“DEPISTAREA PRECOCE A NEOPLASMULUI MAMAR” COORDONATOR ȘTIINȚ IFIC : Conf Dr.Strâmbu Victor MEDIC ÎNDRUMĂTOR : Dr. Radu Petru ABSOLVENT: Nănă u… [602042]

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila,, București
Facultate a de Moașe și Asistență Medicală

LUCRARE DE LICENȚĂ
“DEPISTAREA PRECOCE A NEOPLASMULUI MAMAR”

COORDONATOR ȘTIINȚ IFIC :
Conf Dr.Strâmbu Victor

MEDIC ÎNDRUMĂTOR :
Dr. Radu Petru

ABSOLVENT: [anonimizat]
2015

MOTTO:

,,Actul medical nu este altceva dec ât o întâlnire dintre o
încredere și o conștiință ’’

Gh.Scripcaru

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………… …………… …….4
A.PAR TEA GENERALĂ:
CAPITOLUL I –Noțiuni generale de anatomie și fiziologie a glandei mamare ……………………5
I.1 Glanda mamară ………………………….. …………………………… …………… …………..5
I.2 Stratigrafia regiunii mamare ………….. …………………………. …….. ……………. …..6
I.3 Vascularizația și inervația regiunii mamare ………………… …………………….. …9
I.4 Fiziologia glandei mamare ……………. …………………………. ……………. ………..10
CAPITOLUL II –Neoplasmul mamar………………………………………… ………. …….. …………. ……11
II.1 Definiție și epidemiologie……………. …………………………. …….. ……………. …11
II.2 Factorii de risc…………………………………. …………………………. ………………. ..13
II.3 Clasificarea tumorilor………………………………………. ……………….. …………. ..14
II.4 Leziunile benigne ale sânului…………………………………. ……….. ……………. ..17
II.5 Leziunile maligne ale sânului………………………….. …….. ……………………… ..20
II.6 Stadializarea tumorilor maligne ……………………………………….. …………… …23
II.7 Simptomatologia cancerului mamar…………………. …………………………… ….24
II.8 Tratamentul cancerului mamar……………… ……………….. ……………………. ….26
CAPITOLUL III-Elemente de diagnostic în cancerul mamar……. ……………………………. …….29
III.1 Elemente de screening pentru depistare a precoce a cancerului mamar.. …29
III.2 Reguli de investiga re………………………. ………………… …………. ……………….. 36
III.3 E ducație sanitară……………. …………… ………………….. ………………………….. …43
III.4 Rolul asistentului medical în depistarea precoce a cancerului mamar… ….45
B.PARTEA SPECIALĂ : PREZENTAREA CAZURILOR
Cazul 1…………………………………… .………………………………… ..48
Cazul 2………………………………… ……………………………………. ..55
Cazul 3………………………………………… …………………………… …62
CONCLUZII …………………………………………… ……………… ……… ..69

4
INTRODUCERE

Neoplasmul mamar este o afecțiune malignă a sânului,ce reprezintă o problemă majoră
de sănătate publică,datorită incidenței cre scute,atât pe plan mondial,cât ș i în România.
Este o boală vindecabilă în proporții importante,în stadiile inițiale, de aceea
supraviețuirea depinde de promptitudinea tratamentului,prin urmare educația pacienților
privind această afecțiune ,precum și diagnosticarea precoce sunt factori esențiali pentru
efectuarea cât mai rapidă a tratamentului corespunzător.
Diagnosticu l de cancer,aduce schimbări profunde in viața pacientului și a familiei sale,de
aceea este necesară o îngrijire atentă,ce presupune multă muncă,dăruire și suport psihologic di n
partea asistententului medical .Aceste caracteristici au o importanță foarte mar e în această
situație,de aceea mi -am ales această temă,deoarece îmi doresc sa aflu cât mai multe informații
despre simptomele,manifestarile și tratamentul acestei boli,pentru ca pe viitor sa pot oferi
îngrijirile de care pacienții au nevoie.
Un a lt motiv pentru care am ales sa prezint aceasta temă,este acela că ,în decursul celor 4
ani de stagiu practic,am realizat că un număr foarte mare de pacienți suferă de neoplasm mamar ,
foarte îngrijorător fiind faptul că aceștia nu realizează importanța unor examinări pentru
detectarea precoce a cancerului de sân.De aceea ,asistentul medical,are rolul de a da sfaturi atât
pacienților,cât și cunoscuților ,cu privire la screening -ul de detectare precoce,ce consta in teste
si examinări,precum să ofere și informați i despre auto -examinarea sânului și simptomele acestei
afecțiuni.

5

CAPITOLUL I
Noțiuni generale de anatomi e și fiziologie a glandei mamare

I.1 Glanda mamar ă:

Glanda mamară,reprezintă in specia umană,un organ pereche,anexat aparatului de
reproducere ,fiind poziționat simetric,pe fața anterioară a fiecărui hemitorace.
Glandele mamare, din punct de vedere embriologic , sunt glande sudoripare modificate ,
dezvoltarea acestora încep ând din viața embrionară timpurie,prin apariția a două îngroșări
ectodermice lineare,numite crestele mamare primitive.
Glanda mamară este prezentă atât la sexul feminin ,cât și la cel masculin și este identică
structural la naștere,însă dezvoltar ea și comportamentul aces teia este diferită,astfel că
dependența hormonală este pusă in evidență la pubertate ,când la sexul feminin,mamelele încep
să se dezvolte progresiv,iar la bărbat are semnificația unui organ rudimentar,fără structură
complexă sau activitate secretorie. Dezvoltarea glandelor mamare,este legată de modificările
hormonale survenite în organism în diferitele etape ale vieții femeii,fiind maximă la vârsta de
20 de ani,iar dupa 40 de ani intră într -un proces progresiv de atrofie ,iar la men opauză,glanda
mamară involuează și este înlocuită de țesut conjunctiv.
În ceea ce privește forma mamelei,aceasta diferă de la o persoană la alta,prezentând
multe variații,dar în general sânul poate avea formă hemisferică,piriformă,conică sau pla tă.
Forma și dimensiunile mamelei,pot fi infuențate,mai mult sau mai puțin de existența unor
factori cum ar fi :factorii genetici,alimentari,rasiali,precum și vârsta,constituția sau stările
fiziologice precum menstruația,sarcina,alăptarea,menopauz a,dar și unele procese patologice
pot avea o influență asupra formei sau dimensiunilor mamelei. De asemenea,în mod direct cu
forma mamelei variază si dimensiunile acesteia,în general măsurâ nd 12 cm în sens transversal
10 cm în sens vertical ș i 5 cm in sens antero -posterior.

6
Glande le mamare sunt situate simetric , în regiunea pectorală,fiind câte o glandă pe un
hemitorace .Totuși,un procent foarte mic din populația feminină ,poate prezenta anomalii
numerice ,precum amastia ,anomalie rar întâlnită ce reprezintă lipsa glandei mamare și poate
surveni atât unilateral,cât și bilateral. De asemenea,athelia este tot o anomalie numerică,ce
constă in absența congenitală a mamelonului,anomalie ce este m ai des întâlnită pe sânii
supranumerari,prezența mai multor glande fiind denumită polimastie.Pe lângă anomaliile
numerice,pot exista anomalii de volum sau de formă.
Regiunea pectorală,este situată anterior de peretele toracic, fiind alcatuită dintr -o parte
superficială,ce conține pielea,fascia superficială și mamela și o parte profundă alcatuită din
mușchi.Mamela,situată pe fascia superficială a toracelui,se separă de toracele osos prin mușchii
antero -laterali ai toracelui,repre zentati de mușchiul pectoral mare,mușchiul pectoral mic și
mușchiul dințat anterior.
Regiunea toracică ocupată de mamelă poartă denumirea de regiune mamară și este
situată simetric de fi ecare parte a regiunii sternale,fiind separată una de ceala ltă prin șanțul
intermamar,situat la nivelul liniei mediosternale. Această regiune este delimitată superior de
coasta II sau III,inferior de șanțul submamar,medial de linia parasternală și lateral de linia
axilară anterioară sau mijlocie. Împărțirea topografică a regiunii mamare,se face prin două
axe,care la nivelul papilei,se intersectează în unghi drept și formează patru cadrane :
supero -lateral,infero -lateral,supero -medial și infero -medial.Limitele regiunii mamare pot fi
depășite,de anumite prelungir i și anume :prelungire posterioară în cadranul infero –
lateral,prelungire medială,în cadranul infero -medial,prelungire superioară ,ce se extinde în
regiunea axilară,aceasta fiind cea mai întâlnită.

I.2 Stratigrafia regiunii mamare :

Mamela ,include tegumentul regiunii ce cuprind e areola mamară și papila mamar,
țesutul adipos peri și retromamar,fa sciile sânului și glanda mamară (vezi fig.1 ).

7

A.Tegumentul -este
fin,subțire,nu conține
foliculi piloși și în
centrul regiunii
prezintă o zonă
circulară,ce poartă
numele de areolă
mamară,ce este
centrată de papila
mamară,o formațiune
cilindrică
proeminentă.
Fig.1 Stratigrafia regiunii mamare

Areola mamară este o arie de formă discoidală,tegumentară,cu diametru ce variază de la
o persoană la alta,între aproximativ 1,5 -3 cm,situată în porțiunea cea mai proeminentă a
mamelei.Culoarea areolei mamare variază de la roz,întâlnită mai des la virgine sau nulipare,l a
maro închis,întâlnită la multipare,culoare datorată aglomerării de melanocite din această zonă.
La nivelul areolei se găsesc glande sebacee,glande sudoripare sau glande cu structură
intermediară.Glandele sebacee sunt mari,situate superficial ș i poartă numele de tuberculi
Morgagni,ce au ca rol protecția papilei în timpul lactației,printr -o secreție lubrefiantă,de aceea
în timpul sarcinii sunt mai dezvoltați și mai proeminenți. De asemenea,la nivelul areolei
mamare,se găsesc tuberculii Montgomery, aceștia sunt glande cu structură intermediară,între
glandele mamare și cele sudoripare.
În zona centrală a areolei,se găsește o proeminență,care poartă numele de papilă mamară
sau mamelon.Aceasta are o lungime de aproximativ 10 -12 mm și o lățime de 8-10 mm,este
acoperită de tegument,are suprafața rugoasă,neregulată,iar culoarea este mai închisă decât cea
a areolei mamare. În mod normal mamelonul poate avea forme diferite :conică,aplatizată sau
cilindrică,totuși există cazuri în care acesta este ret ractat(ombilicat),factor ce poate c rea

8
dificultați pentru alăptare. Capătul terminal al papilei,este străbătut de ducte lactifere,care se
deschid prin 15 -20 de orificii mici,pori galactofori,care reprezintă deschiderea canalelor
galactofore.
În regiunea areolo -mamară,nu există țesut adipos subcutanat,la acest nivel găsindu -se
mușchiul areolar,format din fibre musculare circulare,netede sau radiare,contracția acestora
micșorează suprafața areolară,formând cute la nivelul acesteia și determină modi ficări asupra
mamelonului,îl alungește sau îl retractă,în funcție de diferiți factori :tactili,termici sau
emoționali.
B.Țesutul celulo -adipos -înconjoară glanda mamară în totalitate,cu excepția zonei
areolo -mamare și este alcătuit dintr -un strat premamar,care e mai condensat la periferia
glandei,unde comunică cu stratul retromamar.
Acest țesut este străbătut de tracturi conjunctive,ce formează ligamentele suspensoare
ale mamelei ,denumite ligamentele Cooper, acestea constituie o legătură mobilă,dar fermă a
glandei cu pielea .În invazia carcinomatoasă,ligamentele produc retracția tegumentului și se
reflectă prin apariția aspectului de ,,coajă de portocală,,acest lucru având o foarte mare
importanță clinică.
C.Fascia glandei mamare -Glanda mamară este învelită de o fascie(capsulă
fibroasă),care se împarte într -un strat superifcial(lama anterioară preglandulară) și altul
profund(lamă posterioară retroglandulară),care fuzionează la periferia glandei.De ase menea se
formează un ligament suspensor a l mamelei,prin aderarea fasciei,superior de glandă, de
periostul claviculei și de fascia mușchiului pectoral mare .
D.Glanda mamară este o formațiune ,cu formă aproximativ discoidală,alcătuită din
parenchim glandular și stromă conjunctivă,ce prezintă două fețe ,o față anterioară,convexă și o
față posterioară,plană în raport cu mușchiul pectoral mare.
Parenchimul glandular,este alcătuit din 10 -20 de lobi glandulari de formă piramidală,cu
dispoziție radiantă în jurul areolei,fiecare deschizându -se printr -un canal lactifer,la nivelul
mamelonului,printr -un orificiu(por),înaintea deschiderii prezentând câte o dilatație numită
sinus lactifer.

9
Un lob glandular,este alcătuit din lobuli și fiecar e lobul la rândul său,este format din 10 –
100 unități secretoare numite alveole sau acini,care sunt prezente numai în perioada de gestație
sau alăptare,acinul reprezentând locul de producere a laptelui.
Pereții acinilor sunt alcătuiți din două straturi,un strat intern,secretor care este format din
celulecilindrice glandulare și unul extern,alcătuit din celule mioepiteliale.Cele două straturi din
care sunt alcătuiți pereții acinilor,sunt învelite la exterior,de o membrană bazală subțire ,care are
importanță clinică,ajutând la diferențierea unei tumori ,,în situ,, de o tumoră invazivă.
Lactația poate începe să se producă după 1 -4 zile de la naștere și poate să continue pâna
la 3 ani,dacă secreția este stimultă.După lactație lobulii glandu lari trec printr -un proces de
atrofie progresivă,f iind înlocuiți cu țesut adipos.
Stroma este formată din țesut conjunctivo -vascular,are o textură saracă,care
compartimentează parenchimul epitelial al glandei,delimitându -l în lobi,lobuli și acin i și este
traversată de ramificații limfatice,vasculare și nervoase.

I.3 Vascularizația și inervația regiunii mamare:

Vascularizația arterială ,este realizată de următoarele surse principale :aorta toracică,
artera axilară,artera subclavie și ramurile acestora.
Aorta toracică,vascularizează regiunea mamară prin intermediul ramurilor cutanate
laterale,ale arterelor intercostale posterioare.
Vascularizația regiunii mamare este de asemenea realizată de artera tor acică internă,care
ia naștere din artera subclavie și de artera axilară care asigură irigația prin intermediul ramurilor
sale și anume : artera toracoacromial ă,artera subscapulară,artera toracică supremă și artera
toracică laterală.
Circulația venoasă a sânului,se realizează sub forma a două rețele,una situată superficial
și cealaltă profund.Datorită creșterii fluxului vascular,în timpul sarcinii,rețeaua venoasă
superficială devine vizibilă și poartă denumirea de rețeaua Haller,de aic i sângele venos este

10
transportat către vena axilară,vena toracică internă și venele intercostale,prin intermediul
ramurilor venoase,însoțitoare ale arterelor.
Drenajul limfatic este realizat de o rețea limfatică superficială,care colectează limf a de
la nivelul tegumentului și a țesutului subcutanat,formând în stratul p rofund al dermului,două
plexuri :plexul papilar și plexul subdermal. De asemenea,prezintă o rețea limfatică pr ofundă,
care are legătură cu rețeaua limfatică superficială,prin două ti puri de anastomoze limfatice,una
la nivelul areolei mamare și ceala ltă la periferia glandei.Drenajul limfatic,are o importanță
clinică foarte mare,datorită faptului că reprezintă o cale de diseminare,în neoplasmul mamar.
Inervația reg iunii mamare este asigurată de plexul cervical,prin intermediul nervilor
supraclaviculari,de ramurile cutanate ale nervilor intercostali II -VI și de plexul brahial.

