INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………….. 4 1. CONCEPTUL DE SECURITATE: ACCEPȚIUNI ȘI DIMENSIUNI… [601909]

3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1. CONCEPTUL DE SECURITATE: ACCEPȚIUNI ȘI
DIMENSIUNI ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.1. Accepțiuni ale securității în timp ………………………….. …………………… 6
1.2. Dimensiunile securității în actualul mediu global ……………………….. 9
1.2.2. Dimensiunea ecologică a securității ………………………….. …………. 10
1.2.3. Dimensiunea economică a securității ………………………….. ……….. 11
1.2.4. Dimensiunea politică a securității ………………………….. ……………. 13
1.2.5. Dimensiunea culturală a securității ………………………….. ………….. 15
1.2.6. Dimensiunea militară a securității ………………………….. …………… 16
2. ACTIVITATEA DE INFORMAȚII: TRECUT, PREZENT,
PERSPECTIVE ………………………….. ………………………….. ………….. 21
2.1. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. …………….. 21
2.2. Manifestări ale spionajului și evoluția sa spre activitatea modernă
de informații ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
2.3. Activitatea de informații în mediul de securitate al secolului XXI 26
2.3.2. Produsul informativ ………………………….. ………………………….. …… 27
2.3.3. Ciclul informațional ………………………….. ………………………….. …… 29
3. INFORMAȚIILE PENTRU APĂRA RE – FACTOR
GENERATOR DE SECURITATE ………………………….. ………….. 34
3.1. Cadrul legislativ ………………………….. ………………………….. …………….. 34
3.2. Rolul informațiilor pentru apărare în cadrul național și r egional 35
4. ROLUL INTELLIGENCE ÎN REALIZAREA
SECURITĂȚII ÎN ZONA MĂRII NEGRE; APORTUL
INFORMAȚIILOR PENTRU APĂRARE ………………………….. . 43
4.1. Reg iunea Mării Negre. Considerente generale. ………………………… 43
4.2. Rolul cunoașterii strategice în asigurarea securității în zona Mării
Negre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
4.3. Provocări de securitate în zona Mării Negre ………………………….. … 47
4.4. Cooperare regională. Măsuri de creștere a securității regionale în
zona Mării Negre ………………………….. ………………………….. ………………….. 51
4.5. Rolul intelligence în regiunea Mării Negre ………………………….. …… 53
4.6. Rolul Informațiilor pentru Apărare în asigurarea securității în
regiunea Mării Negre ………………………….. ………………………….. ……………. 55
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………… 59
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………… 60

4
INTR ODUC ERE

Existența și d ezvoltarea acerbă a un ei gam e complexe de riscuri și
amenințări, cu un grad ridicat d e impr evizibilitat e, ce caract erizează actualul
mediu d e securitat e, impun fără d oar și p oate necesitatea ad optării și
implementării un or sist eme de securitat e dinamic e, capabil e să se adaptz e și
să răspundă c ontinuu și oportun acesteia.
Acest lucru d evine realizabil prin cr earea un or structuri
organizați onale, caract erizate prin capacitat e de prognoză, niv el de
adaptabilitat e ridicat și p osibilitat e de a lua d ecizii și d e a reacționa rapid și
eficient pentru c ombat erea noilor factori de insecuritat e.
Promovarea și apărar ea int ereselor fundam entale ale unor entități
statal e pot fi r eflectate, în ansamblu, t ocmai prin înț elegerea corectă a
corelației dintr e componentele unui sist em de securitat e și modul în car e, prin
aplicar ea atribuțiil or funcți onale, structuril e organizați onale responsabil e
pentru c oordonarea acțiunil or specializat e în cadrul fi ecărei componente, duc
la înd eplinir ea obiectivelor.
Prezenta lucrar e, sctucturata p e patru capit ole, își pr opune să ofere, o
imagin e de ansamblu asupra f enomenului securității și a r olului t ot mai
accentuat p e care domeniul intelligence îl are în determinar ea acesteia.
Primul capit ol al lucrării, r eliefează procesul d e securitat e în
complexitatea sa, ab ordând în part ea incipita m odul în car e acesta f ost
perceput d e-a lungul evoluției sale istorice, iar în part ea finală d ocumentând
domeniile de apicabilitat e specifice contextului c ontemporan.
Întrucât trăim într -un secol al „ vitezei”, al „ exploziei informați onale”
și al „amenințăril or asim etrice”, s-a înț eles necesitatea conceptualizării și
exploatării acrivit ății de intelligence, privită ca fact or generator de securitat e.
Așadar, în capit olul d oi este reliefată atât existența , manif estata sub dif erite
forme în decursul ist oriei, cât și utilitat ea activității d e informații, înț eleasă ca
punct d e plecare sepre exploatarea succ esului în dif erite situații. D e asemenea,
„ pr odusul șl efuit” al activității c ontemporane de intelligence, informația ,
este abordata ca fact or de putere, deținân d un l oc imp ortant în procesul
decizional.
Capit olul tr ei particulariz ează activitat ea de intelligence, analizând -o
din punct d e vedere al Inf ormațiil or pentru Apărar e. În prima part e este
prezentat cadrul n ormativ c e reglementează activitat ea Serviciil or de
informații în R omânia, iar în part ea finală este conturat m odul în car e acestea
își desfășoară activitat ea în v ederea susțin erii pr ocesului d e securitat e.
Capit olul patru este realizat sub f orma unui studiu d e caz, concentrat
asupra m odului în car e serviciil e de informații influ ențează într -un fel sau
altul s ecuritat ea Zonei Extins e a Mă rii N egre, menit să îngl obeze aspectele
teoretice prezentate în capit olele anterioare, să l e demonstreze utilitat ea și
aplicabilitat ea, concomitent cu oferirea un ei ima gini c omplete și reale a

5
rolului p e care activitat ea de informații o are, prin susțin erea procesului
decizional, în r ealizar ea securității la niv el regional.
Determinarea relației intelligence -securitate este deosebit de importantă
deoarece leagă domeniul informativ -operativ de evoluțiile naționale, regionale
și globale, relevând importanța acestui domeniu în asigurarea securității atât
naționale, cât și colective, între acestea două existând o relație de influenț ă
biunivoc ă.

6
1. CONCEPTUL D E SECURITAT E: ACC EPȚIUNI Ș I
DIM ENSIUNI
1.1. Accepțiuni al e securității în timp
Secolul al XXI -lea este caract erizat p rin c omplexitate, transf ormare și
interdependență într e diferite sisteme sau entități. În viața d e zi cu zi, fi e în
context global, r egional, sau nați onal fi e la niv el de individ auzim sau f olosim
din c e în ce mai d es termenul d e securitat e.
Dicți onarul Explicativ al Limbii R omâne prezintă s ecuritat ea astfel:
„faptul d e a fi la adăp ost de orice pericol; sentiment de încredere și de linișt e
pe care îl dă cuiva abs ența oricărui p ericol; securitat e colectivă – stare a
relațiil or dintr e state, creată prin luar ea, pe cale de tratat, a un or măsuri d e
apărar e comună împ otriva un ei agr esiuni”1. Uzualitat ea pe care o acordăm
conceptului d e securitat e, ne duce cu gândul la o existență prim ordială a
acestuia.
Este oare așa v echi termenul d e securitat e? Dacă n e referim la ist orie,
acest concept nu a f ost utilizat apr oape niciodată înaint e de secolul XX în
relațiile internaționale și nici în p olitică. Prin 1940, int eresul p entru s ecuritat e
(sau grij a de securitat e) era cvasiin existent, comparat cu r olul pr edominant p e
care avea să-l joace mai târziu. Răsturnar ea avea să s e producă la sfârșitul
celui d e-al doilea răzb oi mondial și în timpul Răzb oiului R ece, odată cu
asimilar ea securității cu s ecuritat ea nați onală.2 Totuși, urm e ale securității,
s-au manif estat și în tr ecut, c e-i drept, sub dif erite forme.
Privind adânc în timp, în epoca Antichității, o reflectare a securității d e
astăzi, s e regăsea în ac eea perioadă sub f orma t ermenului gr ecesc ataraxia .
Aceasta av ea conotația d e stare de armonie, de a duc e o viață lipsită d e griji,
de a dobândi pac ea sufl etească și d e a da d ovadă d e impasibilitat e și tări e în
fața vic iilor lum ești. Așadar, s e adresa direct individului, îmbrăcând f orma
unei securități subi ective fără a av ea implicații la niv el de colectivitat e.
O idee de securitat e obiectivă, s -a identificat odată cu ad optarea
scrierilor în limba latină, und e prin tr ecerea la latin escul securitas , aceasta a
căpătat s emnificația d e siguranță sau pr otecție. Preocupar ea pentru pr otecție
devenise un imp ortant subi ect de dezbatere în cadrul grupuril or, constituind
fundam entul un or acorduri c omune, adoptării și elaborării un or măsuri
colective .

1 Dicți onarul Explicativ al Limbii R omâne, Bucur ești, Editura Univ ers Encicl opedic, 1998,
p.968.
2 M. St oicovici, Evoluția c onceptului d e „Securitat e națională” , în P erspective ale
securității și apărării în Europa, S esiunea anuală d e comunicări științific e cu participar e
internaționala-19-20 N oiembri e 2009, Bucur esti-Volumul 4, Editura Univ ersității
Naționale de Apărar e „Car ol I”, Bucur ești, 2009, p.152.

7
Totuși, ac eastă accepțiun e a securității s e derula sub f orma un ei dileme
moral-religioase, întrucât induc erea în rândul indivizil or a c oncepției unei
siguranț e depline, promovarea certitudinii in existenței unor potențiali fact ori
ostili, imp erativitat ea conving erii de existența un ei divinități r esponsabil e cu
siguranța fi ecăruia, nu put ea decât să r estrângă orice formă a vigil enței, sau a
instinctului d e conservare și reacție, asupra a t ot ceea ce putea să c onstitui e o
amenințar e indivi duală asupra ac estora.
Odată cu tr ecerea în p erioada Evului M ediu, t ermenul s ecuritas,
înlaturandu -i-se sensul d e conving ere și siguranță în cun oaștere (existența
neîndoielnica a divinității c e veghea neîncetat asu pra individului oferindu -i
protecție totală în fața oricărui imp ediment), a d obândit s emnificația d e
siguranță trăită d e ființa umană („a fi la adăp ost de orice pericol, sentiment de
încredere și de linișt e pe care îl dă cuiva abs ența oricărui p ericol”).3
Să luăm spr e exemplu, s ecolul VII, când datorită extind erii rapid e a
ținutului, cuc erit de către urmașii lui M ohamed (570 d. Hr.), din India până în
Franța, s -a pus pr oblema c onduc erii centralizat e a stat elor cuc erite. În ac est
scop, musulmanii au ac ordat o atenție deosebită d eținerii unui sist em de
legături sigur e și rapid e între centru și pr ovinci e, prin car e se asigura și
culegerea de informații n ecesare cunoașterii situați ei int erne. Rap oartele
agenților trebuiau să „corespundă r ealității și să p oată fi pr obate/demonstrat e
la orice moment”.4 Califul Al -Mansur (754 -775 d.Hr), afirma că tr onul său s e
sprijină p e patru pil oni, iar put erea sa p e patru bărbați: „imp ecabilul jud ecător,
energicul ș ef al p oliției, cinstitul ministru d e finanț e și cr edinci osul
conducăt or al p oștei, car e îi oferea informații r eale despre aceștia.”5
Înaintând în timp, un alt exemplu important îl c onstitui e consolidarea
diplomației. În tratatul Siyasat -nameh, scris d e către vizirul Nazim Al -Mulk
(1018-1092), s -a menționat că prin activitățil e diplomatic e, materializat e prin
trimit erea un or ambasab ori în dif erite teritorii, nu s e urmăr ea doar
îndeplinir ea sc opuril or declarat e, ci si cunoașterea în d etaliu a situați ei
infrastructurii statului r espectiv (căi d e comunicați e, surs e de apă, p oduri,
rezerve), a situați ei trupelor ( grad d e instruir e, efective, moral), pr ecum și a
atitudinii pe care populația o avea față d e conducăt or.
Încă din s ecolul al XIII -lea, Veneția, pr ofitând d e sistemul dipl omatic
pe care îl deținea în m ediile de interes și f olosind eficient inf ormații le pe care
le obținea prin int ermediul ac estora, a r eușit să d evină, p entru o perioadă
considerabilă, un imp ortant act or politic și economic în Europa.
Analizâ nd ac este aspecte se poate spun e că, d eși nu exista un concept
clar d efinit al s ecurității în evul m ediu, f orme și manif estări al e acesteia se
puteau id entifica ușor în obiectivele structuril or decidente de la ac ea vreme.

3 Ibidem, p.153.
4 Dr. Luc ian-Marius Ivan ov, Lumea real ă: spionaj și spioni,Editura Academiei Forțelor
Terestre „Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2013, p.20 .
5 Ibidem, p.21 .

8
Fie că pun em în discuți e modul în car e urmașii lui M ohamed au
gestionat c onduc erea teritorilor cuc erite, fie că ab ordăm subi ectul consolidării
diplomației încă din s ecolul a l XI-lea, este evident reliefată necesitatea și
totodată efortul structuril or de conduc ere de a-și consolida și m enține o cât
mai lungă guv ernare în condiții d e siguranță – nevoia de a realiza s ecuritat ea
ținutur ilor deținute.
O altă acc epțiun e a subi ectului ab ordat se identifică în p erioada f eudală
unde, prin manif estarea opțiunii c onducăt orilor de a oferii pr otecție celor care
aveau p osibilitat e prin dif erite mijloace să r emunereze acest serviciu,
dobând ește conotație economică.
Un punct d e plecare spre fundam entarea securității, cât mai apr oape de
adevărul c ontemporan, l -a constituit l egiferarea politicii d e neutralitat e a
statelor în art. 2 al C onvenției a III -a de la Haga din 1907 und e era pr evăzut
că star ea de război va tr ebui să fi e notificată fără întârzi ere puterilor neutre și
nu va put ea produce efecte pentru ele „decât după primir ea unei notificări c e
se va put ea fac e chiar p e cale telegrafică”.6
Totodată, un ap ort imp ortant a f ost adus cu pril ejul C onferinței ONU d e
la San Francisc o în 1945, und e s-a admis că s ecuritat ea durabilă a omenirii
poate fi asigurată d oar dacă s e îndeplinesc cumulat iv d ouă deziderate
(componente ale securității uman e), exprimat e sugestiv prin sintagm ele:
freedom for fear (lib ertatea față d e frică) și fr eedom for want (lib ertatea față
de nevoi).7
Perioada Răzb oiului R ece, dominată d e amenințar ea atomică și d e
necesitatea păstrării echilibrului într e cele două bl ocuri f ormate, cel capitalist
reprezentat prin NAT O și bl ocul c omunist reprezentat prin Pactul d e la
Varș ovia , c onferea securității s ensul d e apărar e nucleară.
Pentru prima dată, s e aduc e în discuți e conceptul d e „securitat e
națională” prin s emnar ea de către președintele Truman, în 26 Iuli e 1947, a
Legii privind s ecuritatea nați onală8. Îndeplinind s ensul d e situați e fără
amenințar e, o protecție generală în fața unui p otențial p ericol, s-a opus inițial
conceptului d e apărar e, care reprezenta o măsură efectivă împ otriva un ei
ostilități r eale.

6http://193.231.1.3/fil e.php/20/Alina_Andr one__Neutralitat e_si_p olitica_ de_securitate_co
m.pdf, accesat în 28.04.201 5.
7 D. C oman, Securitatea umană la confluen ța dintr e dreptul int ernațional și dr eptul
umanitar, apud Human D evelopment Report, p.24, în D ezvoltarea durabilă și p erspectiva
securității uman e, Editura Acad emiei Forțelor Terestre „Nic olae Bălcescu”, Sibiu, 2 009,
p.65.
8 The National S ecurity Act of 1947 -July 26,1947, Public Law 253, 80th C ongress;
Chapt er 343, 1st S ession; S. 758, online:
http://gl obal.oup.com/us/c ompani on.websites/9780195385168/r esources/chapt er10/nsa/nsa
.pdf, accesat în 28.04.2015.

9
O analiză cuprinzăt oare, care a lansat id eea dif eritelor sensuri al e
securității, a f ost realizată d e către alanistul Barry Buzan, r eprezentant al
Școlii de la Copenhaga, în ca rtea Popoarele, stat ele și teama, publicată în anul
1991. Lucrar ea a avut un impact pr ofund asupra studiil or de securitat e,
deschizând n oi orizonturi d e cercetare, focalizat e pe problematici, pr ecum:
securitat ea nu p oate fi definită d ecât în funcți e de un obiect de referință
puternic val orizat (c e anum e trebuie protejat?); surs ele amenințării (împ otriva
căror amenințări tr ebuie protejat obiectul d e referință?) p ot fi multipl e, de la
actorii car e manif esta tendinț e agresive, până la fact orii de natura culturală.9
Dacă, până în anii 90, n oțiunea de securitat e gravita d oar în jurul f orței
militar e a statului, în p rezent ac est concept pun e accent pe individul uman, p e
siguranța fizică și psihică a p ersoanelor, bunăstar ea lor economică, s ocială,
respectul d emnității și al val orilor lor, prin pr otecția dr epturil or și lib ertăților
fundam entale. Securitat ea este , acum, văzută ca un „bun public”, c e răspund e
unei nevoi strat egice de favorizare a un ei dezvoltări uman e durabil e,
promovând pac ea stabilitat ea nați onală, r egională și mondială.10
Drept urmar e, aceasta capăta o nouă și amplă d efiniți e: „securitat ea
este un pr odus al capacitățil or politice, militar e, economice, societale și
cultural e pe care statele, societățile și grupuril e le angaj ează în sc opul
menținerii id entității și int egrității l or; o funcți e de conservare a societăților,
o tendință d e prezervare a identității într -un m ediu int ern și int ernați onal,
caract erizat ca anarhic”11.

1.2. Dimensiunil e securității în actualul m ediu gl obal
Complexitatea conceptului ab ordat, a impus tr ecerea la o analiză vastă a
acestuia p e domenii d e aplicabilitat e, în maj oritatea studiil or efectuat e
evidențiindu -se următ oarele principal e dimensiuni al e securității: dim ensiun ea
socială, dim ensiun ea culturală, dim ensiun ea economică, dim ensiun ea
ecologică, dim ensiun ea politică, dim ensiun ea militară . (Figura.1.)
1.2.1. Dimensiun ea societală a securității
Termenul s ocietal a f ost intr odus în uzul jarg onului sp ecific d omeniului
securității d e către Barry Buzan, r eprezentând o abordare plurival entă asupra

9 D. To hănean, Securitate si informa ții, Editura For țelor Terestre „Nicolae B ălcescu”,
Sibiu, 2014, p.8 .
10T. Frunz eti, Fact ori de risc si vu lnerabilit ăți la adresa securit ății uman e, p.17, în
Dezvoltarea durabilă și p erspectiva s ecurității uman e, Editura Acad emiei Forțelor Terestre
„Nic olae Bălcescu”, Sibiu, 2009.
11 Ibidem, p.8, apud I onel Nicu Sava, Studii d e securitat e, Editura C entrului R oman d e
Studii R egionale, Bucur esti, 2005, p.29.

10
fenomenelor manif estate la niv elul s ocial și asupra mutaț iilor continu e
survenite în structura s ocietății m oderne. Fiecare tip de societate în evoluția sa
dobând ește anumit e caract eristici c e o particulariz ează și o individualiz ează.
Elementele definitorii al e unei societăți sunt exprimat e în termeni d e
populați e, mișcar e a populați ei, statusuri și r oluri d ezvoltate în cadrul ac esteia,
norme de conduită, grad d e interacțiun e, etc.
Bineînțeles că în analiza dim ensiunii s ocietale a securității, d e o
importanță maj oră sunt c onsiderate aspectele legate de populați e, fie că
vorbim d espre ritmul d e creștere al ac esteia, despre sporul natural, structura
demografică, fi e despre evoluția emigati ei externe, calitat e, nivel de instruir e
sau d e profilul d emografic. Ac este tendinț e se manif estă influ ențând cu
precădere atât put erea entitățil or statal e cât și p oliticil e pe care acestea le
promovează la niv el nați onal și int ernațional. Spr e exemplu rat ele diferite ale
fertilității au implicații dir ecte asupra put erii militar e.
Dacă stat ele cu fertilitat e crescută v or put ea selecta și pr ofesionaliza
personal n ou astf el încât armata să dispună d e o forță d e elită instruită
corespunzăt or în c onformitat e cu actual ele tendinț e, stat ele cu fertilitat e
scăzută v or fi n evoite să înl ocuiască c omponenta umană cu c ea tehnologică.
Totodată, cr eșterea a f ertilități i în stat ele slab d ezvoltate sau în stat ele
măcinat e de violență nu poate avea decât un efect negativ asupra s ecurității
determinând cr eșterea migrați ei persoanelor refugiat e.
Aceste mișcări al e populați ei pot avea implicații atât la niv el strat egic,
inernational, cât și p e plan int ern întrucât n estisfac erea, de către societățile
gazd ă, a d oleanțelor populației emigrant e acolo unde aceasta p oate formula
cerințe și poate crea presiuni, duc atât la c onfruntări și mișcări s ociale violente
cât și la d egradarea identității nați onale. Totuși, transf erul d e populați e își
poate lăsa ampr enta și într -un m od pozitiv asupra structurii s ocietale a unui
stat influ ențând cr eșterea economiei prin plusul d e forță de munc ă adus.
Așadar, tr ebuie înțeles că centrul d e referință al s ecurității moderne în
cadrul dim ensiunii sal e societale îl constitui e individul ca m embru al
societății, iar d ezvoltarea unei economii durabil e, ceea ce ar av ea implicații
majore asupra m odalitățil or de realizar e a stării d e securitat e, nu s e poate
înfăptui fără o cunoaștere exactă asupra stării d emografic e și fără aplicar ea
unor măsuri c oercitiv e acolo unde este necesar.
1.2.2 . Dimensiun ea ecologică a s ecurității
Imosibilitat ea sau dificultat ea de a găsi m ereu soluții optime pentru
rezolvarea eficientă a un or probleme, ce țin d e înlăturar ea sau pr evenirea
efectelor nocive dezvoltate de mediul înc onjurăt or, consolidează t ot mai mult
poziția și imp ortanța dim ensiunii ecologice în realizar ea securității.

