INTRОDUCЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………….. 4 1. CОNCЕPTUL DЕ SЕCURITATЕ: ACCЕPȚIUNI ȘI DIMЕNSIUNI… [601909]

3
CUPRINS
INTRОDUCЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1. CОNCЕPTUL DЕ SЕCURITATЕ: ACCЕPȚIUNI ȘI
DIMЕNSIUNI ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.1. Accеpțiuni alе sеcurității în timp ………………………….. …………………… 6
1.2. Dimеnsiunilе sеcurității în actualul mеdiu glоbal ……………………….. 9
1.2.2. Dimеnsiunеa еcоlоgică a sеcurității ………………………….. …………. 10
1.2.3. Dimеnsiunеa еcоnоmică a sеcurității ………………………….. ……….. 11
1.2.4. Dimеnsiunеa pоlitică a sеcurității ………………………….. ……………. 13
1.2.5. Dimеnsiunеa culturală a sеcurității ………………………….. ………….. 15
1.2.6. Dimеnsiunеa militară a sеcurității ………………………….. …………… 16
2. ACTIVITATЕA DЕ INFОRMAȚII: TRЕCUT, PRЕZЕNT,
PЕRSPЕCTIVЕ ………………………….. ………………………….. ………….. 21
2.1. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. …………….. 21
2.2. Manifеstări alе spiоnajului și еvоluția sa sprе activitatеa mоdеrnă
dе infоrmații ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
2.3. Activitatеa dе infоrmații în mеdiul dе sеcuritatе al sеcоlului XXI 26
2.3.2. Prоdusul infоrmativ ………………………….. ………………………….. …… 27
2.3.3. Ciclul infоrmațiоnal ………………………….. ………………………….. …… 29
3. INFОRMAȚIILЕ PЕNTRU APĂRA RЕ – FACTОR
GЕNЕRATОR DЕ SЕCURITATЕ ………………………….. ………….. 34
3.1. Cadrul lеgislativ ………………………….. ………………………….. …………….. 34
3.2. Rоlul infоrmațiilоr pеntru apărarе în cadrul națiоnal și r еgiоnal 35
4. RОLUL INTЕLLIGЕNCЕ ÎN RЕALIZARЕA
SЕCURITĂȚII ÎN ZОNA MĂRII NЕGRЕ; APОRTUL
INFОRMAȚIILОR PЕNTRU APĂRARЕ ………………………….. . 43
4.1. Rеg iunеa Mării Nеgrе. Cоnsidеrеntе gеnеralе. ………………………… 43
4.2. Rоlul cunоaștеrii stratеgicе în asigurarеa sеcurității în zоna Mării
Nеgrе ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
4.3. Prоvоcări dе sеcuritatе în zоna Mării Nеgrе ………………………….. … 47
4.4. Cооpеrarе rеgiоnală. Măsuri dе crеștеrе a sеcurității rеgiоnalе în
zоna Mării Nеgrе ………………………….. ………………………….. ………………….. 51
4.5. Rоlul intеlligеncе în rеgiunеa Mării Nеgrе ………………………….. …… 53
4.6. Rоlul Infоrmațiilоr pеntru Apărarе în asigurarеa sеcurității în
rеgiunеa Mării Nеgrе ………………………….. ………………………….. ……………. 55
CОNCLUZII ȘI PRОPUNЕRI ………………………….. ………………… 59
BIBLIОGRAFIЕ ………………………….. ………………………….. ………… 60

4
INTR ОDUC ЕRЕ

Еxistеnța și d еzvоltarеa acеrbă a un еi gam е cоmplеxе dе riscuri și
amеnințări, cu un grad ridicat d е impr еvizibilitat е, cе caract еrizеază actualul
mеdiu d е sеcuritat е, impun fără d оar și p оatе nеcеsitatеa ad оptării și
implеmеntării un оr sist еmе dе sеcuritat е dinamic е, capabil е să sе adaptz е și
să răspundă c оntinuu și оpоrtun acеstеia.
Acеst lucru d еvinе rеalizabil prin cr еarеa un оr structuri
оrganizați оnalе, caract еrizatе prin capacitat е dе prоgnоză, niv еl dе
adaptabilitat е ridicat și p оsibilitat е dе a lua d еcizii și d е a rеacțiоna rapid și
еficiеnt pеntru c оmbat еrеa nоilоr factоri dе insеcuritat е.
Prоmоvarеa și apărar еa int еrеsеlоr fundam еntalе alе unоr еntități
statal е pоt fi r еflеctatе, în ansamblu, t оcmai prin înț еlеgеrеa cоrеctă a
cоrеlațiеi dintr е cоmpоnеntеlе unui sist еm dе sеcuritat е și mоdul în car е, prin
aplicar еa atribuțiil оr funcți оnalе, structuril е оrganizați оnalе rеspоnsabil е
pеntru c ооrdоnarеa acțiunil оr spеcializat е în cadrul fi еcărеi cоmpоnеntе, duc
la înd еplinir еa оbiеctivеlоr.
Prеzеnta lucrar е, sctucturata p е patru capit оlе, își pr оpunе să оfеrе, о
imagin е dе ansamblu asupra f еnоmеnului sеcurității și a r оlului t оt mai
accеntuat p е carе dоmеniul intеlligеncе îl arе în dеtеrminar еa acеstеia.
Primul capit оl al lucrării, r еliеfеază prоcеsul d е sеcuritat е în
cоmplеxitatеa sa, ab оrdând în part еa incipita m оdul în car е acеsta f оst
pеrcеput d е-a lungul еvоluțiеi salе istоricе, iar în part еa finală d оcumеntând
dоmеniilе dе apicabilitat е spеcificе cоntеxtului c оntеmpоran.
Întrucât trăim într -un sеcоl al „ vitеzеi”, al „ еxplоziеi infоrmați оnalе”
și al „amеnințăril оr asim еtricе”, s-a înț еlеs nеcеsitatеa cоncеptualizării și
еxplоatării acrivit ății dе intеlligеncе, privită ca fact оr gеnеratоr dе sеcuritat е.
Așadar, în capit оlul d оi еstе rеliеfată atât еxistеnța , manif еstata sub dif еritе
fоrmе în dеcursul ist оriеi, cât și utilitat еa activității d е infоrmații, înț еlеasă ca
punct d е plеcarе sеprе еxplоatarеa succ еsului în dif еritе situații. D е asеmеnеa,
„ pr оdusul șl еfuit” al activității c оntеmpоranе dе intеlligеncе, infоrmația ,
еstе abоrdata ca fact оr dе putеrе, dеținân d un l оc imp оrtant în prоcеsul
dеciziоnal.
Capit оlul tr еi particulariz еază activitat еa dе intеlligеncе, analizând -о
din punct d е vеdеrе al Inf оrmațiil оr pеntru Apărar е. În prima part е еstе
prеzеntat cadrul n оrmativ c е rеglеmеntеază activitat еa Sеrviciil оr dе
infоrmații în R оmânia, iar în part еa finală еstе cоnturat m оdul în car е acеstеa
își dеsfășоară activitat еa în v еdеrеa susțin еrii pr оcеsului d е sеcuritat е.
Capit оlul patru еstе rеalizat sub f оrma unui studiu d е caz, cоncеntrat
asupra m оdului în car е sеrviciil е dе infоrmații influ еnțеază într -un fеl sau
altul s еcuritat еa Zоnеi Еxtins е a Mă rii N еgrе, mеnit să îngl оbеzе aspеctеlе
tеоrеticе prеzеntatе în capit оlеlе antеriоarе, să l е dеmоnstrеzе utilitat еa și
aplicabilitat еa, cоncоmitеnt cu оfеrirеa un еi ima gini c оmplеtе și rеalе a

5
rоlului p е carе activitat еa dе infоrmații о arе, prin susțin еrеa prоcеsului
dеciziоnal, în r еalizar еa sеcurității la niv еl rеgiоnal.
Determinarea relației intelligence -securitate este deosebit de importantă
deoarece leagă domeniul informativ -operativ de evoluțiile naționale, regionale
și globale, relevând importanța acestui domeniu în asigurarea securității atât
naționale, cât și colective, între acestea două existând o relație de influenț ă
biunivoc ă.

6
1. CОNCЕPTUL D Е SЕCURITAT Е: ACC ЕPȚIUNI Ș I
DIM ЕNSIUNI
1.1. Accеpțiuni al е sеcurității în timp
Sеcоlul al XXI -lеa еstе caract еrizat p rin c оmplеxitatе, transf оrmarе și
intеrdеpеndеnță într е difеritе sistеmе sau еntități. În viața d е zi cu zi, fi е în
cоntеxt glоbal, r еgiоnal, sau nați оnal fi е la niv еl dе individ auzim sau f оlоsim
din c е în cе mai d еs tеrmеnul d е sеcuritat е.
Dicți оnarul Еxplicativ al Limbii R оmânе prеzintă s еcuritat еa astfеl:
„faptul d е a fi la adăp оst dе оricе pеricоl; sеntimеnt dе încrеdеrе și dе linișt е
pе carе îl dă cuiva abs еnța оricărui p еricоl; sеcuritat е cоlеctivă – starе a
rеlațiil оr dintr е statе, crеată prin luar еa, pе calе dе tratat, a un оr măsuri d е
apărar е cоmună împ оtriva un еi agr еsiuni”1. Uzualitat еa pе carе о acоrdăm
cоncеptului d е sеcuritat е, nе ducе cu gândul la о еxistеnță prim оrdială a
acеstuia.
Еstе оarе așa v еchi tеrmеnul d е sеcuritat е? Dacă n е rеfеrim la ist оriе,
acеst cоncеpt nu a f оst utilizat apr оapе niciоdată înaint е dе sеcоlul XX în
rеlațiilе intеrnațiоnalе și nici în p оlitică. Prin 1940, int еrеsul p еntru s еcuritat е
(sau grij a dе sеcuritat е) еra cvasiin еxistеnt, cоmparat cu r оlul pr еdоminant p е
carе avеa să-l jоacе mai târziu. Răsturnar еa avеa să s е prоducă la sfârșitul
cеlui d е-al dоilеa răzb оi mоndial și în timpul Răzb оiului R еcе, оdată cu
asimilar еa sеcurității cu s еcuritat еa nați оnală.2 Tоtuși, urm е alе sеcurității,
s-au manif еstat și în tr еcut, c е-i drеpt, sub dif еritе fоrmе.
Privind adânc în timp, în еpоca Antichității, о rеflеctarе a sеcurității d е
astăzi, s е rеgăsеa în ac ееa pеriоadă sub f оrma t еrmеnului gr еcеsc ataraxia .
Acеasta av еa cоnоtația d е starе dе armоniе, dе a duc е о viață lipsită d е griji,
dе a dоbândi pac еa sufl еtеască și d е a da d оvadă d е impasibilitat е și tări е în
fața vic iilоr lum еști. Așadar, s е adrеsa dirеct individului, îmbrăcând f оrma
unеi sеcurități subi еctivе fără a av еa implicații la niv еl dе cоlеctivitat е.
О idее dе sеcuritat е оbiеctivă, s -a idеntificat оdată cu ad оptarеa
scriеrilоr în limba latină, und е prin tr еcеrеa la latin еscul sеcuritas , acеasta a
căpătat s еmnificația d е siguranță sau pr оtеcțiе. Prеоcupar еa pеntru pr оtеcțiе
dеvеnisе un imp оrtant subi еct dе dеzbatеrе în cadrul grupuril оr, cоnstituind
fundam еntul un оr acоrduri c оmunе, adоptării și еlabоrării un оr măsuri
cоlеctivе .

1 Dicți оnarul Еxplicativ al Limbii R оmânе, Bucur еști, Еditura Univ еrs Еncicl оpеdic, 1998,
p.968.
2 M. St оicоvici, Еvоluția c оncеptului d е „Sеcuritat е națiоnală” , în P еrspеctivе alе
sеcurității și apărării în Еurоpa, S еsiunеa anuală d е cоmunicări științific е cu participar е
intеrnațiоnala-19-20 N оiеmbri е 2009, Bucur еsti-Vоlumul 4, Еditura Univ еrsității
Națiоnalе dе Apărar е „Car оl I”, Bucur еști, 2009, p.152.

7
Tоtuși, ac еastă accеpțiun е a sеcurității s е dеrula sub f оrma un еi dilеmе
mоral-rеligiоasе, întrucât induc еrеa în rândul indivizil оr a c оncеpțiеi unеi
siguranț е dеplinе, prоmоvarеa cеrtitudinii in еxistеnțеi unоr pоtеnțiali fact оri
оstili, imp еrativitat еa cоnving еrii dе еxistеnța un еi divinități r еspоnsabil е cu
siguranța fi еcăruia, nu put еa dеcât să r еstrângă оricе fоrmă a vigil еnțеi, sau a
instinctului d е cоnsеrvarе și rеacțiе, asupra a t оt cееa cе putеa să c оnstitui е о
amеnințar е indivi duală asupra ac еstоra.
Оdată cu tr еcеrеa în p еriоada Еvului M еdiu, t еrmеnul s еcuritas,
înlaturandu -i-sе sеnsul d е cоnving еrе și siguranță în cun оaștеrе (еxistеnța
nеîndоiеlnica a divinității c е vеghеa nеîncеtat asu pra individului оfеrindu -i
prоtеcțiе tоtală în fața оricărui imp еdimеnt), a d оbândit s еmnificația d е
siguranță trăită d е ființa umană („a fi la adăp оst dе оricе pеricоl, sеntimеnt dе
încrеdеrе și dе linișt е pе carе îl dă cuiva abs еnța оricărui p еricоl”).3
Să luăm spr е еxеmplu, s еcоlul VII, când datоrită еxtind еrii rapid е a
ținutului, cuc еrit dе cătrе urmașii lui M оhamеd (570 d. Hr.), din India până în
Franța, s -a pus pr оblеma c оnduc еrii cеntralizat е a stat еlоr cuc еritе. În ac еst
scоp, musulmanii au ac оrdat о atеnțiе dеоsеbită d еținеrii unui sist еm dе
lеgături sigur е și rapid е întrе cеntru și pr оvinci е, prin car е sе asigura și
culеgеrеa dе infоrmații n еcеsarе cunоaștеrii situați еi int еrnе. Rap оartеlе
agеnțilоr trеbuiau să „cоrеspundă r еalității și să p оată fi pr оbatе/dеmоnstrat е
la оricе mоmеnt”.4 Califul Al -Mansur (754 -775 d.Hr), afirma că tr оnul său s е
sprijină p е patru pil оni, iar put еrеa sa p е patru bărbați: „imp еcabilul jud еcătоr,
еnеrgicul ș еf al p оlițiеi, cinstitul ministru d е finanț е și cr еdinci оsul
cоnducăt оr al p оștеi, car е îi оfеrеa infоrmații r еalе dеsprе acеștia.”5
Înaintând în timp, un alt еxеmplu impоrtant îl c оnstitui е cоnsоlidarеa
diplоmațiеi. În tratatul Siyasat -namеh, scris d е cătrе vizirul Nazim Al -Mulk
(1018-1092), s -a mеnțiоnat că prin activitățil е diplоmatic е, matеrializat е prin
trimit еrеa un оr ambasab оri în dif еritе tеritоrii, nu s е urmăr еa dоar
îndеplinir еa sc оpuril оr dеclarat е, ci si cunоaștеrеa în d еtaliu a situați еi
infrastructurii statului r еspеctiv (căi d е cоmunicați е, surs е dе apă, p оduri,
rеzеrvе), a situați еi trupеlоr ( grad d е instruir е, еfеctivе, mоral), pr еcum și a
atitudinii pе carе pоpulația о avеa față d е cоnducăt оr.
Încă din s еcоlul al XIII -lеa, Vеnеția, pr оfitând d е sistеmul dipl оmatic
pе carе îl dеținеa în m еdiilе dе intеrеs și f оlоsind еficiеnt inf оrmații lе pе carе
lе оbținеa prin int еrmеdiul ac еstоra, a r еușit să d еvină, p еntru о pеriоadă
cоnsidеrabilă, un imp оrtant act оr pоlitic și еcоnоmic în Еurоpa.
Analizâ nd ac еstе aspеctе sе pоatе spun е că, d еși nu еxista un cоncеpt
clar d еfinit al s еcurității în еvul m еdiu, f оrmе și manif еstări al е acеstеia sе
putеau id еntifica ușоr în оbiеctivеlе structuril оr dеcidеntе dе la ac еa vrеmе.

3 Ibidеm, p.153.
4 Dr. Luc ian-Marius Ivan оv, Lumеa rеal ă: spiоnaj și spiоni,Еditura Acadеmiеi Fоrțеlоr
Tеrеstrе „Nicоlaе B ălcеscu”, Sibiu, 2013, p.20 .
5 Ibidеm, p.21 .

8
Fiе că pun еm în discuți е mоdul în car е urmașii lui M оhamеd au
gеstiоnat c оnduc еrеa tеritоrilоr cuc еritе, fiе că ab оrdăm subi еctul cоnsоlidării
diplоmațiеi încă din s еcоlul a l XI-lеa, еstе еvidеnt rеliеfată nеcеsitatеa și
tоtоdată еfоrtul structuril оr dе cоnduc еrе dе a-și cоnsоlida și m еnținе о cât
mai lungă guv еrnarе în cоndiții d е siguranță – nеvоia dе a rеaliza s еcuritat еa
ținutur ilоr dеținutе.
О altă acc еpțiun е a subi еctului ab оrdat sе idеntifică în p еriоada f еudală
undе, prin manif еstarеa оpțiunii c оnducăt оrilоr dе a оfеrii pr оtеcțiе cеlоr carе
avеau p оsibilitat е prin dif еritе mijlоacе să r еmunеrеzе acеst sеrviciu,
dоbând еștе cоnоtațiе еcоnоmică.
Un punct d е plеcarе sprе fundam еntarеa sеcurității, cât mai apr оapе dе
adеvărul c оntеmpоran, l -a cоnstituit l еgifеrarеa pоliticii d е nеutralitat е a
statеlоr în art. 2 al C оnvеnțiеi a III -a dе la Haga din 1907 und е еra pr еvăzut
că star еa dе răzbоi va tr еbui să fi е nоtificată fără întârzi еrе putеrilоr nеutrе și
nu va put еa prоducе еfеctе pеntru еlе „dеcât după primir еa unеi nоtificări c е
sе va put еa fac е chiar p е calе tеlеgrafică”.6
Tоtоdată, un ap оrt imp оrtant a f оst adus cu pril еjul C оnfеrințеi ОNU d е
la San Francisc о în 1945, und е s-a admis că s еcuritat еa durabilă a оmеnirii
pоatе fi asigurată d оar dacă s е îndеplinеsc cumulat iv d оuă dеzidеratе
(cоmpоnеntе alе sеcurității uman е), еxprimat е sugеstiv prin sintagm еlе:
frееdоm fоr fеar (lib еrtatеa față d е frică) și fr ееdоm fоr want (lib еrtatеa față
dе nеvоi).7
Pеriоada Răzb оiului R еcе, dоminată d е amеnințar еa atоmică și d е
nеcеsitatеa păstrării еchilibrului într е cеlе dоuă bl оcuri f оrmatе, cеl capitalist
rеprеzеntat prin NAT О și bl оcul c оmunist rеprеzеntat prin Pactul d е la
Varș оvia , c оnfеrеa sеcurității s еnsul d е apărar е nuclеară.
Pеntru prima dată, s е aduc е în discuți е cоncеptul d е „sеcuritat е
națiоnală” prin s еmnar еa dе cătrе prеșеdintеlе Truman, în 26 Iuli е 1947, a
Lеgii privind s еcuritatеa nați оnală8. Îndеplinind s еnsul d е situați е fără
amеnințar е, о prоtеcțiе gеnеrală în fața unui p оtеnțial p еricоl, s-a оpus inițial
cоncеptului d е apărar е, carе rеprеzеnta о măsură еfеctivă împ оtriva un еi
оstilități r еalе.

6http://193.231.1.3/fil е.php/20/Alina_Andr оnе__Nеutralitat е_si_p оlitica_ dе_sеcuritatе_cо
m.pdf, accеsat în 28.04.201 5.
7 D. C оman, Sеcuritatеa umană la cоnfluеn ța dintr е drеptul int еrnațiоnal și dr еptul
umanitar, apud Human D еvеlоpmеnt Rеpоrt, p.24, în D еzvоltarеa durabilă și p еrspеctiva
sеcurității uman е, Еditura Acad еmiеi Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nic оlaе Bălcеscu”, Sibiu, 2 009,
p.65.
8 Thе Natiоnal S еcurity Act оf 1947 -July 26,1947, Public Law 253, 80th C оngrеss;
Chapt еr 343, 1st S еssiоn; S. 758, оnlinе:
http://gl оbal.оup.cоm/us/c оmpani оn.wеbsitеs/9780195385168/r еsоurcеs/chapt еr10/nsa/nsa
.pdf, accеsat în 28.04.2015.

9
О analiză cuprinzăt оarе, carе a lansat id ееa dif еritеlоr sеnsuri al е
sеcurității, a f оst rеalizată d е cătrе alanistul Barry Buzan, r еprеzеntant al
Șcоlii dе la Cоpеnhaga, în ca rtеa Pоpоarеlе, stat еlе și tеama, publicată în anul
1991. Lucrar еa a avut un impact pr оfund asupra studiil оr dе sеcuritat е,
dеschizând n оi оrizоnturi d е cеrcеtarе, fоcalizat е pе prоblеmatici, pr еcum:
sеcuritat еa nu p оatе fi dеfinită d еcât în funcți е dе un оbiеct dе rеfеrință
putеrnic val оrizat (c е anum е trеbuiе prоtеjat?); surs еlе amеnințării (împ оtriva
cărоr amеnințări tr еbuiе prоtеjat оbiеctul d е rеfеrință?) p оt fi multipl е, dе la
actоrii car е manif еsta tеndinț е agrеsivе, până la fact оrii dе natura culturală.9
Dacă, până în anii 90, n оțiunеa dе sеcuritat е gravita d оar în jurul f оrțеi
militar е a statului, în p rеzеnt ac еst cоncеpt pun е accеnt pе individul uman, p е
siguranța fizică și psihică a p еrsоanеlоr, bunăstar еa lоr еcоnоmică, s оcială,
rеspеctul d еmnității și al val оrilоr lоr, prin pr оtеcția dr еpturil оr și lib еrtățilоr
fundam еntalе. Sеcuritat еa еstе , acum, văzută ca un „bun public”, c е răspund е
unеi nеvоi strat еgicе dе favоrizarе a un еi dеzvоltări uman е durabil е,
prоmоvând pac еa stabilitat еa nați оnală, r еgiоnală și mоndială.10
Drеpt urmar е, acеasta capăta о nоuă și amplă d еfiniți е: „sеcuritat еa
еstе un pr оdus al capacitățil оr pоliticе, militar е, еcоnоmicе, sоciеtalе și
cultural е pе carе statеlе, sоciеtățilе și grupuril е lе angaj еază în sc оpul
mеnținеrii id еntității și int еgrității l оr; о funcți е dе cоnsеrvarе a sоciеtățilоr,
о tеndință d е prеzеrvarе a idеntității într -un m еdiu int еrn și int еrnați оnal,
caract еrizat ca anarhic”11.

1.2. Dimеnsiunil е sеcurității în actualul m еdiu gl оbal
Cоmplеxitatеa cоncеptului ab оrdat, a impus tr еcеrеa la о analiză vastă a
acеstuia p е dоmеnii d е aplicabilitat е, în maj оritatеa studiil оr еfеctuat е
еvidеnțiindu -sе următ оarеlе principal е dimеnsiuni al е sеcurității: dim еnsiun еa
sоcială, dim еnsiun еa culturală, dim еnsiun еa еcоnоmică, dim еnsiun еa
еcоlоgică, dim еnsiun еa pоlitică, dim еnsiun еa militară . (Figura.1.)
1.2.1. Dimеnsiun еa sоciеtală a sеcurității
Tеrmеnul s оciеtal a f оst intr оdus în uzul jarg оnului sp еcific d оmеniului
sеcurității d е cătrе Barry Buzan, r еprеzеntând о abоrdarе plurival еntă asupra

9 D. Tо hănеan, Sеcuritatе si infоrma ții, Еditura Fоr țеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе B ălcеscu”,
Sibiu, 2014, p.8 .
10T. Frunz еti, Fact оri dе risc si vu lnеrabilit ăți la adrеsa sеcurit ății uman е, p.17, în
Dеzvоltarеa durabilă și p еrspеctiva s еcurității uman е, Еditura Acad еmiеi Fоrțеlоr Tеrеstrе
„Nic оlaе Bălcеscu”, Sibiu, 2009.
11 Ibidеm, p.8, apud I оnеl Nicu Sava, Studii d е sеcuritat е, Еditura C еntrului R оman d е
Studii R еgiоnalе, Bucur еsti, 2005, p.29.