I.4 Fiziologia glandei mamare :

În decursul vieții,glanda mamară suferă modific ări datorită stimulării endocrine,aceste
modificări,pot fi continue și lente,spre exemplu în timpul pubertății sau a menopauzei,precum
și modificări profunde și rapide,în cazul menstruației sau a perioadei de puerperalitate.
Între glanda mamară și organele genitale interne ,există o stransă legatură,care se
realizează prin intermediul hipofizei și a ovarului,precum și în mică măsură prin epifiză sau
glanda suprarenală.
Dezvoltarea glandei mamare,este realizată de o varietate de hormoni,reprezentați în
principal de hormonii ovarieni: foliculină și progesteron, care acționează asupra dezvoltării
sistemului canalicular și in același timp determină dezvoltarea lobulo -alveolară a glandei
mamare,precum și de prolactină,care este un hormo n secretat de hipofiza anterioară și
reprezintă stimulul principal,implicat în procesul de lactație.

11

CAPITOLUL II
Neoplasmul mamar

II.1 Definiția și epidemiologia neoplasmului mamar :

Cancerul,este reprezentat de o categorie de boli, caracterizate printr -o diviziune
anormală și necontrolată a unui grup de celule,care invadează țesuturile din organism,prin
creșterea directă în țesuturile înconjurătoare și pot avea capacitatea de a migra la distanță de
țesutul sau organul unde s -au format,proces numit metastazare.
Termenul de cancer este folosit doar atunci când vorbim de o tumoră malignă,așa că nu
toate tumorile în seamna cancer.Tumorile benigne,sunt necanceroase și reprezintă categoria de
tumori,care nu pu n în pericol viața pacienților.
Neoplasmul mamar,reprezintă una dintre cele mai frecvente tumori maligne,cu rată de
mortalitate și morbiditate în contin uă creștere și este afecțiunea ce se formează în țesuturile
sânului,de obicei în lobuli sau ducte ,apare în mod principal la femei,iar la bărbați este un tip de
cancer întâlnit destul de rar.
Cancerul reprezintă,o problemă globală de sănătate,ce determina circa 12,5% din toate
decesele din lume.Către anul 2020,se estimează o incidență de 15 milioane de cazuri noi în
fiecare an,dintre care 70% în țările în curs de dezvoltare,unde din păcate guvernele sunt mai
puțin pregătite să facă față acestei pr obleme și unde ratele de supraviețuire sunt cu mult mai
reduse decât cele înregi strate în țările dezvoltate.[12]
Au existat cu puțin peste 2,6 milioane de noi cazuri de c ancer estimate ( excluzând
cancerele de piele altele decât melanoamele ) în Uniunea Europeană (UE 27) în 2012 ,
54 % (1,4 milioane) sunt observate în rândul bărbaților și 46 % în rândul femeilor(1,2 milioane).
Cele mai comune tipuri de cancer în funcție de organele afectate au fost cele mamare
(364 000 de cazuri estimat e, 13,8 % din toate cazurile de cancer), urmate de cele de

12
prostată (359 000, 13,7 %), colorectale (342 000, 13,0 %), și cele pulmonare (309 000,
11,8 %). Aceste patru tipuri de cancer au reprezentat jumătate (52,3 %) din povara
globală estimată a cancerul ui în Uniunea Europeană în 2012.
Cele mai frecvente localizări la bărbați în 2012 au fost cancerele de prostată (25,1% din
numărul total de cazuri), pulmonare (211 000, 14,7%), colorectale (192 000, 13,4%) și
ale vezicii urinare (96 000, 6,7%).
În rândul femeilor, cancerul mamar a fost de departe neoplasmul cel mai des diagnosticat
(364 000 , o proporție de 30,4 % din total), urmat de cancerul colorectal (151 000, 12,5 %),
pulmonar (98 000, 8,2 %) ș i uterin (64 000, 5,4 %).
Numărul total estimat de decese cauzate de cancer în Uniunea Europeană (UE 27) în
2012 a fost de 1,263 milioane, din care 56 % (708 000) în rândul bărbaților și 44 % în
rândul femeilor (555 000). Cancerul pulmonar, cu aproximativ 310 000 de decese
(24,5 % din numărul total) a fost cauza cea mai frecventă a deceselor cauzate de cancer
în Europa în 2012, urmat de cancerul colorectal (150 000 de decese, 11,9 %), cancerul
mamar (91 000, 7,2 %) și cancerul de stomac (58 000, 4,6 %).
Cancerul pulmonar a continuat să fie cea mai comună ca uză de deces provocat de cancer
în rândul bărbaț ilor (183 000, 25,9 %) , urmat de cel colorectal (82 000, 11,6 %) și cel de
prostată (71 000, 10 %).
Cancerul mamar a fost principala cauză a decesu lui în rândul femeilor (91 000, 16,3 %),
urmat de cancerul colorectal (68 000, 12,3 %), pulmonar (81 000, 14,7 %) și ovarian
(30.000,5.4%) [31].

Cancerul mamar ocupă locul I între cauzele de deces prin cancer la femei (circa 32% din
toate cancerele feminine, 18% din decesele prin neoplazii), cu peste 1.000.000 cazuri noi/an
pretutindeni în lume și circa 373.000 de decese/an. Majoritatea deces elor în neoplasmul mamar
sunt datorate recidivelor sau bolii metastatice; 25 -50% dintre paciente, în funcție de stadiul
inițial și biologia tumorală, vor dezvolta metas taze după tratamentul inițial [21 ].
În România, s -au înregistrat aproximativ 6660 cazuri noi și 3000 d ecese în 2001, cifre
care corespund unei incidențe de 58/100000/an și unei mortalități de 26/100000/an în populația
feminină. Tendința este de continuă creștere, dar fără modificarea mortalității, care se menține
constantă în ultimii 20 de ani (60 -70%) [17 ].

13
II.2 Factori de risc în neoplasmul mamar:

Impactul factorilor de risc,în cadrul acestei afecțiuni este dificil de evaluat.Au fost
identificați anumiți factori de risc ,însă nu este necesar sau suficient ca un factor de risc să
provoace această boală.
Factorii de risc pot fi clasificați astfel :
FACTORI DE MEDIU:
– iradierea regiunii toracice mai ales înainte de 30 de ani ;
– contraceptivele orale – sunt considerate de majoritatea autorilo r factori de risc mai ales când
sunt adm inistrate î nainte de prima sarcină dusă la termen sau pe pe rioadă îndelungată (mai mult
de 10 ani) ;
– expunerea sânilor la radiații ultraviolete mai ales pentru persoanele care prezintă modificări
tumorale benigne ;
– stresul, constituie un factor de risc pentru apariția cancerului mamar și de asemenea poate
reprezenta un factor de a gravare a evoluției cancerului ;
– traumatismele mamare, ar putea constitui factori de risc;
– alcoolul ar putea reprezenta un alt factor de risc, în schimb pentru cafea ș i fumat nu există încă
date clare care să demonstreze rolul lor în dezvoltarea cancer ului glandei mamare, deși există și
păreri care le incriminează;

FACTORI ENDOGENI:

– vârsta – riscul de a dezvolta cancer mamar,crește o dată cu înaintarea în vârstă, cancerul mamar
are în România un maxim de frecvenț ă în grupele de vârstă 45 -49 de ani (premenopauza) și un
al doilea vârf între 60 și 65 de ani (postmenopauza);
-nuliparitatea s au prima sarcină după vârsta de 30 de ani;
-alăptatul normal este un factor protector,ia r lipsa alăptării constituie un factor de risc;

14
– Relația dintre dieta si riscul pentru cancerul de sân se afla inca in stadiul de cercetare, deoarece
datele actuale publicate sunt controversate.
– obezitatea,este posibil sa existe o legătură între obezita te și riscul de cancer mamar în deosebi
pentru femeile aflate la menopauza.
-menarha precoce înainte de 12 ani și menopauza tardivă după 55 de ani,pot crește riscul de
apariție al cancerului mamar;
-stările precance roase, cum ar fi: h iperplazia tipică și atipică ,displazia, distrofia (b oala
fibrochistică),metaplazia sau cancerul lobular in situ sunt afecțiuni ce pot evolua către un cancer
invaziv;
-tulburări le endocrine precum hipotiroidia sau hipertiroidia ;
-tumori benigne ale glandei mamare;

FACTORI GENETICI:

– Mutațiile anumitor gene moștenite de la mamă sau de la tată ,pot crește riscul cancerului de
sân.
– Istoricul familial.Deși orice istoric familial de cancer mamar,se poate asocia cu o creștere a
riscului de dezvoltare a acestei afecțiuni,riscul cel mai crescut este asociat cu istoricul de cancer
mamar la o rudă de gradul I,mai ales dacă avea o vârstă tânără în momentul diagnosticului.
– Când mai multe persoane din aceeaș i familie au fost afectate de cancer mamar,la o vârstă
tânără,trebuie suspectată o predispozitie genetică.Principalele gene implicate în formele
familiale de cancer mamar sunt BRCA1 si BRCA2.

II.3 Clasificarea tumorilor :

Clasificarea tumorilor se realizeaz ă după mai multe criterii,cele mai importante clasificări fiind :
 După caracterul biologic, se disting:
– tumori benigne ,care se aseamănă cu țesutul d e origine, multi plicarea de celule
își pă strează capaci tatea de diferenț iere,mitozele sunt rare,iar raportul

15
nucleu/citoplasmă este normal . Se caracterizează,de asemenea prin creștere lentă,
evoluție locală,de regulă sunt bine delimitate,nu recidivează după extragerea completă
și nu invadează țesuturile vecine sau la distanță.
– tumori maligne la care multiplicarea celulelor transformate malign se realizează
mult mai rapid, iși pierd caracteristicile celulelor de unde au provenit,cu numeroase
mitoze, iar raportul nucleu/citoplasmă este mare .Limitele tumorii sunt imprecise și au
prognostic grav datorită invaziei in țesuturile vecine și la distanță,tumora evoluează
rapid și necesită extracții chirurgicale largi și adesea r ecidivează .

 După gradul de diferenț iere sunt:
– tumori maligne bine diferențiate, acestea de regulă, nu ră spund bine la
chimio -terapie dar pot fi operate;
-tumori maligne mediu diferentiate;
-tumori maligne slab diferentiate;
-tumo ri maligne nediferentiate, sunt cele mai agresive.

 După criteriul histologic,tumorile se clasifică,în funcție de țesutul de origine î n:
1. Tumori ep iteliale ,benigne sau maligne, iși au originea î n stratul pavimentos al
tegume ntului, epiteliului mucoaselor ș i glandelor cu secretie exo sau end ocrină .
a) Tumori epiteliale benigne:
– adenoame, se dezvoltă in epiteliile glandulare (mamar, hipofizar, prostatic ,
tiroidian );
– papiloamele, se dezvol tă în epiteliul pavimentos și tranziț ional, au asp ect
vegetant, neregulat, cu bază largă de implantare.
– polipi, se dezvoltă în mucoase,au aspect de deget și suprafașa netedă.
b) Tumori epiteliale maligne:
– adenocarcinoame,se dezvoltă in epit eliile gland ulare (glanda mamară, pancreas,
stomac,tiroidă,colon etc ;
– carcinoame,se dezvoltă î n epiteliul pavimentos al tegumentului.
2. Tumori ale tesutului conjuctiv :
a) Tumori benigne:

16
– fibromul, are o delimitare clară, este încapsulat , de consistența tumorii este dură
și poate ajunge la dimensiuni mari.
– lipomul, este localizat de obicei în țesutul celular subcutanat,este bine delimitat
și se elimină chirurgical fără dificultate.
– condromul se dezvoltă in țesutul cartilaginos, are consistență dură și se intâlnește
de regulă, la oasele mici (metacarpiene,falange).
– osteomul

b) Tumori maligne (sarcoame ):
– fibrosarcomul, este o tumoră malignă a ț esutului conjuctiv propriu -zis;
– osteosarcomul, este o tumoră malignă ce provine din ț esutul osos.
– condrosarcomul, este o tumoră malignă a ț esutul ui cartilaginos;
– liposarcomul, este o tumoră malignă a ț esutului adipos;
Tumori ale derivatelor mezenchimale ale țesutului conjunctiv :
– în țesutul muscular striat: rabdomiom ( tumoră benignă) ș i rabdomiosarcom
(tumoră malignă ) ;
– în țesutul muscular neted: leiomiom ( tumoră benignă) ș i leiomiosarcom ( tumoră
malignă );
– în țesutul vascular: angiom ( tumoră benignă) ș i angiosarcom ( tumoră malignă );
– în țesutul mezotelial: mezoteliom ( tumoră benignă) ș i mezoteliosarcom (tumoră
malignă );
– în țesutul limfoid; limfom (tumoră benignă) ș i limfosarcom, reticulosarcom
(tumoră malignă )
3. Tumorile tesutului nervos:
a)Tumori benigne: gliomul, ependimomul, meningiomul, simpatomul,
neurofibromul;
b)Tumori maligne: glioblastrom, meningioblastrom, neu roblastrom ;
4. Tumorile ț esutului pigmentar :
a) Tumori benigne: nevul pigmentar
b) Tumori maligne: melanomul malign – reprezintă unul din neoplasm ele cele mai
agresive, cu evoluție rapidă ș i mare putere de metastazare.

17
5. Tumori embrionare structura acestor tumori se asemănă cu cea a țesuturilor
embrionare. Numele lor se formează din denumirea țesuturilor de bază la car e se
adaugă terminația “blastom”, de exemplu: nefroblastom, hepatoblast om.

II.4 Leziunile benigne ale sânului :

Modific ările benigne reprezintă mase celulare necanceroase,care nu prezintă capacitatea
de a metastaza și de asemenea nu invadează țesuturile înconjurătoare.
Spre deosebire de cancere,aceste modificări,nu pun în pericol viața și sunt foarte frecvent
întâlnite.
Deși nu sunt periculoase,afecțiunile benigne pot determina o simptomatologie
neplacută,prin creșterea și extinderea lor la nivelul organului sau țestului unde s -au
format,câteva dintre modificările benigne,fiind asocia te cu un risc ta rdiv de dezvoltare a
cancerului.
Atât pentru tumorile benigne,cât și pentru cele maligne sunt folosite aceleași tehnici de
diagnosticare,astfel că după efectuarea unei anamneze și a unui examen clinic se folosesc
tehnicile imagis tice pentru punerea în evidență a tumorii și stabilirea caracteristicilor acesteia.
Cheia în diagnostic este diferențier ea tumorilor benigne,de tumorile maligne.
Forme anatomo -clinice ale tumorilor benigne :
-Lipoamele se formează din țestul gras perimamar,se prezintă sub forma unei formațiuni
tumorale,în general de dimensiuni reduse, ce prezintă mobilitate la palpare.
-Fibroamele sunt formate din țesut conjunctiv,fără elemente glandulare și clinic sunt
evidențiate sub forma unor tumori b ine delimitate,încapsulate,care pot evolua spre malignizare.
-Fibroadenoamele sunt cele mai frecvente dintre tumorile benigne ale sânului,cu structură
epitelială și conjunctivă.Apare mai des la femeia tânără,însă poate fi întâlnită la orice vârst ă,sub
forma unor formațiuni unice,rar multiple,bine delimitate.
-Tumora phyllodes,este întâlnită mai rar și reprezintă leziuni fibroepiteliale caracterizate
prin creșterea accelerată a componentei conjunctive,ce poate avea dezvoltare celulară

18
anormală,în funcție de aspectul acestor celule,aceste tumori pot fi beningne,maligne sau cu
potențial de malignizare. Pot apărea probleme în diagnosticarea diferențială,clinicianul întâlnind
nenumărate probleme,datorită aspectului și denumirii,astfel ca diagno sticul diferențial dintre
tumora phyllodes benignă și tumora pyllodes malignă,poate fi uneori dificilă.
Leziunile benigne ale sânului pot produce modificări tumorale,cu zone dureroase și
sensibile,scurgeri anormale ce pot fi descoperite în urma autoexaminării sânilor sau a unui
examen clinic și sunt reprezentate de o serie de afecțiuni precum :
-Leziuni distrofice
-Leziuni proliferative
-Stări precanceroase
Leziunile distrofice ale sânului,sunt reprezentate de o proliferare fibrochistică a glandei
mamare,din această categorie,făcând parte mastoza fibrochistică și chistul solitar al sânului.
Mastoza fibrochistică ,este o afecțiune ce se caracterizează prin prezența de țesut fibros
și multiple chisturi,numărul chisturilor poate f i foarte variat,de la câteva chisturi palpabile într –
un singur sân,la zeci de chisturi răspândite în ambele glande mamare.
Mastoza fibroc histică este mai des întâlnit ă la femeia adultă,în jur de 30 -40 de ani și se
poate manifesta prin neregularități la palpare,precum și durere locală,discomfort,tumefiere la
nivelul sânilor,sim ptome resimțite în special în perioada premenstruală sau în timpu l
menstruației .
Cauzele acestei afecțiuni,sunt insuficient cunoscute,dar la multe femei s -au putut
evidenția tulburări endocrine, iar tratamentul constă în hormon oterapie de corectare,precum și
medicamente antalgice și antiinflamatoare,care se administrează la nevoie,tratamentul
chirurgical fiind recomandat în cazul unor creșteri rapide de volum a formațiunilor
chistice,precum și în cazuri de suspiciune de malignizare sau rezultatelor slabe obținute în urma
unui tratament corect efectuat.
Chistul solitar al sânului este o formă localizată de mastoză chistică ,prezentându -se sub
forma unui chist,de dimensiuni mari,bine delimitat,ce uneori poate crește rapid și este sensibil
la palpare.Această formă apare mai ales în perioada de preclimaterium,se poate evienția foarte
bine în urma mamografiei,iar tratamentul este chirurgical.