11
Privind în ansamblu, dintr e problemele ecologice cele mai grav e care
amenință s ecuritat ea la niv el mondial amintim: p oluarea, încălzir ea clim ei,
epuizar ea resurselor natural e, distrug erea păduril or12.
În urma efectuării un or sudii d e specialitat e13 asupra am enințăril or ce
caract erizează dim ensiun ea ecologică a s ecurității, s -au evidențiat tr ei
categorii principal e:
 catastr ofe natural e ( cutr emure, erupții vulcanic e), în car e factorul ostil
este reprezentat d e mediul înc onjurăt or, iar efectele nu sunt r ezultatul
acțiunil or uman e ;
 amenințăril e cauzate în cun oștință d e cauză , asupra efectelor ce vor
urma, d e acțiunil e uman e asupra sist emelor natural e sau structuril or
planetei. Spr e exemplu, p oluarea are printr e efecte distrug erea stratului
de ozon;
 amenințăril e cauzat e de acțiunil e uman e asupra sist emelor natural e sau
structuril or plan etei, atunci când schimbăril e făcut e nu par a c onstitui
amenințări existențiale la adr esa un ei părți sau a într egii civilizații,
însă, p e termen lung, există efecte dezastruas e (exploatarea resurselor
minerale).
Prin ur mare, problemele ecologice aduc în lumina caract erul transnați onal
al am enințăril or și p ericolelor cu car e se confruntă umanitat ea și tr ebuie
tratat e cu maximă r esponsabilitat e pentru m enținerea unui climat d e securitat e
normal.
1.2.3 . Dimensiun ea economică a s ecurității
În contextul r ealizării s ecurității, m odelul eonomic al s ecolului XXI,
este centrat p e interdependență și cooperare între state pe diferite probleme.
Sub aspectul gl obalizării imp ortanța nați onalismului economic, r eprezentativ
pentru r ealizarea stării d e securitat e înaint ea anil or 90, este umbrită d e
crearea unei economii gl obale, unei economii d e masă dezvoltată în cadrul
unor regimuri sau a un or blocuri economice.
Sărăcia, analizată c a principal ă problemă caract eristică dim ensiunii
economice a securității, aduc e într-o lumină n egativă cr earea grupuril or
economice. Reprezentanții țărilor sărac e condamn ă sistemul economic a ctual
care perpetuează d ependența economică a lumii sărac e de micul grup al țăril or
dezvoltate, susținând că num eroase popoare sunt lipsit e de viitor, fiind

12N. Lașan, Securitat ea: Concepte în societatea contemporan ă în Revista d e Administrați e
Publică și P olitici S ociale, An II, Nr. 4(5)/D ecembri e 2010, p.45 . .
13 C. Băhnăr eanu, Dimensiunea ecologic ă a securit ății, în Colocviu strat egic, nr.2/2008,
p.2, apud Barry Buzan, Ole Waever și Jaap d e Wild e, Security: A New Fram ework for
Analysis , Lynn e Rienner Publish ers Inc., USA, C olorado, 1998 .

12
menținut e în star e de sărăci e din cauza c onstrâng erilor globale14. Acest cerc
vicios al sărăci ei este concentrat în z one precum Africa, Asia d e Est și Sud –
Est și atrag e după sin e apariția un or boli inf ecțioase, degradarea mediului și
izbucnir ea un or conflict e de diferită ampl oare. Prevenirea sau am ortizar ea
acestor efecte și aduc erea stat elor, acolo unde este cazul, p e linia d e plutir e în
ceea ce privește stabilizar ea economiei, se poate realiza prin eforturi
internaționale coordonate.
Totodată, r ealizar ea securității economice implic ă asigurar ea unui v enit
minim garantat, pr ovenind fi e din activități pr oductiv e sau, în ultimă instanță,
din ajut oare oferite de stat ca o „o plasă d e siguranță”15.
Deficitul economic al statelor slab e sau în curs d e destabilizar e are
implicații n egativ e asupra f orțelor militar e de care acestea dispun, întrucât nu
dețin sufici ente fonduri p entru asigurar ea unui echipam ent m odern și nici d e
infrastructură să sprijin e sau să susțină operații în afara fr ontierelor nați onale.
Pe scurt, p oziția economică r eprezintă ad esea abilitat ea unei națiuni sau
a unui act or non-statal d e a cumpăra sau d ezvolta t ehnologie militară
(mijl oace de cercetare și atac a erian ultram oderne) sau d e a conduc e operațiile
susținut e16. Mai mult d e atât, superioritatea economică influ ențează t oate
planuril e și operațiil e strategice ale statului și v ecinilor săi17.
Se poate admit e, de asemenea, ca s ecuritat ea economică a t eritoriului,
poate fi înț eleasă și ca un sist em de protecție a resurselor, a pi ețelor de
desfacere, a s ocitatil or comerciale, sau a l ocurilor de muncă. O succintă
retrospectivă asupra c onflict elor armat e din z onele fierbinți al e Africii, Asi ei
sau Am ericii Latin e pune în evidență l egătura ac estora cu băt ălia p entru
resurse, deoarece exploatarea ilegală a r esurselor18 a contribuit la d eclanșar ea
sau exacerbarea unor conflict e violente sau a finanțat c ontinuar ea lor19.

14 D. Toh ănean, Politica externă- factor determinant al ecua ției de securitat e, Editura
Academiei For țelor Aeriene „Henri Coand ă”, p.159, apud Samir Amin, Un equel
Development, New York, 1976.
15 M. Mustață, Securitatea uman ă-de la concept la ac țiune, p.65, în D ezvoltarea durabilă și
perspectiva s ecurității uman e, Editura Acad emiei Forțelor Terestre „Nic olae Bălcescu”,
Sibiu, 2009.
16 I. Bălăceanu, Analiza unui „actor” (na țiuni) di n perspectiva influen ței „variabil elor
critice” specifice mediului opera țional c ontemporan, în Perspective ale securității și
apărării în Europa, S esiunea anuală d e comunicări științific e cu participar e internațional ă-
19-20 N oiembri e 2009, Bucur esti-Volumu l 3, Editura Univ ersității Nați onale de Apărar e
„Car ol I”, Bucur ești, 2009, p.9.
17 Ibidem, p.9.
18 Afganistan (smarald e, lapis -lazuri, opiu,h eroina); Ang ola (petrol si diamant e); Columbia
(petrol); Ciad si Cam erun (p etrol); Sudan (p etrol); Camb odgia (safir e, rubin e, cherestea);
Sierra L eone (diamant e); Ind onezia (cg erestea).
19 D. Tohănean, op. cit p.161 .

13
Se poate observa, astf el, că adoptarea un or măsuri eficiente de
optimizar e a economiei nu poate avea decât efecte pozitive, ducând implicit la
consolidarea securității în t oate domeniile sale.

Figura 1 . Dimensiunil e securității

1.2.4 . Dimensiun ea politică a s ecurității
Dimensiun ea politică a s ecurității ar e ca punct d e referință entitat ea
statală gravitând în jurul sf erei relațiilor pe care aceasta l e dezvoltă, pe de o
parte cu cetățenii săi, iar p e de altă part e cu alt e entități aparținând m ediului
internațional. Astf el, în cmpl exitatea sa, dim ensiun ea politică a securității,
poate fi analizată p e două niv eluri: c el intern, în car e conceptele de bună
guvernare și proastă guv ernare au un r ol central, și c el extern, rap ortat la
securitat ea internațională sau la dr eptul int ernațional.20
În ceea ce privește abordarea termenului d e bună guv ernare, în m ediul
internațional exista t endința d e a-l considera sin onim cu democrația
liberală21. Bin eînțeles că ac eastă c onving ere își ar e originil e în colapsul
sistemului c omunist, întrucât odată cu acesta d emocrația s -a afirmat ca
singura s oluție viabilă d e a liniști și a îndupl eca mas ele nemulțumit e.
Goran Hyd en, Julius C ourt și K enneth M ease în lucrar ea „Making
sense of governanc e: The need for inv olving l ocal stak eholders” abordează
problematica bun ei guv ernări evidențiind că aceasta p oate fi consolidată prin
îndeplinir ea un or condiții d efinitorii, pr ecum: grad ridicat d e participar e și

20A. Sarcinski, Dim ensiunile nonmilitare ale securit ății, p.14, online:
http://cssas.unap.r o/ro/pdf_studii/dim ensiunil e_nonmilitar e_ale_securitatii.pdf , accesat in
24.06.2015.
21 Ibidem, p.22. Dimensiunea
societală
Dimensiun ea
militară
Dimensiunea
culturală
Dimensiunea
ecologică Dimensiunea
politică Dimensiunea
economică
Dimensiunile
securitaț ii

14
implicar e al cetățenilor în sist emul p olitic; echitat e și corectitudin e în ceea ce
privește aplicar ea legii indif erent de statutul s ocial; tr anspar ența în luar ea
deciziil or și aplicar ea acestora în c onformitat e cu cadrul l egal în vig oare,
precum și pun erea la disp ozitiea celor vizați a inf ormați ei respective; eficienta
în exploatarea resurselor uman e, financiar e și natural e; responsabilitat e în
luarea deciziil or și v erticalitat e în asumar ea unor posibile eșecuri; c etățenii să
beneficieze de drepturi egale.
Această situați e oferă avantaj e majore, întrucât bun a guvernare
constitui e baza d ezvoltării economice, car e, la rândul său, este o condiție
esențială a asigurării s ecurității și, în c onsecință, a cr eării cadrului fav orabil
dezvoltării uman e.22 Pe de altă part e, prosta guv ernare, derulata sub asp ectele
unei instabilități p olicice, ale îngrădiri lib ertății de exprimar e și marginalizării
unor grup uri min oritare, reprezintă un ad evărat f ocar d e insecuritat e fiind una
din principal ele cauze ale izbucnirii un or conflict e violente de genul c elor ce
au marcat ultimul d eceniu.
În concepția lib erală d e securitat e, acc entul cad e pe dezvoltarea și
promovarea stat elor democrate ca pr omotoare ale securității și păcii. În T eoria
Dilemei Securității, J ohn H erz a evidențiat însă, că atâta timp cât o entitat e
statală înc earcă să își s olidific e securitat ea proprie, ceilalți act ori statali v or fi
dominați d e un s entiment d e insecuritat e, cauza c e provoacă slăbir ea
sistemului int ernațional de securitat e.
Soluționarea problemelor la niv el global nu p oate fi realizată d ecât prin
coordonare, colaborare și cooperare între entități statal e ce au un sc op comun
și sunt un ite sub tut ela un or organizații int ernaționale. NAT O, spre exemplu, a
devenit imp ortantă datorită implicării în c onflict e, ce nu viz ează dir ect
teritoriul Alianț ei, car e pot însă av ea efecte asupra s ecurității int ernaționale. O
altă instituți e, singura cu caract er gl obal, ONU, ar e ca rol fundam ental
menținerea păcii și s ecurității m ondial e, de a realiza și îmbunătăți c olaborarea
în plan economic și s ocial, d e a asigura c ooperarea int ernațională p entru
promovarea respectării dr epturil or omului și lib ertățiilor fundam entale, fără
deosebire de rasă, limba, s ex sau r eligie, precum și d e a dezvolta relațiile
amical e între națiuni23. Așadar, asigurar ea securității la niv el macr o a fost
preluată d e astfel de instituții, p oltiticului r evenindu -i sarcina vitală d e a
înterprind e acțiunil e necesare pentru ac ederea sau includ erea entitățil or
statal e pe care le asigura în astf el de organizații.

22 Ibidem.
23Drag os-Nicolae Secarea, „Concep ția liberal ă de securitat e”, în Perspective privind
guvernan ța securit ății interna ționale, p.21, Editura Acad emiei Forțelor Terestre „Nic olae
Bălcescu”, Sibiu, 2012, apud Raluca -Miga B esteliu, Organiza ții interna ționale
interguvernam entale, Bucur esti , editura C.H. B eck, 2006, pp.10 -11.

15
1.2.5 . Dimensiun ea culturală a s ecurității
Dimensiun ea culturală a s ecurității cuprind e aspecte precum identitat ea,
etnia, r eligia care, de-a lungul timpului, s -au dovedit a fi principal e cauze în
izbucnir ea și d ezvoltarea unor conflict e naționale și int ernaționale. Contextul
globalizării în car e accentul s e pune tot mai mult p e crearea un or medii
multicultura le, manif estăril e de intoleranță în ceea ce privește diversitat ea
culturală și id eologică constitui e surse de instabilitat e cu pr ecădere la niv el
regional.
Primul ș oc maj or a fost momentul izbucnirii revoluției islamic e iraniene
de atunci devenind limpede că religia ca fac tor în c onflict, înc epe să joace un
rol imp ortant atât în provocarea cât și în exprimar ea lui.24
Conform unui studiu r ealizat d e Centrul p entru Inf ormații d e Apărar e,
la înc eputul anului 2005, în c ele cinci mari r egiuni al e globului, s e înregistrau
22 d e conflict e armat e majore și 28 d e „punct e fierbinți”, car e se puteau
transf orma în răzb oaie, având la bază cauz e de natură etnică, r eligioasă,
teritorială și/sau id eologică.25
Identitat ea, clarific ă limita strict ă dintr e cine suntem „n oi” și cin e sunt
„ei”, fiind r eflectarea fid elă a m odului în car e indivizii sau grupuril e percep
poziția pr oprie în cadrul un or conflict e sociale. De altfel, conflict ele
identidar e sunt printr e cele mai c omplicat e și dificil d e rezolvat dat orită
caract erului simb olic și atribut elor emoționale ale prestigiului și al e statutului
pe care oamenii au t endința d e a le atribuii pr opriei persoane sau a grupului
din car e fac part e.26 Incapacitat ea statului d e a satisfac e în m od egal n evoile
colective sociale ale cetățenilor, duc e la frustr are, lips ă de legitimitat e sau
fragm entare, constituind, astf el, surs e ale insecurității.
„Fundam entalismul islamic” sau „ terorismul r eligios” asociat exclusiv
violenței inspirat e de către religia islamică, r eprezintă o amenințar e de
actualitat e la adr esa securității. Înc epând cu anii 80, și -a extins aria d e acțiun e
din Orientul Mijl ociu în t oată lum ea, vizând: răspândir ea islamismului,
resping erea sist emului int ernațional n eislamic, a principiil or politice și
economice occidentale etc.27 Spre exemplu, atac urile teroriste din 26 iuli e
2015 p etrecute în Franta, Tunisia și Kuw eit, revendicat e de grupar ea

24 Mihai -Stefan Din u, Dimensiunea etnico -religioas ă a securit ății, p.9, online:
http://cssas.unap.r o/ro/pdf_studii/dim ensiun ea_etnico-religioasa_a_s ecuritatii.pdf, acc esat
in 25.06.2015.
25 A. Sarcinski, Dimensiunile nonmilitare ale securit ății, p.32, apud Center for Defense
Informati on, World at War , în „Th e Defense Monitor”, v ol. XXXIV, nr. 1/2005. online:
http://cssas.unap.r o/ro/pdf_studii/dim ensiuni le_nonmilitar e_ale_securitatii.pdf, acc esat in
28.06.2015.
26 I. Chifu, Geopolitica emo țiilor. Cum d evine religia sursa unui c onflict, în Inf osfera-
Revista de studii de securitate și informa ții pentru aparar e, nr.3/2011 , p.30, online:
http://www.mapn.r o/publicatii/3_2011.pdf, acc esat in data 28.06.2015.
27 D. Toh ănean, Securitat e si inf ormatii , Editura For țelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”,Sibiu, 2014, p.19.

16
extremistă Stat Islamic, cr ează impr esia un ei schimbări în tactica jihadistil or.
Aceste evenimente nu par să aib e un sc op militar, însă ar put ea sug era că
Statul Islamic a d ecis să -și continu e războiul p entru t eritoriu în tand em cu
războiul împ otriva lumii „ necredinci oșilor”. Rapiditat ea și succ esiunea
atacuril or, în d ecursul a cât orva ore, au infirmat p osibilitat ea unei coincid ențe,
iar lansar ea acestora, separate, la mii d e kilometrii unul d e celălalt și în 3
obiective diferite: o uzină din Franța în car e se aflau but elii de gaz; p e o plajă
tunisiană; și într -o moschee șiita din capitala Kuw eitului, au arătat clar
imposibilitat ea structuril or abilitat e în domeniul s ecurității d e a prevenii și
combat e pe deplin astf el de evenimente.
Așadar, dimesiunea culturală, analizat ă ca surs ă a securității sau
insecurității, tr ebuie tratată cu f oarte mare sensibilitat e, întrucât privind adânc
în ist orie netratar ea sau inc apacitat ea de corectare a unor probleme cultural e
dezvoltate în cadrul un or comunități au g enerat consecințe dramatic e în plan
umanitar. D e asemenea, o eventuală d eterminar e a evoluțiil or în d omeniul
securității s -ar put ea identifica cu ip oteza susținută d e celebrul p olitolog
Samu el Huntigt on, în lucrar ea „Ciocnirea civiliza țiilor”: „Mar ea divizar e a
omenirii și sursa d ominantă d e conflict va fi una culturală. Stat ele naționale
vor rămân e cei mai imp ortanți act ori în pr oblematica m ondială, dar
conflict ele principal e din p oltica m ondială v or apăr ea într e națiuni și grupuri
cu grad d e civilizații dif erit, c onflictul dintr e civilizații va d omina p olitica
mondială28”.
1.2.6 . Dimensiun ea militară a s ecurității
Discut ăm tot mai d es despre securitat ea politică, economică, s ocială,
cultural ă sau chiar d espre securitat ea ecologică, cauza principală fiind
diminuar ea riscului d e izbucnir e a unei agresiuni militar e convenționale sau a
unui răzb oi clasic, însă, în niciun caz, dim ensiun ea militară a s ecurității nu
trebuie neglijată. P e bună dr eptate pericolul manif estării un or acțiuni
conflictual e de tip tradiți onal este considerat scăzut, dar tr ebuie să țin em cont
de faptul că v echile amenințări nu au dispărut c omplet ci au f ost înl ocuite de
unele noi precum t erorismul in ternațional, pr oliferarea arm elor de distrug ere
în masă, ac țiunni d e criminalitat e organizată, c e generează aut omat riscul
dezvoltării un or conflict e interne sau r egionale.
Afirmația f ostului pr eședinte american William Clint on: „forța
reprezintă baza di plomației de succes și put erea militară a f ost înt otdeauna
de o importantă fundam entală în r elațiil e internați onale”, întara este
conving erea că acolo unde dimensiunil e nonmilitar e ale securității nu oferă
soluții optime în contracarar ea riscuril or și am enințăril or esențiale, fact orul
militar r eprezintă garanția ultimă în v ederea asigurării s ecurității nați onale și

28 Idem, Politica externa- factor determinant al ecuati ei de securitat e, Editura Acad emiei
Fortelor Aeriene „Henri C oanda”, p.170, up t o Foreign Affairs nr.3, V ol.72, Summ er 1993.