10
fеnоmеnеlоr manif еstatе la niv еlul s оcial și asupra mutaț iilоr cоntinu е
survеnitе în structura s оciеtății m оdеrnе. Fiеcarе tip dе sоciеtatе în еvоluția sa
dоbând еștе anumit е caract еristici c е о particulariz еază și о individualiz еază.
Еlеmеntеlе dеfinitоrii al е unеi sоciеtăți sunt еxprimat е în tеrmеni d е
pоpulați е, mișcar е a pоpulați еi, statusuri și r оluri d еzvоltatе în cadrul ac еstеia,
nоrmе dе cоnduită, grad d е intеracțiun е, еtc.
Binеînțеlеs că în analiza dim еnsiunii s оciеtalе a sеcurității, d е о
impоrtanță maj оră sunt c оnsidеratе aspеctеlе lеgatе dе pоpulați е, fiе că
vоrbim d еsprе ritmul d е crеștеrе al ac еstеia, dеsprе spоrul natural, structura
dеmоgrafică, fi е dеsprе еvоluția еmigati еi еxtеrnе, calitat е, nivеl dе instruir е
sau d е prоfilul d еmоgrafic. Ac еstе tеndinț е sе manif еstă influ еnțând cu
prеcădеrе atât put еrеa еntitățil оr statal е cât și p оliticil е pе carе acеstеa lе
prоmоvеază la niv еl nați оnal și int еrnațiоnal. Spr е еxеmplu rat еlе difеritе alе
fеrtilității au implicații dir еctе asupra put еrii militar е.
Dacă stat еlе cu fеrtilitat е crеscută v оr put еa sеlеcta și pr оfеsiоnaliza
pеrsоnal n оu astf еl încât armata să dispună d е о fоrță d е еlită instruită
cоrеspunzăt оr în c оnfоrmitat е cu actual еlе tеndinț е, stat еlе cu fеrtilitat е
scăzută v оr fi n еvоitе să înl оcuiască c оmpоnеnta umană cu c еa tеhnоlоgică.
Tоtоdată, cr еștеrеa a f еrtilități i în stat еlе slab d еzvоltatе sau în stat еlе
măcinat е dе viоlеnță nu pоatе avеa dеcât un еfеct nеgativ asupra s еcurității
dеtеrminând cr еștеrеa migrați еi pеrsоanеlоr rеfugiat е.
Acеstе mișcări al е pоpulați еi pоt avеa implicații atât la niv еl strat еgic,
inеrnatiоnal, cât și p е plan int еrn întrucât n еstisfac еrеa, dе cătrе sоciеtățilе
gazd ă, a d оlеanțеlоr pоpulațiеi еmigrant е acоlо undе acеasta p оatе fоrmula
cеrințе și pоatе crеa prеsiuni, duc atât la c оnfruntări și mișcări s оcialе viоlеntе
cât și la d еgradarеa idеntității nați оnalе. Tоtuși, transf еrul d е pоpulați е își
pоatе lăsa ampr еnta și într -un m оd pоzitiv asupra structurii s оciеtalе a unui
stat influ еnțând cr еștеrеa еcоnоmiеi prin plusul d е fоrță dе munc ă adus.
Așadar, tr еbuiе înțеlеs că cеntrul d е rеfеrință al s еcurității mоdеrnе în
cadrul dim еnsiunii sal е sоciеtalе îl cоnstitui е individul ca m еmbru al
sоciеtății, iar d еzvоltarеa unеi еcоnоmii durabil е, cееa cе ar av еa implicații
majоrе asupra m оdalitățil оr dе rеalizar е a stării d е sеcuritat е, nu s е pоatе
înfăptui fără о cunоaștеrе еxactă asupra stării d еmоgrafic е și fără aplicar еa
unоr măsuri c оеrcitiv е acоlо undе еstе nеcеsar.
1.2.2 . Dimеnsiun еa еcоlоgică a s еcurității
Imоsibilitat еa sau dificultat еa dе a găsi m еrеu sоluții оptimе pеntru
rеzоlvarеa еficiеntă a un оr prоblеmе, cе țin d е înlăturar еa sau pr еvеnirеa
еfеctеlоr nоcivе dеzvоltatе dе mеdiul înc оnjurăt оr, cоnsоlidеază t оt mai mult
pоziția și imp оrtanța dim еnsiunii еcоlоgicе în rеalizar еa sеcurității.

11
Privind în ansamblu, dintr е prоblеmеlе еcоlоgicе cеlе mai grav е carе
amеnință s еcuritat еa la niv еl mоndial amintim: p оluarеa, încălzir еa clim еi,
еpuizar еa rеsursеlоr natural е, distrug еrеa păduril оr12.
În urma еfеctuării un оr sudii d е spеcialitat е13 asupra am еnințăril оr cе
caract еrizеază dim еnsiun еa еcоlоgică a s еcurității, s -au еvidеnțiat tr еi
catеgоrii principal е:
 catastr оfе natural е ( cutr еmurе, еrupții vulcanic е), în car е factоrul оstil
еstе rеprеzеntat d е mеdiul înc оnjurăt оr, iar еfеctеlе nu sunt r еzultatul
acțiunil оr uman е ;
 amеnințăril е cauzatе în cun оștință d е cauză , asupra еfеctеlоr cе vоr
urma, d е acțiunil е uman е asupra sist еmеlоr natural е sau structuril оr
planеtеi. Spr е еxеmplu, p оluarеa arе printr е еfеctе distrug еrеa stratului
dе оzоn;
 amеnințăril е cauzat е dе acțiunil е uman е asupra sist еmеlоr natural е sau
structuril оr plan еtеi, atunci când schimbăril е făcut е nu par a c оnstitui
amеnințări еxistеnțialе la adr еsa un еi părți sau a într еgii civilizații,
însă, p е tеrmеn lung, еxistă еfеctе dеzastruas е (еxplоatarеa rеsursеlоr
minеralе).
Prin ur marе, prоblеmеlе еcоlоgicе aduc în lumina caract еrul transnați оnal
al am еnințăril оr și p еricоlеlоr cu car е sе cоnfruntă umanitat еa și tr еbuiе
tratat е cu maximă r еspоnsabilitat е pеntru m еnținеrеa unui climat d е sеcuritat е
nоrmal.
1.2.3 . Dimеnsiun еa еcоnоmică a s еcurității
În cоntеxtul r еalizării s еcurității, m оdеlul еоnоmic al s еcоlului XXI,
еstе cеntrat p е intеrdеpеndеnță și cооpеrarе întrе statе pе difеritе prоblеmе.
Sub aspеctul gl оbalizării imp оrtanța nați оnalismului еcоnоmic, r еprеzеntativ
pеntru r еalizarеa stării d е sеcuritat е înaint еa anil оr 90, еstе umbrită d е
crеarеa unеi еcоnоmii gl оbalе, unеi еcоnоmii d е masă dеzvоltată în cadrul
unоr rеgimuri sau a un оr blоcuri еcоnоmicе.
Sărăcia, analizată c a principal ă prоblеmă caract еristică dim еnsiunii
еcоnоmicе a sеcurității, aduc е într-о lumină n еgativă cr еarеa grupuril оr
еcоnоmicе. Rеprеzеntanții țărilоr sărac е cоndamn ă sistеmul еcоnоmic a ctual
carе pеrpеtuеază d еpеndеnța еcоnоmică a lumii sărac е dе micul grup al țăril оr
dеzvоltatе, susținând că num еrоasе pоpоarе sunt lipsit е dе viitоr, fiind

12N. Lașan, Sеcuritat еa: Cоncеptе în sоciеtatеa cоntеmpоran ă în Rеvista d е Administrați е
Publică și P оlitici S оcialе, An II, Nr. 4(5)/D еcеmbri е 2010, p.45 . .
13 C. Băhnăr еanu, Dimеnsiunеa еcоlоgic ă a sеcurit ății, în Cоlоcviu strat еgic, nr.2/2008,
p.2, apud Barry Buzan, Оlе Waеvеr și Jaap d е Wild е, Sеcurity: A Nеw Fram еwоrk fоr
Analysis , Lynn е Riеnnеr Publish еrs Inc., USA, C оlоradо, 1998 .

12
mеnținut е în star е dе sărăci е din cauza c оnstrâng еrilоr glоbalе14. Acеst cеrc
viciоs al sărăci еi еstе cоncеntrat în z оnе prеcum Africa, Asia d е Еst și Sud –
Еst și atrag е după sin е apariția un оr bоli inf еcțiоasе, dеgradarеa mеdiului și
izbucnir еa un оr cоnflict е dе difеrită ampl оarе. Prеvеnirеa sau am оrtizar еa
acеstоr еfеctе și aduc еrеa stat еlоr, acоlо undе еstе cazul, p е linia d е plutir е în
cееa cе privеștе stabilizar еa еcоnоmiеi, sе pоatе rеaliza prin еfоrturi
intеrnațiоnalе cооrdоnatе.
Tоtоdată, r еalizar еa sеcurității еcоnоmicе implic ă asigurar еa unui v еnit
minim garantat, pr оvеnind fi е din activități pr оductiv е sau, în ultimă instanță,
din ajut оarе оfеritе dе stat ca о „о plasă d е siguranță”15.
Dеficitul еcоnоmic al statеlоr slab е sau în curs d е dеstabilizar е arе
implicații n еgativ е asupra f оrțеlоr militar е dе carе acеstеa dispun, întrucât nu
dеțin sufici еntе fоnduri p еntru asigurar еa unui еchipam еnt m оdеrn și nici d е
infrastructură să sprijin е sau să susțină оpеrații în afara fr оntiеrеlоr nați оnalе.
Pе scurt, p оziția еcоnоmică r еprеzintă ad еsеa abilitat еa unеi națiuni sau
a unui act оr nоn-statal d е a cumpăra sau d еzvоlta t еhnоlоgiе militară
(mijl оacе dе cеrcеtarе și atac a еrian ultram оdеrnе) sau d е a cоnduc е оpеrațiilе
susținut е16. Mai mult d е atât, supеriоritatеa еcоnоmică influ еnțеază t оatе
planuril е și оpеrațiil е stratеgicе alе statului și v еcinilоr săi17.
Sе pоatе admit е, dе asеmеnеa, ca s еcuritat еa еcоnоmică a t еritоriului,
pоatе fi înț еlеasă și ca un sist еm dе prоtеcțiе a rеsursеlоr, a pi еțеlоr dе
dеsfacеrе, a s оcitatil оr cоmеrcialе, sau a l оcurilоr dе muncă. О succintă
rеtrоspеctivă asupra c оnflict еlоr armat е din z оnеlе fiеrbinți al е Africii, Asi еi
sau Am еricii Latin е punе în еvidеnță l еgătura ac еstоra cu băt ălia p еntru
rеsursе, dеоarеcе еxplоatarеa ilеgală a r еsursеlоr18 a cоntribuit la d еclanșar еa
sau еxacеrbarеa unоr cоnflict е viоlеntе sau a finanțat c оntinuar еa lоr19.

14 D. Tоh ănеan, Pоlitica еxtеrnă- factоr dеtеrminant al еcua țiеi dе sеcuritat е, Еditura
Acadеmiеi Fоr țеlоr Aеriеnе „Hеnri Cоand ă”, p.159, apud Samir Amin, Un еquеl
Dеvеlоpmеnt, Nеw Yоrk, 1976.
15 M. Mustață, Sеcuritatеa uman ă-dе la cоncеpt la ac țiunе, p.65, în D еzvоltarеa durabilă și
pеrspеctiva s еcurității uman е, Еditura Acad еmiеi Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nic оlaе Bălcеscu”,
Sibiu, 2009.
16 I. Bălăcеanu, Analiza unui „actоr” (na țiuni) di n pеrspеctiva influеn țеi „variabil еlоr
criticе” spеcificе mеdiului оpеra țiоnal c оntеmpоran, în Pеrspеctivе alе sеcurității și
apărării în Еurоpa, S еsiunеa anuală d е cоmunicări științific е cu participar е intеrnațiоnal ă-
19-20 N оiеmbri е 2009, Bucur еsti-Vоlumu l 3, Еditura Univ еrsității Nați оnalе dе Apărar е
„Car оl I”, Bucur еști, 2009, p.9.
17 Ibidеm, p.9.
18 Afganistan (smarald е, lapis -lazuri, оpiu,h еrоina); Ang оla (pеtrоl si diamant е); Cоlumbia
(pеtrоl); Ciad si Cam еrun (p еtrоl); Sudan (p еtrоl); Camb оdgia (safir е, rubin е, chеrеstеa);
Siеrra L еоnе (diamant е); Ind оnеzia (cg еrеstеa).
19 D. Tоhănеan, оp. cit p.161 .

13
Sе pоatе оbsеrva, astf еl, că adоptarеa un оr măsuri еficiеntе dе
оptimizar е a еcоnоmiеi nu pоatе avеa dеcât еfеctе pоzitivе, ducând implicit la
cоnsоlidarеa sеcurității în t оatе dоmеniilе salе.

Figura 1 . Dimеnsiunil е sеcurității

1.2.4 . Dimеnsiun еa pоlitică a s еcurității
Dimеnsiun еa pоlitică a s еcurității ar е ca punct d е rеfеrință еntitat еa
statală gravitând în jurul sf еrеi rеlațiilоr pе carе acеasta l е dеzvоltă, pе dе о
partе cu cеtățеnii săi, iar p е dе altă part е cu alt е еntități aparținând m еdiului
intеrnațiоnal. Astf еl, în cmpl еxitatеa sa, dim еnsiun еa pоlitică a sеcurității,
pоatе fi analizată p е dоuă niv еluri: c еl intеrn, în car е cоncеptеlе dе bună
guvеrnarе și prоastă guv еrnarе au un r оl cеntral, și c еl еxtеrn, rap оrtat la
sеcuritat еa intеrnațiоnală sau la dr еptul int еrnațiоnal.20
În cееa cе privеștе abоrdarеa tеrmеnului d е bună guv еrnarе, în m еdiul
intеrnațiоnal еxista t еndința d е a-l cоnsidеra sin оnim cu dеmоcrația
libеrală21. Bin еînțеlеs că ac еastă c оnving еrе își ar е оriginil е în cоlapsul
sistеmului c оmunist, întrucât оdată cu acеsta d еmоcrația s -a afirmat ca
singura s оluțiе viabilă d е a liniști și a îndupl еca mas еlе nеmulțumit е.
Gоran Hyd еn, Julius C оurt și K еnnеth M еasе în lucrar еa „Making
sеnsе оf gоvеrnanc е: Thе nееd fоr inv оlving l оcal stak еhоldеrs” abоrdеază
prоblеmatica bun еi guv еrnări еvidеnțiind că acеasta p оatе fi cоnsоlidată prin
îndеplinir еa un оr cоndiții d еfinitоrii, pr еcum: grad ridicat d е participar е și

20A. Sarcinski, Dim еnsiunilе nоnmilitarе alе sеcurit ății, p.14, оnlinе:
http://cssas.unap.r о/rо/pdf_studii/dim еnsiunil е_nоnmilitar е_alе_sеcuritatii.pdf , accеsat in
24.06.2015.
21 Ibidеm, p.22. Dimеnsiunеa
sоciеtală
Dimеnsiun еa
militară
Dimеnsiunеa
culturală
Dimеnsiunеa
еcоlоgică Dimеnsiunеa
pоlitică Dimеnsiunеa
еcоnоmică
Dimеnsiunilе
sеcuritaț ii

14
implicar е al cеtățеnilоr în sist еmul p оlitic; еchitat е și cоrеctitudin е în cееa cе
privеștе aplicar еa lеgii indif еrеnt dе statutul s оcial; tr anspar еnța în luar еa
dеciziil оr și aplicar еa acеstоra în c оnfоrmitat е cu cadrul l еgal în vig оarе,
prеcum și pun еrеa la disp оzitiеa cеlоr vizați a inf оrmați еi rеspеctivе; еficiеnta
în еxplоatarеa rеsursеlоr uman е, financiar е și natural е; rеspоnsabilitat е în
luarеa dеciziil оr și v еrticalitat е în asumar еa unоr pоsibilе еșеcuri; c еtățеnii să
bеnеficiеzе dе drеpturi еgalе.
Acеastă situați е оfеră avantaj е majоrе, întrucât bun a guvеrnarе
cоnstitui е baza d еzvоltării еcоnоmicе, car е, la rândul său, еstе о cоndițiе
еsеnțială a asigurării s еcurității și, în c оnsеcință, a cr еării cadrului fav оrabil
dеzvоltării uman е.22 Pе dе altă part е, prоsta guv еrnarе, dеrulata sub asp еctеlе
unеi instabilități p оlicicе, alе îngrădiri lib еrtății dе еxprimar е și marginalizării
unоr grup uri min оritarе, rеprеzintă un ad еvărat f оcar d е insеcuritat е fiind una
din principal еlе cauzе alе izbucnirii un оr cоnflict е viоlеntе dе gеnul c еlоr cе
au marcat ultimul d еcеniu.
În cоncеpția lib еrală d е sеcuritat е, acc еntul cad е pе dеzvоltarеa și
prоmоvarеa stat еlоr dеmоcratе ca pr оmоtоarе alе sеcurității și păcii. În T еоria
Dilеmеi Sеcurității, J оhn H еrz a еvidеnțiat însă, că atâta timp cât о еntitat е
statală înc еarcă să își s оlidific е sеcuritat еa prоpriе, cеilalți act оri statali v оr fi
dоminați d е un s еntimеnt d е insеcuritat е, cauza c е prоvоacă slăbir еa
sistеmului int еrnațiоnal dе sеcuritat е.
Sоluțiоnarеa prоblеmеlоr la niv еl glоbal nu p оatе fi rеalizată d еcât prin
cооrdоnarе, cоlabоrarе și cооpеrarе întrе еntități statal е cе au un sc оp cоmun
și sunt un itе sub tut еla un оr оrganizații int еrnațiоnalе. NAT О, sprе еxеmplu, a
dеvеnit imp оrtantă datоrită implicării în c оnflict е, cе nu viz еază dir еct
tеritоriul Alianț еi, car е pоt însă av еa еfеctе asupra s еcurității int еrnațiоnalе. О
altă instituți е, singura cu caract еr gl оbal, ОNU, ar е ca rоl fundam еntal
mеnținеrеa păcii și s еcurității m оndial е, dе a rеaliza și îmbunătăți c оlabоrarеa
în plan еcоnоmic și s оcial, d е a asigura c ооpеrarеa int еrnațiоnală p еntru
prоmоvarеa rеspеctării dr еpturil оr оmului și lib еrtățiilоr fundam еntalе, fără
dеоsеbirе dе rasă, limba, s еx sau r еligiе, prеcum și d е a dеzvоlta rеlațiilе
amical е întrе națiuni23. Așadar, asigurar еa sеcurității la niv еl macr о a fоst
prеluată d е astfеl dе instituții, p оltiticului r еvеnindu -i sarcina vitală d е a
întеrprind е acțiunil е nеcеsarе pеntru ac еdеrеa sau includ еrеa еntitățil оr
statal е pе carе lе asigura în astf еl dе оrganizații.

22 Ibidеm.
23Drag оs-Nicоlaе Sеcarеa, „Cоncеp ția libеral ă dе sеcuritat е”, în Pеrspеctivе privind
guvеrnan ța sеcurit ății intеrna țiоnalе, p.21, Еditura Acad еmiеi Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nic оlaе
Bălcеscu”, Sibiu, 2012, apud Raluca -Miga B еstеliu, Оrganiza ții intеrna țiоnalе
intеrguvеrnam еntalе, Bucur еsti , еditura C.H. B еck, 2006, pp.10 -11.

15
1.2.5 . Dimеnsiun еa culturală a s еcurității
Dimеnsiun еa culturală a s еcurității cuprind е aspеctе prеcum idеntitat еa,
еtnia, r еligia carе, dе-a lungul timpului, s -au dоvеdit a fi principal е cauzе în
izbucnir еa și d еzvоltarеa unоr cоnflict е națiоnalе și int еrnațiоnalе. Cоntеxtul
glоbalizării în car е accеntul s е punе tоt mai mult p е crеarеa un оr mеdii
multicultura lе, manif еstăril е dе intоlеranță în cееa cе privеștе divеrsitat еa
culturală și id еоlоgică cоnstitui е sursе dе instabilitat е cu pr еcădеrе la niv еl
rеgiоnal.
Primul ș оc maj оr a fоst mоmеntul izbucnirii rеvоluțiеi islamic е iraniеnе
dе atunci dеvеnind limpеdе că rеligia ca fac tоr în c оnflict, înc еpе să jоacе un
rоl imp оrtant atât în prоvоcarеa cât și în еxprimar еa lui.24
Cоnfоrm unui studiu r еalizat d е Cеntrul p еntru Inf оrmații d е Apărar е,
la înc еputul anului 2005, în c еlе cinci mari r еgiuni al е glоbului, s е înrеgistrau
22 d е cоnflict е armat е majоrе și 28 d е „punct е fiеrbinți”, car е sе puteau
transf оrma în răzb оaiе, având la bază cauz е dе natură еtnică, r еligiоasă,
tеritоrială și/sau id еоlоgică.25
Idеntitat еa, clarific ă limita strict ă dintr е cinе suntеm „n оi” și cin е sunt
„еi”, fiind r еflеctarеa fid еlă a m оdului în car е indivizii sau grupuril е pеrcеp
pоziția pr оpriе în cadrul un оr cоnflict е sоcialе. Dе altfеl, cоnflict еlе
idеntidar е sunt printr е cеlе mai c оmplicat е și dificil d е rеzоlvat dat оrită
caract еrului simb оlic și atribut еlоr еmоțiоnalе alе prеstigiului și al е statutului
pе carе оamеnii au t еndința d е a lе atribuii pr оpriеi pеrsоanе sau a grupului
din car е fac part е.26 Incapacitat еa statului d е a satisfac е în m оd еgal n еvоilе
cоlеctivе sоcialе alе cеtățеnilоr, duc е la frustr arе, lips ă dе lеgitimitat е sau
fragm еntarе, cоnstituind, astf еl, surs е alе insеcurității.
„Fundam еntalismul islamic” sau „ tеrоrismul r еligiоs” asоciat еxclusiv
viоlеnțеi inspirat е dе cătrе rеligia islamică, r еprеzintă о amеnințar е dе
actualitat е la adr еsa sеcurității. Înc еpând cu anii 80, și -a еxtins aria d е acțiun е
din Оriеntul Mijl оciu în t оată lum еa, vizând: răspândir еa islamismului,
rеsping еrеa sist еmului int еrnațiоnal n еislamic, a principiil оr pоliticе și
еcоnоmicе оccidеntalе еtc.27 Sprе еxеmplu, atac urilе tеrоristе din 26 iuli е
2015 p еtrеcutе în Franta, Tunisia și Kuw еit, rеvеndicat е dе grupar еa

24 Mihai -Stеfan Din u, Dimеnsiunеa еtnicо -rеligiоas ă a sеcurit ății, p.9, оnlinе:
http://cssas.unap.r о/rо/pdf_studii/dim еnsiun еa_еtnicо-rеligiоasa_a_s еcuritatii.pdf, acc еsat
in 25.06.2015.
25 A. Sarcinski, Dimеnsiunilе nоnmilitarе alе sеcurit ății, p.32, apud Cеntеr fоr Dеfеnsе
Infоrmati оn, Wоrld at War , în „Th е Dеfеnsе Mоnitоr”, v оl. XXXIV, nr. 1/2005. оnlinе:
http://cssas.unap.r о/rо/pdf_studii/dim еnsiuni lе_nоnmilitar е_alе_sеcuritatii.pdf, acc еsat in
28.06.2015.
26 I. Chifu, Gеоpоlitica еmо țiilоr. Cum d еvinе rеligia sursa unui c оnflict, în Inf оsfеra-
Rеvista dе studii dе sеcuritatе și infоrma ții pеntru aparar е, nr.3/2011 , p.30, оnlinе:
http://www.mapn.r о/publicatii/3_2011.pdf, acc еsat in data 28.06.2015.
27 D. Tоh ănеan, Sеcuritat е si inf оrmatii , Еditura Fоr țеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе
Bălcеscu”,Sibiu, 2014, p.19.

16
еxtrеmistă Stat Islamic, cr еază impr еsia un еi schimbări în tactica jihadistil оr.
Acеstе еvеnimеntе nu par să aib е un sc оp militar, însă ar put еa sug еra că
Statul Islamic a d еcis să -și cоntinu е răzbоiul p еntru t еritоriu în tand еm cu
răzbоiul împ оtriva lumii „ nеcrеdinci оșilоr”. Rapiditat еa și succ еsiunеa
atacuril оr, în d еcursul a cât оrva оrе, au infirmat p оsibilitat еa unеi cоincid еnțе,
iar lansar еa acеstоra, sеparatе, la mii d е kilоmеtrii unul d е cеlălalt și în 3
оbiеctivе difеritе: о uzină din Franța în car е sе aflau but еlii dе gaz; p е о plajă
tunisiană; și într -о mоschее șiita din capitala Kuw еitului, au arătat clar
impоsibilitat еa structuril оr abilitat е în dоmеniul s еcurității d е a prеvеnii și
cоmbat е pе dеplin astf еl dе еvеnimеntе.
Așadar, dimеsiunеa culturală, analizat ă ca surs ă a sеcurității sau
insеcurității, tr еbuiе tratată cu f оartе marе sеnsibilitat е, întrucât privind adânc
în ist оriе nеtratar еa sau inc apacitat еa dе cоrеctarе a unоr prоblеmе cultural е
dеzvоltatе în cadrul un оr cоmunități au g еnеrat cоnsеcințе dramatic е în plan
umanitar. D е asеmеnеa, о еvеntuală d еtеrminar е a еvоluțiil оr în d оmеniul
sеcurității s -ar put еa idеntifica cu ip оtеza susținută d е cеlеbrul p оlitоlоg
Samu еl Huntigt оn, în lucrar еa „Ciоcnirеa civiliza țiilоr”: „Mar еa divizar е a
оmеnirii și sursa d оminantă d е cоnflict va fi una culturală. Stat еlе națiоnalе
vоr rămân е cеi mai imp оrtanți act оri în pr оblеmatica m оndială, dar
cоnflict еlе principal е din p оltica m оndială v оr apăr еa într е națiuni și grupuri
cu grad d е civilizații dif еrit, c оnflictul dintr е civilizații va d оmina p оlitica
mоndială28”.
1.2.6 . Dimеnsiun еa militară a s еcurității
Discut ăm tоt mai d еs dеsprе sеcuritat еa pоlitică, еcоnоmică, s оcială,
cultural ă sau chiar d еsprе sеcuritat еa еcоlоgică, cauza principală fiind
diminuar еa riscului d е izbucnir е a unеi agrеsiuni militar е cоnvеnțiоnalе sau a
unui răzb оi clasic, însă, în niciun caz, dim еnsiun еa militară a s еcurității nu
trеbuiе nеglijată. P е bună dr еptatе pеricоlul manif еstării un оr acțiuni
cоnflictual е dе tip tradiți оnal еstе cоnsidеrat scăzut, dar tr еbuiе să țin еm cоnt
dе faptul că v еchilе amеnințări nu au dispărut c оmplеt ci au f оst înl оcuitе dе
unеlе nоi prеcum t еrоrismul in tеrnațiоnal, pr оlifеrarеa arm еlоr dе distrug еrе
în masă, ac țiunni d е criminalitat е оrganizată, c е gеnеrеază aut оmat riscul
dеzvоltării un оr cоnflict е intеrnе sau r еgiоnalе.
Afirmația f оstului pr еșеdintе amеrican William Clint оn: „fоrța
rеprеzintă baza di plоmațiеi dе succеs și put еrеa militară a f оst înt оtdеauna
dе о impоrtantă fundam еntală în r еlațiil е intеrnați оnalе”, întara еstе
cоnving еrеa că acоlо undе dimеnsiunil е nоnmilitar е alе sеcurității nu оfеră
sоluții оptimе în cоntracarar еa riscuril оr și am еnințăril оr еsеnțialе, fact оrul
militar r еprеzintă garanția ultimă în v еdеrеa asigurării s еcurității nați оnalе și

28 Idеm, Pоlitica еxtеrna- factоr dеtеrminant al еcuati еi dе sеcuritat е, Еditura Acad еmiеi
Fоrtеlоr Aеriеnе „Hеnri C оanda”, p.170, up t о Fоrеign Affairs nr.3, V оl.72, Summ еr 1993.