19
Leziunile proliferative ,sunt reprezentate de hiperplazia epitelială,aceasta caracterizându -se
prin creșterea numărului de celule epiteliale,iar din acea stă categorie putem enumera :ectazia
ductal ă,necroza grăsoasă,hiperplazia atipică ductală,cicatricea radială,hiperplazia atipică și
adenoza scleroasă.
Ectazia ductală ,se manifestă prin prezența unor mase tumorale palpabile periareolar și
prin scurgerea anormală,de culoare gri -verzui,la nivelul mamelonului,care devine roșu și
dureros. Datorită caracteristicilor acestei leziuni și a faptului că este întâlnită în jurul vârstei
menopauzei,este greu de diferenșiat de cancerul mamar.
Necro za grăsoasă este rar întâlnită,nu poate fi diferențiată clinic sau mamografic de
cancer și apare atunci când pacienta prezintă în antecedente,modificări datorate unor
traumatisme la nivelul sânilor sa u la nivelul peretelui toracic.
Hiperplazia epitelială ,tapetează ductele și lobulii,atunci când ceșterea celulară are loc la
nivelul ductelor,se numește hiperplazie ductală,iar când afectează lobulii,hiperplazie
lobulară.Hiperplazia poate crește riscul pentru cancerul mamar,de asemenea creșterea
celulară,poate fi atipică,ce reprezintă o formă specifică de dispunere atipică a celulelor și este
ascociată cu creșterea riscului de apariție a cancerului de 4 -5 ori.
Adenoza scleroasă este de asemenea o leziune cu caracter proliferativ și se referă la
lărgirea lobulilor,care conțin mai multe glande decât în mod normal,prezintă o creștere a
riscului de cancer și mimează carcinomul invaziv.
Cicatricea radială este asemănătoare adenozei sclerozante,datorită caracteristicilor sale
este considerată o leziune matură și poate mima carcinomul,atât histologic,cât și clinic.
Stările precanceroase sunt reprezentate de afecțiunile,care prezintă riscul de a evolua spre
o neoplazie cu caracter malign.Nu este obligatoriu,ca stările precanceroa se să evolueze către
cancer și de asemenea nu se poate preciza timpul necesar pentru această transformare,dar cert
este ca odata descoperite,trebuie tratate corespunzător și oprite din evoluția lor naturală,pentru
a nu se transforma în cancer.Din această c ategorie putem enumera câteva exemple :papilomul
intracanilicular,mastita cu plasmocite,adenomul de mamelon,adenomul ductal.

20
II.4 Leziunile maligne ale sânului :

Tumorile maligne,sunt tumori canceroase și sunt periculoase,datorită capacității de
invazie și infiltrare la nivel local și datorită metastază rii,în alte organe sau țesuturi.
În primul stadiu sunt,în general asimptomatice,dar pe măsură ce cresc pot determina
simp tome specifice organului la nivelul căruia sunt lo calizate sau simptome generale.
Procedeul de diagnosticare,este similar cu cel al tumorilor benigne,folosindu -se teste
imagistice pentru localizarea precisă și determinarea caracterelor generale ale tumorii,urmând
apoi efectuarea unei biopsii,pentru realizarea examenului anatomopatologic microscopic și
macroscopic.
Cancerul mamar,este de multe ori clasificat în tipuri neinvazive și invazive,de asemenea
pot exista forme anatomo -clinice p articulare de cancer.
Cel mai întâlnit tip de cancer neinvaziv este carcinomul ductal în situ, (vezi fig.2), acesta
nu se împrăștie mai departe de zona în care s -a fomat,limitându -se la ducte,se depistează cu
ușurință la examenul mamografic și pacientele care au cancer în acest stadiu,au șanse mari de
vindecare.
De asemenea,din
aceeași categorie , putem
spune că face part e și
carcinomul lobular în
situ,care nu este un
cancer efectiv , dar
crește riscul de
îmbolnavire mai târziu ,
de aceea se recomandă
efectuarea mamografiei
în fiecare an și a unei
examinări fizice de două -trei ori pe an. Fig.2 Carcinom ductal în situ

21
Cancerele invazive sunt acele cancere care au caracter infiltrativ,se pot extinde în tot
sânul și pot metastaza.
Cel mai întâlnit exemplu,ce apare la aproximativ 80% din cazuri este carcinomul ductal
invaziv, (vezi fig.3), care se dezvoltă la nivelul celulelor are căptușesc ductele sânului,sparge
peretele ductului și ajunge la nivelul țesutului gras al sânului,de aici poate metastaza și în alte
părți ale corpului.Un alt exemplu este carcinomul lob ular infiltrativ,ce se dezvoltă la nivelul
lobulilor sânului,este întâlnit la aproximativ 10 -15% din cazuri și poate metastaza.

Fig.3 Carcinom ductal invaziv

Forme anatomo -clinice particulare de cancer :
-Boala Paget,este un tip de cancer mamar,rar întâlnit, cu evoluție lentă, care afectează zona
areolară și a mamelonului și se caracterizează prin eritem,prurit și mai târziu prin ulcerații
crustoase,pruriginoase situate la nivelul mamelonului.Afectează îndeosebi femeile adulte,cu
vârsta peste 40 de ani și are originea la nivelul canalelor galactofore mari .
-Schir ul mamar este specific femeilor cu vârstă înaintată,are o evoluție lentă și se
caracterizează prin retracția treptată a sânului .

22
-Cancerul în curaisă . Acest tip de cancer se caracterizează prin îngroșarea tegumentului
sânului care dă aspectul unor placarde roșii sau brune,indurate în jurul toracelui ce se însoțesc
de durere și senzație de constricție toracică.
-Cancerul ocult,este o formă rară de cancer mamar,cu debut axilar,reprezentat de
metastaze și de adenopatiile axilare și absen ța tumorii mamare, diagnosticul se pune pe baza
biopsiei ganglionare,mamografiei sau galactografiei și poate fi deseori dificil.
-Cancerul mamar nepa lpabi.În acest tip de cancer,este foarte dificil ca examenul clinic să
pună în evidență tumora,datorită faptului că dimensiunile acesteia sunt foarte mici.Poate fi
descoperit întâmplător sau după un examen de screening mamografic,iar șansele de vindecare
sunt ridicate.
-Cancerul multicentric se caracterizează prin prezența mai multo r tumori,care pot
disemina atât pe toată întregimea glandei mamare,cât și pe prelungirile sale,cu dimensiuni
variabile și are o evoluție,în general gravă.
-Mastita acută carcinomat oasă este o formă de cancer,ce este reprezentat de fenomene
inflamatorii,care determină creșterea consistenței sânului,prin împrăștierea sa în toată glanda
mamară,fiind o formă gravă de cancer,ce determină rapid metastaze ganglionare și sistemice.
-Cancerul mamar la bărbat ,este un tip de canc er întâlnit foarte rar,ce poate apărea la vârste
diferite,dar cel mai des la bărbții între 60 și 70 de ani.Dacă este corect tratat,progno sticul nu
este mai grav decât la femeie,iar evaluarea și tratamentu l,se bazează pe cunoștințele câș tigate
pentru acelaș i tip d e cancer,la femeie.
Persoanele predispuse la acest tip de cancer, sunt cele care au mai avut în familie astfel de cazuri
sau rude care au suferit de diferite tipuri de cancer,în special de prostată,persoanele care iau
hormoni sau care au fost expuse la iradiere peste limita impusă,precum și cele care pr ezintă
diferite afecți uni:sterilitate,pubert ate întârziată,mutații genetice,afecțiuni testiculare .
Cel mai frecvent tip de cancer de sân întâlnit la bărbat, este carcinomul ductal infiltrativ,iar
diagnosticarea este mult mai ușor de realizat,decât la femeie,datorită țesutului mamar și
dimensiunilor mici ale sânului,totuși de cele mai multe ori diagnosticul se pune tardiv,deoarece
lipsa de informație poate amâna prezentarea la medic.

23
II.6 Stadializarea tumorilor maligne:

Stadializarea este reprezentată,de o serie de criteria,care stabilesc gradul dezvoltării
locale a formațiunilor tumorale și event ual,al extinderii la distanță.
Acesta reprezintă cel de -al doilea pas,după stabilirea diagnosticului de cancer și
reprezintă o etapă foarte important ă,deoarece tratamentul și recomandările pentru
recuperare,depend de caracteristicile tumorii,în momentul în care o examinăm ,mai exact de
stadiul acesteia.
Totodată,stadializarea ajută la efectuarea schimbului de informații,pentru compararea
rezultatelor terapeutice,asupra unor grupe de pacienți cu afecțiune similar,ajută la evaluarea
rezultatelor terapeutice,apreciază modul de evoluție al prognosticului,în concluzie contribuie
la cercetarea tumorilor umane.
Există mai multe modalități de efectuare a stadializării,în momentul actual este folosit
sistemul international de stadializare TNM.Acest sistem a fost adoptat de UICC(Uniunea
Internațională Contra Cancerului),care a stabilit o regulă general de clasificare folosindu -se ca
și repere trei component principale:tumora primar ă ( T ),adenopatia ( N ) și metastazarea ( M )
Descrierile TNM,sunt grupate într -un set de stadia de la 0 la IV,după cum urmează:
Categoria T – tumoră primară:
Tx – tumora primară nu poate fi evaluată;
T0 – tumora primară nu poate fi evidențiată;
Tis – carcinom in situ: carcinom intraductal in situ; carcinom lobular in situ; boala
Paget limitată a mamelonului, fără tumoră palpabilă (boala Paget,dacă este asociată cu tumoră
palpabilă ,se clasifică în funcție de dimensiunile tumorii) ;
T1 – tumoră cu diametrul maxim <2 cm;
T1 mic – microinvazie tumoră cu diametrul maxim <0,1 cm.
T1a – tumoră cu diametrul maxim cuprins între 0,1 cm și 0,5 cm.
T1b – tumo ră cu diametrul maxim>0,5 cm și < 1 cm.
T1c – tumo ră cu diametrul maxim > 1 cm și < 2 cm.
T2 – tumoră cu diametrul maxim cup rins între 2 cm și 5 cm.

24
T3 – tumoră cu diametrul maxim >5 cm.
T4 – tumora ce in diferent de dimensiuni prezintă extensie directă la peretele toracic
sau piele.
T4a – extensie la per etele toracic (peretele toracic include coastele, mușchii
intercostali, muș chiul dințat anterior) – nu mușchii pectorali .
T4b – edem (inclusiv co aja de portocală) sau ulcerația tegumentelor sânului sau
noduli de permeație, limitați l a același sân.
T4c – T4a + T4b.
T4d – mastită carcinomatoasă.

Categoria N – ganglioni limfatici regionali:

Nx – ganglionii limfatici nu pot fi evaluați.
N0- nu există me tastaze în ganglionii limfatici regionali.
N1 – prezența meta stazelor în ganglioni limfatici axilari ipsilaterali, care își
păstrează mobilitatea.
N2 – prezența metastazelor î n ganglioni limfatici axilari ipsilaterali – fixați între ei
sau la structurile adiacente.
N3 – prezența me tastazelor în ganglionii mamari interni ipsilaterali.

Categoria M – metastaze la distanță:

Mx – metastazele nu pot fi evaluate
M0 – fără metastaze la distanță.
M1 – metastază la distanță

II.7 Sim ptomatologia cancerului mamar :

Dacă este descoperit la timp ,cancerul mamar este vi ndecabil în proporții mari,de aceea
este foarte important ca simptomatologia acestei boli să fie cunoscută de fiecare persoană și la

25
observarea oricărei modificări, (vezi fig.4) să se prezinte cât mai rapid la medic,așadar
cunoașterea simptomelor cancerului mamar și efectuarea unor examene clinice
corespunzătoare,sunt condiții strâns lega te,de depistarea precoce a acestei afecțiuni.
Cel mai comun simptom al cancerului mamar ,este apariția unui nodul la nivelul sânului.
De asemenea putem enumera și alte simptome cum ar fi :apari ția unei zone de țesut îngroșat la
nivelul sânilor,un nodul sau o umflătură la nivelul uneia sau a ambelor axile,modificări de formă
sau dimensiuni a
unuia sau a ambilor
sâni,neregularități ale
pielii de la nivelul
sânilor , precum și
modificări la nivelul
mamelonului,care se
poate retracta,poate
prezenta iritații sau
poate elimina secreții
cu aspe ct lăptos,
sangvinolent sau
purulent.

Fig.4 Modificări ce pot apărea în cancerul mamar

Trebuie evidențiat faptul că simptomele enumerate mai sus,nu sunt specifice neapărat
cancerului,sânul putând fi afectat de alte afecțiuni medicale,important este ca apariția oricărui
din aceste simptome sau oricărei modificări să determine persoana în cauză,să se prezinte la
medic.

26
II.8 Tratamentul cancerului mamar:

Tratamentul cancerului mamar ,este complex, iar alegerea metodei de tratament trebuie
individualizat ă,ținându -se cont de mai mulți factori precum :încadrarea stadială a
neoplaziei,stadiul de evoluție al tumorii sau terenul biologic al pacientului.
Cele mai în tâlnite mijloace de tratament sunt :tratamentul chirurgical,tratamentul
citostatic,tratamentul radiologic și tratamentul hormonal.
 Tratamentul chirurgi cal are ca scop să îndepărteze cât mai mult posibil din tumora
malignă și se poate asocia cu alte terapii precum chimioterapia ,hormonoterapia și
radioterapia.
Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale și anume:
Mastectomia radicală (operația Halsted ) reprezintă extirparea extensivă a glandei mamare,a
musculaturii peretelui toracic și a ganglionilor limfatici.
Este o metodă cunoscută de majoritatea chirurgilor,dar în prezent se folosește rar,datorită
sechelelor severe din urma intervenției și s-a dovedit faptul că mastectomi a radicală modificată
este la fel de eficace,dar cu efecte secundare mai reduse.
Lumpectomia reprezintă îndepărtrea formațiunii tumorale și a unei zone mici de țesut normal
din jurul ei.
Matectomia radicală modificată (mastectomia tip Patey ) ,este o intervenție, care spre deosebire
de mastectomia radicală,are avantajul că păstrează mușchiul marele pectoral astfel că aspectul
estetic este mai puțin afectat și funcționalitatea brațului este mai bună.
Mastectomia simplă ,denumită și mastectomie totală,est e intervenția în cadrul căreia se
îndepărtează întregul sân,dar fără îndepărtarea țesutului muscular sau a ganglionilor axilari
limfatici.
 Chimioterapia reprezintă tratamenul cancerului,prin utilizarea unuia sau mai multor
medicamente cittotoxice,pentru di strugerea celulelor maligne.

