Profesor, Studenți, Conț anu Raluca Grigore Iulia -Cristina Lupașcu Gabriela Popa Ana -Maria Page | 2 Tineret în acțiune Termenul de „muncă pentru… [601913]

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
MASTER
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ
SOCIALĂ

TINERET ÎN AC ȚIUNE
-Youth work report –
DREPTUL MUNCII

Profesor, Studenți,
Conț anu Raluca Grigore Iulia -Cristina
Lupașcu Gabriela
Popa Ana -Maria

Page | 2
Tineret în acțiune
Termenul de „muncă pentru tineret” c uprinde o gamă largă de activi tăți și măsuri, de
la cele care oferă activități de petrecere a timpului liber, sprijin pentru includerea și implicarea
în muncă civică a tinerilo r la mai multe acțiuni diverse interconectate. O serie de actori diferiți
sunt implicați în liv rarea de muncă pentru tineret, uneori furnizate d e către stat, alteori de cel
de-al treilea sector și voluntari sau o combinație a celor două . Obiectivele activității de tineret
sunt la fel de variate ș i pot viza toți tinerii sau pot fi orientate către anu mite grupuri țintă
(Dunne, A. et alii, 2014, p. 40) . Scopul principal al activităților de tineret este de a sprijini
dezvoltarea personală a unui tânăr, având în vedere împuternicire a, emancipare a,
responsabilitate a și toleranța .
Începând cu 2007, Comisia Europeană a lansat programul „Tineretul în acțiune”, un
program specific stabilit pentru tinerii din UE. Mobilitatea fondurilor programului și
activități le de educație non -formală, cum ar fi schimburile între tineri sau SEV (Serviciul
Europea n de Voluntaria t), au ca țintă tinerii.
Începând de la sfârșitul anului 2008, Europa a fost aruncat ă într-o criză economică și,
ca rezultat se confruntă cu o serie de provocări legate de incluziune a economică și socia lă,
care afectează în special tinerii . Prin urmare, tinerii sunt o prioritate la nivelul UE, deoarece
criza sporește necesitatea de a investi în capitalul uman tânăr. În acest sens, Consiliul de
Miniștri a adoptat Strategia UE pentru tineret pentru 2010 -2018, care va oferi oportunități
pentru t inerii care sunt în educație și pe piața muncii, precum și promovarea incluziunii
sociale a acestora . Tinerii sunt consultați prin procesul de dialog structurat, o componentă
esențială a strategiei UE.
Tinerii se confruntă cu multe provocări în Uniunea Eu ropeană de astăz i: rata șomajului
în rândul tinerilor din Uniunea Europeană este periculos de mare. Șomajul în rândul
persoanelor sub 25 de ani a crescut cu 6 % din 2007, acest lucru înseamnând că există aproape
o suplimentare de 1,4 milioane de persoane tinere care sunt șomere astăzi, în comparație cu
perioada de dinainte de criza economică (Dunne, A. et alii, Idem , p. 41) .
Cea mai amplă inițiativă de până acum este Europa 2020 și reprezintă strategia pe
zece ani prin care Uniunea Europeană își propune s ă sprijine creșterea economică și ocuparea
forței de muncă, lansată în 2010. Acest proiect reprezintă o dovadă a angajamentului statelor
membre de a urma un drum comun în concordanță cu valorile europene, un drum care să le
relanseze economia europeană, să stimuleze solidaritatea socială, propulsând statele europene
pe un loc fruntaș la nivel mondial (Juravle, D., 2014, p. 180) .