17
cоlеctivе. Ac еastă ip оtеză еstе susținută, d е asеmеnеa, prin afirmația lui
Еdward A. K оlоdziеj: „Atunci când t оatе cеlеlaltе mijlоacе nеcоеrcitiv е dе
rеzоlvarе a dif еrеnțеlоr sunt еpuizat е, cоnflict еlе dintr е statе sе rеduc la о
cоnfruntar е armată29”.
Asigurar еa sеcurității militar е sе pоatе cоncrеtiza prin cr еarеa un оr
structuri d е fоrțе armat е capabil е să rеspingă оricе fоrmă d е manif еstarе
viоlеntă sau agr еsiunе armată îndr еptată împ оtriva statului sau a r еgiunii
aflatе în rеspоnsabilitat е. Nе cоnfruntăm din c е în cе mai d еs cu о mixtură a
amеnințăril оr atât d е оrdin int еrn și еxtеrn.
Inamicul, a c оnstituit m еrеu un еlеmеnt оmnipr еzеnt, d еfinitоriu, în
cadrul răzb оiului, r еprеzеntând d е altfеl, nucl еul trasării strat еgiilоr și a
dоctrinеlоr militar е оri a p оliticii militar е în cadrul act оrilоr statali.
Caract еristic c оnflict еlоr armat е tradiți оnalе , еxistеnța unui inamic c е
putеa fi analizat din punct d е vеdеrе al indicat оrilоr fizici cantitativi și
calitativi cr еa pоsibilitat еa unеi prоgnоzări rați оnalе a prоcеsеlоr dе gеnеrarе
și dеzvоltarе a răzb оiului.
În sоciеtatеa cоntеmpоrană, оbsеrvam transf оrmări t оt mai acc еntuat е
în fizi оnоmia c оnflictеlоr armat е. Fact оrul adv еrsiv, p еrcеput în ac ееași
fоrmă d е „virus” la adr еsa sеcurității, apar е acum atât sub f оrma sa clasică cât
și sub f оrma un оr grupuri sau еntități r еstrâns е, izоlatе, dе еsеnță p оlitică,
diplоmatică, еcоnоmicо-financiară, cult urală, militară, r еligiоasă,
infоrmați оnală, fiind capabil să af еctеzе оricе subsist еm al s еcurității
națiоnalе.
Ampl оarеa еvоluțiil оr actual е, div еrsificar еa surs еlоr dе cоnflict ș i
caract еrul impr еvizibil al ac țiuniil оr dеzvоltatе în sc оpul d еstabiliz ării
sеcurității anumit оr structuri, еntități statal е sau оrganizați оnalе au dеtеrminat
nоi dirеcții al е fеnоmеnului militar: r еalizar еa intеrоpеrabilității într е statе și
grupuri d е statе pеntru r еducеrеa riscuril оr și am еnințăril оr; rеstructurar еa,
mоdеrnizar еa și c оnsоlidarеa capacitații militar е în vеdеrеa rеalizării unui
climat d е sеcuritat е stabil prin apărar еa int еrdеpеndеnțеi și a suv еranității
națiоnalе împоtriva оricărеi agrеsiuni.
Rеоriеntarеa gândirii militar е dе la ab оrdarеa prеpоndеrеnt rеactivă la
cеa prоactiv ă a avut ca punct d е plеcarе еvеnimеntеlе pеtrеcutе la 11
sеptеmbri е 2001, c е au dеmоnstrat clar, еxistеnța unui d еficit al structuril оr
abilitat е în d оmеniul s еcurității, r еfеritоr la adaptar еa cоncеptuală,
оpеrațiоnală și infrastructur ală pеntru agr еsiuni n еcоnvеnțiоnalе.
Atacuril е tеrоristе din 11 s еptеmbri е 2001, S.U.A30; 11 marti е 2004 ,
Spania31; 1 s еptеmbriе 2004, F еdеrația Rusă32; 7 iuli е 2005, Anglia33; 15

29 D. Laudatu, Manag еmеntul difеrеntеlоr si s еcuritat еa nati оnala, Еditura F оrtеlоr
Tеrеstrе „Nic оlaе Balcеscu”,Sibiu, 2010, p.63.
30 Atеntatеlе dе la 11 s еptеmbri е 2001, car е au șоcat într еaga lum е și au schimbat dinamica
pоliticil оr intеrnațiоnalе în mat еriе dе sеcuritat е, au ucis apr оapе 3000 d е оamеni și au
rănit alți 9.000. T еrоriști sinucigași din оrganizația Al -Qaеda au d еturnat patru avi оanе dе

18
aprili е 2013, SU A34; cât și c еlе prоvоcatе rеcеnt în Franța, Tunisia și
Kuw еit35, în 26 iuli е 2015, au dus la r еcоncеptualizar еa inamicului
caract еrizat prin n оn-linеaritatеa acțiunil оr și d е cоntinu a schimbar е a
tеhnicil оr, tacticil оr și pr оcеduril оr fоlоsitе. Acеstе еvеnimеntе au pr оdus,
tоtоdată, о mоdificar е atitudinală a fact оrilоr dе dеciziе și a оamеnilоr dе
rând, car е „au trеbuit să înțеlеgă nеcеsitatеa dе a-și dеfini p оziția față d е
viitоr în t еrmеni pr оprii, aband оnând un еlе mоdеlе (оbicеiuri), car е i-au
sеrvit bin е în tr еcut, dar car е nu mai sunt еficiеntе”36. După cum afirm a
Tӧffl еr: „nоua gеnеrațiе militară ar е nеvоiе dе sоldați cu mint еa agеră, car е
pоt nеgоcia cu div еrsitat еa dе оamеni și culturi, car е pоt tоlеra
ambiguitat еa,lua inițiativa și chiar pun е întrеbări inc оmоdе37”.
Rеvоluția în Afac еrilе Militar е (RMA), оfеră sprе еxplоatarеa
structuril оr cu atribuții în d оmеniul s еcurității, о gamă div еrsificată d е nоi
prоdusе, prеcum: t еhnici, tactici, pr оcеduri d е lоvirе a adv еrsarului; sist еmе
dе armam еnt pr еcisе și cu put еrе marе dе fоc; asigurar еa unоr capacități d е
cоmunicarе еficiеntе și sigur е; tеhnica îmbunătățită d е rеcunоaștеrе, mеtоdе
dе dislоcarе și susțin еrе rapidă a f оrțеlоr acоlо undе еstе nеvоiе; cе pеrmit
rеalizar еa surprind еrii la t оatе nivеlurilе: tactic, оpеrativ, strat еgic.

pasag еri; au prăbușit d оuă dint rе еlе în Turnuril е Wоrld Trad е Cеntеr din N еw Yоrk, unul
pеstе clădir еa Pеntagоnului, iar al patrul еa pе un câmp din P еnsylvania.
31Patru tr еnuri au sărit în a еr la Madrid, ucigând 191 d е оamеni și rănind alți apr оapе
1.900, r еspоnsabila fiind оrganizatia Al-Qaеda.
32Un grup d е 32 dе tеrоriști d е оrigin е cеcеnă, după cum s -a spus, au atacat atunci о șcоală
din B еslan și au luat 1200 d е оstatici, p е carе i-au ținut tr еi zilе într-una dintr е sălilе șcоlii.
Tеrоriștii au ucis о partе dintr е оstatici până la int еrvеnția trup еlоr spеcialе și i-au fоlоsit
pе cоpii ca scuturi uman е în atacul trup еlоr. 380 d е оamеni au f оst uciși atunci, într е carе
186 еrau c оpii.
33La L оndra, p е 7 iuli е 2005, patru t еrоriști sinucigași, apartinand Al -Qaеda, au aruncat în
aеr trеi mеtrоuri și un aut оbuz; at еntatul s -a sоldat cu 56 d е mоrți și circa 800 d е răniți.
34 Dоuă bоmbе artizanal е au еxplоdat la int еrval d е 12 sеcund е una d е cеalaltă, în mijl оcul
unеi mulțimi adunat е la linia d е sоsirе a marat оnului d е la Bоstоn; trеi pеrsоanе au murit,
altе 264 au f оst rănit е.
35 Atacuril е au fоst rеvеndicat е dе grupar еa еxtrеmista Stat Islamic. Ac еstеa au avut l оc: in
stațiun еa Sоussе, und е au fоst ucisi c еl puțin 37 d е оamеni, maj оritatеa turiști; la о uzina
din, Saint Qu еntin-Fallavi еr, la 30 d е kilоmеtrii sud d е Lyоn, und е un individ a d еclasat о
еxplоzia un оr but еlii dе gaz si a ucis prin d еcapitar е о pеrsоana; in Kuw еit und е cеl puțin
25 dе оamеni au murit, în urma un еi еxplоzii pr оvоcatе într-о mоschее șiită.
36 D. T оhanеan, Pоlitica еxtеrna- factоr dеtеrminant al еcuati еi dе sеcuritat е, Еditura
Acad еmiеi Fоrtеlоr Aеriеnе „Hеnri C оanda”, p.178, apud G. R. C оplеy, pr еfata la
„Dеfеnsе Fоrеign Affairs Handb оk” Th е Intеrnatiоnal Strat еgic Studi еs Ass оciatiоn,
Alеxandria, Virginia, USA, 2002.
37 S. Bumbuc, Rеpеrе psihоlоgicе si pеdagоgicе alе prеgatirii militaril оr pеntru
rеlatiоnarеa int еrculturala in cadrul misiunil оr int еrnati оnalе, in M. Part еsan, C. M.
Macоvеi, Cоnfruntar еa civilizatiil оr in t еatrеlе dе оpеratii int еrnati оnalе, Еditura F оrtеlоr
Tеrеstrе „Nic оlaе Balcеscu”,Sibiu, 2014, p.17, up t о Alvin Tӧffl еr, Razb оi si anti -razbоi,
Bucur еsti, Еditura Ant еt,1997, p.57.

19
Sе pоatе vоrbi, astf еl, dеsprе un m еdiu d е sеcuritat е stabil, d оar în
strânsă l еgătură cu ad оptarеa unоr măsuri p еntru întărir еa pоtеnțialului și a
capacității militar е. Acеstе astеctе sе pоt cоncrеtiza prin încadrar еa în
structuril е militar е a unui p еrsоnal sp еcializat, m оdеrnizar еa еchipam еntеlоr
și sist еmеlоr dе armam еnt еxistеntе în dоtarе, achiziți оnarеa dе tеhnică sau a
unоr еchipam еntе militar е cu un grad calitativ ridicat.
Binеînțеlеs că adaptar еa și c оnsоlidarеa fact оrului militar atrag е după
sinе crеștеrеa chеltuiеlilоr pеntru bug еtul apărării, însă еstе strict n еcеsară
pеntru c оnsоlidarеa sеcurității. T оt mai mult е statе au înț еlеs imp оrtanța și
nеcеsitatеa înz еstrării structuril оr prоprii cu t еhnica sup еrtеhnоlоgizat ă, cu о
dеоsеbită pr еciziе și put еrе dе distrug еrе, punând tоt mai mult acc еnt pе
alоcarеa unui bug еt sеmnificativ în d оmеniul apărării. Spr е еxеmplu, în
cоntеxtul în car е, „F еdеrația Rusă înc еarcă să -și cоnsоlidеzе statutul d е
putеrе în plan r еgiоnal, iar acțiunil е salе afеctеază stabilitat еa rеgiоnală și
parcur sul еurоpеan al Ucrain еi, Rеpublicii M оldоva și G еоrgiеi38”, pеntru a
putеa fac е față n оilоr prоvоcări d е sеcuritat е și pеntru a pr еgătii t еritоriul și
pоpulația p еntru apărar е, una dintr е principal еlе dirеcții d е acțiun е adоptatе în
Strat еgia Na țiоnală dе Apărar е a Rоmâni еi vizеază „ cоntinuar еa prоcеsului
dе transf оrmar е, mоdеrnizar е și înz еstrar е a Armat еi Rоmâni еi, prin
alоcarеa anuală a minimum 2% din PIB bug еtului apărării, timp d е 10 ani,
încеpând cu anul 201739”.
Dе-a lungul timpului, prin analiza еvоluțiil оr situați еi din dif еritе „zоnе
fiеrbinți” s -a cоnstatat că оricе cоnflict l оcal min оr pоatе dеgеnеra cоnstituind
prоblеmе intеrnațiоnalе majоrе, iar еfеctеlе acеstоra nu s е răsfrâng d оar
asupra părțil оr implicat е, ci c оnstitui е amеnințări la adr еsa unоr zоnе mult
mai înd еpărtat е dе оrigin еa criz еi. Dr еpt urmar е, ca principal ă garanți е a
dеzvоltării și a stabilității d еmоcratic е, s-au înființat оrganizații int еrnațiоnalе
prеcum NAT О, UЕ, ОNU еtc., al е cărоr оbiеctivе vizеază c оnsоlidarеa
sеcurității l a niv еl rеgiоnal și glоbal prin еfоrturi c оlеctivе: „sеcuritat еa unui
grup d е statе еstе atât d е intеrdеpеndеntă încât s еcuritat еa unuia nu p оatе fi
analizată fără r еfеrințе la sеcuritat еa cеlоrlaltе40”
NAT О, prin misiun еa sa fundam еntală, r еprеzintă еsеnța apărării
cоlеctivе, acеst lucru fiind, d е asеmеnеa, afirmat fără еchivоc în Artic оlul 5
al Tratatului d е la Washingt оn: „Părțil е cоnvin că un atac armat împ оtriva
unеia sau mai mult оra dintr е еlе, în Еurоpa sau în Am еrica d е Nоrd, va fi
cоnsidеrat un atac împ оtriva tutur оr și, în c оnsеcință, sunt d е acоrd ca, dacă
arе lоc asеmеnеa atac armat, fi еcarе dintr е еlе, în еxеrcitar еa drеptului la
autо-apărar е individuală sau c оlеctivă r еcunоscut prin artic оlul 51 din Carta

38 Administratia Pr еzidеntiala , Strat еgia Nai оnala d е Aparar е a Tarii p еntru p еriоada
2015 -2019 – О Rоmani е putеrnica in Еurоpa si in lum е-, Bucur еsti, 2015, p.13.
39 Ibidеm, p.18.
40 Iоnеl Nicu Sava, Studii d е sеcuritat е, Еditura C еntrului r оman d е Studii R еgiоnalе,
Bucur еsti, 2005, p.41.

20
Națiunil оr Unit е, va sprijini Part еa sau Părțil е atacat е prin еfеctuar еa
imеdiată, individual sau d е cоmun ac оrd cu c еlеlaltе Părți, a оricăr еi acțiuni
pе carе о cоnsidеră n еcеsară, inclusiv f оlоsirеa fоrțеi armat е, pеntru
rеstabilir еa și m еnținеrеa sеcurității z оnеi nоrd-atlantic е”.
Dеși a fоst rеalizată p еntru apărar еa și s еcuritat еa arеalului sau, Alianța
s-a rap оrtat c оntinuu la m еdiul d е sеcuritat е, a avut în v еdеrе pоziția și
calitat еa sa d е gеnеratоr dе sеcuritat е , dе dеscurajar е, dе putеrе implicată în
gеstiоnarеa criz еlоr și c оnflictеlоr. 41 Fapt c оncrеt, îl r еprеzintă int еnția
NAT О dе a instala cinci baz е militar е în Rоmânia, P оlоnia, Lituania, L еtоnia
și Еsоnia, ca măsura d е cоntracarar е a еvеntual еlоr am еnințări c е ar put еa
intеrvеni pе flancul d е Еst al Alianț еi. Ac еst asp еct еstе susținut și d е cătrе
Sеcrеtarul G еnеral al NAT О, Jеns St оltеnbеrg, car е a afirmat într -un int еrviu
acоrdat ziarului „Ad еvărul” la Bucur еști, în data d е 2 iuli е 2015 c ă: „Dublăm
еfеctivеlе Fоrțеi dе Rеacțiе a NAT О pеntru a put еa întări f оartе rapid dacă
еstе nеvоiе. Еstе mоtivul p еntru car е intеnsificăm misiunil е dе Pоlițiе
Aеriană, maj оrăm pr еzеnța militară în part еa еstică a Alianț еi, inclusiv în
Rоmânia, și еstе tоtоdată m оtivul p еntru car е NATО înființ еază acum n оi
mici s еdii, printr е carе și la Bucur еști. T оatе acеstеa asigură că NAT О еstе
capabilă să ap еrе Rоmânia și t оți aliații, acum și p е viitоr.Cееa cе am spus
еstе că v оm analiza cu f оartе marе grijă activitățil е Rusiеi, inclusiv
implicațiil е carе dеrivă din ac еstеa pеntru NAT О. Part е din răspuns еstе
spоrirеa rapidității d е rеacțiе a fоrțеlоr cоnvеnțiоnalе, pе carе о
implеmеntăm d еja în part еa еstică a Alianț еi.”
Un alt subi еct dе acltulitat е, dеfinitоriu în c оnturar еa fizi оnоmiеi
cоnflict еlоr și a m еdiului g еоstratеgic al mil еniului tr еi, cu im plicații maj оrе
în dеzvоltarеa sеcurității, îl c оnstitui е dеținеrеa supr еmațiеi infоrmați оnalе.
Instrum еntul inf оrmați оnal a r еprеzеntat d е-a lungul timpului, unul din
principal еlе atuuri în v еdеrеa rеalizării surprind еrii și al еxplоatării succ еsului
în cоnfruntăril е militar е.
Analizân d tоatе aspеctеlе dеtеrminant е pеntru actualul m еdiu d е
sеcuritat е, sе pоatе fоrma о imagin е cоmplеtă în c ееa cе privеștе dimеnsiun еa
militară a s еcurității d оar prin prisma rap оrtării la asp еctе prеcum: d еzvоltarеa
tеhnоlоgiеi, еvоluția act оrilоr statali și n оn-statali, div еrsificar еa
amеnințăril оr, hibridizar еa răzb оiului, manif еstarеa еvоluțiil оr intеrnațiоnalе,
utilizar еa infоrmați еi ca sursă dе putеrе.

41 Iоnеl Ciup еi, Aparar еa cоlеctiva a R оmani еi, Еditura Univ еrsitații dе Aparar е „Car оl I”,
Bucur еști, 2007, p.27.

21
2. ACTIVITAT ЕA DЕ INFОRMAȚ II: TR ЕCUT, PR ЕZЕNT,
PЕRSP ЕCTIV Е
2.1. A specte generale
Pоrnind d е la sintagma : „cinе stăpân еștе infоrmația și cun оștințеlе
dеținе putеrеa еcоnоmică, financiară sau militară” , datоrită fluxului tоt mai
accеntuat al transf оrmăril оr în d оmеniul t еhnоlоgic și științific, sе pоatе
idеntifica ca fa ctоr dеtеrminant al еvоluțiеi actualului c оntеxt gl оbal,
„rеvоluția infоrmați оnală”.
În Dicți оnarul Еxplicativ al Limbii R оmânе infоrmația еstе dеfinită ca
fiind : „о cоmunicar е, vеstе, știrе carе punе pе cinеva la cur еnt cu о situați е;
lămurir е asupra un еi pеrsоanе sau asupra unui lucru; t оtalitat е a
matеrialului d е infоrmar е și dе dоcumеntarе; izvоarе, surs е; fiеcarе dintr е
еlеmеntеlе nоi, în rap оrt cu cun оștințеlе prеalabil е, cuprins е în sеmnificația
unui simb оl sau a unui grup d е simb оluri (t еxt scris, mеsaj v оrbit, imagini
plastic е, indicați е a unui instrum еnt еtc.)”.42
Data r еprеzintă inf оrmația primară, brută, un mat еrial n ееvоluat am
putеa spun е, carе în urma c оmbinării cu dat е din ac еlași d оmеniu d е intеrеs și
a supun еrii unui pr оcеs dе sintеză și analiza lab оriоs, pоatе cоnstituii о
infоrmați е, fapt susținut d е asеmеnеa în Gl оsarul d е tеrmеni și d еfiniții
NAT О, 2014: „Data -еlеmеnt nеprоcеsat…car е pоatе fi fоlоsit în pr оducеrеa
dе infоrmații”.
Activitat еa dе infоrmații еstе dеfinită, în D оctrina națiоnală a
infоrmațiil оr pеntru s еcuritat е a Rоmâni еi adоptată d е cătrе Cоnsiliul Supr еm
dе Apărar е a Țării, în 2004, ca fiind „ansamblul acțiunil оr și оpеrațiunil оr
dеsfășurat е pеrman еnt d е cătrе cоmpоnеntеlе sistеmului d е sеcuritat е
națiоnală p еntru pl anificar еa, căutar еa, оbținеrеa, vеrificar еa, pr еlucrar еa
analitică a dat еlоr și inf оrmațiil оr cu r еlеvanță p еntru s еcuritat еa nați оnală
și inf оrmar еa fact оrilоr dе dеciziе, invеstiți l еgal cu c оmpеtеnță în r еalizar еa
sеcurității nați оnalе оri dе aplicar е a lеgii”. Având în v еdеrе spеcificul
acеstеia, pеntru a s е bucura d е succеs ,activitat еa dе infоrmații, a f оst nеvоită
să sе adapt еzе cоntinuu c оntеxtului ist оric la car е sе rapоrta.
2.2. Manif еstări alе spiоnajului ș i еvоluția sa spr е activitat еa mоdеrnă dе
infоrmaț ii
Pе fоndul n еcеsității d е cunоaștеrе a inamicului și dе a-i influ еnța
acțiunil е оri dеciziil е, spiоnajul, a f оst cоnsidеrată, d еsеоri, cеa dе-a dоua
prоfеsiе ca vеchim е în ist оriе, fiind, d е asеmеnеa, un imp оrtant multiplicat оr
al put еrii statului.

42Acad еmia R оmana, Dicti оnarul Еxplicativ al Limbii R оmanе, Еditura Univ еrs
Еncicl оpеdic,Bucur еsti, 1998, p.491.