27
Chimioterapia poate fi adjuvantă ,atunci când se administrează după intervenția
chirurgicală sau radioterapie,consolidând rezultatele obținute în urma acestot intervenții. De
asemenea poate fi neoadjuvantă prin administrarea înaintea intervenției chirurgicale ,care are ca
scop reducerea tumorii,pentru a realiza o extirpare mai ușoară sau mai poate fi folosită ca
tratament principal pentru cazurile care nu pot beneficia de terapie chirurgicală.
Putem enu mera câteva din chimioterapicele folosite și anume :Methotrexat ,
Doxorubicina (Adriamicina) , Ciclofosfamida,Fluorouracil ( 5FU ) , Levofalan , Idarubicina,
Navelbina, Etoposid,Cisplatin.
În urma chimioterapiei,pot apărea efecte secundare,care depind de mai mulți factori,cum
ar fi:durata tratamentului,tipul de medicament administrat,precum și doza.Pot apărea
următoarele efecte secundare temporare :greață și vomă,alopecie,uscăciunea gurii și a mucoasei
bucale,inapetență,sângerări sau echimoze ,risc crescut de infecție,astenie,modificări ale ciclului
menstrual.
După terminarea tratamentului,majoritatea efectelor secundare,dispar,totuși la apariția
acestora pacienții trebuie să se adreseze medicului.

 Hormonoterapia antineoplazică reprezintă un tip de tratament ce acționează pe
tumorile hormonodependente,suprimând sursele hormonale sau blocând acțiunea
acestora la nivel celular .
Terapia hormonală reprezint ă o modalitate eficace de tratament pentru acele t umori ce
provin din țesuturi a căror creștere este controlată de că tre hormoni , precum sunt tumorile
mamare .
Terapia hormonala este adaptată fiecărei femei î n parte în funcț ie de particularităț ile bo lii
sale,ținându -se cont de statusul hormonal.
De cele mai multe ori, hormonoterapia se indică după tratamentul chirurgical și poate fi
de mai multe feluri: terapie antiestrogenică, terapie cu progesteron,terapie care realizează
blocarea funcției ovariene și terapie cu inhibitori de aromata ze.
În premenopauză,este indicată inhibiția ovariană,ce presupune oprirea funcționalității
ovariene.

28
Inhibiția ovariană, se poate face printr -o procedură chirurgicală numită ovariectomie ,de
asemenea sa poate realiza prin ședințe de iradiere sau prin administrarea de medicamente
speciale.
Femeile ajunse la menopauză pot avea indicație de tratament hormonal cu
Tamoxifen,care blochează receptorii hormonali și este un medicament bine tolerat,ce se
recomandă pe o durată lungă ,de cel puțin doi ani.
 Radioterapia este tratamentul care utilizează doze controlate de radiație
ionizantă,singură sau în combinație cu alte tratamente,pentru a adistruge celulele
canceroase.
Această metodă terapeutică se poate realiza înainte de intervenția chirurgicală,pentru a
reduce dimensiunea tumorii sau după intervenția chirurgicală și chimioterapie pentru a distruge
celulele canceroase restante.
Radiațiile pot fi emise de ap arate externe,numită iradi ere externă ,în cadrul căreia se
folosesc aparate cu energii înalte,spre exemplu acceleratoare liniare sau cobaltroane sau pot fi
emise de materiale radioactive ce se poziționează direct in tumoră,numită iradiere internă.
Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt tumefacția si senzația de greutate la
nivelul sânului,fatigabilitate și modificări cutanate asemănătoare arsurilor solare în zona de
tratament.

29

CAPITOLUL III
Elemente de diagnostic în cancerul mamar

III.1 Elemente de screening pentru depistarea precoce a cancerului mamar :

Screeeningul reprezintă un examen medical,aplicat pentru detectarea unui potențial
neoplasm malign,la o persoană care nu prezintă simptome sau semne specifice cancerului.
Acest termen echivalează cu prevenția secundară sau depistarea precoce a cancerului
mamar și are ca scop descoperirea bolii c anceroase într -un stadiu inițial, înaintea apariți ei
manifestărilor clinice,având multe șanse de tratare și vindecare,tratamentul fiind mult m ai
eficient și ușor de aplicat.
Aceste studii își propun să depisteze ca re sunt persoanele predispuse că tre anumi te tipuri
de cancer și de asemenea în cadrul acestor studii sunt investigați factorii de mediu și stilul de
viață al pacientului.
Informatiile acumulate ajută medicul să stabilească catego ria persoanelor care trebuie să
participe la screening, tipul de screening care trebuie folosit și frecvenț a cu care acest screening
trebuie efectuat.
Cancerul mamar prezintă toate caracteristicile necesare pentru a face obiectul un ui
program de screening fiind cancerul cu cea mai mare incidență la femei,incidență cu creștere
continuă în ultimii ani.
Pentru depistarea precoce a cancerului de sân,se folosesc diferite teste de screening,unele
sunt utilizate pentru c ă s-a demonstrat că sunt utile atât î n descoperirea cancerului mamar în
stadiile precoce, cât și în scă derea morbidității și a mortalităț ii prin ac est tip de cancer,pe de altă
parte a lte teste sunt utilizate deoarece s -au dovedit a fi util e in depistarea cancerului de sâ n la
anumite persoane,iar prin intermediul studiilor clinice nu s -a putut demonstra o scădere a
mortalităț ii prin cancer în urma utiliză rii acestor teste screening .

30
Reducerea mortalității și a morbidității
asociate,precum și îmbunătățirea calității
vieții,prelungirea supraviețuirii sau
reducerea durerii reprezintă scopurile
acestor programe de screening ,astfel că
eficiența unui test de screening este
demonstrată prin scăderea ratei mortalității
prin cancer la populația testată,fiind mai
mică față de o populație echivalentă,care nu
a participat la screening.
Procedurile actuale de screening în
cancerul mamar sunt :

A. Autoexaminarea sânilor :

Controlul manual al sânilor (vezi fig.5),
reprezintă cea mai la îndemână metodă de
descoperire în faze preoce a acestei
afecțiuni,astfel că femeile trebuie instruite și
informate pentru a realiza tehnica de
autopalpare a sânilor.
Mai multe s tudii demonstrează că
autoexaminează atentă a sânilor poate
descoperi tumorile de mici dimensiuni.

Fig.5 Examenul de autopalpare al sânilor

31
O problemă majoră a autoe xaminării este aceea că rareori, autoexa minarea este
practicată corect,numai un procent mic de femei practică o examinare corespun zătoare unui
instructaj corect.
De asemenea multe femei nu dețin informațiile necesare cu privire la importanța unei
diagnosti cări precoce,astfel că diverși factori,precum teama de autoexaminare,natura intimă a
gestului,discomfortul produs de examinarea sănilor,subiectivismul examenului,le împiedică să
realizeze această tehnică.
Instruirea în vederea autoexaminării,tre buie realizată clar și corect,insistându -se asupra
tehnicii de execuție,cu mișcări și presiuni corespunzătoare,trebuie să se identifice reperele
anatomice normale,precum marginile coastelor,aria glandulară,vârful axilei,șanțul
submamar,pentru ca fiecare fe meie să se familiarizeze cu propria anatomie
Totodată,este important să se realizeze importanța necesității de a aloca un timp adecvat
acestei examinări și se recomandă ca acest examen să se realizeze la jumătatea ciclului
menstrual,atunci când sânii sunt mai puțin sensibili la palpare și mai puțin tumefiați ,iar în caz
de sarcină sau menopauză, se poate alege o zi la întâmplare,de exemplu prima zi din lună, î n
care se va face examinarea.
Se recomandă ca acest examen să aibă loc la sfâ rșitul fiecărui ciclu și medicul de familie
trebuie consultat în fața descoperirii oricărei anomalii.
Inspecția sânilor se poate realiza în fața oglinzii,cu brațele de -a lungul corpului. Se
urmăresc unele aspecte neobișnuite cum ar fi o zonă pr oeminentă, escoriații, mărirea de volum
a sânilor, retracția pielii,de asemenea se privește cu atenție dacă existentă scu rgeri mamelonare
sau modificări de poziție și aspect al mamelonului.
Cu mâinile ridicate deasup ra capului se examinează sânii în oglindă , urmărindu -se
aceleași obiective enumerate mai sus. Se pri nd palmele la nivelul umerilor ș i se presează,
căutându -se aceleași modificări.

Femeia va apăsa cu putere c u mâinile pe ș olduri,încordându -și mușchii pectorali și ai
brațelor și va inspecta,cu atenție sânii. Se inclină ușor corpul spre oglindă, în timp ce umerii ș i
coatele se împing înainte, verificând î n acest t imp apariția oricărei proeminenț e sau depresiuni
cutanate.

32
Cu brațul stâng ridicat și mâna stângă pe ceafă se ex aminează sânul stâng folosind mâna
dreaptă. Cu palma întinsă și cu degetele lipite ,nu cu vârful acestora, începând de la marginea
externă, se presează ferm î n cercuri mici , mișcându -se in același timp mâna în jurul mamelei î n
cercuri din ce in c e mai mici până când se atinge mamelonul,acesta se masează ușor pentru a
vedea dacă apare vreo scurgere.De asemenea,trebuie acordată atenție zonei dintre sân și axilă,
precum și zonei axilare,e foarte important să se exa mineze fiecare parte a sânului,aceea și
procedură se repetă și pentru sânul drept.

Examinarea se mai poare realiza și în decubit dorsal , întinsă pe pat,cu o pernă sub
umeri,iar brațul din partea sânului ce urmează a fi controlat,îl va ține sub cap,palparea
realizându -se cu blândețe ,cu mâna din partea opusă,mâna dreaptă pentru sânul stâng și invers
mâna stângă pentru sânul drept,folosindu -se acceași mișcare descrisă mai sus.

Prin palpare se va urmării apariția unor modificări,a unor eventuali noduli, modificări d e
consistență sau prezența unor ganglioni măriț i la nivelul axilei.

B. Mamografia :

Reprezintă examenul de elecție î n cadrul screeningului cancerului mamar ,fiind cea mai
bună metodă radiologică disponibilă la ora actuală.
Este o investigație radiologică,ce presupune fotografierea cu raze X a sânilor,care
îndeplinește toate criteriile unui test de screening astfel că poate detecta o leziune precanceroasă
înainte de a fi percepu tă la un examen clinic amănunțit .
Pentru a descrie precizia unui test de screening,prin urmare și a mamografiei, în a depista
o afecțiune,se folosesc patru parametrii :sensibilitate,specificitate,valoare predictiv ă pozitivă și
valoare predictivă negativă.
Sensibilitatea exprimă p roporția de persoane,ce au boala respectivă și la care testul este
pozitiv,mai exact reprezintă capacitatea testului de a detecta boala atunci cînd este prezentă
Specificitatea exprimă proporția de persoane,care nu au boala respectivă și la care testul
este negativ,așadar reprezintă capacitatea testului de a arăta faptul că boala nu e prezentă.

33
Valoarea predictivă pozitivă reprezintă proporția de persoane,la care testul a ieșit pozitiv
și au boala,iar valoarea predictivă negativă,este proporția de persoane,la care testul e negativ și
nu au boala respectivă.
Prezintă o sensibilitate de peste 8 0%,ceea ce înseamnă că va rata restul cazurilor de
tumori clinic evidente, majoritatea cazurilor fiind depistate cu aproximativ 2 ani,în aintea
percepției oricărui semn clinic sau simptome,iar s pecificitate a este de 91 -95%,ceea ce înseamnă
că 5-9% din toate femeile care au efectuat o mamografie,vor avea rezultat pozitiv,în timp ce
numai una până la 10 din 100 de persoane,vor avea cancer ma mar adevărat.
Atât sensibilitatea cât ș i specificitatea examenului mamografic cresc pe măsură ce
femeia înaintează în vârstă ,deoarece sânul capătă un caracter mai fluid.
Mamografia,nu poate să prevină apariția cancerului,dar s -a dovedit foarte utilă în a
descoperi cancerul în stadii incipiente,astfel că putem da exemplu Statele Unite,unde examenul
mamografic este obliga toriu, iar acest lucru a dus la scăderea cu 35% a mortalității prin cancer
mamar la f emeile cu vârstă de peste 50 de ani,la nivel național și conform studiilor (realizate
sub egida Health Insurance Plan), cu 25 -35% la cele cu vârste între 40 și 50 ani. Referitor la
categoria femeilor cu vârste cuprinse între 40 -49 de ani,două studii suedez e încheiate în 1997,au
demonstrat o scădere mult mai mare a mortalității din cauza acestei afecțiuni,între 42 și 45%.
În plus, diagnosticarea precoce a cancerului mamar duce la creșterea ș anselor
tratamentului co nservator, cu pă strarea g landei m amare,fără a se ajunge la mastectomie.
Pe baza acestor studii, Institutul Naț ional de Cancer, Societatea Americană de Cancer ș i
Colegiul American de Radiologie recomandă mamografii anuale la fem eile trecute de 40 de
ani,iar femeile cu risc înal t,care au istoric familial de cancer mamar sau ovarian sau radio –
terapie mamară în antecedentele personale, pot începe controlul mamografic începând de la
vărsta de 30 de ani.
Mamografia se realizează într -un cabinet special amenajat, cu ajutorul mamografului,ce
reprezintă o versiune a aparatului cu raze X,efectuându -se întotdeauna cel puțin două clișee,față
și profil ale fiecărui sân.
Înainte de efectuarea mamografiei, radiologul așează pacienta dezbrăcată până la talie în
fața aparatului (vezi fig.6 ) și îi comprimă sânul între placa port -film și o placă transparentă,

34
examenul realizându -se pe rând
pentru ambii sânii,efectuându -se cel
puțin două clișee,față și profil ,ale
fiecărui sân,uneori,dacă este necesar,
se pot realiza clișee suplimentare,spre
exemplu un clișeu oblic,care permite
vizualizarea zonei axilare .
Dacă există scurgeri prin mamelon
se injectează un produs de contrast
pentru a efectua opacifierea canalelor
glactofore , această procedur ă poartă
numele de galactografie.
Fig.6 Realizarea screeningului mamografic

Această investigație poate să dureze aproximativ 20 de minut e,iar majoritatea femeilor
spun că în timpul realizării acestui examen,nu simt nici -un fel de durere,to tuși poate apărea o
senzație de discomfort,atunci când medicul fixează glanda mamară,pentru realizarea
mamografiei .
Elementele radiologice (vezi fig.7), care ar putea arăta existența unui cancer mamar pot
fi reprezentate de o opacitate,ce prezintă de regulă contur difuz sau se prezintă sub forma unei
formațiuni noroase,cu contur șters ; edem,ce apare ca un halou trans parent,în jurul
tumorii; existența spiculilor s au a microcalcificărilor,precum și îngroșarea lizereului
cutanat,care se compară,raportat la celălalt sân.
Deși e vorba de o metodă care folosește raze X ,doza de radiație, pe care o primește
femeia în timpul screeningului mamografic, nu prezintă niciun risc și este redusă comparativ
cu radiația de care ar putea avea nevoie pentru a trata cancerul mamar ,astfel că beneficiile
mamografiei depășesc riscurile iradierii ,aceasta depistând cancerul de sân î n stadiu incipient, la
dimensiuni foarte mici de 5 mm, în timp ce la un examen clinic se poate depista când tumora
are un diametru de cel puțin 1cm.

