-veral, stIpan, salt autocrat al Silistrei(Tristu, Darstor) pearnbele maluri ale Dungrit pang la marea cea mare in docu-
mentele 2,3,12. Apoi voevod transalpin, duce al Amlasului$1Figgrc-,ului, comite de Severn', despotul tgrii lui Dobrotici$1 domn al Tristului in documentele 5 $1 7 In documentele 8$1 15- damn al -Dm Ungro-Vlachiet dincolo de munti Inspre'Artie tataresti, peste arnandoug laturi ale Dunarn intregi pang
la marea cea mareprincipe al intregei tin a Faggrasului $ial DIrstorului. In documentul 21: stapanind domnind pestetoata Tara Romaneascapeste mintpartile Mgt-esti $i ducede Amla$ $1 Bggra$ $1 domnitor al Banatului Severin. In docu-mentele 13 $1 18: domn $1 stIpanitor pe toata Tara Rcmaneascgsipeste munti $1 Inca $i peste pgrtile tatAre$ti $i pa. amandouglaturiDunirii pang la marea cea mare $1 stgpanitor al ce-tgtitDristoruluiIn documentul 16: domn a toata Cara Basa-rabiei$1apgrtilor de peste munti $1 domn a multor ora$eturcesti. In documentul 11: voevod transalpin, duce de Faggra;,,$1 ban de Severin ,in 22: domn a toad Tara Romaneasca ./.1pirtilor de peste munti. In documentele 1, 9, 17, 19: domn sau,mai e stJpanitor a toata Tara Romaneasca sau Ungro-Vlahlei,saua tarn Basarabiei. In documentele 4, .6, 14: voevod transalpin$1 in sfarsit in documentul 20: marele $i singur stipanitor dorm,Prin urmare, inca o data: simpla nefixare protocolargformulei Ea aduse lipsa nnora din termeni. Niel o alta consi-
derate, de curfenie, de pildg. DimpotrivA Mircea, care sand incheesi
ur
,
$i
$isisi
a le
si
www.dacoromanica.ro

47-tractat cu Vladislav, Craiu1 Poloniei, neglijeaza titlul de Banal Severinulut, se impodobe$te cu el, lasand la o parte altetitluri. sand incheie tractat cu Sigismund, Craiul Ungariei, pre-cizand, ca esteBainus de Zewrin, desi pierderea acestut Banatera atat de simtita de Unguri, incit se fereau sa o marturi-seas0 in actele lor, inscriind ca vacant locul de Ban al Seve-rinului, ori de cate on acest banat se afla in puterea dom-nilor Tani Romane$ti.Mai relevant, prtvitor la titulatura, ca in unsprezece docu-mente Mircea, se intattleaza Io Mircea (documentele No. 1, 2, 3, 9,12, 14, 17, 18, 19, 20, 21). In $apte (No. 4, 6, indirect $i 5, 7,10,11,13), nu poarta acest nume, $ase din acesteafitndin limba lattna, tar numai until No 11 fund redactat in slavo-ne$te; i ar in documentul No. 8 se porecle$te loannes $1 in do-cumentele No. 15 $1 16 Ivan, ceea ce curtna orice discutiunein jurul adevaratei semnificattuni a parttculei lo.Mai relevam Inca singularul pronumelui, cum se obici-nue$te in documentele muntenesti; pronume, care lipse$te dealtmmteri in zece documente: no. 4,5,6,7,16, 17, 18, 19,20, 21. Nos", ca la dommt moldovenesti se afla in trei ac-tate (No. 8,10, 13), iar Ma" numai in documentul No. 15.Despre titulatura de voevod, care inseamna propriu,$ef,conducator in lupta$1 despre cea de gospodin, uneori gospodar,care inseamna stapan, domn, nu avem nimic de relevat, care sasä nu fie deja cunoscut.
www.dacoromanica.ro

PREROGATIVELE DOMNE$TICadrul prezentei Iticrari nu permite un studiu amanuntit_al prerogativelor domnitorului. Pe d'ailta parte nu s'afa'cut,pans in prezent, o cercetare anumita asupra puterilor lui, nici:asupra conceptiei, ceel insusi si elementele sociable active alevoevodatului muntean isi face= despre ele.Ceea ce ne pare, ca reese din studiul prezentelor documentejudecatta, ce nu credem a ft infirmata de cunostinta, ceo avem de restul documentelor si a stirilor referitoare Munteniei in aceasta epoca a Basarabilor, e ca domnul avea carac-terele de suveran al unui start feodal, dar in funta caruia nuramasese nici amintirea, nici franturile vre-unei organizatii ad-ministrative, nici traditia unei monarhii a-tot-puternice ere–ditare.Ast-fel nu putem apropia feodailitatea romaneasc5 de feodalitatea apusana. InIinii generale, cea,irintai este produsulevolutivnefortatarttransformIriisocietatigentiliceinin7ocieiXtrTeTrdalA; cea d'a doua, rezultatul anarhizarii unui
statimperiul carolingianinfiripat_prin incercari de pu- -ternica centralizare in persoana imperatului, dar a carui suve-ranitate se firimiteava apoi proportional intru cat-va inpersoana feodatilor, ce inlocuisera pe administratorii lui.Transformari diferrte deci, avand asupra prerogativelor su–veranuluiefecte deosebite. Domnul muntean nu este impie-dicat de Coate legaturile si regulile scrise on nu, ce se nasc-intre oameni, pentru a tine loc de temeiuri administrativejuridice. Nici puterea lui nu este contestata de pretentiile al$i
si i1ftis
§L
www.dacoromanica.ro

49tora, ce prin forvor sa mosteneasca din suveranitatea cen-traladisparuta. Dar in schimb itingradestelegeanescris5,ce sute de aim, a fost armatura soctetatit romanesti in faza genti,1-he'd, numeasca-se clausal legea tarn, legea rumandor, obtcetulpamantulut, caci asupra intelesului acestor cuvinte nu avem adiscuta aci. $1 aceasta lege nescrisa isi vedea puterea ei, pre-cedent difuzati, acum extinsa stIntaritaprin insasi aceastaipersoana a voevodulut centralizator. Pe acesta insa, daca nu ifcontests pretentu feodale, conceptia insasi a suveranitatii luinu e atat de forte si de clara, ea, in apus. Acolo, ultimul baron,
detinatoral unui atom din suveranitatea faramitita, isi vedestapanirea prelungitasiasigurata,prinlega,lizarea stabilita,prinobiceiurisilegiuiri,aiereditatii.ImparatulsauRe-geleprininsasisuveranitatea,ceo detin,austapa-mireasupra,soluluiintregalstatului,auunC10111illi111111ce it transmit eredelui si gratie canna, sunt supremulsuzeran, consfintit de Bisencli. La noi, un Mircea, apoi !un Stefan,cat de puternici fost-au ei, nu pot asigura, formal ereditatea tor.Ordonantele, intarirele, actele for de dame, prevad cazul, cand,in locul rodului inimii domniei-mele a be va sucede un rod,dintr'un alt neam". $1 avut-au voevorti nostril conceptta sta-
panirti asupra intregulut pamant al tarsi, in sensul unui domi-
nium eminens?Chestiunea se pune, dar n'ai fost pans acum discutata inmod special, necum solutionata 1).0 slim, Basarabit si Musa-tutu si-au putut asigura eredi-tatea in fap't, lasand pe planul al doilea principiulprinsfatulboerilor fruntasi.Alaturarea mostenitorulut pre-1) A. V. Gtdei, (Contributiuni pentru Istoria Socials a Tgrgnimii noastre'ed. Mot teams, Buc, 1904 p. 23, afirmg, cg dommi iii exercitau Inca acest dreptas donumum eminens In sec. XVI, pe baza unui document din 22 lunie 1581,
al lui Mihnea Turcitul, ce cuprinde urmgroarea alegatte : (Apoi cand am luatDomnia-Mea In toad; Cara Domniet Mele mosifie a fii Domnesti si am oranduit
Domnia Mea de s'au plgtit, atunci a plgtit boiarul (Coresie logofatul) DomnieiMele, aceste toate mai sus zise pgrti de molie, una cu cate 300 asprii de argintde care Domnia Mea'.Chestiunea nu poate fi rezolvitg de acest document, fiind singurul referitorla (Musa dupg cunostintele autorului (Gide°. Pgstrandu-,vi tnsemngtatea lui, ur-meazg a fi conexat cu alte qtiri, ce s'ar pune ulterior in evidentg, dupg o inter-pretare concordantg. Mai ales. ca documentul emanand tot dela acelas domn, toa doua lui domnie (vezi Xenopol Ist, Romanilor IIpg. 15i 33) citat de noipg. 50, ar infirma deductiunile acestut prim document4mittens,
eligibtlitatii
Si
www.dacoromanica.ro

50sumptiv in actele domnesti, cum sunt in actele lui Mircea, fiulsau Mihail, in ale lw Stefan, Alexandru si Bogdan-Vlad,siexemple se pot gistlaalts domni, e tocmai semnul acesteivlointi de a se impune, dar si de a prevede circumstantele pa-trtvnice ale viitoruluiAceasta, pand cand teribila imprejurare aTuptei contra Turcilor, irosind taria voevodatelor, le-a sfarmatacestor dinastii prestigiul, grin care eleisiimpuseserd. ered4-tateaSi atunci principiul de eligibilitate al domnului, ce nufusese, precum am spus'o, nici-o-datd inlaturat formal, reapare,subt apdsarea turceasca, pentru a se traduce in fapt, inlaturandtreptatprincipiuldeereditate. lar chestiunea unui darninturnieminens al principilor romani nu poate fi privitd, decat in le-gatura tocmai cu aceasta chestiune a persistentii for ereditareasupra tarilor respective.Reese,celputinpand acum,caposesia,subtdiferite trtluri, a pamantului, era aparata chiar fain de damn, de legeatarn 1).Si era ast-fel aparat tot-de-odata si statutul personal 'alcaci in area epoca de prim feodalism rom-anesc, aceststatut depindea de raporturile fie-cdruia fata de pamant. Depamantul fie-caruia, domnul nu se puteaatinge,decatininumite cazuri = cazuri de trddare, de hiclenie", de hainIre".Asa voia legea Orli, lege, ce nu-t recunostea, in mod nediscu-
tabil pentru not, deplind proprietate, cu drept de dispunere 'afondului si a veniturilor, de cat asupra bunurilor sale particu-late si asupra locurilor cucerite si neocupate, in braniste si in pustiu 2).1) In procesul judecat dela de Alexandru Voevod, tan( lui Mihnea asupraproprietatii satului Fantanelele (Stoica Nicolaescu, Documente Slavo<Romanep,Buc. ed. Motzatzeanu, 1906, pg. 61-62), pe care it Judea din nou Mihnea-Voda (hrisov din 13 Iunie 1588), dorimul respinge pretenttile lui Stoica, fiul luiIvan, portarul satului, ce sustinea drepturile autorului si pi rinfelui sat', pe motivulcumpararii satului de catre acest Ivan dela Mircea Voevod (Ciobanul) pe pretulde 3000 aspri. Mosia fusese din vechi in neamul Craiovestilor, care nu=si con-tenusera poses'a asupra ei, tar Mihnea-Voda isi motiveaza astfel decizia : CO /Ure lege ca fromner sa vanda sate boer esti, ca asa ceoa nu se code OHMCT 3,1K011lip 1,1,41TH rcnApii CEAOKE KO/1100N, Ellf Talc(' Nf iidAdildicTE)2) Intrau mosiile si ocoalele targurilor si ale oraselor in categoria intin-deriior de pamant recunoscute de legea 1 r1i, ca apartinand domnului? Sunt ca-zuri de existentde locuri gospod chiar inauntrul targului sau orasului in diplo-matica noasiraaltele de daruire de mosii aletargului de care domni, inspecial institutiuneforbisericesti(I: INiadejde, op.cit., pg.109-110. N. IorgaDocumente vol. V pg. 222. doc. Botosanilor No. 49-50) Cu toata anaforaua din
1817, care declara pe domni sthpani pe locurile nelocuitesi pe mosille tat-/v.161°r, chestiunea nu nisepare latnurita.Clardicarta ei trebueste cAutAgin analizarea prrvilegiului domnese de a decide si harazi inflintare de iargulri.
in cuprinsulfie caruia,
lard.
www.dacoromanica.ro

51*Cum firesc este,prerogativele doinnului a depins de si– tuatia.1111specific:a.Elaifost,siaceasta estecaracterul tutprim'ordial,un$efpolitic$1unconducatordeoaste,unvaemod,un bellidux,alesdecapetemiledecnejii2celora,cesepuseserasubtordinelesale 9.Inaceastacalitateeldescileca"tare,,adidfundeallprincipatulparteprinconsimprnantulinstitutiunilorsacialeexistentealeoonfederatiunelorgentilice,recunoscautoritatea,parte prin cuceriri asup a acelora de acelas neam romanesc sauasupra dusmanilor de neam $i credintl deosebite, Unguri $iTatari. Din motive poll-nee a trebuit sal respecte legea comunaa Romanilor, supust lui $1 care urma sa fie legea tarii ii dam.acest nume mat caracteristic $1 mai cuprinzitor. Mai mult Inca,prin insasi funtaluicentralizaltoare, domnul ajunge supretnaputere executive a acesteiegi, in apilicarile ei, cum, pe d'altaparte devine forta in!Iptuitoare a principatului, in cea ceveste admin.stra ha intcrr asi externa st apararea luilar sfatpllui de rdzbol, ce,ab initio"italesese voevod, conducator de4aaste, ajungedomnului, ce-1 ajura la adninisti atia tarn,la Intaru-La ordonantelor sale $1 hi-este, mat departe, la condu-cerea razboaelor._Sabi aceasta prizma trebueste de.:1privita puterca, dom-nului. Legea tarn o lirnitea,za in cea ce priveste cireptul privat,referitor In s atutul persoanelor si al bunurilor, dar se apb,caexclusiv printr'insul 3). Dreptul public, cu excep,ia, utior regulireexisten'.e fund-aril statulut si printre aceste i at_ea yoe-vodului,sidainuirea statului domnesc, ca indrumatcr si _caintaritor al deciziunilor princiate, cel putin de forma, este, ins/–supus In arbil.rartul domnesc 4).t) Vezt In aceasta privinta I Bogdan, Originamoevodatului la Romani p 13Z) Din elatek, ce le avem asupra inceputurilor alcatuirdor de stat roma-netl In Mun erna,In veacul XIII si XIV-lea,reese, ca principatul muntean a fast fundat la inceputulsecolulut XIV-Iea prinextensiunca, violentA onnu, a-statulut rotranesc din Arges, care prin organizatia Iut a confirmat definittv ca-xacterul feodal soctetatii romanesti, ce o coprindea3) Confirmarea data de dansul este In realitate desavarsirea unui act ou- -ridie, d ita spreconventiunilor Mire particulari, prin aceasta aftrmarea linnet de stat. Asem?nea acte pot exista acum, In conformitate cu legea.de oarece sunt asigurate sisanctionate de puterea statului, tntrupate In domm' ont reveni ?supra acestei chesnunt cu ocazia studiului posesiunei st proprietatef4oarn2ntulut, to epoca ce n2 intereseaza4) A se vedea in aceasta chestiune parerea 'ut Alexandru Xenopol. KDom–nut avea deplina putere pe pl'itantut tarilorrom'Ine si pe locuitoriiSot. Era,,roprietarul supre-n al persoanei si averei tuturor,nefi nd margintt to aceastR.2),
ce-1
stabilizareapri-
s:atul
eltgdsi
tart),
www.dacoromanica.ro

52De aceea vedern in documentele reproduse aci instituiricde proprietati alodiale (bastine, ocine ,ohabe), haraziri, inta'rtri,dart de privilegii$i de scutiri(doc. no.1,3,8,9,10,12,13, 18, 19, 21), institutri de frAtie (No. 20), in care pfinIputerea,-dornnului seaplicli $iseconfirmsacteconforme culegeaAlte documente asemenea, in care insa domnul exer-crta prtvilegiul sau suveran, ca incheert de tractate (No. 4, 5,6,7, 11,14), corespondente cu suverant strains (No. 16, 17),afirmare a titularit sale (No. 2), regulIri de vama (No. 15 si,
22) ])Astfel, in documentul No. 1, Mircea intareste manastirnTismana toate cele deja harazite el de catre Radul Voevod$ide catre Dan Voevod, fatal$1 fratele s5u,$i anume trio-$iile:satul Vadul Cumanilor cu jumItate Toporna baltaBistretul dela Topo let pans la garla cea repede mai sus deCovacita cu satul numit Hrisomuntii $i Tismana pe ambele-p5rti, cats, a fost ligaseasca ruseasca; apoi padure la jale$la DAbacesti; apoi satul numit Jarcovtii. $1 seli$tea Stancisor pebalta Bistritei la Bdeal, care odinioara a fost satul Bresnita;ambele Veronice $i Prilepet $i Petrovita Verbita; apoi delaVladislav Voevod satul Jidovstita cu paean' Vochta cea (marepe ambele parti cu nucetul $1 cu ltvezile dela sell tea Bahnii"apoimorn$1dreptdepescuit:toatavaltoareamit-locie in Dun Sre p.e la poarta de her $1 venitul de la opt var$te$1Dunarea dela caderea nucului pans la podul de sus… $i inuar5 la Bistrita", iar din dijm5: graul dela judetut Jale-$ului 400 de gIlett pe an"; apoi din casa donmeasca: pe fiecare an 10 burdufe de branza, 10 casurt, 10 paturi, 10 hainede deasupra, $i 10 haine de desubt" $i in slat-sit atigani 40d'a familn". Tot astfel in documentul No. 3 Mircea toateb5ltile incepand dela Sapatul pang la GurapeDunire, apoi globirile si d-u5egubintle, ce se vor face la acesteautoritate, deck dc frica de Dumnezeu, de respectul obiceiutifor si de teama de-rascoala, singurele franc puse abuzului, ce putea face cu dansa Legal nu eraingradit prin nimic : in voia domnului statea tot ce-i trecea prin minte, ne-dreptatea cca mai strigatoare la cer putea sa is fiinta, de indata ce domnul avcainima a o indephni… Domnul roman avea deci, in vremile mai vechi ale istorteinoastre, o putcre absoluta in intelesul cel mai deplin al cuvantului. Despotismul
asiatic, rata caracterul domniei romauesto,11 A se vedea in accasta privinta C. C. Giurescu cOrganizarea Finan-ciara a Tam-Romanrgt inepoca rutMircea-celoBatran (Analele Academici,-Sect1st. S. III, T. VII) pg. 39-90.tarn. isi
$i
$i si
$i$i
da:$iIailomitei
si
L
www.dacoromanica.ro

53:b:alti fie la on tine, apoi vama albinelor si orice alte munci ce.se vor intamplar. Tot astfel in documentul No. 8: territoritunSzkore… ut neque de ovibus, sive de pore's, apibus, vmeits,cieerman dare, vel pascuattone, aut alio servitio postaliteneantur-uno verbo ut nulla minora vel majors servita subeundo adstrin-gantur". Tot astfel adaoga lad cele acordate, infante st harazitein documentul No. 1: si sehstea Salcisoara pe balta, BistrithIa dea: unde a fost Stanca Vranina si satul Susita pe'Topolnita,st satul Sogonno si satul Pesticevo si venitul casei domniei dela
roata de grau, ce a facuti-o noua la Bratilovaimotile dece le a ladus manastirit Doamna Calinichia la Bistrita, carea fost intai a Arhimandritului Basea, si inc. ce a adus DumitruDabacescu la moarte;… ce a fost a patra parte a aceluia dinDabacestt"; Tot astfel in documentul No. 10: 300 galeti degrau pe fiecare an din casa domneasca, 20 buti de yin, 12 bur-Ause de branza, 12 caseavale, 12 bucati postav, dijma, din ju-detul Valcii la miere si tears; balta Mania dela Or lea in suss;Ciresului in sus de Slatina, Porvintii la Dunare, moafa.' laRamnic; moara la Catluiu la Giurgiu; alt sat la Luncavat, Bucu–restii; doua satisoare la Olt, Bogdanestii si Lunceriii; Sapatulpang la Gura Ialomitii, Coreasca; 300 salase de tigani; ulitala Ramnic; satul Hinotestii pans la Trojan si Bojorariii ". Totastfel in documentul No. 12: peseuitul in raul Tismana-ipascutul dela satele de sus Oita la munte". Tot astfel manastiritStrugalea: vama Oi lor, vaina porcilor,vinariciul,gloaba, inanatul,caraturile, precum sidela micileslujbe st dajdii pang la cele marl, si Inca ceea ce este lege 3zile sa pesculasca Domniet moruni… si oboroc de la curte pefiecare an, 15 galeti sl 2 buti de yin".Priit urmare danii de teritorit locuite si nelocuite, dare deselisti si de sate, danit facute yedeasupra si en scutiri Wtohabia";Apo" renuntari in favoarea beneficiarului, in general o mauls-tire, de anurnite venituri cuvenite domniei, in fine scutiri demunci si de corvezidaruri, facute in fiecare an dela curtea..domneasca.Act o observatie. E posibil, citoateacestea sate,idecare se vorbeste sa nu fi fost proprietatte privata a domnito-
rului.Se poatepresupune, deCate on nue vorba de odare ca ocinisau Dhaka, ea asupra acestor sate dornnitorulEst cedeaza in realitate dreptul sau de prelevare si de bir st derapt,
albinaritul, galetaritul,las
si
www.dacoromanica.ro

54$i de alte drepturi stiverane 'in total sau i7 parte in fa-voarea beneficiaralui $1 astfel se explicd cedarea atator sate, ca e-arftconstrtuttoadevdratirobireaforincazul,candele ar fi fast date beneficiarilOr in deplina proprietate.. Aceasta
bine inteles 'nu se aplici in cazul, cand este vorba de pasn'antretie de sat, seliste,. pAduri, etc.. dat in ocind salt ohalaa._Acide sigur proprielatea trece in °chid,inperpeturtatet labetieficiv cu restricitunea serviculor st ddrilor cuvertiLe dour-nulut, in garl de cazul 'firestecand clattsul da scutiri,meritionandu-leinacte.Din vatni, care in documente nu are, dupa cum v,ecle-rro numai intelesul de tax' impusa asupra marfurilor introducetail de negutatorti stramt, ct de impozit in general, domni-torul concedi beneficiarulut anumita parte, fie o cola; fie totali-tatea et din anumita regiune. Din dreptul de peseta, sau mai-bine zis din redeventa dreptului de pesctut, dorm-literal concedekarast o anumita regiune, o anumita cantrtate sau un anumit
termen(treizilepescuitul morunilorpentrudomnia urea).In fine domnitorul scute$te de servicti $i de angairalele, datoritede tots locurtorn tint domnului sau sluittortlor sau, pe bene-fictarit favorurilor sale.Cum ca aceasta este in realitate rostul harazll'ei de' sate-reese impede din documentul No. 19, in care Nitrzea spunetuturor satelor, pe care le-a dat mandstirit Tismana: de nici.un cn.az sau Boer si va areti in ocind" $i ohabd, caci eu iaride aci inainte va tau $i\Fa dau altuia. Caci v'am dat pentrtssufletul pa'rintelui meu sa fitt in stapantrea manasttritsitsa fitl in ascultare de toate slujbele $i dajditle si. de strapi$1 de ealeti ohabnice si de cosnite ohabnice". Este evileat ca"este vorba de toate slujbele $1 (Virile datorite domni_orului depe urma unei proprietitt st la care acesta renuntai irefavoarcaCare erau aceste sluibe $i dari? Sa examinant documentele-De bir sub numele du dari" ne pomeneste documentutNo. 9; de aci nu ni se vorbeste in nici unul dm documentelepe care be reproducem; in ce pi-Ft/este NT:1mile avem documen-tele . No. 151)$1 21, care ne dau detain interesante. Vedem ityie1) Exists o replica fauna a acestui privilegiu lui Mircea, mtercalatiintr'unaltsjui Dan 11(I.Bogdan, Relatimule Thrii-Romane0 cuI pi. 5), datata cu -19 zile. mai tarztu – decat originaluI slaven,gust 1413.dtjma
In–
ptivileiu-anume,-25-.A.un–alodialem5nastnii.
Bra,o.vut…
www.dacoromanica.ro

55special,ca negutatorii brasoveni treceau prtn tars pe deo,parte marfuri aduse din Occident, iar pe de alta parte luau inportal Bra' lei, pentru a le aduce in Occident marfuri orientaleaduse de peste mare. Intre cele dintaierau:diferite stofe.desernnate cu numele de vilar", care dupa I.Bogdan, ar fivelurul $1 care este taxat diferit probabil dupd calitate. 4$avilarul de Ipru costa vama un fertun, vilarul de Luvia un perper,cel de Colunia 12 ducat" $1 cel de Cehial 6 ducat'. Apoi eraupalarn dupd moda italieneasca sapci francesti", care eralu scu-tite de vama precum era $1 vilarul twat. Mai se aducea mied$i vin cu butoml, platindu-se respectiv 1, 2 $1 6 ducat! de butoi.Apo' cal, cumparatorul platmd 6 ducatt de cal cumparat; ceara,pentru care se platea 12 ducat' de maid, vite, cu tariful 2 du-cati de pore, 3 ducat' de vaca $1 un ducat de berbece, piei decerb$1 burdufe de branza, pentru care se platesc cute unducat de piele sau de burduf. Intre cele de al doilea galsimpanzeturi, ca bumbacul $' camelotul, condimente, ca k.ofranul sipiperul, piei de oriel$1 de alte anirnale$1 alte marfuri ,,4epeste mare". Toate aceste sunt supuse la o taxa de 3 la sub.'deperper".Pesteleiarastpreocupd pe dommtorinaseza-mantul sau. Un car cu peste da un peste; la Braila se platestede maja un perper, la Targsor de car un peste; la Targovi$tede car un peste $1 de cal incarcat 3 ducati; lad Dambovita deFiecare cal inhamat, cute un ducat, $i de cal incarcat 3 ban' si
un peste de car. In fine calaretul, care trece pe la Bran pla-te$te 3 barn, calul slobod un ducat $1 pedestrul un ban 1).Mircea exploata vamile in regie sau le conceda boerilor saefie pe plata,fiegratuit.InacesthrisovdatBra.,;ovenilor,el porunceste tuturor, chiar acolo, unde vama este concesicnata,
sa nu cuteze nimenea sa treaca peste dispozitiunile luate dedansulIn documentul No. 21, in care acorda privilege negu-tatorilor litvani $i poloni, el porunceste, ca vama sa nu se pla-teasel, decat o sm,guna data, la Targoviste, uncle se desfacetolba" $1 dornnitorul sa-si compere acolo mai intai tot, ce ii vaplacea. Acolo, unde nu e vama vanduta, slujitorn domnesti 'auportinci nici sa 'nu se uitela, marfa, iar aco!o, unde vama
1) Asupra valorii monedelor lui Mircea si din timpulluiMircea, a sevedea studiul D-Igi C. Moisil 4Considera1iuni asupra monedelor lui Mircea- eel"Bairan, :despre valoarea lor. pg. A-7.
www.dacoromanica.ro

56este vanduta de domnitor, vamesul trebue sa se socoteasca cudomnitorul, fara sa supere pe negutatori.Dijmele sunt: dijma vmului (No. 8); dijma certi .(No. 10);vama odor (No.8,131; vama porc-ilor ,(No. 8,13);numit si vama mieru (No. 3, 8, 10, 13); galetaritul (No.1, 9, 13); vinariciul (No. 13); vama pestelui (No. 3); globirilesunt tpomenite (No. 3, 13) si dttsegubmile de asemenea (No. 3);in fine mai gasim enumerate muncile (No. 3, 8, 9,13), din,care se precizeaza caii de olac (No. 8, 13), c5rAturile (No. 13) straja(No. 19) si pescuitul morunilor (No. 13); precum si veniturile, ca sprepada: venitul delamoarai de grau,ce a facut-o noua laBistrita" (No. 9, 13) 9.
1) Pentru detain, vezi C. C. Giurescu, op cit., Organizarea FinanciarA aTArii Rornftne§ti to epoca lui Mircea-cel.Batran.allbinta-ritul,
www.dacoromanica.ro