17
colective. Ac eastă ip oteză este susținută, d e asemenea, prin afirmația lui
Edward A. K olodziej: „Atunci când t oate celelalte mijloace necoercitiv e de
rezolvare a dif erențelor sunt epuizat e, conflict ele dintr e state se reduc la o
confruntar e armată29”.
Asigurar ea securității militar e se poate concretiza prin cr earea un or
structuri d e forțe armat e capabil e să respingă orice formă d e manif estare
violentă sau agr esiune armată îndr eptată împ otriva statului sau a r egiunii
aflate în responsabilitat e. Ne confruntăm din c e în ce mai d es cu o mixtură a
amenințăril or atât d e ordin int ern și extern.
Inamicul, a c onstituit m ereu un element omnipr ezent, d efinitoriu, în
cadrul răzb oiului, r eprezentând d e altfel, nucl eul trasării strat egiilor și a
doctrinelor militar e ori a p oliticii militar e în cadrul act orilor statali.
Caract eristic c onflict elor armat e tradiți onale , existența unui inamic c e
putea fi analizat din punct d e vedere al indicat orilor fizici cantitativi și
calitativi cr ea posibilitat ea unei prognozări rați onale a proceselor de generare
și dezvoltare a răzb oiului.
În societatea contemporană, observam transf ormări t ot mai acc entuat e
în fizi onomia c onflictelor armat e. Fact orul adv ersiv, p erceput în ac eeași
formă d e „virus” la adr esa securității, apar e acum atât sub f orma sa clasică cât
și sub f orma un or grupuri sau entități r estrâns e, izolate, de esență p olitică,
diplomatică, economico-financiară, cult urală, militară, r eligioasă,
informați onală, fiind capabil să af ecteze orice subsist em al s ecurității
naționale.
Ampl oarea evoluțiil or actual e, div ersificar ea surs elor de conflict ș i
caract erul impr evizibil al ac țiuniil or dezvoltate în sc opul d estabiliz ării
securității anumit or structuri, entități statal e sau organizați onale au determinat
noi direcții al e fenomenului militar: r ealizar ea interoperabilității într e state și
grupuri d e state pentru r educerea riscuril or și am enințăril or; restructurar ea,
modernizar ea și c onsolidarea capacitații militar e în vederea realizării unui
climat d e securitat e stabil prin apărar ea int erdependenței și a suv eranității
naționale împotriva oricărei agresiuni.
Reorientarea gândirii militar e de la ab ordarea preponderent reactivă la
cea proactiv ă a avut ca punct d e plecare evenimentele petrecute la 11
septembri e 2001, c e au demonstrat clar, existența unui d eficit al structuril or
abilitat e în d omeniul s ecurității, r eferitor la adaptar ea conceptuală,
operațională și infrastructur ală pentru agr esiuni n econvenționale.
Atacuril e teroriste din 11 s eptembri e 2001, S.U.A30; 11 marti e 2004 ,
Spania31; 1 s eptembrie 2004, F ederația Rusă32; 7 iuli e 2005, Anglia33; 15

29 D. Laudatu, Manag ementul diferentelor si s ecuritat ea nati onala, Editura F ortelor
Terestre „Nic olae Balcescu”,Sibiu, 2010, p.63.
30 Atentatele de la 11 s eptembri e 2001, car e au șocat într eaga lum e și au schimbat dinamica
politicil or internaționale în mat erie de securitat e, au ucis apr oape 3000 d e oameni și au
rănit alți 9.000. T eroriști sinucigași din organizația Al -Qaeda au d eturnat patru avi oane de

18
aprili e 2013, SU A34; cât și c ele provocate recent în Franța, Tunisia și
Kuw eit35, în 26 iuli e 2015, au dus la r econceptualizar ea inamicului
caract erizat prin n on-linearitatea acțiunil or și d e continu a schimbar e a
tehnicil or, tacticil or și pr oceduril or folosite. Aceste evenimente au pr odus,
totodată, o modificar e atitudinală a fact orilor de decizie și a oamenilor de
rând, car e „au trebuit să înțelegă necesitatea de a-și defini p oziția față d e
viitor în t ermeni pr oprii, aband onând un ele modele (obiceiuri), car e i-au
servit bin e în tr ecut, dar car e nu mai sunt eficiente”36. După cum afirm a
Tӧffl er: „noua generație militară ar e nevoie de soldați cu mint ea ageră, car e
pot negocia cu div ersitat ea de oameni și culturi, car e pot tolera
ambiguitat ea,lua inițiativa și chiar pun e întrebări inc omode37”.
Revoluția în Afac erile Militar e (RMA), oferă spre exploatarea
structuril or cu atribuții în d omeniul s ecurității, o gamă div ersificată d e noi
produse, precum: t ehnici, tactici, pr oceduri d e lovire a adv ersarului; sist eme
de armam ent pr ecise și cu put ere mare de foc; asigurar ea unor capacități d e
comunicare eficiente și sigur e; tehnica îmbunătățită d e recunoaștere, metode
de dislocare și susțin ere rapidă a f orțelor acolo unde este nevoie; ce permit
realizar ea surprind erii la t oate nivelurile: tactic, operativ, strat egic.

pasag eri; au prăbușit d ouă dint re ele în Turnuril e World Trad e Center din N ew York, unul
peste clădir ea Pentagonului, iar al patrul ea pe un câmp din P ensylvania.
31Patru tr enuri au sărit în a er la Madrid, ucigând 191 d e oameni și rănind alți apr oape
1.900, r esponsabila fiind organizatia Al-Qaeda.
32Un grup d e 32 de teroriști d e origin e cecenă, după cum s -a spus, au atacat atunci o școală
din B eslan și au luat 1200 d e ostatici, p e care i-au ținut tr ei zile într-una dintr e sălile școlii.
Teroriștii au ucis o parte dintr e ostatici până la int ervenția trup elor speciale și i-au folosit
pe copii ca scuturi uman e în atacul trup elor. 380 d e oameni au f ost uciși atunci, într e care
186 erau c opii.
33La L ondra, p e 7 iuli e 2005, patru t eroriști sinucigași, apartinand Al -Qaeda, au aruncat în
aer trei metrouri și un aut obuz; at entatul s -a soldat cu 56 d e morți și circa 800 d e răniți.
34 Două bombe artizanal e au explodat la int erval d e 12 secund e una d e cealaltă, în mijl ocul
unei mulțimi adunat e la linia d e sosire a marat onului d e la Boston; trei persoane au murit,
alte 264 au f ost rănit e.
35 Atacuril e au fost revendicat e de grupar ea extremista Stat Islamic. Ac estea au avut l oc: in
stațiun ea Sousse, und e au fost ucisi c el puțin 37 d e oameni, maj oritatea turiști; la o uzina
din, Saint Qu entin-Fallavi er, la 30 d e kilometrii sud d e Lyon, und e un individ a d eclasat o
explozia un or but elii de gaz si a ucis prin d ecapitar e o persoana; in Kuw eit und e cel puțin
25 de oameni au murit, în urma un ei explozii pr ovocate într-o moschee șiită.
36 D. T ohanean, Politica externa- factor determinant al ecuati ei de securitat e, Editura
Acad emiei Fortelor Aeriene „Henri C oanda”, p.178, apud G. R. C opley, pr efata la
„Defense Foreign Affairs Handb ok” Th e International Strat egic Studi es Ass ociation,
Alexandria, Virginia, USA, 2002.
37 S. Bumbuc, Repere psihologice si pedagogice ale pregatirii militaril or pentru
relationarea int erculturala in cadrul misiunil or int ernati onale, in M. Part esan, C. M.
Macovei, Confruntar ea civilizatiil or in t eatrele de operatii int ernati onale, Editura F ortelor
Terestre „Nic olae Balcescu”,Sibiu, 2014, p.17, up t o Alvin Tӧffl er, Razb oi si anti -razboi,
Bucur esti, Editura Ant et,1997, p.57.

19
Se poate vorbi, astf el, despre un m ediu d e securitat e stabil, d oar în
strânsă l egătură cu ad optarea unor măsuri p entru întărir ea potențialului și a
capacității militar e. Aceste astecte se pot concretiza prin încadrar ea în
structuril e militar e a unui p ersonal sp ecializat, m odernizar ea echipam entelor
și sist emelor de armam ent existente în dotare, achiziți onarea de tehnică sau a
unor echipam ente militar e cu un grad calitativ ridicat.
Bineînțeles că adaptar ea și c onsolidarea fact orului militar atrag e după
sine creșterea cheltuielilor pentru bug etul apărării, însă este strict n ecesară
pentru c onsolidarea securității. T ot mai mult e state au înț eles imp ortanța și
necesitatea înz estrării structuril or proprii cu t ehnica sup ertehnologizat ă, cu o
deosebită pr ecizie și put ere de distrug ere, punând tot mai mult acc ent pe
alocarea unui bug et semnificativ în d omeniul apărării. Spr e exemplu, în
contextul în car e, „F ederația Rusă înc earcă să -și consolideze statutul d e
putere în plan r egional, iar acțiunil e sale afectează stabilitat ea regională și
parcur sul european al Ucrain ei, Republicii M oldova și G eorgiei38”, pentru a
putea fac e față n oilor provocări d e securitat e și pentru a pr egătii t eritoriul și
populația p entru apărar e, una dintr e principal ele direcții d e acțiun e adoptate în
Strat egia Na țională de Apărar e a Români ei vizează „ continuar ea procesului
de transf ormar e, modernizar e și înz estrar e a Armat ei Români ei, prin
alocarea anuală a minimum 2% din PIB bug etului apărării, timp d e 10 ani,
începând cu anul 201739”.
De-a lungul timpului, prin analiza evoluțiil or situați ei din dif erite „zone
fierbinți” s -a constatat că orice conflict l ocal min or poate degenera constituind
probleme internaționale majore, iar efectele acestora nu s e răsfrâng d oar
asupra părțil or implicat e, ci c onstitui e amenințări la adr esa unor zone mult
mai înd epărtat e de origin ea criz ei. Dr ept urmar e, ca principal ă garanți e a
dezvoltării și a stabilității d emocratic e, s-au înființat organizații int ernaționale
precum NAT O, UE, ONU etc., al e căror obiective vizează c onsolidarea
securității l a niv el regional și global prin eforturi c olective: „securitat ea unui
grup d e state este atât d e interdependentă încât s ecuritat ea unuia nu p oate fi
analizată fără r eferințe la securitat ea celorlalte40”
NAT O, prin misiun ea sa fundam entală, r eprezintă esența apărării
colective, acest lucru fiind, d e asemenea, afirmat fără echivoc în Artic olul 5
al Tratatului d e la Washingt on: „Părțil e convin că un atac armat împ otriva
uneia sau mai mult ora dintr e ele, în Europa sau în Am erica d e Nord, va fi
considerat un atac împ otriva tutur or și, în c onsecință, sunt d e acord ca, dacă
are loc asemenea atac armat, fi ecare dintr e ele, în exercitar ea dreptului la
auto-apărar e individuală sau c olectivă r ecunoscut prin artic olul 51 din Carta

38 Administratia Pr ezidentiala , Strat egia Nai onala d e Aparar e a Tarii p entru p erioada
2015 -2019 – O Romani e puternica in Europa si in lum e-, Bucur esti, 2015, p.13.
39 Ibidem, p.18.
40 Ionel Nicu Sava, Studii d e securitat e, Editura C entrului r oman d e Studii R egionale,
Bucur esti, 2005, p.41.

20
Națiunil or Unit e, va sprijini Part ea sau Părțil e atacat e prin efectuar ea
imediată, individual sau d e comun ac ord cu c elelalte Părți, a oricăr ei acțiuni
pe care o consideră n ecesară, inclusiv f olosirea forței armat e, pentru
restabilir ea și m enținerea securității z onei nord-atlantic e”.
Deși a fost realizată p entru apărar ea și s ecuritat ea arealului sau, Alianța
s-a rap ortat c ontinuu la m ediul d e securitat e, a avut în v edere poziția și
calitat ea sa d e generator de securitat e , de descurajar e, de putere implicată în
gestionarea criz elor și c onflictelor. 41 Fapt c oncret, îl r eprezintă int enția
NAT O de a instala cinci baz e militar e în România, P olonia, Lituania, L etonia
și Esonia, ca măsura d e contracarar e a eventual elor am enințări c e ar put ea
interveni pe flancul d e Est al Alianț ei. Ac est asp ect este susținut și d e către
Secretarul G eneral al NAT O, Jens St oltenberg, car e a afirmat într -un int erviu
acordat ziarului „Ad evărul” la Bucur ești, în data d e 2 iuli e 2015 c ă: „Dublăm
efectivele Forței de Reacție a NAT O pentru a put ea întări f oarte rapid dacă
este nevoie. Este motivul p entru car e intensificăm misiunil e de Poliție
Aeriană, maj orăm pr ezența militară în part ea estică a Alianț ei, inclusiv în
România, și este totodată m otivul p entru car e NATO înființ ează acum n oi
mici s edii, printr e care și la Bucur ești. T oate acestea asigură că NAT O este
capabilă să ap ere România și t oți aliații, acum și p e viitor.Ceea ce am spus
este că v om analiza cu f oarte mare grijă activitățil e Rusiei, inclusiv
implicațiil e care derivă din ac estea pentru NAT O. Part e din răspuns este
sporirea rapidității d e reacție a forțelor convenționale, pe care o
implementăm d eja în part ea estică a Alianț ei.”
Un alt subi ect de acltulitat e, definitoriu în c onturar ea fizi onomiei
conflict elor și a m ediului g eostrategic al mil eniului tr ei, cu im plicații maj ore
în dezvoltarea securității, îl c onstitui e deținerea supr emației informați onale.
Instrum entul inf ormați onal a r eprezentat d e-a lungul timpului, unul din
principal ele atuuri în v ederea realizării surprind erii și al exploatării succ esului
în confruntăril e militar e.
Analizân d toate aspectele determinant e pentru actualul m ediu d e
securitat e, se poate forma o imagin e completă în c eea ce privește dimensiun ea
militară a s ecurității d oar prin prisma rap ortării la asp ecte precum: d ezvoltarea
tehnologiei, evoluția act orilor statali și n on-statali, div ersificar ea
amenințăril or, hibridizar ea răzb oiului, manif estarea evoluțiil or internaționale,
utilizar ea informați ei ca sursă de putere.

41 Ionel Ciup ei, Aparar ea colectiva a R omani ei, Editura Univ ersitații de Aparar e „Car ol I”,
Bucur ești, 2007, p.27.

21
2. ACTIVITAT EA DE INFORMAȚ II: TR ECUT, PR EZENT,
PERSP ECTIV E
2.1. A specte generale
Pornind d e la sintagma : „cine stăpân ește informația și cun oștințele
deține puterea economică, financiară sau militară” , datorită fluxului tot mai
accentuat al transf ormăril or în d omeniul t ehnologic și științific, se poate
identifica ca fa ctor determinant al evoluției actualului c ontext gl obal,
„revoluția informați onală”.
În Dicți onarul Explicativ al Limbii R omâne informația este definită ca
fiind : „o comunicar e, veste, știre care pune pe cineva la cur ent cu o situați e;
lămurir e asupra un ei persoane sau asupra unui lucru; t otalitat e a
materialului d e informar e și de documentare; izvoare, surs e; fiecare dintr e
elementele noi, în rap ort cu cun oștințele prealabil e, cuprins e în semnificația
unui simb ol sau a unui grup d e simb oluri (t ext scris, mesaj v orbit, imagini
plastic e, indicați e a unui instrum ent etc.)”.42
Data r eprezintă inf ormația primară, brută, un mat erial n eevoluat am
putea spun e, care în urma c ombinării cu dat e din ac elași d omeniu d e interes și
a supun erii unui pr oces de sinteză și analiza lab orios, poate constituii o
informați e, fapt susținut d e asemenea în Gl osarul d e termeni și d efiniții
NAT O, 2014: „Data -element neprocesat…car e poate fi folosit în pr oducerea
de informații”.
Activitat ea de informații este definită, în D octrina națională a
informațiil or pentru s ecuritat e a Români ei adoptată d e către Consiliul Supr em
de Apărar e a Țării, în 2004, ca fiind „ansamblul acțiunil or și operațiunil or
desfășurat e perman ent d e către componentele sistemului d e securitat e
națională p entru pl anificar ea, căutar ea, obținerea, verificar ea, pr elucrar ea
analitică a dat elor și inf ormațiil or cu r elevanță p entru s ecuritat ea nați onală
și inf ormar ea fact orilor de decizie, investiți l egal cu c ompetență în r ealizar ea
securității nați onale ori de aplicar e a legii”. Având în v edere specificul
acesteia, pentru a s e bucura d e succes ,activitat ea de informații, a f ost nevoită
să se adapt eze continuu c ontextului ist oric la car e se raporta.
2.2. Manif estări ale spionajului ș i evoluția sa spr e activitat ea modernă de
informaț ii
Pe fondul n ecesității d e cunoaștere a inamicului și de a-i influ ența
acțiunil e ori deciziil e, spionajul, a f ost considerată, d eseori, cea de-a doua
profesie ca vechim e în ist orie, fiind, d e asemenea, un imp ortant multiplicat or
al put erii statului.

42Acad emia R omana, Dicti onarul Explicativ al Limbii R omane, Editura Univ ers
Encicl opedic,Bucur esti, 1998, p.491.

22
Nevoia de a cun oaște, s-a manif estat încă d e pe vremea lui Adam și a
Evei, und e curiozitatea și int eresul: „3:6. D e aceea femeia, socotind că r odul
pomului este bun d e mâncat și plăcut ochilor la v edere și vrednic d e dorit,
pentru că dă știință, a luat din el și a mâncat și a dat bărbatului său și a
mâncat și el.43” întărit e de manipular e: „3:3. Numai din r odul p omului c elui
din mijl ocul raiului n e-a zis Dumn ezeu: Să nu mâncați din el, nici să vă
ating eți de el, ca să nu muriți!; 3:4. Atunci șarp ele a zis cătr e femeie: Nu, nu
veți muri!;4:5. Dar Dumn ezeu știe că în ziua în car e veți mânca din el vi s e
vor deschid e ochii și v eți fi ca Dumn ezeu, cun oscând bin ele și răul !44”, au
constituit, s -ar put ea spun e, primul m odel al un ei confruntări inf ormați onale.
Prim ele menționări al e existenței spionajului, ca activitat e de culegere
de informații, au apărut în Egiptul Antic datând din p erioada d omniei
faraonului Am enhotep al III -lea (1391 -1353 i. Hr.). Dovada o constitui e o
informați e provenită d e la ag enți egipteni rac olați pr obabil, la ac ea vreme, din
rândul p opulați ei locale: „Înălțim ea voastră este înștiințată că anumiți
locuitori ai Orientului, aflați în orașul Ikata, au organizat o conspirați e cu
scopul d e a lovi trup ele guvernam entale dislocate în zonă.”
Bătălia d e la Kad esh (1274 î.Hr.), dintr e regele hitit Mutawalis al II -lea
și fara onul Rams es al II -lea, prin infiltrar ea în tabăra egipteană a doi spioni
hitiți sub ac operirea de dezertori, car e au avut succ es în dezinformarea
faraonului egiptean cu privir e la poziția r eală a armat ei hitit e si în conving erea
acestuia d e a instala o tabără d e odihnă p entru trup e, se putea sfârși tragic
pentru egipteni.
Doar șansa d e a captura încă d oi spi oni hitiți care, sub t ortură, au
recunoscut ca armata lui Muta wallis al II -lea se afla în apr opiere, pregătită să
atace, l-a salvat p e Rams es și armata egipteană d e la o înfrâng ere dureroasă.45
Se poate identifica , așadar, o altă f ormă a spi onajului, d esfășurată d e această
dată sub f orma un or acțiuni d e intoxicar e, dezinformare duse pentru a pr elua
avantajul în luptă.
Un alt exemplu ist oric, a cărui finalitat e a fost determinată d e folosirea
mijloacelor de dezinformare, îl c onstitui e controversatul Răzb oi Tr oian
(1194 -1184 i. Hr.). Așa cum r eiese din l egenda prezentată în p oemul epic al
lui Virgiliu, Eneida, victoria gr ecilor asupra Tr oiei, car e rezistas e eroic timp
de 10 ani as ediului, a f ost posibilă d oar în urma infiltrării ac estora în c etate pe
baza un ei legendări minuți oase și a unui plan d e dezinformare bine pus la
punct.
Construir ea de către greci a unui im ens cal d e lemn în car e au ascuns o
parte din trup e și lăsar ea unui spi on, Sin on, car e să fie capturat d e inamic și să
prezinte cu cr edibilitat e în fața lu i Priam, c onducăt orul Tr oiei, că trupele lui

43 Biblia -Vechiul Testament, Facerea (Geneza), Capitolul 3.
44 Ibidem.
45 Dr. Lucian -Marius Ivanov, Lumea real ă: spionaj si spioni, Editura Fortelor Terestre
„Nicolae Balcescu”,Sibiu, 2013, p.9.

23
Ulise s-au retras, lăsându -l împr eună cu calul d e lemn dr ept ofrandă z eilor
pentru a ajung e cu bin e la familiil e lor, au c onstituit m otiv de bucurie pentru
troieni, car e fără a sta p e gânduri l -au intr odus în c etate ca simb ol al
succesului în luptă. Atunci când st răjile cetății au ad ormit, luptăt orii gr eci au
părăsit ascunzăt oarea și au d eschis p orțile Troiei grosul trup elor sa pătrunda
în cetate, în urma bătăli ei obținând vict oria mult d orită.
O altă manif estare a spi onajului își ar e origin ea în vr emuri ist orice sub
forma „ steganografi ei46”. Pentru prima dată ac easta a f ost folosită în
antichitat ea gr ecească, fapt susținut și în ist orisiril e lui H erodot. Spr e
exemplu, în timpul priz onieratului tiranului Histia eus, d evenit om d e
încredere al regelui Darius I, p entru a reveni la conduc erea Mil etului, ac esta
i-a trimis un m esaj gin erului, Aristag oras, prin care îi cerea să instig e o
revoltă împ otriva p ersanil or, în I onia.
Pentru a evita ca m esajul său să fi e interceptat d e oamenii lui Darius,
acesta a pus c el mai cr edinci os sclav să -și râdă părul d e pe cap, ap oi i-a tatuat
mesajul. Ac esta a f ost trimis la d estinatar când părul d e pe scalp a cr escut
sufici ent cât să ascundă inf ormația. C a și consecință a primirii m esajului d e
către Aristag oras și a r evoltelor stârnit e de către acesta în P ersia, egele Darius
l-a trimis p e Histia eus să r ezolve situația, ac esta din urmă înd eplinindu -și
scopul urmărit.
O altă ist orisire a lui H erodot, despre perioada în car e se practica
scrisul p e tăbliț e acoperite cu c eară, demonstrează importanta f olosirii
steganografi ei. Întrucât un s ol grec a f ost nevoit să anunț e Spart a de intenția
lui X erxes de a invada Gr ecia, a al es să-și ascundă m esajul, scri jelindu -l pe o
tablă d e lemn pe care a acoperit-o apoi cu c eară. Tăbli ța, car e părea nefolosită,
nu a tr ezit nici un f el de suspiciun e. Se poate considera, astf el, că
steganografia, c onstitui e începuturil e criptării m oderne.
Prima f ormă d e sistem global inf ormativ a apărut p e vremea lui Cirus al
II-lea al P ersiei , fondatorul Imp eriului Ah emenid. C onform scri erilor mar elui
istoric gr ec Herodot (484 -425 î.Hr.), Cirus d eținea o rețea extinsă d e spioni
„ocupați p erman ent cu ascultatul și privitul în t oate colțuril e regatului”. De
asemenea, în lucrar ea sa Cyropaedia, Xenophon afirma că împăratul p ersan
avea o „mulțim e de ochi și ur echi” p e care i-a creat prin oferirea un or
recompense regești: „Cu g enerozitate el recompensează p e cei car e îi aduc
informații pr ețioase. El i-a învățat p e mulți să v adă în spi onaj o cale de
câștig , utilizând ochii și ur echile în folosul r egelui. El asculta p e fiecare, pe
care îl considera că ar e ce să anunț e regelui”47. Totodată, sub c onduc erea lui
Cirus, prin trimit erea spionilor, sub masca un or sclavi fugari, pentru cul egerea

46 Steganografia -arta de a scrie mesaje ascunse, astfel încat existen ța și con ținutul lor sa fie
cunoscute doar de catre emi țăor și destinatar.
47 Dr. Lucian -Marius Ivanov, op. cit, p.12-13.