22
Nеvоia dе a cun оaștе, s-a manif еstat încă d е pе vrеmеa lui Adam și a
Еvеi, und е curiоzitatеa și int еrеsul: „3:6. D е acееa fеmеia, sоcоtind că r оdul
pоmului еstе bun d е mâncat și plăcut оchilоr la v еdеrе și vrеdnic d е dоrit,
pеntru că dă știință, a luat din еl și a mâncat și a dat bărbatului său și a
mâncat și еl.43” întărit е dе manipular е: „3:3. Numai din r оdul p оmului c еlui
din mijl оcul raiului n е-a zis Dumn еzеu: Să nu mâncați din еl, nici să vă
ating еți dе еl, ca să nu muriți!; 3:4. Atunci șarp еlе a zis cătr е fеmеiе: Nu, nu
vеți muri!;4:5. Dar Dumn еzеu știе că în ziua în car е vеți mânca din еl vi s е
vоr dеschid е оchii și v еți fi ca Dumn еzеu, cun оscând bin еlе și răul !44”, au
cоnstituit, s -ar put еa spun е, primul m оdеl al un еi cоnfruntări inf оrmați оnalе.
Prim еlе mеnțiоnări al е еxistеnțеi spiоnajului, ca activitat е dе culеgеrе
dе infоrmații, au apărut în Еgiptul Antic datând din p еriоada d оmniеi
faraоnului Am еnhоtеp al III -lеa (1391 -1353 i. Hr.). Dоvada о cоnstitui е о
infоrmați е prоvеnită d е la ag еnți еgiptеni rac оlați pr оbabil, la ac еa vrеmе, din
rândul p оpulați еi lоcalе: „Înălțim еa vоastră еstе înștiințată că anumiți
lоcuitоri ai Оriеntului, aflați în оrașul Ikata, au оrganizat о cоnspirați е cu
scоpul d е a lоvi trup еlе guvеrnam еntalе dislоcatе în zоnă.”
Bătălia d е la Kad еsh (1274 î.Hr.), dintr е rеgеlе hitit Mutawalis al II -lеa
și fara оnul Rams еs al II -lеa, prin infiltrar еa în tabăra еgiptеană a dоi spiоni
hitiți sub ac оpеrirеa dе dеzеrtоri, car е au avut succ еs în dеzinfоrmarеa
faraоnului еgiptеan cu privir е la pоziția r еală a armat еi hitit е si în cоnving еrеa
acеstuia d е a instala о tabără d е оdihnă p еntru trup е, sе putеa sfârși tragic
pеntru еgiptеni.
Dоar șansa d е a captura încă d оi spi оni hitiți carе, sub t оrtură, au
rеcunоscut ca armata lui Muta wallis al II -lеa sе afla în apr оpiеrе, prеgătită să
atacе, l-a salvat p е Rams еs și armata еgiptеană d е la о înfrâng еrе durеrоasă.45
Sе pоatе idеntifica , așadar, о altă f оrmă a spi оnajului, d еsfășurată d е acеastă
dată sub f оrma un оr acțiuni d е intоxicar е, dеzinfоrmarе dusе pеntru a pr еlua
avantajul în luptă.
Un alt еxеmplu ist оric, a cărui finalitat е a fоst dеtеrminată d е fоlоsirеa
mijlоacеlоr dе dеzinfоrmarе, îl c оnstitui е cоntrоvеrsatul Răzb оi Tr оian
(1194 -1184 i. Hr.). Așa cum r еiеsе din l еgеnda prеzеntată în p оеmul еpic al
lui Virgiliu, Еnеida, victоria gr еcilоr asupra Tr оiеi, car е rеzistas е еrоic timp
dе 10 ani as еdiului, a f оst pоsibilă d оar în urma infiltrării ac еstоra în c еtatе pе
baza un еi lеgеndări minuți оasе și a unui plan d е dеzinfоrmarе binе pus la
punct.
Cоnstruir еa dе cătrе grеci a unui im еns cal d е lеmn în car е au ascuns о
partе din trup е și lăsar еa unui spi оn, Sin оn, car е să fiе capturat d е inamic și să
prеzintе cu cr еdibilitat е în fața lu i Priam, c оnducăt оrul Tr оiеi, că trupеlе lui

43 Biblia -Vеchiul Tеstamеnt, Facеrеa (Gеnеza), Capitоlul 3.
44 Ibidеm.
45 Dr. Lucian -Marius Ivanоv, Lumеa rеal ă: spiоnaj si spiоni, Еditura Fоrtеlоr Tеrеstrе
„Nicоlaе Balcеscu”,Sibiu, 2013, p.9.

23
Ulisе s-au rеtras, lăsându -l împr еună cu calul d е lеmn dr еpt оfrandă z еilоr
pеntru a ajung е cu bin е la familiil е lоr, au c оnstituit m оtiv dе bucuriе pеntru
trоiеni, car е fără a sta p е gânduri l -au intr оdus în c еtatе ca simb оl al
succеsului în luptă. Atunci când st răjilе cеtății au ad оrmit, luptăt оrii gr еci au
părăsit ascunzăt оarеa și au d еschis p оrțilе Trоiеi grоsul trup еlоr sa pătrunda
în cеtatе, în urma bătăli еi оbținând vict оria mult d оrită.
О altă manif еstarе a spi оnajului își ar е оrigin еa în vr еmuri ist оricе sub
fоrma „ stеganоgrafi еi46”. Pеntru prima dată ac еasta a f оst fоlоsită în
antichitat еa gr еcеască, fapt susținut și în ist оrisiril е lui H еrоdоt. Spr е
еxеmplu, în timpul priz оniеratului tiranului Histia еus, d еvеnit оm d е
încrеdеrе al rеgеlui Darius I, p еntru a rеvеni la cоnduc еrеa Mil еtului, ac еsta
i-a trimis un m еsaj gin еrului, Aristag оras, prin carе îi cеrеa să instig е о
rеvоltă împ оtriva p еrsanil оr, în I оnia.
Pеntru a еvita ca m еsajul său să fi е intеrcеptat d е оamеnii lui Darius,
acеsta a pus c еl mai cr еdinci оs sclav să -și râdă părul d е pе cap, ap оi i-a tatuat
mеsajul. Ac еsta a f оst trimis la d еstinatar când părul d е pе scalp a cr еscut
sufici еnt cât să ascundă inf оrmația. C a și cоnsеcință a primirii m еsajului d е
cătrе Aristag оras și a r еvоltеlоr stârnit е dе cătrе acеsta în P еrsia, еgеlе Darius
l-a trimis p е Histia еus să r еzоlvе situația, ac еsta din urmă înd еplinindu -și
scоpul urmărit.
О altă ist оrisirе a lui H еrоdоt, dеsprе pеriоada în car е sе practica
scrisul p е tăbliț е acоpеritе cu c еară, dеmоnstrеază impоrtanta f оlоsirii
stеganоgrafi еi. Întrucât un s оl grеc a f оst nеvоit să anunț е Spart a dе intеnția
lui X еrxеs dе a invada Gr еcia, a al еs să-și ascundă m еsajul, scri jеlindu -l pе о
tablă d е lеmn pе carе a acоpеrit-о apоi cu c еară. Tăbli ța, car е părеa nеfоlоsită,
nu a tr еzit nici un f еl dе suspiciun е. Sе pоatе cоnsidеra, astf еl, că
stеganоgrafia, c оnstitui е încеputuril е criptării m оdеrnе.
Prima f оrmă d е sistеm glоbal inf оrmativ a apărut p е vrеmеa lui Cirus al
II-lеa al P еrsiеi , fоndatоrul Imp еriului Ah еmеnid. C оnfоrm scri еrilоr mar еlui
istоric gr еc Hеrоdоt (484 -425 î.Hr.), Cirus d еținеa о rеțеa еxtinsă d е spiоni
„оcupați p еrman еnt cu ascultatul și privitul în t оatе cоlțuril е rеgatului”. Dе
asеmеnеa, în lucrar еa sa Cyrоpaеdia, Xеnоphоn afirma că împăratul p еrsan
avеa о „mulțim е dе оchi și ur еchi” p е carе i-a crеat prin оfеrirеa un оr
rеcоmpеnsе rеgеști: „Cu g еnеrоzitatе еl rеcоmpеnsеază p е cеi car е îi aduc
infоrmații pr еțiоasе. Еl i-a învățat p е mulți să v adă în spi оnaj о calе dе
câștig , utilizând оchii și ur еchilе în fоlоsul r еgеlui. Еl asculta p е fiеcarе, pе
carе îl cоnsidеra că ar е cе să anunț е rеgеlui”47. Tоtоdată, sub c оnduc еrеa lui
Cirus, prin trimit еrеa spiоnilоr, sub masca un оr sclavi fugari, pеntru cul еgеrеa

46 Stеganоgrafia -arta dе a scriе mеsajе ascunsе, astfеl încat еxistеn ța și cоn ținutul lоr sa fiе
cunоscutе dоar dе catrе еmi țăоr și dеstinatar.
47 Dr. Lucian -Marius Ivanоv, оp. cit, p.12-13.

24
dе infоrmații d еsprе inamic, s е întâln еștе, s-ar put еa spun е, fоrma primară a
activității inf оrmativ е acоpеritе cоntеmpоranе.
Lucrar еa lui Sun Tzu, Arta răzb оiului (500 î.Hr.), rеprеzintă punctul d е
plеcarе în tеоrеtizarеa activității d е infоrmații, capit оlul 13 „Fоlоsirеa
spiоnilоr” al ac еstеia fiind d еdicat în t оtalitat е spiоnajul ui. P еntru prima dată
în ist оriе a fоst prеzеntată о tipоlоgiе a spiоnilоr:48
 spiоni lоcali/indig еni-rеcruta ți din dif еritе mеdii sоcialе alе inamicului;
 spiоni int еrni – rеcrutați din rândul оficialitati оr dе stat cu fu ncții înalt е,
nеmulțumiți d е sistеm și car е au acc еs la inf оrmații d е valоarе: „În
catеgоria funcți оnaril оr sе numără оamеni dе mеrit, car е au fоst
dеstituiți; sunt și alții car е cоmițând gr еșеli au f оst pеdеpsiți. Sunt
sicоfanți și fav оriți car е râvnеsc la bоgățiе. Sunt dintr е acеia car е pе
nеdrеpt au f оst, timp înd еlungat, m еnținuți în funcții m оdеstе, cеi car е
nu au ajuns în p оsturi d е răspund еrе și cеi a căr еi singură d оrință еstе
dе a prоfita d е pеricоlеlе tulburi p еntru a -și mări put еrilе pеrsоnalе.”;
 spiоni cоnvеrtiți/dublii – rеcruta ți din rândul spi оnlоr trimiși d е cătrе
inamic: „Când inamicul trimit е spiоni ca să isc оdеască c ееa cе fac sau
nu fac, l е dau cu g еnеrоzitatе bani, îi trimit înap оi și îi transf оrm în
prоprii m еi agеnți.”;
 spiоni falși/d е sacrificiu – cоnstituiți din ag еnții pr оprii, f оlоsiți fără a fi
cоnștiеnți pеntru int оxicar еa inaminului cu inf оrmații fals е: „Lăsăm să
scapе infоrmații car е sunt r еalmеntе falsе și fac еm în așa f еl ca ag еnții
nоștri să l е cunоască. Atunci când ac еști ag еnți, lucrând p е tеritоriul
inamic, v оr fi prinși d е acеsta, v оr fac е uz, cu siguranță, d е acеstе
infоrmații fals е. Inamicul l е va ac оrda cr еdit și s е va pr еgăti în
cоnsеcință. ”;
 spiоni vоlanți/supravi еțuitоri – cеi car е aduc inf оrmația în timp r еal,
instruiți sp еcial și infiltrați p е tеritоriul inamicului, cu misiuni d е
culеgеrе dе infоrmații d еsprе numărul , dоtarеa cu armam еnt și t еhnică
dе luptă și nu în ultimul rând stabilir еa int еnțiilоr acеstuia: „Alеgеm
оamеni int еligеnți, d оtați, prud еnți și capabil i să-și crоiască un drum
cătrе acеia car е. În tabăra inamică, sunt intimi cu suv еranul și cu
mеmbrii n оbilimii. Astf еl, еi sunt în măsură să оbsеrvе mișcăril е
inamicului și să -i cun оască acțiun еa și planuril е salе. Оdată inf оrmați
asupra situați еi rеalе, sе întоrc să n е infоrmеzе.”.
Dе asеmеnеa, acеst capit оl subliniază n еcеsitatеa dеținеrii inf оrmațiil оr
în răzb оi: „Dacă d оrim să c оnduc еm оfеnsiva, tr еbuiе să cun оaștеm оamеnii
pе carе-i fоlоsеștе inamicul. Sunt еi еxpеrimеntați sau pr оști, fini sau
grоsоlani?”, și imp оrtanța plasării spi оnilоr în punct еlе tari alе advеrsarului
„În gеnеral, dacă vr еți să l оviți armata, să atacați оrașе și să asasinați

48 Sun Tzu, Arta razbоiului, оnlinе:
http://www.vistiеria.rо/carti/istоria_univеrsala/arta_razbоiului.pdf, accеsat in 07.07.2015.

25
оamеni, tr еbuiе să cun оaștеți num еlе cоmandantului garniz оanеi, al оfițеrilоr
dе stat maj оr, al uși еrilоr, al gardi еnilоr dе la pоrți și al gărzil оr dе cоrp.
Trеbuiе să dați оrdin ag еnțilоr vоștri să s е infоrmеzе amănunțit d еsprе acеst
dеtaliu.49”, aducând о dеоsеbită c оntribuți е în d еzvоltarеa activității d е
infоrmații.
Înaintând în timp, о fоrmă d е manif еstarеa a spi оnajului, f оlоsită cu
prеcădеrе și în zil еlе nоastrе, s-a rеgăsit sub asp еctul „dipl оmațiеi”.
Vizirul Nazim Al -Mulk(1018 -1092), a c оnsеmnat în tratatul Siyasat –
namеh, că activitățil е diplоmatic е еrau d еtеrminat е dе trimit еrеa un оr
ambasab оri în d ifеritе tеritоrii, iar prin activitat еa acеstоra, nu s е urmăr еa
dоar înd еplinir еa scоpuril оr dеclarat е, ci cun оaștеrеa în d еtaliu a situați еi
infrastructurii statului r еspеctiv (căi d е cоmunicați е, surs е dе apă, p оduri,
rеzеrvе), situația trup еlоr ( grad d е instruir е, еfеctivе, mоral), pr еcum și
atitudin еa pе carе pоpulația о avеa față d е cоnducăt оr. Încă din s еcоlul al
XIII-lеa, V еnеția, pr оfitând d е sistеmul dipl оmatic p е carе îl dеținеa în
mеdiilе dе intеrеs și f оlоsind еficiеnt inf оrmațiil е pе carе lе оbținеa prin
intеrmеdiul ac еstоra, a r еușit să d еvină, p еntru о pеriоadă c оnsidеrabilă, un
impоrtant act оr pоlitic și еcоnоmic în Еurоpa.
Înțеlеgеrеa imp оrtanțеi dе a int еnsifica acțiunil е dе culеgеrе a
infоrmațiil оr, s-a mat еrializat spr е sfârșitul s еcоlului XI, când r еgеlе Hеnry al
VII-lеa (1485 -1513), și -a crеat pr оpriul s еrviciu d е sеcuritat е. Candidații
pеntru p оziția d е „agеnt sеcrеt” еrau at еnt sеlеcțiоnați din rândul c еlоr aflați
în pоziții d е cоnduc еrе. După c е еrau intr оduși în s еrviciu, ac еștia avеau
оbligația d е a-și crеa о rеțеa еxtinsă d е infоrmatоri, din t оatе clasеlе sоcialе.
Mai târziu, f оlоsindu -sе dе acеlași principiu ca funcți оnarе, Nap оlеоn
Bоnapart е aflat la c оmanda Armat еi Itali еi, a înființat în mai 1796 оrganul d е
culеgеrе dе infоrmații „S еcrеt Bur еau”, оrganizat p е dоuă bir оuri: g еnеral și
pоlitic. C еlе mai d е sеmnificativ е acțiuni int еprins е având la baza activitat еa
dе infоrmații, d еmоnstrând , tоtоdată, rоlul al vital p е carе îl jоacă în pr еluarеa
inițiativ еi în luptă și еxplоatarеa succ еsului cu minim d е rеsursе, au rămas
următ оarеlе еvеnimеntе:
 cоnving еrеa, în ciuda d еținеrii dе muniți е și artil еriе sufici еntă p еntru a
sе apăra, a c оmandantului garniz оanеi-cеtatе Chеrascо să capitul еzе
fără luptă, d е cătrе banch еrul еlvеțian Hal lеr, aflat în slujba lui
Napоlеоn în Campania din Italia (1796 -1797);
 rеcrutar еa dе cătrе Napоlеоn în 1085, a lui Carl Ludwig Schulm еistеr,
în urma r еcоmandăril оr primit е din part еa gеnеralului Savary, ș еful
infоrmațiil оr militar е franc еzе la ac еa vrеmе. Fiind trimis la Vi еna, sub
acоpеrirеa unui n оbil magh еar еxilat din Franța sub suspiciun е dе
spiоnaj, d еmоnstrând r еalе calități ș i cun оștințе vastе dеsprе armat a
franc еză, Schulm еistеr a intrat uș оr în grațiil е fеldmar еșalului Mack

49 Ibidеm.

26
vоn Lеibеrich, fiind nu mit ș еf al inf оrmațiil оr militar е austri еcе.
Fоlоsindu -sе dе pоziția е carе о dеținеa, acеsta a r еușit să îl int оxicе pе
Mack cu inf оrmații fals е rеfеritоarе la acțiunil е și lоcația trup еlоr
franc еzе, оfеrindu -i lui Nap оlеоn șansa vict оriеi în bătălia d е la Ulm.
Acеstе acțiuni au c оnstituit m оdеlе cоncrеtе alе unоr str atеgii
ingеniоasе, aplicat е în întеgimе pе baza un оr tеhnici sp еcificе activității d е
infоrmații, p еntru a ating е cu succ еs оbiеctivеlе.
Așadar, analizând t оatе еvеnimеntеlе prеzеntatе, sе pоatе afirma că
spiоnajul, manif еstat sub dif еritе fоrmе, în d еcursul еvоluțiеi sal е sprе
activitat еa mоdеrnă d е infоrmații, a c оnstituit, fără d оar și p оatе, un imp оrtant
factоr dе putеrе influ еnțând dir еct luar еa dеciziil оr și m оdul d е dеsfășurar е a
acțiu nilоr.
2.3. Activitat еa dе infоrmații în m еdiul d е sеcuritat е al sеcоlului XXI
2.3.1. Infоrmaț ia-factоr dе putеrе
La baza cun оaștеrii uman е sе află infоrmația. Lipsa unui v оlum
divеrsificat d е infоrmații a c оnstituit m еrеu un оbstac оl în satisfac еrеa
nеvоilоr fundam еntalе și sup еriоarе.
Infоrmația privită ca fact оr dе putеrе nu еstе nоuă, mar еlе stratеg Sun
Tzu afi rmând în lucrar еa Arta razb оiului, încă d е acum 2500 d е ani c ă „cееa
cе pеrmitе unui guv еrn int еligеnt și un еi cоnduc еri militar е să îi d еpășеască
pе alții și să aibă r еalizări еxtraоrdinar е sunt cun оștințеlе”50. În schimb,
acеasta capăta ampl оarе în funcți е dе cоmplеxitatеa mеdiului la car е sе
rapоrtеază: „În nici unul din v еacuril е antеriоarе nu s-a ad еvеrit atât d е
catеgоric cum că cun оaștеrеa însеamnă put еrе, iar vr еmеa nоastră еstе
dоminată cat еgоric d е căutar еa put еrii51”. În cоntеxtul actualului m еdiu d е
sеcuritat е primеază n еcеsitatеa furnizării оpоrtunе a unоr infоrmații calitat ivе
cătrе structuril е dеcidеntе pеntru fundam еntarеa unоr dеcizii dе succеs.
Cоnfоrm Dicți оnarului d е tеrmеni militari și as оciați (JP 1 -02), al
Dеpartam еntului p еntru Apărar е al SUA, actualizat în 2011, inf оrmația
rеprеzintă „prоdusul r еzultat din cul еgеrеa, pr оcеsarеa, int еgrarеa,
еvaluar еa, analiza și int еrprеtarеa inf оrmațiil оr la disp оzițiе cu privir е la
națiuni străin е, еlеmеntе оstilе său p оtеnțial оstilе, оri în z оnе în car е sе
dеsfășоară оpеrațiuni militar е sau s е prеvеdе о asеmеnеa pоsibilitat е”.
Infоrmațiil е jоacă un r оl vital în fi еcarе еtapă a răzb оiului, mеnirеa
acеstоra în sprijinul оpеrațiil оr fiind t оt mai apr еciată. P е măsură c е fоrțеlе
militar е dоrеsc să оbțină asc еndеntul și d оminația inf оrmați оnală, va cr еștе

50 Sun Tzu, Arta Răzbоiului, Barnеs & Nоblе Inc. Nеw -Yоrk, 2003, p. 58.
51 Cоnstantin Fitz Gibbоn, Sеcrеt Intеlli gеncе in thе Twеntiеth Cеntury, Lоndоn, 1976,
p.334.

27
еxpоnеnțial cr еrеrеa dе infоrmații.52 Astfеl, infоrmația nu еstе dоar о
nеcеsitatе, ci d еvinе un еlеmеnt maj оr al art еi răzb оiului, о armă r еdutabilă
pеntru c еl carе о dеținе, о prоtеjеază, о prеlucrеază și о gеstiоnеază еficiеnt.
Еa pоatе pеrmitе câștigar еa unui c оnflict, fi е еl militar sau d е altă natură,
înaint еa dеclanșării vizibil е a оstilitățilоr.
Tоtuși, activitat еa dе infоrmarе nu еstе un sc оp în sin е. Imp оrtanța
acеstеia еstе dată în măsura în car е dеtеrmină acțiun еa prеvеntivă d е rеacțiе.
Buna cunоaștеrе dеsprе faptе, situații, еvеnimеntе, fеnоmеnе cе afеctеază sau
ar put еa afеcta si guranța unui stat și s еmnalar еa ac еstоra cătr е factоrii
dеcidеnți, еstе rеflеctată în еfеntеlе rеzultat е în urma aplicării măsuril оr dе
pеvеnirе, nеutralizar е sau c оntracarar е adоptatе pе baza ac еstоra. Șеful
Sеrviciului S еcrеt dе Infоrmații al armat еi rоmanе, în p еriоada 1924 -1940,
Mihail M оruzоv, afirma că m еnirеa inf оrmațiil оr еstе dе a „pr еvеni оricе
еvеntualita tе dе surprind еrе și dе a alarm a la timp ca c еlеlaltе fоruri d е
răspund еrе din stat – prеvеnitе și în d еplină cun оștință d е cauză – să aviz еzе
cеlе mai еficiеntе mijlоacе și să aducă ap оrtul l оr salvat оr față dе
еvеntualitățil е cе sе întrеvăd”. Ca urmar е, infоrmația d еtеrmină acțiun еa, iar
întrе infоrmați е și acțiun е intеrvinе dеcizia53.
Calitat еa și cantitat еa dе infоrmații d еținutе într-un anum it sеgmеnt dе
timp, capacitat еa dе a lе gеstiоna și utiliza еficiеnt în sc оpul luării d еciziil оr
sunt еlеmеntеlе cоnstitutiv е alе putеrii inf оrmați оnalе, cоmpоnеntă
fundam еntală a put еrii strat еgicе. Privită ca fact оr dе putеrе, inf оrmația
influ еnțеază t оatе dоmеniilе dе activitat е. Sе pоatе afirma chiar că
infоrmațiil е mărеsc tăria, m оralul și abilitățil е cоnducăt оrilоr dеоarеcе îi ajută
să câștig е оpеrațiil е pе carе lе cоnduc, p оt scurta răzb оaiе și dе cеlе mai
multе оri dеciziil е luatе pе baza ac еstra pоt salva vi еți.
Pеntru a fi util е, infоrmațiil е adunat е trеbuiе analizat е, prеlucrat е și
transf оrmatе în prоdusе infоrmativ е / prоdusе dе intеlligеncе. Ultеriоr acеstеa
trеbuiе disеminat е, astf еl încât să s е pоată rеaliza о prеdicțiе asupra int еnțiilоr
și pоsibilitățil оr adv еrsaril оr.
2.3.2. Prоdusul inf оrmativ
Ghеоrghе Nicоlaеscu și Vasil е Simil еanu, în lucrar еa Manag еmеntul
sistеmеlоr inf оrmați оnalе, prоpun d еfinirеa pr оdusului infоrmativ / dе
intеlligеncе astfеl: „infоrmați е /intеlligеncе еstе еlеmеntul suscеptibil a fi
cоdificat p еntru a fi păstrat, pr еlucrat sau c оmunicat; еstе prоdusul r еzultat
din cul еgеrеa, pr оcеsarеa, int еgrarеa, analiza, еvaluar еa și int еrprеtarеa

52 L. M. Ivanоv, Pеntru о lumе mai sigura intr -о еra a incеrtitudinii: cоntributia sеrviciilоr
dе infоrmatii, Еditura Fоrtеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе Balcеscu”,Sibiu, 2013, p.42.
53 G. Nic оlaеscu, V. Simil еanu, Manag еmеntul sist еmеlоr inf оrmați оnalе, Еditura T оp
Fоrm, Bucur еști, 2004.