35

Fig.7 Formațiuni tumorale -imagini mamografice

C. Examenul clinic :

Reprezintă o metodă de screening,realizată de către un cadru medical cu pregătire și are
un rol foarte important în depistarea precoce a cancerului mamar,datorită faptului că este
eficient și este simplu de realizat.
Examinarea clinică periodică a sânilor , constă în efectuarea inspecției și palpării sânilor
și a regiunilor ganglionare regionale,după reguli binecunoscute,practicată alături anamneza
detaliată a pacietului ,care trebuie să urmărească date cu privire la antecedentele pacientului,la
factorii de risc sau la apariția simptomatologiei,această examinare putând determina un procent
semnificativ de cancere în stadii incipiente.
Această examinare este utilă,doar în condițiile în care este realizată corect și cu foarte
mare atenție,astfel că ,,The American Cancer Society,, ( ACS),recomandă ca femile să înceapă
această metodă preventivă la vârsta de 20 de ani, o examinare la 3 ani între vârstele de 20-39
de ani și anual, de la vârsta de 40 de ani.

36
III.2 Reguli de investigare :

Pentru stabilirea diagnosticului de cancer,este nevoie de un demers complex,ce constă
în comunicarea pacientei, cu întreg personalul medical.
Deși d iagnosticul de certitudine este cel anatomo -patologic, pentru gră birea mome ntului
diagnosticului și pentru un raspu ns favorabil la tratament, este foarte importantă parcurgerea
etapelor preliminare care ridică de timpuriu suspiciunea exist entei unui cancer de sân,ceea ce
crește șansele la vindecare și previne diagnosticarea tardivă ,în stadii avansate.
Pentru a ob ține informații importante,este necesar să se efectueze anamneza și examenul
fizic de rutină,al pacientului.
Diagnosticul clinic,presupune efectuarea unui examen clinic,ce se realizează prin
inspecție și palpare,alături de anamneza pacientului.
Diagnosticul paraclinic constă în efectuarea tuturor investigațiilor necesare pentru a pune
un dia gnostic exact, iar pe baza informațiilor obțiute în urma acestor investigații,se determină
abordarea terapeutică și planificarea tratamentului.

DIAGNOSTIC CLINIC :

Presupune:
-Anamneza
-Inspecția
-Palparea
Anamneza :
Această etapă trebuie realizată cu atenție și trebuie să urmărească în primul rând
obținerea datelor privind factorii de risc în etiologia cancerului mamar,precum antecedente
heredocolaterale,privind cancerul mamar sau alt tip de cancer,antece dente personale care vor
evidenț ia data apariției primei menstruaț ii,numărul nașterilor și a avorturilor,vârsta de instalare
a menopauzei,precum și a ntecedente personale patologice, care vor nota bolile

37
infectocontagioase, boli generale,intervenții chirurgicale,cu referiri în sp ecial la existența
eventualelor traumatisme,leziunilor displazice sau tumorale benigne ale sânului. De asemenea,
anamneza va stabili istoricul bolii actuale,precizându -se debutul acesteia ,data apariției primului
simptom și analiza ate ntă a principalelor simptome.
Inspecț ia :
Reprezint ă,următoarea etapă a diagnosticului clinic,după realizarea în detaliu a
anamnezei pacientului.Se poate realiza,atât în ortostatism cât și în poziție șezândă,mai întâi cu
brațele pe șolduri și apoi cu ele pe ceafă sau întinse deasupra capului,trebuie menționat faptul
că pentru realizarea corespunzătoare a inspecției este necesară o bună iluminare.
Prin inspectie se va examina cu atenție aspectul exterior al sânilor,starea areolei ș i a
mamelonului, urmărind anomalii precum retracția sau devierea mamelonului,eventuale
scurgeri,prezența crustelor,a unor ulcerații ,eroziuni sau retracția pielii.
Comparativ,se va observa, volumul și conturul sânilor ,pentru a verifica existența unor
proeminențe anormale sau depresiuni,existența unor anomalii de formă,asimetrii sau modificări
la nivel tegumentar,cum ar fi roșeața,eritemul,dilatarea venelor subcutanate,edemul cutanat .
Se inspectează,apoi fosel e supraclaviculare și regiunile axilare , principalele zone de
drenaj limfatic, pentru a descoperi eventuale modificări la acest nivel.
Palparea :

Reprezintă o metodă clinică ,importantă pentru aprecier ea leziunilor mamare ș i stabilirea
diagnosticului de cancer mamar.
Palparea se realizează examinând pacienta în ortostatism,în clinostatism dorsal,sau se
mai poate realiza în poziție șezândă,se face mai întâi examenul cu brațele întinse pe lângă
corp,apoi cu brațele întinse deas upra capului.
Palparea trebuie să fie executată cu atenție și delicatețe de către examinator,cu palma
întinsă și cu degetele apropiate,explorând toată suprafața sânului ,de la stern și până la marginea
anterioară a marelui dorsal,respectiv de la claviculă,la șanțul submamar.
În cazul în care se descoperă o masă tumorală în sân,se va stabili întâi sediul leziunii,

38
localizarea și dimensiunile,apoi se vor preciza caracterele tumorii însăși.
Sânul se împarte convențional în 5 cadrane,două externe, două interne ș i unul
centr al,linia de separare între ele fiind creată de două linii perpendi culare, care trec prin
mamelon și linia paralelă cu marginea areolei și situată la 1 cm distanță în afara ei,această
împărțire ajută la stabil irea sediului leziunii.
Dimensiunile tumor ii se exprimă obligatoriu în centimetr i și se ține seama de cel mai
mare diametru al tumorii, deoarece prima apreciere dimensională are o importanță
deosebită,atât în clasificarea stadială,cât ș i în urmă rirea evoluției ei în timp.
Celelalte caracteristici tumorale,ce se urmăresc sunt consistența,conturul,limitele,forma,
mobilitatea și sensibilitatea tumorală,tumora malignă fiind de obicei dură,cu margini
neregulate,cu limite difuze,imobilă și indoloră.
Se vor analiza raporturile tumorii cu tegumentul și planurile profunde.Raporturile
tumorii cu tegumentul,reprezintă un factor important pen tru stabilirea diagnosticului,în deosebi
în fazele precoce,astfel că se poate observa prezenț a ad erenței,î n care tegumentele sunt
deprimate la nivelul tumorei ,acest lucru putând fi observat prin manevre ușoare de tracțiune ale
sânului,în diferite sensuri.P entru diagnosticarea precoce, un semn caracterstic este cercetarea
paralel ismului pliurilor cutanate, prin man evra plicaturării tegumentului, absența acestuia arată
o aderență incipientă .
În ceea ce privește prezența raporturilor tumorii cu mușchiul pectoral sau cu p eretele
toracic ,prognosticul este rezervat,pentru că aceste raporturi sunt în tâlnite de obicei în stadiile
avansate ale cancerului.Pentru aprecierea acestor raporturi, se cercetează iniț ial,mobilitatea
tumorii pe muș chiul pectoral relaxat și apoi î n timpul contractiei muschiului, ce se realizează
prin presiunea pe un plan tare pe care pacienta o execută cu brațul de aceeași parte sau punând
pacienta să realizeze mișcarea de adducție a brațului, î n timp ce e xaminatorul se opune acestei
mișcă ri (manevra lui Tillaux),astfel se poate observa dacă sâ nul este mobil sau imobil pe
torace,iar dacă acesta este imobil pe torace,chiar ș i în cazul în care mușchiul pectora l este
relaxat, această situaț ie este considerată ca fixare la peretele toracic.
În continuare , se execută o ușoară mișcare de masaj asupra mamelonului,pentru
evidențierea unei eventuale scurgeri mamelonare, se examinează apoi sânul cotralateral
respectând aceleași proceduri și se începe anali zarea ganglionilor limfatici din regiunea
axilară,regiunea supraclaviculară și subclaviculară .

39

DIAGNOSTIC PARACLINIC :

Stabilirea diagnosticului paraclinic se bazează pe efectuarea investigațiilor
imagistice,precum, mamografie, ecografie, eventual RMN mamară,urmate de confirmarea
anatomopatologică prin puncție -biopsie sau biopsie excizională.
Dintre toate meto dele imagistice , mamografia este metoda de el ecție folosită î n
detectarea cancerului mamar ,cât m ai timpuriu ș i se folosesc diferite tehnici de mamografie,
incluzând una clasică și una digitală. Totodată,trebuie menționat faptul că mamografia d e
screening,nu trebuie conundată cu mamografia diagnostică,cea din urmă realizâ ndu-se după
detectarea unei anomalii palpabile și are ca scop,în general,evaluarea restului sânului î nainte de
biopsiere .
Termografia de contact este o metodă imagistică neinvazivă,rapidă și ieftină folosită
pentru depistare a și diagnostic ul cancerului, bazându -se pe observația că celulele canceroase
emit mult mai multă căldură decât celulele sănătoase,fapt ce se datorează metabolismului diferit
al celulelor canceroase,care consumă mai multă energie și au o rată de multiplicare crescută.
Această metodă constă în scanarea, la nivel cutanat,a zonei bolnave,prin intermediul
unor senzori și compunerea unei hărț i termice a acest ei zone.Un sistem expert,interpretează
harta în mod automat și diagnosticul se afișează pe ecran .
Imaginile în infraroșu,p ot determina modificările timpurii,detectând formațiuni tumorale
foarte mici,ce nu pot fi palpate sau sesizate prin alte metode,totodată această investigație are
beneficiul că este neinvazivă și se poate realiza ori de câte ori este nevoie,de aceea se pot realiza
mai multe termografii,pe parcursul lunilor sau anilor,ce se pot compara și pot oferi informații
timpurii despre vascularizația locală si modificările biochimice,mai ales la persoanele cu
risc,astfel că pacienții au șanse mult mai mari de a detecta precoce cancerul.
Totuși,termografia nu poate localiza tumora în sine,cu toate acestea, există unele
particularităț i,în cadrul cărora mamografia nu reușește să detecteze formaț iunile
canceroase,s pre exemplu, la femeile care alăptează sau la cele cu sâni mari și denși, fiind

40
mai greu de inter pretat,în aceste cazuri, termograf ia reușește să identifice zonele cu posibile
tumori ,de asemenea asocierea termografiei mamare cu celelalte analize de rutină,precum
examenul clinic s au mamografia a arătat atât o creștere de detecție precoce a cancerului
mamar,cât și o creștere a ratei de supraviețuire.
Ultrasonografia sau ecografia reprezintă o metodă imagistică neinvazivă,ce folosește
ultrasunetele pentru vizualizarea dife ritelor organe.
Această metodă,se folosește pentru investigarea glandei mamare,oferind informații utile
despre patologia sânului și se poate aplica la orice vârstă,fiind neinvazivă,nedureroasă și
repetabilă,ori de câte ori este cazul.
Prima investigație re comandată femeilor tinere,sub 45 de ani,este de cele mai multe ori
ecografia,acest lucru se datorează în primul rând faptului că la vârsta tânără este foarte frecventă
legătura dintre schimbările glandelor mamare și fibroade nom sau mastopatia fibrochistică,ce se
depistează foarte foarte bine cu ajutorul ecografiei și în al doilea rând,la femeile tinere glanda
mamară este prea densă,iar mamografia nu poate vizualiza suficient sânul dens,spre deosebire
de ecografie.
Ecografia este recomandată și femeilor însărcinate ,precum și femeilor care urmează
tratamente hormonale cu estrogeni pentru fertilizare,cele din urmă,pot fi urmărite privind
eventualele efecte secundare ale tratamentului asupra sânului.
Această investigație,este cea mai potrivită pentru difer ențierea unui nodul,reprezentat de
o formațiune solidă,de un chist, reprezentat de o formațiune lichidă, această diferențiere fiind
foarte importantă deoarece tratamentul este diferit,și de asemenea poate face diferența între un
nodul benign și unul malign,în special la dimensiuni începând cu 1 cm.
De ecografie,pot beneficia toate femeile,indiferent de vârstă,iar femeile în vârstă de peste
45 de ani,beneficiază de ecografie pentru aceleași indicații ca cele tinere,doar că la această
vârstă este necesară ne apărat și efectuarea unei mamografii.
Examinarea RMN : reprezint ă o metodă de explorare imagistică,prin intermediul căreia
se obțin secțiuni tomografice cu grosimi între 1 -30 mm,în orice pl an al spațiului,prin utilizarea
unor impulsuri de radiofrecvență într -un câmp magnetic intens și omogen.

41
Datorită faptului că este o metodă,care nu folosește radiațiile X,reprezintă o modalitate
foarte bună de explorare a organelor genitale fem inine ș i masculine,implicit a sânilor.
Această examinare,nu reprezintă o metodă de primă intenție pentru investigarea glandei
mamare,folosindu -se ca metodă diagnostică adjuvant ă după mamografie și ecografie.
Intervenția durează aproximativ 30 -45 de minute,folosind substanță de constrast și are
ca principale indicații stadializarea tumorilor multioculare, suspiciune de recidivă tumorală,
urmărirea imagistică a protezelor de silicon și în mod special,se folosește ca screening pentru
pacientele tinere cu risc crescut,ce au mutații ale genelor BRCA 1 și BRCA 2.
Diagnosticul histologi c al cancerului și definirea tipului tumorii este primul pas în
planificările investigațiilor ulterioare și al deciziilor asupra opțiunilor de t ratament,astfel că un
rol semnificativ al chirurgiei în tratamentul pacienților cu cancer este obținerea unor probe de
țesut,adecvate pentru un diagnostic histologic.
Aceste probe,se obțin după stabilirea certă a diagnosticului de cancer,prin implicarea
unui medic chirurg experimentat,care va ef ectua o biopsie pentru prelevarea unei mostre de
țesut,urmând a fi examinată microscopic de către medicul anatomopatolog.
Examenul anatomopatologic se poate realiza p rin puncția -biopsie sau bi opsia
excizională ,puncția citologică cu ac subțire nu se mai recomandă în diagnosticul ca ncerului
mamar deoarece nu pot preciza factorii de prognostic necesari alegerii conduitei terapeutice.
Puncția -biopsie histologică,se realizează cu un ac de calibru mare,prelevându -se un
fragment tisular mare,de la nivelul leziunii mamare suspecte și de cele mai multe ori puncția
biopsie se realizează sub ghidaj ecografic și se realizează sub anestezie locală cu xilină.
Biopsia mamară excizională este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în
totalitate formațiunea tumorală împreună cu o margine de siguranță din țesutul mamar
peritumoral sănă tos. Excizia întregii leziuni scade riscul diseminării tumorale , elimină
problemele de recoltare și asigură suficient țesut pentru realizarea examenului histopatologic .

Diagnosticul anatomo -patologic final trebuie să se facă în concordanță cu clasificarea
Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar încadrarea în clas ificarea TNM (International
Union Against Cancer și American Joint Committee on Cancer, ediția 2002) se face numai după
analiza tuturor țesuturilor prelevate și efectuarea tuturor investigațiilor cerute de stadializare.