Page | 3
Tot pe plan ext ern, Comisia Europeană a lansat pe 5 decembrie 2012, Pachetul
privind Ocuparea Tinerilor care cuprinde, ca principală componentă, propunerea de
Recomandare a Consiliului priv ind instituirea unor „Garanții pentru tineri”. Aceasta se
asigură că tinerii primesc o ofertă de calitate a locului de muncă, de continuare a educației sau
de formare profesională într -un interval de 4 luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în
care nu au mai participat la activități de învățământ formal.1
Este clar faptul că tinerii sunt o prioritate de bază pentru factorii de decizie la nivelul
UE, mai ales astăzi, având în vedere impactul crizei economice asupra viitorul lor. D ar ce rol
joacă activitate a de tineret în toate acestea? E ducația formală ar putea fi considerată a fi cea
mai evidentă cale de a se asigura că tinerii au acces la cele mai bune oportunități de învățare .
(Dunne, A. et alii, Idem , p. 43) .
Rolul învățării pe tot parcursul vieții (lifelong learning) este esențial pentru resursa
umană pentru a avea șanse mai bune în găsirea unui loc de muncă. La nivel național, prezența
la aceste cursuri este scăzută în comparație cu dat ele de la nivel e uropean (A. Preoteasa, 2013,
p. 98) . Dezvoltarea unei politici de învățare pe parcursul întregii vieți presupune calificarea și
recalificarea permanentă a forței de muncă prin actualizarea și adaptarea competențelor pentru
a face fa ță concurenței dintr -o economie globală, prin ținerea pasului cu schimbările
tehnologice și dezvoltarea noilor tehnologii ale i nformării și comunicării –NTIC – (Aceleanu;
Crețu, op.cit., p. 174) .
Studiile de caz din acest raport au fost preluate nu numai pentru a identifica factorii
critici de succe s în activitatea de tineret, ci și pentru a înțelege de ce au fost de succes, modul
în care activitatea de tineret creează valoare adăugată și în ce fel de condiții aceasta este de
succes.
Obiectivele activităților de lucru pentru tineret pornesc de la dezvoltarea personală,
prevenirea, coeziunea social ă la includerea în muncă sau în educație (Dunne, A. et alii, Idem ,
p. 53) . Caracteristica cheie a activității de tineret este concentrarea asupra tin erilor ca o
populație distinctă , cu nevoi și aspirații diferite de cele ale copiilor sau adulților . Tinerii sunt
în tranziți e de la copilărie la maturitate, aspect care are multe implicații pentru autonomia lor
personală, socială, cât și economic ă.
Tinerii sunt o categorie de persoane foarte vulnerabile la tot ce se întâmplă în societate
(economic, social etc.) Concepțiile s -au schimbat foarte mult, acum trăim într -o eră a vitezei

1 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014 -DOES/2014 -10-21_YGIP_Ro_final.pdf.pdf ,
accesat în data de 17.06.2016.