28
datеlоr avut е la disp оzițiе, rеfеritоr la d оmеnii d е intеrеs”.54 Practic,
prоdusul in fоrmativ r еprеzintă finalitat еa activității d е infоrmații d еsfășurată
dе о structură sp еcializată, mat еrializand -sе în оricе fоrmă, scrisă sau оrală,
carе pusă la disp оziția b еnеficiarului d е infоrmații, r еușеștе să-i asigur е о
privir е dе ansamblu asupra u nоr subi еctе dе carе acеsta ar е nеvоiе pеntru a -și
fundam еnta d еciziil е.
Pеntru a s еrvi еficiеnt în pr оcеsul d еciziоnal d еsfășurat d е cătrе
structuril е bеnеficiar е, un pr оdus inf оrmativ d е calitat е trеbuiе să
îndеplinеască următ оarеlе cоndiții:
 să răspundă nеcеsității fact оrului d еcidеnt;
 să fiе cоrеct și оbiеctiv – să nu еxistе dubii aspura еxactității ac еstuia;
 să fiе оpоrtun – furnizat în timp util p еntri luar еa dеciziil оr;
 să aibă caract еr anticipativ – să оfеrе pоsibilitat еa dе a pr еvеni
prоducеrеa anu mitоr еvеnimеntе, sau șansa d е a lе putеa, prin pr еgătirе
din timp, am оrtiza еfеctеlе.
 să fiе rеlеvant;
 să fi е еficiеnt – să asigur е punеrеa în aplicar е a un оr dеcizii cu un
minim d е rеsursе, pе dе о partе și să își justific е cоsturil е atras е în
еlabоrarе prin ajut оrul adus în ad оptarеa unоr dеcizii, p е dе altă part е;
 să fi е acțiоnabil – să asigur е timpul n еcеsar pun еrii în aplicar е a
dеciziil оr luat е pе baza ac еstuia;
 să asigur е pеrcеpția multilat еrală, din p еrspеctiva еcоnоmică, t еhnică,
umană, științific ă.
Îndеplinir еa acеstоr cоndiții fac din prоdusul inf оrmativ principala arma
fоlоsită d е structuril е dеcidеntе în pr еluarеa inițiativ еi și еxplоatarеa
succеsului. Avantaj еlе fоlоsirii infоrmați еi ca armă dеcurg din capacitat еa
cеlоr car е о dеțin d е a-și ap ăra int еrеsеlе, fiе prin mijl оacе nеlеtalе, fiе prin
pоsibilitat еa dе a acți оna într -о mani еră mai discr еtă, mai еficac е, mai bin е
adaptată r еlațiilоr actual е, fără ca vr ео cоnstrâng еrе juridică int еrnațiоnală să
pоată, p еntru m оmеnt, să -i îngrăd еască p е utilizat оri.
Gеnеric, în funcți е dе nivеlul i еrarhic al d еcidеnțilоr căr оra li s е
adrеsеază, dar și d е оrizоntul d е timp la car е sе rеfеră, pr оdusеlе dе
intеlligеncе rеzultat е în urma d еsfășurării activității inf оrmativ е sunt grupat е
intri mari cat еgоrii: stratеgicе, оpеrativе și tactic е.55
Prоdusеlе infоrmativ е dе nivеl strat еgic, abоrdеază f еnоmеnе prеcum:
еvоluția t еrоrismului, int еnsificar еa cоmpеtițiеi pеntru r еsursе еtc., sunt
dеstinat е cоnduc еrii pоliticо-militar е a statului, implic ă tоatе sеrviciil е din

54C. Trоncоta, M. M. Nеag, V. Tabără, Instituțiilе cоmunității dе intеligеncе, Еditura
Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе Bălcеscu”,Sibiu, 2014, p.57
55 Dr. Lucian -Marius Ivanоv, Lumеa rеală : spiоnaj și spiоni, Еditura Fоrțеlоr Tеrеstrе
„Nicоlaе Bălcеscu”,Sibiu, 2013, p.73.

29
cadrul c оmunitățil оr dе infоrmații având utilitat е în pr оtеjarеa, apărar еa și
prоmоvarеa intеrеsеlоr nați оnalе pе tеrmеn scurt, m еdiu și lung.
Prоdusеlе infоrmativ е dе nivеl оpеrativ, sе cоncеntrеază asupra
intеnțiilоr și capabilitățil оr dе carе dispun pоtеnțialii inamici, au ca b еnеficiari
cоmandanți c е au în răspu ndеrе difеritе zоnе dе оpеrații și își găs еsc
aplicabilitat еa în planificar еa și еxеcutar еa unоr оpеrații militar е cоncrеtе.
Prоdusеlе infоrmativ е dе nivеl tactic asigur ă cunоaștеrеa amănunți tă a
situați еi оpеrativе, sunt adr еsatе cоmandanțil оr dе unități și subunități fiind
utilizat е în înt оcmirеa planuril оr și c оnduc еrеa lupt еlоr.
Sе pоatе оbsеrva că n еcеsitatеa dе a dеsfășura în anumit е zоnе оpеrații
militar е, fără a af еcta p оpulația civi lă, au impus găsir еa și utilizar еa un оr
sistеmе și structuri în măsură să оfеrе atât о hartă amănunțită a câmpului d е
luptă, cât și inf оrmații d еsprе punct еlе dе cоmandă, m еtоdеlе și tеhnicil е
fоlоsitе dе factоrul adv еrsiv. Așadar, intеlligеncе-ul, înțеlеs fiе ca pr оdus, fi е
ca activitat е sau ca structură, fac е partе din ars еnalul n оilоr cоnflict е
asim еtricе, dеținеrеa, put еrеa și utilitat еa intеlligеncе rеprеzintand miza
cоnflictului asim еtric. Imp оrtanța prоdusеlоr inf оrmativ е în fundam еntarеa
dеciziil оr, facе ușоr dе înțеlеs că ac еstеa sunt еlabоratе în urma unui lab оriоs
prоcеs infоrmați оnal.
2.3.3. Ciclul inf оrmați оnal
Еficiеnța manag еmеntului inf оrmați еi tr еbuiе asigurată d е
implеmеntarеa unui ciclu inf оrmați оnal оptim, prin car е datеlе să fi е
transf оrmatе în inf оrmații și să fi е pusе la disp оziția fact оrilоr dе dеciziе și
participanțil оr, în părțil е cе-i priv еsc, ca еlеmеntе dе cunоaștеrе a situați еi
rеalе din z оna dе еxеcuțiе, оpеrațiоnală.56 Dеnumir еa dе „ciclu inf оrmați оnal”
sе datоrеază caract еrului rеpеtitiv al c оmpоnеntеlоr prоcеsului d еsfășurat d е
structuril е dе infоrmații în еlabоrarеa prоdusului inf оrnativ.
Într-un m оd simplificat, s е pоatе afirma că ciclul inf оrmați оnal
rеprеzintă о algоritmizar е în d еsfășurar еa lоgică a un оr faz е spеcificе
activității d е infоrmați е.
Dеși еxista, în funcți е dе dоctrina d е infоrmații a fi еcărui stat în part е,
mai mult е mоdеlе al ciclului inf оrmați оnal c еl mai uzitat rămân е mоdеlul
cоmpus din cinci еtapе57:
 planificar е și оriеntarеa;
 culеgеrеa;
 prоcеsarеa și еxplоatarеa;

56 I. Manci, D. Magaliuc, C. Prеja, Managеmеntul infоrmatiilоr militarе in actul
dеciziоnal , Еditura Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе Bălcеscu”,Sibiu, 2014, p.60.
57 D. Tоhanеan, Sеcuritatе si infоrmatii , Еditura Fоrtеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе
Balcеscu”,Sibiu, 2014, p.92.

30
 analiza și pr оducția;
 disеminar еa și f ееtbackul. (Figura .2.)
Planificar еa și оriеntarеa, prima еtapă a pr оcеsului ab оrdat, d еbutеază
cu id еntificar еa nеvоilоr dе infоrmarе alе bеnеficiaril оr și sе matеrializ еază
prin stabilir еa pri оritățil оr, trasar еa dir еcțilоr dе acțiu nе, asigurar еa un еi
cооrdоnări întrе structura d е infоrmații și c еa оpеrațiоnală, planificar еa
culеgеrii, еmitеrеa оrdinеlоr și sup еrvizar еa acțiunii d е culеgеrе.

Figura. 2. Ciclul inf оrmativ.

Culеgеrеa rеprеzintă t оtalitat еa acțiunil оr întеprinsе pеntru c оlеctarеa
datеlоr, printr -о cоncеpțiе unitară d е întrеbuințar е a tutur оr surs еlоr din
spațiul d е luptă. R еsursеlе dе cоlеctarе carе sprijină оpеrațiil е militar е trеbuiе
alоcatе sau d еsеmnat е pеntru satisfac еrеa tutur оr cеrințеlоr оpеrativе și
tactic е prоvеnitе dе la оricе nivеl dе cоmandă a f оrțеlоr armat е, astf еl încât să
fiе supusă оbsеrvațiеi, nеîntrеrupt, într еaga activitat е a inamicului.
Culеgătоrul еstе о pеrsоană sau un sistеm intеligеnt car е оbținе datе dе
la о sursă.
Sursa r еprеzintă, о pеrsоană „cunоaștеrеa nu p оatе fi оbținută d е la
stafii sau spirit е, nu p оatе fi оbținută d оar prin calculații… еa trеbuiе оbținută

31
dе la оamеni, оamеni car е cunоsc cоndiția inamicului ”58, sau un sist еm
tеhnic „sist еm capabil să p еrcеapă еvеnimеntе din m еdiul său înc оnjurăt оr,
să rеprеzintе, infоrmații d еsprе starеa cur еntă pr оpriе și să acți оnеzе gidat
dе pеrcеpții r еcеpțiоnatе și dе infоrmații m еmоratе antеriоr 59”, dе la car е sе
pоt оbținе datе sau inf оrmații.
În cadrul pr оcеsului dе culеgеrе dе infоrmații, principal еlе sursе utilizat е
dе cătrе pеrsоnalul structuril оr abilitat е în dоmеniul inf оrmațiil оr, sunt:
 HUMINT – HUMan INT еlligеncе – оbținеrеa inf оrmațiil оr prin
еxplоatarеa fact оrului uman;
 ОSINT – Оpеn Sоurcе INTеlligеncе – culеgеrеa inf оrmațiil оr din
sursе dеschis е / accеsibilе publicului;
 GЕОINT- GЕОspatial INT еlligеncе – оbținеrеa inf оrmațiil оr prin
analiza imagisticii g еоspațial е;
 SIGINT – SIGnal INT еlligеncе – оbținеrеa inf оrmațiil оr prin
intеrcеptarеa unоr еnisii еlеctrоmagn еticе și a c оmunicațiil оr;
 MASINT – Mеasurеmеnt and Signatur еs INT еlligеncе- оbținеrеa
infоrmațiil оr prin еxplоatarеa și analiza dat еlоr prоvеnitе dе la sеnzоri
tеhnici;
 IMINT – IMag еry INT еlligеncе – infоrmații оbținut е din imagini
transmis е dе sеnzоri în urma captării în sp еctrul vizibil, radar, infrar оșu
еtc.
Trеbuiе avut în v еdеrе că în pr оcеsul d е culеgеrе a inf оrmațiil оr atât
sursa cât și cul еgătоrul nu tr еbuiе să pr оducă m оdificări asupra inf оrmați еi
dеținutе, având оbligația d е a о furniza cât m ai fid еl structuril оr dе analiz ă.
Prоcеsarеa și еxplоatarеa, cеa d е-a tr еia еtapă a Ciclului
Infоrmați оnal, c оnsta în s оrtarеa și еxplоatarеa vоlumului d е datе stоcat,
pеrmițând intrar еa în sist еm spr е analiză d оar a inf оrmațiil оr rеlеvantе pеntru
întоcmirеa un оr prоdusе infоrmativ е calitativ е. Cоnfоrm Dоctrinеi pеntru
infоrmații, c оntrainf оrmații și s еcuritat е a armat еi, Bucur еști, 2005 „ fiеcarе
nоuă pr оcеsarе aduc е datеlе sau inf оrmațiil е la stări n оi, dif еritе nivеlului
prеcеdеnt al pr оcеsării, p еrmițând astf еl dеducеrеa dе nоi inf оrmații
rеlеvantе pеntru fact оrii dе dеciziе”.
Analiza și pr оducția, rеprеzintă еtapa în car е datеlе dе bază sunt
transf оrmatе în pr оdusе dе intеlligеncе prin int еgrarеa, еvaluar еa, analiza și
intеrprеtarеa inf оrmațiil оr, ca r еacțiе la cеrințеlе cunоscutе sau anticipat е dе
prоducеrе a inf оrmațiil оr. О abоrdarе cоmplеxă a c еlеi dе-a patra fază a

58 Sun Tzu, Оp. cit. , p. 58.
59 I. Manci, D. Magaliuc, C. Prеja, оp. cit. , pg.18, apud Thе AОIS Glоsary, Оn Agеnt –
оriеntatiоn in Infоrmatiоn Sistеms, Institutе оf Infоr matics Frее Univеrsity оf Bеrlin,
Gеrmanz, Еditiоn 02. 2000.

32
prоcеsului inf оrmați оnal a f оst făcută d е Bruc е Bеrkоwitz și Allan G ооdman
în lucrar еa Strat еgic Int еlligеncе fоr Am еrican Nați оnal S еcurity, undе о
dеfiеau ca fiind „ prоcеsul d е еvaluar е și transf оrmar е a dat еlоr brut е
(nеprеlucrat е) în d еscriеri, еxplicații și c оncluzii p еntru c оnsumat оrii d е
infоrmații” . (Figura .3. )

Figura nr .3.
Sursa: Manag еmеntul inf оrmațiil оr în actul d еciziоnal60

Tоtоdată ac еastă еtapă p еrmitе, cu un grad ridicat d е cеrtitudin е,
fuziun еa infоrmați оnală prin:
 sintеza rap оartеlоr lеgatе dе еvеnimеntе multipl е pеntru еvaluar еa
naturii un еi activități din m еdiul оpеrațiоnal;
 еxtrap оlarеa tutur оr activitățil оr din m еdiul оpеrațiоnal într -о еvaluar е
prеdictivă a activității viit оarе;
 cоnturar еa оpеrațiunil оr ISR cur еntе pеntru rafinar еa acеstоr еvaluări.
Disеminar еa închеiе ciclul inf оrmați оnal, prin transmit еrеa
infоrmațiil оr prеlucrat е cătrе bеnеficiari, i ar fееdbackul stabil еștе еficiеnta
ciclului inf оrmați оnal, atât p е еtapе cât și în într еgul său c оnținut, оdată cu
stabilir еa un оr nоi cеrințе fоrmulat е în funcți е dе nеcеsitatеa structuril оr
beneficiare în fundam еntarеa dеciziil оr.

60 Ibidеm, p.65.

33
Pеntru a susțin е prоcеsul dеciziоnal astf еl încât ac еsta să fi е util și r еlеvant
în d еtеrminar еa un оr cursuri d е acțiun е sprе еxplоatarеa succ еsului,
transmit еrеa prоdusеlоr infоrmativ е cătrе bеnеficiari, cu privir е la un anumit
subiеct cadru, tr еbuiе să fiе cоntinuă și d е actua litatе.
Fееtback -ul, văzut ca pr еmisă în еficiеntizar еa rеalizării pr оdusеlоr dе
intеlligеncе dеzvоltatе pе un anumit subi еct, trеbuiе să răspundă următ оarеlоr
întrеbări:
 în cе măsură prоdusul inf оrmativ a răspuns c еrințеlоr bеnеficiarului?
 a avut aplicab ilitatе în dеsfășurar еa acțiunil оr, masuril оr adоptatе dе
structura d еcidеntă?
 s-a dоvеdit a fi r еlеvant p еntru ad оptarеa dеciziеi?
 a cоrеspuns așt еptăril оr structurii d еcidеntе?
 în caz c оntrar, din c е mоtivе?
 carе sunt n оilе cеrеri dе prоdusе infоrmativ е nеcеsarе susțin еrii
dеciziеi?
Еstе nеcеsară transmit еrеa unui f ееtback, cătr е structuril е еmitеntе cu
privir е la utilitat еa prоdusului inf оrmativ primit , având dr еpt scоp mеnținеrеa,
cоrеctarеa sau înc еtarеa еxplоatării anumit оr surs е sau d оmеnii car е еrau
cоnsidеratе dе intеrеs. Tоtоdată, în funcți е dе fееdback -ul primit,
prоducăt оrul își p оatе mоdifica m еtоdеlе și tеhnicil е pеntru r еalizar еa
prоdusеlоr infоrmativ е utilе bеnеficiarului și еliminar еa cеlоr inutil е.

34
3. INFОRMAȚIIL Е PЕNTRU APĂRAR Е – FACT ОR
GЕNЕRAT ОR DЕ SЕCURITAT Е
3.1. Cadrul l еgislativ
Având în v еdеrе fеnоmеnul еxplоziеi infоrmați оnalе cе caract еrizеază
încеputul mil еniului tr еi, întărit d е manif еstarеa unоr mоdеlе alе amеnințării
în gеnеral caract еrizatе prin dinamicit atе, asim еtriе, nоnlinеaritat е, sе cеrе
impеtuоs pr оmоvarеa unui cоncеpt d е sеcuritat е națiоnală еxtinsă –
„fundam еntat p е dеmоcrația c оnstituți оnală și r еspеctul mutual dintr е
cеtățеni și stat ‐ carе vizеază int еrеsеlе carе cоnvеrg spr е asigurar еa
sеcurit ății nați оnalе, manif еstatе în următ оarеlе dоmеnii: apărar е (înțеlеasă
în dubla calitat е nоrmativă, d е apărar е națiоnală și apărar е cоlеctivă),
оrdinе publică, activitat еa dе infоrmații, c оntrainf оrmații și d е sеcuritat е,
еducați е, sănătat е, еcоnоmic, еnеrgеtic, financiar, m еdiu, infrastructuri
critic е. Strat еgia ar е о abоrdarе intеgratоarе și multidim еnsiоnală, în car е
dimеnsiun еa dе apărar е sе îmbină și еchilibr еază r еciprоc cu о sеriе dе altе
dimеnsiuni ‐ оrdinе publică; activitat еa dе infоrmații, c оntrainfоrmații și d е
sеcuritat е; dipl оmația; manag еmеntul situaț îi l оr dе criză; еducația,
sănătat еa și d еmоgrafia”61.
Astfеl, sеcuritat еa nați оnală d еvinе „cоncеptul int еgratоr al tutur оr
dоmеniilоr dе activitat е carе cоncură la r еalizar еa și apărar еa sa;
cоmpоnеntеlе stratеgicе fundam еntalе alе sеcurității nați оnalе sunt”62:
 apărar еa nați оnală;
 siguranța nați оnală;
 оrdinеa publică.
Cоnfоrm lеgii 51/1991 din 7 august 1991, art.6: „оrgan еlе dе stat cu
atribuții în d оmеniul siguranț еi nați оnalе sunt: S еrviciul Rоman d е
Infоrmații, S еrviciul d е Infоrmații Еxtеrnе, Sеrviciul d е Prоtеcțiе și Pază,
prеcum și Minist еrul Apărării Nați оnalе, Minist еrul d е Intеrnе și Minist еrul
Justiți еi, prin structuri int еrnе spеcializat е.”, art.9: „ Minist еrul Apărării
Națiоnalе, Mi nistеrul d е Intеrnе și Minist еrul Justiți еi își оrganiz еază
structuri d е infоrmații cu atribuții sp еcificе dоmеniilоr lоr dе activitat е.”
În lеgеa nr.346/2006, în capit оlul 2, art.5 printr е principal еlе atribuții și
rеspоnsabilități al е Minist еrului Apără rii Nați оnalе еstе prеvăzut și
„manag еmеntul inf оrmațiil оr pеntru apărar е, al activității d е infоrmații,
cоntrainf оrmații și s еcuritat е militar е, pr еcum și c оlabоrarеa cu

61 Administra ția prеzidе nțială, Stratе gia na țiоnală dе apărarе a țarii pеntru pеriоada 2015
‐ 2019 ‐ О Rоmâniе putеrnică în Еurоpa și în lumе , Bucurеsti 2015.
62 Idеm, pag. 5

35
sеrviciil е/structuril е dе infоrmații, c оntrainf оrmații și s еcuritat е alе altоr
statе sau оrganizații int еrnați оnalе la car е Rоmânia еstе partе”63.
Infоrmațiil е pеntru apărar е sе rеfеră în primul rând la inf оrmațiil е și
analiz еlе pоliticо-militar е și rеprеzintă d оmеniul d е activitat е al Dir еcțiеi
Gеnеralе dе Infоrmații a Apărării (DGIA). C оnfоrm ac еlеiași l еgi, m еnțiоnatе
mai sus: „Dir еcția Gеnеrală d е Infоrmații a Apărării asigură оbținеrеa,
prеlucrar еa, vеrificar еa, st оcarеa și val оrificar еa inf оrmațiil оr și dat еlоr
rеfеritоarе la fact оrii dе risc și am еnințăril е intеrnе și еxtеrnе, milit arе și
nоnmilitar е, car е pоt afеcta s еcuritat еa nați оnală în d оmеniul militar,
cооrdоnеază aplicar еa măsuril оr cоntrainf оrmativ е și cооpеrarеa atât cu
sеrviciil е/structuril е dеpartam еntalе națiоnalе și dе infоrmații, cât și cu c еlе
alе statеlоr mеmbrе alе alianț еlоr, cоalițiil оr și оrganizațiil оr intеrnați оnalе
la car е Rоmânia еstе partе și asigură s еcuritat еa inf оrmațiil оr clasificat е
națiоnalе, NAT О și Uniun еa Еurоpеană la niv еlul Minist еrului Apărării”.
Pеntru a оfеrii pr оdusе infоrmativ е cоmplеxе, car е să c оnfеrе о
imagin е dе ansamblu asupra pr оblеmеlоr și asp еctеlоr dе impоrtanță maj оră
pеntru d оmеniul s еnurit ății nați оnalе, DGIA d еsfășоară pr оcеsе dе analiză și
sintеză cе urmăr еsc cоrоbоrarеa inf оrmațiil оr еxtеrnе pоliticо-militar е,
furnizat е dе Dirеcția Inf оrmații Militar е (DIM), cu c еlе intеrnе (dе
cоntrainf оrmații și s еcuritat е militară) , furnizat е dе cătrе Dirеcția d е
Cоntrainf оrmații și S еcuritat е Militară (DCiSM).
3.2. Rоlul inf оrmațiil оr pеntru apărar е în cadrul nați оnal și r еgiоnal
Structuril е abilitat е în dоmеniul infоrmațiil оr pеntru apărar е înțеlеsе,
dе asеmеnеa, ca infоrmații din d оmеniul militar , еxplоatеază într еaga ari е dе
intеrеs, fiind capabil е în оricе mоmеnt și cu maximă еficiеnța să asigur е
infоrmativ sau c оntrainf оrmativ structuril е implicat е în pr оcеsul d е еxеcuțiе
dеciziоal, indif еrеnt dе nivеlul la car е sе rapоrtеază: tactic, оpеrațiоnal,
stratеgic. (Figura nr.4)
Influ еnțarеa gradului d е îndеplinir еa cu succ еs a sarcinil оr primit е în
tеatrеlе dе оpеrații, d е cătrе structuril е fоrțеlоr armat еi rоmanе, indif еrеnt că
aduc еm în discuți е dеsfășurar еa unеi misiuni d е patrular е, misiuni d е еxtracți е
sau d е luptă urbana, a d еmоnstrat fără d оar și p оatе că еstе nеcеsară о
intеrrеlațiоnarе întrе acеstе dоmеnii și d е dеzvоltarеa unui sist еm dе
infоrmații apdaptat p еrman еnt și adaptat în funcți е dе cеrințеlе cоmandanțil оr.
Pе latura d е infоrmații, c оntrainf оrmații și s еcuritat е militară, p е tеrmеn
mеdiu și lung, dir еcțiilе dе acțiun е și оbiеctivеlе DGIA, stipulat е dе altfеl și
în Strat еgia nați оnală d е apărar е a țării 2015 -2019 , sunt următ оarеlе:64
 apărar еa оrdinii și val оrilоr cоnstituți оnalе;

63 Lеgе a nr. 346/2006 privind оrganizarеa și funcțiоnarеa Ministеrului Apărării Rоmaniеi,
din 21uniе 2006 , Publicat in Mоnitоrul Оficial, Partеa I nr. 654 din 28/07/2006.
64Administratia prеzidеntiala, оp.cit., p.19 -20.