IV.
CL A SELE SOCIALE
In fruntea societatii romanesti de la finele secolului XIV $iinceputul secolului al XV, gasim boerii. Documentele lui Mirceapomenesc cat de des $1 situatiunea for privtlegiata reesedin toate randurile hrisoaivelor. Boeri marl $1 mict, boerna$i,,,barones" sau boerones" intalnim in documentele No. 3, 5, 7,8,10, 11, 12,13, 14, 19si20.Reesimediat, cal jucand in stat, un rot mai important $1curent, boerii cu situatiunisociale inalte $i boerii cu dregatorn, la care, evident, domnul iifinal ja, adaogand ast-fel un title de boerte oficiala, situatiunetsociata de boerie, daita de stapanirea pamantului 1). Si in timpullui Mircea importanta celor dintai covarseate pe a celor de atGasim 27 de boeri cu titulatura onorifica de jupan, rauatribuith- de Onciul numai rudelor Domnului, $19 boeri fara titula-turn Fireste,unii dintre acesttai,cum a aratat atat de bine DI.' C.C. Giurescu in operele D-sale, Contributiuni noui contributiunistudiul marilor dregatorii in secolul as XIV-lea $1 at XV-lea, se in–fampla sa fie trecuti in acte Bra dregatoria for din neglijonta_scriitorului actului. Ear totusi nu credem sa fie cazul in majo-1) GAsim in Documentele Slavo-Romane de St. Nicolaescu, pg. 254 tran.-ser erea inscriptlei de pe lespedea mormgntului lui Viadislav-Voevod decedat lat() August 1455, lespede puss in timpul lui Neagoe Basarab (1512.1521) Aceastainscriptie se terming astfel : c.. S'a f5eut aceastA peatrA inzilele lui 16) NeagoeVoevod :au f5cut -o Barbul Banul 5iPgrvul Vornicul$i cu fratti tor, ftitut Neagoe din Craiova, cad; Viadislav-Voevod i-a facut boeria.Aceasta boerire a Cratovestifor nu poate ft luatg, decat Intenn singur sens,.anume acela de chemare la dreggtortt, aci in spew la dregatorii marl, de care-voevod. Sensul specific al aplecgrit notiunei de Boer mat mutt cgtre situatiunea -tde dreggtor, decat cAtre aceia de proprietar, tncepe a ce arAta nici chiar jumg-.ate de veac dupg Mircea.ni-i
,doilea.
ai
www.dacoromanica.ro

58ritatea mentiondrilor. Aceasta omtsiune a titlurilor se intampF6prea des ca sd fie patsy, ca regula, pe contul unei neglijenticdactorilor, observandu-se mat ales, ca, de obicei, boerii ne-titrati sunt puss inainte celor mentionati ca dregitori.Dealtminteri, existenta unei nobtltmt Independent de func-tiuni,la inceputurile statelor romane nu se mai discuta. Simarturia lui Cantemir in Descriptio Moldaviae, unde tratealaseparat de nobilime si de boerie in dotty capitole diferite; si atuturor istoricilor nostri de seams fac inutild o notia argumen-tare asupra acestut punct ckstigat istoriceste. Dupd cum aratdDI. Profesor Ion Peretz in Cursul de istoria dreptul ram In,existenta unei boerimilitare,proprietard de mart mosti si cu multi oameni sub ascultarea lor, cu care eseau la oaste, candera nevoe, a trebuit sa precedeze boerimea de functiuni, pecare,decadenta puteru militare atdrilor romane, istovite decrancenele razboaie,sustinutecuatatidusmanisimai alescu Turcit, a creat-o in mod necesar pe Tanga curtea voevodulut.Jupann, flra titluri de dregatori, care ne apar in do2u-mentele lui Mircea sunt in ordinea a;paritii!or, jupanii: Aloft,Aga in 1391, Vladislav, Manea, Alaman, Bars, Banciul, Milculin 1394; Balotd in 1409; Radul, Cagan, Serban al lui Bilcear,Stoica Rusul, Badea al Vamesului in 1413; Martin, Dragomirde la Segarcea in 1415; Vladislav, din nou, Mudricizd, Barbul,Lucaci, fird data.Boeriiacestia sunt pomeniti fara titluri;nulisadadistinctia de jupani: Groza Moldovapul in 1391; Voico, Danisorin 1394, Dragon', Stanctul, fiul lui Barbul, Radul ftul lui Stan,Bostea, Cernea, in 1409; -Pazov, Alaman e oare aceias per-soand cu jupanul Alaman din 1394? Stoian Olin, inteun do-cument -Bra data (No. 20).Boerii urmdtori sunt mentionz,ti ca dregkori: VInd vornicule oare acelas cu Jupanul Vladislav din 1394? Deigan ban,Holdovici logoldt in1391; Stand ban, protovistierul Popp,vistierul Serban, stolniculBratei, Costea pincernic, Sin spdtar,Subas pivnicer, Filos logolit in 1394; Radul bap, Serban
tier,Irkii dregator, Manciul vistier in 1409, Ra:_ul ban din nou,logofdtul Baldovin in1413; Radul, bapsivornic,inacelastimp, Aga banprobabil jupanul Aga din 1391 , Baldoyinlogoidtul,Micul vistierprobabil jupanul cu acelas nume-din 1394 , Stdnild corms, Manea stolnic, Gherghina paharnic.Via-.
www.dacoromanica.ro

59In 1415; Radul ban apatraoarli;Berendet stolnic,Draganvistier, fill data.Observant, ca in documentele ramase dela Mircea nu ga-srm marturnle boerilor laolalta cu fectorn lor, ca in uncele mol-dovenesti dela Alexandru cel Bun. ,Totusi nu se poate tagadm, ca este o apropiere intre pre-zenta feciorilor de boeri intre martorii din vechile urice moldo-venesti, desi nepomenitt pe nume st prezenta lut Radul fiul lutClazan, Radul ftul lut Stan, Stanctul ftul lut Barbul, etc ,dinhrisoavele lui Mircea Voevod.Lista dregatornlor depe vremea lut Mircea ne-o da inordinea cronologica a aparitiet for in documente, Dl.C. C.Giurescu. Ea este urinatoarea:1. Vornicul (1389 Septembrte 4).2. Banul (1391 Decembrte 27).3. Logofatul (1391 Decembrie 27).4. Vistierul (1394 lanuarie 8).5.SpItartil (1394, Ianuarie 8).6. Paharnicul (1394 Ianuarte 8).
7. Stolnicul (1394 Ianuarie 8).Pivoicerul (1394 lanuarie 8).9. Comisul (1415 lunte 10)3).Catalogarea boerilor dupI dregatorti e urmatoarea:Vornici sunt: Vlad in 1391, acela3 probabil cu Vladislav,Radul 1411, mentionat tot- de -odati ca ban, aceasta din urm:idemnitate, trebue sa-t fie data in ainintirea baniei, ce o o:_upase
anterior in 1409,Bant: Dragan in1391, Stand in1394, Radul in1409,Radul tarast in 1413, Radul din nou (fail data), Aga in 1411,Logofati: Holdovici (foarte probabil Baklovin, scris gresiin actul din 27 Decembrie 1391), Filos in 1394, Baldovin in1411. st 1413,Vistiert: Popsa (protovistier), Serban in 1394; Serba, dinnou,Manctul in1409;Miculin1411;Dragan, faildata,Spatari (mecionost) :Sin in 1394, Vasea in1411.Paharnic: Costca (pincernic) in 1391, Gherghina in 1411,.
1). Contributtuni la studiul marifor dreglto-i ed Datina Romaneasca 19 C.VAleni de !Aurae, de C. C Giurescu. pg 39 Veal asemenea de acelaq attcr-alloui contributtum la studiul mar for drrgatori In seo. XIV §I XV, pg. 33.8
www.dacoromanica.ro

60Stolnici:Bratei in1394, Manea in1411, Berindeidata,Pivnicer: Subas in 1394,Comis: Stant la in1415.Mai gasim in fine tin boer gra atributittne bine definitiiin hrisovul dela 1409 si anume pe tin oare care Irkii, dregOor.In documentele latinesti acesti batones sau boerones parsa desemneze boerit de neam din preajma domnului. UniijoacA important.A. Sunt trimesi spre aIncheiatractate, care obligi pe domn si pe tail. Unit, ca a-insusi domnitorul, isi dau consimtimantul la acele acte si Jurasi ei respectarea obligatiunilor cuprinse in ele, aroiiscalesc camartorii. Astfel in actul din 1390, in eel din 1391 si in eel din1411.Mircea Ise obligiI fats Ode Craiul polon de Baronum tostro-rum unanimi consilio".In hirazirea satului Scoreiul, pe careo face in 1392 lui Stanciul Egumenul si fratelut acestutaMircea face donatiunea: ex nostra benigna Clementia, sanaque
deliberatione,et e consensu Consiliarorum nostrorum, cetera-rumque Boeronum", angafand sipe Mihall voevod s.ires-pectesisäintareascaceleacordate. Quod verosuperiusscripsi id meus dilectissimus filiLis Michailai Vajvocia, cunt cue-tens Boeronibusoorroborabitet confirmavit";siaratA,caactul este daft de el si de boeri. Haec volens cum ceteris Do,-minisBoeronibus", hasce nostras literas…Dominis Boero-nibus datas"; iar la 1395 se leagi fats de Sigismund, CraiulUngariei, sub fide et jura;rnento nostri et Baronum nostrorum",Inactuldin1391(documentulNo.7)ManeasiVoicu suntogre .aceiasidindocumentulNo.10(1394)?suntchematicomiitt, rang nobiliarmaiinalt.Aqestea- tributiunidateboertlormartc cinu:mfatdeaces-ha poate ft vorba,, de oare-ce insist diplomatica lui Mircea face
distinctia intre boerii mart si boerti mi:i aceit oonsens al for constitue un argument pentru participarea boerimei mari,reprezentata prin sfatul domnului, la carma lstatului. Era oareaceasta participare a sfatuilut domnesc la atari acte de guver-
nare o realitate sau o fictiune, pIrertle si vointa sfetnicilor erauele de oaresi-care greutate in dectztunele domnesii? A-ceasta este o chestie de fapt, greu de precizat. Red,litateane-o putem inchipui, de rat ca depinzand direct de prestiguil
ctonmului fail de sfetnicii sat. Vointaf unui Mircea ne-oottani ca preponderenta. Dar forma oonsfatuirei si a consen- sului sfetnicilor dainnesti, de Baronum nostrorum unanimi con-silio", trebueste respectatI, cu atat mai muit cuvant, ca se in-farce
ro utrneOiebita
Cain,
Stuime-
www.dacoromanica.ro

61chee un tractat, pentru valabi.itatea ca'ruia, partea cealalta, isiis toate precautiunile. Existenta acestei clauze a aprobArii con-ventitmei prin sfatul donmesc i5i are deci importanta ei, eaaciformal vointa voekrodului nu apare In aceste acte ca valabita,de cat ca complectata de vointa sfetnicilor domnesti. Aceastaintereseazaaci,caci ,semanifesto' principiul unei vointi, altede cat acea a domnukai si de importanta juridica at ca'reia, stiausa-si dee seamy suveranii straini. Si aceasta vointa apare aale-odata complect separati de acea a princepelui. Asa jura, sprepilda, Costca Valahul lui Vladi-slav Iaghello fidelitatem regi
ct regno Poloniae, et si forte palatinus eius rebellare vellet,se non vel e assistere ei" (Dogiel 1. 600). Aceasta in 1402Pecetile boerilor, figurand stemele for reciproce, sunt atarnatelanga pecetea domneasca. In diplomatica Latina a Poloniei suntnumiti proceres".' La 1444 boerii maldoveni jura, ca-si Vortine credinta, clear dada domnul ar parasi-o1).Fireste, trebue tinut cont pentru junta judecare a privile-giilor bocrimei imari de situatiunea momentului. In 1402, suntemla un inceput de domnie, intamplat dupA vii sbuciungri interne.In 1444 ne aflarn On conclaniniumi anarhic al descendentilordui Alexandru-cel-Bun. Cu cat dounia era mai slat* cu atatboeriihea era mai tare si strairni trebuiau sä tuna cont de a-
ceasta. Dar on -cum, aceste privilegii ale boerimei, reprezentataprin exponentiiei de frunte, existau si se manifestau dupdimprejurari, roverscu destoiniciaDar cuprinsta cuvarhului de boer" se intindea si in afarade sfera celor, care traiiu in jurul damnului sau ocupau dire-atorii.-Boer desemna in Muntenia-5i C. Giurescu in opera saDespre Boeri" a aprobat -o in modl luminos ori si care pro-prietar de pa'mant, mare sau mic. Si lucrul acesta, stabilit in moddocumentar,, corespunde cu insa;i necesitatea organics a uneiclase nobile intr'o societate feodala. Clasa aceasta, -hind dat feo-dabs mil specific at Munteniei, nu se putea funda, dent de pro-
prietatea piimantului. Det notiunea romaneasca de nobil no-tiunea de boerse confunda cu notiunea de proprietarDocumentul No. 8, numeste boeri pie egumenul Stanciulsi Pe fratele sau Cahn. Conditia for sociala_ ii urmeazia instarea .Monahalia. Documentele 3, 12, 13, ne vorbesc de boerii1) Iosif Nadejde. Din vechiul Drept Ilotngn pg. 111, dupg Arh. Istoricat. I §i II.domnului.
de panjant.
www.dacoromanica.ro

62mari si de boeri mici. De boerii maxi ne-am ocupat, in limitelepermise de cadrul sprezentei lucrari. Ei sunt marii proprietari,personajelecusituatiuniinalte,demnitariisidreghtorii dinjurul tronului. Muntenia, ca si Moldova, in aceasta prima epocha feodalismului, nu ajunsese la raspandirea titlurilor de drega-torii, care culmmeazh la sfarsitul secolului al XVII-lea si con-tribue la Reformat" lui Constantin Mavrocordat asupra statu-tutului boerimei (1740).Midi boeri(soir pitta… maaa) din doc. de mai sus sauboernasi (H ,s,aouttay …twalp4nitp3a1). die doc 18, In consecinth nu puteau fi de cat proprietarii de mosii alodiale, o abe sau nede_.intinderi mici si mijlocn. Not, pe dansnreprezentamin epoca ce ne ocupi, ca constituind o clash ruraLa numeroash,foarte apropiath, in majoritatea elementelor sale, de taranime,dar de o Wartime mandra si instarita. Venni cu un gradimediat superior asupra unei alte clase de proprietari liberi.Vorbim de cneji.Mircea ne vorbeste in documentul 181) de un boernas cunepotn lui; Vlad cu nepotn sat Sisa1, Buia si Stanilh cu frattisit. carora le contirma o ocinh st pe care ii scuteste de toate darilest slujbele, afard de esirea la oaste la rhzbotu mare". Amin-
teste de un jupan" Valcul pe care it numeste cinstitul Boeral Domniei mele", (doc. 20). Mentioneaza boeri, care ar mcerca säcalce poruncile sale si pe care ti ameninid cu mare eau si urgiein acest caz; ba chiar dporunch satenilorasculte, ci sa le dea la cap". Ne vorbeste de slujbasi, care nu trebuescconfundati cu slugile Domniei mele", acestea fiind in generaltoti supusii, incepand cu boerii cei mai maxi; ci sunt dreghtorimai mici (doc. 3) In sfarsit, ne vorbeste de c'apeteniile Dristorului",',dm. 3) de sigur un fel de_parealabi ai acelei cetati si de unii slujitorispecial insarcinati sa strauga anumite dijme si dart, ca glob-nicii si galetarii, vamesii si cumercherii (doc. 21) Dar din cartea acea-sta a sa adresata satenilor din satele &Amite de el manhstirei Tis-mana, Mircea ne vorbeste si de cneji, si anume trecandu-i inain-tea boerilor (doc. 19). Dach ar fi sa urmam phrerealui Xenopol,ar urmaca cnejii sa fie superiori in rang bo'erilor. Dar aceasta nu poate
corespunde directiei unei evolutii sociale, allcarei sens e con- firmat d'allfminteri docurnentar. Cneazul nu putea fi in epoca IttiMircea, de cat inferior boerului.Inteadevar cneazul ne apare, nu numai in cele mai vechi1) Studiat Rini de I. Bogdan (Un Chrisov at lui Mircea cel Batran. An.Ac. Rom. t. XXVII No. 4). Asupra lui boernag (noaliptitpa) vezi pg. 3.ni-i
sa nu-i
www.dacoromanica.ro

63documente romanesti, ci si in toatestirile alutochtone sau strAine,ce le avem despre cel,e mail de demult asezdminte sociale aleRomani lor, ca sefii for avind asupra for drept de ju-decatdsi de anlicare a legei romane, antiqua et laudabilisconsuetudo Vallahorum" i)de aciministratie a tor,in limp depacesi de rdzboi.Ei aiparsi in sensulstrictal cuvantului, nu pot fialt-ceva ca conducitori de sate, ce sunt tot atateaformatiuni constitutiveall unei gins ", '). Cnezii sunt elementelede cdpeteme din confederapunele de sate, impartite in pleriie,1) Doc lui Sigismund, Rev al Ungariei, 1427, in Kurtz, Magazinfur geschichte Transilvaniens, pag 315 tom. 11.2) AlAturea de termenul de cneaz intalnun in diplomatica moldo-veneasca(IBogdan, opcit ,pag11 et sq.) termenii de Jude, judec,§ivatarnanEvident, Judejudec sunt doua forme decsebite pentruaceiasiapelatie.Dar ludeculvatamanuldesernnaogrepeacelasPersona.'socialdenumit cneaz2 Sau fiecare din acestedenumiri co-respondea unui anumit personaj?Itosetti (opcit ,pag153 et sq )sustine, CA , juzu si vatamanueraudiregatornpusidecnejii,carestapaneau maimultesate,in acele in care nu aveau sederea for ". Acesa judect nu erau ered:tari,ca cnejii,ci numiti sau alesi pe viala (pag 40)Bogdan(opcitpag32) inclina a crede, ca judec sau cneazdesemneaza aceias persoand, judec fund un termen mai ales popularcneaz o apelatie mai mult de terminologie oficiala, introdusast-felinlimbAChestiunea trebueste rezervata dupa parerea noastra Un argu-ment ar valida parerea lui Bogdan. ,equivalenta in diplomatica ambelorprincipate a termenelor de cneaz judec, aderivatelor for ver- bale ! a se cnezi, a Se Judea , aratand pe omul fiber, pe proprie-tarul, sau pe acela, ce devine Tiber Totusi se adevereaza in acte refe-ritoarela Romanic din Serbia din sec XV, existe.nta de judecAtori, ce nu potfidecat judecn,alaturisidistinctidecneaz(Monumenta.istorico-juridicaSlavorum MeridonaliumPars,Ivol.IVHirvatskipisani zakoniZagreb 1890, pg432, No. 4),ca pe bunurde llor(a Romamlor)sl nuseasezenicruncroatcccneazulqijudecAtonilor, tar cneazulsi Judecator.i for sa vina de.cloud ori re au pentru Romani, pentru totce e spus mai sus"(Harazirea ba-mluiIvan i-pancapan, 1436)Pc d'alta parte este logic sa admitem, ca aceasta east de comfit–a-tort de clanuri, de administratori liberi si fara sarcini, de sate sa fifost numeroasa Ea compune partea cea insemnata, cea mai valoroasA,gata on -canddelupta, mergandlatoaterazboaele,marmtet(vezi doc. No 19)ale voevodului, si a caror frecventa rens to v cto-masa fath de dusmani puternici, impune concluz a unei armate rime-
rbase. Metnbrilor eili 'Se aplica denumirea de bberi", cc se intindetreptat asupra ei, pentru a o cuprinde intreaga Dansa tfintr'irn incepirt nuimedjalti,
(cSii,u)
§15t51
51 de
www.dacoromanica.ro

64in gintu, in Mmeael)in clanuri familiarecoprinzand" fiecare un sat sau mai multe sate, ajungand chiar sA"stapa-neasca,intr'oalcatuiredeosebita,intinden considerabile caVrancea, Campulungul, Tigheciul mo/dovenesti, carora voevoininterrieeton au trebuit si le recunoasca, pentru a le alipisimentine in limitele statului for feoclaj, anumite privilegii, cr.consacrauramasitele unei pnmordiale organizatiunt gentilice.Peste totin Ungaria, in Serbia, in Polonia acolo, undenu s'a putut infiripa state romanesti, si unde totusi au fontRomani, cnejii ne stint indicati ca sefi ai acestora si ca atari,servind intre acestia si Regele, Tarul sau Craiul sau Inc. a, feodalulsau institutia, eclesiastica de care, din vrere sau nevrere, de-pindea, de intermediarsi de reprezentant al cel,or de subt dansul,putandu-i angaja formal -lap de autoritatea contractanta, darsubt respectul acestei consuetudo Valahorum". Seful statuluisans feodalul, care-i tinea local, nu-1 cunostea de cat pe cneaz,precum Valahii" tot nuLmlai pe cneaz it cunosteau. De fapt,
capetemilesi neamul fundatoare ale statelor straine au gasitpe Romani, traind inteaceasta forma gentilica subt conducerea
cneplor tor. Au tratat cu dansii, caci era un mare interes deahi mentine pe pamanturi pustii sau putin locuitecaciatunci omul, muncitorul sau razboinicul, avea valoare, nu pa-nrantul. Cnejii prin insusi formatiunea de stat feoda15, alcatuiraastfel o mica nobleta de taxa, pe cand Romania de dansii ascul-tatori, treceau in randurile populatiunei de jos.. Dar aceasta si-tuaitie deosebita a tnejaor nu tinu, precum nici nu puteafats de situatmnea privilegtata a nobililor, consacrata depoate ft de cat numeroasa, cam processusul general at propnetatii estede restrangere a mien proprietatt in folosul marn proprietalt sii-a trebtut patru secole pentru a ajunge la criza domtnanta de la finelesec.XVIIAsa fund atunci, oare numai dintre cneji s'a recrutat clasa boe-reasca de tutu proprietarthbert? Fost'au cnejti destul de numerosipentru a o formaSau trebue sä admitem o numeroasa clash' de cneji,muniti indiferentst judem, raspandrli cu atributiunele for prinsate, dar neputand, ca in ipoteza lui Rosetti a ft stapatutori pe mat multesate (pag.. 160), bind prea rani in cazul aoesta, sau Inca sa primim pArerea, relanga cneaz, fit ntau §i judeci, can avand privilegii dace nu identice, dar similare cu aleerau personate soctale aproape egale cu dansul, alcatuind laolbltaclasaconducatoare? Tot atatea intrebari, ce-siasteapta raspunsurile.1)ameae insensde famine".Predicelepopes Origore deManuctu. apuu INadejde op. ctt. pag. 50caSafind,
www.dacoromanica.ro

65suvera,ni, sustinuta de intreaga for class conducataare. -t;nejiideveneau, dupa imprejurari .ei insasi nobili, cu caracterele siatributiunele claset nobiliare, sau se confundau cu tairanimea,urmand soa,rtaet. Era finitul fatal al unei evolutii, o treceredintr'o faZa samara inferioara intealta supermara eiGaud studtam ape cnejii din principate, in deosebi pe ceidin epoca lui Mircea trebue s avein in vedere aceasta evoIts-thine si circurnstantele, subt care ea s'a infapituit.In tarile, care urmau sa alcatuiasca principatele romanesti,Romanii au trait subtfor in aceiasi organizatie relatat4de stirile, ce le sunt referitoare in Mania, Serbia, Ungaria.Acei cneji Ion si Farcas, amintiti in 1247 in diploma lui BelaIV, nu pot fi,trtulatura for clear o indica', de cat sefii unorconfederatiuni de sate, unor cilanuri reunite subt dansii, cneji,mai=p7eSe cneji mai mici de sate. Dar pe canfiniille car-paticeale regatului ungur,prind a se organiza instate feodale incepatoare; sunt voevodatele lui Litovoi in Ol-tenia de nord si lui Seneslau la Arges, la jumItatea secoluluiXIII-lea. Subt primal domnie, documentar stabilita, acea a lui
Basarab 2). acest din urrrvoevodat, prin extinderea lui asupracomitatului unguresc al Campulungului, apoi asupra tirii Loviste,feod al regeltuUngariei si asupravoevodatului luiLitovoi,acum inposesia descentilor acestuia, fundeazi in prunii trei-zeci de ant ai secolulut al XIV, principatul Munteniei. 11 des5-varsesteasst -felBasarab,apoi AlexandruBasarab,prinen-cerireaincontraTatarilor,apartilor rasariteneale Mun-teniei 3). Peste tot locul Basarab a gasit, de sigur, aceiasi a-
1)Asuprachestiuneicnezilorintarilestraine,veziHajdau,Arh1sta RomAniet, tI,pag.153,t.III, pag173 3Columna lluiTraian,1870-71. Mototolescu, Jus valahicum in Polonia, Buc 1915,I.NAdejde,op. cit.IPeretz,ZakonikulleiStefanDusan,1905, vezi opul meu Le Nomos Georgikos, S.rey, Paris 1929, pg. 44 et sq,2)Vezi °plunkleiHajdau. Cf Negru-Voda, pg CH et sq,StoicaNicolaescu,despre extstentaunut prim Radu-Negru, caintemcetor al Tara Romanestt (De la Intemeerea Tani RomAnesti,15etsq.cf.pg16,ocolnitadin1232,cu mentiunea domnuluiireferitoare la satul Resinari)Pentru expunerea noastra, numele intemeetorulm" este indifz-rent, precum e indiferenta o dIferenta de cite -va decenii.3)VeziIC.Filttti:Despre Negru-VodAl,Cultura National/, Bucuresti, pag 10 et sqlorga: Geschichte des rum. Volkes, pag.5cnejii
Romanii
pgf
25-1-
www.dacoromanica.ro

66sezare socialA: tarand subt cneiti lor-.. Cu aceasta organizare a,avut dansul a face, in extinderea voevodatulut siu. Si trebue sane gand:m, ca asemenea curt-Indere de teritorii laestsi la.vest, trebue sa ft comportat lupte E greu de admis, as asemeneantArtrea voevodatulut de Arges sä se ftpetrecutprinteuns,consens unanim alcdpetentilorstatpoporulm. Trebue saavem in Yedere CA Lovistea st Campulungul erau feode ungu-restt1)Suntimantul de crechnta feodal trebue sa ft adunat cellputin o Ipartc din cneji imprejmul bandentlor seg-morilor ungurl.Cazul este a,nalogsu circumstantele fundint_principatului Mol-
dovei. Acolo se stieistonceste,ed. Bogdan a trebuit sa go. neasea prin lupte pe Sap, ftul lut Dragon, st credinciosul re-gelut ungur, susitintit de partizanit lut, ce nu puteau fi de catcnejit moldoveni de subt ascultarea sa. 51 Basarab trebue säfi intamptnat impotriviri de 'felul a,cesta, dacd nu inalipireavoevodatulutgorjanalluiLitovol,darinrestulOlteniei, care Sc afla, cdci altminteri, n'avea cum fi, on subt legaturafeodalt a banului de Severin, on subt acea a cavalerilor Ioa-nitt2).probabil, cd aceasti rezistenta sa ft fost mult slabitacaci altmtnten, claica n'ar ft fost astiel, nu ar fi avut loc reu-sita ltu Basarabprin criza regalitatu ungara de la 1301 la1308, cauzatA de stingerea dinastiet Arpazia,or pana la urcareape troll a Angevin' lor. Crud, care a avut, ca rezultat, o nedulmerire ni o lancezire a indatonrelor feodale de la mai mic lamai mare, de la vasalt la suzeran si de care nu puteau sa nuprofite voevozu romans, dornict de a scutura legatura feodalaungureasca, pentru o aisezare a for mat putenuea, spre suprema
1)In 1311 Lovi$tea aparImea Inca lui Nicolae de Talmaci feodalungur, Impreuna cu Amlasul In 1319 Amlasul $ialte teritorii vecinetransilvanene,continua sa-i apartielui$1familiet sale,failinsal deLovi$tea. Cea ce arata ca dansul ramasese credincios Ungariei sau voe-vodulut transilvean, prin urmare ca trebue sa se fi Impotr.vit lui Basarab,ce-i cucerise Lovistea Aceia$1 reflexie urmeaza asupra Campulungului: oziosnitele Laurentm este ingropat acolo in 1300,, dar ca ult m repre- zentant alregatulut S-tului Stefan,deci urmasul sau s'a luptat, tat% succes Insa,cu Basarab.2)Cnezatele lut Ion $1 Farca$, concesionate acelor cavalen, 13rindiploma luiBela IV in1247, sunt cuprinse in tara Severmultu cese Intindea pans la Qlt.AceastacuprindereaOltenietareloc dupa invazia Tatarilon(1241) dupa ce banatul Severmului fusese cuceritde Unguri, subtmagtstru" Laurentiu, apot numit ban (1270). (Onciul, Ong Annul);pg.171).B
www.dacoromanica.ro

