Politici și strategii de securitate națională [601951]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

 Politici și strategii de securitate națională 

Actualitatea paradigmei realiste în relațiile internaționale.
Implicații asupra securității regionale
Zona Asia -Pacific, Republica Populară Chineză

Ioan Andrei SONEA
MSSC Anul 1

Cluj-Napoca
2015

Cuprins
1.Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 3
2. Context intern: supraviețuirea partidului, supraviețuirea statului ………………………….. ……………………… 3
3. Doctrina militară – statul singurul actor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
4. Relația Rusia -China – statul ca actor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 7
5. Sistemul internațional – anarhie, cursă pentru resurse, antagonism ………………………….. …………………. 9
6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
Surse: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 12

1.Introducere
Realismul în relațiile internaționale a fost un subiect îndelung discutat în literatura de
specialitate iar o reluare a acestei discuții ar fi de prisos în contextul studiului de față, acesta
propunându -și să analizeze aplicabilitatea și actualitatea acestei paradigme în zone Pacificului,
cu precădere în cazul Republicii Populare Chineze.
Ca o perspectivă generală asupra paradigmei realiste am putea puncta aici, pe scurt ,
elementele definitorii pentru această abordare care vor fi avute în considerare în analiza
următoare și anume:
 Sistemul internațional este definit de o stare de anarhie , existând o stare
permanentă de antagonism între state
 Statele reprezi ntă cei mai importanți actori ai sistemului internațional
 Statele sunt actori raționali care își urmăresc propriul interes, încercând să pună
mâna pe cât mai multe resurse
 Principalul obiectiv al oricărui stat este supraviețuirea, forța militară fiind absolut
necesară și reprezentând mijlocul clasic pentru asigurarea acestui obiectiv
În continuare, vom încerca să prezentăm contextul actual din zona Asiei, din perspectiva
Republicii Populare Chineze, încecând să citim acțiunile acestui stat în cheia abor dării realiste,
atât în plan intern cât și în plan internațional
2. Context intern : supravie țuire a partidului, supraviețuirea statului
La ora actuală pe plan intern liderul chinez Xi Jinping duce o semnificativă campanie
anti-corupție eliminând rețeua de personalități politice loiale vechiului lider Jiang Zemin și
întărindu -și astfel propria influență, dar în același timp elimimând un grup renumit pentru
corupție extremă dar și pentru tendințe violente1. Epurarea celor „55 de tigri„ , cum au fost
numiți po liticienii corupți care făceau parte din rețeaua de influență a lui Jiang Zemin, a fost și
un element care a adus o dovadă în plus că Xi Jinping își urmărește obiective pe care le -a
promovat în drumul spre preluarea puterii în anul 2012 și că puterea sa es te din ce în ce mai

1 The Epoch Times, Xi Jinping Cleans house in China ( http://www.theepochtimes.com/n3/1110856 -xi-jinping –
cleans -house -in-china/ ) , accesat la 2.06.2015

mare, reușind în același timp să își elimine rivalii politici și sa câștige aprecierea populației, care
era deja extrem de revoltată de abuzurile făcute de politicieni.
Continuând aceleași campanie, la începutul lunii decembrie 2014 pr eședintele Xi l -a
eliminat din Partidul Comunist pe Zhou Yongchang, fost membru al celui mai important consiliu
de conducere al partidului, Zhou fiind politiceanul de cel mai înalt rang epurat din Partidul
Comunist Chinezesc din perioada lui Mao încoace, a nterior acestei epurări foștii membrii al
acestui consiliu fiind considerați imuni cercetărilor de natură legală după ce părăseau viața
publică2.
Dincolo de acțiunile de oridin politic Xi Jinping solicita și dezvoltarea cât mai rapidă a
tehnologiilor milit are de ultimă oră ca parte a programului de modernizare prin care trece armata
chineză. Principalele direcții ar fi tehnologie steath pentru avioane de vânătoare, rachete anti –
satelit și dezvoltarea mai multor portavioane, pe lângă cel de care China dispun e în momentul de
față, toate fiind elemente care ar da Chinei posibilitatea de a -și proiecta puterea în apele Mării
Chinei, acolo unde momentan își dispută mai multe teritorii cu vechinii3. În plus, bugetul armatei
chineze a crescut cu 12,2%, urmănd să aju ngă în jurul sumei de 131 miliarde de dolari, sumă
care probabil nu reprezintă adevărate valoare investită de guvernul chinez în forțele sale armate4,
dar sumă care este oricum mult sub nivelul investit de către rivalul său direct din zona
Pacificului, Statele Unite.
Campania anti -corupția a fost extinsă și în cadrul armatei, corupția fiind și în acest mediu
cea mai mare problemă, iar prin stăpânirea ei, prin modernizarea dotărilor și în general prin
dezvoltarea capabilităților tuturor ramurilor Armatei de Eliberare Populară mesajul din partea lui
Xi Jinging și a Partidului Comunist Chinez pare a fi acela ca ”armata să se pregătească să câștige
un război”5.