42
Examenul histopatologic trebuie să precizeze:
– tipul histologic,
– volumul tumoral,
– nivelul invaziei tumo rale (carcinom invaziv, carcinom in situ),
– gradul de diferențiere,
– statusul ganglionar: număr de ganglioni examinați/numărul de ganglioni invadați tumoral,
– statusul receptorilor hormonali [ER, PgR],
– statusul HER2,
– starea marginilor de rezecție în caz ul intervențiilor chirurgicale.
Pe lângă aces te intervenții,se mai pot realiza și examinări complementare,ce sunt foarte
importante,d eși nu oferă date absolut specifice pentru cancer,mai ales în stadiile incipiente.
Se mai pot realiza :
-Scintigrafia osoasă
– Radiografia toracică
– Examen computer tomografic (CT) al toracelui ș i abdomenului
-Teste de laborator : V.S.H, Hemoleucograma, Hemoglobina,Creatinina ,Ureea sangvin ă
,Glicemia, Hematocrit ,Proteinemia, Ionograma, Timpul de sângerare,Timpul de
coagulare,grup sangvin și Rh ,Transaminaze.
-Examen sumar de urină
-Urocultură
-Examinări citologice
De asemenea se realizează și explorări funcționale,prin înregistrarea Electrocardiogramei.
Fiecare pacient necesită un diagnostic histologic corespunzător al cancerului, o
stadializare adecvată și un plan de tratament,totuși trebuie reținut faptul că nu exi stă un set de
teste de rutină adecvat pentru toți pacienții,astfel că o comunicare bună între medicul
chirurg,radiolog,ginecolog și anatomopatolog,este cheia pentru stabilirea investigațiilor
necesare și elaborarea unui tratament corespunzător.

43
III.3 Educație sanitară :

Educația pentru sănătate reprezintă o preocupare foarte importantă a medicinii omului
sănătos și constă î n dezvoltarea nivelului de cultură sanitară al diferitelor grupuri de populaț ie,
precum și în dezvoltarea măsurilor e ducativ -sanitare necesare formă rii unui comportament
sanogenic.
Obiectivul principal al educației sanitare constă în formarea ș i dezvoltarea în rândul
populației, a unui co mportament igienic, sanogenic, în scopul apără rii sănătății, cât ș i al
participării active a acesteia la programele de ocrotire a sănătății populaționale.
Educația sanitară în cancer,reprezintă pasul către o depistare timpurie a acestei
afecțiuni,astfel că unul dintre elementele educației pentru sănătate este reprezentat de
interpretarea corectă a semnalelor, pe care organismul ni le transmite atunci când este în
pericol, de aceea este foarte importantă cunoașt erea semnelor incipiente determinate de cancer.
Se identifică trei nivele de prevenție corespunzătoare fazelor istoriei naturale a
cancerelor: prevenția primară,prevenția secundară și prevenția terțiară.
Prevenția primară , conform definiției date de Organizației Mondială a Sănătății (OMS ) este
„depistarea pacienților înainte de declanșarea bolii”.
Scopul principal al prevenției primare îl reprezintă diminuarea frecvenței cancerelor prin
identificarea și, eventual, suprimarea factorilor de risc.
Deși,nu se știe încă cu exactitate ce anume cauzează cancerul de sân,putem spune că
anumiți fa ctori de risc sunt legați intr -o oraecare masura de această boală.
Aceștia sunt foarte diverși incluzând: modul de viață, obiceiurile alimentare, factori de
mediu, profesionali , hormono -genitali și genetici,care au pondere diferită de la un ind ivid la
altul.Astfel că este necesară o educare a populației privind abandoarea obiceiurilor dăunătoare
precum,fumat sau alcool,în același timp trebuie cunoscute efectele secundare ale terapiilor
hormonale pe termen lung,precum și efectele secun dare ale ex punerii la pesticide.
Astfel că , este necesară formare a unei opinii de masă ,față de un stil sănătos de viață,față
de igiena individuală și colectivă, față de alimentație , față de evitarea f actorilor de risc, precum

44
și a modului de so licitare a asistentei medicale ș i a diferitelor mijloace de invesigație ș i
tratament.
Prevenția secundară presupune tratamentul unor leziuni precanceroa se sau cancere în stadii
incipiente,care nu au expresie clinică, a căror depistare și eradicare poate suprima evolu ția spre
o neop lazie invazivă și metastazantă.
Prevenția secundară detectează boala după debutul patogenezei și include screening –
ul,adică diagnosticarea bolii în fază asimptomatică și depistarea precoce ,ce reprezintă
diagnosticul în fa za simptomelor minime de boală și supravegherea cu scopul prevenirii
dezvoltării bolii spre stadiile tardive.
Pentru a putea preveni sau a diagnostica precoce cancerul mamar este nevoie ca pacienții
să cunoască atât factorii de risc,cât și simptoma tologia cancerului,pentru a putea observa
apariția oricărei formațiuni sau modificări apărute la nivelul sânilor,pentru a se p utea prezenta
imediat la medic.
Totodată este necesară educarea femeilor privind importanța autopalpării,cunoașterea
modalității de efectuare a acesteia,precum și recomandările actuale de screening.
Reco mandările actuale de screening :
Nu există o vârstă limită superioară d e practicare a mamografei. Se recomand ă ca
debutul screening -ului mam ografic anual să fie la vârsta de 40 de ani la femeile cu risc mediu
de cancer mamar.
În absența unor studii speciale se admite ca periodicitatea examenelor de sân să fie
realizate la 2 -3 ani,în absența factorilor de risc și acestea să includă autoexaminare lunară,
examen clinic anual și un examen mamografic.
În prezența factorilor de risc crescuți,se recomandă autoexaminarea lunară,examen
clinic anual și mamografie anuală,mai ales la femeile cu vârsta de peste 45 de ani.

Prevenția terțiară : se definește ca prevenția recidivei loco -regionale și /sau a bolii
metastatice,după efectuarea terapiei inițiale,cu intenție curativă prin chirurgie și radioterapie .

45
Acest tip de prevenție permite o diminuare a sechelelor post-terapeutice și o scădere a
nivelelor de mortalitate și presupune terapiile adjuvante ( chimio -radio – și hormonoterapia), cu
scopul prelungirii intervalului liber de boală și event ual, la prelungirea supraviețuirii .

III.4 Rolul asistentului medical în depistarea precoce a cancerului mamar:

Orice personal medical,se confruntă cu problemele determinate de cancer,așa că această
afecțiune a devenit o parte impor tantă a muncii oricărui cadru medical,fie și doar pe plan
emoțional,astfel că treb uie să cunoască progresele și noutățile obținute pen tru tratarea acestei
afecțiuni.
Asistentul medical,care lucrează în domeniul oncologiei și nu numai,are obligația să -și
actualizeze permanent cunoștințele medicale despre cancer,deoarece are un rol important în
coordonarea echipei de îngrijire a pacienților ce suferă de această afecțiune.
Îngrijirea pacientului oncologic presupune mult ă atenție, seriozitate, competență și
rigoare , caracteristici pe care asistentul medical trebuie să le dețină,de asemenea datorită
faptului că informațiile sunt în continuă creștere ,este necesară educația și perfecționarea
personal ului medical,iar cunoștințele acumulate să fie utilizate într-un mod cât mai corect și
eficace,în beneficiul pacienților.
Asistentul medical are rolul de a învăța populația în mijlocul căreia lucrează,să cunoască
simptomatologia cancerului mamar,să ofere informații cu privire la importanța depistării
precoce a acestei afecțiuni,precum și să îndrume către efectua rea scre ening -urilor periodice.
Asistentul medical nu are un rol important doar în educarea pacienților,la locul de
muncă,ci și în educarea populației,a cunoscuților ,pe care trebuie să -i sfătuiască și să -i îndrume
cu privire la efectuarea lunară a exam enului de autopalpare,de asemenea trebuie să încurajeze
prezentarea la medic,în cazul apariției modificărilor la nivelul glandei mamare.
Totodată,asistentul medical poate lua măsuri,educând pacienții pentru a avea un stil de
viață sănătos și sfătuindu -i să evite factorii care ar putea avea rol în apariția cancerului.Este
important să -i sfătuiască în legătură cu importanța unei alimentații echilibrate,să -i îndrume spre
un stil de viață sănătos,ferit de expunerea excesivă la substanțe ce ar put ea fi dăunătoare
orgasnimului.

46
Rolul asistentului î n ingrijirea pacientelor diagnosticate cu această boală ,constă de
asemenea și î ntr-o bună informare despre descoperirile din ulti mii ani cu privire la
tratament,despre durata tratamentului,gesti onarea efectelor secundare,precum și scopul
tratamentului.
Asistentul medical organizează și monitorizează acțiunile permanente de depistare
precoce a cancerului și de asemenea măsurile de profilaxie prim ară și secundară din teritoriu.
Participă la lucrările comisiei de diagnostic și indicație terapeutică oncologică din
unitatea sanitară de unde aparține,unde prezintă cazurile din evidența proprie,depistate recent
sau la care au intervenit modificări importante ale stării de s ănătate.
Colaborează cu inspecția sanitară din cadrul Direcției de Sănătate Publ ică,
județene,pentru a identifica factorii de mediu,care ar putea prezenta riscuri de îmbolnăvire prin
cancer,de asemenea inițiază și participă la acțiuni de educar e sanitară a populației.
Întocmește și păstrează evidența stării de sănătate a pacienților,bolnavi de cancer din
teritoriu,urmărind prezentarea acestora pentru efectuarea tratamentului,la unitățile sanitare
specializate.

47
PREZENTAREA CAZURILOR

Nursingul,reprezintă o entitate de sine stătătoare,apărută din cele mai vechi timpuri,din
dorința de a fi mai a proape de om și de nevoile sale.
Procesul de nursing cuprinde identificarea nevoilor individului,grupului sau
comunității,stabilirea priorităților,preum și planificarea și furnizarea îngrijirilor.
Definiția Virginiei Henderson spune că nursingul presupune" Să ajuți individul, fie
acesta bolnav sau sănătos, să -și afle calea spre sănătate sau recuperare, să ajuți individul, fie
bolnav sau sănătos, să -și folosească fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau
recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau cunoașterea, necesare pentru a o
face, și să acționeze în așa fel încât acesta să -și poarte de grijă singur cât mai curând posibil ".
Asistenta medicală întocmește procesul de îngrijire ,ceea ce reprezintă modul în care
aceasta determină problema pacientului și planifică îngrij irile,pr in problema pacientului
înțelegâ ndu-se imposibilitatea acestuia de a -și satisface, independent de alți i,una sau mai multe
din cele 14 nevoi fundamentale enunțate de Virginia Henderson:
-nevoia de a respira și de a avea o circulație adecvată
-nevoia de a se alimenta și a se hidrata
-nevoia de a elimina
-nevoia de a se mișc a și a păstra o poziție corectă
-nevo ia de a dormi și de a se odihni
-nevoia de a se îmbrăca și de a se dezbrăca
-nevoia de a -și menține tempera tura în limite normale
-nevoia de a fi curat și de a -și proteja tegumentele
-nevoia de a evita pericolele
-nevoia de a comunica cu semenii săi
-nevoia de a învăța să-și păstreze sănătate a
-nevoia de a -și păstra religia și valorile proprii
-nevoia de a fi util ,ocupat
-nevoia de a se recreea

48
CAZUL I

Culegerea datelor :
Surse de informație :
-Pacient
-Foaia de observație
-Familia
-Echipa de îngrijire
IDENTIFICAREA PACIENTULUI:
Nume și prenume : A.I.M
Vârsta: 67 de ani
Sex: feminin
Naționalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Religie: creștin -ortodoxă
Ocupație: pensionară
Condi diții de viață și muncă: bune
Proteze : nu prezintă
Alergii : nu prezintă alergii
Aspectul ca vității bucale: limbă uscată,fără depozit,dentiție incompletă,mucoasă bucală uscată
Aspectul pacientului : facies suferind,tegumente și mucoase uscate,palide
Acuitate vizuală : în limite fiziologice vârstei
Acuitate auditivă : în limite fiziologice
Acuitate olfactivă : percepe mirosul și gustul
Acuitate dureroasă : percepe durere la nivelul glandei ma mare stângi
Semne particulare : nu prezintă
Sistem osteo -articular : integru
Grup sangvin: AII Rh negativ
Date antropometrice: Greutate 60 kg ; Înălțime 1,62 m

49
Domiciliul: comuna Brănești,județul Ilfov
Condiții psihosociale: stare de conștiență păstrată,comunicare nealterată,grad de autonomie
prezent,anx ietate moderată
Diagnostic la internare: Neoplasm mamar stâng
Data internării: 12.02.2015
Data externării : 16.02.2015

MOTIVELE INTERNĂRII :
-nodul la nivelul sâ nului stâng,observat recent
-durere și us turime la nivelul sânului stâng
-scăderea apetitului și moderată pierdere în greutate
-anxietate moderată și inso mnii
ISTORICUL BOLII: Pacienta A.I.M, în vârstă de 67 de ani, domiciliată în județul Ilfov,s -a
internat în secția Oncologie medical ă,cu diagnosticul Neoplasm mamar stâng.
Pacienta afirmă că în urmă cu aproximativ trei luni,a suferit un
traumatism la nivelul sânului stâng ,dar n u a observat vreo modificare imediată.
De circa trei săptămâni a observat apariția unui nodul situ at profund,
dureros la palpare,de asemenea a sesizat și o modi ficare a apetitului,aceste simptome au
determinat -o pe pacientă să se prezinte la medicul o ncolog,care în urma examinării clinice i -a
recomandat efectu area unei mamografii bilaterale.
Mamografia a confirmat exi stența unei formațiuni tumorale la nivelul
sânului stâng și s -a decis realizarea unei puncții ma mare pentru examenul citologic, pentru a
confirma diagn osticul de malignitate,având un rol major în stabilirea schemei de tratament
citostatic și a etape lor tratamentului. Examenul citologic a confirmat existența celulelor maligne
și astfel s -a hotărât cu acordul pacientei începerea tratamentului oncologic.
Tot din discuția cu pacienta am aflat că în familie nu au existat antecedente
privind această boală. Starea generală a pacientei este bună, însă este prezentă starea de
anxietate,teama de tratament și de efectele adverse.

50
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Stare generală : alterată,pacient anxios
Tegumente și mucoase : palide,uscate
Țesut celular subcutanat : normal reprezentat
Sistem muscular: normoton,normokinetic
Sistem osteo -articular: integru
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Aparat respirator: torace cu conformație normală și mișcări respiratorii s imetrice,egale pe
ambele hemitorace ; sonoritate pulmonară normală ; frecven ță respiratorie -16 respirații/minut
Aparat cardio -vascular: P-75 p/min ; TA -160/70 mm Hg
Aparat digestiv: aparat digestiv integru,organe în limite normale
Aparat renal: aparat renal integru ; micțiuni fiziologice 4 -5/ zi
Sistem nervos central: pacientă echilibrată psihic ; orientată temporo -spațial
Obiceiuri alimentare :2-3 mese/zi,f ără orar stabil ; hidratare: 1 -1,5 l lichide/zi,nu consum ă
alcool,fumătoare.
Obișnuințe igienice: pacientă independentă în efectuarea igienei personale
Eliminări : micțiuni 4 -5/zi ; scaun -un scaun la două zile
Diaforeză: transpirații moderate
Vărsături :nu prezint ă
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE:
-Nevoia de a evita pericolele
-Nevoia de a se alimenta și hidrata
-Nevoia de a dormi și a se odihni
-Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite fiziologice
-Nevoia de a se mișca și a păstra o poziție corectă
-Nevoia de a elimina
-Nevoia de a comunica cu semenii săi
-Nevoia de a fi curat și de a -și proteja tegumentele

51
PLANUL DE ÎNGRIJIRE
Conform modelului conceptual al VIRGINIEI HENDERSON

DIAGNOSTIC DE
NURSING ȘI
MANIFESTĂRI

OBIECTIVE INTERVENȚIILE
ASISTENTEI
MEDICALE CU ROL
PROPRIU ȘI
DELEGAT

EVALUARE
Nevoia de a evita
pericolele – manifestată
prin alterarea stării
psihice datorată aflării
diagnosticului, a
începerii tratamentului
și ale efectelor
secundare
manifestat ă prin
anxietate.

Pacienta trebuie să
treacă peste starea de
anxietate,încurajez
exprimarea
sentimentelor și a
temerilor.