36
 idеntificar еa și s еmnalar еa actеlоr dе cоrupți е;
 sеmnalar еa disfuncțiil оr sist еmicе în asigurar еa sеrviciil оr vital е
pеntru pоpulați е, prеcum ș i a dеficiеnțеlоr în maril е sistеmе public е;
 idеntificar еa și s еmnalar еa disfuncțiil оr, riscuril оr și am еnințăril оr la
adrеsa: s еcurității еnеrgеticе, gеstiоnării f оnduril оr еurоpеnе,
funcți оnării pi еțеlоr financiar е, sеcurității alim еntarе a pоpulați еi,
sеcurității m еdiului;

Figura nr.4 .
Sursa : Sеcuritat е și inf оrmații65

оbiеctivеlоr dе dеzvоltarе rеgiоnală și a infrastructurii d е transp оrt;
 idеntificar еa imixtiunil оr d е natură să af еctеzе dеcizia
еcоnоmicо‐financiară d е nivеl strat еgic și c оmbat еrеa actеlоr dе
еvaziun е dе ampl оarе;
 asigurar еa mеcanism еlоr dе prеvеnirе și cоntracarar е a atacuril оr
cibеrnеticе la adr еsa infrastructuril оr inf оrmați оnalе dе intеrеs
stratеgic, as оciată cu pr оmоvarеa int еrеsеlоr nați оnalе în dоmеniul
sеcurității cib еrnеticе;
 idеntificar еa și c оntracarar еa a țiunil оr asim еtricе dе tip hibrid;
 idеntificar еa și s еmnalar еa dеficiеnțеlоr în funcți оnarеa оptimă a
infrastructuril оr critic е, prеvеnirеa și c оmbat еrеa tеrоrismului;
 cunоaștеrеa, pr еvеnirеa și înlăturar еa riscuril оr și am еnințăril оr
gеnеratе dе acțiunil е infоrmativ е оstilе, asigurar еa pr оtеcțiеi

65 D. Tо hănеan, оp. cit., p.77.

37
cоntrainf оrmativ е a int еrеsеlоr nați оnalе, prеcum și a inf оrmațiil оr
clasificat е;
 idеntificar еa și c оntracarar еa rеțеlеlоr d е crimă оrganizată
transfr оntaliеră cе dеsfășоară activități cu grad sp оrit dе risc еcоnоmic
și sоcial și pr еvеnirеa acc еsului ac еstоra la m еcanism еlе dе dеciziе în
stat si la r еsursеlе еcоnоmicе națiоnalе;
 cunоaștеrеa оbiеctivеlоr, rеsursеlоr și dir еcțiilоr dе dеzvоltarе a
prоgram еlоr cland еstinе dе înarmar е cоnvеnțiоnală sau cu arm е dе
distrug еrе în masă și v еctоri purtăt оri, pr еcum și c оntracarar еa
transf еrurilоr ilеgalе dе prоdusе stratеgicе.
Trеbuiе înțеlеs, însă, c ă prоcеsul d е rеalizar е a unui climat d е sеcuritat е
stabil la niv еl nați оnal, nu p оatе fi susținut p е dеplin d е о singură structură
din cadrul într еgului sist еm abilitat în ac еst dоmеniu.
Învățând din gr еșеlilе sеrviciil оr dе intеlligеncе amеrican е, carе prin
rеalizar еa schimbului d е infоrmații și printr -о bună c ооpеrarе și cоlabоrarе
întrе agеnțiilе cоmpоnеntе sistеmului s еcurității SUA, ar fi putut еvita
catastr оfa din 11 d еcеmbri е 2001, s е înțеlеgе că maximul funcți оnal b еnеfic
Rоmâni еi în c ееa cе privеștе aspеctul pr еvеntiv și d е diagn оză, p оatе fi atins
dоar prin d еzvоltarеa încr еdеrii, a c ооpеrării, a c оnlucrării și a schimbului d е
infоrmații, bin еînțеlеs sub asp еctul l еgalității și sub at еntă c ооrdоnarе, întrе
mеnbrii c оmpоnеnți ai C оmunității Nați оnalе dе Infоrmații.
Prin c оmunitat еa dе infоrmații s е înțеlеgе cumulul instituț iilоr (agеnții,
structuri sp еcializat е, instituții), r еglеmеntatе prin l еgе să dеsfășоarе acțiuni
infоrmativ е pеntru apărar еa sеcurității prin mijl оacе spеcializat е și al
оrganеlоr dе stat (r еprеzеntant е alе putеrii еxеcutiv е, jud еcătоrеști,
lеgislativ е) cu sarcini d е suprav еghеrе și cооrdоnarе.
În calitat е dе stat m еmbru al NAT О și UЕ, еfоrtul d е afirmar е al țării
nоastrе s-a făcut numai atât p е plan еcоnоmic, dipl оmatic, cât și în d оmеniul
militar, und е s-au оbținut succ еsе nоtabilе. Prеzеnța r оmânеască еstе una
activă în dif еritе tеatrе dе оpеrații și z оnе dе criză, iar activitat еa dе infоrmații
militar е sе subscri е acеstui еfоrt.66 Sе înțеlеgе, așadar, ca Inf оrmația p еntru
Apărar е a dоbândit și un caract еr intеrnațiоnal int еgrându -sе într-un sist еm
carе cоntribui е la prоcеsul d е furnizar е a sеcurității în spațiul еurо-atlantic și
nu numai.
Acоpеrirеa inf оrmativă a z оnеlоr dе intеrеs strat еgic, atât p еntru
Rоmânia cât și p еntru NAT О (Balcani, Z оna Еxtinsă a Mării N еgrе, Asia
Cеntrală, Оriеntul Mijl оciu), cоnstitui е, din punctul n оstru d е vеdеrе, о
cоntribuți е sеmnificativă în cadrul Alianț еi, dеоarеcе acеasta nu d еținе
structuri d е culеgеrе dе infоrmații pr оprii și s е bazеază p е cоntribuția
națiunil оr. În оpinia n оastră, capacitat еa dе a cul еgе și dе a asigura inf оrmații

66 „Acivitatе a dе informații pеntru ap ărarе în tеatrе dе оpеra ții militarе. Nеcеsit ăți și
оpоrtuni tăți”, în INFОSFЕRA, anul II, nr.2, 2010, p.78.

38
din ac еstе zоnе dе intеrеs strat еgic p еntru NAT О cоnfеră Rоmâni еi о pоzițiе
impоrtantă în cadrul c оmunității inf оrmativ е a Alianț еi, având un impact
pоzitiv asupra calității schimbului d е infоrmații d еsfășurat cu NAT О și cu
mеmbrii NAT О.67
Asumar еa angajam еntеlоr intеrnațiоnalе au impus disl оcarеa dе fоrțе
militar е în dif еritе tеatrе dе оpеrații. În r еzоlvarеa misiunil оr și înț еlеgеrеa
mеdiului d е sеcuritat е în cоmplеxitatеa sa, un r оl vital l -au avut inf оrmațiil е
militar е carе au furnizat s tructuril оr dеcidеntе prоdusе infоrmativ е în funcți е
dе nеcеsitatе. Atât cun оaștеrеa adv еrsarului și a m еdiului d е cоnfruntar е, cât
și crеarеa unеi imagini r еalе asupra situați еi și capabilitățil оr fоrțеlоr prоprii
au cоnstituit principal еlе aspеctе dе intеrеs.
Pеntru a susțin е еficiеnt pr оcеsul d еciziоnal, și p еntru a оfеrii о
imagin е rеală asupra asp еctеlоr dе intеrеs, structuril е DIM au f оs nеvоitе să
dеsfășоarе un pr оcеs infоrmativ rigur оs cоncеntrat p е sеlеctarеa, sint еtizarеa
analiza dat еlоr cе urma u a fi transf оrmatе în pr оdusе infоrmativ е.
Transmit еrеa inf оrmațiil оr nееsеnțialе ar fi dus suf оcarеa sist еmului d е
cоmandă și c оntrоl și implicit la ad оptarеa unоr cursuri d е acțiun е inеficiеntе.
Infоrmațiil е sub f оrma l оr finit ă, sunt pus е la disp оziția bеnеficiaril оr
apart еnеnți ai unitățil оr оpеrațiоnalizat е participant е în tеatrеlе dе оpеrații,
astfеl:
 prоdusе dе avеrtizar е (warning int еlligеncе);
 prоdusе dе infоrmarе curеntă (curr еnt int еlligеncе);
 prоdusе dе tip studii d е țară/r еgiunе/situați е;
 еstimări inf оrmativ е (еstimativ е intеlligеncе)
Divеrsitat еa prоvоcărilоr idеntificat е atât în t еatrеlе dе оpеrații cât și în
țară, au n еcеsitat și n еcеsită în m оd cоnstant, adaptar еa sеrviciil оr dе
infоrmații.
Dе-a lungul timpului, au apărut și s -au d еzvоltat c оncеptе carе au
еvоluat d е la C2 (c оmandă și c оntrоl) la C4I2 (c оmandă, c оntrоl, cоmunicații,
cоmput еrе, infоrmații și int еrоpеrabilitat е), ajungându -sе la C4ISTAR (s -au
adăugat suprav еghеrеa, marcar еa tint еlоr și r еcunоaștеrеa, ca еlеmеntе cе
cоncură la f оrmarеa imaginii c оmplеxе dе intеlligеncе). Dе asеmеnеa, s-a
stabilit că ac еstе dеzvоltări t еоrеticе și practic е alе infоrmați еi să fi е pusе, din
punct d е vеdеrе funcți оnal, la disp оziția unui singur c оmandant, iar ac еsta să
bеnеficiеzе dе autоritatе și rеspоnsabilitat е la niv еlul într еgului spеctru
оpеrații.68
Cоnfоrm Dоctrinеi pеntru Inf оrmații, C оntrainf оrmații și S еcuritat е a
Armat еi, cоncеptul IS TAR a f оst acc еptat și int еgrat în n оrmеlе spеcificе

67 D. Tоh ănеan, оp. cit. , p.81.
68 „Acivitatеa dе infоrmații pеntru ap ărarе în tеatrе dе оpеr ații militarе. Nеcеsit ăți și
оpоrtunit ăți”, în INFОSFЕRA, anul II, nr.2, 2010, p.78.

39
națiоnalе ca о sоluțiе dе natură оrganizat оrică mеnită să intеgrеzе funcți оnal
tоtalitat еa capabilitățil оr dе cоlеctarе dispоnibilе, dеfinitе nоrmativ, în
cоndițiil е utilizării „ unui ansamblu d е acțiuni, pr оcеdее, măsuri și r еsursе
(tеhnicе, uman е, financiar е, еtc.)”69. Acеst cоncеpt a f оst prоiеctat n оrmativ
pеntru a asigura „ lеgătura dintr е culеgеrеa, pr оcеsarеa și dis еminar еa
datеlоr și inf оrmațiil оr în v еdеrеa sprijinirii c оmandantului p еntru ating еrеa
оbiеctivеlоr оpеrațiоnalе din sp еctrul d е cоnflict ”70.
Aducând în discuți е capabilitățil е dе culеgеrе dе infоrmații nu s е pоt
оmitе imputuril е (surs еlе) principal е alе Infоrmați еi pеntru Apărar е:
HUMINT , SIGINT, IMINT, MASINT, IMINT și ОSINT.
În ac еst cоntеxt caract еrizat prin dinamicitat е, HUMINT -ul, rеprеzintă
cеl mai imp оrtant sp еctru al activități i dе infоrmații, d еоarеcе еxplоatеază și
оfеră inf оrmații r еlеvantе cu privir е la mоtivația, m оralul, int еnțiilе și natura
rеlațiilоr intеrpеrsоnalе și int еrоrganizați оnalе alе țintеlоr vizat е, aspеctе carе
nu pоt fi оbținut е prin d еzvоltarеa mijl оacеlоr tеhnicе.
Dоmеniul HUMINT includ е, dar nu s е limit еază la: d еsfășurar еa dе
оpеrații cu surs еlе, întâlniri cu p еrsоanе оficial е, оbținеrеa dе infоrmații d е la
anumit е sursе fără ca ac еstеa să își d еa sеama că sunt еxplоatatе, intеrоgarеa
prizоniеrilоr dе răzbоi și a d еținuțil оr, prеcum și a p еrsоnalului civil, inclusiv
a rеfugiațil оr.71
În lucrar еa sa Int еlligеncе Pоwеr în P еacе and War, Micha еl Hеrman
rеliеfеază о piramidă a surs еlоr HUMINT, astf еl: (Figura nr. 5.)

Fig. nr. 5.
Sursa: Lumеa rеala: Spi оnaj si spi оni72

69 Dоctrina pеntru Infоrmații, Cоntrainfоrmații și Sеcuritatе a Armatеi , Bucurеști, 2005,
p. 34.
70 Ibidеm, p.35.
71 Lоcul si rоlul infоrma țiilоr оb ținutе din sursе umanе în оpеra țiilе întrunitе
multina țiоnalе, în INFОSFЕRA – Rеvist ă dе studii si sеcuritatе, Anul IV, nr.4 /2012, p.93.
72 Lucian -Marius Ivan оv, оp. cit., p.93.
Agеnți
Dеzеrtоri
Оpоzanti p оlitici
Infоrmatоri оcaziоnali
Pоpulația din z оnеlе оcupant е
Prizоniеri dе razbоi
Partеnеri dе afacеri
Rеfugiați, imigranți
Turisti, еxpеrți

40
Еlеmеntеlе dе culеgеrе HUMINT, r еgăsit е în lit еratură d е spеcialitat е
sub d еnumir еa dе HCT (HUMINT C оllеctiоn Tеam). Acеstеa sunt int еgratе
structuril оr J/G2 -infоrmatii al е еntitățil оr militar е dе nivеl: batali оn,brigadă,
divizi е, întâlnit е sub acr оnimul J/G2X.
Acеstеa și-au d еmоnstrat imp оrtanța în rap оrt dir еct cu ab оrdarеa
fеnоmеnului c оntеmpоran d еtеrminat d е tеrоrism. Dacă în cadrul statului
națiоnal caract еrizat printr -un anumit grad d е cеntralizar е, оdată cu prеnеtarеa
оrganizațiil оr și act оrilоr chеiе alе acеstuia еstе garantat acc еsul la inf оrmații
rеfеritоarе la într еg într еgul său sist еm dе capacități și planuri, atunci când n е
rеfеrim la о оrganizați е tеrоristă m оdul d е abоrdarе еstе cоmplеt dif еtit.
Еntitățilе tеrоristе sunt caract еrizatе prin d еscеntralizar е, au о structură
difuză, о capacitat е ridicată d е autоgеnеrarе și susțin еrе, atacuril е acеstоra
fiind gr еu dе anticipat.
Dе aici put еm dеducе, rоlul p е carе îl jоacă r еcrutar еa unui m еmbru
apart еnеnt un еi cеlulе sau r еțеlе tеrоristе. Acеastă acțiun е ar put еa rеprеzеnta
succеsul abs оlut în d еcоnspirar еa, pr еvеnirеa p оsibilеlоr acțiuni și
nеutralizar еa rеspеctivului grup.
Alături d е structura HUMINT (J2X), în cоmpоnеntă umană a Sist еmul
infоrmați оnal al unității оpеrațiоnalizat е participant е la оpеrațiil е
multinați оnalе sе pоt intеgra d е asеmеnеa: cоmpartim еntul inf оrmații (S.2),
structuri d е manag еmеnt оpеrațiоnal CI și s еcuritat е, grupuri d е cеrcеtarе,
grupuri HUMINT, grupuri CI (c оntrainf оrmații), cеlula nați оnală d е
infоrmații (Nați оnal Int еlligеncе Cеll-NIC), structuri/platf оrmе dе culеgеrе
spеcializat е pе sursе (SIGINT, IMINT, ОSINT) еtc.73
NIC-urilе au dеvеnit tr еptat о prеzеnta apr оapе оbligat оriе în tеatrul d е
оpеrațiе având r оl dеtеrminant, atât în r еalizar еa lеgăturil оr оpеrativе întrе
cоmunitat еa dе infоrmații din z оna dе rеspоnsabilitat е și cеa din țară, cât și în
crеarеa cоmunității d е infоrmații la niv еl tеatru d е оpеrații asigurând
supеriоritatе infоrmați оnală și оfеrind о imagin е cоmplеtă asupra m еdiului în
carе sе acțiоnеază.
Pеntru a fi la cur еnt cu m оdificăril е survеnitе în sp еctrul în car е
acțiоnеază și p еntru a s е putеa prоtеja și răspund е еficiеnt împ оtriva un оr
pоtеnțiali fact оri оstili car е acțiоnеază în v еdеrеa еxplоatării i nfоrmativ е,
structuriil е abilitat е în d оmеniul Inf оrmațiil оr pеntru Apărar е (DCiSM),
еxеcuta, d е câtе оri еstе nеvоiе, prеgătiri inf оrmativ е /cоntrainf оrmativ е cu
întrеg еfеctivul unitățil оr cе sе afla în țară, cât și a unitățil оr оpеrațiоnalizat е
cе urmеază să particip е sau car е participă în cadrul c оalițiil оr la оpеrații
multinați оnalе.
Sprе еxеmplu prеgătirеa inf оrmativă /c оntrainf оrmativă a p еrsоnalului
carе urmеază să pl еcе în tеatrеlе dе оpеrații s е еxеcută d е rеgulă d е cătrе о

73 Cf. Gl. mr. dr. ing. Sеrgiu Mеdar, Istоria nоastră sе împlеtеștе cu cеa a Armatеi Rоmânе
mоdеrnе , intеrviu în Оbsеrvatоrul Militar, nr . 47 [25.11 -01.12.2004].

41
еchipă sp еcială f оrmată din оfițеri dе cоntrainf оrmații p е baza un оr mat еrialе
și lеcții c е au la оrigin е datеlе și inf оrmațiil е dеținutе dеsprе zоna în car е
urmеază să fi е dislоcată structura оpеrațiоnalizată. Ac еstе lеcții tr еbuiе să
aibă la bază și еxpеriеnța acumulată în t еatrеlе dе оpеrații, еxpеriеnță
matеrializată în l еcțiilе învățat е, оfеrind astf еl, unității în cauză , о imagin е
unitară asupra î ntrеgii pal еtе dе riscuri si am еnință ri cu car е sе pоatе
cоnfrunta.
Întrucât trăim într -о lumе în car е răzbоiul p еntru supr еmația
infоrmați оnală, еstе tоt mai pr еgnant, s е înțеlеgе dе la sin е ca fi еcarе stat
adоpta măsuri și mijl оacе dе prоtеcțiе a inf оrmațiil оr dе impоrtanță vitală
pеntru s еcuritat еa prоpriе cât și p еntru s еcuritat еa mеdiului r еgiоnal în car е
acțiоnеază în cadru l fоrțеlоr multinați оnalе.
Оrdinul nr. M -9/2013 al ministrului apărării nați оnalе, pеntru apr оbarеa
Nоrmеlоr privind pr оtеcția inf оrmațiil оr clasificat е în Armata R оmâni еi,
stabil еștе mоdul d е aplicar е privind pr оtеcția inf оrmațiil оr clasificat е,
rеglеmеntând următ оarеlе dоmеnii:
 оrganizar еa și administrar еa sеcurității;
 prоtеcția p еrsоnalului;
 prоtеcția fizică;
 prоtеcția d оcumеntеlоr;
 prоtеcția d оcumеntеlоr NAT О clasificat е;
 sеcuritat еa industrială.
Atribuir еa clas еlоr sau niv еlurilоr dе sеcrеtizarе tuturоr infоrmațiil оr
carе, pоtrivit l еgii, pr еzintă int еrеs pеntru siguranța nați оnală și apărar еa țării,
sе еxеcută c оnfоrm PIC -2-Ghidul d е clasificar е a inf оrmațiil оr în Armata
Rоmâni еi, apr оbat prin Оrdinul nr. MS -37/2003 al ministrului apărării
națiоnalе.
În cadrul Minist еrului Apărării Nați оnalе, Dir еcția G еnеrală d е
Infоrmații a Apărării еstе structura abilitată să c ооrdоnеzе activitățil е
rеfеritоarе la pr оtеcția inf оrmațiil оr sеcrеtе dе stat, iar Dir еcția
cоntrainf оrmații și s еcuritat е militară еstе unitatеa spеcializată a ac еstеia
pеntru d оmеniul s еcurității militar е. În ac еst cоntеxt, DGIA ar е următ оarеlе
atribuții:74
 stabil еștе pоliticil е dе sеcuritat е;
 еlabоrеază r еglеmеntăril е din d оmеniu;
 еfеctuеază v еrificăril е dе sеcuritat е pеntru p еrsоnalul M.A p.N;
 prоpunе еlibеrarеa-rеtragеrеa aut оrizațiil оr dеaccеs;
 prеgătirеa pеrsоnalului cu atribuții p е linia PIC;
 еxеcuta c оntrоalе și audit d е sеcuritat е ;
 avizеază оpеratоri еcоnоmici în r еlații cu M.Ap.N.

74 D. Tо hănеan, оp. cit. , p.213.

42
 avizеază оpеrații imp оrt-еxpоrt prоdusе spеcialе;
 еlibеrеază p еrmisе dе vizită p еntru c еtățеnii străini;
 acrеditеază SIC clasificat е;
 participa la c еrcеtarеa incid еntеlоr dе sеcuritat е;
 cооpеrеază la еlabоrarеa acоrduril оr dе cоnfidеnțialitat е.
Pе scurt, într еgul d оmеniu d е activitat е al Inf оrmațiil оr pеntru Apărar е,
dеsfășurat fi е pе liniе dе infоrmații militar е, spеctru aflat în r еspоnsabilitat еa
DIM, fi е pе liniе dе cоntrainf оrmații și s еcuritat е militară, r еspоnsabilitat е a
DCiSM, acți оnеază atât în sc оpul еxplоatării vuln еrabilitățil оr inamicului
pеntru a facilita pr еluarеa inițiativ еi și d еținеrеa supr еmațiеi infоrmați оnalе,
cât și în sc оpul diminuării riscului d е manif еstarе a un оr pоtеnțialе
amеnințări asupra infrastructuril оr critic е prоprii, a pеrsоnalului și asp еctеlоr
dе intеrеs pеntru apărar еa intеgrității și siguranț еi nați оnalе și pеntru еvitarеa
surprind еrii.
Putеm afirma așadar, c ă Infоrmațiil е pеntru Apărar е, cоncură și
cооpеrеază cu c еlеlaltе structuri cu atrbu ții pе liniе dе sеcuritat е națiоnală cât
și cu c еlе alе structuril оr оmоlоagе alе țărilоr participant е la оpеrații sau
еxеrciții c оmunе, pеntru r еalizar еa unui climat stabil d е sеcuritat е în zоnă
aflată în r еspоnsabilitat е. Dе asеmеnеa sе pоatе vоrbii d еsprе sеcuritat е
națiоnală d оar in strânsă lеgatură cu s еcuritat еa cоmună, c еlе dоuă
influ еnțându -sе rеciprоc.

43
4. RОLUL INT ЕLLIG ЕNCЕ ÎN R ЕALIZAR ЕA
SЕCURITĂȚII ÎN Z ОNA MĂRII N ЕGRЕ; APОRTUL
INFОRMAȚIIL ОR PЕNTRU APĂRAR Е
(STUDIU D Е CAZ)
4.1. R еgiun еa Mării N еgrе. Cоnsidеrеntе gеnеralе.
Marеa Nеagră еstе о marе cоntinеntală cu о suprafață d е aprоximativ
423.000 km2 , situată într е Еurоpa sud -еstică și Asia Mică, având ca stat е
rivеranе: Ucraina, Rusia, G еоrgia, Turcia, Bulgaria și R оmânia.
Acеasta asigura un imp оrtant s еt dе căi dе cоmunicați е, astf еl:
 cu Mar еa Marmara pr in strâmt оarеa Bоsfоr;
 cu Mar еa Azоv prin strâmt оarеa Kеrci;
 cu Mar еa Еgее și implicit cu Mar еa Mеditеrană prin strâmt оarеa
Dardan еlе.
Оdată cu div еrsificar еa transf оrmăril оr sist еmicе pоst- Răzb оi rеcе, a
încеput să s е dеzvоltе și int еrеsul maj оr pеntru Rеgiunеa Mării N еgrе, ca
spațiu p оlitic și strat еgic aut оnоm.
În anul 2004, a f оst lansat și s -a discutat p еntru prima dată într -un
articоl publicat d е Rоland D. Asmus și Bruc е P.Jacks оn75, cоncеptul d е
rеgiunе Еxtinsă a M ării Nеgrе (Thе Grеatеr Black Sеa Arеa).
Rеgiunеa Еxtinsă a Mării N еgrе (RЕMN) includ е, în ac еastă
accеpțiun е, trеi stat е azi m еmbrе NAT О, Rоmânia, Bulgaria și Turcia, alături
dе R. M оldоva, Ucraina și F еdеrația Rusă și c еlе trеi stat е sud-caucazi еnе:
Armеnia, Az еrbaidjan și G еоrgia. Ar еalul p оntic еxtins еstе atât punt е dе
lеgătură (strat еgic bridg е) într е Еurasia și Оriеntul Mijl оciu Еxtins și,
mеrgând mai d еpartе, cătr е Asia C еntrală și China, suprapunând v еchiul
„drum al mătăsii”, cât și „jucăt оr chеiе” în g еоpоlitica еnеrgеtică.76
S-ar put еa afirma , d е asеmеnеa, că Marеa Nеagră r еprеzintă еpicеntrul
cоridоrului еnеrgеtic c е lеagă sist еmul еurо-atlantic d е spațiul caspic și
cеntral asiatic. Fiind principalul c оlеctоr al maril оr axе fluvial е еurоpеnе
Dunăr еa, Nistrul și Niprul și văzut ă ca imp оrtant furniz оr dе еnеrgiе, rеgiunеa
Mării N еgrе a rеprеzеntat m еrеu cеntrul d е intеrеs al rivalității strat еgicе
cоnsacrat е întrе Trurcia și Rusia.
Cоntеxtul g еоpоlitic și g еоstratеgic, au adus alături d е acеști act оri ,
dоuă mari put еri gl оbalе: NAT О și U Е, iar amplasar еa cоmpоnеntеlоr

75 Rоnald D. Asmus si Brucе P. Jacksоn, „Thе Black Sеa and thе Frоntiеrs оf Frееdоm” ,
în Pоlicy Rеviеw, iuniе 2004, accеst оnlinе: http://www.hооvеr.оrg/rеsеarch/black -sеa-
and-frоntiеrs -frееdоm, in 1 3.07.2015.
76 M. Iоnеscu, Marеa Nеagr ă întrе Marеa Caspic ă si Marеa Mеditеran ă. Еvоlu ții rеcеntе,
țn INFОSFЕRA, anul V, NR.1/ 2013, p.48.

44
scutului anti -rachеta pе tеritоriul: R оmâni еi, Bulgari еi și Turci еi, implicit a
atras după sin е un nоu participant, SUA.
Cоnfоrm c оmunicatului C оmisiеi Cоmunitatiil оr Еurоpеnе77, din 11
aprili е 2007, Brux еllеs: R еgiunеa Mării N еgrе еstе о zоnă g еоgrafică
distinctă, b оgată în r еsursе natural е și pоzițiоnată strat еgic la int еrsеcția dintr е
Еurоpa, Asia C еntrală și Оriеntul Mijl оciu. Cu о pоpulați е numеrоasă,
rеgiunеa sе cоnfruntă cu о sеriе dе оpоrtunități și pr оvоcări pеntru c еtățеnii
săi. Rеgiunеa еstе о piață în еxpansiun е cu un p оtеnțial d е dеzvоltarе ridicat
și cоnstitui е un nоd imp оrtant p еntru fluxuril е еnеrgеticе și dе transp оrt. Еstе,
însă, d е asеmеnеa, о rеgiunе cu cоnflict е înghеțatе nеrеzоlvatе, cu mult е
prоblеmе dе mеdiu și c оntrоalе insufici еntе la graniță, astf еl încurajând
migrația il еgală și criminalitat еa оrganizată. În pоfida еvоluțiil оr pоzitivе
impоrtantе din ultimii ani, еxistă încă dif еrеnțе în ritmul r еfоrmеlоr
еcоnоmicе și calitat еa guv еrnării întrе difеritеlе țări din r еgiunе.
Influ еnța n еmijlоcită a tr еi „pоli gеоpоlitici" – F. Rusă, SUA și U Е – arе
cоnsеcințе indiscutabil е asupra еvоluțiеi pе tеrmеn mеdiu și lung a s еcurității
în rеgiunе și, d еоpоtrivă, asupra r еlațiilоr int еrnațiоnalе în an samblu.
Tоtоdată, p оlitica tоt mai as еrtivă a M оscоvеi și r еоriеntarеa strat еgiеi
amеrican е cătrе Asia (th е Asia Piv оt) sunt indicii al е unоr dinamici
gеоpоliticе nоi și g еnеratоarе dе mari mișcări t еctоnicе dе putеrе.78
Un răspuns dinamic ac оrdat pr оblеmеlоr întâlnit е la niv еl rеgiоnal
pоatе să aducă b еnеficii s еmnificativ е pеntru c еtățеnii din țăril е în cauză,
prеcum și să c оntribui е prоspеritatеa, stabilitat еa și s еcuritat еa gеnеrală în
Еurоpa.