2 Yahoo Finance, China,s President just proved how serious he is,
(http://finance.yahoo.com/news/chinas -president -just-proved -serious -174909164.html ), accesat la 2.06.2015
3 Yahoo News, China’s Xi urges faster development or new weapons systems
(http://news.yahoo.com/chinas -xi-urges -faster -development -weapons -systems -014630513.html ), accesat la
2.06.2015
4 Yahoo News, China’s Xi urges faster development or new weapons systems
(http://news.yahoo.com/chinas -xi-urges -faster -development -weapons -systems -01463 0513.html ) ,accesat la
2.06.2015
5 The Week, China’s leader is telling the People’s Liberation Army to prepare for war

Acest război nu pare neapărat să fie unul iminent sau inevitabil, nici măcar în mod clar
direcționat c ătre un anumit stat, în schimb, și alte considerente pot sta la baza dezvoltării
capabilităților militare chineze.
Datorită sumelor mari investite în afara Chinei și a numărului mare de companii care
operează și în zone de risc, cum ar fi de pildă anumite țari africane, China va fi nevoită tot mai
mult să își poată apăra aceste interese situate departe de reginea sa, ceea ce reprezintă un
argument în plus pentru dezvoltarea unor forțe cu potențial global și a unor mijloace de a
proiecta această putere dinc olo de propriile granițe. Dezvoltarea unor forțe expediționare ar ajuta
China și în disputele teritoriale cu vecinii, în cazul unei escaladări a tensiunilor regionale, dar în
același timp ar putea ajuta și cu misiuni umanitare și de evacuare a cetățenilor chinezi din zone
de risc, nevoie din ce în ce mai presantă datorită numărului tot mai mare de chinezi care lucrează
în afara țării.
Situația internă a Partidului Comunist Chinez a fost una care după 1949 s -a suprapus
perfect cu evoluția și situația internă a statului chinez. Atunci când partidul a avut probleme
interne și China a suferit, Revoluția Culturală a lui Mao fiind cel mai clar exemplu, dar atunci
când lucrurile au fost puse la punct în partid și statul a prosperat, acest fenomen putând fi
exemplif icat de dezvoltarea fără precedent survenită sub conducerea lui Deng Xiaoping după
1978. Un alt element de avut în vedere, așa cum s -a demonstrat în piața Tiananmen, este faptul
că atunci când partidul este pe cale să piardă controlul , armata este cea care intervine pentru a
reprima propria populație.
Având în vedere aceste considerente este clar că atât reforma internă a partidului, atacul
asupra corupției și reforma forțelor armate sunt pași făcuți cu un singur scop în gând,
supraviețuirea Partidului Com unist Chinez într -o era în care tot mai mulți din cetățenii chinezi
sunt atrași de mirajul occidentului, dar după am evidențiat anterior, supreaviețuirea partidului
înseamnă în ochii conducerii de la Beijing și supraviețuirea statului chinez, cele două fiind
elemente indivizibile din perspectiva acestora.

(http://t heweek.com/article/index/274016/chinas -leader -is-telling -the-peoples -liberation -army -to-prepare -for-
war), accesat la 2.06.2015