24
de informații d espre inamic, s e întâln ește, s-ar put ea spun e, forma primară a
activității inf ormativ e acoperite contemporane.
Lucrar ea lui Sun Tzu, Arta răzb oiului (500 î.Hr.), reprezintă punctul d e
plecare în teoretizarea activității d e informații, capit olul 13 „Folosirea
spionilor” al ac esteia fiind d edicat în t otalitat e spionajul ui. P entru prima dată
în ist orie a fost prezentată o tipologie a spionilor:48
 spioni locali/indig eni-recruta ți din dif erite medii sociale ale inamicului;
 spioni int erni – recrutați din rândul oficialitati or de stat cu fu ncții înalt e,
nemulțumiți d e sistem și car e au acc es la inf ormații d e valoare: „În
categoria funcți onaril or se numără oameni de merit, car e au fost
destituiți; sunt și alții car e comițând gr eșeli au f ost pedepsiți. Sunt
sicofanți și fav oriți car e râvnesc la bogăție. Sunt dintr e aceia car e pe
nedrept au f ost, timp înd elungat, m enținuți în funcții m odeste, cei car e
nu au ajuns în p osturi d e răspund ere și cei a căr ei singură d orință este
de a profita d e pericolele tulburi p entru a -și mări put erile personale.”;
 spioni convertiți/dublii – recruta ți din rândul spi onlor trimiși d e către
inamic: „Când inamicul trimit e spioni ca să isc odească c eea ce fac sau
nu fac, l e dau cu g enerozitate bani, îi trimit înap oi și îi transf orm în
proprii m ei agenți.”;
 spioni falși/d e sacrificiu – constituiți din ag enții pr oprii, f olosiți fără a fi
conștienți pentru int oxicar ea inaminului cu inf ormații fals e: „Lăsăm să
scape informații car e sunt r ealmente false și fac em în așa f el ca ag enții
noștri să l e cunoască. Atunci când ac ești ag enți, lucrând p e teritoriul
inamic, v or fi prinși d e acesta, v or fac e uz, cu siguranță, d e aceste
informații fals e. Inamicul l e va ac orda cr edit și s e va pr egăti în
consecință. ”;
 spioni volanți/supravi ețuitori – cei car e aduc inf ormația în timp r eal,
instruiți sp ecial și infiltrați p e teritoriul inamicului, cu misiuni d e
culegere de informații d espre numărul , dotarea cu armam ent și t ehnică
de luptă și nu în ultimul rând stabilir ea int ențiilor acestuia: „Alegem
oameni int eligenți, d otați, prud enți și capabil i să-și croiască un drum
către aceia car e. În tabăra inamică, sunt intimi cu suv eranul și cu
membrii n obilimii. Astf el, ei sunt în măsură să observe mișcăril e
inamicului și să -i cun oască acțiun ea și planuril e sale. Odată inf ormați
asupra situați ei reale, se întorc să n e informeze.”.
De asemenea, acest capit ol subliniază n ecesitatea deținerii inf ormațiil or
în răzb oi: „Dacă d orim să c onduc em ofensiva, tr ebuie să cun oaștem oamenii
pe care-i folosește inamicul. Sunt ei experimentați sau pr oști, fini sau
grosolani?”, și imp ortanța plasării spi onilor în punct ele tari ale adversarului
„În general, dacă vr eți să l oviți armata, să atacați orașe și să asasinați

48 Sun Tzu, Arta razboiului, online:
http://www.vistieria.ro/carti/istoria_universala/arta_razboiului.pdf, accesat in 07.07.2015.

25
oameni, tr ebuie să cun oașteți num ele comandantului garniz oanei, al ofițerilor
de stat maj or, al uși erilor, al gardi enilor de la porți și al gărzil or de corp.
Trebuie să dați ordin ag enților voștri să s e informeze amănunțit d espre acest
detaliu.49”, aducând o deosebită c ontribuți e în d ezvoltarea activității d e
informații.
Înaintând în timp, o formă d e manif estarea a spi onajului, f olosită cu
precădere și în zil ele noastre, s-a regăsit sub asp ectul „dipl omației”.
Vizirul Nazim Al -Mulk(1018 -1092), a c onsemnat în tratatul Siyasat –
nameh, că activitățil e diplomatic e erau d eterminat e de trimit erea un or
ambasab ori în d iferite teritorii, iar prin activitat ea acestora, nu s e urmăr ea
doar înd eplinir ea scopuril or declarat e, ci cun oașterea în d etaliu a situați ei
infrastructurii statului r espectiv (căi d e comunicați e, surs e de apă, p oduri,
rezerve), situația trup elor ( grad d e instruir e, efective, moral), pr ecum și
atitudin ea pe care populația o avea față d e conducăt or. Încă din s ecolul al
XIII-lea, V eneția, pr ofitând d e sistemul dipl omatic p e care îl deținea în
mediile de interes și f olosind eficient inf ormațiil e pe care le obținea prin
intermediul ac estora, a r eușit să d evină, p entru o perioadă c onsiderabilă, un
important act or politic și economic în Europa.
Înțelegerea imp ortanței de a int ensifica acțiunil e de culegere a
informațiil or, s-a mat erializat spr e sfârșitul s ecolului XI, când r egele Henry al
VII-lea (1485 -1513), și -a creat pr opriul s erviciu d e securitat e. Candidații
pentru p oziția d e „agent secret” erau at ent selecționați din rândul c elor aflați
în poziții d e conduc ere. După c e erau intr oduși în s erviciu, ac eștia aveau
obligația d e a-și crea o rețea extinsă d e informatori, din t oate clasele sociale.
Mai târziu, f olosindu -se de același principiu ca funcți onare, Nap oleon
Bonapart e aflat la c omanda Armat ei Itali ei, a înființat în mai 1796 organul d e
culegere de informații „S ecret Bur eau”, organizat p e două bir ouri: g eneral și
politic. C ele mai d e semnificativ e acțiuni int eprins e având la baza activitat ea
de informații, d emonstrând , totodată, rolul al vital p e care îl joacă în pr eluarea
inițiativ ei în luptă și exploatarea succ esului cu minim d e resurse, au rămas
următ oarele evenimente:
 conving erea, în ciuda d eținerii de muniți e și artil erie sufici entă p entru a
se apăra, a c omandantului garniz oanei-cetate Cherasco să capitul eze
fără luptă, d e către banch erul elvețian Hal ler, aflat în slujba lui
Napoleon în Campania din Italia (1796 -1797);
 recrutar ea de către Napoleon în 1085, a lui Carl Ludwig Schulm eister,
în urma r ecomandăril or primit e din part ea generalului Savary, ș eful
informațiil or militar e franc eze la ac ea vreme. Fiind trimis la Vi ena, sub
acoperirea unui n obil magh ear exilat din Franța sub suspiciun e de
spionaj, d emonstrând r eale calități ș i cun oștințe vaste despre armat a
franc eză, Schulm eister a intrat uș or în grațiil e feldmar eșalului Mack

49 Ibidem.

26
von Leiberich, fiind nu mit ș ef al inf ormațiil or militar e austri ece.
Folosindu -se de poziția e care o deținea, acesta a r eușit să îl int oxice pe
Mack cu inf ormații fals e referitoare la acțiunil e și locația trup elor
franc eze, oferindu -i lui Nap oleon șansa vict oriei în bătălia d e la Ulm.
Aceste acțiuni au c onstituit m odele concrete ale unor str ategii
ingenioase, aplicat e în întegime pe baza un or tehnici sp ecifice activității d e
informații, p entru a ating e cu succ es obiectivele.
Așadar, analizând t oate evenimentele prezentate, se poate afirma că
spionajul, manif estat sub dif erite forme, în d ecursul evoluției sal e spre
activitat ea modernă d e informații, a c onstituit, fără d oar și p oate, un imp ortant
factor de putere influ ențând dir ect luar ea deciziil or și m odul d e desfășurar e a
acțiu nilor.
2.3. Activitat ea de informații în m ediul d e securitat e al secolului XXI
2.3.1. Informaț ia-factor de putere
La baza cun oașterii uman e se află informația. Lipsa unui v olum
diversificat d e informații a c onstituit m ereu un obstac ol în satisfac erea
nevoilor fundam entale și sup erioare.
Informația privită ca fact or de putere nu este nouă, mar ele strateg Sun
Tzu afi rmând în lucrar ea Arta razb oiului, încă d e acum 2500 d e ani c ă „ceea
ce permite unui guv ern int eligent și un ei conduc eri militar e să îi d epășească
pe alții și să aibă r ealizări extraordinar e sunt cun oștințele”50. În schimb,
aceasta capăta ampl oare în funcți e de complexitatea mediului la car e se
raportează: „În nici unul din v eacuril e anterioare nu s-a ad everit atât d e
categoric cum că cun oașterea înseamnă put ere, iar vr emea noastră este
dominată cat egoric d e căutar ea put erii51”. În contextul actualului m ediu d e
securitat e primează n ecesitatea furnizării oportune a unor informații calitat ive
către structuril e decidente pentru fundam entarea unor decizii de succes.
Conform Dicți onarului d e termeni militari și as ociați (JP 1 -02), al
Departam entului p entru Apărar e al SUA, actualizat în 2011, inf ormația
reprezintă „produsul r ezultat din cul egerea, pr ocesarea, int egrarea,
evaluar ea, analiza și int erpretarea inf ormațiil or la disp oziție cu privir e la
națiuni străin e, elemente ostile său p otențial ostile, ori în z one în car e se
desfășoară operațiuni militar e sau s e prevede o asemenea posibilitat e”.
Informațiil e joacă un r ol vital în fi ecare etapă a răzb oiului, menirea
acestora în sprijinul operațiil or fiind t ot mai apr eciată. P e măsură c e forțele
militar e doresc să obțină asc endentul și d ominația inf ormați onală, va cr ește

50 Sun Tzu, Arta Războiului, Barnes & Noble Inc. New -York, 2003, p. 58.
51 Constantin Fitz Gibbon, Secret Intelli gence in the Twentieth Century, London, 1976,
p.334.

27
exponențial cr ererea de informații.52 Astfel, informația nu este doar o
necesitate, ci d evine un element maj or al art ei răzb oiului, o armă r edutabilă
pentru c el care o deține, o protejează, o prelucrează și o gestionează eficient.
Ea poate permite câștigar ea unui c onflict, fi e el militar sau d e altă natură,
înaint ea declanșării vizibil e a ostilităților.
Totuși, activitat ea de informare nu este un sc op în sin e. Imp ortanța
acesteia este dată în măsura în car e determină acțiun ea preventivă d e reacție.
Buna cunoaștere despre fapte, situații, evenimente, fenomene ce afectează sau
ar put ea afecta si guranța unui stat și s emnalar ea ac estora cătr e factorii
decidenți, este reflectată în efentele rezultat e în urma aplicării măsuril or de
pevenire, neutralizar e sau c ontracarar e adoptate pe baza ac estora. Șeful
Serviciului S ecret de Informații al armat ei romane, în p erioada 1924 -1940,
Mihail M oruzov, afirma că m enirea inf ormațiil or este de a „pr eveni orice
eventualita te de surprind ere și de a alarm a la timp ca c elelalte foruri d e
răspund ere din stat – prevenite și în d eplină cun oștință d e cauză – să aviz eze
cele mai eficiente mijloace și să aducă ap ortul l or salvat or față de
eventualitățil e ce se întrevăd”. Ca urmar e, informația d etermină acțiun ea, iar
între informați e și acțiun e intervine decizia53.
Calitat ea și cantitat ea de informații d eținute într-un anum it segment de
timp, capacitat ea de a le gestiona și utiliza eficient în sc opul luării d eciziil or
sunt elementele constitutiv e ale puterii inf ormați onale, componentă
fundam entală a put erii strat egice. Privită ca fact or de putere, inf ormația
influ ențează t oate domeniile de activitat e. Se poate afirma chiar că
informațiil e măresc tăria, m oralul și abilitățil e conducăt orilor deoarece îi ajută
să câștig e operațiil e pe care le conduc, p ot scurta răzb oaie și de cele mai
multe ori deciziil e luate pe baza ac estra pot salva vi eți.
Pentru a fi util e, informațiil e adunat e trebuie analizat e, prelucrat e și
transf ormate în produse informativ e / produse de intelligence. Ulterior acestea
trebuie diseminat e, astf el încât să s e poată realiza o predicție asupra int ențiilor
și posibilitățil or adv ersaril or.
2.3.2. Produsul inf ormativ
Gheorghe Nicolaescu și Vasil e Simil eanu, în lucrar ea Manag ementul
sistemelor inf ormați onale, propun d efinirea pr odusului informativ / de
intelligence astfel: „informați e /intelligence este elementul susceptibil a fi
codificat p entru a fi păstrat, pr elucrat sau c omunicat; este produsul r ezultat
din cul egerea, pr ocesarea, int egrarea, analiza, evaluar ea și int erpretarea

52 L. M. Ivanov, Pentru o lume mai sigura intr -o era a incertitudinii: contributia serviciilor
de informatii, Editura Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu”,Sibiu, 2013, p.42.
53 G. Nic olaescu, V. Simil eanu, Manag ementul sist emelor inf ormați onale, Editura T op
Form, Bucur ești, 2004.

28
datelor avut e la disp oziție, referitor la d omenii d e interes”.54 Practic,
produsul in formativ r eprezintă finalitat ea activității d e informații d esfășurată
de o structură sp ecializată, mat erializand -se în orice formă, scrisă sau orală,
care pusă la disp oziția b eneficiarului d e informații, r eușește să-i asigur e o
privir e de ansamblu asupra u nor subi ecte de care acesta ar e nevoie pentru a -și
fundam enta d eciziil e.
Pentru a s ervi eficient în pr ocesul d ecizional d esfășurat d e către
structuril e beneficiar e, un pr odus inf ormativ d e calitat e trebuie să
îndeplinească următ oarele condiții:
 să răspundă necesității fact orului d ecident;
 să fie corect și obiectiv – să nu existe dubii aspura exactității ac estuia;
 să fie oportun – furnizat în timp util p entri luar ea deciziil or;
 să aibă caract er anticipativ – să ofere posibilitat ea de a pr eveni
producerea anu mitor evenimente, sau șansa d e a le putea, prin pr egătire
din timp, am ortiza efectele.
 să fie relevant;
 să fi e eficient – să asigur e punerea în aplicar e a un or decizii cu un
minim d e resurse, pe de o parte și să își justific e costuril e atras e în
elaborare prin ajut orul adus în ad optarea unor decizii, p e de altă part e;
 să fi e acționabil – să asigur e timpul n ecesar pun erii în aplicar e a
deciziil or luat e pe baza ac estuia;
 să asigur e percepția multilat erală, din p erspectiva economică, t ehnică,
umană, științific ă.
Îndeplinir ea acestor condiții fac din produsul inf ormativ principala arma
folosită d e structuril e decidente în pr eluarea inițiativ ei și exploatarea
succesului. Avantaj ele folosirii informați ei ca armă decurg din capacitat ea
celor car e o dețin d e a-și ap ăra int eresele, fie prin mijl oace neletale, fie prin
posibilitat ea de a acți ona într -o mani eră mai discr etă, mai eficac e, mai bin e
adaptată r elațiilor actual e, fără ca vr eo constrâng ere juridică int ernațională să
poată, p entru m oment, să -i îngrăd ească p e utilizat ori.
Generic, în funcți e de nivelul i erarhic al d ecidenților căr ora li s e
adresează, dar și d e orizontul d e timp la car e se referă, pr odusele de
intelligence rezultat e în urma d esfășurării activității inf ormativ e sunt grupat e
intri mari cat egorii: strategice, operative și tactic e.55
Produsele informativ e de nivel strat egic, abordează f enomene precum:
evoluția t erorismului, int ensificar ea competiției pentru r esurse etc., sunt
destinat e conduc erii politico-militar e a statului, implic ă toate serviciil e din

54C. Troncota, M. M. Neag, V. Tabără, Instituțiile comunității de inteligence, Editura
Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”,Sibiu, 2014, p.57
55 Dr. Lucian -Marius Ivanov, Lumea reală : spionaj și spioni, Editura Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”,Sibiu, 2013, p.73.

29
cadrul c omunitățil or de informații având utilitat e în pr otejarea, apărar ea și
promovarea intereselor nați onale pe termen scurt, m ediu și lung.
Produsele informativ e de nivel operativ, se concentrează asupra
intențiilor și capabilitățil or de care dispun potențialii inamici, au ca b eneficiari
comandanți c e au în răspu ndere diferite zone de operații și își găs esc
aplicabilitat ea în planificar ea și executar ea unor operații militar e concrete.
Produsele informativ e de nivel tactic asigur ă cunoașterea amănunți tă a
situați ei operative, sunt adr esate comandanțil or de unități și subunități fiind
utilizat e în înt ocmirea planuril or și c onduc erea lupt elor.
Se poate observa că n ecesitatea de a desfășura în anumit e zone operații
militar e, fără a af ecta p opulația civi lă, au impus găsir ea și utilizar ea un or
sisteme și structuri în măsură să ofere atât o hartă amănunțită a câmpului d e
luptă, cât și inf ormații d espre punct ele de comandă, m etodele și tehnicil e
folosite de factorul adv ersiv. Așadar, intelligence-ul, înțeles fie ca pr odus, fi e
ca activitat e sau ca structură, fac e parte din ars enalul n oilor conflict e
asim etrice, deținerea, put erea și utilitat ea intelligence reprezintand miza
conflictului asim etric. Imp ortanța produselor inf ormativ e în fundam entarea
deciziil or, face ușor de înțeles că ac estea sunt elaborate în urma unui lab orios
proces informați onal.
2.3.3. Ciclul inf ormați onal
Eficiența manag ementului inf ormați ei tr ebuie asigurată d e
implementarea unui ciclu inf ormați onal optim, prin car e datele să fi e
transf ormate în inf ormații și să fi e puse la disp oziția fact orilor de decizie și
participanțil or, în părțil e ce-i priv esc, ca elemente de cunoaștere a situați ei
reale din z ona de execuție, operațională.56 Denumir ea de „ciclu inf ormați onal”
se datorează caract erului repetitiv al c omponentelor procesului d esfășurat d e
structuril e de informații în elaborarea produsului inf ornativ.
Într-un m od simplificat, s e poate afirma că ciclul inf ormați onal
reprezintă o algoritmizar e în d esfășurar ea logică a un or faz e specifice
activității d e informați e.
Deși exista, în funcți e de doctrina d e informații a fi ecărui stat în part e,
mai mult e modele al ciclului inf ormați onal c el mai uzitat rămân e modelul
compus din cinci etape57:
 planificar e și orientarea;
 culegerea;
 procesarea și exploatarea;

56 I. Manci, D. Magaliuc, C. Preja, Managementul informatiilor militare in actul
decizional , Editura Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”,Sibiu, 2014, p.60.
57 D. Tohanean, Securitate si informatii , Editura Fortelor Terestre „Nicolae
Balcescu”,Sibiu, 2014, p.92.

30
 analiza și pr oducția;
 diseminar ea și f eetbackul. (Figura .2.)
Planificar ea și orientarea, prima etapă a pr ocesului ab ordat, d ebutează
cu id entificar ea nevoilor de informare ale beneficiaril or și se materializ ează
prin stabilir ea pri oritățil or, trasar ea dir ecților de acțiu ne, asigurar ea un ei
coordonări între structura d e informații și c ea operațională, planificar ea
culegerii, emiterea ordinelor și sup ervizar ea acțiunii d e culegere.

Figura. 2. Ciclul inf ormativ.