Page | 4
unde toată lumea are acces la orice. Tinerii sunt încurajați să participe la cât mai multe
activități, să facă voluntariat și să intre în programe de dezvolta re personală sau profesională.
Programul Erasmus este un exemplu foarte bun de activitate întreprinsă în scopul
dezvoltării tinerilor din toate punctele de vedere, întrucât un schimb de experiență
educațională de acest gen poate insufla indivizilor independență, creativitate, autonomie,
încredere/ siguranță în proriile forțe etc.; și pe plan profesional, o astfel de experiență este
foarte bine văzută la CV, îți creezi relații s ociale care la un moment dat s -ar putea să te ajute,
și nu în ultimul rând, exersezi o limbă străină. Atât competențele generale, cât și cele
transversale ( cunoașterea un or limbi trăine, capacitate de comunicare, utilizare PC ) sunt
îmbunătățite sau chiar înmulțite.
În dezvoltarea tinerilor s -au elaborat trei modele decisive care au influențat deciziile
acestora. În cadrul modelului de construcție de caractere , scopul este de a oferi o funcție de
control în societate în rapor t cu tinerii, prin socializare tinerilor, pentru a se ajunge la a
reflecta valorile și principiile acestora .
Modelul de dezv oltare personală pentru munca tineret ului a fost conceput și elaborat
pentru a ajuta tinerii pe parcursul unei perioade de tranziție din viața lor și pentru a -i putea
supraveghea în cadrul procesului de matu rizare . Principalul obiectiv este acela de a sprijini
tinerii să acțion eze gândindu -se la ceea ce vor să obțină și să devină motivați în ceea ce fac.
Un alt model analizat în cadrul acestui articol este modelul socio -ecologic ce explică
succesul muncii pentru tineret printr -o combinați e de caracteristici individuale / personale care
influenț ează relațiile indivizilor în contextul ca atare. Acest model se bazează pe faptul că
orice tânăr își caută un model pe care decide să -l urmeze , acesta va copia anumite trăsături
care pot f i trasături fizice sau de caracter.
Cel de -al treilea model elaborat este cel bazat pe preluarea controlului; este modelul în
cadrul căruia tinerii își asumă responsabilități le și consecințe le acțiunilor săvârșite, chiar dacă
uneori nu sunt cele așteptate.
Munca tineretului este strâns legată de mai mulți factorii: educația formală, munca
socială, sănătatea, justiția, sportul, cultura, orientare a și consiliere a. Institu țiile implicate în
activitatea tineretului sunt: cluburile p entru tiner i în cadrul cărora se pot desfășura foarte
multe activități pozitive, aceste a sunt deschide non -stop; instituțiile ce sprijină dezvoltarea
prin acumularea de noi informații din toate domeniile posibile sub supravegherea și cu
ajutorul profesorilor, învățătorilor (aici sunt incluse activitățile desfășurate la școală sau
liceu) ; instituțiile ce acceptă să l e arate tinerilor cum își desfășoară activită țiile zilnice, cu
scopul de a -i ajuta pe tinerii să realizeze ceea ce își doresc să urmeze mai depar te după ce vor

Page | 5
termina liceul ( în România aceste activități se desfășoară în săptămâna altfel, iar elevii de
liceu au posibilitatea să viziteze toate facultățile de top și instituțiile de renume din țară.) ;
instituțiile ce vin să le prezinte de obicei studențiilor oferte de muncă, cu scopul de a recruta și
forma noua generație de tineri.
Există foarte multe organizații ce oferă informații generale on -line, precum
semnalizarea și furnizarea de servicii de infor mare, consiliere și orientare. Site -urile on -line
pot oferi, de asemenea, informații cu privire la educație, formare profesională și oportunități
de angajare, instrumente ușor de utiliz at pentru evaluarea interactivă; de asemenea acestea au
fost create pentru a veni în sprijinul tinerilor în luarea deciziilor cu privire la carierele lor,
ceea ce îi determină pe a ceștia să -și aleagă mult mai ușor domeniul în care vor să profeseze
mai departe.
Au fost demarate programe pentru a evidenția capa citatea de muncă a tinerilor, au fost
creat oportunități pentru tineri să -și petreacă timpul într -un mod semnificativ, în spec ial atunci
când se confruntă cu dificultăți pe piața forței de muncă.
„Mass -media este, pe lângă un mijloc de informare în societatea modernă, un factor al
educației, chemat să amplifice, să constituie sau să diversifice experiențele cognitive și
comportam entale ale indivizilor. ”2 „Prin urmare, este necesară o reflectar e asupra naturii
ambivalente a efectelor mass -mediei asupra indivizilor în general și a tinerilor în special,
precum și o evaluare a potențialului sau de a constitui un mijloc eficace de educ are și
modelare a generațiilor tinere. ”3
„Escolhas ” ("Opțiuni") este un program portughez care are ca scop promovarea
copiilor și a incluziunii sociale a tinerilor în contexte socio -economice defavorizate .4
Activități cu copii și adolescenți s -au dezvoltat pe plan local, cu intenția de a promova
dobândirea de abilități personale și sociale, care vor fi de folos în viitor .
ANACEJ („L'association nationale des conseils d'enfants et de jeunes ” – Franța)
promovează participarea tinerilor în procesul de luar e a deciziilor publice. Angajatorii de azi
trebuie să se adapteze la cerințele și nevoile tinerilor și să creeze noi strategii în direcția
ajutării acestora să își atingă oboiectivele.5

2 https://ro.scribd.com/doc/63306803/Mass -Media -in-Educatie -Efecte -Pozitive -Si-Efecte -Negative , accesat în
data de 22.06.2016 .
3 Ibidem .
4 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25585487 , accesat în data de 22.06.2016.
5 http://anacej.asso.fr/ , accesat în data de 23. .06.2016 .