3. Doctrina militară – statul singurul actor
China nu face publică o doctrină singulară și unificată fiind nevoie de o consultare a mai
multor documente și surse. Două ar fi marile direcții de a conduce un conflict din perspectiva
chineză, și anume ”Apărarea activă” și ”Război local sub condiții de informatizare”6.
”Apărarea activă” postulează că statul chinez nu va fi niciodata primul care va desfășura
operațiuni ofensive impotriva unui inamic, dar că se va folosi de mijloace politice și militare
pentru a preveni o confruntare și menționează în mod specific faptul că o astfel de post ură
defensivă este viabilă doar în condițiile unei posturi operaționale ofensive. Mai mult, acel prim
atac adus împotriva st atului chinez nu trebuie sa fie neapărat unul militar, ci poate fi și unul de
ordin politic sau strategic care ar cere o reacție din partea Chinei, rezultând astfel într -o primă
mișcare militară din partea Beijing -ului7.
”Război local sub condiții de inf ormatizare” a fost doctrina militară oficială a armatei
chineze încă din 1993, subliniind că viitoarele războaie vor avea loc la periferia Chinei. vor și
scurte ca durată și limitate din perspectiva obiectivelor și resurselor desfășurate, având loc între
forțe armate moderne puternic informatizate8.
Conceptul de ”Război al poporului” a fost parte a doctrinei militare chineze din anii 30 și
până în anii 70 sub conducerea lui Mao Zedong și era văzut ca un război de gherilă prin care în
momentul unei invazii s trăine se ceda teren pentru a se câștiga timp și desfășura o luptă în
retragere pentru a aduce inamic cât mai adânc în teritoriul chinez unde confruntările vor avea loc
cu precădere în mediul rural unde armata chineză își va suține eforturile prin ajutorul populației
puternic îndoctrinate9. În ciuda faptului că această abordare era inițial îndreptată impotriva unui
adversar superior din punct de vedere tehnic (Statele Unite sau Rusia), conceptul a fost adaptat
pentru utilizare în secolul 21 și în contextul războaielor locale. În continuare armata chineză se
bazează pe sprijinul popular din perspectiva logistică și politică, dar și operațională (la un nivel

6 Centre for Strategic and International Studies – Chinese Military Modernization, a Western Perspective
(http://csis.org/files/publication/130725_chinesemilmodern.pdf ), accesat la 2.06.2015
7 Centre for Strategic and International Studies – Chinese Military Modernization, a Western Pe rspective
(http://csis.org/files/publication/130725_chinesemilmodern.pdf ), accesat la 2.06.2015
8 Centre for Strategic and International Studies – Chinese Military Modernization, a Western Perspective
(http://csis.org/files/publication/130725_chinesemilmodern.pdf ), accesat la 2.06.2015
9 Institute for Defence Studies and Analyses, The Evolution of Chines e Military Doctrine
(http://www.idsa.in/event/TheEvolutionofChinasMilitaryDoctrines.html ), accesat la 2.06.2015

mai redus), existând posibilitatea înarmării populației civile în vederea ducerii unor acțiuni
defensi ve, dar mai important poate este faptul că această abordare pune acceptul pe păstrarea
unei foarte bune relații cu populația locală și cu factorii locali de guvernare10.
Este extrem de clar că atât în prezent cât și din punct de vedere istoric, perspectiva
militară chineză a fost aceea de a garanta atât pe plan intern, după cum am văzut în capitolul
anterior, cât și pe plan extern, supreviețuirea singurului actor care contează, statul, indiferent de
pierderi sau costuri materiale și umane.
4. Relația Rusia -China – statul ca actor
Din punct de vedere istoric această relație a suferit o serie de transformări semnificative
în decursul celei de a doua jumătăți a secolului XX, mergând de la tratate de prietenie în anii 50
și degenerând până la conflict armata în zona de graniță la finele anilor 60, pe fondul s upremației
în lagărul socialist, dar în același timp este și un exemplu perfect al pragmatismului în realațiile
internaționale și faptului că statele sunt actori raționali, care își urmăresc interesele, așa cum a
arătat -o evoluția relațiilor ruso -chineze după anul 2000 .
Începutul secolului XXI găseș te cele două state din nou în relații cordiale, relații care au
făcut pași repezi în ultima vreme spre ceea ce unii speculează că ar putea deveni o alianță
politi co-militară care să se opună vestului.
Pe fondul anexării de la Ucraina a regiuni Crimea și a sancțiunlor internaționle aplicate
Rusiei, Vladimir Putin a reușit în 2014 să încheie o serie de pacte economice cu liderul chinez Xi
Jinping, astfel reducând dep ența Moscovei de piața europeană, dar ducând -o spre o mai mare
interdependență politică și economică cu China11.
Odată cu o cooperare din ce în ce mai bună pe plan politic și economic vine aproape de la
sine și îmbunătățirea relațiilor bilaterale în domeniu l militar. Pe acest segment, de exemplu,
Rusia și China plănuiesc să efectueze exerciții militare comune la nivel de forțe navale, exerciții