Culegerea reprezintă t otalitat ea acțiunil or înteprinse pentru c olectarea
datelor, printr -o concepție unitară d e întrebuințar e a tutur or surs elor din
spațiul d e luptă. R esursele de colectare care sprijină operațiil e militar e trebuie
alocate sau d esemnat e pentru satisfac erea tutur or cerințelor operative și
tactic e provenite de la orice nivel de comandă a f orțelor armat e, astf el încât să
fie supusă observației, neîntrerupt, într eaga activitat e a inamicului.
Culegătorul este o persoană sau un sistem inteligent car e obține date de
la o sursă.
Sursa r eprezintă, o persoană „cunoașterea nu p oate fi obținută d e la
stafii sau spirit e, nu p oate fi obținută d oar prin calculații… ea trebuie obținută

31
de la oameni, oameni car e cunosc condiția inamicului ”58, sau un sist em
tehnic „sist em capabil să p erceapă evenimente din m ediul său înc onjurăt or,
să reprezinte, informații d espre starea cur entă pr oprie și să acți oneze gidat
de percepții r ecepționate și de informații m emorate anterior 59”, de la car e se
pot obține date sau inf ormații.
În cadrul pr ocesului de culegere de informații, principal ele surse utilizat e
de către personalul structuril or abilitat e în domeniul inf ormațiil or, sunt:
 HUMINT – HUMan INT elligence – obținerea inf ormațiil or prin
exploatarea fact orului uman;
 OSINT – Open Source INTelligence – culegerea inf ormațiil or din
surse deschis e / accesibile publicului;
 GEOINT- GEOspatial INT elligence – obținerea inf ormațiil or prin
analiza imagisticii g eospațial e;
 SIGINT – SIGnal INT elligence – obținerea inf ormațiil or prin
interceptarea unor enisii electromagn etice și a c omunicațiil or;
 MASINT – Measurement and Signatur es INT elligence- obținerea
informațiil or prin exploatarea și analiza dat elor provenite de la senzori
tehnici;
 IMINT – IMag ery INT elligence – informații obținut e din imagini
transmis e de senzori în urma captării în sp ectrul vizibil, radar, infrar oșu
etc.
Trebuie avut în v edere că în pr ocesul d e culegere a inf ormațiil or atât
sursa cât și cul egătorul nu tr ebuie să pr oducă m odificări asupra inf ormați ei
deținute, având obligația d e a o furniza cât m ai fid el structuril or de analiz ă.
Procesarea și exploatarea, cea d e-a tr eia etapă a Ciclului
Informați onal, c onsta în s ortarea și exploatarea volumului d e date stocat,
permițând intrar ea în sist em spr e analiză d oar a inf ormațiil or relevante pentru
întocmirea un or produse informativ e calitativ e. Conform Doctrinei pentru
informații, c ontrainf ormații și s ecuritat e a armat ei, Bucur ești, 2005 „ fiecare
nouă pr ocesare aduc e datele sau inf ormațiil e la stări n oi, dif erite nivelului
precedent al pr ocesării, p ermițând astf el deducerea de noi inf ormații
relevante pentru fact orii de decizie”.
Analiza și pr oducția, reprezintă etapa în car e datele de bază sunt
transf ormate în pr oduse de intelligence prin int egrarea, evaluar ea, analiza și
interpretarea inf ormațiil or, ca r eacție la cerințele cunoscute sau anticipat e de
producere a inf ormațiil or. O abordare complexă a c elei de-a patra fază a

58 Sun Tzu, Op. cit. , p. 58.
59 I. Manci, D. Magaliuc, C. Preja, op. cit. , pg.18, apud The AOIS Glosary, On Agent –
orientation in Information Sistems, Institute of Infor matics Free University of Berlin,
Germanz, Edition 02. 2000.

32
procesului inf ormați onal a f ost făcută d e Bruc e Berkowitz și Allan G oodman
în lucrar ea Strat egic Int elligence for Am erican Nați onal S ecurity, unde o
defieau ca fiind „ procesul d e evaluar e și transf ormar e a dat elor brut e
(neprelucrat e) în d escrieri, explicații și c oncluzii p entru c onsumat orii d e
informații” . (Figura .3. )

Figura nr .3.
Sursa: Manag ementul inf ormațiil or în actul d ecizional60

Totodată ac eastă etapă p ermite, cu un grad ridicat d e certitudin e,
fuziun ea informați onală prin:
 sinteza rap oartelor legate de evenimente multipl e pentru evaluar ea
naturii un ei activități din m ediul operațional;
 extrap olarea tutur or activitățil or din m ediul operațional într -o evaluar e
predictivă a activității viit oare;
 conturar ea operațiunil or ISR cur ente pentru rafinar ea acestor evaluări.
Diseminar ea încheie ciclul inf ormați onal, prin transmit erea
informațiil or prelucrat e către beneficiari, i ar feedbackul stabil ește eficienta
ciclului inf ormați onal, atât p e etape cât și în într egul său c onținut, odată cu
stabilir ea un or noi cerințe formulat e în funcți e de necesitatea structuril or
beneficiare în fundam entarea deciziil or.

60 Ibidem, p.65.

33
Pentru a susțin e procesul decizional astf el încât ac esta să fi e util și r elevant
în d eterminar ea un or cursuri d e acțiun e spre exploatarea succ esului,
transmit erea produselor informativ e către beneficiari, cu privir e la un anumit
subiect cadru, tr ebuie să fie continuă și d e actua litate.
Feetback -ul, văzut ca pr emisă în eficientizar ea realizării pr oduselor de
intelligence dezvoltate pe un anumit subi ect, trebuie să răspundă următ oarelor
întrebări:
 în ce măsură produsul inf ormativ a răspuns c erințelor beneficiarului?
 a avut aplicab ilitate în desfășurar ea acțiunil or, masuril or adoptate de
structura d ecidentă?
 s-a dovedit a fi r elevant p entru ad optarea deciziei?
 a corespuns așt eptăril or structurii d ecidente?
 în caz c ontrar, din c e motive?
 care sunt n oile cereri de produse informativ e necesare susțin erii
deciziei?
Este necesară transmit erea unui f eetback, cătr e structuril e emitente cu
privir e la utilitat ea produsului inf ormativ primit , având dr ept scop menținerea,
corectarea sau înc etarea exploatării anumit or surs e sau d omenii car e erau
considerate de interes. Totodată, în funcți e de feedback -ul primit,
producăt orul își p oate modifica m etodele și tehnicil e pentru r ealizar ea
produselor informativ e utile beneficiarului și eliminar ea celor inutil e.

34
3. INFORMAȚIIL E PENTRU APĂRAR E – FACT OR
GENERAT OR DE SECURITAT E
3.1. Cadrul l egislativ
Având în v edere fenomenul exploziei informați onale ce caract erizează
începutul mil eniului tr ei, întărit d e manif estarea unor modele ale amenințării
în general caract erizate prin dinamicit ate, asim etrie, nonlinearitat e, se cere
impetuos pr omovarea unui concept d e securitat e națională extinsă –
„fundam entat p e democrația c onstituți onală și r espectul mutual dintr e
cetățeni și stat ‐ care vizează int eresele care converg spr e asigurar ea
securit ății nați onale, manif estate în următ oarele domenii: apărar e (înțeleasă
în dubla calitat e normativă, d e apărar e națională și apărar e colectivă),
ordine publică, activitat ea de informații, c ontrainf ormații și d e securitat e,
educați e, sănătat e, economic, energetic, financiar, m ediu, infrastructuri
critic e. Strat egia ar e o abordare integratoare și multidim ensională, în car e
dimensiun ea de apărar e se îmbină și echilibr ează r eciproc cu o serie de alte
dimensiuni ‐ ordine publică; activitat ea de informații, c ontrainformații și d e
securitat e; dipl omația; manag ementul situaț îi l or de criză; educația,
sănătat ea și d emografia”61.
Astfel, securitat ea nați onală d evine „conceptul int egrator al tutur or
domeniilor de activitat e care concură la r ealizar ea și apărar ea sa;
componentele strategice fundam entale ale securității nați onale sunt”62:
 apărar ea nați onală;
 siguranța nați onală;
 ordinea publică.
Conform legii 51/1991 din 7 august 1991, art.6: „organ ele de stat cu
atribuții în d omeniul siguranț ei nați onale sunt: S erviciul Roman d e
Informații, S erviciul d e Informații Externe, Serviciul d e Protecție și Pază,
precum și Minist erul Apărării Nați onale, Minist erul d e Interne și Minist erul
Justiți ei, prin structuri int erne specializat e.”, art.9: „ Minist erul Apărării
Naționale, Mi nisterul d e Interne și Minist erul Justiți ei își organiz ează
structuri d e informații cu atribuții sp ecifice domeniilor lor de activitat e.”
În legea nr.346/2006, în capit olul 2, art.5 printr e principal ele atribuții și
responsabilități al e Minist erului Apără rii Nați onale este prevăzut și
„manag ementul inf ormațiil or pentru apărar e, al activității d e informații,
contrainf ormații și s ecuritat e militar e, pr ecum și c olaborarea cu

61 Administra ția prezide nțială, Strate gia na țională de apărare a țarii pentru perioada 2015
‐ 2019 ‐ O Românie puternică în Europa și în lume , Bucuresti 2015.
62 Idem, pag. 5

35
serviciil e/structuril e de informații, c ontrainf ormații și s ecuritat e ale altor
state sau organizații int ernați onale la car e România este parte”63.
Informațiil e pentru apărar e se referă în primul rând la inf ormațiil e și
analiz ele politico-militar e și reprezintă d omeniul d e activitat e al Dir ecției
Generale de Informații a Apărării (DGIA). C onform ac eleiași l egi, m enționate
mai sus: „Dir ecția Generală d e Informații a Apărării asigură obținerea,
prelucrar ea, verificar ea, st ocarea și val orificar ea inf ormațiil or și dat elor
referitoare la fact orii de risc și am enințăril e interne și externe, milit are și
nonmilitar e, car e pot afecta s ecuritat ea nați onală în d omeniul militar,
coordonează aplicar ea măsuril or contrainf ormativ e și cooperarea atât cu
serviciil e/structuril e departam entale naționale și de informații, cât și cu c ele
ale statelor membre ale alianț elor, coalițiil or și organizațiil or internați onale
la car e România este parte și asigură s ecuritat ea inf ormațiil or clasificat e
naționale, NAT O și Uniun ea Europeană la niv elul Minist erului Apărării”.
Pentru a oferii pr oduse informativ e complexe, car e să c onfere o
imagin e de ansamblu asupra pr oblemelor și asp ectelor de importanță maj oră
pentru d omeniul s enurit ății nați onale, DGIA d esfășoară pr ocese de analiză și
sinteză ce urmăr esc coroborarea inf ormațiil or externe politico-militar e,
furnizat e de Direcția Inf ormații Militar e (DIM), cu c ele interne (de
contrainf ormații și s ecuritat e militară) , furnizat e de către Direcția d e
Contrainf ormații și S ecuritat e Militară (DCiSM).
3.2. Rolul inf ormațiil or pentru apărar e în cadrul nați onal și r egional
Structuril e abilitat e în domeniul informațiil or pentru apărar e înțelese,
de asemenea, ca informații din d omeniul militar , exploatează într eaga ari e de
interes, fiind capabil e în orice moment și cu maximă eficiența să asigur e
informativ sau c ontrainf ormativ structuril e implicat e în pr ocesul d e execuție
decizioal, indif erent de nivelul la car e se raportează: tactic, operațional,
strategic. (Figura nr.4)
Influ ențarea gradului d e îndeplinir ea cu succ es a sarcinil or primit e în
teatrele de operații, d e către structuril e forțelor armat ei romane, indif erent că
aduc em în discuți e desfășurar ea unei misiuni d e patrular e, misiuni d e extracți e
sau d e luptă urbana, a d emonstrat fără d oar și p oate că este necesară o
interrelaționare între aceste domenii și d e dezvoltarea unui sist em de
informații apdaptat p erman ent și adaptat în funcți e de cerințele comandanțil or.
Pe latura d e informații, c ontrainf ormații și s ecuritat e militară, p e termen
mediu și lung, dir ecțiile de acțiun e și obiectivele DGIA, stipulat e de altfel și
în Strat egia nați onală d e apărar e a țării 2015 -2019 , sunt următ oarele:64
 apărar ea ordinii și val orilor constituți onale;

63 Lege a nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Romaniei,
din 21unie 2006 , Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28/07/2006.
64Administratia prezidentiala, op.cit., p.19 -20.

36
 identificar ea și s emnalar ea actelor de corupți e;
 semnalar ea disfuncțiil or sist emice în asigurar ea serviciil or vital e
pentru populați e, precum ș i a deficiențelor în maril e sisteme public e;
 identificar ea și s emnalar ea disfuncțiil or, riscuril or și am enințăril or la
adresa: s ecurității energetice, gestionării f onduril or europene,
funcți onării pi ețelor financiar e, securității alim entare a populați ei,
securității m ediului;

Figura nr.4 .
Sursa : Securitat e și inf ormații65

obiectivelor de dezvoltare regională și a infrastructurii d e transp ort;
 identificar ea imixtiunil or d e natură să af ecteze decizia
economico‐financiară d e nivel strat egic și c ombat erea actelor de
evaziun e de ampl oare;
 asigurar ea mecanism elor de prevenire și contracarar e a atacuril or
cibernetice la adr esa infrastructuril or inf ormați onale de interes
strategic, as ociată cu pr omovarea int ereselor nați onale în domeniul
securității cib ernetice;
 identificar ea și c ontracarar ea a țiunil or asim etrice de tip hibrid;
 identificar ea și s emnalar ea deficiențelor în funcți onarea optimă a
infrastructuril or critic e, prevenirea și c ombat erea terorismului;
 cunoașterea, pr evenirea și înlăturar ea riscuril or și am enințăril or
generate de acțiunil e informativ e ostile, asigurar ea pr otecției

65 D. To hănean, op. cit., p.77.

37
contrainf ormativ e a int ereselor nați onale, precum și a inf ormațiil or
clasificat e;
 identificar ea și c ontracarar ea rețelelor d e crimă organizată
transfr ontalieră ce desfășoară activități cu grad sp orit de risc economic
și social și pr evenirea acc esului ac estora la m ecanism ele de decizie în
stat si la r esursele economice naționale;
 cunoașterea obiectivelor, resurselor și dir ecțiilor de dezvoltare a
program elor cland estine de înarmar e convențională sau cu arm e de
distrug ere în masă și v ectori purtăt ori, pr ecum și c ontracarar ea
transf erurilor ilegale de produse strategice.
Trebuie înțeles, însă, c ă procesul d e realizar e a unui climat d e securitat e
stabil la niv el nați onal, nu p oate fi susținut p e deplin d e o singură structură
din cadrul într egului sist em abilitat în ac est domeniu.
Învățând din gr eșelile serviciil or de intelligence american e, care prin
realizar ea schimbului d e informații și printr -o bună c ooperare și colaborare
între agențiile componente sistemului s ecurității SUA, ar fi putut evita
catastr ofa din 11 d ecembri e 2001, s e înțelege că maximul funcți onal b enefic
Români ei în c eea ce privește aspectul pr eventiv și d e diagn oză, p oate fi atins
doar prin d ezvoltarea încr ederii, a c ooperării, a c onlucrării și a schimbului d e
informații, bin eînțeles sub asp ectul l egalității și sub at entă c oordonare, între
menbrii c omponenți ai C omunității Nați onale de Informații.
Prin c omunitat ea de informații s e înțelege cumulul instituț iilor (agenții,
structuri sp ecializat e, instituții), r eglementate prin l ege să desfășoare acțiuni
informativ e pentru apărar ea securității prin mijl oace specializat e și al
organelor de stat (r eprezentant e ale puterii executiv e, jud ecătorești,
legislativ e) cu sarcini d e suprav eghere și coordonare.
În calitat e de stat m embru al NAT O și UE, efortul d e afirmar e al țării
noastre s-a făcut numai atât p e plan economic, dipl omatic, cât și în d omeniul
militar, und e s-au obținut succ ese notabile. Prezența r omânească este una
activă în dif erite teatre de operații și z one de criză, iar activitat ea de informații
militar e se subscri e acestui efort.66 Se înțelege, așadar, ca Inf ormația p entru
Apărar e a dobândit și un caract er internațional int egrându -se într-un sist em
care contribui e la procesul d e furnizar e a securității în spațiul euro-atlantic și
nu numai.
Acoperirea inf ormativă a z onelor de interes strat egic, atât p entru
România cât și p entru NAT O (Balcani, Z ona Extinsă a Mării N egre, Asia
Centrală, Orientul Mijl ociu), constitui e, din punctul n ostru d e vedere, o
contribuți e semnificativă în cadrul Alianț ei, deoarece aceasta nu d eține
structuri d e culegere de informații pr oprii și s e bazează p e contribuția
națiunil or. În opinia n oastră, capacitat ea de a cul ege și de a asigura inf ormații

66 „Acivitate a de informații pentru ap ărare în teatre de opera ții militare. Necesit ăți și
oportuni tăți”, în INFOSFERA, anul II, nr.2, 2010, p.78.

38
din ac este zone de interes strat egic p entru NAT O conferă Români ei o poziție
importantă în cadrul c omunității inf ormativ e a Alianț ei, având un impact
pozitiv asupra calității schimbului d e informații d esfășurat cu NAT O și cu
membrii NAT O.67
Asumar ea angajam entelor internaționale au impus disl ocarea de forțe
militar e în dif erite teatre de operații. În r ezolvarea misiunil or și înț elegerea
mediului d e securitat e în complexitatea sa, un r ol vital l -au avut inf ormațiil e
militar e care au furnizat s tructuril or decidente produse informativ e în funcți e
de necesitate. Atât cun oașterea adv ersarului și a m ediului d e confruntar e, cât
și crearea unei imagini r eale asupra situați ei și capabilitățil or forțelor proprii
au constituit principal ele aspecte de interes.
Pentru a susțin e eficient pr ocesul d ecizional, și p entru a oferii o
imagin e reală asupra asp ectelor de interes, structuril e DIM au f os nevoite să
desfășoare un pr oces informativ rigur os concentrat p e selectarea, sint etizarea
analiza dat elor ce urma u a fi transf ormate în pr oduse informativ e.
Transmit erea inf ormațiil or neesențiale ar fi dus suf ocarea sist emului d e
comandă și c ontrol și implicit la ad optarea unor cursuri d e acțiun e ineficiente.
Informațiil e sub f orma l or finit ă, sunt pus e la disp oziția beneficiaril or
apart enenți ai unitățil or operaționalizat e participant e în teatrele de operații,
astfel:
 produse de avertizar e (warning int elligence);
 produse de informare curentă (curr ent int elligence);
 produse de tip studii d e țară/r egiune/situați e;
 estimări inf ormativ e (estimativ e intelligence)
Diversitat ea provocărilor identificat e atât în t eatrele de operații cât și în
țară, au n ecesitat și n ecesită în m od constant, adaptar ea serviciil or de
informații.
De-a lungul timpului, au apărut și s -au d ezvoltat c oncepte care au
evoluat d e la C2 (c omandă și c ontrol) la C4I2 (c omandă, c ontrol, comunicații,
comput ere, informații și int eroperabilitat e), ajungându -se la C4ISTAR (s -au
adăugat suprav egherea, marcar ea tint elor și r ecunoașterea, ca elemente ce
concură la f ormarea imaginii c omplexe de intelligence). De asemenea, s-a
stabilit că ac este dezvoltări t eoretice și practic e ale informați ei să fi e puse, din
punct d e vedere funcți onal, la disp oziția unui singur c omandant, iar ac esta să
beneficieze de autoritate și responsabilitat e la niv elul într egului spectru
operații.68
Conform Doctrinei pentru Inf ormații, C ontrainf ormații și S ecuritat e a
Armat ei, conceptul IS TAR a f ost acc eptat și int egrat în n ormele specifice

67 D. Toh ănean, op. cit. , p.81.
68 „Acivitatea de informații pentru ap ărare în teatre de oper ații militare. Necesit ăți și
oportunit ăți”, în INFOSFERA, anul II, nr.2, 2010, p.78.

39
naționale ca o soluție de natură organizat orică menită să integreze funcți onal
totalitat ea capabilitățil or de colectare disponibile, definite normativ, în
condițiil e utilizării „ unui ansamblu d e acțiuni, pr ocedee, măsuri și r esurse
(tehnice, uman e, financiar e, etc.)”69. Acest concept a f ost proiectat n ormativ
pentru a asigura „ legătura dintr e culegerea, pr ocesarea și dis eminar ea
datelor și inf ormațiil or în v ederea sprijinirii c omandantului p entru ating erea
obiectivelor operaționale din sp ectrul d e conflict ”70.
Aducând în discuți e capabilitățil e de culegere de informații nu s e pot
omite imputuril e (surs ele) principal e ale Informați ei pentru Apărar e:
HUMINT , SIGINT, IMINT, MASINT, IMINT și OSINT.
În ac est context caract erizat prin dinamicitat e, HUMINT -ul, reprezintă
cel mai imp ortant sp ectru al activități i de informații, d eoarece exploatează și
oferă inf ormații r elevante cu privir e la motivația, m oralul, int ențiile și natura
relațiilor interpersonale și int erorganizați onale ale țintelor vizat e, aspecte care
nu pot fi obținut e prin d ezvoltarea mijl oacelor tehnice.
Domeniul HUMINT includ e, dar nu s e limit ează la: d esfășurar ea de
operații cu surs ele, întâlniri cu p ersoane oficial e, obținerea de informații d e la
anumit e surse fără ca ac estea să își d ea seama că sunt exploatate, interogarea
prizonierilor de război și a d eținuțil or, precum și a p ersonalului civil, inclusiv
a refugiațil or.71
În lucrar ea sa Int elligence Power în P eace and War, Micha el Herman
reliefează o piramidă a surs elor HUMINT, astf el: (Figura nr. 5.)