.67linta a suzeranitatii., propni. Sentimentul religios, de sigur,,,trebue sa. fi contribuit si el, in solidaritatea ortodoil a Roma-nilorcontracatolicismulut regatului suzeran, ladestramarealeg-aturtlor acestora fata de regat. Dar nu el a fost cauzanantadistinctia intre ambele religii nu a devenit transata1e cat prin organizarea bisericei de rat ortodox a principatuluide catre prima Basarabi. Motivul determinant a fost vointa44. a fisine statator (cAmomma<agiudi) a voevozig_or din Arges,valuta, ce a, fost adusa la indeplinire de Basarab, fiul lui Ti-ftemir", profitand de uncle circurristalte politice priincioase 1).Prin lupte si-au intins apemenea stApanirea Basarab si fiulsau Alexandru, asupra Tani Negre", adica a Tani la rasaritulcomitatuluide Campulung, cucerind'o de la Negri'. Tatars 2).Dinyartea ritarilOr, conduct de Khanul Otlamos sau Atlatrros,ramas in folklorul nostru subt numele de Alimos din vestitabalada, trebue sa se ft luptat contingente de Vlahi, subt cnejiiTar, dusrin lupta ca supusi ai Khanulut, conform indatorirelor lor.–-Pentat ducerea acestor lupte, Basarab trebue sa ft avut stsa fi a,mplificat o organizatie armata, carat:lila sa fan' fata sar-
cinelor de indeplinit. Numart ast-fel ne putent explica izbanda
lui. Nu trebue s1 ni-I inchipuim' ca o simpla cap etenie, aleasI desefi de clanuri sau de sate 3) El este Basarab, films Thocomery "4)–deci e de rresupus, parintele sau ai avut, cact altminteri n'ar ft fostprecizat ast-fel, o situatiune, daca nu egala, cel putin apropiat) deaisa. Pe d'alta parte,rezultatul descoperirelor de la Curteade Arges D)ne pun in fata unor probe de civtlisatiune, carepentru a -ix ajuns la acel grad, trebu2 sa ft fost produsa de osocietate infiripata, Inca mat de malt, intr'o -forma de statfortmente de stat feodal. Nu Q., societate de clanun rurale arft putut produce un monument de arts de aceasta insemnatate,cum nici o asemenea societate ar ft putut face dovada de atataperzistenta in indeplinirea unui gand politic st de atata putere1) Fessler: Geschichte von Ungarn. II, pag 54-61.2)Halclau,Negru-Vodapg CXCV etsq.IC, Faith,pp,,cat.pg.5.3)Formatia genttlica, cea mat probabdd la no], a fost acea a barba- unui clan", aunel familu marde st intense prin descendentateasca,asezataintr'unsat, cumarata rostul batramlor" sau mosilor". Amplificatiuni acestei ipoteze nu ultra in cadrul prezen,teilucrari.4} Hurmuzaki,I,1, No. 498, pg 6245) Ven V. Dragluceanu Curtea-de-ArgesBucuresti 1925 'G.IBratianu, Rev. Istonca, 1921 (t. VII) Artic)lulmeu'Cony. Lit., 1920, pg. 560.domi-.
!de
inAn-/
www.dacoromanica.ro

continuitate de lupte necesare. Avem a face aicea +cu ukinteresant fenomen acelat repedeitransformariunei societati, dintr'o stare inferioara de confederatiune denun, intr'un stat feodail, pe care it &tin organizat, Inca depe vremea lui Basarab, intem-eetorul. E o brusca cristalIzareunor elemente, ajunse evolutiv la gradul for anunut de preci –pitare. Acest voevod, cu caractere incepitoare de suveran, pea–trunecesitAtile vieteisale de capeteniea unuistat, pentrittrebumtele inherente formaitiunei acestut stat, a avut subt or–dinele $1 in jurul lui oa;neni, care l'au servit pe dansul personal $1 an servit cauza comund, ce dansul voevodul oreprezenta, organizand, stiangand, comandand ,elementele vii alepoporulut sau incA alcatuind clasa mai aleasa $i mai credinmasa, putereacea mai mare de lupta $ide rezistentaaacestut popor. On-care stat feodal nu se poate concepe Maraexistenta unei clase privilegiate, care formeaza insa$i armatura-saclasa avand indatortrele $1drepturde sale$i a carorconexiune $1 concordantd alcAtuesc bazele $i cadrele acelut stat.Faraexistenta unetnobilimiorganizate nu existsstatfeodal. $1 Basarab a avut o nobilime organizata in jurul lui-$iin fruntea poporulut sat"; altminteri nu ne putem explica."zbandele sale in contra feadahlor unguri, in contra Jut CarolRobert, in contra Tataralor. Nobiln lut se numeau boeri.*Boerii, ca on $1 care nobili reodali 2), erau in esenta forpropnetan rural', avand comanda sociald, proportionala cu avereaforinpdmant, asupra celor de subt dan$u sau dinjurul tor. Unii dintre ace$ti propnetan se 'vest la curtea din
Arge$ a voevodultu Basarab, vasal al regelui Ungariei, dupii
modelul curtu suzeranului, $ia caruiimitatietrebuia sa regaseascalacurteaaltuivasal,voevodul Ardealulut 8)mai apropiat de dansul.1)Spunem orepett, transformare,cgclalaturide voevodattd de. Arges, stapanirele lui Ion siFatcas sunt desernnate Inca in 1247, de cnezate, prin diploma lut Bela IVe de presupus, d neoace ide Olt, o stare sociala analoaga, in prima juinAtate a sec. XIII2) VeziOswaldSplenglerDerUntergangdesAberullandes (Amurgul Occidentului) II,pg221sipg431Asupra forma(ition nobilimei in epoca feodala, uvrapilre lui Gugiiermoz, Imana–Steeneng, Fustel de 1/4oulanges, etc., etc., etc.3)Credem,existenfa unor elemente din descaperarele de la Curtea de Arges probeaza o puternica influenti occidentalkce nu puteafttransmisa decatprinUngaria. Ast-fel .fnescicavalerului tara cap,moneziletutVladtslav,inelllegasite, costumul voevodulut, ramasite de valuriside stofe.ointeo1)
**
si
ca613
atela
www.dacoromanica.ro

69Numeie generic a, acestora, care aptropia pe voevod, e nu-ymele de hoer hie, de la curtile tarilor buleiresti -kit – de la care se copiazI organizafia for byzantina, aplic2nd-oeurtii domnulut roman. Boert sunt deci, cei ce vin in a,tingere"-cu voevodul si care primeau insircinart de la dansul ince-.pand en ins5rcinarile de servicii ale curth si care se confundau,,,ca in toate primele curti de sefi Si de monarci, cu servicii ale_statului, terminandu-se cu ins5rcinAri de comenzi si de execu-,liune in detaliu, pentrp. indeplintrea carora, se conta pe exis–tenta unet clasesuperioare d eaceiasiorigindsi de aceiasica cei, care inconjurau pe domn.Numele cle boer al fost dat intai acelora, care inconjurau.33e voevod sicare nu-1 putusera inconjura de la inceput, de,cat in virtuteai calitald for de oameni liberi, avand aceasta no-,bilime .a, bbertapt, ce numai stapanirea pAmintului o putea da._A fast extras aipoi, in mod natural st mecanic intru cat-va, acelora,Orora li se putea da, avand aceiasi nobleta, datorita stApanirtiTAirjuitului, si care formand clasa conduc'a'toare, erau inchcati aprimi ordinele pornite de 1a curtea donmeasci st a le executesFireste, inaratede intemeereastatuluit, acestioameni liberi,..acesti sefi de sate, acestistaparti ai loculm" erau susnumitii cneji.i-Dardistinctia trebue sa. se fifacut repede intrecei,care emu inlega'turamaiaproptatai cu 'voevoduldeIa.ArgesOctdcdansule vorbaside organelesiresor-,tisantuforruralistcareast-felajunseseraasenunitboericaceidelacurtesiacei,carecon-tinuau aftcriejtinsateletor. Termenul de 'hoer, desem-.neazA din partea dornnului de la Arges, nu numai pe dregatoriidin jurul lui,cist pe proprietarit alachali, din care, primit, sesecruteaKa boeru mari. E o apelatie si o notiune notfa. venit5,.codata" ctt intemeerea unei start sociale noud acea a statului.it lorga, Gesch drVolk pg 253,IVezi asemenea inPrinos lui Alexandra Margluloman Enigme istorice d? M Theodorian- Caradapg1-41si sqD-sa atribue o origina .,,abantiquo" bulgara .clasei conduratoare a Romanilorin momenta' fur/darn pr:netpatelor si ex- plica,astfelprintr'altele, denommatta slava a inst tuturielor dommeisiboerimet.Teorte ingentoasaAr tetraincadrul alegatiunelorlui(Originele Princtpatelor, pg36 et sq ),ce afirma extinderea-tzaratul-ui vlaho-bulgar" al Asanestilor in Munten a si Oltenia. tiniu-neaRomancsti cu Bulgaria in imperial Asanestilor dureaza 'Ana.IainvaziaTatartlor(pg.39)Nu e loculinsa,inaceastamica! Ltucrare, c discuta teorid D-lui M. T-C-
.alcatuire,
-OnctulTarnl)
www.dacoromanica.ro

70Boerul este propriefartil alodial este – stapanul -necon-testat al unel Intinderi de patnant, cu drept de- usagiu al vent-tbrilor si de dispunere a fondului, drept caracterifiri principaleEvident, din posesiunele cnejilor in sate, precum si dindrepturile for de stapanire asupra satelor respective, s'a for'-mat, printr'o perfectare $1 o precizare, de cItre domn, dreptqLde proprietate alodial,in beneficial forsia balerilor,ce serecrutau din sanul lor.0 astfel de precizare a drepturilor totale de posesiune 'nuputea lua nastere, de cat °data- cu infiintarea statulut. 0 stare-
prefeodali, o stare sociall gentilica pu o poate comporta. Pedud insasi existents statului feodal, nu se poate razarna de- cat pe notiunea$1 funta proprietitiia,lodtale.Titruleijuy-riche din voevodatele romanestt tinde sa fie, singur, actul dr-confirmaresau de dameal ei, dat de doam. Ai Carte,ai parte" 1). Insemnatatea lut e atat de mare, in cat propme-tarn, in decursul istoriei noastre fac tot posibilul reinoiascala vent – ce schimbare de domnie In Moldova, insusi numele
actului uricajunge prin a arAta speta de posesiune a.pamantului, anume proprietatea alodiala uriculpe caredansul a consacrat-oE tocmai aci o probi, ea o aserneneaproprietate nu s'a putut infiinta, de cat odat1 cu puterea c:om-neasci, ce 144/um statul. Notiunea insasi a acestei proprie-tati a (provenit $1 a fast Brum-it'd din actul c;oinnesc, $1 inteatat,in cat denumtrea el, in Mclldova, si-a luat-o de la acest act, ce-i pre-ciza dreplurile E o apelatie noun a until mod cie posesiune noun,concomitent cu o noul organizatie sociala. Stat si damn, boe'rsi proprietate alodialI stint termene conexe ale ace:mast stadiuistoric.Aceasta nastereaproprietatiialodiale °datacustatulMunteniei,silucrul trebue sitsefipetrecut asst -felMoldovacomportand inciatorin precise Care voevod, adickcatre star, a fost inlesnit $1 prin faptul anexiunei, care nu ne-toputem inchipuicum an spus'ofirs lupte, a voevodatului1) Parte, ti ebue aci luat in sans d; parte de ,Pars" sau portio", a lexicultu colonatului roman.2) Nu eloculinaceasta scurta lucrare adiscsta t2criaJutRosettiinoperasa,Pamantul, Saturn §i:taparui, asupra ex stentitdreptului de Judecata a cnejilor sta transformaru ac2stai drer.t per-sonal in drept real de proprietate asupra intind2r.lor supusz juridictteiforAsupra lut Luta" vezt mat jcs pg. 93.s:1-1
71. in
mcs,c
www.dacoromanica.ro

7 1Dolan, a feOdelor- ungure$ti, $i a intinderilor titare$ti, curomane$ti. E tatural, ca peste tot voevodulgator sa fi impus, mai dulce fags de cei, care l'au prima be,nevol, dar aspru fats de cei, care l'au combatut, $i a caror depo-sesiune e singura, concludere imrus $1 pe baerii"lui pentru a stipani posesiunele itninsilor sau intinderile pustd.precum $1 modul de a stapani pamantul a acestor boeri. Si a-ceasta cu atat mai usor, cu cat boerii lui se recrutau din aceiasiclass a sailor de clanurt $i de sate care 15i condu-seser'i ala'turi de el sau in contra lui contingentele, ce le aveausubt dan$111).1) Cu prime la amp este o chestiune, care nu nt se pare 15-inurita,$1acaretclardicarepoatesalne aratepuncte devedere-nteresante asupra organizat.unei noastre feodaleE chestiunea, care o rid ca Rosetti in opera sa c tata (pg 153et sq )Dansul ne semnaleaza doua urice ale tut Alexandru-cel-Bun,dm 1414 $i 1428, $1 un uric al domnilor Ilse $1 $tefan din 1436, prin.care se intareste unor boeri, sate untie este", cneaz sau cneji, res-pectiv Litu$1$erban inMuntenu-Scuta$1, Orsat intr'un sat pe Ttb-tova,$1 Simeon la varful DobruselNot am admis, ca inlulugenerale, recrutarea easel boer.lor.,g'a facut din sanul clasei cnehlor probabil $idintr'acel a judecdor, pro-ducand aceastarecrutare, precum am spus,o prefacere inteaceastl class a cneplor $1 a judecilorEvident, ca pentru formarea acestei clase boere$ti de proprie-tartalochali,tiebuta intarirea domneasca, care transfcrma slaptirvrecagentilica,nedetermamtacaposesiune$1cadrepturi personale,pri-vate$1publice ale cneazuluiprobabil cull am spus $ale jude-celutintr'un doinin_um ',conform conceptulorstatului$1some-lathfeodale.Cneazuldeci, devenea proprietar, fiealsatulutintreg,f_ealunet parti din sat, cand it impartea cu alts. cnejtDar atunci cum se impaca oare situatiunea d2proprietariacnejilor, cu starea,ce reese din documentele mai sus citate7Acesteintr'adevarconfirma,caproprietatebenef ciar forun-celor, sateleuncle sunt cneji, susnumitn. Litu, $erban, Orsat, Simeon.Nu e ,cazul, ca cneth sa fifost proprietari partial.' atsatultii din moment ce nu se face mentiune de o parte de sat, cide satulintregAtunci, neputand fi dm proprietari atacelthassat$iboerit1aNand intarirea domneasca, ar urma ca boerul sa fie propr.etar, ne maihind proprietarcneazul.Rosetti rezolva aceasta contradictie, afirmand, ca r dactorii un-celor le-arft scris gre$it, confundand termenele de cneaz $1. de Jude,punand termenttl de cneaz in loculcelui de jude,men nefi_ndde cat Luz', ce sunt 'presupust dinainte, ca neavand aceia5. s Oath.. pre-logieiEa hi
meinpo-pula.purn Laura.-
zisd
www.dacoromanica.ro

72Din cneaz to puteau face hoer, prin raporturUe, ce Ile aveaicu domnia,inluarea aminte a domnului asupra ta.CAcidcm-nul nu cunostea in primele sale raporturi personale cuponderenta casicnelii,ct una inferioara, C2 nu comparta stapiarelesatului sau satelor (pg 156)Marturisim,caaceastaexplicafte,aultimalacare am avea recurs. Nc gandim la doua explicai doug ipotezece le aratim, in ordinea probabilitatilor.a) 0 harazire de fend, facuta unui cred news, conform ode-Juluioccidental,presuptinandca domnulatribuia un dontimum -enunens asupra- intregulut teritorni al fain]Nu trebue sa u tam ca dundarea principatelor a avut lac in timpul dinastiei Angevindor inUngariaea insult fundatorii, Basarab $1 Bogdan, aveau Iegaturi devasalitate,fatadeace$tiregideoriginsfranceza,depcurtmafeodelorlor.Cneazulin cazul acestadelii$1'Astra situatia de pro- prietar, de om liber, de nobil de boer in vocabularul munteon– 41evenea vasalul beneficiarului uriculuib) Un privilegiufiscal,a carui forma s'ar apropia de acela,ce-I gasun in documentecand domnulda in ohaba sau aortal cu.tare imunttatifiscale.In cazulacesta, presupunem, ca domnul ar intari ca uric satelesusnumite, in sensul,cal veniturile ei fiscale catre domnie, de pe urmaxenuntarn acesteia ar profita beneficiaruhn actului domnesc.Cuprinsul until document din 1699, de pe urma unei decizii datede domn(AntiohCantemir, imnreunclcu svatul"catologheazIacestintr'ospeta jundica similara cu susnumitele ur_ce.(T. V.Stefanelli, Documente din vechiul ocol at Campulungulut Moldovenese,ed. Academiei Romane, Soces, 1915, doc no14,pg19). E vorba de ozAlojire,facuta de Pavalof Vama ,,cufecioriimei $1cufetili meals" a mow, for pe Salatrue lut Ghiorghie sinMercagoe, pe suma de 30 lei batuti. Aceasta gajare vine in fata Iui Voda §i asfatului domnesc §i VodA da urmgtoarea decizie. Asa am socotit domnie mecu tot svatul nostru sa.$1 stApAneasol acest ce-au cumpArat cu acest zapis, numai.deima ce ar fi sa de, cg este loc manastiresc ".Hotararea domneasca e scrisa in colful stang pe pagina a douaa documentului. Un suret alzaptsuluiconfirma, caafost judecata ca parintele epnmen" a vazut si un alt zapis de a a aoua ga-_pre de 22 leiLucrul interesant este, ea cu toate, ca e vorba de odreapta mote ",deci de bunulalodialatunlitmic proprietar, saude un pgmant considerat ca atare, conformlegii;aril, de pe urmaunei.amenajaricuraturg, plantare,etc.,3nbeneficiulau tor u Iuiei,cea .putut in aceasta calitate sa disnuna de el, cum a $i facut, zeilogindzi-4apoi pierzandu-Iprin nenlata sumelor imnrumutate, prin trecerealut in patrimoniul crechtornlui sau, totusi vedem, de pe urma judecapi
domnului asistat de sfatul sau deci suprema instang jud ciaraivi
vi
ac.
§isi
www.dacoromanica.ro

73voprietarii alodiali, de cat boeri. Dat'am boierului Domniei-melt" sau rota slugii imele si boierului cutare,confirmare, cutare harazire, cutare linosie,etc.,etc. N'am in- tainit pang in yrezent formula: dat'am cneaztflui Dornmei-Ntele" 1). Caci boerii, ca clasa saciali superioara, incep grin apir'nir din partea voevodului insarcinari sociale si politice, apoiinsarc(nari administrative din ce in ce mai numeroase, caretindpreciza pe aceste d'intai, $i care ne apar ca o diftrziune,ceruta de imprejura.ri, al nranlor roluri administrative din jurut
dorrinului.Notiunea de cneaz trade deci la o semnificare jaerioari acelui de i:)Ter-.Nascuta frind suit impenul necesitapillenumiu-ii cal-,petemilor astan sociale barbare, apelatia cneziala isi pierdesi din importanfi odata cu aisparitia acestei stari,-scoborantiu-se, taranindu-se", restrangandu-se lad caracterele ei,estnliaje de om Tiber 2)si deci de proprietar alodial;Tara. inslvre-o intaetate sociala. In semnificatia tie proprietari de pa-mint, supenoritatea sociala, a boerului, inferioritatea cneazului
as aceasta mosie alochala comporta o servitute, probabil in beneftclulunei manastirinumai dejma sh de, ca este loc manastiresc".Mentiuneaunuiparinte egumen"insuret intaresteaceastapresumptie de beneficiu almfinastirei. Decma domneasca nu prect-zeaza ce anume manastiri e beneficiaraApropiem aceasta obligatie de duma a unei drepte cu indatorirele ce trebue sal le fi avut cnejii fats de beneficiarn uricelorsusnumite. Se pune chestia,atat pentru obligatia ar dijma a mostei,cat $t pentru indatorirele cneillor, de ce natures erau ele: de naturalfeodala saesfiscalal?1)Rosetti,Transformartleclaseistapanitoarein Moldova. A-nalele Ac Romane, tXXIX, pg22 et sq., releva, ca sottile boerilor continua a purta numele de cneaghina" ca denumire al inaltuluirang social. Aceasta tocmat proheaza decadenta rolului social al cnea-zuItit",care-sivedeloculluat,insocietate,caintaetatede catre hoer"Sofia cneazulm, cneaghina, n'a avut, fund femee, de suportataceiasi concfurenta cu un nou factor social, bouerul, cum l'a avut desuportatcneazul.De acea cneaghina"aramascatitluononficsotillor aceloraa boerilorce compuneau elementele superioarealesoctetatii,sicareinlocuiserainacestrangsocial,petnejitpref eodali.2) CGiurescu,DespreBoeri,pg.74,,Denumireade cneazinseamna deciin aceste documente(de rumanire) om liber, nesupusnimanuta, dome sau stapan pe persoana lu.. Acesta e inteiesul cuvan-tulutindocumentele din secXVII".Domniei-mele…
move,g
clMinleles
dijmen
for
www.dacoromanica.ro

74termen, cedispairein evalutia istoneaarata transf5r- marea socientii noastre, expusI in randurile de mai sus.*Ce erau acesti locuitori ai satelor Caron li se adreseaza.'Mircea cu vajnica porunca sk nu incapa" in acing. sau ohabaa"vre-unul mew_ sau bo.er?In capitolUl V, Cancl vom analtza elementele de drept ci-Nil, Nom veaea sensul,, ce "trebue sa Tam denumirelor de ohabaoc.ua §v dsepturtle, ce ele cuprind reale$i personaleCea ce reese ca sigur, pentru studiul claselor socialeobiectul prezentului capitol e ca exista pe langa clasa boe-rilor $i enejilorproprietanlor alodiali$i alti clasa, carecel putin dupi aicest act documentul No. 19 $1 dupa alte actemai jos citatenu ne apare ca avand similare insusin sociale.Prin faptul chiarsatele"adica intinderile de pa-mant respective, cu loctutorn, care cultiva aceste intinden $1locuesc caselepe ele $1 arora li se adreseaza voevodulrot si se aba.'" in ocina sau ohaba ctuva, pot face parte dintr'oproprietate alodiala, fie a nanastirii, fie a vre-unui boer saucneaz, participand ast-fel $1 la darile fiscale, ce-i sunt aferente,ceasta aratIin mod indiscutabil,calocuitorii acestor sate,incuprinsulintinderdor respective de pamant, nu puteau saalba asurra acestor intinderi dreptunle inherente ohabei sau()eine', caci aceste apartineau altora. Avem deci a face cu altacategoric de rural', de locuitori al satelor, de cat acea a boe-rilor $i a cnejilor.Care era aceasta' anumita populatie a satelor,$1ce ca-racterizari sociale avea?Penfru adeverirea in limita posibilitatilor actuale a socie-Ohl muntene din epoca lui Mircea, trebue sá avem inaintea0" nu trecuse un secol de 1a intemeerea statultu Ungro-Vlzhiet".Ecredintanoastra,expusi maisus,cacreareasty tuluimuntenesc,precum$iastatuluimoldovenescinlimamentele saleesentialeau fost fenomene conexe cuin-fiinta7eaproprietatusubtcaracterisicaeiromaneasca",adica inlinii man de posesiune familiarsCu dreptul de percepere a veniturilor $1 de alienare a ton-dulth, cu cgsvocatinn2 succesorali pentru erezi masculini $iczcndite
o-chilor,
Llochale,tothlA,s'a
speed–cific
1
www.dacoromanica.ro

75
:fernenini 1), in Moldova,,probabil tot astfel $1 in Muntenia, avant"facultateadata nu chiar obligativitatea de inzestrare a fetelde,ast-fel ca fondul s i ramana descendentdor masculmi. Si acesttiriod de posesiune s'a nascut intro epoca, cuprinzand a doua'iumatate a secoilulut al XIII-lea, $1 prima juinitate a secolului'211XIV-lea, purcedand din modurile gentilice de posestune ale,parmantului, precurn $1 imipreung au luat nastere; subt imperiultvointeiunor conducatori$tdin necesitativoevoda-tele romanesti.Cunoa$tem organizattunele cneziale preceodale slim ca.enejii erau $efi de sate, conducatori ai locuttorilor acestor sate,care for le recuno$tau dreptul ereditar cam altmintert nu sepoate explica persistenta instituttunei cnezatulut pani la dm-furta ei cu proprietatea alodiala le recuno$teau deci acest'crept de a-1 administra, de a-i judeca, de a le aplica sanctiunele4tecurgand din aceasta ailicare, de a-1 conduce la oaste, in schim-bulde pe lanurile lor, unei clad de tree zile anualce,perceperu amenztlor, privilegiulut de a avea moara $i carciumain sat 2)secundum antiquam et laudabilem consuetudinem Va-lahorum'. Erau a$a dar rarorturl de subordonanta sociala, pe caremt le precizeaza faptul, ca in relatiumle, pe care le aveau suveraniittraint chn epoca feodaLa cu Valahit", ei, pentru contractaree munci, concesionari de terenuri, intreprinderi de co,lonizare,riu cunosteau de cat pe cneaz, care putea angaja valabtl peRomano de subt dansul Am vazut, c3 alaturt de cneaz, aju-tandu-1 pentru judecarea satendor, existau judecatort jun_sau judecti vechilor noastre acte 3). Pe d'alta parte trebue sa1) Chestiumea egalci vocatium ereditare a erezilor mascultni femenir iin Muntenia stg deschtsg. Vezi pentru : documentare interesantg adusl de GhFotino, opcit. pg 232 et. sq I. Nacletde (Noua Revista Romans I. 3. OriginaDreptului Consuetudinar roman). Contra acestei ega e vocatiuni profesorn :Peretzmasculinitatii in pravilniceasca condica Ipsilanti st in CodulCaragea, 1905. Buc. pg 52 precum Ist. Dr. Roman II. pe 136), Paul Negu-lescu (Cercetart asupra ortginei dreptulut consuetudinar roman, in Rev de dreg tsociologie II. pg 32), D. Mototolescu masculinity pi, Buc. ed. I.Gobi 1915, mat ales pg. 75 et sq. 84 etsq).Asupra raportului dotal la massa sucesorala chestiunea este asemenca dis-cutatd Suscin interdictia acestui raport, in caz de inzestrare, I. Peretz op. cit. pg,136. P. Negulescu op. ca. 32. Nota 3. Totusi vezi Gh. Fotino op. cit pg. 275,document proband raportul.2) Rosati, Pamantul, Satenn Stapan,i, pg. 116 et :9.3) Vezi mat sus pg. 63."facultatea
dijmet
St
:
stpcihtme,
1
ai (Primlegiul-
www.dacoromanica.ro