10 Centre for Strategic and International Studies – Chinese M ilitary Modernization, a Western Perspective
(http://csis.org/files/publication/130725_chinesemilmodern.pdf ), accesat la 2.06.2015
11 Bloomberg, Russia, China add to $400 billion gas deal with accord
(http://www.bloomberg.com/news/2014 -11-10/russia -china -add-to-400-billion -gas-deal -with -accord.html ),
accesat la 2.06.20 15

care ar urma să aibă loc atât în zona Pacificului cât și în zona Mării Mediterane12, unele
concretizându -se deje . Ma i mult, pe lângă acest aspect de cooperare, Rusia pare din ce în ce mai
dispusă să vândă Chinei tehnologie militară de ultimă generație, ceea ce până în prezent era
reticentă să facă. Aceste vârzări de arme ar face Beijing -ul să ajungă în posesia celui mai nou
avion multi -rol produs de Rusia, Su -3513, dar și a sistemul de apărare anti -aeriană S -40014,
ambele elemente care ar crește considerabil capacitățile militare ale Chinei.
Dacă tranzacția pentru 24 de avioane Su -35 a fost amânată datorită nemulțumurii pă rții
chineze în ceea ce privește prețul de vânzare15, sistemul S -400 pare să se îndrepte cu pași repezi
spre regimul de la Beijing16.
Problema în scenariul unei asemenea alianțe ar fi aceea că spre deosebire de alianța dintre
Rusia și China din perioada anilor 50 a secolului trecut, unde China venea după ani de război
civil, iar Rusia era liderul indiscutabil al lumii socialiste, în prezent Beijing -ul al avea rolul
dominant în această relație. Întrebarea este, poate Moscova să accepte acest lucru? Răspuns ul
poate fi unul afirmativ în cazul în care tensiunilor cu Vestul și sancțiunilor continuă, dar în
același timp este și în interesul Chinei să suțină Rusia pentru a crea o lume multi -polară în care
Statele Unite să nu mai fie actorul dominant17. Chiar dacă la ora actuală șansele unei alianțe sunt
extrem de mici doar evoluția scenei internaționale și a mediului de securitate ar putea să împingă
cele două state într -un bloc politico -militar , având în vedere interesele comune .

12 The Christian Science Monitor, Russia, China plan war games, arms sales.
(http://www.csmonitor.com/World/Europe/201 4/1121/Russia -China -plan -war-games -arms -sales. -Could -alliance –
be-in-the-cards ), accesat la 2.06.2015
13 The Christian Science Monitor, Russia, China plan war games, arms sales.
(http://www.csmonitor.com/World/Europe/2014/1121/Russia -China -plan -war-games -arms -sales. -Could -alliance –
be-in-the-cards ), accesat la 2.06.2015
14 The Moscow Times, Russia -China Military ties deepen am id Western pressude over Ukraine,
(http://www.themoscowtimes.com/business/article/russia -china -military -ties-deepen -amid -western -pressure –
over -ukraine/512217.html ), accesat la 2.06.2015
15 Want China Times, Sale of Su -35 jets to China delayed by price objection,
(http://www.wantchinatimes.com/news -subclass -cnt.aspx?id=20150409000008&cid=1101 ), accesat la 2.06.2015
16 The Diplomat, ( http://thediplomat.com/2015/04/sold -russian -s-400-missile -defense -systems -to-china/ ) accesat
la 2.06.2015
17 The Diplomat, Are China and Russia moving towards a formal alliance?
(http://thedi plomat.com/2014/05/are -china -and-russia -moving -toward -a-formal -alliance/ ), accesat la 2.06.2015