Fig. nr. 5.
Sursa: Lumea reala: Spi onaj si spi oni72

69 Doctrina pentru Informații, Contrainformații și Securitate a Armatei , București, 2005,
p. 34.
70 Ibidem, p.35.
71 Locul si rolul informa țiilor ob ținute din surse umane în opera țiile întrunite
multina ționale, în INFOSFERA – Revist ă de studii si securitate, Anul IV, nr.4 /2012, p.93.
72 Lucian -Marius Ivan ov, op. cit., p.93.
Agenți
Dezertori
Opozanti p olitici
Informatori ocazionali
Populația din z onele ocupant e
Prizonieri de razboi
Parteneri de afaceri
Refugiați, imigranți
Turisti, experți

40
Elementele de culegere HUMINT, r egăsit e în lit eratură d e specialitat e
sub d enumir ea de HCT (HUMINT C ollection Team). Acestea sunt int egrate
structuril or J/G2 -informatii al e entitățil or militar e de nivel: batali on,brigadă,
divizi e, întâlnit e sub acr onimul J/G2X.
Acestea și-au d emonstrat imp ortanța în rap ort dir ect cu ab ordarea
fenomenului c ontemporan d eterminat d e terorism. Dacă în cadrul statului
național caract erizat printr -un anumit grad d e centralizar e, odată cu prenetarea
organizațiil or și act orilor cheie ale acestuia este garantat acc esul la inf ormații
referitoare la într eg într egul său sist em de capacități și planuri, atunci când n e
referim la o organizați e teroristă m odul d e abordare este complet dif etit.
Entitățile teroriste sunt caract erizate prin d escentralizar e, au o structură
difuză, o capacitat e ridicată d e autogenerare și susțin ere, atacuril e acestora
fiind gr eu de anticipat.
De aici put em deduce, rolul p e care îl joacă r ecrutar ea unui m embru
apart enent un ei celule sau r ețele teroriste. Această acțiun e ar put ea reprezenta
succesul abs olut în d econspirar ea, pr evenirea p osibilelor acțiuni și
neutralizar ea respectivului grup.
Alături d e structura HUMINT (J2X), în componentă umană a Sist emul
informați onal al unității operaționalizat e participant e la operațiil e
multinați onale se pot integra d e asemenea: compartim entul inf ormații (S.2),
structuri d e manag ement operațional CI și s ecuritat e, grupuri d e cercetare,
grupuri HUMINT, grupuri CI (c ontrainf ormații), celula nați onală d e
informații (Nați onal Int elligence Cell-NIC), structuri/platf orme de culegere
specializat e pe surse (SIGINT, IMINT, OSINT) etc.73
NIC-urile au devenit tr eptat o prezenta apr oape obligat orie în teatrul d e
operație având r ol determinant, atât în r ealizar ea legăturil or operative între
comunitat ea de informații din z ona de responsabilitat e și cea din țară, cât și în
crearea comunității d e informații la niv el teatru d e operații asigurând
superioritate informați onală și oferind o imagin e completă asupra m ediului în
care se acționează.
Pentru a fi la cur ent cu m odificăril e survenite în sp ectrul în car e
acționează și p entru a s e putea proteja și răspund e eficient împ otriva un or
potențiali fact ori ostili car e acționează în v ederea exploatării i nformativ e,
structuriil e abilitat e în d omeniul Inf ormațiil or pentru Apărar e (DCiSM),
executa, d e câte ori este nevoie, pregătiri inf ormativ e /contrainf ormativ e cu
întreg efectivul unitățil or ce se afla în țară, cât și a unitățil or operaționalizat e
ce urmează să particip e sau car e participă în cadrul c oalițiil or la operații
multinați onale.
Spre exemplu pregătirea inf ormativă /c ontrainf ormativă a p ersonalului
care urmează să pl ece în teatrele de operații s e execută d e regulă d e către o

73 Cf. Gl. mr. dr. ing. Sergiu Medar, Istoria noastră se împletește cu cea a Armatei Române
moderne , interviu în Observatorul Militar, nr . 47 [25.11 -01.12.2004].

41
echipă sp ecială f ormată din ofițeri de contrainf ormații p e baza un or mat eriale
și lecții c e au la origin e datele și inf ormațiil e deținute despre zona în car e
urmează să fi e dislocată structura operaționalizată. Ac este lecții tr ebuie să
aibă la bază și experiența acumulată în t eatrele de operații, experiență
materializată în l ecțiile învățat e, oferind astf el, unității în cauză , o imagin e
unitară asupra î ntregii pal ete de riscuri si am enință ri cu car e se poate
confrunta.
Întrucât trăim într -o lume în car e războiul p entru supr emația
informați onală, este tot mai pr egnant, s e înțelege de la sin e ca fi ecare stat
adopta măsuri și mijl oace de protecție a inf ormațiil or de importanță vitală
pentru s ecuritat ea proprie cât și p entru s ecuritat ea mediului r egional în car e
acționează în cadru l forțelor multinați onale.
Ordinul nr. M -9/2013 al ministrului apărării nați onale, pentru apr obarea
Normelor privind pr otecția inf ormațiil or clasificat e în Armata R omâni ei,
stabil ește modul d e aplicar e privind pr otecția inf ormațiil or clasificat e,
reglementând următ oarele domenii:
 organizar ea și administrar ea securității;
 protecția p ersonalului;
 protecția fizică;
 protecția d ocumentelor;
 protecția d ocumentelor NAT O clasificat e;
 securitat ea industrială.
Atribuir ea clas elor sau niv elurilor de secretizare tuturor informațiil or
care, potrivit l egii, pr ezintă int eres pentru siguranța nați onală și apărar ea țării,
se execută c onform PIC -2-Ghidul d e clasificar e a inf ormațiil or în Armata
Români ei, apr obat prin Ordinul nr. MS -37/2003 al ministrului apărării
naționale.
În cadrul Minist erului Apărării Nați onale, Dir ecția G enerală d e
Informații a Apărării este structura abilitată să c oordoneze activitățil e
referitoare la pr otecția inf ormațiil or secrete de stat, iar Dir ecția
contrainf ormații și s ecuritat e militară este unitatea specializată a ac esteia
pentru d omeniul s ecurității militar e. În ac est context, DGIA ar e următ oarele
atribuții:74
 stabil ește politicil e de securitat e;
 elaborează r eglementăril e din d omeniu;
 efectuează v erificăril e de securitat e pentru p ersonalul M.A p.N;
 propune eliberarea-retragerea aut orizațiil or deacces;
 pregătirea personalului cu atribuții p e linia PIC;
 executa c ontroale și audit d e securitat e ;
 avizează operatori economici în r elații cu M.Ap.N.

74 D. To hănean, op. cit. , p.213.

42
 avizează operații imp ort-export produse speciale;
 eliberează p ermise de vizită p entru c etățenii străini;
 acreditează SIC clasificat e;
 participa la c ercetarea incid entelor de securitat e;
 cooperează la elaborarea acorduril or de confidențialitat e.
Pe scurt, într egul d omeniu d e activitat e al Inf ormațiil or pentru Apărar e,
desfășurat fi e pe linie de informații militar e, spectru aflat în r esponsabilitat ea
DIM, fi e pe linie de contrainf ormații și s ecuritat e militară, r esponsabilitat e a
DCiSM, acți onează atât în sc opul exploatării vuln erabilitățil or inamicului
pentru a facilita pr eluarea inițiativ ei și d eținerea supr emației informați onale,
cât și în sc opul diminuării riscului d e manif estare a un or potențiale
amenințări asupra infrastructuril or critic e proprii, a personalului și asp ectelor
de interes pentru apărar ea integrității și siguranț ei nați onale și pentru evitarea
surprind erii.
Putem afirma așadar, c ă Informațiil e pentru Apărar e, concură și
cooperează cu c elelalte structuri cu atrbu ții pe linie de securitat e națională cât
și cu c ele ale structuril or omoloage ale țărilor participant e la operații sau
exerciții c omune, pentru r ealizar ea unui climat stabil d e securitat e în zonă
aflată în r esponsabilitat e. De asemenea se poate vorbii d espre securitat e
națională d oar in strânsă legatură cu s ecuritat ea comună, c ele două
influ ențându -se reciproc.

43
4. ROLUL INT ELLIG ENCE ÎN R EALIZAR EA
SECURITĂȚII ÎN Z ONA MĂRII N EGRE; APORTUL
INFORMAȚIIL OR PENTRU APĂRAR E
(STUDIU D E CAZ)
4.1. R egiun ea Mării N egre. Considerente generale.
Marea Neagră este o mare continentală cu o suprafață d e aproximativ
423.000 km2 , situată într e Europa sud -estică și Asia Mică, având ca stat e
riverane: Ucraina, Rusia, G eorgia, Turcia, Bulgaria și R omânia.
Aceasta asigura un imp ortant s et de căi de comunicați e, astf el:
 cu Mar ea Marmara pr in strâmt oarea Bosfor;
 cu Mar ea Azov prin strâmt oarea Kerci;
 cu Mar ea Egee și implicit cu Mar ea Mediterană prin strâmt oarea
Dardan ele.
Odată cu div ersificar ea transf ormăril or sist emice post- Răzb oi rece, a
început să s e dezvolte și int eresul maj or pentru Regiunea Mării N egre, ca
spațiu p olitic și strat egic aut onom.
În anul 2004, a f ost lansat și s -a discutat p entru prima dată într -un
articol publicat d e Roland D. Asmus și Bruc e P.Jacks on75, conceptul d e
regiune Extinsă a M ării Negre (The Greater Black Sea Area).
Regiunea Extinsă a Mării N egre (REMN) includ e, în ac eastă
accepțiun e, trei stat e azi m embre NAT O, România, Bulgaria și Turcia, alături
de R. M oldova, Ucraina și F ederația Rusă și c ele trei stat e sud-caucazi ene:
Armenia, Az erbaidjan și G eorgia. Ar ealul p ontic extins este atât punt e de
legătură (strat egic bridg e) într e Eurasia și Orientul Mijl ociu Extins și,
mergând mai d eparte, cătr e Asia C entrală și China, suprapunând v echiul
„drum al mătăsii”, cât și „jucăt or cheie” în g eopolitica energetică.76
S-ar put ea afirma , d e asemenea, că Marea Neagră r eprezintă epicentrul
coridorului energetic c e leagă sist emul euro-atlantic d e spațiul caspic și
central asiatic. Fiind principalul c olector al maril or axe fluvial e europene
Dunăr ea, Nistrul și Niprul și văzut ă ca imp ortant furniz or de energie, regiunea
Mării N egre a reprezentat m ereu centrul d e interes al rivalității strat egice
consacrat e între Trurcia și Rusia.
Contextul g eopolitic și g eostrategic, au adus alături d e acești act ori ,
două mari put eri gl obale: NAT O și U E, iar amplasar ea componentelor

75 Ronald D. Asmus si Bruce P. Jackson, „The Black Sea and the Frontiers of Freedom” ,
în Policy Review, iunie 2004, accest online: http://www.hoover.org/research/black -sea-
and-frontiers -freedom, in 1 3.07.2015.
76 M. Ionescu, Marea Neagr ă între Marea Caspic ă si Marea Mediteran ă. Evolu ții recente,
țn INFOSFERA, anul V, NR.1/ 2013, p.48.

44
scutului anti -racheta pe teritoriul: R omâni ei, Bulgari ei și Turci ei, implicit a
atras după sin e un nou participant, SUA.
Conform c omunicatului C omisiei Comunitatiil or Europene77, din 11
aprili e 2007, Brux elles: R egiunea Mării N egre este o zonă g eografică
distinctă, b ogată în r esurse natural e și poziționată strat egic la int ersecția dintr e
Europa, Asia C entrală și Orientul Mijl ociu. Cu o populați e numeroasă,
regiunea se confruntă cu o serie de oportunități și pr ovocări pentru c etățenii
săi. Regiunea este o piață în expansiun e cu un p otențial d e dezvoltare ridicat
și constitui e un nod imp ortant p entru fluxuril e energetice și de transp ort. Este,
însă, d e asemenea, o regiune cu conflict e înghețate nerezolvate, cu mult e
probleme de mediu și c ontroale insufici ente la graniță, astf el încurajând
migrația il egală și criminalitat ea organizată. În pofida evoluțiil or pozitive
importante din ultimii ani, există încă dif erențe în ritmul r eformelor
economice și calitat ea guv ernării între diferitele țări din r egiune.
Influ ența n emijlocită a tr ei „poli geopolitici" – F. Rusă, SUA și U E – are
consecințe indiscutabil e asupra evoluției pe termen mediu și lung a s ecurității
în regiune și, d eopotrivă, asupra r elațiilor int ernaționale în an samblu.
Totodată, p olitica tot mai as ertivă a M oscovei și r eorientarea strat egiei
american e către Asia (th e Asia Piv ot) sunt indicii al e unor dinamici
geopolitice noi și g eneratoare de mari mișcări t ectonice de putere.78
Un răspuns dinamic ac ordat pr oblemelor întâlnit e la niv el regional
poate să aducă b eneficii s emnificativ e pentru c etățenii din țăril e în cauză,
precum și să c ontribui e prosperitatea, stabilitat ea și s ecuritat ea generală în
Europa.

4.2. R olul cun oașterii strat egice în asigurar ea securității în zona Mă rii
Negre
În pr ezent, cun oașterea strat egică, d eși constiui e baza un or politici
naționale de succes, îns eamnă mai mult d ecât simpla inf ormare a unor fact ori
decidenți p olitico-militari. S e pune tot mai mult pr oblema „d emocratizării”
cunoașterii, a dis eminării inf ormațiil or sau a cr eării un or part eneriate și relații
de cooperare, prin int ermediul căr ora serviciil e de informații să p oată
transmit e „fluxul” n ecesar d e cunoaștere pentru elaborarea unor strat egii d e
securitat e.
De asemenea, cun oașterea strategică r eprezintă c onstruir ea un or
percepții și înț elegeri comune atât asupra cauz elor cât și asupra oportunitățil or
politice de promovare a int ereselor nați onale. Micha el Warn er remarcă p e

77 Comunicare a Comisiei către Consiliu și Sinergia Mării Negre Parlamentul European – O
nouă inițiativă de cooperare re gională / * COM / 2007/0160 final * /, accesat online:
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=celex:52007DC0160, in 13.07.2015.
78 Ibidem .

45
bună dr eptate că „în t ermenii manag ementului m odern, spi onii ajută
suveranul să schimb e incertitudin ea în risc, să evalueze și să g estioneze
probabilitățil e și să r educă hazardul” .79
Deși, în ultimul d eceniu a f ost supusă un or procese continu e de
transf ormare, iar v estiigil e trecutului au f ost înl ocuite cu n oi provocări
globale, se pare că imagin ea de ansamblu în c eea ce privește securitat ea
regională rărnân e, în mar e măsură, n eschimbată:
 niciun c onflict Îngh ețat nu a f ost încă s oluționat;
 majoritatea tranzițiil or politice rămân instabil e;
 proccsele de democratiz are se confruntă cu riscul r eversibilității.
Rămân e impr esionant, t otuși, m odul în car e s-au schimbat patt ernuril e
securității r egionale după atacuril e de la 11 s eptembri e: 80
 România și Bulgaria au d evenit m embre NAT O și UE;
 în Georgia și R epublica M oldova au avut l oc revoluții c olorate;
 Georgia s -a confruntat cu un c onflict armat p e teritoriul său;
 Ucraina a tr ecut prin criză gaz elor;
 Rusia a f ost scena un or atacuri t eroriste violente.
Toate aceste transf ormări au d ezvăluit apariția un ei noi configurați i de
putere, fiind imp etuos necesară, atât în Rusia, cât și în U E, adoptarea
deciziil or de importanță strat egică, a căr or manif estare se poate materializa în
consecințe asupra într egii regiuni și a p opulați ei acesteia.
În Carta Albă a S ecurității și Apără rii Nați onale a Români ei (2004),
spațiul Mării N egre reprezintă, în ac elași timp, „o oportunitat e și o sursă d e
risc, aflându -se la int erferența a d ouă ax e strategice:
 Marea Neagră – Marea Mediterană, r espectiv flancul sudic al NAT O,
zonă de importanță str ategică p entru Alianța N ord- Atlantică, af ectată
în principal d e riscuri transfr ontaliere;
 Marea Neagră – Caucaz – Marea Caspică, spațiu d e tranzit p entru
resursele energetice ale Asiei Central e, influ ențat d e anumit e forme de
instabilitat e subregională pr ovenite din z ona Asi ei Central e”.
Problematica actuală a R egiunii Extins e a Mării N egre rezultă din
interacțiun ea a c el puțin tr ei tipuri d e probleme specifice în ac est spațiu:
evoluțiil e politico-militar e din stat ele regiunii, int ersectarea în z onă a
intereselor maril or puteri și al e celor regionale și instabilitat ea politică dublată
de stagnar ea economică a z onei.81

79 G. C. Maior, S. Konoplyov, Cunoa ștere strategic ă în zona M ării Negre , Editura RAO,
Bucuresti, 2011, p.22 , apud Michael Warner, „Intelligence as Risk Shifting” , in Peter Cill,
S. Marrin si M. Phythian, Intelligence Theory: Key Qtestions and Debales , Routledge,
Londra, 2009, p.22.
80 Ibidem.
81C.I. Balog, Securitate si echilibru in zona e xtins ă a Mării Negre , în INFOSFERA –
Revistă de studii de securitate si info rmații, an I, nr.4/2009, p.27.

46
Pentru a oferii o cunoaștere în detaliu și o imagin e de ansamblu asupra
rolului ac estor asp ecte în r ealizar ea securității, astf el încât entitățile
beneficiar e să poată ad opta măsuri eficiente de combat ere, neutralizar e sau
amortizar e, se observa clar n ecesitatea deținerii un or structuri capabil e să
exploateze, să d ocumenteze, să analiz eze mediile de interes și asigur e
informativ ac olo unde este nevoie și la capacitat e maximă.
Un imp ediment în d esfășurar ea procesului d e cunoaștere, l-ar put ea
constituii m odul tradiți onal d e abordare a transf erului d e informații. D eși,
eșecul structuril or de informații am erican e, condiționat d e anumit e decalaj e în
schimbul d e informații și d e insufici enta c ooperare între structuril e abilitat e,
ar fi tr ebuit să c onstitui e lecție de căpătâi, s e pare că p ersistă principiul
responsabilității s eparat e între cele două tipuri d e servicii: int erne și externe.
Această ab ordare poate duce la o birocratizar e a cun oașterii.
Distincția dintr e public și privat și r egulile diferite de secretizare
conduc la discr epanțe în manag ementul s ecurității – care, în pr ezent, nu mai
este un bun sau un pr odus exclusiv al statului, ci este împărțit, în m od egal,
între stat și s ocietate. În lipsa un or part eneriate public -privat e solide, bazat e
pe norme comune de angajam ent și distribuir e a sarcinil or, nu put em construi
o rețea de securitat e eficientă p entru pr otejarea cetățenilor împ otriva
atacuril or inipat e de actori non-statali, pr ecum t eroriști sau hack eri. Un
exemplu simplu: p entru a pr eveni un atac cib ernetic împ otriva r ețelelor
financiar e sau împ otriva infrastructurii critic e IT p entru alim entarea cu
energie electrică, tr ebuie să partaj ăm în m od considerabil inf ormațiil e
clasificat e cu furniz orii privați d e servicii d e date și companiil e țintă.82
Sistemele de avertizar e timpuri e pentru infrastructuril e critic e, in
actualul m ediu d e securitat e, trebuie să includă publicul și privatul în egală
măsură dacă d orim să fim eficienți.
În ac eastă dir ecție, s-a orientat NAT O în cadrul său fiind cr eat un
centru d e integrare („fusi on”) a int elligence care să ofere informații din
surse civile și militar e, public e și privat e pentru sprijinir ea operațiunil or
Alianț ei.
În ansamblu, r egiunea apar e mai d egrabă ca fiind omogenă. Actuala
configurați e socio-economica apr oape identică (c orupți e, economii d e piață
fragil e, instituții d emocratic e slabe), , d eși nu d e aceeași int ensitat e, stat ele de
la Mar ea Neagră tr ebuie să facă față ac elorași pr ovocări, un ei responsabilități
și un ei transpar ențe guvernam entale în creștere, reducând d ecalajul economic
dintr e săraci și b ogați și capacitând administrația publică, etc.
Dorința l ocală g enerală este în fav oarea intr oducerii val orilor politice
și sociale europene, un pr oces car e ar trebui să m eargă mână în mână cu c eea
ce a mai rămas din așanumita id entitat e post-sovietică. Dar cr earea unui spațiu
cu o guvernare la standard ele UE va fi f oarte dificil d e realizat – dacă nu

82 G. C. Maior, S. Konoplyov, op. cit., p.20.

47
imposibil – fără int ensificar ea cooperării r egionale și fără angajar ea tutur or
actorilor implicați. 83
Singura s oluție viabilă, car e să răspundă dinamicitatii și div ersității,
mediului actual a f ost crearea comunităț iilor naționale de informații . Definirea
unor noi termeni sp ecifici pr ecum „n evoia de a împărtăși” c e a înlocuit clasica
„nevoie de a ști”, a dus s -ar put ea spun e la fluidizar ea fluxului inf ormativ.
Pentru a funcți ona la param etrii maximi, este necesară cr earea unei platf orme
comune de acțiun e, care să coordoneze și să int egreze serviciil e interne și cele
externe sau ag ențiile de securitat e și cele de intelligence.
În Regiunea Extinsă a Mării N egre , nu există nici o singură am enințar e
care să poată fi plasată exclusiv în cat egoria c elor interne sau externe, ci o
întreagă pal etă c e trebuie privită ca un pr odus hibrid, o mixtură a
amenințăril or, mat erializat e prin:84
 organizațiil e transnați onale de crimă organizată c e folosesc corupția
internă p entru spălar e de bani și fraudă fiwnlă;
 terorism, finanțat prin int ermediul r ețelelor criminal e;
 criminalitat ea virtuală c e servește, uneori, ca mijl oc de acțiun e pentru
spionajul străin.
Crearea unei viziuni clar e asupra viit oarelor riscuri la adr esa securității
se poate realiza prin int elligence și cun oaștere strategică, ac este indicând
întotdeauna o abordarea integrată a asp ectelor politice, cultural e, economice și
sociale.
4.3. Pr ovocări d e securitat e în zona Mă rii N egre
Pentru a d elimita într -un m od exact c e reprezintă pr ovocările de
securitate în zona Mării N egre, se poate afirma că ac estea sunt r eprezentate de
către amenințările la adr esa securită ții, văzut e sub o viziun e proactivă și
anticipativă.
În lucrar ea Amenințări la adr esa securită ții, Grigore Alexandr escu
afirmă că sunt cinci tipuri d e amenințări car e concură la d estabilizar ea internă,
regională și globală, ac estea fiind85:
 Amenințări d e natură p olitică;
 Amenințăril e sociale;
 Amenințări economice;
 Amenințări militar e;

83 Raport conferință internațională, Regiunea Mării Negre – către un parteneriat al
secolului al XXI -lea, accesat online:
http:// www.fisd.ro/PDF/mater_noi/Raport%20Conferinta%20Marea%20Neagra.pdf, in
13.07.2015.
84 Ibidem, p.22
85 G. Alexandrescu, Amenințări la adresa securității, București, Editura Universității
Naționale de Apărare, 2004, p. 3.