76avem in vedere, ca" in cea ce priveste rap.orturilie de posesiuneale parnantului au rntervenit, in compunerea legit lard') nume-roase elemente romane.Proba, persistentei tine! foarte puternice, dace nu prepon-derenteinfluente romane in aleituirea raporturilor juridice aleOmantului cu posesorii lui, o vedein, in esenta, atat in moduiparticular, cum ni se infatieaza proprietatea noastra in trecutfireste indivizacat 5i in prezenta, in lexicul proprietatiisi posesiunei feodale din prmciptate, a unor termene de origin!latina.Intr'adev5r forma subt care, ni se prezinta proprietatea in-thvi41. este area a unei cornunitati restrahse 2) de famiaie, cuatat pare-se mai puternia, cu cat e mai restransA, cuprin4r'
nurnai pc descendentii directi ai autorului, fti Si face cu facul- tate on si cand pentru proprietarul indgviz,pirintele de fa-mine, de a-si alege partea" ,pe teren, de a csi din indiviziune"aceasta proportional cu drepturile sale, tar in cea ce pri-veste drepturile sale succesorale, in raport cu gradul de rudeni@fall de autorul decujusRelativ la termenele de provenienti lattna, privitoare lanaporturile pAmanttilui cu posesorii lut, ave.n de remarcat, caintelesul lor,aplicat acestor rapoarte de posesiune din ,epocafectodalismului rornanesc, a rImas acelas cu sensul for originarroman, aplicat modului de posesiune colonar 4)1)Intrebuintamdepreferin(aaceailadenum.r.2pentrulegeaaiescrisa, carea prezidatintot tzmpul cvului mediu, inainte cadupd inflin(areaprincipatelor,raporturilegen2rale,lurid C:2ale Ro-manilor sensul legei valah2" sau al ob.mului pamantului Lind Inca.obscur.2) Nu avem a discuta aciconstituirea obstiilor de raze§i §i de mo§neni,ce puteau amnge a fit considerabile, din cauza perzistentli in indiviziune, din di-verse motive Ceeace vroim sa spunem o pe care societatea feodala ro-mancasca a tins sa.-I realizeze st to cele mai multe cazuri l'a reahzat, prin per-manenia dreptului devalegere, a gpartilor,, a fost proprietatea familiars subtdominiul §efului de familie.3)Sebastian Radovici, Mapierm ¢i Razed i, pag. 124 0 sq.4)BAtran = veteranus,in sens de parte colonara concesionataveteranuluiAceste concesionari sunt frecvente mai ales in vecinatateaDame', in Tram (Cd Theodos, Tit 3 0 8)De veteran's (VIIXX)asemeneaC-tituuConstantin320,ValentmianValens364.Untens analog cu veteranus –batran, posesiune de pamant orig nara §itreditaraIIare cuvantui spahtu, ramas, in Banat, unor Intinderi depamant, constituindproprietati mad §imijlocii, qia caror origins este con-¢1
si°).
www.dacoromanica.ro

77Din pi:met de vedere istoric, este evident, dal- similitudineasensurilor cuvintelor traismise legii tarii" din terminologiaposesiunei piniantulut Odin timpul epocei color-lama a ImperiultaRomp, o confirma si mai malt, ca idetle roanane, ce S'au in-corporat susnumitei legi a Orli, ,dateaza din aceasta epocl aeolonaitului si sunt formate din nottunele, ce-I alcatuesc. Asupraacestui strat de org-anizatie economic)." sisociaLa roman)." icu-prinzand proba,bil st ilinasite de institutiuni tracice cum) cre-dem ,aft infratireas'a intins, cuprinzandu-aje si domunan-dule mstitutiunele economise si sociable barbareale Sla-vilor. Notiunea de libertate domina in alcHuirea lor, ,pe candin fiinta insisi a ccilonatulut stapanea o nottune de subordonarest de legatura cu piamantul. Credem, cal e o ipoteza verosamilA,cacucerirdeslave succesive au inceput grin a intari acestcaracter de subordonanti fats de cuceritori, al Romani"-lor sial vicini"-lor,locuitori de vie'. fossati" cuceriti11). Dar oorganizatie gentilid nu are aceleast necesilati,ca o organi-izartie de stat. Ne inchipuitn, el' nu a putut dura aceasta speci-4
fida subardonanta colonara. Pe d'alta parte populatia cuceritial coilonilor romani a -lost indeajuns de destoinicI, pentru a-siastmila in decursul secolelor pe cuceritorit for si cu tot ames-tecul fortat al n otiunelor for mostenite ce fcrmau clear ar-cesiunea feodala turceasca data spahmlui.Bulet. SocGeografice Ro-ot-lane,1927pg. 93.Curte = curtem. Curtea a pAstratacelas sens de mic central rural de adapost si exploatare. Vezi asupra curlentlor cf DescriptioMoldaviae de D Cantemir.Judec = judicem. Asupra atributiunelor juclex"-ulutinsateFustel de Coulanges. L'Alleu et le Domaine Rural, pg 460.Parte = partem. Parte ereditara dinteo proprietate, F. de C. op.cit , pg 239 51 sq.Rumendenumirea curenta alocuitorului imperiuluiroman.Sat = fossatum,santul, ceinconjura proprietatea colonara intimpul colonatului. Despre necesitatea delimitarii vezi F. de Coulanges, pag. 109op. cit. In Franta Merovingiang. Sensul la trecut la intinderea delimitate.$erb = servus.Vecin = vicinus,locuttorul satuluicolonar, vicusCamp, padure si farina (etynom. campum, paludem si terra +sufix slay ma)pastrat intelesurilerespective.Cf. uvrajul mewLe Nomos Georgikos, ect pg 50.1) Vezt Paul Negulescu Histoire du Drott etdes Institutions de laRoumanie (Perioade Daco-Romane) ed. Jouve et Boyer. Paris 1898pg. 199 et. sq.=Romani.,
si -au
www.dacoromanica.ro

78mAtura vietei for socialecu institutiunele cuceritorilor, ,si-aupAstrat $i au mentinut esenta acestor notiuni, cum), o prApbeaz4,chlar forma de proprietate indivizd a Ronfanilor,, chfentA defproprietf.teaindivtziaSlavilor inconjueiton,Noi vedem in d.iinuirea caracterului familiar, dominat de,idetapaternitatii, a ascendentalui comun, inraport cu car;se stabilesc, dupA gradul de inrudire, drepturile de proprietate,o persistent:4 a modului de posesiune, colonar, al parnantului..In realitate o mansA", o tenurA", un horafion" 9; era 0,intindere de pArnant, ce infra in posesiunea, conform uzullui co7-)lonar, until colon, pentru un tunp indeterminat. Dupi moarteadescendentu sai continuau posesiunea, in schimbul rede-yet-4e', &Lariat proprietarti'.ui possessor", ,,potentior". Nuputea fi vorn de un partaj de o e; ire in mdiviziune asupraacestei intinden de pimant de oare cemostenitoru,erau, nu propnetan, ci numai posesori cu titlul de coloni aip'..",mantuluiDar inziva, cand deurma invaziunelor, inspeta dupa invaziunele slave, acesti coloni s'au vAzut elibe-ratido proprietanilor, incIpand in schimb subt dominattaBarbarilor,sidupa uncleteoriiistoricetransferatide in-vingaton, sau Inca veniti de pe unrt.i de ernigratiuni, eft-resc lucru a crede, ea dansii au continuat a poseda p&mantul,dupa a:ems norma tndtvtza, ce au cunoscut-o din tata in fiu.Ideele esentiale ale dreptului roman relativ la constituireamillet, ale raportunlor el cu pimantul, s'au putut pastra inmarginele acestui mcd de stipanire al lui. Si ca Slavii nu le-au.putut unpune modal for specific de a poseda plmantul in ra-port cu constituirea famthei, aceasta ne este probat prin ca-ractcrul deosebit al proprietatei romariesti prin diversitateadrepturilor imobiliare in raport cu gradul, al ruclelor, ce compuntamiliaPentru Romani"in ,deosebi pentru culloni, a fost oschimha.e de stApani, Et numai datorau redevente sauztte potentior"-ului sau fiscului ct datorau o dare oaresi-care Barbanlor dominatori. Dar n'a fost numai atata oschimbare de stdpanidar a fosto schimbare de regim.**1) anu C. Anon, opcitpg. 1002) Pentru diferentele de proprietate intre Romani §1 Slavivezi uvrajul meu citat, pg. 36 st 37.claw,
pi?,
").impo-hu,
fa,
sr
sr
,.
www.dacoromanica.ro

79
,In ordinea evolutiunei regu:e1,or juridice, a fost de sigur,retragradare aceasta incapere a proprietatilor rurale romanein mainele Barbarilor slave A disp'irut notiunea, nu nuinai aproprietitii mdividuale, ciins217,1 nontinea de praprietate, dedominium", a,sa cum o precizase dreptul roman, ear stipanirea,lamantului, conform regimulut azestui drept, ce comportase ofinita de stmta impermlut romanse va exercita de aceina/inte dupes normele societatilor erei gentilice, similare intre.ele,in liniamentele for generale.S'a facut confuzie intre cele dank' notiuni de posesiecle proprietalte a solulut. In regull generalk stapan ul parnan-tului afast numai acela,care avea posesia lui,sisinglaranumai a tcauzi politica de ordin brutal o cuceiirea pututexercita asupra pocesordor de p'.imant, in lipsa regulelor ju-ridice dispIrute,e preeminenta, reducandu-le rolul for social,.contestandu-le stapanireal acestui pamant.Aceasta cauza de ordin brutal, este aceiasi necesarmente,care a pus sfarsit normelor juridice romane, odata cu invadareasuccesive a, provinchlor imperiulut, anume navalirea Barbarilor,acolo uncle s'a intamplat asezarea lor, cum a fost cazul SlavilorinDacia.Subordonanta coronilor a continuat,probabil cumarn spus, mai duel Ia inceput, dar in lac sa fie jundica, fatal-de possessor" sau falai de fisc, avand la spate tot apar-atul im-permlui, a Most o subordonanta de fapt, care daces nu a fost distiu-gatoare, la inceput, urma sa fie mai suportabila, prin acomodarearealitatilor,intre oamenii de viata simpla. Ea se reducea la pres-tatn in natures, la munci, Ia anumite privilegii toate acestecu acele, pe care le gasint in organizatia cneziala rocrhaneasca, mai sus mentionataSubt aceste conditiuni posesia painantului a ramas in ge-neral vednlor coloni, precum vedem, Ga reese din cele ce amspus ma,isus. Pe de-asupra for s'a stabilit insdommatiaslaves 1)E logic sa admitem, ca la inceput refit de clanuri,mat tarziu. sau concomitent de sate, si fi fost Slavi si ca elsi-au insusit sau au distribuit din pImant cogoriar tovara$11or
ior.Iar pc tle o parte din complexul acestor fapte, din per-,sistenlaposesiuneicelei mat insemnatecatimi depamantde catre majaritatea elementelor colonare romane, sciijixte a-1) Nu infra in cadrul prezentei lucrari d2 a discuta in d ttliugNentualele modalltali cum s'a infaptu.t aczasta posesam2<
5i
snnilare,
www.dacoromanica.ro

80Gum de potentzoresde fisc $i trecute inteun regim gen,-filic de stapanire a, lsatului, dar ,aducand in aceasta math' asezarea stare de spirit$itenteiurile 'proprii regimului defunct atcolonatului roman, pe d'altd, ;parte din dorninatia slaves, cu ca-racteristicele ei barbare de preeminanti a invingatorilor $i de-anumita libertate, trebue sA cautam elementele premergatoare.ale aleatuirei sociale in voevodatele romanesti.Nu credernsafiexistat,in aceasta societate gentiliaslaves-romand, o egalitate socialA, mci teoretica. adica admisade nientalitatea lei, nici realk Mai intai existenta clasei cnejiloc$ial judealor cu atributu atat de bine definite, mai ales laceid'intai,stabileste la prifmi vedere o invederatta deosebire.intre dansa $i celelalte elemente sociale. Dar aceste din urnikelemente sociale, oare erau ele toate posesor.:;,- de p`imantayut au ele o egata importances sociala?Chestatnea este grea de rezolvat, fund dat numArul restransde stiri positive. Lasand la o parte rolul sclavilor sau a prin-silor de razboi, care dulpa relatiile scrittorilor byzantini nu erauasupriti de Slavic invingitori $i 11 se remiteau de cdtre acesti,aanumite locuri de cultures, in schimb de redevente, e normal saadmitem, ca intro societate,in care starea de razbom erafrecventd intre clanuri, sa se fi stabilit diferente $i sociale $ide moduri de posesiune ale pimantului intre invingatoriinvinsi.Sa ne atmintim pe btu" at organizatiunelor gentu-lice germane $1 sa loam aminte, ca nimic nu poate corespunde-in mod mai natural unei stir' sociale barbare, $i a modurilorsale de posesiune a solului, de cat starea, care ne e invede-ratA prinimpartirea soluluilaGermani,in hubae serviles,in hubae litiles, in hubae tngenuiees, dupes categoria sociald aposesorilor lor. Subt cneji $i judeci trnau posesori liberi abantiquo", precum$iposesori culibertate mai rest' Ansi, cafund de curand cuceriti $i in fine selavi prinzi de rasboi.Trebue sz tinem seama, ca aceste clanuri 51 nor credernin fuziunea cuceritorilor slay cu elementele romane $t ca clasacnejilor conducatori nu acuza diferente etnice cu clasele celorcondusideci, ca aceste clanuri romanesti tralau subt tradi-tionala ascultare a unet legi nescrise, in care intrau in maja-ritate elemente romane, de oare-ce insasi posesiunea soluluiera asezata pe temeturi romane. Asa fund, principiul social dehierarhie.cese baza pe posesiunea pdrnantului leerafornatural, mai naturalinori-cecazdecatclanurilorslave..lei
gisi
www.dacoromanica.ro

81Ast-fel se poate explica persistenta intelesu:ui cuvintelorjudec, ruman, $1 vecin, similar cu etynoamele for latine judex,romanus, vicinus. Judex-ul devenise in epoca colonari condu–catorul administrativ $i cand administratia dispare, condu2atorutsocialcalitate, ce nu putea corespunde de cat unei libere po-seSiuni de pdmant. Romanus era locuitorul obisnurt al Impe-nului, vicinus locuitorul satului, vicus-ul colonusi adscriplus gle-bae in imensa majoritate a cazurilor. Si denumirele for trebuefi continuatin epoca barbarasa se aplice tot uneicategoni de posesori de pdmant, avand o Huai stransd legaturdcu pdmantul, precumo mai restransa dispunere a persoanei-lor.Ast:fels'ai transmis epocei noastre feodale, printeo in-stinctivd alcdtuire hierarhica, calitatile jundice $1sociale aleunor anumite elemente rurale, infertoare.Dar in afari de aceste elemente comparabile clasei Ittii-lorgermanici,trebuesafiexistatoelasadeposesoridepdmant,similardcuclasagermanicaingenuildavand o cat mai larei dispozitie a pOrnantului $1 a persoaneilor,tinmaximum delibertatecornpatibillcuorganizatiasociald a epocei, mai ales cu indatorirele for catre clan, re-prezentat in fapt prin indatorirele for citre cnep $i judeci,prin ascultarea chemarilor, ordinelor $i judecdtdor ale acestora,facute conform obiceiunlor, din caire urrniasa se alcatulasca mai tarziu legea tire.Dai in ce consisti aceasta liberbie" in epoca gentilica?Am vdzut'ointai restransa prin indatorin sociale de ascul-tare ladeciziile cnejilor $1judecilor, de indatoriri economicecatre acestia,dilrnuiri, clIcibanalitati. Putea oare, in afarade aceasta, un asemenea membru al unui clan un cap defamiliesd disputa de persoana $1 de averea lui, de lanuldin -tarind, din drepturile lui in devOlmasie din padure, camp,siliste, inainte de infiintarea statelor romanesti? In cea ce pri-ve$te dispozitia pdmantului, in lipsa de stirs positive, dar cunos-cand spit itul de restrictie, ce doming bunurile familiare am vd-zut, °MN; vine de la ohabitt = a interzice precuni $1 ingrOchrelleconsecutive pose a lienani din epocele documentare e im-posibil de admis. Libertatea unui locuitor de sat, unui membrude clan din epoca prefeodald romaneascd libertate asupracarela trisistO unii istorici, precum Rosetti se reduceaprobabil, caci aci ne putem prevala de o deductune la q6sasi
sa
sr
www.dacoromanica.ro

82facultate de deplasare. Si inn' pentru realizarea a:estor de-Iplasan, trebue sa tinern cont de toate piedicele, ce le puneapentrupIrasirea, pamantuluisivetreistramosesti,puternicajorganizatie familiars a acelor timpuri, pTecum st de toate greu-ce au fost de intampinat din parted satelor celorlalte,Vinga cares'acautat eventual o viata noun siaceastatot pe temeiurile solidantatii familiare Ltd de strain".Ca au existat asemenea deplasari, e logic sA o admitem,de oare-ce o gasim, aceasta facultate, data de legea tarn, insasila rumani, probabil si la vecini Rumanii din Muntenia si putern induce, prin analogie cu dansii, vecinii din Moldovade sigur, pang in secolul a,lXVII-lea, probabil pans in alXVIII-lea, dem in tot timpul existentn colonatului roma-nest;si-au pastrat dreptul de a parasi pamantul, de care erau legati,
in schimbul galetii de esire", data proprietarului 1). Pe d'altaparte sa reamintim dreptul recunoscut rumaru'or si probabil vecini-lor de a fi stapani, in sensul de proprietari, cu facultate de dispu-mere avenituluisiafondulut,de ven ce imbunatatincuraturi,edifican,fAcute pe fondul, ce le era datin posesiune de siliridnu/ tocuitii2).E un drept,ceaino-cesitat mat tarziu in stabilirea statutului juridic al clacasilortprescriptiunele articolului 7si9alecodului Caragea 8), §i care nu poate sa fi provenit, de cat dintr'un drept de stapa-
inire al solului, recunoscut primului ocupant, care ar fi condi-tionat acest sal, fie de eitre o societate barbara, fie de catre o
societate civilizata, avand interese la asemenea conditional-Onlipsa de brate, tar nu de pamant. Ar fi in cazul acesta ultim Incun element roman aflator in legea tarii dispozitiunile legii Manciana4),
1)C. Giurescu, Rumann, pg 21VeziGiclei,op.c tpg26, flespre aruncarea cisleta Itberllor2)Giurescu, Vechimea legaturnJut Maim Viteazu, pg 233) Dinu C. Arlon, op. citpg. 179.4) Asupra legei Manciana si a dreptului de ,usus', ce-1 conferia colomlorasupra pamantului defrisat de claw, vezi Ed. Cuq. Le Colonat partiaire pg 13.Intelesul cuvantului ousus, e actfel desemnat de Cuq. desemnt-azA atilt servituteapersonala de usagiu, cat si avantagiile de fapt, ce le procura proprietatea.) (Nounvelle Revue Historique de Droit 1899 pg 634). Aiurea : cei (imparatii) merserapanel acolo, Incat le (colonilor) recunoscura proprietatea de fapt (usus proprius)asupra pamanturilor inculte sau in telina, pe care le-ar fi pus in valoarei. (Insti-tutions Juridiques de Romains torn. 11 pg. 1940Vezi asemenea M. Rostowzew (Studten zur Geschichte des Rom,schenKolonates. ed. Teubner 1910 pg. 343), aplicarile legei in sensul reounoasterii luipla,ntatii,
clgeast.
www.dacoromanica.ro

83persistand papa in epoca documentary romaneasca si admisacu bunarvointi de stelpi.ins ut locului, ca si de possessor-ul ca-lonar, impreuna cu conductor -ti vilici-1lui, in criza ende-mic'a de imana de opera.Dar ori-carearfiorigina -acesturdrept,elnu poate:sa se ft nascut, precum nu se poate sä fi persistat in folosuirumantlorsivecinilor facultatea galeta de wire ", de cat,odineoairi,inscopuridedeplasarealocuitorilordintr'unsat, membrit de clan, care isi paraseau locurile de bastirka. Amvazut insa,dificultatile de 4ipire, pe langa posesiunele unui…altsat existentDar parnant era destul siacolo, unde, inasezarile pry- native, nu se mai ajungea traiului pastoralo-agricol, o parte din sat, subt conducerea cnejtlor lui, isi cauta in intinderileimpadurite sauinpustiurile" tarilorrominesti,locurideTrrunca si de viagprecum i-am vazut pe in evulmedia, colonizand subt cnejii lor, teritorille Cramlui sau aleTarultu.**libereInsa, data aceste rohri" erau _po3ibile introcietate barbara dtntr'o epoca gentilica, ele deveneau imposibilein aceleasi conditu intr'o funta, de sta.(Infuntarea principatel,or romanestr in speta, ce ne in-tereseaza, a principatului muntean s'a tradus principalmenteSn fapt prin luarea in stipanire de catre domn, a intreguluiteritorm, locuit de toti cei,care, cu vrere sau nevrere, 1-aurecunoscut ca atareca domn al forprecum a teritoriilorusus propruis 4 asupra intinderilor subcesIva aclica sifvestria et palustriax. Pen–tru detalii vezi pg. 343-7.Lex Manciana precum si Lex Hadriana, edictata in acelas sens cu enun–OH MO mai putin inter sante pentru cazul, de care ne ocupam, au avut csmpulaplicarii for, conform actualet epigrafii, in Africa romans. Totusi urmand exemplul Iut Ashburner (Journal of Helenic Studies XXXII 191Z, pg. 81) si lui G.Vernadskii (Byzantion 11, 19Z5), care gasesc in enuntarile legit agrare a imp5raitlor isaurieni, aplicata in paqile europeene ale imperiului byzantin, alcatuiri alecolonatului roman din Egypet, credem, ca dispozitiunile Iegilcr Manciana si Ha
driana, s'au intins §i in provincitle europeene romane, apoi byzantine subtacelorasi necesitati sociale cis economice, ca in Africa imperials.Vezi spre comparatie Stefanelli op. cit. doc. No. 71 din 1767 pg. 89. Ion SinGheorghe Grumbultu, cu sotia (feti) si fete vinde o «bucata de [cc, in apreaj–ama, casei meld… care am deschis'o eu cu munca mea, din padure verde… pe cata fost deschis de mine, iar ce mai este in Ware verde, fund locValahi"
so-
im-penal
dOntrtesc….
www.dacoromanica.ro

84pistil ocupate de dansul sau cuprinse in tare lui, prin ex-tindere violenta on nu.Daca nu stint ce conceptie de st'pantre a avut domnutasupra parnantului afrator in posesta supusilor sal e chestladaminium-ului eminens, ,ainuntitl mai sus $1de care, ,pentrusimplificarea prezentet expunert, facem acum abstractie ins&asupra locurilor cucerite$1 neocupate, in bratuste" sau inpustiu" reese documentar, cap dansul, donmul, 1-aprivet caniste bunuri personale ale lut, constttuind o proprietate, decare singur poate drspune.In consecinta asemenea deplasiart ale populattunei de sate.-asemenea rotri, nu se mat pot face, de cat cu $ttrea at constm-101mantul domnului, care acorda dupla plac asemenea asezariin pustm", in brantste", sau in locurt luate de la dustnani,$i le consacra printr'un act de dance al lui, ce comporta Insainbeneficiuldona'orulut, constituire de octna, de ohabain Moldova de uricadica de proprietateInfiintaireastatuilutaredeerca consecintI o schimbarederegimaspamantuilut:renastenottuneadeposesittnefixa$1perpetua,acareifondseaflalavointapro-prietaruluisprediversemutattuni,$1acaretvenitutistau lad,spozitte. St aceasta anumita nottune de stapanire aparnantulut, aceasta proprietate alochala romaneasca, cu inda-tortrele et titre damn, cu resttictiile sale fata de posesorit so-lului,caireit munceau $1 se hrineau pe dansul, dansa a luatpentru-ca exista o putere centrala recunoscuta de tots,careitdidea prin conftrmarea domneasca o autentificareIaibtIa fata de terra $1 un Writ juridic bazat pe consitrangereaSOO ailA.Posesiunea timpurijorcneziale,impreciza,facea locsub imperil unet evolutu progresive, ce din confederattuni desate, alcatuia un statproprietate boere$ti", precizata de au-toritatea domneasca.Aceasta autoritate dornneasca nu putea datum alt-fel, decat prin precizarea stapantrit pamantului.Inteadevar am expos mat sus extstenta unet clase privi-leg-tate $1 numeroase, concomitenta cu domma st necesara funtetchia,r a acestetaMembrn a cestetclaseboernnu puteauSAse recruteze, de cat din clasa cea mat rinalta a posesorilor de-2–
IL
fault,
www.dacoromanica.ro

85cAniantcnejn si judecii. PaMintul si posesiuneai lui 1I erafost, dupd creditrta noastrd, singurul crilteriu aluneiin epoca, infiintdrii principatelor, intr'o societate, care n'a cu-noscut,in nici-untimp, falmItatea de inobilare hlraziti ea-pulut de scat,fie chiar clasei nobile, in favoarea ori-cui ju-decat dernr.de a deveni nobilin afarl de stVpdnire depamant sau dregatorie. Voev*datelle, de pilda, n'au cunoscut-cavalerismul, Ca institutie sociald, pe nobilul fard pdmant saudomneasca.Boerii decitindeattlarecunoasterea, de cdtre domn, aunei cat mai Mere si dephne posesium,pe care sd sestie si sd se-strata stapani deplini, lair domnul avea tot interesul de a ac3rda.2cestor oamenioamendor lui"mandrii, eizbo_nicinumei osi, drepturi depline, care sd-i multumeasck si sa-i impu-lerniceascd, cu atat mai molt, cu cat aceste drepturi erau in.acelas timp o confirmare a autorifitei sale de domn fat 'detotsIaprecizandu,le drepturilefor depline, asupra Oman-tului,leputea cere in schimb indatoriri, pe care altminterinutleairfipututpretinde.Domaul nuleputeaceredatoririprecize,dacd nu le-arfiprecizat drepturile for desapanire asupra parnanti(lui, subt formal deproprietate.Instdpanirea aceasta a pamantului recunoscuta boerului, intra siinfluenta ideei de stdpanire dortneasca asupra tarn El, domnul,..defineaaceasta stapanire prmmai puterniz leggmint de-credintd fata de dansul, de oare-ce sanctmnea, adrntsa, fail ex-cepts, de legea tarnera inski pierderea, prin viclenie" a..2cestei proprietate a Ortantului, confirmed de dansul , si aceastaspre des0gubirea lui. Aceasta proprietate nu putea fin-4a decat subt cordrha rezolutorie de credinti, fat)." de pUterea, ce odesa'varsise.Legd!urai notiunelor de proprietate side domese adevereste ast-fel cat mai strinsd. Fenomene ezonomice .sinecesittIll fiscale au acceluat aceasta comp'_ectare a proprietatiialodiale.Am spats complectare, cici inteadevar nu poate ft vorbaaci de o creatiune spontand prin vointa domnului, a unui modde stdpanirea pdmantului. Am comparat mai sus infiintareaprincipetilui muntean cu o brusci cristalizare a unei so:Omnihimice ajunsd in mod lent la punctul ei anumit de precipitare.Astfel si aci. Libera posesiune a pimantului de calre clasa col-dfueitoare acl2nurilor romanesti, astepta motnentul c'e a sefara slujba
rat
celelite,
www.dacoromanica.ro

86-transforma inteun miod mat precis $i mai utildeci mai"inaintat de posesiune a lui. Necesitati de stat tau prectpitat aceasta.trausformare.Infuntarea principatului$1 na$terea proprietatiialodiale suet fenomene conexe $i evolutive, reciproc necesare,ce se explica unul prin altul $i nu se pot exclude.Caracterul acesta evolutiv at constitutreiproprietatii, seregaseste in trasaturile ei c aractiristice. Ramane de studiatdaci dintr'un inceput, a existat in cuprinsul satului" ointinderc rezervata Iproprietarului boer, cneaz, judecpecare o muncea cu cla.cile diver$11or sateni $1 ale care' venituri$i le insusia de a intregul o intindere comparabili, cu terradominicata sau indominicaia, cu dontinicum-ul at colonatului roman 1). Credern Mai curand,ca. asemenea intinderi la usagiulpersonal alproprietarului nu s'a putut forma, de cat cu odainutre mai indelungi a proprietatii, in afara de lanurile proprti:ale cneplor, $1 boerilor din aceasta, epoch' de transformare. Insacea ce gasim dintr'un inceput este prezenta pe mo$ia boeruluia unei 'populatiuni,cu drepturi de posesiune asupra ei,inseTumbul unor ainumite redevente, in muncil $1 natura, fata de-dansul.Boerul,adioa.proprietarulalodialcad'notiuneaaceasta a boerimei avand ca $i clasa, ce o desemna, deplina vi–goarre de exp.anstune, pornita din jurul scaunului domnesc, se,intindea dince in ce asupra tuturor detinItorilor drepturilorde proprietateboerul inlocuia pe cneazul timpurilor gen-tilice, ca, beneficiar indreptatit at dijmelor, clacilor, banalitatilor– drept exclusiv la moarli $1 la carcium4 In schimbul acestorredevente, sateanul1$1 mentinea drepturileancestralene–scadentate invictor de posesiuneasupra pAmantului, ceitmuncea Boerul trebuta, prin legea OH' sac le respecte aceasta,posesiune,avandl,ca insusireacalititiisale de proprietaralodial, dreptul de a dispune de fond, cu restrictii initiate pri–
1)Fustel de Coulanges. L'Alleu et le Domaine rural, pg 362.Existenta unei asemenea Intinderi rezervatri propmtarulut ne este ade-yenta printr'un document, citat de Giurescu (Despre Rumant, pg. 37tin act al lui Radu Leon din 31 Martre 1666) Vol, care stmtett rumaniiimonAstirit Cozia, sa cautati sa avett a strange loath' painea miinastirii.Cozia, rata se va afla pe hotarele vaastre de &Intl aria",Hotarele declad,spre deosebirile de celede d Fn.& no ,potavea alts explicatie, de cat cä erau lucrate de clOcile ruman.lor, car ven.tuLintreg folositdeproprietar. Chest unea insa nu e stud ata. Atent at. fercetatorilor nu a fost pAna In prezent atrasa asupra e..titinea,
$i
$i dethes–
www.dacoromanica.ro