-preiau pacienta în
momentul internării și
mă prezint cu nume,
funcție și rolul meu în
echipa de îngrijire
-realizez un climat de
liniște și calm
-administrez :1/2
Xanax 0,5 mg per os;

-starea de neliniște și
anxietate a pacientei s -a
ameliorat

Nevoia de a -și
menține temperatura
corpului în limite
fiziologice –
manifestată prin
hipertermie T=38,8șC

Pacienta trebuie să-și
mențină temperatura
corpului în limite
normale.

-pregătesc materialel e
pentru măsurarea
temperaturii și notez
valoarea obținută în
foaia de temeperatură ;
-la indicația medicului
administrez :
Algocalmin o fiolă,
i.v./24h;
Pacienta prezintă în
continuare hipertermie.
T=37,9 șC.

Nevoia de a dormi și a
se odihni -manifestată
prin d ificultate de a se
odihni și dormi
datorate stresului,ce se
manifestată prin
insomnie și neliniște.
Pacienta trebuie să se
liniștească și să poată
dormi.
-învaț pacienta să se
relaxeze, gândindu -se
la ceva plăcut
-vorbesc cu pacienta
încercând să diminuez
neliniștea;
-administrez la
indicație o tabletă de
Diazepam seara;

Pacienta reușește să se
linișteasca și chiar să
adoarmă.

52

Nevoia de a se mișca
și a păstra o poziție
corectă -manifestată
prin a lterarea
mobilității fizice
datorată administrării
medicamentelor prin
perfuzie intravenoasă ,
incapacitatea de a se
deplasa la toaletă și
limitarea efectuării
mișcărilor.

-pacienta trebuie să
limiteze mișcările
membrului la care este
atașată perfuzia,
-trebuie să -i fie
satisfăcute nevoile
pacientei pe timpul
administrării
medicației.

– solicit cooperarea
pacientei pentru atingerea
obiectivului;
– pregătesc materialele
necesa re efectuării
perfuziei
venoase,verificând
termenul de valabilitate al
medicamentelor și al
materialelor sterile
– supraveghez perfuzia
pentru a evita revărsarea în
țesutul paravenos;
-administrez la indicație
tratamentul de
chimioterapie, conform
schemei de tratament
indicată de medic:
Endoxan 1000mg -500ml
NaCl, Kytryl 3 mg în
bolus; Farmabicin 100 mg –
100 ml NaCl.

Pacienta a
cooperat, perfuzia
intravenoasă
desfășurându -se
fără incidente.

Nevoia de a se
alimenta și hidrata –
manifestată prin
dificultatea în a se
alimenta și hidrata
datorată
chimioterapiei,ce se
manifestă prin
inapetență,grețuri și
vărsături, efecte
secundare ale
chimioterapiei.
-pacienta trebuie să-și
mențină starea de
nutriție ,să se alim enteze
și hidrateze
corespunzător
-trebuie combătută
starea de greață
– apreciez gradul de
toleranță (la alimentație și
hidratare);
– susțin pacienta în timpul
vărsăturilor;
– susțin pacienta și o
încurajez oferindu -i un
mediu de securitate;
– hidratez pa cienta cu
cantități mici și dese de
lichide;
-la indicația medicului
administrez următoarele
medicamente: antiemetice
,Kytryl : 3 mg/24h
intravenos, soluție Ringer –
i.v., o perfuzie 500 ml
NaCl i.v. și o perfuzie de
250 ml glucoză i.v.;
-vărsăturile au
încetat, dar greața
este prezentă în
continuare
-pacienta prezintă
în continuare
inapetență.

53

Nevoia de a fi curat și de
a-și proteja tegumentele –
manifestată prin
dificultatea în
satisfacerea toaletei .

-asigurarea toaletei
pacientului

-realizarea toaletei
pe regiuni

-igienă corporală
asigurată

Nevoia de a comunica cu
semenii săi -manifestată
prin anxietate și teamă

-pacienta trebuie să
aibă o bună
comunicare cu
personalul de
îngrijire și cu ceilalți
pacienți

-am discutat cu
pacienta,i -am oferit
informații despre
boala sa,explicându -i
că modul în care
percepe această
afecțiune reprezintă
un factor foarte
important în
procesul de
vindecare și în
evoluția ulterioară a
stării ei .
-i-am povestit despre
evoluția favorabil ă a
altor paciente care au
suferit de aceeași
afecțiune

Bolnava este receptivă și
comunicativă

Nevoia de a
elimina,manifestată
manifestată prin
constipație
Normalizarea
tranzitului intestinal
-îi explic pacientei
că este important să
urmeze un regim
bogat în fibre de
celuloză și să
consume suficiente
lichide
-administrez
medicamente
laxative :Dulcolax 2 –
4 tb/zi,Fortrans 1 -2
plicuri/zi în 2 l de
apă.
-efectuez la nevoie,
clisma evacuatorie
-Tractul intesti nal a fost
normalizat
-Pacienta are un scaun/zi

54

EVALUARE FINALĂ

Pacienta A.I.M a fost internată la data de 12.02.2015 , cu diagno sticul de Neoplasm mamar
stâng.
Pacienta se externează pe data de 16 .02.2015 , cu starea ameliorată,astfel că își poate
îndeplini singură nevoile fundamentale.
Se externează cu următoarele recomandări :
-evitarea obiceiurilor dăunătoare sănătății și a stres -ului ;
-evitarea eforturiilor fizice mari , evitarea aglomerației ;
-revine pentru urnătoarea secvenț ă de chi mioterapie ;

55
CAZUL II

Culegerea datelor :
Surse de informație :
-Pacient
-Foaia de observație
-Familia
-Echipa de îngrijire
IDENTIFICAREA PACIENTULUI:
Nume și prenume : P.M
Vârsta: 61 de ani
Sex: feminin
Naționalitat e: română
Stare civilă: văduvă
Religie: creștin -ortodoxă
Ocupație: pensionară
Condiții de viață și muncă: bune
Proteze: nu prezintă
Alergii: nu prezintă alergii
Aspectul cavității bucale: dentiție incompletă,mucoasă bucală uscată
Aspectul pacientului: facies suferind,tegumente și mucoase uscate,palide
Acuitate vizuală: în limite fiziologice vârstei
Acuitate auditivă: în limite fiziologice
Acuitate olfactivă: percepe mirosul și gustul
Acuitate dureroasă: nu prezintă
Semne particulare: nu prezintă
Sistem osteo -articular: integru
Grup sangv in:B III ; Rh negativ
Date antropometrice: Greutate 48 kg ; Înălțime 1,64 m

56
Domiciliul: comu na Pl ătărești ,județul Călărași
Condiții psihosociale: stare de conștiență păstrată,comunicare nealterată, lipsa de cunoștințe
privind starea actuală de boală și prognosticul bolii ,anxietate moderată
Diagnostic la internare : Neoplasm mamar drept operat
Data internării: 10.04.20 15
Data externării: 15.04.2015

MOTIVELE INTERNĂRII :
-durere la nivelul s ânului drept și axilei drepte
-grețuri și inapetență
-scădere severă în greutate
ISTORICUL BOLII: Pacienta P.M , în vârstă de 61 de ani,domiciliată în județul Călărași,se
prezintă l a secția Oncologie,pe data de 10.04.2015 ,pentru internare,având ca diagnostic de
trimitere Neoplasm mamar drept operat,pentru efectuarea tratamentului de chimioterapie
citosta tică.
Bolnava locuiește la curte, în condiții decente,aceasta locuind singură
deoarece soțul a decedat în urmă cu 5 ani .
Din relatarea pacientei, aceasta afirmă că în familie,au exis tat antecedente
privind această boală,mama pacientei decedân d din cauza aceleiași afecțiuni.
Pacienta a menționat că în urmă cu 4 ani,s -a prezentat la medic pentru
un control de rutină,în urma căruia,acesta i -a recomandat e fectuarea unor investigații
suplimentare .Pacienta s-a adresat Institutului Oncologic -București,unde în urma
investigărilor,examenul histopatologic a confirmat o tumoră de natură malignă,la nivelul
sânului drept,astfel că personalul medical împreună cu pac ienta au luat decizia de a efectua
intervenția chirurgicală,pentru extirparea tumorii mamare.
Pacienta prec izează de asemenea,că în urmă cu o lună,în urma
examenului de autopa lpare,a observat că prezintă durere la nivelul sânului și axilei drepte,de
asemenea aceasta a început să piardă foarte mult în greutate în ultima jumătate de an,manifestări
ce au determinat -o să se prezinte iarăși la medic.

57
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Stare generală : alterată,pacient anxios
Tegumente și mucoase : palide,uscate
Țesut celular subcutanat: normal reprezentat
Sistem m uscular: normoton,normokinetic
Sistem osteo -articular: integru
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Aparat respirator: torace cu conformație normală și mișcări respiratorii simetrice,egale pe
ambele hemitorace ; sonoritate pulmonară normală ; frecven ță respiratorie -17 respirații/minut
Aparat cardio -vascular : P-75 p/min ; TA -180/60 mm Hg
Aparat digestiv: aparat digestiv integru,organe în limite normale
Aparat renal: aparat renal integru ; micțiuni fiziologice 3 -4/ zi
Sistem nervos central: pacientă echilibrată psihic ; orientată temporo -spațial
Obiceiuri alimentare :2 mese/zi,f ără orar stabil ; hidratare: 1 l lichide/zi,pacient nefumător
Obișnuințe igienice: pacientă independentă în efectuarea igienei personale
Eliminări : micțiuni 3 -4/zi ; un scaun/zi
Diaforeză: transpirații profuze
Vărsături :nu prezint ă
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE :
-Nevoia de a se recreea
-Nevoia de a se alimenta și hidrata
-Nevoia de a dormi și a se odihni
-Nevoia de a -și păstra religia și valorile proprii
-Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite fiziologice
-Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea
-Nevoia de a se mișca și a păstra o poziție corectă
-Nevoia de a comunica cu semenii să i
-Nevoia de a evita pericolele

58
PLANUL DE ÎNGRIJIRE
Conform modelului conceptual al VIRGINIEI HENDERSON

DIAGNOSTIC DE
NURSING ȘI
MANIFESTĂRI

OBIECTIVE INTERVENȚIILE
ASISTENTEI
MEDICALE CU ROL
PROPRIU ȘI
DELEGAT

EVALUARE
Nevoia de a învăța să –
și păstreze sănătatea
manifestată prin
anxietate, neliniște și
irascibilitate

-pacientul să acumuleze
noi cunoștințe despre
afecțiunea de care suferă
-pacientul să
dobandească atitudini,
obiceiuri și deprinderi
noi

-stimulez pacientul să
pună întrebări în
legătură cu ceea ce -l
neliniștește
-clarific unele
percep ții eronate
-răspund cu
promptitudine la
întrebările pacienta
-verific dacă pacienta
a recepționat corect
informațiile. -pacienta a acumulat
informațiile necesare
cu privire la afecțiunea
de care suferă,astfel că
starea de neliniște s -a
ameliorat
-semnele de anxietate
s-au atenuat,însă nu au
dispărut

Nevoia de a -și
menține temperatura
corpului în limite
fiziologice –
manifestată prin
hipertermieT=38,6 șC;
transpira ții

Pacienta trebuie să-și
mențină temperatura
corpului în limite
normale.

-aplic comprese reci
cu rol hipotermizant
-pregătesc materialel e
pentru măsurarea
temperaturii și notez
valoarea obținută în
foaia de temeperatură ;
-la indicația medicului
administrez :
Algocalmin o fiolă,
i.v./24h;
Hipertermia a scăzut la
valoarea de 37,9 șC

Nevoia de a se
alimenta și hidrata –
manifestată prin
grețuri și
vărsătur i,anemie,
tegumente și mucoase
palide datorită lipsei
hidratării -pacienta trebuie să fie
echilibrat ă
hidroelectrolitic ș i
acido -bazic -menajez fizic și
psihic pacientul în
timpul vărsăturilor
-servesc pacienta cu
alimente prezentate
atrăgator;
-îi recomand mese
dese în cantitați mici;
-administrez la
indicație
antiemetice:Kytryl 3
mg/24 h (1 fiola); -Greața pacientei s -a
diminuat ca
intensitate,dar aceasta
nu reușește să se
alimenteze
corespunzător

59

Nevoia de a se mișca
și a păstra o po ziție
corectă-manifestată
prin dificultate de
deplasare ,amețeli
manifestări datorate
administrării
tratamentului
medicamentos

-menținerea
independenței mișcării
corpului și a unei bune
posturi

-învață pacientul să
folosească tehnici de
destindere și relaxare
-stabilește împreună cu
pacientul nevoile de
exercițiu fizic
-explică pacientului
importanța uui program de
exerciții moderate.
-pacienta a
cooperat realizând
exerciții foarte
ușoare

Nevoia de a dormi și a
se odihni -manifestată
prin
disconfort,neliniște,
insomnii, dificultatea
de a se odihni

-pacienta trebuie să se
liniștească
-să beneficieze de somn
corespunzător calitativ
și cantitativ

-asigur un climat
liniștitor,prin
aerisire,îndepărtarea
factorilor stresanți,care să
inducă somnul
-învăț pacientul tehnici de
relaxare
-administrez medicație la
administrarea medicului -o
tabletă de Diazepam
-pacienta reușește
să adoarmă

Nevoia de a comunica
cu semenii săi –
manifestată prin
singurătate,izolare
socială,confuzie.
-realizarea unei bune
comunicări între
pacientă și personalul de
îngrijire
-combaterea stării de
singurătate și confuzie
-încurajez pacientul să
comunice cu privire la
boala de care suferă
-detemin pacientul să -și
exprime sentimentele de
teamă și neliniște
-răspund cu
amabilitate,romptitudine și
profesionalism solicitărilor
pacientei
-pacienta a
comunicat,atât cu
privire la boala de
care suferă,cât și
cu privire la alte
subiecte pentru
care prezenta
interes
Nevoia de a evita
pericolele manifestat ă
prin d iscomfort fizic și
durere la n ivelul
sânului drept

-pacienta trebuie să
resimtă diminuarea
durerii și îmbunătățirea
confortului
-am administrat la
indicația medicului,
calmante pentru
diminuarea durerii,am
administrat soluție de
glucoză 10% 500 ml , 2
flacoane alternat cu 2
flacoane de ser fiziologic
500 ml, Algocalmin o
fiolă și Piafen o fiolă;
-pacienta nu mai
acuză dureri

60

-Nevoia de a se
recrea -manifestată
prin lipsa de interes,
pesimism,irascibilitate

-pacienta să treacă
peste starea de
irascibilitate și
negativism
-pacienta să prezinte
interes în a efectua
activități recreative

-încurajez pacienta
să efectueze
activități
recreative,să citească
reviste,cărți
-încurajez pacienta
la orice progres
obținut
-facilitez vizitele
familiei, pentru a
atenua anxietatea

-starea pacientei s -a
îmbunătățit
-începe să prezinte interes
asupra activităților recreative

-Nevoia de a -și păstra
religia și valorile
proprii -manifestat prin
anxietate,frustrare
datorită lipsei
practicilor
religioase,în mediul
spitalicesc

-pacientul să treacă
peste această
frustrare și peste
starea de anxietate
-să se poată realiza
practicarea
obiceiurilor
religioase,de către
pacient

-facilitez practicarea
obiceiurilor
religioase prin vizita
preotului și prin
sfătuirea pacientului
de a citi documente
religioase.
-dialoghez des cu
pacientul despre
acest subiect și îl
asigur de
confidențialitate.
-anunț pacientul că
există posibilitatea
de a vizita Biserica
unității spitalicești.