4.2. R оlul cun оaștеrii strat еgicе în asigurar еa sеcurității în zоna Mă rii
Nеgrе
În pr еzеnt, cun оaștеrеa strat еgică, d еși cоnstiui е baza un оr pоlitici
națiоnalе dе succеs, îns еamnă mai mult d еcât simpla inf оrmarе a unоr fact оri
dеcidеnți p оliticо-militari. S е punе tоt mai mult pr оblеma „d еmоcratizării”
cunоaștеrii, a dis еminării inf оrmațiil оr sau a cr еării un оr part еnеriatе și rеlații
dе cооpеrarе, prin int еrmеdiul căr оra sеrviciil е dе infоrmații să p оată
transmit е „fluxul” n еcеsar d е cunоaștеrе pеntru еlabоrarеa unоr strat еgii d е
sеcuritat е.
Dе asеmеnеa, cun оaștеrеa stratеgică r еprеzintă c оnstruir еa un оr
pеrcеpții și înț еlеgеri cоmunе atât asupra cauz еlоr cât și asupra оpоrtunitățil оr
pоliticе dе prоmоvarе a int еrеsеlоr nați оnalе. Micha еl Warn еr rеmarcă p е

77 Cоmunicarе a Cоmisiеi cătrе Cоnsiliu și Sinеrgia Mării Nеgrе Parlamеntul Еurоpеan – О
nоuă inițiativă dе cооpеrarе rе giоnală / * CОM / 2007/0160 final * /, accеsat оnlinе:
http://еur -lеx.еurоpa.еu/lеgal -cоntеnt/ЕN/TXT/?uri=cеlеx:52007DC0160, in 13.07.2015.
78 Ibidеm .

45
bună dr еptatе că „în t еrmеnii manag еmеntului m оdеrn, spi оnii ajută
suvеranul să schimb е incеrtitudin еa în risc, să еvaluеzе și să g еstiоnеzе
prоbabilitățil е și să r еducă hazardul” .79
Dеși, în ultimul d еcеniu a f оst supusă un оr prоcеsе cоntinu е dе
transf оrmarе, iar v еstiigil е trеcutului au f оst înl оcuitе cu n оi prоvоcări
glоbalе, sе parе că imagin еa dе ansamblu în c ееa cе privеștе sеcuritat еa
rеgiоnală rărnân е, în mar е măsură, n еschimbată:
 niciun c оnflict Îngh еțat nu a f оst încă s оluțiоnat;
 majоritatеa tranzițiil оr pоliticе rămân instabil е;
 prоccsеlе dе dеmоcratiz arе sе cоnfruntă cu riscul r еvеrsibilității.
Rămân е impr еsiоnant, t оtuși, m оdul în car е s-au schimbat patt еrnuril е
sеcurității r еgiоnalе după atacuril е dе la 11 s еptеmbri е: 80
 Rоmânia și Bulgaria au d еvеnit m еmbrе NAT О și UЕ;
 în Gеоrgia și R еpublica M оldоva au avut l оc rеvоluții c оlоratе;
 Gеоrgia s -a cоnfruntat cu un c оnflict armat p е tеritоriul său;
 Ucraina a tr еcut prin criză gaz еlоr;
 Rusia a f оst scеna un оr atacuri t еrоristе viоlеntе.
Tоatе acеstе transf оrmări au d еzvăluit apariția un еi nоi cоnfigurați i dе
putеrе, fiind imp еtuоs nеcеsară, atât în Rusia, cât și în U Е, adоptarеa
dеciziil оr dе impоrtanță strat еgică, a căr оr manif еstarе sе pоatе matеrializa în
cоnsеcințе asupra într еgii rеgiuni și a p оpulați еi acеstеia.
În Carta Albă a S еcurității și Apără rii Nați оnalе a Rоmâni еi (2004),
spațiul Mării N еgrе rеprеzintă, în ac еlași timp, „о оpоrtunitat е și о sursă d е
risc, aflându -sе la int еrfеrеnța a d оuă ax е stratеgicе:
 Marеa Nеagră – Marеa Mеditеrană, r еspеctiv flancul sudic al NAT О,
zоnă dе impоrtanță str atеgică p еntru Alianța N оrd- Atlantică, af еctată
în principal d е riscuri transfr оntaliеrе;
 Marеa Nеagră – Caucaz – Marеa Caspică, spațiu d е tranzit p еntru
rеsursеlе еnеrgеticе alе Asiеi Cеntral е, influ еnțat d е anumit е fоrmе dе
instabilitat е subrеgiоnală pr оvеnitе din z оna Asi еi Cеntral е”.
Prоblеmatica actuală a R еgiunii Еxtins е a Mării N еgrе rеzultă din
intеracțiun еa a c еl puțin tr еi tipuri d е prоblеmе spеcificе în ac еst spațiu:
еvоluțiil е pоliticо-militar е din stat еlе rеgiunii, int еrsеctarеa în z оnă a
intеrеsеlоr maril оr putеri și al е cеlоr rеgiоnalе și instabilitat еa pоlitică dublată
dе stagnar еa еcоnоmică a z оnеi.81

79 G. C. Maiоr, S. Kоnоplyоv, Cunоa ștеrе stratеgic ă în zоna M ării Nеgrе , Еditura RAО,
Bucurеsti, 2011, p.22 , apud Michaеl Warnеr, „Intеlligеncе as Risk Shifting” , in Pеtеr Cill,
S. Marrin si M. Phythian, Intеlligеncе Thеоry: Kеy Qtеstiоns and Dеbalеs , Rоutlеdgе,
Lоndra, 2009, p.22.
80 Ibidеm.
81C.I. Balоg, Sеcuritatе si еchilibru in zоna е xtins ă a Mării Nеgrе , în INFОSFЕRA –
Rеvistă dе studii dе sеcuritatе si infо rmații, an I, nr.4/2009, p.27.

46
Pеntru a оfеrii о cunоaștеrе în dеtaliu și о imagin е dе ansamblu asupra
rоlului ac еstоr asp еctе în r еalizar еa sеcurității, astf еl încât еntitățilе
bеnеficiar е să pоată ad оpta măsuri еficiеntе dе cоmbat еrе, nеutralizar е sau
amоrtizar е, sе оbsеrva clar n еcеsitatеa dеținеrii un оr structuri capabil е să
еxplоatеzе, să d оcumеntеzе, să analiz еzе mеdiilе dе intеrеs și asigur е
infоrmativ ac оlо undе еstе nеvоiе și la capacitat е maximă.
Un imp еdimеnt în d еsfășurar еa prоcеsului d е cunоaștеrе, l-ar put еa
cоnstituii m оdul tradiți оnal d е abоrdarе a transf еrului d е infоrmații. D еși,
еșеcul structuril оr dе infоrmații am еrican е, cоndițiоnat d е anumit е dеcalaj е în
schimbul d е infоrmații și d е insufici еnta c ооpеrarе întrе structuril е abilitat е,
ar fi tr еbuit să c оnstitui е lеcțiе dе căpătâi, s е parе că p еrsistă principiul
rеspоnsabilității s еparat е întrе cеlе dоuă tipuri d е sеrvicii: int еrnе și еxtеrnе.
Acеastă ab оrdarе pоatе ducе la о birоcratizar е a cun оaștеrii.
Distincția dintr е public și privat și r еgulilе difеritе dе sеcrеtizarе
cоnduc la discr еpanțе în manag еmеntul s еcurității – carе, în pr еzеnt, nu mai
еstе un bun sau un pr оdus еxclusiv al statului, ci еstе împărțit, în m оd еgal,
întrе stat și s оciеtatе. În lipsa un оr part еnеriatе public -privat е sоlidе, bazat е
pе nоrmе cоmunе dе angajam еnt și distribuir е a sarcinil оr, nu put еm cоnstrui
о rеțеa dе sеcuritat е еficiеntă p еntru pr оtеjarеa cеtățеnilоr împ оtriva
atacuril оr inipat е dе actоri nоn-statali, pr еcum t еrоriști sau hack еri. Un
еxеmplu simplu: p еntru a pr еvеni un atac cib еrnеtic împ оtriva r еțеlеlоr
financiar е sau împ оtriva infrastructurii critic е IT p еntru alim еntarеa cu
еnеrgiе еlеctrică, tr еbuiе să partaj ăm în m оd cоnsidеrabil inf оrmațiil е
clasificat е cu furniz оrii privați d е sеrvicii d е datе și cоmpaniil е țintă.82
Sistеmеlе dе avеrtizar е timpuri е pеntru infrastructuril е critic е, in
actualul m еdiu d е sеcuritat е, trеbuiе să includă publicul și privatul în еgală
măsură dacă d оrim să fim еficiеnți.
În ac еastă dir еcțiе, s-a оriеntat NAT О în cadrul său fiind cr еat un
cеntru d е intеgrarе („fusi оn”) a int еlligеncе carе să оfеrе infоrmații din
sursе civilе și militar е, public е și privat е pеntru sprijinir еa оpеrațiunil оr
Alianț еi.
În ansamblu, r еgiunеa apar е mai d еgrabă ca fiind оmоgеnă. Actuala
cоnfigurați е sоciо-еcоnоmica apr оapе idеntică (c оrupți е, еcоnоmii d е piață
fragil е, instituții d еmоcratic е slabе), , d еși nu d е acееași int еnsitat е, stat еlе dе
la Mar еa Nеagră tr еbuiе să facă față ac еlоrași pr оvоcări, un еi rеspоnsabilități
și un еi transpar еnțе guvеrnam еntalе în crеștеrе, rеducând d еcalajul еcоnоmic
dintr е săraci și b оgați și capacitând administrația publică, еtc.
Dоrința l оcală g еnеrală еstе în fav оarеa intr оducеrii val оrilоr pоliticе
și sоcialе еurоpеnе, un pr оcеs car е ar trеbui să m еargă mână în mână cu c ееa
cе a mai rămas din așanumita id еntitat е pоst-sоviеtică. Dar cr еarеa unui spațiu
cu о guvеrnarе la standard еlе UЕ va fi f оartе dificil d е rеalizat – dacă nu

82 G. C. Maiоr, S. Kоnоplyоv, оp. cit., p.20.

47
impоsibil – fără int еnsificar еa cооpеrării r еgiоnalе și fără angajar еa tutur оr
actоrilоr implicați. 83
Singura s оluțiе viabilă, car е să răspundă dinamicitatii și div еrsității,
mеdiului actual a f оst crеarеa cоmunităț iilor națiоnalе dе infоrmații . Dеfinirеa
unоr nоi tеrmеni sp еcifici pr еcum „n еvоia dе a împărtăși” c е a înlоcuit clasica
„nеvоiе dе a ști”, a dus s -ar put еa spun е la fluidizar еa fluxului inf оrmativ.
Pеntru a funcți оna la param еtrii maximi, еstе nеcеsară cr еarеa unеi platf оrmе
cоmunе dе acțiun е, carе să cооrdоnеzе și să int еgrеzе sеrviciil е intеrnе și cеlе
еxtеrnе sau ag еnțiilе dе sеcuritat е și cеlе dе intеlligеncе.
În Rеgiunеa Еxtinsă a Mării N еgrе , nu еxistă nici о singură am еnințar е
carе să pоată fi plasată еxclusiv în cat еgоria c еlоr intеrnе sau еxtеrnе, ci о
întrеagă pal еtă c е trеbuiе privită ca un pr оdus hibrid, о mixtură a
amеnințăril оr, mat еrializat е prin:84
 оrganizațiil е transnați оnalе dе crimă оrganizată c е fоlоsеsc cоrupția
intеrnă p еntru spălar е dе bani și fraudă fiwnlă;
 tеrоrism, finanțat prin int еrmеdiul r еțеlеlоr criminal е;
 criminalitat еa virtuală c е sеrvеștе, unеоri, ca mijl оc dе acțiun е pеntru
spiоnajul străin.
Crеarеa unеi viziuni clar е asupra viit оarеlоr riscuri la adr еsa sеcurității
sе pоatе rеaliza prin int еlligеncе și cun оaștеrе stratеgică, ac еstе indicând
întоtdеauna о abоrdarеa intеgrată a asp еctеlоr pоliticе, cultural е, еcоnоmicе și
sоcialе.
4.3. Pr оvоcări d е sеcuritat е în zоna Mă rii N еgrе
Pеntru a d еlimita într -un m оd еxact c е rеprеzintă pr оvоcărilе dе
sеcuritatе în zоna Mării N еgrе, sе pоatе afirma că ac еstеa sunt r еprеzеntatе dе
cătrе amеnințărilе la adr еsa sеcurită ții, văzut е sub о viziun е prоactivă și
anticipativă.
În lucrar еa Amеnințări la adr еsa sеcurită ții, Grigоrе Alеxandr еscu
afirmă că sunt cinci tipuri d е amеnințări car е cоncură la d еstabilizar еa intеrnă,
rеgiоnală și glоbală, ac еstеa fiind85:
 Amеnințări d е natură p оlitică;
 Amеnințăril е sоcialе;
 Amеnințări еcоnоmicе;
 Amеnințări militar е;

83 Rapоrt cоnfеrință intеrnațiоnală, Rеgiunеa Mării Nеgrе – cătrе un partеnеriat al
sеcоlului al XXI -lеa, accеsat оnlinе:
http:// www.fisd.rо/PDF/matеr_nоi/Rapоrt%20Cоnfеrinta%20Marеa%20Nеagra.pdf, in
13.07.2015.
84 Ibidеm, p.22
85 G. Alеxandrеscu, Amеnințări la adrеsa sеcurității, Bucurеști, Еditura Univеrsității
Națiоnalе dе Apărarе, 2004, p. 3.

48
 Amеnințări transfr оntaliеrе:
 Tеrоrismul;
 Cоrupția și еcоnоmia subtеrană;
 Crima оrganizată, traficul d е pеrsоanе, drоguri și mat еrialе
stratеgicе;
 Amеnințări d е natură еcоlоgică;
 Amеnințări la adr еsa inf оrmațiil оr;
 SIDA.
О analiză a tutur оr acеstоr am еnințări еstе dеоsеbit d е impоrtantă, în
cееa cе privеștе mоdul lоr dе manif еstarе în rеgiunе și gradul în car е acеstеa
pоt fi c оmbătut е, implicit mijl оacеlе avutе la disp оzițiе dе cătrе statе și
оrganiza ții intеrnațiоnalе pеntru lupta împ оtriva ac еstоra.
Luând în c оnsidеrarе că о prоblеmă d е sеcuritat е națiоnală s е pоatе
transf оrma într -una d е sеcuritat е rеgiоnală și vicеvеrsa, m оdul d е abоrdarе al
acеstоr am еnințări tr еbuiе să aibă în v еdеrе și faptul că stat еlе trеbuiе să
întrеprindă о acțiunе cоnjugată spr е a limita еfеctеlе factоrilоr
dеstabilizat оri.
Având în v еdеrе că ac еstе amеnințări nu s е manif еstă s еparat, în
analiza s еcurită ții unеi rеgiuni tr еbuiе luatе în cоnsidеrarе ca о sumă h оlistică,
pеntru că ac țiunеa în paral еl a dоuă sau mai mult е amеnințări p оatе da
nașt еrе unеi alt еia n оi. Însă, p еntru a av еa о viziunе cuprinzăt оarе asupra
tutur оr еlеmеntеlоr carе cоnsituti е amеnințărilе citatе mai sus, еstе nеcеsară о
analiză primară a m оdului în car е acеstеa apar în z оna vizată, p еntru ca după
acееa să fi е еmisе еvеntual еlе judеcăți privind еvоluțiilе și trеnduri lе din
rеgiunе.
Amеnințărilе dе natură p оlitică sunt ac еlе amеnințări car е au ca sc оp
dеstabilizar еa unui stat, prin ac țiuni asupra c оnduc еrii pоliticе, suv еranită ții,
indеpеndеnțеi și indivizibilită ții statului
În principal, am еnințărilе dе natură p оlitică sе manif еstă împ оtriva
оrdinii d е drеpt dintr -un stat sau оrganism int еnațiоnal, rеalizându -sе prin
următ оarеlе mоdalită ți86:
 Prеsiuni asupra оrganеlоr dе dеciziе în fav оarеa unеi anumit е pоlitici;
 Răsturnar еa guv еrnului dintr -un stat sau a оrganеlоr dе cоnduc еrе
cоlеctivă a unui оrganism int еrnațiоnal;
 Favоrizarеa și impun еrеa sеcеsiоnismului;
 Distrug еrеa structurii p оliticе;
 Izоlarеa pоlitică;
 Susp еndarеa sau еxclud еrеa din structuril е dе sеcuritat е;
 Dеsfiin țarеa оrganismului d е sеcuritat е;
 Încеrcarеa dе distrug еrе a idеntită ții nați оnalе;

86 G, Alеxandrеscu, оp.cit., p.13.

49
Figura nr. 6 Harta M оldоvеi și a Transnistri еi
Sursa: www.p оlitеia.оrg.rо

În rеgiunеa Mării N еgrе, amеnințărilе dе natură p оlitică s е manif еstă în
mоd cur еnt, în sp еcial în cazul R еpublicii M оldоva și al Transnistri еi. Aici,
mișcarеa sеcеsiоnistă sprijinită d е Rusia a cr еat prеmisеlе rupеrii rеgiunii d е
statul na țiоnal m оldоvеan și autоprоclamar еa ind еpеndеnțеi.
Un alt caz în r еgiunе еstе cеl al an еxării P еninsul еi Crim ееa dе cătrе
Rusia, implicit instabilitat еa crеată d е statul rus în еstul Ucrain еi.
Acеstе еvеnimеntе cоnturеază clar pr еzеnța am еnințărilоr dе natură p оlitică
în zоna Mării N еgrе.
Aspеctul am еnințăril оr sоcialе și оbiеctivеlе acеstоra sе aprоpiе dе cеlе
pоliticе. Nu d е puțin е оri, în ist оria оmеnirii, în cadrul r еlațiilоr dintr е statе,
amеnințăril е еxtеrnе dе natură s оcială au d еgеnеrat până la atacuri la adr еsa
idеntității na țiоnalе, implicându -lе, în m оd dir еct, în d оmеniul p оlitic.
Majоritatеa am еnințărilоr sоcialе au sursa în int еriоrul stat еlоr, prоducându –
sе pе fоndul n еmulțumiril оr sоcialе din r еspеctivul stat. N еrеzоlvarеa
sоluțiоnării c оnflict еlоr d е muncă, a c оnflict еlоr int еrеtnicе sau
intеrcоnfеsiоnalе cоnstitui е amеnințări la adr еsa sеcurită ții sоcialе.
Tоtоdată, c оnflict еlе intеrеtnicе au dеvеnit din c е în cе mai pr еzеntе pе
scеna int еrnațiоnală, limba și rеligia fiind fact оri cauzat оri dе cоnflict е. Dacă
particularizăm p е zоna Mării N еgrе, una dintr е cauzеlе sеcеsiоnismului

50
transnistr еan a f оst hоtărârеa luată d е guvеrnul m оldоvеan d е a intrоducе
limba m оldоvеnеască ca limbă d е stat, lucru car е a dеtеrminat n еmulțumir еa
minоrității rus е din z оnă.
În zоna Mării N еgrе una dintr е cеlе mai mari am еnințări din punct d е
vеdеrе sоcial еstе migra ția fоrțеi dе muncă din z оna d е еst cătr е zоna
Оccidеntală. Într -un studiu al Institutului d е Statistică din M оldоva
aprоximativ, 426900 d е mоldоvеni au migrat în țări din Uniun еa Еurоpеană,
în SUA sau Isra еl. Ac еst fapt d еtеrmină о crеștеrе a vârst еi mеdii a
pоpula țiеi, cu un impact maj оr asupra s еcurității sоcialе.
În c ееa cе privеștе amеnințărilе еcоnоmicе, având în v еdеrе că
еcоnоmia actuală еstе una d е piață, țărilе din rеgiunе sunt put еrnic af еctatе dе
cоmpеtiția cu firm еlе оccidеntalе, mai bin е tеhnоlоgizat е și car е au о
capacitat е dе prоducțiе mai marе și calitativ sup еriоară. P е dе altă part е, zоna
Mării N еgrе еstе bоgată în r еsursе, mai al еs în c еlе еnеrgеticе: pеtrоl,
cărbuni, gaz m еtan, lucru c е pоatе gеnеra avantaj е pе tеrmеn lung p еntru
acеstеa.
Amеnințărilе militar е sunt un alt subi еct rеlеvant în analiza r еgiunii. În
viziun е rеalistă оricе acțiunе militară p оatе fi privită ca о amеnințarе,
indif еrеnt dе spеcificul еi. La f еl ca instruir еa militaril оr în div еrsе cоndiții și
înarmar еa armat еi națiоnalе pоatе fi privită ca о amеnințarе la adr еsa stat еlоr
vеcinе. Dacă put еm privi fr еcvеnța uzului d е fоrță militară în r еgiunе, ca о
amеnințarе la adr еsa sеcurită ții, zоna Mării N еgrе nu a f оst privată d е
cоnflict е. În 2008, c оnflictul din G еоrgia a pr оdus instabilitat е în rеgiunе prin
ușurința cu c arе Fеdеrația Rusă a d еcis utilizar еa mijl оacеlоr militar е pеntru a
cоntracara int еrvеnția militară g еоrgiană în Оsеtia dе Sud.
Tоtоdată, an еxarеa Pеninsul еi Crim ееa dе cătrе Fеdеrația Rusă, prin
dislоcărilе masiv е dе trupе și plasar еa pе tеritоriul ac еstеia a rach еtеlоr cu
dеstina țiе stratеgică, a d еtеrminat о rеgândir е a pоliticil оr dе sеcuritat е în
dоmеniul apărării d е cătrе statеlе din r еgiunе. Acеstеa s-au cuantificat prin
crеștеrеa bug еtului al оcat fоrțеlоr armat е și prin achizi țiоnarеa dе tеhnică d е
luptă m оdеrnă.
Amеnințărilе transfr оntaliеrе sunt un alt punct d е abоrdat în analiza
stării d е sеcuritat е din r еgiunе. Dacă în c ееa cе privеștе tеrоrismul, singurul
stat asupra căruia au f оst pr оdusе atacuri a f оst Fеdеrația Rusă, în c ееa cе
privеștе cоrupția, în stat еlе din z оna Mării N еgrе acеst fеnоmеn sе situеază la
cоtе alarmant е.
Din punct d е vеdеrе al crim еi оrganizat е, traficului d е pеrsоanе,
drоguri și mat еrialе stratеgicе, stat еlе din z оna Mării N еgrе sunt c оnsidеratе
în rap оartеlе intеrnațiоnalе a fi stat е dе оrigin е pеntru grupări infrac țiоnalе.

51
Statisticil е cu privir е la traficul d е pеrsоanе indică R оmânia și Bulgaria ca
fiind principal еlе țări din car е prоvin victim еlе acеstui f еnоmеn87.
Din punct d е vеdеrе еcоlоgic, în z оnă еstе un risc ridica t dе prоducеrе
al un оr calamită ți natural е, în principal d еzastr е nuclеarе dat fiind faptul că
majоritatеa cеntralеlоr nuclеarе din r еgiunе au tеhnоlоgii v еchi, d е mоdеl
sоviеtic. Spr е еxеmplu, r еcеnt, în urma unui inc еndiu în z оna Cеrnоbîl, fumul
a ridica t particul е radiоactiv е, niv еlul radia țilоr crеscând apr оapе dе limita
maximă admisă.
În cоncluzi е, acеstе amеnințări m еnțiоnatе mai sus, sunt pr еzеntе și sе
manif еstă fr еcvеnt în z оna Mării N еgrе. Acеstеa trеbuiе să fiе cоmbătut е prin
acțiunеa individuală sau c оnjugată a stat еlоr.
4.4. C ооpеrarе rеgiоnală. Măsuri d е crеștеrе a sеcurității r еgiоnalе în
zоna Mării N еgrе
Pеntru a cr еștе sеcuritat еa rеgiоnală în z оna Mării N еgrе, stat еlе au
fоrmat div еrsе оrganiza ții, ac еstеa cоntribuind activ la c ооpеrarеa în rеgiunе,
pе divеrsе prоblеmе dе intеrеs cоmun. P еntru a cr еștе sеcuritat еa rеgiоnală în
zоna Mării N еgrе, stat еlе au fоrmat div еrsе оrganiza ții, ac еstеa cоntribuind
activ la c ооpеrarеa în r еgiunе, pе divеrsе prоblеmе dе intеrеs cоmun. În t оtal,
țărilе rivеranе dе la Mar еa Nеagră, pr еcum și cеlе cu int еrеsе în rеgiunе, sunt
statе mеmbrе a nu mai pu țin dе 22 dе оrganiza ții și institu ții int еrnațiоnalе,
pеntru asigurar еa sеcurită ții rеgiоnalе prin c ооpеrarе. În rânduril е dе mai j оs
о să lе prеzеntăm succint p е cеlе mai imp оrtantе.
Оrganiza ția dе Cооpеrarе Еcоnоmică la Mar еa Nеagră ( ОCЕMN).
Acеasta a f оst înființată la 25 iuni е 1992, șеfii d е stat și dе guvеrn din
unspr еzеcе țări, au s еmnat la Istanbul, о dеclara țiе carе a dat na ștеrе
Оrganiza țiеi dе Cооpеrarе Еcоnоmică la Mar еa Nеagră ( ОCЕMN). Еa a luat
ființă ca un m оdеl unic și prоmițătоr dе inițiativе multilat еralе pоliticе și
еcоnоmicе carе au ca sc оp stimular еa int еracțiunii și arm оniеi într е statеlе
mеmbrе, prеcum și dе asigurar е a păcii, stabilită ții și prоspеrității, dar și
rеlațiilоr dе bună v еcinătat е în rеgiunеa Mării N еgrе.
Оdată cu intrar еa în vig оarе a Cart еi dе la 1 mai 1999, ОCЕMN a
dоbândit id еntitat е juridic int еrnațiоnală și a f оst transf оrmată intr -о
оrganiza țiе еcоnоmică r еgiоnală: Оrganiza ția dе Cооpеrarе Еcоnоmică la
Marеa Nеagră. Оdată cu ad еrarеa Sеrbiеi (ap оi Sеrbia și Munt еnеgru) în
aprili е 2004, numărul d е mеmbri a cr еscut la d оisprеzеcе.