87vitoare la ,perpetuarea in familie a patrimoniului, restrictii, 'cc(Its par cu timpul.Pentru satean, dijma$ al boerului claca$fie acestaboer mare saunruic,cneaz sau judecsituatiunea r,Ilmaneasimilara cu acea de dinainte de infiintarea statulut $tpro-prietatii.Nu e de admis, in tintpurile gentilice, posibilitatea pentrudansul, de alienare a posesiunelor sale ab antiquo 1). El con-tinual deci al se bucura de acela$ mod de posesiune al Oman-tului, cc il transmttea descendentilor sai asupra aceleia$ intin-deri $iclack' mat farm a vazut prin vanzare, schimbarea din-Walt neam, astapatmlutaceasta nu o putea privi ea, a aalcare a unut drept al ski, din moment ce el insu$1 nu1-at avut vre-odata $1 ca n'a putut dispune nici-odata" din mo$1-stramo$1, de fondul pamantulut, ce-1 poseda,Numat asupra dreptului sau de deplasare, dcmnul a pusrestrictii, studiate mat sus, fail ins. a Iua cu desavai'$ire, precum am vazut. Cu vremea s'a adaogat daturibe" $ i pod-vezile"fata." de hoer, de pe urma unet folosinti mat marl a-mos i ei.Chestiunea interesanta, care se pane, cste de a stt, dacda ce$titaraniclijma$1$tclaca$1infolosintaproprietarului, mare sau mic, aleatuiau o singura clasa sociala cu acelek3i in-datoriri sau se diferentia ea insa$1?Sunt, precum se stie, data opinii in prezent: o parereeste sustinuta de Rosetti2) care pretinde, ca clasa taraneasca sedeosebia ea insa$1 in doua paturi originare, una Itbera, nelegatade parnant. cu mult ceat mai numeroasa, provenila din siteni,ce inainte de infuntarea principatelor trhatt subt guvernarea
cnejilor,ceallalt.1aleatuita din vecini, avand caracteristicile co-lonului a ciscriptus glebae, $ta caror origina straveche ar fi captivitatea din razboanumarul lor, insa ina'rindu-se ne-contenit de-allungulistoriet din clasa firandor liberi $1 a ra-zesilor '). Parerea cealalia sustained de Giurescu 4) care arata, cä1) Vezi Rosetti op. citpg. 123, formule de acte domnesti sere. inalienabilitatea uriceloroc:nilor A fortiori o po3esiune mat vechenu se putea. altena.2)In Transformarile clasei conducatoare in Mo'dova si Parnan'ul,SAtenit qt Stapanif, op. cit Articol Viata RomaneascA No.1,3-1922 contra Giurescu.3)Gidet.ContributiuntlaIstoriaSocials a Taranlmit noastre, ed.Motateanu, Buc1904, admiteexistentainafara de vec nisau rumant a unor Oran' libert, pe care dansul it numeste liberit cicast.,Dar acest punct de vedere, interesant pan el instw,niturtereseataact,de oareceseraporteazalao categorie soc ala constata prim secolul al XVII-lea $ial XVIII-lea, nu in epoca lui Mircea cel Batriith,4)Incunoscutele opere :Despre BoeriDespre Rumant Vechimea asezamantului lui Mthat Viteazul.$i
locului",
i-1
www.dacoromanica.ro

88in afarde clasa proprietarilor cunoscuta subt denumirea ge-neraIAboeri, nu a gaisit de la origins,, de cat o clasi de.farani, rumann sau vecinii, avand caractere sociale si juridiceuniforme, de legAtura cu hoerului, aisupra arum insiavea drepturi cue posesiune, in schimbul clicii nereglemen-taledatoritd proprietarultu acestui parnant.Giurescu a studiat aceasta chestiune in Muntenia, internein-du-si parerea, pe citatii de cazuri precize dintr'o bogatadozumen-tatie. Rosetti a deserts evolutia sociali din Moldova si studiulsau este pretios, de oare-ce credem, ca ambele tAri au avut o cvo-l'utiesocialasimilara.Printr'ocitareprecizIdindocu-imente, defunctul actor nu poate proba. existenta ab origine"ai acestor liberi posesori de PArnant, diferentiatt de vecini cidansul o afirrna, prin deductiunea, din diversele si multelevoa reci tate.Ipoteza lui Rosetti e posibili, de oare-ce e logic sa ad-mrtem existenta in timpurile gentilice a unei clase diferentiate(le posesori de pamant, corespunzatoii ingenui-ilor"din organizatia germana, treapta rumanilor si veCmilor pro-venind din aceasta din urma, acea a taranilor cu libertatea .in-gadura de timpuri, izvorind din cea d'intai.Este o ipoteza de verificat prin cautari, ce ar urma sase faca in aceasta directie.Giurescu ne probeaza existenta ab antiquo a easel ruma-nilor si vecinilor, din timpul lui Mircea.In documentul 3 din prezenta colectie, el arati pe Tampa,poSlusnic, ca pe un ruman, ce s'a inchinat cu alosia lui,nastirn Tismana I). Un document din aceiasi epocA, erni3 Incadin viata lui Mircea, de voevodul Mihail, fiul sau, da manisti,rilor Com si ColmearAzece case (urmeaza enumeralia caselor)..sa-i fie de ocinasi ohabd side toate dijdiilesisluibelesa fie slobozi"2).Intealt document dat -de Mircea, citat de prof. Giurescu 3),nimenea, spune domnul, si nu indrazneasca a impiedica pe.omul care isi va inchina sufletul si averea ininastini de N1) Rumann, pg 4Ruman_i, pg5. Termenul(12casaechivalent cu colfie ruman.31Despre Siracsi Siromah indocument.le s'avent2rn2, ed.,.Datina Romaneasca, Valentic12 Munte 1927, pg 5rle
iz-
lit!'-ilor
rn5-
21 (KSIIIII)eptunantul
si
www.dacoromanica.ro

89,,Cozia, fie boer, fie slugl -a dbmniei inele, fie cneaz sau altfel de cam zis slrac (cit oak.) 1).Intelesulcuvantulutsrlracreeseca-similaraceluiade-sinonzah(cativAtaX),din proclamatia, care o adreseali. $tel'an,:oel Mare boerilor bealleni2) si acest sens al for ooresipunde,41upd raSpunsul acestor boert domnulut mioldovean, cuslam de vlah(RALIK),ce insemna, dup6 pArerea lutI.Bogdan sia defunctului Giurescu,tIrani nelibert, nepToprie-tart, adidi rumantIdentita,tea intelesului cuvintelor de sIrae si siromah cu-cu acela de ruman, ne este confirmati st prin docurnentele pos-terioare').Cum nu trecuse un secol din epoca lut Mircea paha-la acea a proclarnatiei lui $tefan, trebue si admitem probarea–facuta despreexistenta rumanilor lainceputulsec. XV 5),Caracterul for de leg5tur5 cu p5mantul, fixarea for to satul boe-ruluimare sau micin care locuesc ne este asemenea aratattot printr'un document al lui Mircea.Orcarele va pofti si va iubi dinoamenii, cari locuesc prinprin satele boeresti, marl si mici, ca sa mearea to satul man5stirii-s5 fie slobod de toate daldide si sä nu tndr5zneasca nimeni ai oprisni a-i sminti !Dana fa un p5r..6)
1)Atragem atenta asupra enumeratin cuor.nse inacest docu- ment, care pare sa fie o enumerate limitativa dh clase soc.ale sauiiltfel de om zis sarac"2)StoicaNicolaescu, op.citpg138-1393)1BogdanDespre cnapi roman', pg22, Giurescu opcitjig64)C. C G.urescu, opcitpg7 ri8vezi ri note 5) Asemenea un document in acalar sens al mitropolitului Luca(1525) d n Muntenia, prin care se inchina manastiriCozia ca metola,man.Cotmeana,ccutc atesztelerumArn§imcsitlepe-caret-leclaruise Mrcea celBab anGiuresca,Legaturahu MauiViteazul, pg86)Din regestele lut C Giurescu vezi C C Giurescu, Org-a-ruzareafinanciaraetcpg57Documentulinchest e slumart-fei (in cea ce ne intereseaza mai sus) . , lo Mircea marele vo2vod, dat-am clomnia mea aceasta porunca a dommei mele satului manast ret de laCozia, caretastela gura lalomitet(Cararenn) ca orcarele va pofti va tube d n oamtnu,c tri Iocuesc prin satele boererti, martsca sa mearga in satul manastirii sä fie slobod de toate daldi.le st sanu indrazneasca rumen' a-topri sau a-1 sminti pana laun. par, ci si lie slobozi de toate dajdiile inlet si mart, ca oricarel- sa va i acelut cm, casupere etc, "'(fara data)C chestie, precum se%cde detinprivilegiu fiscal, sim hr Hot- st !leeapela-livul
st
s.tsngami..*
£1 mien
55-1 Inn
www.dacoromanica.ro

90Pentru a, reVeni deci, 'dupla atata ocol, la chestiuneala, inceputul acestui paragraf, caret categorii sociale apartineattsatenii, caroralise adreseaza 'Mircea in documentul no. 19,'credem, ca putem raspunde, ca dansii faceau parte din chasecolonara a rumanilor. Satenii acesteia eratt rumani, echivalentiincatitatijuridicecu vecinitdin Moldova. Altmintert nu-iiputea, da ,domnul in ocing sau in ohaba, fie ca intelegem subtaceste idourt denumiri, o cianie factifa in deplina proprietate feodala,,fieca. ,aceasta expresie insemna un privilegiu fiscal acordat de–domn, prin renuntarea in folosul manastirii de indatoririce treceau in ocin4 sau in ohaba beneficiarei cum credem cae cazulaci***In alfard de clasele sociale ale boerilor, cnejilor si ruma-nilor, documentele lui Mircem ne mai vorbesc de robs, avand-un statut anumit al lor, cum reese din intreaga noastri diplo–maftica. Dar in aceasta cea mai de jos cla3a sociala n'au intratin Muntenia, de cat Tigani, in Moklova latari si Tigani. Indocumentele prezente, nest', Aligani" ne stint meationati inactele no. 1, 9 si 10.Anterior patru-zeci de sa,lase de Atigani, sunt darruite ma- nastirii Tismana, de catre Vladislav voevod, adica intre 1364-1375. .Aceasta stire alaturata de documentul de la Dan Voevoddin 1385, pune capat on -carei discutiuni asupra vedlurnet Ti–ganilor inMunteniasiinlatura complectamente ipoteza v et-nun lo in Moldova subt domnia lui Alexandru-cel-Bun.Suntem partaisiai ipotezei, formulate de mat multi risto–rici,eavenirea, for trebuesteconexatacu marea invazieMongolilor in Europa, in secolul XIII-lea.fiscale,pima.
a
www.dacoromanica.ro

VI.
ELEMENTE DE DREPT CIVIL
Doted document(e ne ofera elemente interesante de dreptcivil. Unul din 1415, lunie 10 (no. 18), in care vedem crea-fiunea unei ocini ,al doilea, fara data, in care se face o in-frafire pe anoste (no. 20). Sa ne ocupam de fiecare in pafte.La 1415 Mircea da un prey cinstit hrisov" boernasilorVlaid ea nepofn sai Buia, Sip si Stanila cu frafii sit, satulBeata siPreslopul ca sa le fie for si copitlor, nepotilorsistra'nepofilor for in ocinai si in ohaba. Acest hrisov (no. 18)confine obicinuita dare citre domn, de un cal si o cups. Maiavem de facet o observafie.Gael, in prealabtl, credem de cuviinfa sa precizam sensulcuvintelor de ohaba (uXana)$1 de ocina (tviaix)Infelesul fornu se poate apnea., de cat unei proprietati familiare, mostenitadin tata in fie(o'rti = parinte, tata)si care ca atare facandtrup insasi cu faimilia, ce o stapaneste, nu cuprinde in insasifaptura ei, posibilitate de alienare. Strainul nu se poate atingede ea,: ea constitue un lucru oprit (de la (oLsH rH = a opri).Sensul acesta corespunde prea bine atat cu constitufia proprie-Wu, in epoca feodala, in care domnea principiul comunitatisubt diferite forme, cat st cu idea, ce acesti proprietari ai pa-mAritului, aibea esifi din epoca gentilica ist faceau despre insasilegatura ce-i unea cu acest pamant, care-I fixase, datorita maiales prezentei vesnic vie a morfilor ingropafi intr'insul ossamajorum"sensul aminttt mai sus corespundea ast-fel preibine cu aceste dou'a temeiuri, ca nu fie adevarat. In acestmod, cand societatea romaneasei, evolueaza, in Muntenia instarea feodala si formeaza dupa denumirea of iciala statul feodal'sa
www.dacoromanica.ro

92al Valahieisat'alUngrovlahiei sau alBasarabtei, ocin"si parvin a insemna proprietate delrlma si exclusiv fad-harkalochalalar alienarea el, care devine posibila In epocafeodatS,prininsasi mecanismul economic si socialalttneisocietati din aceasti epoca, nu se poate face de cat, cum sestie,prin consuntaMantul tutulor megiesdor" conform tine'formule aproape tipice, si cu atat mai mult cuvant, al familiei,at cArui drept de preemptiune dura timp indelungat si se in-tindea nu numai asupra bunurilor ereditare, asupra celoracluzitionate1).Echivalentul formulei de ohabi si de °ma, in Moldova,e uric 9Aceste fund stabdite, putem observa, ca sensul de ohabaisi de ocini nu se aplica numai unor drepturi reale de propriel-
tate a pImantului,ctsi unor drepturi personale.Aceasta reese din documentele din 1409 st 1415 (no. 13si18)Anal "'aim intai documentul no. 18 sire mai bunAtelegere.Inacestact domnul confers boernaplor (tioni(m-pon%)Vlaid cu nepotii sai Sisa si Buia si lui Stan cu fratiilegiul de scutire de la seamde diri si prestath enumerate in.acel prea misfit hrisov, precurn: valma odor, vama porcilor,galetaritul,vinariciul,gloaba,manatul,draturilesi slujbele mica si marl", care fund cuprmse in ocina si ohaba'ibeneficiarilor,e logic, ci nu mai alcatuesc obligatiuni finan-ciare catre domme.
1)Gheorghe FottnaContribut um lastudiulor g nelorve-chiului drept romanesc(in frantuzeste) pg131si133, Paris 1926Rude le aveau char dreptul, rasgandindu:se a rambursa, mat mult cadupg unan, pe proprietarulstrainceachizitionase bunul, thvenmilast-feleleproprietarealluidesila anuntarea van tareiele re-zuntaserii a-siexeicita dreptul de preempt une2) Uric e un cuvant de °lig:nal ungara, al carui prim s:.is eshacel de document si de act inscris, sens srmilar cu ace', al cuivantilultrisov. Uric se chema actul inscris, documentul prin care damnul intarea proprietatea untn bun sau o In:.inti printr'o donatiu:.e nnobt-tiara inpustiu. Sensul d= conf:rmare. sau de infi ntare a I roprieta,',,a,de creare ins ucat-va a unei startde drept corespuniataare startapt, s'a intins de la actul, ce continea aceasta creare, la insusi obiectu!-acesteicreatiuni,lainsasiproprietateapamantu'uUr.cpeEng,1.sensul de act, a capatat sensul de proprietate deplina, alod ala, in sensul feodal al cuvantului Vezi mai sus pg63in-
sat privi-°baba,
ci at
albmarttul,
t
www.dacoromanica.ro

93Acest privilegm de scuttre al atator thri, care constrtuestedrepturt personale de neachttare al kr, cupormse in nottuneade ocina $i de ohaba, se incorporeaza nottunei insist de pro-
prietate a pamantaluiCa sa fie lui Vlad… $i Stanila satul numit Bea la $i Pres,lopul, $1 a dat domniet-mele un cal $i o cupi, pentru care sale fte for in °cull $1 in ohaba, ;incepand de la vama oilor, dela vama porcilor, de la albinartt, etc., etc… de la toate aceste sa lefieforinohaba.$icoptilorlor,$1 nepotilor for$istranepottlor tor".Poate fi o nedtbacie de sttl, dar elementele, care compun,cele d'intat nottunea de ocin'i $i de ohaba, al-a:fate in hrisov,
sunt tocmai aceste drepturt ale susnumittlor boerna$i de a nuachitafire$te in natura&Arlie $i prestatide catreNotiunea de ocina$i ohaba, proprie proprietatii parnantene,se intindea, ast-fel$1 tutulor elementelor in anediata legaturacu dansal).Dupa anatiza documeniultu 18, putem raporta cele spuse$i documentulut 13. Si act ca la documental 18, este vorba Iderenuntare din partea domniet, (led de inglobare in drepturtlede proprietate ale manastira (Tismana), de dart $1 de prestatti,care sunt confirmate ca de ohaba ", ca insast proprietatenpamantuluiIn faimosul document citat deBogdan, comentat apoide Rosetti $i de Panu, a jut Stefan Voexod din 1434, dat lut JuryAtoc,seobservaoextensiunesimidgraaintelesuluicu-vantulut uric Not Stefan voevod… facem cunoscut.. c.t 1 -amdat acestui adevarat Jurj Atoc un sat pe Sarata in sits, uncleeste Jude Fat $iIlse, ca sa le fie for (ca sa-1 fie lui) Judea-aluric,subt uric sa nu se dea nimanui, $1 alt judecator sa,nu alba,cisa setiede curtea noastra dinIa$i.Tot a$asä le fie copitlor $i fratilor lui $1 nepottlor stranepotilorlui$1tot nealmultn, in veer $ineclintit,iar hotarulfie(diva hotarttl cel vechiu2).1) Pentru ocing"si ohaba" vezi asemen2a documentul 32)IBogdan. Despre cnejd romans, pg 19Anale'e Acadeini:dRoutine, tornXXVI, no.2,1903.clomp.
$ilut $isa -i
www.dacoromanica.ro

94Uric, care in diplomatica feodati moldoveneasea are unsuns echivalent de ocina si de ohaba, in Muntenia, precurn antmenttonat mai sus, cuprinde act un drept personal de jullecat'aia judelui anume judecia,de sigur asupra intinderii de pa-mAnt cupnns in satul respectiv.E ast-fel o cuprindere a unui drept personal in acelastermer juridic, ce desemna un drept real.In acelas mod, cum in documentele 13 $i 18, se cuprindein notiunea dreptulut real de proprietate $1 dreptunle perso-nale rezultand din privilegiul de scutire, fund si acesta inocina" sau in ohaba" beneficiarilor, tot ast-fel se cuprindeain notiunea dreptilui real $1dreptul personal al judeciei, a-cesta trebuind s:1-1 fie uric" beneficiarului 1).Trecem la documentul no 20 Cuprinsul ski este urmatorul:Omit le lui Stanciul sa fie ale jupanului Valcul, nedespArtitede ocinile tut Bogoe $1 copiii lui Stanciul, sa fie fti al jupa-nulut Vdlcul in be de -In nascuti paste toa,te ocinile $i peste.tot venitul, ca $1 ftu ndscuti $i de va avea jupan Valculsa fiecopiiiStanciulutstat Valcului frati,unitcasialtu peste tot, iar femeia tut Stanciul de va don sa is barbat, safie volnicd a lua, dar in afara de ()mi.".Si analizam aceste dispozitluni.
1)Credem in cazulacestut document, ea avem aface cu undreptpersonalalbeneficiaruluiJurjAtoc,izvorand din compet.ntalui, confirmata de catre domn, de judecator e subt uric sa nu se dea(aceastajudecie)nimanui.si(satul)altjudecator san'aiba".Esingura explicatie plauzibila a acestui document.Raniane de explicat chestiunza juzilor FatsiIbe,care numaiJudecaAceasta digresiune ne-ar duce prea departe.Insa avem a face in alte cazuri si n1 se par cele mai nume-roasecu alt Inteles aljudectet, anume al intinderii compusa de pa-imanturile satemlor, ce ccleau subt atributia jud ciara st administrativa acneazuluisiajudelui.Desemnareacompetintelacestoras'aextinsasupra insult resortului in natura al for Lucrul reese d n dacumentelecitatedeRosettiinoperalu,Pamantul,SaternistStapan,i,pg.148-149 si o constata el insusi. Mai vedem ca uricele nu facdeosebireintrecuvintele judecte,cut§,parte desat"(pg.149) Pentru not enumeratia aceasta, in care termenul parte de sat c intre-buintatinacelasseracajudecie,ne confirm, inparerea noastra, de oarcce parte de sat,a avut tot-dea-una intelesulde parte d.n-pamantul satulut(Inaceias parere,IBogdan, op. c t.pg18)Si
nice -o,
mph,
www.dacoromanica.ro

95Ocinile luiStanciul, adeca mo$ille familtire ale lui,edespartitedealelutBogoe,treecuconsimtimantul dom-Iiitorului,caresingurpoatesaleconfirmeinmat-nilecumparatorulut,atuncicandbeneficiarulforleinstill-uteaza. Insa cu o conditiune: copal lut Stanciul dobandesc dreptare succesiune aisupra tuturor mositlor lui Valcul, atat ale salecat stcele dobandite delay Stanctul, intocmat ca $1 cum ar fifiiilui Valcul, de at-ft avut In loc de fitnaseuti", ca$iflit nascuti", zice porunca domneasea. Ar fi Jundizeste o adop-ltune a copulor lut Stanciul de citre Valcul $1 Stanciul is1 ce-4deaza mo$14esaleinacest scop,dansulfond, dupa cum!reese din document, pe patul de moarte. Dar domnitorul pre-tede $i cazul cand, dupl. adopttune, Valcul, adoptantul ar aveacopii de ai sdi. Ca sa nu fie discunune sau chiar judecata, voe-
-vodul precizeazd, ca atunci copui lui Stanciul si coptn, ce seNor naste din Valcul vor f1frail unit ca st alt ipeste tot".Aci este un caz, cel mai vechm la cuno$tirrta noastrd de in-iratire pe mo$ie, facuta nici chiar intre prezenti, ci pe viitorintre copit in \gala $i copii, can se vor naste poate sau nu sexa$te. Reese de aci, ea infratire pe mode s'a na'scut ca mdsura_generala, on de cate on era nevoe sai se creeze un drept deiproprietate$ideci de succesiune reciproca, fara instrainare,aci numat in vittor in folosul unor persoane absolut indepIrtate.de legea Orli de la acel drept 1).Faiptul ca Mircea se ocupa $i de femeia lui Stanciul, con-firma ideea, ea acesta era in articulo mortis la facerea actului.I se apnea ei, probabil sub influenta dreptului canonic rasa-ritean, ale carui nomocanoane trebue 'sg"ft fost cunoscute $1in Muntenia, conceptrunea unttatti indisolubile, fie chiar dupamoarte alegaturit easatoneireligioase,caredupl.cuvinteleMantuttorului face pe sot $i sotte sal fie dot inteo singui'acame" 2). Asa hind, femeea are drept la mo?tenirea bdrbatuluila tinloc cu copni, reguld, ce reese din dtplomatica noastra
1)Vezi1.Peretz: Curs deIstoriaDreptulut Roman, vol pg. 114 et sq Precum si Marcel Emerit Adoptar2a fratea_ci. in Mun- teminfluentaeiasupraformatiuneiproprietatiicolective,pg.10 et sq to (frantuzegte) ed Cultura National 1928.2) E conceptia evanghelicg, aflgtoare in nomocanoaneie Bisericei Orientate'care a inspirat asemenea, in aceastg prtvintg, dispozitiunele °Eclagei, impAratilorisaurieni Leon gi Constantin. Vezi Ec. IL 12, 13.ne-,
II,si
www.dacoromanica.ro

96veche, in care clese,ori gotta e pusI ataturt de barbat stpreun=a"cucopiit,inactele de 'mutatiune ale patrimoniului..Dacii ea se marital insa, leeitura ,'dintre ea si barbatul mort-se desfacesi dansa nu mai poate sä-st pastreze dreptul laaverea barbatului. De aceea si Mircea spune, ca ferneeapoate salfie impiedicata de a se remarita, dar in afara deocini" ;sollutiuneperfectjuridical,faitideconceptiunileacea epoca in materie de c'asatorie. Mai trebue sal observiim,ca aceasta infratire, grin exceptta regttlei irdpuse de legea Orb,
ca asemenea de apnoape inrudire artificial:a nu se poate face,de cat cu consimtamantul rudelor si megiesilor aceastl in-fratircat documentufui 20 nu poarta mentiunea unut asemeneaasentnnent 1).Atribuim aceast4lipsa"a consensului susnumit-faptu;lui. ca aceasta infratire estestabilitysilegalizata, clueordinul domnuluialcestordin domnesc insemnand asa daruncatzexceptionalinprocedure consuetudinand a infratirii.***Acestea sunt aceste cate-va notiuni de drept, ce se potextrage dupi parerea noastra din documentele, stranse aci, ale-
Jut Mircea, marele voevod. DacA von, ft selpat ceva din ve-dere, vom avea in curand ocaziunea sal repaiam gresala noastrain lucrarea noastracomplecta asupra tuturor ractigsitelorjuridice din secolele XIV si XV. In tot cazul, vom ft multumiti,dalcat votm fi addogat o piatra, fie cat de mica, laeckfticitilmaret si atat de greu de construct al istoriet dreptului roMan-
1) Vezi M Ement, opctt.im-
rut.dtnr
neat
www.dacoromanica.ro