48
 Amenințări transfr ontaliere:
 Terorismul;
 Corupția și economia subterană;
 Crima organizată, traficul d e persoane, droguri și mat eriale
strategice;
 Amenințări d e natură ecologică;
 Amenințări la adr esa inf ormațiil or;
 SIDA.
O analiză a tutur or acestor am enințări este deosebit d e importantă, în
ceea ce privește modul lor de manif estare în regiune și gradul în car e acestea
pot fi c ombătut e, implicit mijl oacele avute la disp oziție de către state și
organiza ții internaționale pentru lupta împ otriva ac estora.
Luând în c onsiderare că o problemă d e securitat e națională s e poate
transf orma într -una d e securitat e regională și viceversa, m odul d e abordare al
acestor am enințări tr ebuie să aibă în v edere și faptul că stat ele trebuie să
întreprindă o acțiune conjugată spr e a limita efectele factorilor
destabilizat ori.
Având în v edere că ac este amenințări nu s e manif estă s eparat, în
analiza s ecurită ții unei regiuni tr ebuie luate în considerare ca o sumă h olistică,
pentru că ac țiunea în paral el a două sau mai mult e amenințări p oate da
nașt ere unei alt eia n oi. Însă, p entru a av ea o viziune cuprinzăt oare asupra
tutur or elementelor care consituti e amenințările citate mai sus, este necesară o
analiză primară a m odului în car e acestea apar în z ona vizată, p entru ca după
aceea să fi e emise eventual ele judecăți privind evoluțiile și trenduri le din
regiune.
Amenințările de natură p olitică sunt ac ele amenințări car e au ca sc op
destabilizar ea unui stat, prin ac țiuni asupra c onduc erii politice, suv eranită ții,
independenței și indivizibilită ții statului
În principal, am enințările de natură p olitică se manif estă împ otriva
ordinii d e drept dintr -un stat sau organism int enațional, realizându -se prin
următ oarele modalită ți86:
 Presiuni asupra organelor de decizie în fav oarea unei anumit e politici;
 Răsturnar ea guv ernului dintr -un stat sau a organelor de conduc ere
colectivă a unui organism int ernațional;
 Favorizarea și impun erea secesionismului;
 Distrug erea structurii p olitice;
 Izolarea politică;
 Susp endarea sau exclud erea din structuril e de securitat e;
 Desfiin țarea organismului d e securitat e;
 Încercarea de distrug ere a identită ții nați onale;

86 G, Alexandrescu, op.cit., p.13.

49
Figura nr. 6 Harta M oldovei și a Transnistri ei
Sursa: www.p oliteia.org.ro

În regiunea Mării N egre, amenințările de natură p olitică s e manif estă în
mod cur ent, în sp ecial în cazul R epublicii M oldova și al Transnistri ei. Aici,
mișcarea secesionistă sprijinită d e Rusia a cr eat premisele ruperii regiunii d e
statul na țional m oldovean și autoproclamar ea ind ependenței.
Un alt caz în r egiune este cel al an exării P eninsul ei Crim eea de către
Rusia, implicit instabilitat ea creată d e statul rus în estul Ucrain ei.
Aceste evenimente conturează clar pr ezența am enințărilor de natură p olitică
în zona Mării N egre.
Aspectul am enințăril or sociale și obiectivele acestora se apropie de cele
politice. Nu d e puțin e ori, în ist oria omenirii, în cadrul r elațiilor dintr e state,
amenințăril e externe de natură s ocială au d egenerat până la atacuri la adr esa
identității na ționale, implicându -le, în m od dir ect, în d omeniul p olitic.
Majoritatea am enințărilor sociale au sursa în int eriorul stat elor, producându –
se pe fondul n emulțumiril or sociale din r espectivul stat. N erezolvarea
soluționării c onflict elor d e muncă, a c onflict elor int eretnice sau
interconfesionale constitui e amenințări la adr esa securită ții sociale.
Totodată, c onflict ele interetnice au devenit din c e în ce mai pr ezente pe
scena int ernațională, limba și religia fiind fact ori cauzat ori de conflict e. Dacă
particularizăm p e zona Mării N egre, una dintr e cauzele secesionismului

50
transnistr ean a f ost hotărârea luată d e guvernul m oldovean d e a introduce
limba m oldovenească ca limbă d e stat, lucru car e a determinat n emulțumir ea
minorității rus e din z onă.
În zona Mării N egre una dintr e cele mai mari am enințări din punct d e
vedere social este migra ția forței de muncă din z ona d e est cătr e zona
Occidentală. Într -un studiu al Institutului d e Statistică din M oldova
aproximativ, 426900 d e moldoveni au migrat în țări din Uniun ea Europeană,
în SUA sau Isra el. Ac est fapt d etermină o creștere a vârst ei medii a
popula ției, cu un impact maj or asupra s ecurității sociale.
În c eea ce privește amenințările economice, având în v edere că
economia actuală este una d e piață, țările din regiune sunt put ernic af ectate de
competiția cu firm ele occidentale, mai bin e tehnologizat e și car e au o
capacitat e de producție mai mare și calitativ sup erioară. P e de altă part e, zona
Mării N egre este bogată în r esurse, mai al es în c ele energetice: petrol,
cărbuni, gaz m etan, lucru c e poate genera avantaj e pe termen lung p entru
acestea.
Amenințările militar e sunt un alt subi ect relevant în analiza r egiunii. În
viziun e realistă orice acțiune militară p oate fi privită ca o amenințare,
indif erent de specificul ei. La f el ca instruir ea militaril or în div erse condiții și
înarmar ea armat ei naționale poate fi privită ca o amenințare la adr esa stat elor
vecine. Dacă put em privi fr ecvența uzului d e forță militară în r egiune, ca o
amenințare la adr esa securită ții, zona Mării N egre nu a f ost privată d e
conflict e. În 2008, c onflictul din G eorgia a pr odus instabilitat e în regiune prin
ușurința cu c are Federația Rusă a d ecis utilizar ea mijl oacelor militar e pentru a
contracara int ervenția militară g eorgiană în Osetia de Sud.
Totodată, an exarea Peninsul ei Crim eea de către Federația Rusă, prin
dislocările masiv e de trupe și plasar ea pe teritoriul ac esteia a rach etelor cu
destina ție strategică, a d eterminat o regândir e a politicil or de securitat e în
domeniul apărării d e către statele din r egiune. Acestea s-au cuantificat prin
creșterea bug etului al ocat forțelor armat e și prin achizi ționarea de tehnică d e
luptă m odernă.
Amenințările transfr ontaliere sunt un alt punct d e abordat în analiza
stării d e securitat e din r egiune. Dacă în c eea ce privește terorismul, singurul
stat asupra căruia au f ost pr oduse atacuri a f ost Federația Rusă, în c eea ce
privește corupția, în stat ele din z ona Mării N egre acest fenomen se situează la
cote alarmant e.
Din punct d e vedere al crim ei organizat e, traficului d e persoane,
droguri și mat eriale strategice, stat ele din z ona Mării N egre sunt c onsiderate
în rap oartele internaționale a fi stat e de origin e pentru grupări infrac ționale.

51
Statisticil e cu privir e la traficul d e persoane indică R omânia și Bulgaria ca
fiind principal ele țări din car e provin victim ele acestui f enomen87.
Din punct d e vedere ecologic, în z onă este un risc ridica t de producere
al un or calamită ți natural e, în principal d ezastr e nucleare dat fiind faptul că
majoritatea centralelor nucleare din r egiune au tehnologii v echi, d e model
sovietic. Spr e exemplu, r ecent, în urma unui inc endiu în z ona Cernobîl, fumul
a ridica t particul e radioactiv e, niv elul radia ților crescând apr oape de limita
maximă admisă.
În concluzi e, aceste amenințări m enționate mai sus, sunt pr ezente și se
manif estă fr ecvent în z ona Mării N egre. Acestea trebuie să fie combătut e prin
acțiunea individuală sau c onjugată a stat elor.
4.4. C ooperare regională. Măsuri d e creștere a securității r egionale în
zona Mării N egre
Pentru a cr ește securitat ea regională în z ona Mării N egre, stat ele au
format div erse organiza ții, ac estea contribuind activ la c ooperarea în regiune,
pe diverse probleme de interes comun. P entru a cr ește securitat ea regională în
zona Mării N egre, stat ele au format div erse organiza ții, ac estea contribuind
activ la c ooperarea în r egiune, pe diverse probleme de interes comun. În t otal,
țările riverane de la Mar ea Neagră, pr ecum și cele cu int erese în regiune, sunt
state membre a nu mai pu țin de 22 de organiza ții și institu ții int ernaționale,
pentru asigurar ea securită ții regionale prin c ooperare. În rânduril e de mai j os
o să le prezentăm succint p e cele mai imp ortante.
Organiza ția de Cooperare Economică la Mar ea Neagră ( OCEMN).
Aceasta a f ost înființată la 25 iuni e 1992, șefii d e stat și de guvern din
unspr ezece țări, au s emnat la Istanbul, o declara ție care a dat na ștere
Organiza ției de Cooperare Economică la Mar ea Neagră ( OCEMN). Ea a luat
ființă ca un m odel unic și promițător de inițiative multilat erale politice și
economice care au ca sc op stimular ea int eracțiunii și arm oniei într e statele
membre, precum și de asigurar e a păcii, stabilită ții și prosperității, dar și
relațiilor de bună v ecinătat e în regiunea Mării N egre.
Odată cu intrar ea în vig oare a Cart ei de la 1 mai 1999, OCEMN a
dobândit id entitat e juridic int ernațională și a f ost transf ormată intr -o
organiza ție economică r egională: Organiza ția de Cooperare Economică la
Marea Neagră. Odată cu ad erarea Serbiei (ap oi Serbia și Munt enegru) în
aprili e 2004, numărul d e membri a cr escut la d oisprezece.

87 ***, Raportul Comisiei Europene cu privire la traficul de persoane, disponibil la adresa:
http://ec.europa.eu/dgs/home -affairs/what -is-
jnew/news/news/docs/20141017_working_pape(..), accesat în data de 12.07.2015.

52
Obiective OCEMN88:
a. dezvoltarea și div ersificar ea cooperării bilat erale și multilat erale în
conformitat e cu principiil e și normele legislați ei internaționale;
b. îmbunătățir ea m ediului d e afaceri și pr omovarea inițiativ ei
individual e și colective a într eprind erilor și c ompaniil or implicat e direct în
procesul d e cooperare economică;
c. dezvoltarea colaborării economice;
d. int ensificar ea respectului r eciproc și a încr ederii, a dial ogului și
cooperării dintr e statele membre ale OCEMN.
Organiza ția pentru S ecuritat e și Cooperare în Europa89. OSCE este
cea mai mar e organizați e regională d e securitat e, contribuind la c onsolidarea
păcii, d emocrației și stabilității, p entru mai mult d e un miliard d e persoane.
OSCE este un for de dialog politic asupra un ei gam e largi d e aspecte de
securitat e și un instrum ent regional cuprinzăt or pentru av ertizar e timpuri e,
prevenirea conflict elor, manag ementul criz elor și r eabilitar ea post-conflict,
vizând, în esență, cr eșterea încr ederii într e state, prin c ooperare. Prin
intermediul Instituțiil or sal e specializat e, unitățil or de experți și r ețelei de
Misiuni din t eren, OSCE are competențe în domenii variat e, cu impact asupra
securității c omune:
 controlul armam entelor convenționale și măsuri d e creștere a
încrederii și s ecurită ții; combat erea am enințărilor transna ționale;
 activită ți economice și în d omeniul m ediului;
 democratizare;
 promovarea drepturil or omului și a lib ertăților fundam entale,
inclusiv a lib ertății mass -media, pr ecum și a dr epturil or
persoanelor apar ținând min oritățil or naționale.
În afara ac estor organiza ții ce privesc securitat ea economică și cea
militară, în regiune există organiza ții cu obiective în realizar ea securită ții
energetice (Centrul Energetic R egional la Mar ea N eagră), d ezvoltării
economice (Banca p entru C omerț și Dezvoltare la Mar ea Neagră), d ezvoltării
interoperabilită ții într e forțele naval e (BLACKS EAFOR), cr eșterea
cooperării militar e (Brigada Sud -Est Europeană S EEBRIG), p entru r ealizar ea
securită ții sociale (Rețeaua p entru T oleranță Regională la M editerana și
Marea Neagră, As ociația Capital elor de la Mar ea Neagră), p entru cr eșterea
calită ții învățământului (Funda ția Mării N egre) și pentru r ealizar ea securită ții
economice (Forța R egională d e Intervenție Dunăr e – Marea N eagră
DABLAS).
Observăm prin existența acestor organiza ții că stat ele riverane la Mar ea
Neagră, pr ecum și stat ele cu int erese în regiune, concură spr e a îmbunătă ți
securitat ea regională, prin ac orduri, întâlniri și politici c omune.

88 http://www.mae.ro/node/1501 accesat în data de 12.07.2015.
89 http://www.mae.ro/node/1983 accesat în data de 13.07.2015.

53
Securitat ea regională d epinde exclusiv d e modul în car e statele
cooperează în d omeniile de interes comun, p entru că din r espectiva
complementaritat e în mijloace a stat elor în ating erea stării d e securitat e rezidă
eficiența cu car e amenințăril e sunt c ombătut e. Este de menționat ca
informațiil e cu privir e la m odul d e manif estar e al am enințăril or sunt
deosebit d e imp ortant e, întrucât ele deschid cal ea conceperii d e metode
de limitar e al efectelor negativ e și găsir ea de soluții c omun e între state.
4.5. R olul int elligence în regiun ea Mă rii N egre
Pornind d e la afirmația S ecretarului G eneral al NAT O
Jens St oltenberg: „Da, sunt em foarte conștienți că t ehnica hib ridă este o
amenințar e nouă, cu f oarte multe provocări, la adr esa într egii Alianț e. Este
motivul p entru car e suntem conștienți că va exista t ot mai puțin – sau d eloc –
timp d e reacție, așa că tr ebuie să îmbunătățim rapiditat ea de reacție și
pregătir ea forțelor noastre astfel încât să put em lua d ecizii mai rapid și să
putem mobiliza f orțe mai rapid. Este totodată m otivul p entru car e investim
mai mult în strâng erea de informații, suprav eghere, înțelegerea situațiil or –
pentru că este mai imp ortant ca oricând să av em o imagin e completă și
imediată a c eea ce se întâmplă.” 90, se înțelege clar n ecesitatea pe care o are
și rolul p e care îl joacă în c onturar ea mediului d e securitat e, domeniul
intelligence.
Securitat ea este văzută, în c ontextul actual, ca r esponsabilitate a mai
multor centre de putere, o stare de fapt la car e statele, organizațiil e
internaționale și alți act ori contribui e în m od semnificativ, dar în m oduri
diferite. Gl obalizar ea, a adus odată cu sin e ca principal e determinări,
reducerea distanț elor și comprimar ea timpului. Implicațiil e și consecințele
unor evenimente se manif esta mult mai r epede, mai acut și la distanț e mult
mai mari d ecât în tr ecut. Așadar, int ercondiționarea deciziil or și acțiunil or
tutur or actorilor REMN, este din c e în ce mai evidentă și tr ebuie să conducă la
o stabilitat e a bun elor relații si Implicit a cr eării unui climat d e securitat e
stabil în r egiune.
Poziționat g eostrategic la c onfluența mai mult or culturi și c entre
geopolitice de influ ență, ar ealul Mării N egre se confrnta cu riscuri și
amenințări asim etrice. Organizațiil e criminal e, ca mult e corporații m oderne,
au d ezvoltat strat egii n oi și aranjam ente structural e pentru a fi mai
competitive și eficiente pe piața m ondială, d evenind în ac est f el
transnați onale. Acest nou fenomen este încă dificil d e definit cu pr ecizie.91

90http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv -jens-stoltenberg -secretarul -general -nato-
romania -parte -importanta -contracararea -razboiului -hibrid -rol-cheie -cyber -defence
1_5595762ccfb e376e35ce2840/index.html#, accesat in 13.07.2015.
91 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/stratXXI_2009.pdf, accesatin 14.07.2015, p.100.

54
Este ușor de dedus că „… tipul d e securitat e care se impun e la
începutul s ecolului al XXI -lea și pr obabil și în viit orul înd epărtat este
securitat ea prin c ooperare sau s ecuritat ea prin part eneriate”92. Par teneriatul
strategic reprezintă, într -o anumită măsură, o alternativă la c onfruntar e.
Obiectivul maj or al parteneriatelor este prevenirea răzb oiului și asigurar ea
unui m ediu d e securitat e care să permită, p e de o parte gestionarea criz elor,
conflict elor și oprirea extind erii lor, iar, pe de altă part e realizar ea un or
asocieri în v ederea acc esului (privil egiat sau n eprivil egiat) la r esurse, la
finanț e și la pi ețe.
Pentru ating erea cu succ es obiectivelor, aceste organizații, part eneriate
au înț eles că este vital ca în orice moment critic, să d ețină supr emația
informați onală.
Un s erviciu d e informații tr ebuie să gestioneze incetitudin ea mediului
printr -o analiză at entă a ac estuia. V orbind d espre un m ediu regional, ac esta nu
poate face fată singur activităț ilor de crimă organizată, p ersoane și armam ent,
radicalismului islamic, traficului d e droguri și am enințăril or teroriste, etc.
Lecția învățată, a evenimentelor din 11 s eptembri e, a d emonstrat că lipsa
cooperării g enerează inc ertitudin e.
Deși niciun s erviciu d e informații nu p oate garanta, securitat e 100%,
acesta p oate oferii un grad ridicat d e certitudin e în pr evenirea, neutralizar ea
sau exploatarea spr e interes comun, a un or posibili fact ori ostili. Activitat ea
de intelligence se axează atât p e identificarea riscuril or și a vuln erabilitățil or
care se manif estă asupra z onei de responsalilitat e, dar și p e prioritizar ea
acestora în funcți e de șansa d e materializar e, întrucât r esursele deținute de
către structuril e decidente, pentru a r eacționa, sunt limitat e.
Pentru a put ea transmit e informația r elevantă beneficiarului l egal,
esența activității d e intelligence trebuie să țină c ont de:
 mediul în car e acționează;
 oportunitatiil e care ar put ea să l e exploateze;condițiil e în car e luarea
deciziei depinde de cunoașterea într eg tabloului de interes sau d oar a
unui anumit cadru;
 să fie reală, c orectă, acți onabila și oportună;
 accesarea informațiil or (HUMINT, SIGINT, etc.).
Prin asigurar ea sup ortului inf ormați onal n ecesar fundam entării un or
decizii calitativ e care materializat e prin ad optarea un or dir ecții d e acțiun e
conduc fi e spre succes, se înțelege rolul pr egnat p e care intelligence-ul îl ar e
în asigurar ea mediului d e securitat e al regiunii M ării Negre.