Page | 6
Experiența Brede School , rețea în jurul valorii de copii și tineret , sugerează o serie de
strategii care includ tinerii; un exemplu ar fi oferirea de activități la școală și declanșarea
sentimentului că tinerii au dreptul de proprietate .
Hoskins (2003) pune accentul pe participarea politică a tinerilor. Astfel, s -a ajuns la
teoria că tinerii sunt mai puțin interesați de formele tradiționale de participare, dar nu și de
participarea în sine.
În cazul în care locul de muncă este considerat a fi un serviciu public distinct, diferit
de educație, asistență socială, servicii de ocupare sau de sănătate publică, poate fi nevoie de
un cadr u de reglementare specific. Mai mult decât atât, în unele țări pot exista drepturi și
obligații legate de activitatea de tineret: de exemplu, dreptul tinerilor de a avea acces la
anumite servicii care intră în domeniul tineretului și obligația autorităților publice de a oferi
astfel de servicii.
Legea poate defini de asemenea cine și ce este eligibil pentru finanțare publică și să
descrie condițiile și cerințele în care organizațiile de tineret pot beneficia de bugete
guvernamentale specifice pentru activitățile de lucru pentru tineret. Frecvent , legea stabilește
regulile pentru recunoașterea și susținerea financiară a activităților de tineret. Prin urmare,
poate exista o legătură puternică privind recunoașterea activităților de tineret sau organizații
de tineret, eligibilitatea pentru atragerea de fonduri publice.
În timp ce cadrul legislativ stabilește scena pentru a înțelege modul în care activitatea
de tineret este reglementată în cadrul fiecărei țări, rapoartele de țară furnizează modal itățile
specifice de guvernanță în scopul de a înțelege structurile de guvern are și cine este
responsabil pentru supravegherea sectorului de muncă pentru tineret.
În concluzie , participarea la o inițiativă de tineret îi ajută pe tineri să dobândească
abilități utile și de experiență, o investiție valoroasă pentru pentru a obține un loc de muncă.
Activitățile prin care se oferă muncă pentru tineret pot fi grupate în diverse categorii:
cultură, sport, timp liber, educație, protecția me diului , angajament civic, cooperare
internațională și dezvoltare ș.a.m.d . și se bazează pe procese de învățare non – formală și
informală, pe participarea voluntară, pedagogie experiențială , îndrumare ș i/ sau de sprijin de
la egal la egal și activități bazate pe relație (care să reflecte natura învățării ca o activitate
socială).
Se pare că se dorește pregătirea unor tineri pentru a gândi și acționa personal ș i aplicat .
Suntem de părere că este necesară o formare continuă a acestora după inserția pe piața
muncii. Ar trebui să se apeleaze la învățare pe tot parcursul vieții (LongLif e Learning) și la
activități non -formale de educare.

Page | 7
Bibliografie

1. Aceleanu, Mirela, Ionela; Crețu, Alina, Ștefania, Strategii și politici de ocupare în
contextul pieței actuale a muncii , Ed. ASE, București, 2010.
2. Juravle, Daniel, Piața muncii și dinamica fenomenului migrației externe din
România , Iași, 2014.

1. http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014 -DOES/2014 -10-
21_YGIP_Ro_fina l.pdf.pdf .
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Social_ecological_model

3. http://www.oradea.ro/fisiere/userfiles/Prezentare%20Tineret%20FINAL.pdf .

4. https://ro.scribd.com/doc/63306803/Mass -Media -in-Educatie -Efecte -Pozitive -Si-Efecte -Negative .

5. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25585487 .

6. http://anacej.asso.fr/ .