I.
110116HCF ASK RI XpHICTA fiord KAArorkpukinIw ILIHQ4d ROEHO,Ad.MHAOCTHX KOHclEX. l'OCHOAHHK KCEH 6rrrpognaXiii KZ. IIALIAA* ROl'O-AapogAimaromm I'OCHOACTR4 WgrIETWX KS BEdletH rOCHOACTILIMH HdArkCT* pEKOLVAM8 THCMEHA MOHACTHp fro KE CrkT01104HKIHIH pW-AHTEAK POCHOACTIUMH 1W PdA0VAK 110EKOAd WT WCFIOKallid 11113AKFI:K6.HCWICTOI1O9HKIIIIH1dT l'OCHOACTIldgtH hi; AAFIZ KOEKOAA A11103C1d11KEl11HN HOKA1111tiwo PAAH Gildr0H3K01111 POCHOACTKON111 WI C° ;KE Hl'OCEIOACTROIr CHI1,6 H CEt1101' KKCI9HENINHKS KKITH. WKHOKHTH OVUO 110-
110iHS pWAHTE/1* mow° H 61,1dTcl..)KHKOTA pdAH rocnoACTILIMH H C114-CZ KIIAMK141611HCTION. KAdA11111111,A 6OP0POAH11,X H HONCHO A*KhlOIrKPIHHTH KrkKItIAU1 111311/1011.1 H AoyoAucH. H HEA0C1111181116-HHOE HCIMKIHHTH. IIE TIOIIAME H EAHK4 tipf il1VAHT6AH MOMSH EildT14 nininG,KHIIIACE MOHACTHOIO, 6c-k- FIOTKOKAHTH H OVKAHHTHClIAKIt1pap'601-TA nwEro R8 YKAIIIA:KE H (MCP 111,1ECAAKEIMA gAdAhl-4HLI,AF. MO.% Fi nvk CIATKIN, S0l'Op0AH11,2K Imo Ad CNA WKVAIIIA RSMillgOT* l'OCEIOACTIKA A1061'0 KAIlliTEArk H nomoutittilloi. Rh CTIM111111.11-1CAAd. NCH3F1H K k4Hh1X. KOAATAHII,K. nzprkE noTKomfcAdzim nonAJ:4GEHAX WT CS*TOrlotnifuliaro pwAHTEn-krocroAcTKamil1wPdA01,"ildK '1110AX. CC AO ROVIVItifleKhIll RpoAs CS 110A0K11114 TO H 6/1AT°WT TOHO/111,4 AO 6fI83c1r0 rpsna 11811161:03P1H11,6 CS efliONIS 116KO-MtAM blICOMOI:1111,11 H THCLHEHA 110 WIOH CTOAHOr EAHKO 6-k AfirtillIE-
111K0 H porwEiuKo CS HiHTO WT MidAECKAI'0 COVACTKa KEKAOKKNdRAKOKTO 13MA6T K86AAQh W Twm AA HE Kkinpailla rocrioAcT-KOMI] IF& Ad 1110FI4CTFIcl. HUH HOTIVI'ACAd rocnoAcT-KOMI' EAHKA CIATO110,1Hg1111H 1113,1T l'OCHOACTHAMH 1W AaHl% Komo,A4noimoacH Apligig >Kamm H or A kg8,1111110X. H WT AOAVIA rocnoAc-TKAAthNd KAKO !VETOi,WkXWK C1.10111,1, ICh111W11.I;KECElliEIllapitix.CM. 11A
)KF
1;HCTHU,*
/1"kl'0.4WTHPAKAiiTZ.
AOMIIHK.4100.
OF.
www.dacoromanica.ro

HOCTSKS VOrl4H418 HI nocTaxx NOME/K. KR CAMS fOH 108 CH H roc-iioAcriomu nvkAprithromor An011iCTH010 RACK*TbJ.N. ROropoAinkx.CEA.)3 )KFINOE Ni.1,1KOK11,HH CEA H 111i CT41111410f1I HA 6/1/1T*11A SA-kA41)4 worm 6h1AW CEA W 6NCIIHR,t1. WEE KRP011116. 11[OH-H flET,10R4 41 X. H RPM:11111,A KR CH.Mh flOTR,110KAH rocrium7-1K0Aill H EilHKCS*T)110 IHICHHCT,1H11,Kl'OCHOACTRAN111 Ri1AAHCA1111ROER)A1 111111/1))K4 ork To m 111T011.10r 114 ROAN H,H. CEA° itCHAOK1411111,A.110TOKWMK.H WT CQ FAHIH RHOSIIA AOrHAK k REC 114A10T'kiXS.H WTI.VCAVIKR1118111H 418 AONOAKK HAoynaKri; WT WAXORld Fitt-41,111111 AO roptinro mo4:TH414. ron-kmA ROAH11,i1 110 WK010 CTI.111110r CSWlvk111HEM8 H CIIHIKAAtlAthCS KAXIMIlt1Cii111 414 HROA*HH 11,EOr EH:-TOH11,H Ht111,H1111HtlEaVkAH, NIA KC"(;, 11111111414 H 110TKIMKAA 1'OC-110ACTROMH CS RSC*Khl AN 11013EiVkilHiEMI H OrTRPS)KAEHIEM Ail EX-AXT HEIIOARIOKHA H FIEHIrk40)KHel H Chld C11060 AHA WT RCtIthly pa-60T1 HAt1HKORSH AOXOARKR rOCROACTRAMH, KR CHMK noREduk-KATZ rociloAcTKomii. CAMORAACTHOMh RhITH Rh W6010 M0HACT11010H110KWN1.HROC.IAE11TH HAil*ACTROVAGIPAPJ HMS HHKTOAA HE HOCTi1RA-kETR. HH 438 Cel.V11 ROEROA41AA111114i1.4H11 HHh KTOWT}NE HO Wit)101TH"k. AA E1100KIAT WT rocnoArricaSOVilSOKHTEA k. H WT HOE,111CTh11K 601'0130AHH WT lirkXCFATItly. H Ad E HMI ,ITEHR RAM WT(JEK11111 rocnoAA H nivkAAK-11111ANS Ero 114CINFOTS.GHE Re* 3 t111HCAIILAC OlrApHill, nowt-bums POCI1OAHHil ROE-ROAM LAY IV1HVIA11 iAT SWLIE IHAHKTHWH I MEctu,a 101cH Id. K3 AEHh.1w IIHQyd KOEROAA AIIMOCTIX 6081116 POCROAHH h.Copie fotografic5. Bogdan. No. 32.RHCTirk
AERI 1,1%)r
K
HAirkAHHKA
111,Ao
N
www.dacoromanica.ro

ilal WISE RK XPICTA KOPA k,111k1/1 H Kittle.) 18:TA/MIN 14Xf/HCTOAIOSHRItili, H CAMOMJIMARNIt114 ItV AIHfltlaREAHKh1H ROEROMH l'OCEIOAHHk, A111/10CTIM 60MiX. H K0)1(16,118 AA1WXAHIES1 WIAAAAX1 HPOCIIOACTRSXH RiCEN BEAM SrroosnAXIFICKOH H SAKAAHHHCKItINI F4JE ?EE HKS TATAPCKKINI CTOAHAM H 1M1141118 H1 aroA1113 XE114f1', H CliftE11H11-CKOMS CALICTRS rOCKOAHHI. H WSA 110A HO RISCEAAS [WAS11.:H{101r AANCIH AO REAHF:dr0 AIWA H Ad7cT0S r0aAS &AMAMI', PIAAr011130H3KOAHr0C110ACTROAth CROHM1 6AArkIM8 OPOH330AEHiE VI 8, LINCTIdANIS H CR4C-TAHN1 4A11,M1t. H AAPWRAY CAT.11 R CIH 4NCTHIJH, H KAAl'OWS,1A31161H-410*11 OtITAHNKIILIA R&C k.V11 A111,V3b.r0.X Ixxi:nsiitwrikoir H MOAESEINKS PRAA114 CTA,111,S G040011110 H RKCIN1 10aTil1d1MOHACTHPCKKIM WgPtTilMTHX CF RS X PAM H hCHK0HA4 AAHKIN.Til0H11,M, HA M*CT* PEKOM*MK HS ilET. TftKO Atl CX RK UNIV.% H RIdIARA !MCI KAATA 110,1/111111E W CAVIATSA AOPH,A,0S:T1E MAOR-HHU,H 110 ASH/ARS rAtvga AN CIA 11JET St1HHHT 110 T-kyan GAATA,AH, 61KAI 1VflACTIJ,1EH, CM 1,11 CAIK0111`04AK411,3*REAHRAKOA*PIIIA HAN AMU, RCE AA E MOHACTH,ICKO, ERIE ME 11 W INEA, RapKOAHKO CA13(TigTHAXOAHTH HOTiiX KAATA AO l'AE HM E XOTA),MOHACTlifiCKKIII11AKItAA HA%683HA1AT RAM W 1141A H Hind RKCII1pAKOTH, TOAHKO CE X TAT 11PHAS,IHT. H TS3H I LIAKK, 1110 CA E 1114*-KAOHHA CTAPIO G02IS1 N110 M E MOHACTH)CK1.111 HMEFIEMTAMNA ENCE f H TON 411114A0MHA EAHO 1'08110eallATS4121114XTO 1VpASOTHHK riSAM11 M Hi HO CHANT TM 1111S, HAN E CAAEN,K HMI GiftAiKOH KOAt,311111t, Ha. TX %INA AA E. ROAM AA RI3MET cam iv' rozAoGIMATSA, d W APSSIIX GArril 101'0 K8311107HT Crel,E11,ItSrk EflaTIM Ad CH 110CTARAT tIAKA AA CSKIIPAT AoyoA MOIIACT I-I -ILIA:TeiAMA
AS-IllirSGHHA
110CASIIINNK
GOV10111E
www.dacoromanica.ro

64MOHS H11.1.11'VT/11,IEAIIPA031t1 HASIllird-a1/11t1II11111a1KKCANTWIG pAAI TdIKOBN NORM kKAT rgoath Rgc-kmP/IKOTHH-K OM l'Kd A1H H KE*AAIEM A)SCTOCKHAI liJAII nichAl C:ARCM11HKWAS, ITSC'kKItIdi AA CEgapscrx WAIOILACTH?CKd 6AATd, XTO K83-AORHT,AACH 11A/1111dT 111TO A1SE AOXWA. A CHU 11114K0 Ad Ilf CAVkETH CiE,%1IIH:11/1111E111Kid111.ROFMKE AAKAT1KOA111HAwyasx AA Eati..paA goaena(?)H3A ASIIIA 1KAA114. XTO AN110CHANA N W CA,1111W 11 ANKO RAAr."-k, 11d1AT 11,31/ATH MAIM/ 3AW Hl'itd11)ICVi 0 11370OfTro:auAt. nunsKKITH l'OCHOA11111%KAAIIIKOH BEA111, W CT1ANHAdVO nntvAa rKaathHAN (i) CKPOAFINK11110NAMEHNK, TA ALIJE flONKTLT H FICHOKHT H STKPIAHT ChM X(1.1-COKSA 1'1U11111, TWA'W l'OCIIOAh11:11'7. Ad 110:18TET H AA STKcIZAHT.AN 11/130PHT HAAS1HET (H KS Chi HKtKHAaiWAh4EN108KE(X.(111CT0006ItI) H 01'1/71CTif AQHAltITCS IoyAacH CAY1piiR H CL()EMILIO' MAU, ME OfK0111/71H.1Xi1HLT/1 KI3112 EPO HQ NHX,H…EMEiH6MAETKbCopie fotograf.ca Bogdan No. 30.Md.W(ILISOTH.N ['AWE-
IIIIXTO flOCHAHTH
11at,ITH 1ildAV1l'RAMHlV
INIE ft tic)KS IIACA.%111TiHTlA4WIFkA1H.MICAwpri.
II
HA1111rSrk511
www.dacoromanica.ro

IV.
Nos Maynus et Roma,nus Hericzky Comites, Illustris prin-cipis dommi Mircii Woyeuode TransAlpini, etc.necnon Dra-goyus Magnifici principis Domini Petri Woyeuode Moldapiensismarschalcus, Ambasciatores, Recognoscimus tenore presenciumpublice profitentes, quod dum Ad Serenisshnum Principem do-minum Wladislamm Regem Polonie etc.inlegaciones officiofuhrms destinati cum eodem domino WIAdislao rege, nomine et
pro parte prefoti domini Mircij, domini nostri, cuius potestatemliabuimus in nos tronsfusam, huiusmodi ordinacionem fecimus,fedus amicicieineundo, ab utraque parte, temporibusperpetuis servandum irrefragabiliter et tenendum, quod ipsum
dominum Wladislaum regem supradictus dominus Mircius Wo-yeuoda pro toto suo posse atque potencia cunt ipsius auxin=
affectaudo postulauerit ab insultu et hostili incursu regis Vngarieac ipsius orriagialium et quorumlibet hominum sibi subditorum,
debet et tenebitur omninibdo adiuuare. Contra alms vero `pre-dicti domini Wladislai regis emulos aut iniuratores quoslibetjuxta sua liberi arbitrij bene placitum ipsum iuuabit quemad-rnodum, almico facere expedit, atque decet. Idemque dominus
Wladislaus rex, ad predicti domini Mircij Woyeuode postula-cionis affectum, ipsum contral prefatum regein Vngarie et quos-
libet sibi subditos, pro toto suo posse, et potencia, debet ettenebitur adiuuare, contra alios vero sepedicti domini MircijWoyeuode emulos aut iniuraitores quoslibet juxta sui libri arbi-trij beneplacitum, sibi auxiliabitur, ut amicus. Promittimus in-super, quod super huiusmiodi confederacionem, etinvio,fabilisamicicie coordinaicione, ad medium quadragesime proximo nuncinviolahilis
www.dacoromanica.ro

instantis aut octo dies post hoc, impedimenta aliquo legitimo,interveniente, ad majoris premissortim firmitatis euidenciam su-piradictus dominus Mircius W. litteram smith suo majori sigillosigillataim mittet in Muldauiam, per ipsius bonos nuncios etsalginpnes, cuiquidem littere tenons similem memoratus do-minus Wladislaus rex sub ipsius tytuIo et sigillo majori, tern-
pore prenotato ad locum premissum tenebitur 'destinare, peeipsisus solempnes nuncios pairi modo. Presenciami sub nostristestimomo litterarum'. Datum, in Radom feria sexta postidem conceptionis beate Marie Virginis Anna Domini millesimatrecentesimo octuogesimo nono.Documente privitoare lad Istona Romani lor culese 'de Eu-doxiu, de Hurmuzaki. VdI. I, partea 2. 1346-1450. Bucuresci1890, p. 315, GCLVIII.Originalul pe pergaiment in archivele generale din Moscoiva.0 copie fotografica in colecpunile Academiei Romane. S'a pu"blicat de Dogiel in Codex Dipl. Regni Poloniale. 1.2.579. Reiprodus la Fejer. X.8 297. Laprianu Si BAlceicu. Magaiinu isto-ricu pentru Dacia,I.329. In extras la Ulianitzki. Materialypag. 3.B. Petriceicu-Hajdeu. Arhiva. Istorica Roma'niei,II,p.50, din Inventanum omnium et singulorum priyilegiorum, litte-rarum, diplornaitum, scripturarum et monumentorum quaecunquein Archivo Ragni in arce Cracoviensi continentur. (Lutetiae Pad-
siorum, 1862, in octavo).Mainuset Romarms Hericki comites Mircii woiewpdaeTransalpini,et Dugoyus Petri woiewpdae Moldaviensin mar-schalcus,oraitores, foedus nomine Mircii cum Vladislao regePaloniae, et sonetatem bell' contra regem Hungariae sanciunt.Datum in Radom, feria sexta post diem Conceptionis B. M.V. anno 1389.sigi,llis,
al
www.dacoromanica.ro

V.
Mircius deigracia Woyuoda Transalipinus, FfogarasetOrniaG Dux, Severini Comes, terrarum Dobrodicij Despotus,et Tristri Dominus. Harum noticiam habituris tam presentibusquam futuris significarnus quibus expedit vniuersis. Quod sin-cere mentis affectu cupientes mire inuiolabilis federa,et volentes cum Serenissimto 'principe Domino Wlatdislao Deigracia Regi Polonie necnon terrarum Cracoue, Sandomirie, Sy-radie,LancicielCuyauie, Litwanie,Principe supremo, Pomo-ranie,Russieque Domino etherede, de Barorual nostrormniunanimo consilio ,ordinacionem huiusmodi, parte ab utraque,temporibus perpetuis servandam irrefragabiliter, fecimus, et fa-cimus ipsarum literarum nostrarum confirmantes, scilicet quodmemoratum Serenissimunt Principem Dominum Wladiglaum Po-
lonieetc.,Regem, toto ndstroposse, atquepotencia, dumiaffectudo nostrum auxilium postulauerit, et homines sibi sub -ditos, ab insultuet hostili incursu Regis… Vngarie, ac ipsiugomagialiumetquorunilibethominessibisubditorum, con-stantissime volumes adiuvare. Contra… alios vero predicti Do-mini… Regis emulos aut iniurtatorse quoslibet ipsum iuxta nostriarbitrijbeneptlacitum iuvare prornittimus et spondemus quem admiodumamicumfacereexpedit atquedecet.Idemque &-minus…Rexadnostrepostulationiseffectumcontra…Regem Vngarie, et ipsius subditos pro toto ipsius posse atque.potencia, nos debet et tenebitur adiuvare. Contra alios veronostros ethulos iuxtaliberi arbitrij beneplacitum ut denobis promissum est, nobis auxili4ntur ut amicus. In cuius Teltestimonium firimitaltemque perpetuam hteras nostras presentesidedimusprivilegiales,pendenti et alutenticisigillinostrima-ipsiusarnici:ie
www.dacoromanica.ro

joris munirnine roboratas. Datum in Lublin in vigilia SancteAgnetis virgtnis gloriose. Arm Domini millesimo trecentesimononagesimo.Originalul pe pergamentu in archivele generale din Mos-cova. 0 copie fotograificd in colecfiunile Academiei Romane. Si-gilulu pendentu in formd orbiculara represents lad mijlocu unscutu cu vechile arme ale Terei romanesci: vulturulu, crucea,
o stea cu seasd raze st semiluna. De ale patru parti ale scutuluinumele MIRCIA cu literele dispuse in forzna'r,:rucei, In ,giuru epi-grafelattni,incare dupa copia ffotograftca putem distinkeurtnatoarele:Transalpini Ban de CZwrinio .S'a publicatu la Dogiel in Codex dipl. Regnt Poloniae,1.2. 598. Reprodusu la Fejer. X.I.652, Ibid, X,8,309, LaurianusiSalcescu, Magazinu istoricu, 1.332. In estrasu la Ultanitzky,Mater:a:1i pag. 4.Hurmuzaki, vol.I,2.. pg. 322….Waiiwoda
www.dacoromanica.ro

VI.
Nos Romanus Hericzky et Radius Gadkiy ambasiatores etnuncij speciales ad infrascripta. Vniuersis et singulis, ad quospresentes pervenerint volurnus esse notum quod cum ex spe-cialicommissioneet mandatoIllustrissimiprincipisDominiMircii Woyuode Transatpini etc. Domini nostri graciosi, auc-
toritateque ipsius plenari ex parte vna, cum strenuis militibusDomini Guervassio deDalewicz,etBenkone de Zabokrucetiarn plenum ,mandatum et specilem commissionem habentibusSerenissimiPrincipisDomini Madislai Polonie etc.,Regis incliti ex parte altera, super vnione et coifederacione inviola-
bilis amicicie inter predictos dominos nostros hattenus contracteet in futurum, dante Domino quo ad eiusdem unionis plenitu-dinem feliciter contralhende, in partibus Moldime oppidi Socz-czow personalem efficaciter celebrasseinus conenclonern, assig-natisproim promissumerat,alterutrum literis, super huius-modi confederacionern confectis autentificatis et sigillatis,de-creuirrus, fecimus,et grout utrique parti nostrum meTlius etswims visum fuerit disoosuimu3, deliberationeque habita de-ligenti, inuenimus quosdavn articulos, qui ipsani tnionem isuis condicionibus efficalcius solidabunt. Scilicet quod prefatusDominus,.. Rex Polonie ullas brigas, neque guerras contra…Regem Vngarie ac subditos suos moveat, nec movere incipiatquoquam nisi prius significatis Domino nosiro Mirci) Woyuode,et eiusconsilio singulisea,rumdein brigarum seu guerrarumquajlitatibus, eademque per ipsius Regalis serenitatis consiliumfuerint approbate. Insuper si alique treuge pacis vet inducie autconcordie inter prefatum Mircium Woyuodam dominum nostrum
www.dacoromanica.ro

et Regem Vngarie fuerintacte, scilicet vel recepte, ad tempusvel in perpetuum ordinate, vel quomodolibet decise ipso Dcrmino Rege Poilonie non excluso, easdem prenaminatus D,omi-nus… Rexratificare,gratificareetacceptaredebebit,atquegratas, ratas et accepitas habere debeat in singulis suis Clau .subsdistincionibus atque punctirsper robor suisigilliau-tentici, ad tempus, vel imperpetuum, prout huiusmodi orchnaciapostulauerit, oonfirmato. Item rut hec felix vnio, in singulis,suis Ipacionibuset condicionibns irretractabiliter persueret, de-creuimus, quad quicumque confederattorunt quaiitercumque inpresentent vnionem et confederarionem sit receptus, ab ipsius
vnionis vincula et partis quomodolibet deliraret, extunc emit-dem deliraptem, cetere ipsius' vnionis partes solempni moni-cione premissa sic efficaciter et seriose debent et possint indurcere, vt prefate vnionis compromissi seruat plenitudinem atqueteneat inconcusse. Et quia vt inter premissas Principes Dominos nostrosutraque parte super propositis articultis spe-ciailis per melioracionem ipsorum habeatur deliberacio, ad oppi-dum Soczczow in festo Beati lohannig Baptiste proxime affu-turo cum ,omnibus literis et sigillis ipsius die ipsa confedera-cione alterutrorum datis, volumus cunt premissis dicti DominiRegis ambasiatoribus, quemadnoodum promittentes bona nos-trafide, ac spondentes praetactos articutlos, Domini nostri Woyuode,ate nostris nominibus in eorum testimonium gratificare, ratifA-care atque sigilli sui robore confirmare, inclusis nihilontinuglateris ac singulis earunt clausulis presentibus de ipsa confe-deracione, vt premittitur, dabs, vt ipsa integra vnionis comp-sicm, in unam literam autenticaim redigatur et sigillatas laterasab utraque parte vna pars alteri assignat atque pristinas resti+tuat, omnibus dolo, fraude et detractacione procul motis, cumomnis ordinis et modi seruacione, que in piius datis literis estseruata. Ad maiorem autemi horum euidenciam presencia fierifecin-us nostrorumsigitlloruintappensione roborantes. Datum in Soczczow in festo beaite Gertrudis virgmis. Anno Dominirnillesimo trecentesimo nonagesimo.Originailul pe pergament in archivele generale din Mos-cova. 0 copie fotograficA in colectiunile Academiei Romane.publicat la Dogiel. Codex diplomaticus, Regni Poloniae,1.2.598.Fejer,X.1.654.Ibict,X,8,310, LaurianusiBdtrescu,Magazinul istoric I, pag. 334. Ulianitzky, pag. 8.Hurniozakipag, 323.ab
S'a
CCLXIII,
www.dacoromanica.ro

VII.
Myrcius dei gracia Woyewoda Transajlpinus, Fogaras etOm las Dux, Seuerini Comes, Trestri Dominus ac TerrarumDobrodicii Despotus etc. Significamus quibus expedit vniuersis,
quod cupientes inuefederainuiola,bilisamicicie cum Sere-nissimoPrincipedomino IWIadislao, Rege Polonie etc.,deBaronurn nostrorum unanimi consilio ordinacionem huiusmodifecimus: alias atque pridem temporibus perpetuis ab utraqueparte tenendam et irrefragabiliter obserugndam, quad' memo-ratunr dominum Wladislaum Regem toto Nostro posse atque
potencia dum nostrum auxihrtmi postulauerit, ac homine3 sibisubditos ab Insultu et hostili incursu Regis Vngarie ac ipsiusomagialturn et quorumlibet hominum sibi subiectorum, contraadios vero predict domini Wladislai Regis emulos aut iniura-toi es quoslibet ipsum iuxta arbitrij nostri beneplathtumf iuvarepromittimus et spondemus quemadmochnn alnico facere expeditatque decet. Idemque dominus Wladislaus Rex ad nostramlostu-liacionem contra… Regem' Vngarie et ipsius subditos pro totoipsius posse atque potencia, nos debet et tenebitur adiuuare,contra' ahos vero nostros emulos iuxta ipsius liberi arbitrij bene-placitum nobis r,uxiliabitur ut amicus, quas quidem priores lit-teras et obligaciones gratas et ratas habentes ipsas tamquatmlearum tenor de verbo ad verbum ptesentibuS esset inteisertusapprobanius, ratificamus et vigore presencium confirmamus, addi-cientes et adiungentes, quod si quis ex nostris mocionemquarn facere et E.0 nobis opponere presumpserit, aut atteimptauei it*quid contra cundem dommum Wladislaum taleM volumus unacum iaan dicto Wladislao ,Rege et ipse nobiscun- comvescendbali-
www.dacoromanica.ro

debite tolerare. In cuius rei euidenciam let perPettram firirditaternsigillurn nostrum majus per Maynam et Volculum Comitesnostros fideles presentrbus appendi fecimus Datums in Lem-burga in octaua beatorurd Petri et Pauli Apostolorum AnnaDomini millesimitrecentescimo nonagesimo primo.Originalulu pe pergamenu in archivele generale din Mosc-va. 0 Ow fotcgraficl in colectiumle Academiei Romane. Si-giliul pendentu in forma, orbiculara represents la mijlocu unusqutu cu vechile arme ale Terei Romanesci; culturulu, in !parteadrealpta crucea, o stea cu vase raze si sem4una. De cele patruparti ,ale crucei numele MIRCEA cu literele dispuse
forma crucei.In juru inscriptiunea in hmha MirezeWaiwoda Transalpin Ban de Czwrinio MircZe Waiw".Documentulu s'a publicat la Dogiel in Codex dipl.,,,RegniPoIoniae. 1.2.559.Reprodusu la Fejer, X.8.340, LaurianuBalcescu. Magazinu ist. I.pag. 338. In esrasu la UlianifzkyMateriali, pag. 6.Hurmuzaky pagina 334, no. CCLXXV.Latina:In
9i
www.dacoromanica.ro

VIII.
Nos Ioannes Mircsa Dei gratia Princeps et Vajuoda tabusRegni Valacluae inciptendo ab Alpibus usque ad confirm Tar-tame, tottusque Terrae Fogaras perpetuus Dominus. Ex nostiabenigna, Clementia, sanaque deliberatione, et consensu Consi-liarorum nostrorum ceterorumque Boeionum, dedimus, et con-cessimus haiscenostrasliterasdonationales fidelibusnostras.Sztancsul Egumenulu,etfratriejusdern Ka lin,Regninostrinobilibus. eorumque haeredibus, et posteritatibus pro firmiori,et certiori ipsorum futura securitate, de ten itorio integro Szkorenuncupata, in antefata Terra Fogaras existente habita, ea cumconditione, tit nec ipsimet prefab nec posteritates ipsorum ullicantributiontsubsint, signanter autem,tit neque de Ovibus,sive de Porcis, apibus, vineis, deciman dare, vel pascuatione,aut alto serNitio postal' teneantur, uno verbo, ut nulla minora,vel majora servitio subeundo adstringantur, turn predicti Sztanc-sul Egumenuluet frater Kahn, Boerones, turn verum haeredeset posteriorita'tes eorum. Quad vero superius scripsi id ,mewsdilectissimus films Michaila Vajvoda, cum caeteris Boeronibus,de negotiis metarum hasce nostras litteras quoque corroborabit,et confirmabit, primum quidem incipteado a trajectu fluvii Altsub possessions Csetate dicta a regione Kercz directe pmes
rivulum VA Ilja Opatului nuncupaturn, pergendo usque ad cus-pidem Piatra Obla vocaturn, inde autem a rivulo Rivului Lajeta
itaidicta sursum usque ad /Upturn cacurnen; parte autem exaltera superiori pergit per locum pe Szkoreul cel bete in dictum,inde tendit per rivulum pe VA IlyaViczonilor nominatum, et extenditur supra usque ad penela Ungiul cu Freszeni locum nun-
www.dacoromanica.ro

eupatum, inde iterum divertit se ad pena la Peraole Szaszilorulocum, inde denou pergit ad pena, la \Tanya Szerecsi fluviolum,inde jandem extenditur supra pene la Czolfa Tunsului, et inextremum directe pergit pe a'pa Tunsului dictum per rivulumusque aid verticem Alpium, ubi etiarn meta ejusdem territoriiterrnmatur.Haec volens cum ceteris Dominis Boeronibus, ut ctiamsuperius adtinxi, ad harurn nostrarum litteraruith robur, et fir-mitatern, ut post meum e vivis decessurn si quemi Deus Clic( -tmentissimus ad hocce Dorrunium et Gubernium Regni hujusValachiae, aut ex una, aut ex alia principali, aut qualicunquefamilia collocavent, siille hasce nostras litteras donationalesperennales fid'elibus nostris Sztancsul Egumenulu, et fratn Ka-lin Dominis Boeronibus datas, et concessas honoraverit, et insuo vigore, robore conservaverit ilium quoque Deus Clemen-tissimus et benignissimus turn in hocce secujo, turn in alterocum corpore et anima beatificet et benedicat; similiter iterum,si quis supran,otata, et per me concjlusa, confirmataque negotiaaut neghget aut annularet, Deus quoque oronipo..ens cumdem
condemnet etdamnificet cum corpore et anima ad etern,asinfernales corruptiones cum Juda et Area simul excrucietur,et uti inter Judaeos erat in proverbio, sangvis Christi contra,,et super postentates ejus in aeternum, a.nen.Joannes Mircsa totrus Regni Vallachiae Clemenbssimuset benignissimus Prrncepis et Vadvoda. Hi, fuerunt testes:1)Vlad Vornicul, 2) Dragan Ban, 3) Saipan Algiu, 4) Groza Mol-dovan, 5)Saipan Aga, Holdoviss Logofet. Scripturn in cedenostra Argiensiensi post munduar condituan anno 6900 die 27Decembris.Transilvania, 1872, pang. 151, sub anulu 1392. Copie inarcluva Guvernului din Transilvania sub No. 721, 1807. Dincolectiunea, contelui Iosifu Kemeny.Hurrtruzaki, vol.I,2, pg. 341.
www.dacoromanica.ro