5. Sistemul internațional – anarh ie, cursă pentru resurse, antagonism
Zona Asiei și a Pacificului reprezintă în prezent un extrem de bun exmplu al concepției
realiste de sistem internațional aflat într -o stare de anarhie, din păcate zona exemplificând și
antagonismul dintre state , existâ nd din ce în ce mai mult riscului unui conflict armat în zonă .
Un prim punct sensibil pentru mediul de securitatea din zona Pacificului este diferendul
Sino-Japonez pe problema insulelor Diaoyu/Senkaku, miza fiind accesul la resursele care se află
în zonă și ar intra în apele teritoriale ale poseserului acestor mici i nsule, dar în același timp este
în joc și echilibrul zonei, plus animozitățile istorice dintre cele două popoare.
În cazul degradării mediul de securitate de așa o manieră încât China și Japonia să ajungă
în pragul războiului, nici una nici cealaltă nu ar putea face un pas înapoi din considerente politice
( regimul communist de la Beijing și regimul cu tenta naționali stă de la Tokio) și istorice ( China
nu a uitat niciodată ororile suferite sub o cupația japoneză din timpul și î naintea celui de al Doilea
Război Mondial), iar Statele Unite ar fi prinse la mijloc, cel mai probabil intervenind de partea
Japoniei pentru a onora articolul 5 al tratatului de securitate dintre cele două țări și pentru a
demonstra la nivel global că își susțin aliații18.Războiul ar p utea fi unul local, dus de cele 3 state,
sau ar putea duce la o conflagrație mult mai extinsă, cu implicarea și a celorlalte state care au
diferende teritoriale cu China, dar și a Rusiei de partea Beijing -ului.
O altă zonă cu probleme este Marea Chinei de Sud, unde tot din cauza unor dispute
teritoriale China ar putea fi implicată, de data această, într -un conflict cu vecinii săi mai mici,
Vietnam, Malaesia sau Filipine19, conflict care cel mai probabil ar fi câștigat de China, dar în
care din nou Statele U nite ar putea fi implicate datorită alienței cu Filipinele. Un alt motiv pentru
care Washington -ul ar lua parte la un astfel de conflict ar fi controlul asupra Mării Chinei de Sud,
o extreme de importantă zonă de tranzit pentru vasele comerciale, zonă care nu ar putea fi lăsată
pe mâna Chinei.

18 The National Interest, Asia ’s Worst Nightmare: A China -Japan War
(http://nationalinterest.org/commentary/asias -ultimate -nightmare -china -japan -war-9662?page=3 ), accesat la
2.06.2015
19 The National Interest, America and it’s allies in the South China Sea: Dangerously Overmatched, Outgunned, and
Outranged by China
(http://nationalinterest.org/blog/the -buzz/america -its-allies -the-south -china -sea-dangerously -11628 ), accesat la
2.06.2015

Dincolo de aceste două zone care în prezent sunt cele mai delicate, securitatea regională
ar mai putea fi tulburată de o serie de 6 posibile războaie în care China ar putea fi implicată în
următorii 50, conform unui a rticol din The Shanghaiist20 ( un ziar local pro -guvernamental21), nu
toate fiind impotriva Statelor Unite. Conform articolului, armata chineză ar urma să încerce să
reunifice insula Taiwan la China continentală undeva în intervavul 2020 -2025, scenariu care din
nou ar duce la o confruntare cu America. După alipirea cu succes a Taiwan -ului ar urma insulele
din Marea Chinei de Sud în intervalul 2025 -2030, scenariu despre care am discutat deja.
Intervalul 2035 -2040 ar vedea o confruntare cu India pentru Tibetul de sud, o zonă de graniță
dintre cele două state unde a avut loc războiul sino -indian din 1962. Deabea în intervalul 2040 –
2045 ar fi așteptată o confruntare cu Japonia pe tema insulelor Senkaku/Diaoyu, scenariu, la fel,
abordat mai sus22.
Dacă din punct de vedere al situației actuale era oarecum de așteptat ca anumite canale să
prevestească război cu țările care au în acest moment dispute teritoriale cu China, însă articolul
prevede ca în intervalul 2045 -2050 Mongolia Extrioară să fie revendicată ( aceast ă zonă se referă
la ceea ce este actualmente statul Mongolia, Mongolia Interioară fiind o zonă care aparține deja
Republicii Populare Chineze23), iar în 2055 -2060, să fie recuperate și teritoriile pierdute în fața
Rusiei, aceasta în ciuda relațiilor bine di ntre Moscova și Beijing în prezent.
Chiar dacă acestea sunt doar situații ipotetice, prin simplu fapt că ele au reușit să apară în
media chineză, care este bine controlată, poate sugera că Beijing -ul are în vedere și mai mult
decât doar o demonstrație de forță în faț a vecinilor săi, în schimb ace sta nu este (încă) un motiv
de alarmă.