-practicarea obiceiuril or
religioase a fost realizată

61

EVALUARE FINALĂ

Pacienta P.M a fost internată la data de 10.04.2015 , cu diagno sticul de Neoplasm mamar
drept operat .
Pacienta se externează pe data de 15.04.2015 , cu starea ameliorată,astfel că aceasta își
poate îndeplini singură nevoile fundamentale.
Se externează cu următoarele r ecomandări :
-evitarea efortului fizic, frigul, umez eala și aglomerația.
-evitarea obiceiurilor dăunătoare sănătății și a stres -ului
-revine pentru următoarea secvență de chimioterapie peste 3 saptămăni la tratament.

62
CAZUL III

Culegerea datelor :
Surse de informație :
-Pacient
-Foaia de observație
-Echipa de îngrijire
-Familia
IDENTIFICAREA PACIENTULUI:
Nume și prenume : C.A
Vârsta: 57 de ani
Sex: feminin
Naționalitate: română
Stare civilă: căsătorită
Religie: creștin -ortodoxă
Ocupație: pensionară
Condidiții de viață și muncă: bune
Proteze: nu prezintă
Alergii: prezintă alergii alimentare,mai exact la căpșuni.
Aspectul cavității bucale: dentiție incompletă,mucoasă bucală uscată
Aspectul pacientului: facies suferind,tegumente și mucoase uscate,palide
Acuitate vizuală: în limite fiziologice vârstei
Acuitate auditivă: în limite fiziologice
Acuitate olfactivă: percepe mirosul și gustul
Acuitate dureroasă: percepe durere la nivelul g landei mamare stângi
Semne particulare: nu prezintă
Sistem osteo -articular: integru
Grup sangvin: AII Rh pozitiv
Date antropometrice: Greutate 68 kg ; Înălțime 1,64 m

63
Domiciliul: comuna Chiajna,județul Ilfov
Condiții psihosociale: stare de conștiență păstrată,comunicare nealterată,lipsa de cunoștințe
privind starea actuală de boală și prognosticul bolii ,anxietate moderată
Diagnostic la internare: Neoplasm mamar stâng
Data internării: 05.11.2014
Data externării: 09.11.2014

MOTIVELE INTERNĂRII :
-efectuarea tratamentului de chimioterapie secven ța a II a,înainte de efectuarea intervenției
chirurgicale

ISTORICUL BOLII:

Pacienta C.A, în vârstă de 57 de ani,domiciliată în București ,s-a internat în Secția
Oncologie Medicală, pentru tratamentul de chimioterapie secvența a II -a, conform
programării cu diagnosticul de Neoplasm mamar stâng neoperat.
Pacienta locuiește într -un apartament cu 2 camere, împreună cu soțul ,în condiții
decent e de viață.
Pacienta relatează că este la a doua secvență de chimioterapie (din cele patru), înainte
de efectuarea intervenției chirurgicale,prima secvență de chimioterapie a fost tolerată bine,
neliniștea este dată , în schimb de căderea părului, fapt care a impus o tunsoare scurtă și chiar
purtarea unei peruci adecvate.Pacienta fiind neliniștită și datorită faptului că trebuie să
efectueze și o intervenție chirurgicală după cele patru secvențe de chimioterapie.
Tot din discuția cu pacienta în ceea ce priv ește antecedentele, pacienta,a prezentat doar
afecțiuni respiratorii și de asemenea are probleme cardiace,antecedentele neavând legătură cu
boala actuală.

64
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Stare generală : alterată,pacient anxios.
Tegumente și mucoase : palide,uscate
Țesut celular subcutanat: normal reprezentat
Sistem muscular: normoton,normokineti c
Sistem osteo -articular: integru
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Aparat respirator: torace cu conformație normală și mișcări respiratorii simetrice,egale pe
ambele hemitorace ; sonoritate pulmonară normală ; frecven ță respiratorie -17 respirații/minut
Aparat cardio -vascular: P-75 p/min ; TA -180/60 mm Hg
Aparat digestiv: aparat digestiv integru,organe în limite normale
Aparat renal: aparat renal integru ; micțiuni fiziologice 3 -4/ zi
Sistem nervos central: pacientă echilibrată psihic ; orientată temporo -spațial
Obiceiuri alimentare :3-4 mese/zi,f ără orar stabil ; hidratare: 2 l lichide/zi,nu consum ă
alcool,pacient nefumător
Obișnuințe igienice: pacientă independentă în efectuarea igienei personale
Eliminări : micțiuni 3 -4/zi ; un scaun/zi
Diaforeză: transpirații moderate
Vărsături :nu prezint ă
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE:
-Nevoia de a respira și de a avea o circulație adecvată
-Nevoia de a se recreea
-Nevoia de a se alimenta și hidrata
-Nevoia de a dormi și a se odihni
-Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea
-Nevoia de a -și menține temperatura corpului în limite fiziologice
-Nevoia de a se mișca și a păstra o poziție corectă
-Nevoia de a -și păstra religia și valorile proprii

65
PLANUL DE ÎNGRIJIRE
Conform modelului conceptual al VIRGINIEI HENDERSON

DIAGNOSTIC DE
NURSING ȘI
MANIFESTĂRI

OBIECTIVE INTERVENȚIILE
ASISTENTEI MEDICALE CU
ROL PROPRIU ȘI DELEGAT

EVALUARE

Nevoia de a dormi și a se
odihni -manifestată prin ore
insuficiente de somn
calitativ și cantitativ

-pacienta să
beneficieze de un
somn
odihnitor,corespun
zător calitativ și
cantitativ

-evaluez gradul de adaptare al
pacientei la mediul spitalicesc
-explic pacientei rolul somnului
și al odihnei în recuprerarea
forțelor proprii
-administrez la indicația
medicului o tabletă de
Diazepam.

-pacienta
prezintă somn
medicamentos
Nevoia de a evita
pericolele:manifestată prin
teamă și anxietate

-urmă resc ca
pacienta să -și
exprime
sentimentele și
temerile, să
discute deschis
despre boală
-Pacienta trebuie
să se simtă în
siguranță.

-încurajez pacie nta să aibă o
gândire pozitivă
-liniștesc pacienta, explicându -i
necesitatea efectuă rii
tratamentului și respectarea
etapelor lui, efectele secundare
ale tratametului, dar și
medicația ajutătoare în
combaterea efectelor secundare
;
-administrez :1/2 Xanax 0,5 mg
per os;
-pacienta
prezintă o star e
de neliniște,nu
este
comunicativă

Nevoia de a -și menține
temperatura corpului în
limite fiziologice –
manifestată prin febră
moderată T=38,3 șC,
transpirații,anxietate,teamă

– pacientei trebuie
să i se reducă și
să-și mențină
temperatura în
limite fiziologice

-asigur o ventilație bună în
salon
-aplic comprese reci,pe
frunte,cu rol hipotermizant
-administrez medicamente
antipiretice : algocalmin o fiolă,
i.v./24h;
-măsor temperatura corpului ,la
intervale regulate,de trei ore și
notez rezultatul în foaia de
temperatură

-bolnava este
afebrilă și își
menține
temperatura
corpului în
limite
fiziologice.

66

Nevoia de a se alimenta și
hidrata -manifestată prin
inapetență,grețuri și
vărsături .
-combaterea
grețurilor și a
vărsăturilor
-menținerea stării
de nutriție și
hidratare

– susțin pacienta în timpul
vărsăturilor;
– hidratez pacienta cu
cantități mici și dese de
lichide;
-îi explic pacientei
importanța unei alimentații și
a unei hidratări
corespunzătoare
-la indicația medicului
administrez următoarele
medicamente: antiemetice
,Kytryl : 3 mg/24h
intravenos, soluție Ringer –
i.v., o perfuzie 500 ml NaCl
i.v. și o perfuzie de 250 ml
glucoză i.v.;
-vărsătur ile și
greața au încetat
-pacienta a
început să se
hidrateze și să se
alimenteze

Nevoia de a se mișca și a
păstra o poziție corectă –
manifestată prin a lterarea
mobilității fizice datorată
administrării
medicamentelor prin
perfuzie
intravenoasă ,datorată
stărilor de vomă și a
amețelilor.

-pacienta trebuie
să fie educată și
ajutată în ceea ce
prezintă
diminuarea
mobilității fizice
datorată perfuziei
-pacienta trebuie
ajutată pentru
realizarea unei
poziții
confortabile
-trebuie ajutată să
se deplaseze.

-ajut pacienta să se deplaseze
-ajut pacienta să obțină o
poziție confortabilă
-combat senzația de greață și
stările de vomă
-hidratez pacienta
corespunzător

-pacienta are o
poziț ie
corespunzătoare
-pacienta se
deplasează

67

-Nevoia de a -și
păstra religia și
valorile
proprii -manifestat
prin frustrare și
anxietate datorită
lipsei
practicilor religioase

-pacienta să poată
practica obiceiurile
religioase în condițiile
mediului spitalicesc

-apreciez importanța
credinței și impactul acesteia
asupra pacientului
-asigur pacientul de
confidențialitate
-motivez pacientul
să-și exprime fără reținere
sentimentele și convingerile
-caut modalităși de
practicare a religiei :citirea
unor documente religioase

-Obiectivul a fost
realizat

-Nevoia de a se
recrea -manifestată
prin lipsa de
interes,inactivitate,
tristețe

-pacienta să prezinte
interes în a efectua
activități recreative

-facilitez vizitele familiei,în
scopul atenuării tristeții și
combaterii inactivității
-motivez pacienta să
efectueze activități
recreative,să citească
reviste,cărți
-încurajez pacienta la orice
progres obținut

Obiectiv
realizat -pacienta
începe să prez inte
interes cu privire
la activitățile
recreative

-Nevoia de a respira
și de a avea o
circulație adecvată –
manifestată
prin valori tensionale
mari 180/90 mmHg

-Scăderea valorilor
tensionale
-monitorizez zilnic TA,P,R
și le notez în fișa de
observație
-comunic cu pacienta în
vederea diminuării stresului
provocat de starea actuală de
boală
-administrez medicația
recomandată de medic :Enap
1 tb la 8 h per
oral;Aspacardin 2 tb la 8 -12
h per oral ;Furosemid 1 tb la
8 h per oral

-s-a obținut
scăderea valorilor
tensionale la
160/70 mmHg

68

EVALUARE FINALĂ

Pacienta P. M a fost internată la data de 05.11.2014 , s-a internat în Secția Oncologie
Medicală, pentru tratamentul de chimioterapie secvența a II -a, conform programării cu
diagnosticul de Neoplasm mamar stâng neoperat.
Pacienta se externează pe data de 09.11.20 14 ,cu stare generală bună, tolerând bine
tratamentul de chimioterapie citostatică.
Se externează cu următo arele recomandări :

-evitarea efo rtului fizic,evitarea frigului , a umez elii și a aglomerației .
-evitarea stresului și a obiceiurilor dăunătoare sănătății
-revine pentru următoarea secvență de chimioterapie peste 3 saptămâni la tratament

69
CONCLUZII

 Neoplasmul mamar reprezintă o problemă majoră de sănătate publică,cu toate că
medicina zilelor noastre a progresat și continuă să progreseze semnificativ,această
afecțiune reprezintă una din cele mai frecvente tumori maligne ,întâlnite la femei,în
țara noastră.
 S-a demonstrat prin intermediul diferite lor studii clinice , că depistarea precoce a
acestei afecțiuni,reprezintă un factor esențial,ce determină scăderea ratei de
mortalitate și morbiditate .
 Scopul programelor de screening,este de a depista cancerul mamar,în stadii
incipiente, când șansele de vindecare sun t mult mai mari,tratamentul fiind mai eficient
și ușor de aplicat
 Cel mai frecvent test de screening,utilizat în descoperirea cancerului mamar în stadii
precoce,este examenul mamografic,care reprezintă cea mai bună metodă
radiologică,disponibiliă la ora actuală,ce în deplinește toate criteriile unui test de
screening.
 Controlul manual al sânilor , reprezintă cea mai la îndemână metodă în depistarea
stadiilor precoce de cancer mamar,de aceea femeile au nevoie să fie instruite cu privire
la efect uarea corectă a acestei ma nevre,de asemenea trebuie realizată importanța
examinărilor clinice periodice,ale sânilor.
 Asistentul medical trebuie să fie la curent cu toate noutățile apărute în tot ceea ce
privește neoplasmul malign mamar ,pentru a putea oferi îngrijirile corepunzătoare de
care pacienții au nevoie,totodată trebuie să ofere informații cu privire la beneficiile
depistării precoce a acestei afecțiuni,precum și să îndrume către efectuarea
screeningurilor periodice.

70
BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia omului,Lucr ări practice,Editura Universitară,,Carol Davila,,București 2008
2. Cancerul glandei mamare, Anghel Rodica, Ionescu Dan Miltiade, Șandru Angela Editura
Medicală Național, București, 2002
3. Elemente de nursing în cancer,Lucian Miron,Eduard Bild,Ingrith Miron,Ștefan Cures cu,
,,Editura Gr.T.Popa,Iași,2006
4. Gray.s Anatomy,pentru studenți,a doua ediție,Richard l.Drake,A.Wayne Vogl,
Adam W.M.Mitchell ,Editura Prior & Books,2010
5. Ghid clinic de chirurgie,G.R.McLa tchie,Editura All Medicall,1999
6. Ghid de management al cancerului mamar,Profesor.Dr. Rodica Anghel,Președinte
Comisia de Oncolog ie a Ministerului Sănătății
7. Ghid de pregătire a cancerului de sân și col uterin , Conf. Univ. Dr. Daniel
Popescu,Editura Universitară Carol Davila ,București 2010
8. Îndreptar de morfopatologie,Conf.Dr. Fl orin Hălălău,Editura Cerma,1995
9. Manual de îngrijiri speciale acord ate pacienților de către asistenții medicali L.Titircă ,
Editura Viața Me dicală Românescă,București 2008
10. Medicină internă,C.Boru ndel,Editura All,București 2009
11. Neoplasmele.Caracteristici generale.Tumori epitelia le,Șef lucrări Dr.Delia Ciobanu
12. Tehnica îngrijirii bolnavului,C.M ozeș,Ed.Medicală,București 2003
13. Terapia oncologică,opțiuni bazate pe dovezi,Lucian Miron,Colecția Academică,2008
14. Tratat de Medicină Inter nă,Harrison,Ediția a XIV a,2003
15. Tratat de Nursing,Îngrijirea omul ui sănătos și bolnav,Profesor.Dr.Crin Marcean,E ditura
Medicală,București 2010
16. Totul despre cancerul mamar,Dr.Dana Lucia Stanculeanu,Liga română de
cancer,București 2004
17. ESO -MBC Task Force. Metastatic breast cancer. Recommendations proposal
from the European School of Oncology (ESO) -MBC Task Force. Breast 2007; 16:9 -10
18. Kataja V, Castiglione M. Locally recurrent or metastatic breast cancer: ESMO Clinical

71
Recommendations for diagnosis, trea tment and follow -up. Ann Oncol 2008; 19 (Suppl 2):
ii11–ii13
19. http://amethyst -radiotherapy.ro/
20. http:// www.breastcancer.org
21. http://eur -lex.europa.eu/legal -content/ro/TXT/?uri=CELEX:52014DC0584
22. http://www.ghid -cancer.ro/
23. http://jurnaluldechirurgie.ro/
24. http://www.mediculmeu.com/
25. http://www.medtorrents.com/
26. http:// www.ms.ro /
27. http://practica -medicala.medica.ro/
28. http://www.romedic.ro/
29. http://www.sanatateatv.ro/
30. http://www.sitemedical.ro/
31. http:// www.umf.iași – Principii de screening.Prevenirea și depistarea precoce a cancerului
și educare sanitară a populației

72

D E C L A R A Ț I E

Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul DEPISTAREA PRECOCE A
NEOPLASMULUI MAMAR este scrisă de mine si nu a mai fost prezentată niciodata la o altă
facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asem enea, declar că
toate sursele ut ilizate, inclusiv cele de pe internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea
regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și dețin referința prec isă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Absolvent,
Nănău Claudia -Rebeca

Data: 01.09.2015