IX.
438 11;10E KR X21 6Att1'Olck(11111.1H I V (i11111'14 BC,E110,4,4'11111110CT11011J)KiEle10C110,4,11118' KRCEH BS11411Ii11,141'0,1,11(1CK4H1141'0 A111 i'OCTIIGACKLI ono k-roxx KS 3EMAH r0C110,1,CTRA'$%H Ila m kro pnom Ii.11R THCMEH4 111011ACT1111/0., C0114.'111K111/11P°A.HTEtlit rOCIIOACTKA 4111 ICV Paxrdm BOFKOM WTS OCII0K4111IA KI3A-DIME H CT01101-11KIIIIH1:41TRr0C110.ACTKA41HRifAd/18 BOEK0,1,4,411103i1MH RE:PH.11H 110KAIIH. GE1'0 p4AH 1111410/1311041H 1.0C110,1,CTRO41H 1.410 H 1'0010,40%0r CHWE H qgmov KRCHOHEA1HHK8 111ITH. W11110-KH'PH- VOW HO 41ICHR 110A1TME1118 E1'0 H KPATA, ,KHKOT4 NCE 114,4,11 roc-!! oAcTim 4tH H ClIACEHL1. lib XliAMS iiilECTRAM BAL1,.1,1111H11h1 raK,41 H1111HCH0 OVKIrkIIHTHRC kK1111 1111HAJI'Itl, HA0X0,3111,HH HE AOKill111E11110f 11C1141111HTH, HE ThKiA CiaII.R H EAHKA 111:111OWAlTEA111 M0EL111% H 1111H 1111AT k 111111114M111114 401111CTI1110V, KC* HOT-KIIRAHTH H 0.VKAIIHTH CAIKKI 134,4,H110l'4410E1'0, KR XK4i% )KEH.(IECTKB,1.1, kruukx. IIIIIiR.11 1111aTMAIIii,,1,1K0 Ad cix.wnotaitior. KR NiliKOT* rOCilortsTita 410E10 KiliCHHTEirk H 1104104111H11,76KR 0%1411111KM SKE C.4,4,4311113HHK'111411iid% X0,4,4TAHU. firliftiCE110TKORiKAt11118 111111/10ME111144 c:0110414K11111'0(IWAFITE rOCHOACTIta411111i1 PAArAt1 BOEKOAX ChM' Kovmatictm, Booms CI 1104J-K11110418 Tonopila H rld14T0 11HCTI1114% WTS TO1101111H11,X. AO i;138341'01.1,1844 KKIUIE KOK4111111,E CR CE11041R 11E11011*41R X1.1RCO11$V111111 H THC-41E110E.114 Or11010 CTI1411r E41110 K k 1111141111111CK0 H PyrIIIEIIICKJ ..H 71111TO WTR ;KAMIIIC1101.0 Col&ACIIA, KSKAWKS Fld KKO ATO.H KTO 11MAETS KAKA4111% W TO418 ,4,411EKR111141114T8rOCHJACTKOMN 6,m: 1.5401101111KIIIiH (PATS rOCIIOACTK4 MH A4118 BOIROM111111,10MHEAHKO ECTIt 1,111iKIE 114N1 44E11111OV AARALIEllIOXY.H OTR AO MA rOCHOACTK4 s%111 H4 KC kKGAikTO 1 tWkX0K8 MI:101W ;IC11110KR; IilOW:111111X ;1 HOCTAKS rOy11111118 jI 110CTIIK XJAEKK. KRC1141R111111/103111HrOCIIOACTROAAHro-kApFtinthomy illonacTkor1101EME EAOvrooKAaKiii.
al'ONSE
ASE
Milk
Off"
IcVMI*1114,AlaiHA
110:44411 111.1,
www.dacoromanica.ro

I I IIEC'f'1.11.117111,X.30KEMsf ;KA? KOK.11,11H MINI/ G4muiiiii:9 114imaTic 1; iirrouA,+.1.1; 1110 E 11-kKOrA4 HIJA0 GTAIIKA B,141111114; H CEROIIA TO110A111114k1 ;H EIIIE1111111/105K11 rOCIIIOACTKO dIH CMG (10-1'011110, II CEA° IIECTIPUFW, H AOXOAK KIIIIiE roc ii.mertu it WTI K0AAMH IlyA110111A, 1110 E01l'4141111A1 110K0 IIA IRIIATHA0K k ; II!co Alumni" 1110E 111114110:1:11,14 A1011dCTH11io MATH FOCHOACTKA MI17 l'OC110;K4 KAANIIHKIAKR suicTilii11,11 ; 1110F 161.1KAAAn KKAti oximtnitApirra BAH:; H EWEIIIOE141111071:114X4\01,11111'11kAAKd4EFIlCKhlIIACAWI1TI1MOHACTI4110110EAlIt11,411110M V, 1110E KhIAA d 11ACTI% '1'01'0KA WTI A,AKA4U11101'I . ..KI CHMI 110TIW8IKA4 roctre,s,crito mu, H (ANNA C4;0110,114KIIIil1 Grtutit,x,rocuoAcTr.a d1H BA,tAiimum BOEKO,A,A 111114A0WH Gi'0A101:irrouliov
11A130A1114F1 CSA0 iiiIIA0f:1111114A cke 110 l'OKOM R H urrx C11Ii,1,ii ui KHOIL lidAltIlArk. BCE11A AIOT kXI :N WTX WCMR K11XIfIHLtI7 AoxoAoms uAributs, WTI 0,11:X0K1.1 ILIA11111.1 A0r,.,1 HEN%E11.0CTHLIId N rontBoAiiika110 wizoio CTi1,11101: CI WO* 111EMI IfCl. IIHKAAAMH AOi;dg-I1N11.1CE11111114II1O,%,1,4Ir1 itC'1'11,11Hf111,111MIEG id
KC 171111111A.11%1IfrioTro mum rocnoAcTito Cl.KC k KHMK 110KEAt-!HUMHAEIIIEM b, AA KAAA% rX iinioAltimuht HTAIZO:KAE IfCEAA CK0K0A11.1 WTI KC'kKh11'X 11,11:0T/ 1( AMIKOKIS H A0-X OASKX FOCliO,1,CTKd AM. KI CHM X IIOKEA'IEK4TX rOCHOACTKO A1H CLI-MOKAIICTHEM X !MITI' kX W.M0 AS011,1 rril,110BF:010MR H 110 CME1ITHihightAcTrovio,liaro 11 AVk1141 ItIMIHKA MIKTOnoc.r.uu.krrsslilt437.BOEROAA KTO WTY. ra% SKE HO mirk ;-rximofroute caKilaromoilm.rx 1111aZErs,,i cm 1143011 11'1.7. %um H HO:A.4'1k,11uK0,s,iimOKIf MOEII Z.F.EAEll HE,IC'I'O AN1.31IFTY, WTK CHXKrlipt11111/10;KIITA3%k, AA fHOOKAWTI rs CAKIJE,I,E,1N:11'EAk,H WPbII,)C'Ihl.11114h1 H WTI,KC tiX I ur T1HXR, HAA f HOWITEHA K .rk rsIf110,1,4guiliMgT01'01117emecrrk. BA kTO….Copie fotografica Bogdan No. (O.CE.10
Mgt
AIL
h H 011141K 111110HAOHillA.
OAMK 1111H11%
To4S.,111Tli IIAH
H MC14e VIII 11 144
II
A4411
4111111,1 11l,
www.dacoromanica.ro

XI.
Nos Mirchyth Vayuoda Transalpinus, Dux de Fogaras etBa,nusde Zewrin, stgnificamusvniuersis,praesenteslitterasinspecturis, vel aliis earurn notitiam habituris: quad quia Se-renissimu5 Princeps et Dominus SigisMundus Dei gracia Hung.Wm. Croac. etc. rex illustris, ac Marchio Brandeburgensis etc.,erga nos beneuolenciam Maiestatis sue specialem, ex quo nosnouit propitioetfamiliar' fauore gessit,ac nobis nitroet'raciosissimefuita,ffectus,etfauit,precipuecontraillosimmanes..iniquitatisfilios vnionisinimicoset nostros spe-cilissimos hostes, Turcos, tractando nos semiper et in omnibusfavorabiliter et benigne, ideo nos sponte et ex mera nostra,liberalitate, noncoactinequecircumuenti,sub fideetiura-mento nostro et Baronum nostrorum, per nos prius d'ebite pre-stitis, dicto Domino regi promissimus atque promiAimus harumserio observareet attendere inviolabiliter omtiia infrascripta.Primo videlicet:quod nos quandoetquotiescunque deinceipse Doominus rex cum exercitu suo personaliter iret contraTurcos, v el quoscunque adios, eis adherentes, tunc eciam cumexercitu, gentibus et total potencia nostris teneamur et debeamuscum eodem ire personaliter contra, ipsos; et si ipse Dominusrex non iret personaliter, sed mitteret exercitum suum tantum,tune eciam nos teneamur et debeamius similiter exercitus letgentes nostras tantum mittere contra eos cum exercitu ipsiusDomini reps,etnihilominus eidern Domino regi, ac ipsiusexercitui et gentibus per eum secum conducendis, si personal-liter illuc ibit, et si non ibit, tune exercitui et gentibus ipsiusmittendis, vt premittitur, contra illos ad parter (lacuna exesa)
www.dacoromanica.ro

vel quascumque alias per terras, castra, districtus, passus, portuset queues alia loca dominii nostri et dicioni nostre subiecfa,dare liberum, pa,cificum et securum transitum et victualia snipercorum sumptibus… illuc eundo, ibique ,morando et exinde rece-dento, et ad propria redeundo. Item: quando et quotienscumquecontigerit ipsum Dominumi Regem ad dicta,s partes cum dictiseius exercitu et gentibus, vt premittitur, ire, et cum adiutoriociuitates. terras, castra, fortalicia, passus, portus, districtin, velalia queuis loca inibi capere, occupare, accipere, aquirere vethabere, modo quocunque et preterea personaliter red-melts etfacere moram (contingerit) cum exercitu gentibus et iota po-tencia nostris teneamur et debeamus cum ditto Domino Regepersonaliter ibidem remanere et facere moram, sicut et doneeremanserit et fecerit ipse, et si ipse Dominus Rex dimitteret ibiexercitum suum, tune teneamur et debeamus climi!tere exercitum,et gentes nostras cum exercitu Domini regis, sufFicientes tamenet idoneos ad resistendum hostibus et piotencie partis aduerse,
ad conseruandum ,et defendendum contra ipsos, quod cum auxilroDei per eum capi, occupari, recipi, aquiri et haberi contigerit,vt premittitur, in illas partibus quavis modo et tandem etiam,quando expediret, vt pote, quod talis esset potencia hostium,et partis aduerse quad tunc eciam in abseucia ipsius Dominiregis teneamur et debeamus ibidem, vt prefertur, cum exercitu,gentibus et total potencia nostris exercitum et genies dicti Do-mini regis personajiter adiuuare, ac eis assistere et fauere adconservandum et defendendum, capiendum, occupandum, reci-piendum aquirendum, vet habendum. Item quondo et quociescun-que eciam contigei it prefatum Doiminum Regem personaliter ire,vel mittere, exercitum et gentes ipsius, ad partes illas aliunde,quarrr per loca dominii nostri et nostre dicioni subiecta, vt potevidelicet prope Danubium, per loca eidem nostro dominio etDanubio conuivinat; tunc nos eidem, Domino Regi, ipsius queexercitui et gentibus supradictis sem'per, quo, quondo et quo-tiescunque contigerit,vt prefetur, prope Danubium eos tran-sire, teneamur et debeamus victualia super Danubium mitteredari facere stns. vt premittitur, sumpt.ibus opportuna, quocunquetamen poterit cum dictis pertingi victualibus ad eosdem. Item:si nuttt Dei, amnia disponentis, in partibus il,lis aliquem deexercituet gentibusdictiDomini regis infirmaxi,vullnerart,vel alio quoins modo in perso,na contigerit impediri; sieque
www.dacoromanica.ro

necessario ipsum propterea ibidem remanere et moram facereopporteret; tune tabs possit libere pacifice et secure ibidernremanere; Imorari et residere quousque placue it eidem', absquelesione, dampno, impeclunlendo, et molestia quibuscunque per-sona, rebus et bonis talis ceMper saluis, et liberis quibuscunqueet quomodocunque, inter dictum Dominum regem et nos, vsquonunc de et super hoc, vel anis factis et emanatis rentanentibuts1in suo robore firmitatis harum nostrarum testimonio litterarum ;quas in rnaiorem euidenciam et certitudinem.premissorum, inutp-labiliter per nos, vt premittitur, seruandorunt, sub nostrosubimpresso, propter absencient maioris, eidem Do-mino regi dedimussigillatas,promittentes similes, et in formasimili dare sub maiori pendentti. Datum Brassouiae in Domi-nica reminiscere. Anno Domini M. CCC. XCV, L. S.Pray. Dissertationes in Annal. vet. Humor. VII, pig. 141.Din originalul Feder, X. 2. 270.Aptud Hurmuzaki, I,2. pg. 359.tni-nori sigrllo
www.dacoromanica.ro

XII.
413K la/REAFIKkIH KOEKOAA H CAMOAORWAKIlkIll rOCIIOAHHitKSCEH SEAM SITPOKAAXiHCK011 H Egli iKE H KX TATA11-CKHM rrponom H 41MAA111.8H(i)aromilsXtokir H rklifilHIICKOMSKAI1CTK8 VOCIIOAHIlh H WKA 110A HO KRCEMS110ASHAKi01: AAWE H AOREJIHKAAVO AIWO* H A,oxcros ram; camOMIX:M11,8, AAKAT '1BO MHCIE Wi113M0 1KAMH WI1,8 H MOAEKFIHKS I'Kd MN 110118. HHKOAHM8, 1410MIXT° AA CE HE CAVICETR IIOKSCHTH Ad AOKIIT PHKM 110 AHR THC-MHICKOH, HAH AA CH IIACET KMAH KOH AHKO AWKKITOK H04YRKIIIE wCFAA-TA rely!: AopH AO' nnounnx, IIX TRKM0 KAASIIPA AA CM KOAHHAOKFITH 11411 AOKKITOK MOIIACTHOCKKIH AA 11ACET, A HIM 1111111HAO-kkrroi; AA HE cm-kyr?. No,AHTH AA Hoerr 11E3 KOAA MOHACTHPCKM…IITO AN CE KFA noksetuitio KOA'kpX KfAilf:HX H momix AA 110-kCTX11HTCIE 1l'i1li3M0 '1KA MH TO TAKOKMH AA E HooKAAT W 111714C4HCTM KO-10110A1111" H IV KRCI;X CTXk H 1101`0110C11kIXW14hH IIHKOAHMOKMKAATKX AA HAuT. KT° o,a; N lV TKO MH AA 1101HMET KEAHKW 3AWHHA& KRCliKk1H AA Cf !UPSETS 110 110KEA kI1110 H HO W11113M8'IvKA MH KX G kHE0HH8 Ad CE CRCTAIIM CKIIAAEMI TA AOHAOY KSMoilarniox MCRHofouioHo,KI' ANK CX KECi:MH fliMEHHTHIICKHA H CS KRCii'AIH KOA1;(1E HAW ;11E H ;MIMI ROATA AAf'XOTAIIIIHK 1101MKE K k ChAftt% .11181110.Copie fotograficA Bogdan No. 35.ilt1111114134111414111HIICKkIM
11111111M.Mend,
41111'run115
www.dacoromanica.ro

XIII.
413y.1111:EInG Xptivriinilarottkontoti it XplicrwAmairodliC A 1110A0 Y.)KAKIIill'(1114111,1KEAN KKIH KOEKOAA HOCII0A11111t A1H-AOCTIX KOW1.1C 111:0;filEMAc1110 KAN iEA1llift/IAAA A11101: Ath 11rocrioA-cTKovaupov MUKXCEIIOVIOKAAXiliCKOH H 11A114 A111111CKKIMCT0/111/1H WKA 110 A110 KKCEMS iloAovilaKioy A Ailif H A1v0 KEANKa1'0aoti k H A,11RCT 0S l'AA0. KA AAA MR. 11/111'01100113KOAH l'KOA1H CEOHM IMAI'ItIMII 0 0 II 3K0 A EHIEM NHCTItl(M) Hcs F rAHA1 CTIAREMR,H AA 0WKAX Cirt IIKXCE tl(Y.)1'1111 H lialal'011,19/1311h111 H 1101:110 trra II iiKXC kmilki ACT IN AAOW R IIACTOX.N X 01COKS AM04E11141 1144 \111100111E1111aHE110-1c3011X1109TA11llK1MsKOA kIlE"I'Kt1A111AliT0,471.,E'kI; AA AOKHINI HiliS11111 ADIE,MA 11AH PAASAA GTAHOKA, KLIKO CE/111',1110
11011%HA NiS11(111 IA A It awilacrkm 110E,IFICT1.14% KO1'000A1111,Y. fiKEGT110y1',1/1/1.-30KOMOE 110VA KOK 11,H, WCKOKO)KAATI% 1'0 H Cam', rgoMNAa EIIA wyaR,Y., Rol/Alum KAMA, al CKHIllEr0 KAMA, lV[FIFACTKA,IMKAA11CTKA, lV K1111A0CTKA, 110 KOSA,lV110 AKOA Y11EK 111E H lV MA/1111X caSacnax 11 Aaackax AaiKE H AO KE/1111:11X.lV T kX KRCEX Aa E HA %%ix mu. 9roa1ti3vi mottacTHoo, N Etpi wa 11{0E3ato11M II AA /10Kn1 T l'K S A111A1008111111:; OCKOtiON:A4M X aMOH ACT11,1:0,H EWEAVS iiimaaram Aa 11A1 AT 1l'1i0OK lVKX111XNSAHA KXC kKO /11;1'0El OMANI HKO3H/111H11,11KIIIIAKTJ AllCE 41EHoRs:IITlVRoivklikMN, MA /111X5KE H KEA/111,11X HMI11AROT11N1:MN, 110 CH AAEMItIXNO MH/lOCTEX H 110panoTay1`11A
41111,IA KO AA MH 1103ARAKnNT A13H CE/k110M, atilE H 0 KA ac I EAH-nom toll i1111KOT k l'KA A111,HA1111011ilillKOTKC Hilt%A111NAN A A KOEKOA As, TO TAK0 KWH HMAT 11111ATII ICE i1111:0 3il1V II111011X.1KA MN. 0,13K IiKEaliKx KOIICKM. CASNC.Y.'1'l'KSMN. A1111011111110
11EA111011V.A NE ME N110 CMiTF1I'KAMN KtVI'OKOl'Y1111,11`111'0 CII0A1111 St KA A1111:011 3EA111 itvC1IANAAI'011/10,1,Al'KA MH,114111.1.1C7.0A11111: lKAA111.114111.1.111110 II AEME11111:,AA AWE KTO 113EMAI1
na,a,
IVR,11f1`0ti
'AtEMNl'KA it;raa
l'KAM11-
AAII
go
ti;01,0,tk;
1110,11, 101noAk
www.dacoromanica.ro

ricilour H OVTESIIKII CkIIIIlECOROVA1111MU, TOI'W l'OC-110Ak r:rn AA 1101IRTIT H C%XliAIIHT. ihilf All Ili130pli H IIACHHET,tIII $14411.liElHE CKX$1allilfr rittZltattl'dX0I'X Ail11430111IT HAilSKIM` H KRCIHH 11OrMACTIE Ad HMA CX TOVAZE. IICX111117h Hcr.tiiirkmiliii1:111114M11homf,piKomia !IA NotieTti c114ca Nampo HPY.K ErJ 11,1IIHX H11,1ilAAOX H. CAI E HKit14+01:1.1GiliCAETIM ciEMS 1.1,ASA HAIL 3tS11111 ,\11,11'0%I. GTall-CIIHKPAASAIS G1'AI1IOVi1011 CHII11Aa1kc.rilitK. II;C'1"k II11.11X1111H ig$111111KIICTIMIEG.al wro JETAnAomi IIH d8Y 1ittlX6111g1HCIIHC.IX GS 1.1011-14,tck rkai A kTS ha -91131r.
Copie fotografiea Bogdan No. 36.11KTIFT H
CIIAKIIIIE1111CAIIIIKIX,KICKKX KNO,11.111H.
10KEfXpicoitSaS :1110A liAliKSAOK il1E1KaiI mlicrimpx.IHMOTA. H 111AN4tACHIARA 111,11a 101',1,41Tinailift;Hil,VAd
KAArr0.HII
hipkiii
www.dacoromanica.ro

)([V.
In nomine Domini Amen. Nos Mirche Voyuoda Transal-pinus.etc.tenore presencium significamus tam presentibusqualm futures, quibus expedit vniuersis. Quod cupientes irirefederainuiolabilisamiciciae cumSereniisimo Iprincipedo-mino WladizIao Rege Polonie etc. de baronum nostrartun vna-nimi consilio pro eo tale fecimu3 ordinacionem, alias, atquepridem temporibus, perpetuis ab utraque parte firmissime te-nendam et irrefragabiliter obseruandam, quad memoratum Do-minum Wladislaum Regem toto nostro posse atque potencia,dum et quotienscunque auxilium nostrum postulauerit, ac ho-mines sibi subditos ab insultu et hostile incursu Regis Hun-garie,acipsius omagilium et quorumlibet et hominum sibisubiectorum, contra alios vero predicti doinini Wladizlai ernu-losiniuriatores quorumlibet ipsum iuxta arbitrijnostribeneplacitum juvare promittimus et spondemus, quemadmoduina,mico facere expedit atque decet, yannto mutito magis tam quiaconsanguinitatis amor hoc facere coMpe,Iit amicos. Idemque do-minus Wladizlaus Rex ad nostram postulacionem isignanter contraRegerrn Hungarie et ipsius subditos pro toto ipsius posse atquepotencia nos debet, ymmo tenebitur adiuvare. In casu autem si
idem Hungarie Rex hostiliter insurgeret, aut sui contra sepe-fatum Dominum Wladizflaum Regem etc , Extunc nos hostiliterspondemus, primp promittimus nostra cum gente fines RegniHungaFie fortiter constringere incendio et mine malo. Duma,utem idem Rex Hungarie etc., nos, aut nostrami terram hosti-literattemptavorit subintrare, extunc prefatus Dominus Wla-dizlaus Rex etchaec omnia supradicta nobis toto posse atqueant
www.dacoromanica.ro

potencia debet et teneatur adiuvare. Contra alios vero nostrosemulos iuxta ipsius liberi arbitrii beneplacitum noLis auxilia-bitur, tanquam amicus et frater fratri semlper facere consueuit,quemadmodum cciam priores nostras litteras obligatorias gra-tas et ratas habentes, tanquam presentibus de verbo ad ver-bum ratificamus et confirmamus vigore praesencium mediante,addicientes autein et adiungentes, quod si quid ex nostris mo-cionem aliquam facere,et se nobis opponere praesumpstrit,aut attemptaverit aliquid contra eundem Dominum WladizlaumRegem, talem volumus vnaque cum iam dicto Domino Wla-
dizlap Rege ten-pore nobiscuttt expescendo coercere ac ortminofunditus destruere, vsque ad vltim'um quadrantem, quomodmo-dum consangvinitatatisfraternitas et inviolabilis amor e ami-cicia tam nos constringit et sewer facere compellebit. Dattumin ciuitate nostra Imoiow (?) die dominico Vocemi locunditatis,Anno Domini M Ilesinto, quadrigentesimo vndecimo Ad perpetuevnionis circa rot.oracionem confederacionis, amiciciami ac boni-tatem presentes fieri duximus no§tio sigillo maiori muriminei oboratas Datum vt supra.Original lulu pe pergamenu in archivele generaledelaMoscva. 0 copic fotografica in colecfiunile Academiei Romke.Documentulu este investitu cu unsprezece -sigile pendente, in-tre care la mijlocu figureazA sigilulu celu mare" alit Voevo-dului Mircea, rcprezentandu armele Terrei Romanesci, anume:unu scutu anticu, cu vulturulu, crucea, o stea cit sale raze $isemiluna. De ce'_e patru p`a'rti ale scutului numele M-IR-CE-Acu literile rdistribuite in forma crucei. In juru inscriptittnea:Mirche V oivodeTransalpini Bani Severindensisi… Inparteastanga se afra ,,sigilulu celu micu" alu voivodUlui Mircea, informa inelara, rcprezentandu la mijlocu unu scutu anticu si injuru inscriptiunea: 10 MIRCEA VELIKI VOEVODA. De arn-
bele laturi ale acestoru done sigile se anal mite sigile pen-dente de ale bocrilorul terei.Documentullis'a publicatudeDogielinCodex dipl.Regni POloniale,2, pag. 600. S'a reprodusu in Fejer, X.5,,pag. 130.Uliar,i zky, Materiali, pag.19, cu mai mite erori$iomisiuni.Hurmuzaki, vol.I,2, pg. 473.
www.dacoromanica.ro

XV.
is-kKfXl/HCTA n 01,4lidIdl'0111/11 II iH H XIIIICTWAIOAKE1C4M0A11101Ci1KIIH IW I111111 HA, KEMIKKIF1 KOEKOM H rocrommk, uhi.AnAamtfiS 4111 H 1'0 CHOACTKS.8111 S dV1 H KRCfH 3EMH X1'110K44Kill 11134-IIatlEllIEHU NIch.TAT41ICKItIMCTpAIlAA1H WKA11 04110ritCEMS 110A8114KHSH AO KEMIK41'0 Mork, H MHAOCTHAH AiucTlis I'll4S K4dA44E11,, K4a1'01111 1113K04 POCHOACTKOMH1111011:1K0AEll NM, HPICTHM N CKiKTAld M C11 RA REM, H Ad1110KdlliCHIIXII !CORSA 1.0C110.1,CTKAMH H He 11481111X II111E1111181'1111EM WA-1110/CCKI1111, 110110+EH AASTK1IVIM 34 K011 H1110HM4A IIWI'1111'h 110A HTidth rociluArritaath 3a KS MffIK1t, 110 Td1.11POKOX S BEAMIIOACTKA MN II11411 ACTHEi1141110KCK041 4011 AO 1.414114(4) ; 14K0 AAAdIK4i7tT WT A KHA111 111111dtalITS11, WT X SC OAOKII 110, WT K0451111RI ASK,WT HEX. 5ASK., d (VT 11'k3411 K114411 11111110 ;HyTO HOCHT111411K hl *IL% III CKKIA, HH1110, WT K03114IIHII,X AI EA la ASK., WT K HI10
K031141111S A IrK., WT KOH* KOH }MINT it:; ASK., WT M iKdaS KOCX1KKi ASK., WT HH11E11,(VT 1110441 All, WT K4KAK, WT K MI ;V. KA MIMESWT dll'ILAT11 11 /I WT KOHUE H WT K811 HA II 1111, 111K AoxoAdvr %VT Moot,WT p IIEp. f NEII. ; 1141;1%CF1H1111Ft ASK., KO AASK., K °AKAASK.,WT WKIIA ASK., OT LUMINA K0 *K ASK.,ASKO KdKAAT A(181'HKKO:KX. C HfXv, AA IIE Ail CT 111111/0 ; WT avkX CHIlf11H i ASK ; KOIIHK, KOHMEHET MliM0 178iv4K, e KAHN ; K411 ; HKOH IlOKH118XT C11 11 GA, WT K044 difliKX,d KfrhKS 1110 WET &HT, AA Ilf A4CT 11111110A HA tip4H43)At dliK4a 11(E11111)1141,A 114 KO AA S To-kritiop d OKI% ;S TIVKIOKHLIIE TAKOMAE(If ; K011 TOKAPill EXAI 1111141414110,1' ASK,H 11.1kaiSKORI1S KO A A KOMI KO KOHf, TO4HKO3H H ASK, II 2 PH1M,WT KWH TOKelpEll1' KAHN,A WV HMO; KS II III 11H 111 0 ;d KOH CK0GO AEU A ASK, HII *11H11,1% KAH. H IIIIE +E KOH CH AditaT ,..1,01;HTACK SAA 81K, AA C11 MET A,410K11 K4 11411 CHINA. A 111E HAUT,A WT upakaRI%H
At KE GON14.11SH C110110/1KAAI'll
CIA
I;Fa
HtIllEll,HOE
C1
4j'
IIIICKKIA,
www.dacoromanica.ro