20 The Sha nghaiist, Paranoid PLA cache outlines “China’s 6 wars in the next 50 year”, and Diaoyus aren’t even the
first.
(http://shanghaiist.com/2013/11/26/paranoid_pla_film_outlines_chinas_6_1.php ), accesat la 14.01.2015
21 International Business Times, China to engage in “Six Inevitable wars”,
(http://www.ibtimes.com/china -engage -six-inevitable -wars -involving -us-japan -india -more -according -pro-
government -chinese ), accesat la 14.01.2015
22 International Business Times, China to engage in “Six Ine vitable wars”,
(http://www.ibtimes.com/china -engage -six-inevitable -wars -involving -us-japan -india -more -according -pro-
gover nment -chinese ), accesat la 14.01.2015
23 Encyclopedia Britannica, Formation of Inner and Outer Mongolia
(http://www.britannica.com/EBchecked /topic/389284/Mongol/284625/Formation -of-Inner -and-Outer -Mongolia ),
accesat la 14.01.2015

6. Concluzii
Zona Oceanului Pacific pare a fi noul centru al atenției internaționale în contextul unei
Republici Populare Chineze cu o economie extrem de put ernică și cu o încredere din ce în ce mai
mare în forțele proprii, cu o Europă care încă încercă să își găsească direcția de viitor și încă
suferă de pe urma crizei economice, cu o Rusie care e posibil să se întredepte cu pași repezi spre
o un nou Răzvoi R ece împotriva Vestului și cu niște State Unite ale Americii care își revizuiesc
poziția în lume la finalul conflictelor din Irak și Afganistan și în fața unor noi probleme în
Orientul Mijlociu.
În acest context e foarte probabil ca o pace durabilă și o dez voltare continuă în această
zonă a Asiei să fie un element motivant pentru un trend similar la nivel planetar, dar, din pacate,
șansele ca un conflict în această zonă a lumii să ducă la o criză de proporții sunt la fel de mari.
Având în vedere actualul co ntext internațional, e posibil ca oarecum similar cu perioada
Războilui Rece, când Rusia și Statele Unite își disputau jucarea ”cărții chineze” în vederea
atingerii supremației, China să fie și de data aceasta cea care are cel mai mult de câștigat.
Apropi erea de Rusia i -ar permite accesul la tehnologie militară de ultimă oră și la
resursele rusești, dar ar veni cu riscul unei implicări într -un conflict declanșat de Moscova
împotriva occicentului, în schimb prin aceste avantaje China ar putea să își dezvolt e propriile
capabilități pentru a echilibra balanța puterii în fața Statelor Unite în zona Pacificului. Această
posibilă alianță cu Rusia ar putea și eșua dacă Moscova nu se poate obișnui cu rolul de partener
secundar în această ecuație, în ambele cazuri C hina ieșind în câștig, dintr -o perspectivă sau alta.
Acestă analiză a zonei și a factorilor care joacă un rol important în acest areal geografic
ne demonstrează că Republica Populară Chineză își ghidează politica în așa manieră încât
interesele naționale s ă fie cele care primează, în așa manieră încât statul să reușească să
acumuleze cât mai multe resurse, și în așa manieră încât supraviețuirea statului să fie asigurată
atât din perspectiva contextului intern extrem de particular, dar și a contextului exter n, în care
forța armata chineză este tot mai prezentă .
Aceste puncte reprezintă o clară demonstrație a faptului ca paradigma realistă este un
element de profundă actualitate în sistemul internațional și regional, cel puțin în ceea ce privește
zona Asia-Pacific și Republica Populară Chineză.

Surse :
1. Bloomberg ( www.bloomberg.com )
2. Centre for Strategic and International Studies ( csis.org )
3. Encyclopedia Britannica ( www.britannica.com )
4. Institute for Defence Studies and Analyses ( www.idsa.in )
5. International Business Times ( www.ibtimes.com )
6. The Christian Science Monitor ( www.csmonitor.com )
7. The Diplomat ( thediplomat.com )
8. The Epoch Times ( www.theepochtimes.com )
9. The Moscow Times ( www.themoscowtimes.com )
10. The National Interest ( nationalinterest.org )
11. The Shanghaiist ( shanghaiist.com )
12. The Week ( theweek.com )
13. Want China Times ( www.wantchinatimes.com )