92 Ibidem, p.105.

55
4.6. R olul Inf ormațiil or pentru Apărar e în asigurar ea securității în
regiun ea Mă rii N egre
Securitata strat egică a R EMN este imperios necesară și r ealizar ea ei nu
este posibilă d ecât prin:93
 finalizar ea tranziți ei de la totalitarism la statul d e drept;
 finalizar ea tranziți ei la democrați e, respectarea drepturil or omului ;
 proiecte comune de liberalizar e a pieții ;
 inițierea și acc elerarea unor program e și pr oiecte care să aibă dr ept
scop promovarea int egrării stat elor în structuril e europene și euro-
atlantic e.
Aportul adus d e Informațiil e pentru Apărar e în asigur area securității
zonei Marii N egre se poate analiza având ca punct d e referință R omânia atât
ca stat m embru NAT O cât și al Uniunii Europene. Poziționarea Români ei pe
flancul estic al Alianț ei Nord‐Atlantic e și al Uniunii Europene, precum și la
interferența unor zone cu risc d e securitat e de nivel ridicat evidențiază faptul
că apărar ea și s ecuritat ea depășesc sfera de responsabilitat e a unui singur stat.
Implicar ea NAT O în zona Mării N egre s-a realizat p e mai mult e
paliere:94
 politic – în relațiile cu stat ele din r egiune, rezolvarea conflict elor
înghețate;
 asistența reformei sectorului d e securitat e ; asistența militară și civilă
oferită stat elor din r egiune;
 în plan militar/ operațional – dezvoltarea unor mecanism e de cooperare
în combat erea riscuril or asim etrice din z onă.
Conform n oului C oncept Strat egic al NAT O, paragraful 36: „NAT O
este o Alianță în d omeniul s ecurității car e desfășoară f orțe militar e capabil e
să acți oneze în orice mediu”. Această afirmați e, oferă atât o imagin e asupra
Alianț ei în sin e, cât și a imp otrantei pe care domeniul int elligence-ului îl ar e
în înd eplinir ea obiectivelor acesteia.
Adoptarea acestui c oncept a adus cu sin e transf ormarea dintr -o alianță
politico-militara într -una d e securitat e. Instrum entul militar rămân e prima
modalita te de acțiun e, dar baza ad optării un or decizii d e succes în d efinirea
căilor de acțiun e o replezinta instrum entul inf ormați onal.
Potrivit Strat egiei de securitat e a Români ei, 2015, instabilitat ea
regională, este văzută ca „ limitând capacitat ea Români ei de promovare a
intereselor strat egice, cu pr ecădere a celor privind susțin erea parcursului
european al R epublicii M oldova, s oluționarea conflict elor îngh ețate,
asigurar ea securității energetice, pr otejarea dr epturil or comunitățil or

93 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/stratXXI_2009.pdf, accesat in 14.07.2015, p.1243.
94 Ibidem, p.1246.

56
românești și a activități lor economice derulat e în Zona Economică Exclusivă
a Români ei la Mar ea Neagră.”.95
Tot în ac est document, în dimensiun ea de apărar e, una dintr e direcțiile
principal e de acțiun e vizează „apr ofundar ea dim ensiunii d e securitat e a
Parteneriatului Strat egic cu SUA, prin c onsolidar ea cooperării militar e,
inclusiv p e teritoriul nați onal și în r egiunea Mării N egre”.
Așadar, ca obiective principal e în d ezvoltarea securității, țara
noastră își pr opun e, pe termen mediu și lung:
 consolidar ea profilului R omâni ei în N ATO și Uniun ea Europeană, prin
contribuții atât c onceptual e, cât și operaționale;
 consolidar ea part eneriatului strat egic cu SUA, inclusiv în d omeniul
economic și c omercial;
 asigurar ea securității în r egiunea Mării N egre;
 aprofundar ea cooperării cu st atele vecine și cu c ele din flancul estic al
NATO;
 intensificar ea cooperării r egionale, inclusiv în d omeniul apărării.
Un ap ort substanțial în d ezvoltarea securității nați onale a Români ei
îl aduc Inf ormațiil e pentru Apărar e. Pentru a oferii pr oduse informativ e
complexe, car e să confere o imagin e de ansamblu asupra pr oblemelor și
aspectelor de importanță maj oră pentru d omeniul s enuritatii nați onale și
regionale, DGIA d esfășoară pr ocese de analiză și sint eza c e urmăr esc
coroborarea inf ormațiil or externe politico-militar e, furnizat e de Direcția
Informații Militar e (DIM), cu c ele interne (de contrainf ormații și s ecuritat e
militară) , furnizat e de către Direcția d e Contrainf ormații și S ecuritat e Militară
(DCiSM).
Totodată, ca parte distinctă și d efinitorie în realizar ea securității
naționale, Inf ormațiil e pentru Apărar e, își aduc ap ortul prin exercitar ea
funcți ei de avertizar e timpuri e și de prevenire a surpriz ei strat egice.
În ceea ce privește perceperea riscuril or și am enințăril or la adr esa
securității, î n contextul m ediului d e securitat e ce caract erizează z ona M ării
Negre, se impun e o abordare flexibilă și pr eventiva asupra ac estora.
Astfel, în pr ocesul d e asigurar e a sprijinului inf ormați onal p entru
definirea tipului d e forțe armat e de care țara n oastră are nevoie și pentru a
răspund e în m od oportun pr ovocărilor actual e, este necesar să luăm în
considerare și următ oarele două elemente: 96
 pe de o parte, statutul R omâni ei de stat d e graniță la limita estică a
NAT O și UE;

95 Administratia prezide nțiala, Strate gia na țională de apărare a țării pentru perioada 2015
‐ 2019 ‐ O Românie puternică în Europa și în lume , Bucuresti 2015.
96 G. Savu, Romania, partener de incredere in cadrul NATO, in INFOSFERA – Revista de
studii si securi tate, Anul IV, nr.2/2014, p.53, accesat online:
http://www.mapn.ro/publicatii/2014/infosfera/infosfera_2_2014.pdf

57
 amplificar ea regionale în zone din proximitat ea Români ei, în sp ecial
(evoluțiil e din Ucraina, din primăvara ac estui an și c ele din G eorgia
din 2008, fiind exemple elocvente în ac est sens), sau în r egiuni pr ecum
Orientul Mijl ociu și N ordul Africii.
Factorul militar rămân e un instrum ent stabil în p olitica int ernațională,
fapt d emonstrat prin fluxul acțiunil or politico-militar e desfășurat e în ultimii
ani, cum ar fi c onflictul din G eorgia (2008), evenimentele dezvoltate la
granița estică a Ucrain ei cât și c ele recent petrecute în Crim eea (201 4).
Misiun ea principală a Dir ecției generale de informații p entru apărar e
rămân e cea de avertizar e oportună a structuril or și aut oritățil or abilitat e cu
privir e la fact orii de insecuritat e de natură p olitico-militară și militară car e pot
afecta, în m od direct sau indir ect, val orile și int eresele naționale sau al e
alianț elor la car e România este apart enenta, însă, odată cu evoluția r egională,
apar n oi seturi d e exigente.
În ceea ce privește cooperarea DGIA cu part eneri externi, ac easta a
cunoscut o evoluție ascendenta, fapt dat orat în mar e parte numărului cr escut
de specialisi c e au dat d ovadă d e credibilitat e și competență în munca p e care
au depus-o.
Contribuția r omânească în d omeniul int elligece este foarte apreciată în
cadrul structuril or Alianț ei Nord-Atlantic e, fapt c oncret reprezentându -l atât
solicitar ea participării la dif erite activități multinați onale organizat e cu stat e
membre ale Alianț ei, dar mai al es prezența de care personalul DGIA s e
bucur ă în cadrul c omandam entelor NAT O, în sp ecial în cadr ul Divizi ei de
Intelligence.
În ceea ce privește schimbul d e informații cu stat ele partenere, un
exemplu r eprezentativ îl c onstitui e inițiativa structuril or de informații al e
Armat ei Români ei de a organiza p eriodic C onferința S erviciil or de lnformații
Militare din z ona Mar ea Neagră – Marea Caspică, car e se desfășoară sub
egida C onsiliului d e Cooperare Regională (RCC -Regional C ooperation
Council). Punând la ac eeași masă lid eri ai s erviciil or de informații militar e din
țări cu culturi, civilizații, m entalită ți și, mai al es, int erese diferite, s-a reușit
identificar ea am enințăril or car e ar trebui să -i unească p e toți aceia car e sunt
responsabili p entru asigurar ea securității stat elor din ac est spațiu.97
Pentru a r ealiza o analiză cât mai c omplexă a p osibilelor evoluții,
pentru a cr ea o imagin e reală și în d etaliu a m ediului d e interes și p entru a
evita surprind erea strat egică, având în v edere caract erul transnați onal al
amenintari or, s-a impus int egrarea inf ormațiil or din plan int ern cu c ele din
plan extern .
Direcția G enerală d e Informații a Apărării, prin c ele două componente
principal e ale sale informațiil e (DIM) și c ontrainf ormațiil e militar e (DCiSM),
dispun e de capabilitățil e necesare colectării și pr ocesării inf ormațiil or din c ele

97 Ibidem, p.61.

58
două planuri, nați onal și internațional, în v ederea realizării un or produse
analitic e predictiv e, de avertizar e timpuri e și de contracarar e a riscuril or și
amenințăril or, în v ederea asigurării sprijinului d ecizional p entru ad optarea
celor mai eficiente politici d e apărar e.
Detașamentul Sp ecial d e Protecție și Int ervenție (DSPI), o altă
componentă a DGIA, ar e ca sp ectru d e responsabilitat e domeniul Minist erului
Apărării Nați onale asigurând pr otecția și int ervenția antit eroristă, pr ecum și
controlul tehnic antit erorist și pază obiectivelor militar e speciale.
Subunitățil e de intervenție ale DSPI sunt în măsură să execute acțiuni
directe de intervenție contrateroristă la s olicitar ea și în c ooperare cu unitățil e
de profil aparținând c elorlalte componente ale Sistemului Nați onal d e
Prevenire și Combat ere a Terorismului.
Pentru cr earea pr oduselor inf ormativ e care să asigur e structuril or
beneficiar e o viziun e completă asupra m ediului d e interes, structuril e DGIA,
în pr ocesul d e culegere a dat elor și inf ormațiil or ce urmează să fi e procesate,
exploatează d omenii multisursa.
Așadar, în efortul l or de a sprijini pr ocesul d e decizie, informațiil e
militar e se confruntă ad esea cu pr ecaritat ea dat elor și inf ormațiil or despre
inamic, astf el că manag ementul optim al tutur or rețelelor de informare și
colaborarea eficientă într e serviciil e de profil, la niv el nați onal și
internațional, v or fi vital e pentru asigurar ea sup eriorității inf ormativ e
(deținerea la m omentul oportun și înaint ea adv ersarului a un or inf ormații
strategice). În plus, val oarea informați ei și, în c onsecință, a pr odusului final,
va depinde întotdeauna d e oportunitat e.98
Analizând, c ele prezentate mai sus, este clară implicar ea Inf ormațiil or
pentru Apărar e și efortul ac estora în c onstruir ea și m enținerea unui climat d e
securitat e favorabil atât la niv el nați onal cât și la niv el regional.
Asigurar ea securității în r egiunea Mării Negre se poate realiza d oar prin
asigurar ea securității act orilor statali apart enenți ac esteia. Nu put em vorbi d e
o regiune caract erizată printr -un climat de securitat e stabil, d ecât în cazul în
care toate componentele acesteia sunt caract erizate de un astf el de climat, așa
cum nici d e securitat e națională nu put em discuta, d ecât în strânsă l egătură cu
securitat ea int ernațională, într e cele două existând inf luențări și
intercondiționări r eciproce.
Așadar, Inf ormatiil e pentru Aparar e, prin ap ortul adus, în v ederea
realizarii și m enținerii unui m ediu d e securitat e stabil în cadrul na țional, cât și
în sus ținerea fundam entării deciziil or influ ențează direct realizarea securității
la niv el regional, r espectiv în Z ona Extinsa a M ării Negre.

98 Ibidem, p.66.

59
CONCLUZII Ș I PR OPUN ERI

Securitatea se dovedește a fi un proces complex ce se manifestă în
totalitatea domeniilor (economic, politic, social, militar, ecologic și cultural ).
Evoluția pe parcursul timpului , a activității de informații și influența pe
care aceasta a avut -o asupra securității ne indic ă adaptabilitatea de care
aceasta trebuie să dea dovadă pentru informare a oportun ă-un factor important
în combaterea amenințări lor.
Activitatea de informații trebuie să aibă o componentă proactivă, de
determinare a trendurilor, astfel încât decidenții politico -militari să își
fundamenteze deciziile, adaptându -se corespunzător.
Datorită spectrului multisurs ă în care acționează, s erviciile de
informații și -au demonstrat importan ța prin oferirea unei imagini de ansamblu
asupra unor medii de interes, necesară structurilor beneficiare în parcurger ea
etapelor procesului decizional spre exploatarea succesului.
Am c onstatat c ă Zona M ării Negre este o zonă caract erizată de
instabilitat e, în car e se manif estă o gamă largă d e amenintari, pr ecum:
amenințări d e natură p olitică; am enințăril e sociale; am enințări economice;
amenințări militar e; am enințări transfr ontaliere (Terorismul; C orupția ș i
economia subt erană; crima organizată, traficul d e persoane, droguri și
materiale strategice; amenințări d e natură ecologică; amenințări la adr esa
informațiil or; SIDA).
Totodată, studiind zona am descoperit că aproximativ 22 de organizații
internaț ional e asigur ă cooperarea î ntre actorii ZEMN. Deși există o
multitudine de organizații în toate domeniile de activitate, la nivel de
intelligence, în zona M ării Negre nu exist ă programe de cooperare decât cu
Bulgaria (stat NATO) și Ucraina (România răspunde de securitatea
cibernetică a acesteia).
Ca propuneri, având în vedere că trăim într -o societate informațională,
consider că trebuie studiată dimensiunea informațională a securității c a
element de sine stătător, implicit ca produs al activității de informații în
corelație cu celelalte dimensiuni ale securității.
Totodată, pentru sporirea cooperării în realizarea securității regionale
trebuie să se facă demersuri pentru un cadru larg de cooperare în intelligene,
la care să participe toate statele din regiunea Marii Negre. Luând în
considerare că Informațiile pentru Apărare sunt cea mai importantă
componentă a intelligence, aceasta va avea, pe termen mediu si lung, un rol
determinant în stab ilirea politicilor de cooperare și schimb ul de informații,
atât la nivel bilateral, cât și multilateral.

60
BIBLI OGRAFI E

AUT ORI R OMÂNI
1. Alexandru I., Politică, administrați e, justiți e, Bucur ești, Editura All
Beck, 2004.
2. Biblia -Vechiul T estament, Facerea (Geneza), Capit olul 3.
3. Ciup ei I., Aparar ea colectiva a R omani ei, Bucur esti, Editura Univ ersitatii
de Aparar e „Carol I”, 2007.
4. Coman D., Dezvoltarea durabilă și p erspectiva s ecurității uman e, Sibiu,
Editura Acad emiei Forțelor Terestre „Nic olae Bălcescu”, 2009.
5. Frunz eti T., Dezvoltarea durabilă și p erspectiva s ecurității uman e, Sibiu,
Editura Acad emiei Forțelor Terestre „Nic olae Bălcescu”, 2009.
6. Ivanov L., Pentru o lume mai sigura intr -o era a inc ertitudinii:
contribuț ia serviciil or de informații, Sibiu, Editura F orțelor Terestre
„Nic olae Bălcescu”, 2013.
7. Ivanov L., Lumea reală: spionaj și spi oni, Sibiu, Editura F orțelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2013.
8. Laudatu D., Manag ementul dif erențelor si s ecuritat ea naț ională, Sibiu,
Editura F ortelor Terestre „Nic olae Bălcescu”, 2010.
9. Manci I., Magaliuc D., Pr eja C., Manag ementul informaț iilor militar e în
actul d ecizional, Sibiu, Editura F orțelor Terestre „Nic olae Bălcescu”,
2014.
10. Mustață M., Securitat ea umană -de la concept la acț iune, Sibiu, Editura
Acad emiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2009.
11. Nicolaescuv G., Simil eanu V., Manag ementul sist emelor informați onale,
Editura T op Form, Bucur ești, 2004.
12. Sava I, Studii d e securitat e, Editura C entrului r oman d e Studii
Regionale, Bucur ești, 2005.
13. Tohănean D., Politica externă- factor determinant al ecuației de
securitat e, Editura Acad emiei Forțelor Aeriene „Henri C oandă ”.
14. Tohănean D., S ecuritat e si inf ormații, Sibiu, Editura F orțelor Terestre
„Nic olae Bălcescu”, 2014.
15. Troncota C, N eag M., Tabără V., Instituțiil e comunității d e inteligence,
Sibiu, Editura F orțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2014.

AUT ORI STRĂINI :

16. Konoplyov S., Cunoaștere strategică î n zona Mă rii N egre, Bucur ești,
Editura RA O, 2011.

61

DICȚI ONAR E:

17. Acad emia R omană , Dicționarul Explicativ al Limbii R omâne, Bucur ești,
Editura Univ ers Encicl opedic, 1998.

LEGISLAȚI E:

18. Legea nr. 346/2006 privind organizar ea și funcți onarea Minist erului
Apărării R omani ei, din 21uni e 2006, Publicat in M onitorul Oficial,
Partea I nr. 654 din 28/07/2006
19. Administratia pr ezidentiala, Strat egia nati onala d e aparar e a tarii p entru
perioada 2015 – 2019 ,Bucur esti, 2015.
20. Doctrina p entru Inf ormații, C ontrainf ormații și S ecuritat e a Armat ei,
Bucur ești, 2005.

PERIODICE:
21. Sergiu M edar S., Ist oria noastră s e împletește cu cea a Armat ei Române
moderne, interviu în Observatorul Militar, nr. 47 [25.11 -01.12.2004].
22. Drag os-Nicolae Secarea, „ Conceptia lib erala d e securitat e”, in
Perspective privind guv ernanta s ecuritatii int ernati onale, p.21, Editura
Acad emiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012,
23. Ionescu M ., Mar ea Neagra intr e Marea Caspica si Marea Mediterana.
Evolutii r ecente, in INF OSFERA, anul V, NR.1/ 2013.
24. Locul si r olul inf ormatiil or obtinut e din surs e uman e in operatiil e
intrunit e multinati onale, in INF OSFERA- Revista d e studii si s ecuritat e,
Anul IV, nr.4 /2012.
25. C.I. Bal og, Securitat e si echilibru in z ona extinsa a Marii N egre, in
INFOSFERA-Revista d e studii d e securitat e si inf ormatii, an I, nr.4/2009.
26. M. St oicovici, Evoluția c onceptului d e „Securitat e națională” , în
Perspective ale securității și apărării în Europa, S esiunea anuală d e
comunicări științific e cu participar e internaționala-19-20 N oiembrie
2009, Bucur esti, Editura Univ ersității Nați onale de Apărar e „Car ol I”,
2009.
27. Lașan N., Securitat ea: Concepte in societatea contemporana, in Revista
de Administrați e Publică și P olitici Sociale, An II, Nr. 4(5)/D ecembri e
2010.

62
SURS E INTERNET:

28. http://193.231.1.3/fil e.php/20/Alina_Andr one__Neutralitat e_si_p olitica_
de_securitat e_com.pdf , accesat în data d e 28.04.2015.
29. Mihai -Stefan Dinu, Dimensiun ea etnico-religioasa a s ecuritatii , online:
http://cssas.unap.r o/ro/pdf_ studii/dim ensiun ea_etnico-
religioasa_a_s ecuritatii.pdf , accesat în 25.06.2015.
30. http://cssas.unap.r o/ro/pdf_studii/dim ensiunil e_nonmilitar e_ale_securitati
i.pdf , accesat în 24.06.2015.
31. http://www.fisd.r o/PDF/mat er_noi/Rap ort%20C onferinta%20Mar ea%20
Neagra.pdf , accesat în 13.07.2015.
32. Sun Tzu, Arta razb oiului, online:
http://www.visti eria.ro/carti/ist oria_univ ersala/arta_razb oiului.pdf ,
accesat în 07.07.2015
33. http://cssas.unap.r o/ro/pdf_carti/stratXXI_2009.pdf , acc esat în
14.07.2015.
34. http://gl obal.oup.com/us/c ompani on.websites/9780195385168/r esources/
chapt er10/nsa/nsa.pdf , accesat în 28.04.2015.
35. Sarcinski A, Th e Defense Monitor, vol. XXXIV, nr. 1/2005. online:
http://cssas.unap.r o/ro/pdf_studii/dim ensiunil e_nonmilitar e_ale_securitati
i.pdf , accesat în 28.06.2015.
36. Asmus R., Jacks on B., Th e Black S ea and th e Frontiers of Freedom,
accesat online: http://www.h oover.org/research/black -sea-and-frontiers-
freedom , în 13. 07.2015.
37. Chifu I., Geopolitica emotiilor. Cum d evine religia sursa unui c onflict, în
Infosfera-Revista d e studii d e securitat e si inf ormatii p entru aparar e,
nr.3/2011 , p.30, online: http://www.mapn.r o/publicatii/3_2011.pdf ,
accesat în 28.06.2015.
38. http://ad evarul.r o/news/eveniment/exclusiv -jens-stoltenberg-secretarul-
general-nato-romania -parte-importanta -contracarar ea-razboiului-hibrid –
rol-cheie-cyber-defence 1_5595762ccfb e376e35ce2840/ind ex.html ,
accesat in 13.07.2015.
39. Comunicar e a C omisiei cătr e Consiliu și Sin ergia Mării N egre
Parlam entul European – O nouă inițiativă d e cooperare regională / *
COM / 2007/0160 final * /, acc esat online: http:// eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=c elex:52007DC0160 , în 13.07.2015