LIAOK ICKA AA CiA kaliSAT ; a WINTO LIOAKA IIAOKliKA AA HE KAHTSET.e111E NCE KTO CA [NET HOKSCHT %VT liOillip l'OCIIOACTKAAth KEAHII:kXME IIMA1111C, KmAI AA ECT KSIIEII TOH3H KSMEll liAiAi ,441 ECT KomSmink) mimorrh AAAElla TA 11 MI/10M HT TAHE CTOHT HA WO C105STKirkAHA H 3AKOHHA HA 11 ll'hKOIR SAKOHli, TiA"l'OKOKH HMA'I' HjIHATKEAHKO %NO H Minix, WI' roctioAcTisam,H. 11ICEKIKIC'P,EX AOHAE4EMIITHII H ilIAOTHII H KOSIII S Ail'hl'O AI 110a H. IICECR k A kTEilEPaASA Rail, ;.KSIlall illiApla Ill MsS 11411 PAASA 1%,KilaT NtSIIAH(A) K434114,H:SHAII ill9KAII HEAllatifK, HiSLIAll GTOHKA PSCHH, H:511411 HAMA EA-A1E1110Kil a:It AWI'W,:;ET GAAAOK1111 MICA ailiCERA aKI'SCT(A) A AEllk,K I+il *TO .'3 ',KJ ,Ell ,i,Si ,t 1tV JAIHWIA KtVEKWAA, A1 HJIOCTIA I:OH:IEAN l'OCIIOAMIK.
www.dacoromanica.ro

XVI
11K,1118 1111-1111,1KEAIlI KIII KOiK0A,1 II CLMOA118;ELIK111111 l'OCII0AtIl1KKCECI 3EA1ILICLI11IRCI:011II W1101 11HF1CKIA1CT0110110MN milokmthTromim l'0110A,0K0M l'OCII0A1111,MOEM1( 110AHTEA 10,KELSEIKOMr KO-00'110110,11AHCAAKV110ACRIE,10.11:0KCKFI, CITAOMH11Clill, A011411 11,KH,KVIJKCK11, AliTOKCKH, KOA0AIIME11CRII. CM0MI1C1:11, 110,1011,KH, 110A0ACK11
11II VCCK11 H H.IKIX M1101'HK 3EMPLI 1'OCI'OAL111, lipiloTK IiAlOKOK-
111.1111101:A011K. 111'LI'llt ECU CF011 "IIICTh KY. 11MI101'0 iFIL1AVEIllhIId AMIE 0 TH ChAth 110K kALLIII 1:0"1 k-pom XU11 MIOKOMACKOHMI1 MICTOKH, II01111II0K kAtIAR1:01101110Irl'IlhCliOMTag0TII110CALIAECIICK011All CTOKEI HIIOCAII,ALICECKEAIIIIIIM X CR 9'ir111:01{11 Kh 111111/1311krrgo, i.iKg31011'11ETE3110 K11CilL1110MIS Khck MK II 1:1'11hCKOMIr K0110,110, d T0MK CAORoomiTEAK KOLIEIDS E:11,LI3h ChNIK T OT110 KO11111111 k, A OT T kK311MAKKII IIE IiiiltYL 11114'1'0, IA TKOII Chllh,11 MOHKOT0,111Cls" 1"I'K011, AIIEIICEH H AE14L1 KLI1i011 MOHIKON 110CA 11II:LIFLOKOMI'S!! IIOCOrivoX AAKIII0 CV,H OTCEHE KTO MilhK11,1 II, riKEAIME 1111 EAHO CAOKOII liCk1:1%!IMRE KOHkcxmkmilvAiiP EMI% KA KO THKOK IiAtr'KJA1X, LS TII KhIt11d111A1i rron, 4111E IIVAEMX 110CALUI MOH microku01111 TH XTraT 110WISALIT1-, AWE All HE inim-r 1.11:031 EC, d TH CX 111E111Vic k1111:411ellAticri.1rio,weivr ropo,if MCI I AKPij cTst I.,111141'1A K0EFLOA,1IILIOCTIL111I'
K*111111Cl..Irl'ilkICKHAAX
31I
111011 011upaknupliaTEAII
ll,A
C11kAliOT Kr1.11KM,micT h.II110CAA1,IIE
1All,011111OCJAOC'I'Il I,
111011 110-
ev
11011
1011,141,
www.dacoromanica.ro

XVII
ES HAW likritZKE HCT.IIICI4 MIA lift 111 1111111.1,1 1;;E:Itl1 ASA CTII ROEROM, KEiIHKOH3EMAE liEcatiankow.k, H3)11AKiAMK II OCIA-(NM X ThuA1R A11CTOd1 I: A :-KAO ..1,0;00 At I;II (11,iKHAtI 111 11 KT 0 01131111THAHEI'0(111'111 Tic MU 11A3h1H 110ThAU. RSASLILIA1 Cs110-nvemo 114111E10 11HCT010 K IcA010 KE:i0 ACTH tl liE3X XI-11%100TH 111111 II/1111E11lioAx llama NI1ECTIAIICKAIA K k,ht, K110 HCHAOKAIIII,AIIII111111118;CE1111,H KKK HAIIIA Aonooma Koala 'FOE111CAliKVENIO H01/%11141{1.1A1H TWA% 11,1111HA% KEilliliOAIVIIKEAMIIOAIr BAOAH-CAAKIr 110:1-th'k AVACTI1 KA0A HO/ICI:JAW, AHTOKCI:OXIV, Hlik1KM1101`14K 3EMAK rOCnompEKil tummy REamiomr, A REAXtHMile10Al1f110HATMEKII CAEPKATII H 1'0/11114TH ThI TOAlICTIO H 3AIIIICK1 114111Y.1.11:0CIA FCAI1111EAXThIASK Ir11111111 micTKIKAA IMO At If11II IA TEA11 filEA K IWIEH 0 my Bilomicaaltr Kaoil II OA C1C0H 11011111T11 MI10,110111E110110A1tyrY, KOECThlalICI:0 IiHOW, A Toro tufromi1111 orsoloniaTH rzauat Komi or liatimX microKor 11EI1S011HCAIIKKCTOHTR, TA 11 T kAIHpaak, TO OrCECil1'iZVEA10X011EA1K TO 01:CE AEil IZATH H 110/11111T11,A TOI'011111:0A17. HE O1'14110-111EHATIIII11A KO klIOCT* H HA KEMIKOE K11 kit 110T1Ifi1itAllE HA TOAAAH ECM/. HAIIIK micrk OirOir HEAEA10110 cgraTiv-IMS 111AIIE11,A110HO OV3KEiftellH4ECI101'0KIACTA 110AX A kTKIPOCCTFSACT1h1 A AT Y. A CTA dvIci"roEivrolo111110 hI ROEKOAA AIHAOCTild IiaiiA roloAapk.l'OCII0A,111IrOrel111111111Th
4T11, 1111101A1KcroI1VCK0AIV,
PAIIIICAAH11,1111EAIV
Af11iKATI1K,iiiIIKO
(OAK()11!:1:1c1'0011'^
(161,1. 430 OH,
www.dacoromanica.ro

XVIII
Hz XMicTo Kola 6AL1101APFIKIH H KIIIICTOAIOEHKKIH F1 CAMOA/11-WAKIIK111Il1/AI/94ABEAHK1111KOEKOAAHl'OCHOAHHh, MHAOCT1A(110MIE1H) KOMIEM Ad110KAIllEA1 WKAAAAM1118Mli H rOCFIOACTKSX111SMF1K IM SEAM SIVOKAAVHCKOH, H 3A11,14.1HHHCKIIJA1 ELIIE ME H KO TATAP-CKKIM CTPAHAMH, H WEA 110/1 110Esc EmS noAornaKloy AAME H AOKEAFIKAPOmop*,HAmor!, EISrpaAS KAAAddak, tmaronpouuKomirOCEIOACTKOMI CKOHM, SAAl'ItIM 11110H3KOAEl1 EM, 4FICTKIA1 H CliliTAh1A1cosAREals,HAd(1013AXCX11KICE,IMCHIllXIIICWKWA60,11ip4ni111oml'OCHOACTKAMH RAJAS CS AllEHCEECH11111111AH MA, H CTAF1HAS CS41ATI1AA1H CH, @KO Ad ECT Rild,d,S CS KKCii itHEHCEE MS : 11151J, 111111HAH CTAIIIIAA CI 1111ATI1AMI1 CH CEAW 30KOEM0 Kli AA, EWE .CT HA CMACTKOAIOTOKCKO, IAKO AA ECT RAJAS CS !MC* dHEHCEE CH KS 1414HHM H K21.WXAKA CEAJ 6 kAA H (H 1111ECA011) H AaAouu I'OCIIOACTKOMH d KOH Hd11 kith%T01'0flamiAA HA%ECT RS 0411HAI11 WKAKA 1104EKIHE WTwKifilaro KAMA, WT CK111111.110 KAMA. WT 1111EA(111CTKA, WT K56iltiOCTI3t1,WT BHHAIrICTFId, WT rnoliX., WT 110KOBA,WT 110AK0AA,OFKIllf WTMAAHK CA6MKAK ACM H A0 KFAHKItIK. WT Tia KKAK AA F1M C.T.HA OKAKA, T'ICM H T'kX Al:TEM, 13118IIXTOMH11111:KH811MTOM, A0MHKOTA POCHOACTAMi H AO HCIIKOT(A Clil) HA l'OCIIOACTKAMI alliKAHAABOERJAA. KTO Ai CE qu'r HOKSCHT WT 110,114 rOCHOACTKAMH, KEAFIIIAXME H mama, thlu (wT) CIAKOTHIlli l'OCIIOACTKAMH, nocuna(Fauta no)
AnmocT-kX H HO PAKOTAX l'OCHOACTKAM11, Id(KO) Ad 11(A1 11)03A6AKIAT,T*A1 H (A*TEM uK)JUTE H %V KAArk KAH110A1K, T)0 TAKOKKI HMdTniciiaTi REAM:0(3)1W H Goyim WT rocuoAcTKaath (KA11)0 flACTMHFIHKH 11(ACASIIIH(HK)H FlOCOAMHTEA HHEKEPHF1KCIEMSXpicogsmo roc-CIOACTILLIAH ;(14:3111;KfAHKM1101iCKXAdCTIOAKT,dH110 Faun°.110111101'0 ERIE )KE H 110 CAAIAT1 rocuoArrKaath, KWI'W 1131141ET rocnom.HOI`li 111ITT r0C110A11F1h KAA1111:011 SEM, WT comuuilaro nilom roC-
www.dacoromanica.ro

HOACTHAMH, HAN WT CSOOMIHS 1'OCHOACTR4A111, Hill WT HHOPO Hilt'AMR., TA (MOE HOLUTET HHOHOHHT H STHPSAHT CkIHXPICOK$APOCHOACTSAMH, TWI'W rocrioAs sore Aa HOWSTET H AA CAXOAHHT,AWE AN P43011HT H PACHHET, TO TAKOKAAr0 rocnoAk sork AA PASOpHT
H AA SSIET, SAE H KS S.MAXILHOH Stitt, H 84ARCTIE Ad I-MAT CS ilOAAH CS Aga% H CS maim): pawn:Hall homE, VICE pEKOILIX HA XPICT4 CHlICAHAIHEI'0 :ICOXKI tro HA MIX H FI4 HNLAWX HX, ENKE ECT H 11X,A,ET KSrkKH, 4A1HH. CE}I{E CrkAtTEM CIEA18 XpICOKSAS : PAASA HAN, AHOP-NHS ;?HSI diti MAPTHH ;APA SAN; MSHAH CTOHKA psoul ; HCSHAH Ma-romiip WT nurapqa ;KAAAOSHII ltWrW,O,ET ;AAHKSA HICTIIOP H EACHAXAPHHK; H ASE AIHXAHA rpAMAT(HIC ESKE HCHHCAIO SS 4firH111, Ant-
C1111.1,4II0H1rAIAkilk, KS itliTO S LI, K r EHHA1KTK. H. ES Kpt4vk EHSnp/AF mScra$a (trk)Aani.T lw ilbipqa KOEROAA, AIHAOCTI2F. SONCIER POCHOAHHIt..
www.dacoromanica.ro

XIX
itIV(U141'111/3E41111:MN BOEK0,11 11 GA MOAPK:11A K co CII0A1111 k.31AutiorrrpogilaKincitoti,Hui Hems& l'ociloAcTgomii KRCii:AUSCEAWAIK 11110 CTE 110,1,8 WRAACT11 IU011ACTIVK TH CA% lillkeT114 1EAHK1t111-iKEF1A A IdK rintovirk, N TaKo3E Khl WI111 C 01:IT kI'OCIIOA,CTKOAIHTOV3IIIlkICMI AJAX AA :MUTE, RAR0 110irk roim lKH.A31^ HAN1;04t11111101:T0C110,ACTKAitmkrrtKKW111111XKR o Lux TA11A K k1 A IIEC h II A Al rrprk i KhI K K At X., TA AA K kl AdMK A0(1'1'0 AW.HA. Kkl CAA K MAX Ati111.1k110,,I,HTEA 11 r 0C110,A CT'S A AIII H 341 A10.X,NA CTE KY. 01;A ACTH iltonacTitpx 'rum loiratodti, TAvto N CK R7r.c-kgdta.r4 HCTEHOC/WHIM-11E%VTRKKC Id&CA.:VA-MAXIS H AAIKA,A,a, H WT 110CAA,AN, 11 WTK KX.KAH 0 KARIM, HWTK K0111111111,110 LIM II,A11k FITOiipKhl KXHAA% %Ell%II k F:41:0All,Ad cm IffovickolITE 11ffitatzo, ralona duicu.' wrrk cxTr.opirrif HA/.Aoviii 1'01%11114, IIAH KARAM 11T0 WK Alai% r10 ru,vkAla, KKCE AA ECTh111.011ArTHOCK0 H KAA1TE011 TI1CA1'k IIKCTi II K %;7311 M A A.Th., I1A1101:111111 XT0 II H WTR KOh, AA CM HE CAliiETh 1101:0yCli TH. i{0114111MAC): WTI KOA'kroenoAcTKamnEWE K7S314T11,IIA111111kIKK1411:0Th AA K kl11,1311A;KAATk,kTE KK l'AAKX KKC k-icoro.EllIEACE 1411'0 CTE II A%14 11 H II 04111'4 A H 11011A IiHK0,1,HAIa TAR0:111OTAIIECh11H41111 kAk110'1HTATE Fl HOCA 1111IATE 110114 01%1,0,01111.li041111:0 H WKI)436 l'OCIIOACTRA M11 TAKOMAEI/E H !MCA: 141ATiA. H11410
AA FIE CAVkETE 1'LIHFIHT11 HO 0P113A1tI' P 0010ACTKACopie fotografie.a. Bogdan No. 22.BY.C111
AA
Sd
1110 ler 1111H610 3{EllEisnr.
ILX
AilRH110CIVk61XIjApupscrxditAtt
14 1:11 1
www.dacoromanica.ro

XX
C.13941396 Octombrie. Hrisovul IuiMircea Vedacel Mare prin care mt5reste oranduirea dintre Stanciul si jupanValcul ca mosiile lui Stanciul siale lui Valcul sa fie tot una,nedespgrtite de mosiile Iui Bogoe, iar fii lui Stanciul sä fie fii aiJul Valcul la Joe de fii ai lui, peste mosiile for si peste tot venitullor.Si de va avea fii Valcul,atuncifiiJulStanciulsiailuiValcul sa fie frati peste tot.
BK Xplirra6Ord gildrOglifiEHE H XPHCTOAIOEHHH, KEAHHH H CAMO-APIHMIHH POCHOAHHK HOHHOAA. Bildr011(30H3H011H ruciloA-CTKAAillCHOHMnpoll3g0/1EHHEMH HOOMEHH14pAAHH04ETEHHar0HOAPHildroc.noAcTsamHmonaHa BAHKSALI H AdiJOHAMH rOCHOACT-HOMH Clie KICE,IKCHOE H HPHHOHETEHHOE wptismol'OCHOACTHAMH, MHOAACMGTatigsnosHWTHHHH 2HSELdHS 13/MKS/IS, HE0d3AEAEHH a; 601'0-FAX WTHHHH, H A*11,4 GTAHHSAOKA, Ad CX. CI111011E ?fSSFIailS BASKSASHZ MtCTO 130)KAEHHHX CHHOHZ HdA HZAMF1 WTHHHAMH H HAA ligrkMAOHHTKOM, MKOME H 00;HAEHHH CHHOHE. HAWE 130AHH XSEldfldEnziansAtit.m, AA cx GTatu48mos4 Atu,a N BASKSAOKH SPATHia, EAHH iCAKOH ACISHH,HdA HZCE,AGTappcmosaANEHA110,1106HT AA HSC3-MET M X 010) AA ECT 11011Hd SSETH,HdA11011 W WTHHHH. XTOH Cl UOKSCHT 131130PHTH CUE HOH*AEHHE OCHOACTHAMH N SAHHCAHHE,HAN i'OCHOAAPWkKOH, HAN ROA*PHH, Ad ECT EVOKAET W OTH,4 HGHHA HcatToroASLI H W 11ICtX CTHK,noTomH WrocnoAcTsa-MH. GrkAHTEAHE CHEMS 3411HC4HHIO SKSFIdil Bi 1 A ANC AMU, P AAS A EAH,MS11411intiAPIPIKA, %SHAHIfficos, aysnailflitAMAH, ;HSHAH BapCSA,,HSHAN ASKALI, GTO4HZ cOAHH, GTOMIHK BEOHHA*H, HHCIICHHCA CE M*CEH,d CMTHIpHia.IWKWEROAd AIMAOCTIM BOHM'S POCHOAHFIh.Pergament. Pecetea atarnat5, s'a pierdutAcademia – Romans, Sectia manuscriselor. 144/XIV.IVO 1111-113,1*6A41HM
atmHM
:
APAVAIITHMPS.tInaprk
www.dacoromanica.ro

XXI
BK XPICT41.101'dKA11`01A1/111.1/1 H KVIC 1`0/1101;11111111 lw AIWAREAHK1.111 KOIKOAS H l'OCII0ANH8 N1K1%.1,1,,M1110MS H l'OCIIOACTKOVAINO110 KWH NEMAN 01:1.00Ktht111K011 11 3.111i1t1141111CKKIMX H KY. TATAPCKkIME.crliamtmx HH 4clarlialuS XEpH,HK H eACK01111CKOMS KAI1CTI1Srocoomnih,6n4ronpopi3soAHrico MN CX11 KKCPICKTIMIN HKilill'O-0KIS1311k111 NACTOMH KIIHCOKSA ii1 1M11M011aCTIN110 HNCHRO-IIAlrktiTI/01111,11.11ACTOWTM10fCCTil(111,15K1111….TEidirt1MY,MONACTIJOCKHMKKOAMT 110 :OMAN 1'KAM11. CH l'Af IKE CA WKIIA-KOYMEPKI% HAH 1:S11(111t, NMI INKOV111.111%. ,i,L Cnl 1111KTO CiWhiTY.110Kre111'H W liSMFOK*111%H rd110341:4111111% pfAl'AMK monacrup-C Kt1A1ivro ANca HoKvorh, T011311 HM.ITK III1.dn1T11 rntost. nomiHCTKIXK.TH1.COI K.HthitunIItviwida lV FRAM,' 14K011ACTX111111Kk H11111CCA011111111KKX.1111COKSASIjit Li iiA KOEKOA4.Copie fotografic5 Bogdan No. 21.rICAM11H C111141 M011'0IllmAams
r1,S
HC'0i,11
kpyr
rca,nrtur.
www.dacoromanica.ro

XXII
13R 1W M.HPLIAREAHKIi111ROEROAd H rocuomink [mem 3EMHSITPO-RAdKiHCKOH H 3AHAAHHHCIMIA1 CTPAIIAAI. AdlitiT POCEIOACTROMH11*(1A H ASILIZ. rOCIJOACTKAMH 118C'EM KSFILIEM H npsrapEm WT 3EM/APOAHTEA* H 6pATA l'OCHOACTRA MU, BAAAHCAMIA KcIAA* WT AEA,. HFIAPAPEM WT 3EMAM EpATA POCHOACTRA MH, REAHKWVO KHM3A BH-TOATA,ralt0 XTO TPERSET AA upinAET cAwgoAno HA VIIIJA, H HAASIHM l'OCHOACTRA MU CZ HIJEMHOMSCPBOM AORkITKOM, NUMMI' MAOHECET KEW-INCAS,TItICMLLIAThICACIPTrilM, TSKM0 HdEAHHOMM*CT'k, I'M CH XT/AT KSILIM pd3HE3ATH, 8Tpgrogi Nu, TSAA CHIMAT MT RAM H Ill110A106/A(T) A4 CH icSnia(T), A l'OCHOACTRO MH CHWI' KSEIHT. 1110 MI HE KSHHE, A Olin AA C7 CAWEOAHH XOAHTH 110BRChH 3EMH H WSlIACTH 1'OCHOACTRA MH, IIPOAARATH H KSHORATH no118C*X TOSPOROX110 asciia gpoAogoX noASnagcKka, HOLUARIIIE WT,KEA*3HKIX liper Aopn AO camoro EPAHAORA ; ELIJE(HCE)11no gxciaII AT MIX nrksannau HCKbJHX, HHI'AE AA IIE AACT KAMM NH HA KOEMTosst, HH HA KOEM cpoAlc, rAE KMAET RAMA Elp0AdAEHA WT roc-noAcTga MH, d TZ11311 RAMER] rocnoAcTga au Ad COKOT1IT HA AMU,d ORE KAMM AA HE CMIEET SaMTH. drAE ntcT HPOAAAEHA, TS3HAll CH H HE nernEAaT. ]PTO All KM HOC(JAMOTHA CKIH XPHCORSA POC-110ACTIKA MH,TAKORIt111HMATIlPi/ATH REAHKW 3AW H WPI'H/E. WTl'OCHOACTRA MU, KAKO11MkPFIFIK Ci*AIS PHCORSAS rOCHOACTRA MU.LW it1HPLIA ROEROAA A1HAOCTIM sogim rocnoAnnh.
www.dacoromanica.ro

ERRATA
Pag.rand.A se citi to loc de881010121417192121830deasuprarand. 113
deasuprarand. 11828261533St5nisorin anulA se pune data 1387 '6895)1)retnoiascasi sä luta-rea sea" acest…A se pune data 1389…iignitori ai numitului Domn…Rege,RegeArges…un vir…In anul…SeanciFrtnanul…retnoincca acest…
…jignitor, dupa…domnArgil…vir…in anul 14…247…part',cuarmata§1 oa-ca sa capete sau sa aibamenii lui, precum se spunemunitii armata si oameniimai inainte,si sa apuce,Iui, cumse spune mai sä ocupe, sä primeasca, mainte41sä apuce, sa sa capetesisa alba cuocupe si sa primeasca cuajutor cet50… ajutor cet5ti…27deasuprarand, 1A se pune data 14092717acelei manastiri acea m5nastire2922In in2923ne Iegam intr'adins cu ne 1eg5m cu3021celei maxi si ce1ei mid ce1ei marl3511satul numit Bea la, ce se aflain judetul MotruIui, ca sä-ifie lui Vlad si tuturor ne-potifor Iui de mina si deohaba satul Beala si Pres-lopul,si a dat domnieimele.,.satul numit Beala§i Pres-lopulsiadatdomnielmele…
1) Cf. C. C. Giurescu. Organizarea Finantelor Iui Mircea cel BAtran pg. 56…sa
www.dacoromanica.ro

2
Pagrand.A se citi In loc de4142445263636468727281899195258237annail)29annota)34 (In
nota)2(nota 1)(note2)111non)(In1217-21172Doc. No. 1lDoc No. 10se stipuleaza stipuleaza1 11(torn. IL pg. 194) lipsaFrancapan Fpancapan18 19Mahaciu ManuciuInama- Sternegg Imana-Steenengcomporta compartaputeai puteauetymoanele etynoamele,tOrcarele. la un pan>.Orcarele… la un par.OFIEHTH ONAEH I'H…trec In mainele lui Valcul…trec cu…cu…Doc.pagrand.
112011223113124312632132103212321332133214
5119624172972189125A se cityKRIMoiisnar01101111CFM111ROAMCRSHilATRAMHaulm,
STKM1HTidemAdpasopwrH paCHIIET, TOTAKORAPOROI'ltpASOCIHTH AAiniurtatoresvol. I. 2. CCLXIII pg.323vulturuluvol. I. 2. pagina 334MH FIX AA WTHpAlirkTRMOHACTIlpMIn toe de
RRILIEOlrRAAP011811HC611,111ROAEHCIBVIjIATGAMH3REIIETSTKpRAHTidemAA…MI pe13011HTH Ad.,.
iniurtatorseCCLXIII pag. 323cultur tilt'pagina 334…AU6ANK
1) N ept-tinta de a gnsi In tarn caracterele slavonesti In complexul lor, ne ofilignde a nu pu ea reda uncle cuvinte slavone9ti conform cu ortografm for din original.
www.dacoromanica.ro

Doc.Pag.rand,9 229 212922111 35121121211512118121201314131913110131201312013127131271312713251321214 2131421414228151815181511415121152516121611316117161231714171121712318110181281821018215A se citi In foe de611140 613'10Aoxonoma 110rOKOMS1-1Goicoms IRO Gomasempercempersid Ridn phi meTtipuimyrha 'I'ILAidemidemoinlOgelaXIHCKOH 01/1TOHALIXTHCKOHtizeTIH IIXCTI HFgd'rEdil*TO Arkr0
`1,-, H'wsatIE WKMIECMpTH cmiTitr,z,-ma 'MidCvIckMH 'tiili*MHTEKactlis TERMIHSeteDatumDattumSeverintenstsSeverimiensisCNN CNNHCHASHHX FICHHASHHXt.1.13X1-1CAKit%*OMIIICKItIATtiptiss TSOLISWHOM TOKOESHHSCEH HSCE31TC41 T OHvrpkan HIM3KMHurmuzaki vol.I.2pg. 824,HMI H HallTHX. tulixHurmuzaki. vol.I. 2.pg, 825.rIVIEFICEE dlifliCEEcpRANFIAAFOcoz,a,mnaroKICTiap HICTIOilI.Bogdan. An:AG.Rom. t. XXVII. No.4.3
www.dacoromanica.ro

4
Doc.Pag.rand'A se cid In loc de1913KfAHKItiM}KEitiAliKisinKi19117npitcrxminh 111111TACEIH4k19119K4KO NAPO2011s A a r 0 irk pH H BA AI' OK-1014112014,A4O06(11111 A, el (1 0 EC el M H2016WTt1HHH WINHHH20113CHE CHO2115EAAPOOKOABHIilH KA APOOKOABillill4211101103rIGAGHTIt 1103eHLI8HT15,21110MOUACTIiltICKI-IMS, AA0114CTIsIOCKI1 Mr.
www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIIPagIntroducerea 3Documentele lui Mircea – cel B5tr5n (traducers) 5I. Situatiunea 41II. Titulatura 43III. Prerogative le Domne§ti 48IV. Clasele Sociale 57V. Elemente de Drept Civil 91Documentele (copii dup5 reproducerile originalelor)Errata.
www.dacoromanica.ro