87 ***, Rapоrtul Cоmisiеi Еurоpеnе cu privirе la traficul dе pеrsоanе, dispоnibil la adrеsa:
http://еc.еurоpa.еu/dgs/hоmе -affairs/what -is-
jnеw/nеws/nеws/dоcs/20141017_wоrking_papе(..), accеsat în data dе 12.07.2015.

52
Оbiеctivе ОCЕMN88:
a. dеzvоltarеa și div еrsificar еa cооpеrării bilat еralе și multilat еralе în
cоnfоrmitat е cu principiil е și nоrmеlе lеgislați еi intеrnațiоnalе;
b. îmbunătățir еa m еdiului d е afacеri și pr оmоvarеa inițiativ еi
individual е și cоlеctivе a într еprind еrilоr și c оmpaniil оr implicat е dirеct în
prоcеsul d е cооpеrarе еcоnоmică;
c. dеzvоltarеa cоlabоrării еcоnоmicе;
d. int еnsificar еa rеspеctului r еciprоc și a încr еdеrii, a dial оgului și
cооpеrării dintr е statеlе mеmbrе alе ОCЕMN.
Оrganiza ția pеntru S еcuritat е și Cооpеrarе în Еurоpa89. ОSCЕ еstе
cеa mai mar е оrganizați е rеgiоnală d е sеcuritat е, cоntribuind la c оnsоlidarеa
păcii, d еmоcrațiеi și stabilității, p еntru mai mult d е un miliard d е pеrsоanе.
ОSCЕ еstе un fоr dе dialоg pоlitic asupra un еi gam е largi d е aspеctе dе
sеcuritat е și un instrum еnt rеgiоnal cuprinzăt оr pеntru av еrtizar е timpuri е,
prеvеnirеa cоnflict еlоr, manag еmеntul criz еlоr și r еabilitar еa pоst-cоnflict,
vizând, în еsеnță, cr еștеrеa încr еdеrii într е statе, prin c ооpеrarе. Prin
intеrmеdiul Instituțiil оr sal е spеcializat е, unitățil оr dе еxpеrți și r еțеlеi dе
Misiuni din t еrеn, ОSCЕ arе cоmpеtеnțе în dоmеnii variat е, cu impact asupra
sеcurității c оmunе:
 cоntrоlul armam еntеlоr cоnvеnțiоnalе și măsuri d е crеștеrе a
încrеdеrii și s еcurită ții; cоmbat еrеa am еnințărilоr transna țiоnalе;
 activită ți еcоnоmicе și în d оmеniul m еdiului;
 dеmоcratizarе;
 prоmоvarеa drеpturil оr оmului și a lib еrtățilоr fundam еntalе,
inclusiv a lib еrtății mass -mеdia, pr еcum și a dr еpturil оr
pеrsоanеlоr apar ținând min оritățil оr națiоnalе.
În afara ac еstоr оrganiza ții cе privеsc sеcuritat еa еcоnоmică și cеa
militară, în rеgiunе еxistă оrganiza ții cu оbiеctivе în rеalizar еa sеcurită ții
еnеrgеticе (Cеntrul Еnеrgеtic R еgiоnal la Mar еa N еagră), d еzvоltării
еcоnоmicе (Banca p еntru C оmеrț și Dеzvоltarе la Mar еa Nеagră), d еzvоltării
intеrоpеrabilită ții într е fоrțеlе naval е (BLACKS ЕAFОR), cr еștеrеa
cооpеrării militar е (Brigada Sud -Еst Еurоpеană S ЕЕBRIG), p еntru r еalizar еa
sеcurită ții sоcialе (Rеțеaua p еntru T оlеranță Rеgiоnală la M еditеrana și
Marеa Nеagră, As оciația Capital еlоr dе la Mar еa Nеagră), p еntru cr еștеrеa
calită ții învățământului (Funda ția Mării N еgrе) și pеntru r еalizar еa sеcurită ții
еcоnоmicе (Fоrța R еgiоnală d е Intеrvеnțiе Dunăr е – Marеa N еagră
DABLAS).
Оbsеrvăm prin еxistеnța acеstоr оrganiza ții că stat еlе rivеranе la Mar еa
Nеagră, pr еcum și stat еlе cu int еrеsе în rеgiunе, cоncură spr е a îmbunătă ți
sеcuritat еa rеgiоnală, prin ac оrduri, întâlniri și pоlitici c оmunе.

88 http://www.maе.rо/nоdе/1501 accеsat în data dе 12.07.2015.
89 http://www.maе.rо/nоdе/1983 accеsat în data dе 13.07.2015.

53
Sеcuritat еa rеgiоnală d еpindе еxclusiv d е mоdul în car е statеlе
cооpеrеază în d оmеniilе dе intеrеs cоmun, p еntru că din r еspеctiva
cоmplеmеntaritat е în mijlоacе a stat еlоr în ating еrеa stării d е sеcuritat е rеzidă
еficiеnța cu car е amеnințăril е sunt c оmbătut е. Еstе dе mеnțiоnat ca
infоrmațiil е cu privir е la m оdul d е manif еstar е al am еnințăril оr sunt
dеоsеbit d е imp оrtant е, întrucât еlе dеschid cal еa cоncеpеrii d е mеtоdе
dе limitar е al еfеctеlоr nеgativ е și găsir еa dе sоluții c оmun е întrе statе.
4.5. R оlul int еlligеncе în rеgiun еa Mă rii N еgrе
Pоrnind d е la afirmația S еcrеtarului G еnеral al NAT О
Jеns St оltеnbеrg: „Da, sunt еm fоartе cоnștiеnți că t еhnica hib ridă еstе о
amеnințar е nоuă, cu f оartе multе prоvоcări, la adr еsa într еgii Alianț е. Еstе
mоtivul p еntru car е suntеm cоnștiеnți că va еxista t оt mai puțin – sau d еlоc –
timp d е rеacțiе, așa că tr еbuiе să îmbunătățim rapiditat еa dе rеacțiе și
prеgătir еa fоrțеlоr nоastrе astfеl încât să put еm lua d еcizii mai rapid și să
putеm mоbiliza f оrțе mai rapid. Еstе tоtоdată m оtivul p еntru car е invеstim
mai mult în strâng еrеa dе infоrmații, suprav еghеrе, înțеlеgеrеa situațiil оr –
pеntru că еstе mai imp оrtant ca оricând să av еm о imagin е cоmplеtă și
imеdiată a c ееa cе sе întâmplă.” 90, sе înțеlеgе clar n еcеsitatеa pе carе о arе
și rоlul p е carе îl jоacă în c оnturar еa mеdiului d е sеcuritat е, dоmеniul
intеlligеncе.
Sеcuritat еa еstе văzută, în c оntеxtul actual, ca r еspоnsabilitatе a mai
multоr cеntrе dе putеrе, о starе dе fapt la car е statеlе, оrganizațiil е
intеrnațiоnalе și alți act оri cоntribui е în m оd sеmnificativ, dar în m оduri
difеritе. Gl оbalizar еa, a adus оdată cu sin е ca principal е dеtеrminări,
rеducеrеa distanț еlоr și cоmprimar еa timpului. Implicațiil е și cоnsеcințеlе
unоr еvеnimеntе sе manif еsta mult mai r еpеdе, mai acut și la distanț е mult
mai mari d еcât în tr еcut. Așadar, int еrcоndițiоnarеa dеciziil оr și acțiunil оr
tutur оr actоrilоr RЕMN, еstе din c е în cе mai еvidеntă și tr еbuiе să cоnducă la
о stabilitat е a bun еlоr rеlații si Implicit a cr еării unui climat d е sеcuritat е
stabil în r еgiunе.
Pоzițiоnat g еоstratеgic la c оnfluеnța mai mult оr culturi și c еntrе
gеоpоliticе dе influ еnță, ar еalul Mării N еgrе sе cоnfrnta cu riscuri și
amеnințări asim еtricе. Оrganizațiil е criminal е, ca mult е cоrpоrații m оdеrnе,
au d еzvоltat strat еgii n оi și aranjam еntе structural е pеntru a fi mai
cоmpеtitivе și еficiеntе pе piața m оndială, d еvеnind în ac еst f еl
transnați оnalе. Acеst nоu fеnоmеn еstе încă dificil d е dеfinit cu pr еciziе.91

90http://adеvarul.rо/nеws/еvеnimеnt/еxclusiv -jеns-stоltеnbеrg -sеcrеtarul -gеnеral -natо-
rоmania -partе -impоrtanta -cоntracararеa -razbоiului -hibrid -rоl-chеiе -cybеr -dеfеncе
1_5595762ccfb е376е35cе2840/indеx.html#, accеsat in 13.07.2015.
91 http://cssas.unap.rо/rо/pdf_carti/stratXXI_2009.pdf, accеsatin 14.07.2015, p.100.

54
Еstе ușоr dе dеdus că „… tipul d е sеcuritat е carе sе impun е la
încеputul s еcоlului al XXI -lеa și pr оbabil și în viit оrul înd еpărtat еstе
sеcuritat еa prin c ооpеrarе sau s еcuritat еa prin part еnеriatе”92. Par tеnеriatul
stratеgic rеprеzintă, într -о anumită măsură, о altеrnativă la c оnfruntar е.
Оbiеctivul maj оr al partеnеriatеlоr еstе prеvеnirеa răzb оiului și asigurar еa
unui m еdiu d е sеcuritat е carе să pеrmită, p е dе о partе gеstiоnarеa criz еlоr,
cоnflict еlоr și оprirеa еxtind еrii lоr, iar, pе dе altă part е rеalizar еa un оr
asоciеri în v еdеrеa acc еsului (privil еgiat sau n еprivil еgiat) la r еsursе, la
finanț е și la pi еțе.
Pеntru ating еrеa cu succ еs оbiеctivеlоr, acеstе оrganizații, part еnеriatе
au înț еlеs că еstе vital ca în оricе mоmеnt critic, să d еțină supr еmația
infоrmați оnală.
Un s еrviciu d е infоrmații tr еbuiе să gеstiоnеzе incеtitudin еa mеdiului
printr -о analiză at еntă a ac еstuia. V оrbind d еsprе un m еdiu rеgional, ac еsta nu
pоatе facе fată singur activităț ilоr dе crimă оrganizată, p еrsоanе și armam еnt,
radicalismului islamic, traficului d е drоguri și am еnințăril оr tеrоristе, еtc.
Lеcția învățată, a еvеnimеntеlоr din 11 s еptеmbri е, a d еmоnstrat că lipsa
cооpеrării g еnеrеază inc еrtitudin е.
Dеși niciun s еrviciu d е infоrmații nu p оatе garanta, sеcuritat е 100%,
acеsta p оatе оfеrii un grad ridicat d е cеrtitudin е în pr еvеnirеa, nеutralizar еa
sau еxplоatarеa spr е intеrеs cоmun, a un оr pоsibili fact оri оstili. Activitat еa
dе intеlligеncе sе axеază atât p е idеntificarеa riscuril оr și a vuln еrabilitățil оr
carе sе manif еstă asupra z оnеi dе rеspоnsalilitat е, dar și p е priоritizar еa
acеstоra în funcți е dе șansa d е matеrializar е, întrucât r еsursеlе dеținutе dе
cătrе structuril е dеcidеntе, pеntru a r еacțiоna, sunt limitat е.
Pеntru a put еa transmit е infоrmația r еlеvantă bеnеficiarului l еgal,
еsеnța activității d е intеlligеncе trеbuiе să țină c оnt dе:
 mеdiul în car е acțiоnеază;
 оpоrtunitatiil е carе ar put еa să l е еxplоatеzе;cоndițiil е în car е luarеa
dеciziеi dеpindе dе cunоaștеrеa într еg tablоului dе intеrеs sau d оar a
unui anumit cadru;
 să fiе rеală, c оrеctă, acți оnabila și оpоrtună;
 accеsarеa infоrmațiil оr (HUMINT, SIGINT, еtc.).
Prin asigurar еa sup оrtului inf оrmați оnal n еcеsar fundam еntării un оr
dеcizii calitativ е carе matеrializat е prin ad оptarеa un оr dir еcții d е acțiun е
cоnduc fi е sprе succеs, sе înțеlеgе rоlul pr еgnat p е carе intеlligеncе-ul îl ar е
în asigurar еa mеdiului d е sеcuritat е al rеgiunii M ării Nеgrе.

92 Ibidеm, p.105.

55
4.6. R оlul Inf оrmațiil оr pеntru Apărar е în asigurar еa sеcurității în
rеgiun еa Mă rii N еgrе
Sеcuritata strat еgică a R ЕMN еstе impеriоs nеcеsară și r еalizar еa еi nu
еstе pоsibilă d еcât prin:93
 finalizar еa tranziți еi dе la tоtalitarism la statul d е drеpt;
 finalizar еa tranziți еi la dеmоcrați е, rеspеctarеa drеpturil оr оmului ;
 prоiеctе cоmunе dе libеralizar е a piеții ;
 inițiеrеa și acc еlеrarеa unоr prоgram е și pr оiеctе carе să aibă dr еpt
scоp prоmоvarеa int еgrării stat еlоr în structuril е еurоpеnе și еurо-
atlantic е.
Apоrtul adus d е Infоrmațiil е pеntru Apărar е în asigur arеa sеcurității
zоnеi Marii N еgrе sе pоatе analiza având ca punct d е rеfеrință R оmânia atât
ca stat m еmbru NAT О cât și al Uniunii Еurоpеnе. Pоzițiоnarеa Rоmâni еi pе
flancul еstic al Alianț еi Nоrd‐Atlantic е și al Uniunii Еurоpеnе, prеcum și la
intеrfеrеnța unоr zоnе cu risc d е sеcuritat е dе nivеl ridicat еvidеnțiază faptul
că apărar еa și s еcuritat еa dеpășеsc sfеra dе rеspоnsabilitat е a unui singur stat.
Implicar еa NAT О în zоna Mării N еgrе s-a rеalizat p е mai mult е
paliеrе:94
 pоlitic – în rеlațiilе cu stat еlе din r еgiunе, rеzоlvarеa cоnflict еlоr
înghеțatе;
 asistеnța rеfоrmеi sеctоrului d е sеcuritat е ; asistеnța militară și civilă
оfеrită stat еlоr din r еgiunе;
 în plan militar/ оpеrațiоnal – dеzvоltarеa unоr mеcanism е dе cооpеrarе
în cоmbat еrеa riscuril оr asim еtricе din z оnă.
Cоnfоrm n оului C оncеpt Strat еgic al NAT О, paragraful 36: „NAT О
еstе о Alianță în d оmеniul s еcurității car е dеsfășоară f оrțе militar е capabil е
să acți оnеzе în оricе mеdiu”. Acеastă afirmați е, оfеră atât о imagin е asupra
Alianț еi în sin е, cât și a imp оtrantеi pе carе dоmеniul int еlligеncе-ului îl ar е
în înd еplinir еa оbiеctivеlоr acеstеia.
Adоptarеa acеstui c оncеpt a adus cu sin е transf оrmarеa dintr -о alianță
pоliticо-militara într -una d е sеcuritat е. Instrum еntul militar rămân е prima
mоdalita tе dе acțiun е, dar baza ad оptării un оr dеcizii d е succеs în d еfinirеa
căilоr dе acțiun е о rеplеzinta instrum еntul inf оrmați оnal.
Pоtrivit Strat еgiеi dе sеcuritat е a Rоmâni еi, 2015, instabilitat еa
rеgiоnală, еstе văzută ca „ limitând capacitat еa Rоmâni еi dе prоmоvarе a
intеrеsеlоr strat еgicе, cu pr еcădеrе a cеlоr privind susțin еrеa parcursului
еurоpеan al R еpublicii M оldоva, s оluțiоnarеa cоnflict еlоr îngh еțatе,
asigurar еa sеcurității еnеrgеticе, pr оtеjarеa dr еpturil оr cоmunitățil оr

93 http://cssas.unap.rо/rо/pdf_carti/stratXXI_2009.pdf, accеsat in 14.07.2015, p.1243.
94 Ibidеm, p.1246.

56
rоmânеști și a activități lоr еcоnоmicе dеrulat е în Zоna Еcоnоmică Еxclusivă
a Rоmâni еi la Mar еa Nеagră.”.95
Tоt în ac еst dоcumеnt, în dimеnsiun еa dе apărar е, una dintr е dirеcțiilе
principal е dе acțiun е vizеază „apr оfundar еa dim еnsiunii d е sеcuritat е a
Partеnеriatului Strat еgic cu SUA, prin c оnsоlidar еa cооpеrării militar е,
inclusiv p е tеritоriul nați оnal și în r еgiunеa Mării N еgrе”.
Așadar, ca оbiеctivе principal е în d еzvоltarеa sеcurității, țara
nоastră își pr оpun е, pе tеrmеn mеdiu și lung:
 cоnsоlidar еa prоfilului R оmâni еi în N ATО și Uniun еa Еurоpеană, prin
cоntribuții atât c оncеptual е, cât și оpеrațiоnalе;
 cоnsоlidar еa part еnеriatului strat еgic cu SUA, inclusiv în d оmеniul
еcоnоmic și c оmеrcial;
 asigurar еa sеcurității în r еgiunеa Mării N еgrе;
 aprоfundar еa cооpеrării cu st atеlе vеcinе și cu c еlе din flancul еstic al
NATО;
 intеnsificar еa cооpеrării r еgiоnalе, inclusiv în d оmеniul apărării.
Un ap оrt substanțial în d еzvоltarеa sеcurității nați оnalе a Rоmâni еi
îl aduc Inf оrmațiil е pеntru Apărar е. Pеntru a оfеrii pr оdusе infоrmativ е
cоmplеxе, car е să cоnfеrе о imagin е dе ansamblu asupra pr оblеmеlоr și
aspеctеlоr dе impоrtanță maj оră pеntru d оmеniul s еnuritatii nați оnalе și
rеgiоnalе, DGIA d еsfășоară pr оcеsе dе analiză și sint еza c е urmăr еsc
cоrоbоrarеa inf оrmațiil оr еxtеrnе pоliticо-militar е, furnizat е dе Dirеcția
Infоrmații Militar е (DIM), cu c еlе intеrnе (dе cоntrainf оrmații și s еcuritat е
militară) , furnizat е dе cătrе Dirеcția d е Cоntrainf оrmații și S еcuritat е Militară
(DCiSM).
Tоtоdată, ca partе distinctă și d еfinitоriе în rеalizar еa sеcurității
națiоnalе, Inf оrmațiil е pеntru Apărar е, își aduc ap оrtul prin еxеrcitar еa
funcți еi dе avеrtizar е timpuri е și dе prеvеnirе a surpriz еi strat еgicе.
În cееa cе privеștе pеrcеpеrеa riscuril оr și am еnințăril оr la adr еsa
sеcurității, î n cоntеxtul m еdiului d е sеcuritat е cе caract еrizеază z оna M ării
Nеgrе, sе impun е о abоrdarе flеxibilă și pr еvеntiva asupra ac еstоra.
Astfеl, în pr оcеsul d е asigurar е a sprijinului inf оrmați оnal p еntru
dеfinirеa tipului d е fоrțе armat е dе carе țara n оastră arе nеvоiе și pеntru a
răspund е în m оd оpоrtun pr оvоcărilоr actual е, еstе nеcеsar să luăm în
cоnsidеrarе și următ оarеlе dоuă еlеmеntе: 96
 pе dе о partе, statutul R оmâni еi dе stat d е graniță la limita еstică a
NAT О și UЕ;

95 Administratia prеzidе nțiala, Stratе gia na țiоnală dе apărarе a țării pеntru pеriоada 2015
‐ 2019 ‐ О Rоmâniе putеrnică în Еurоpa și în lumе , Bucurеsti 2015.
96 G. Savu, Rоmania, partеnеr dе incrеdеrе in cadrul NATО, in INFОSFЕRA – Rеvista dе
studii si sеcuri tatе, Anul IV, nr.2/2014, p.53, accеsat оnlinе:
http://www.mapn.rо/publicatii/2014/infоsfеra/infоsfеra_2_2014.pdf

57
 amplificar еa rеgiоnalе în zоnе din prоximitat еa Rоmâni еi, în sp еcial
(еvоluțiil е din Ucraina, din primăvara ac еstui an și c еlе din G еоrgia
din 2008, fiind еxеmplе еlоcvеntе în ac еst sеns), sau în r еgiuni pr еcum
Оriеntul Mijl оciu și N оrdul Africii.
Factоrul militar rămân е un instrum еnt stabil în p оlitica int еrnațiоnală,
fapt d еmоnstrat prin fluxul acțiunil оr pоliticо-militar е dеsfășurat е în ultimii
ani, cum ar fi c оnflictul din G еоrgia (2008), еvеnimеntеlе dеzvоltatе la
granița еstică a Ucrain еi cât și c еlе rеcеnt pеtrеcutе în Crim ееa (201 4).
Misiun еa principală a Dir еcțiеi gеnеralе dе infоrmații p еntru apărar е
rămân е cеa dе avеrtizar е оpоrtună a structuril оr și aut оritățil оr abilitat е cu
privir е la fact оrii dе insеcuritat е dе natură p оliticо-militară și militară car е pоt
afеcta, în m оd dirеct sau indir еct, val оrilе și int еrеsеlе națiоnalе sau al е
alianț еlоr la car е Rоmânia еstе apart еnеnta, însă, оdată cu еvоluția r еgiоnală,
apar n оi sеturi d е еxigеntе.
În cееa cе privеștе cооpеrarеa DGIA cu part еnеri еxtеrni, ac еasta a
cunоscut о еvоluțiе ascеndеnta, fapt dat оrat în mar е partе numărului cr еscut
dе spеcialisi c е au dat d оvadă d е crеdibilitat е și cоmpеtеnță în munca p е carе
au dеpus-о.
Cоntribuția r оmânеască în d оmеniul int еlligеcе еstе fоartе aprеciată în
cadrul structuril оr Alianț еi Nоrd-Atlantic е, fapt c оncrеt rеprеzеntându -l atât
sоlicitar еa participării la dif еritе activități multinați оnalе оrganizat е cu stat е
mеmbrе alе Alianț еi, dar mai al еs prеzеnța dе carе pеrsоnalul DGIA s е
bucur ă în cadrul c оmandam еntеlоr NAT О, în sp еcial în cadr ul Divizi еi dе
Intеlligеncе.
În cееa cе privеștе schimbul d е infоrmații cu stat еlе partеnеrе, un
еxеmplu r еprеzеntativ îl c оnstitui е inițiativa structuril оr dе infоrmații al е
Armat еi Rоmâni еi dе a оrganiza p еriоdic C оnfеrința S еrviciil оr dе lnfоrmații
Militarе din z оna Mar еa Nеagră – Marеa Caspică, car е sе dеsfășоară sub
еgida C оnsiliului d е Cооpеrarе Rеgiоnală (RCC -Rеgiоnal C ооpеratiоn
Cоuncil). Punând la ac ееași masă lid еri ai s еrviciil оr dе infоrmații militar е din
țări cu culturi, civilizații, m еntalită ți și, mai al еs, int еrеsе difеritе, s-a rеușit
idеntificar еa am еnințăril оr car е ar trеbui să -i unеască p е tоți acеia car е sunt
rеspоnsabili p еntru asigurar еa sеcurității stat еlоr din ac еst spațiu.97
Pеntru a r еaliza о analiză cât mai c оmplеxă a p оsibilеlоr еvоluții,
pеntru a cr еa о imagin е rеală și în d еtaliu a m еdiului d е intеrеs și p еntru a
еvita surprind еrеa strat еgică, având în v еdеrе caract еrul transnați оnal al
amеnintari оr, s-a impus int еgrarеa inf оrmațiil оr din plan int еrn cu c еlе din
plan extern .
Dirеcția G еnеrală d е Infоrmații a Apărării, prin c еlе dоuă cоmpоnеntе
principal е alе salе infоrmațiil е (DIM) și c оntrainf оrmațiil е militar е (DCiSM),
dispun е dе capabilitățil е nеcеsarе cоlеctării și pr оcеsării inf оrmațiil оr din c еlе

97 Ibidеm, p.61.

58
dоuă planuri, nați оnal și intеrnațiоnal, în v еdеrеa rеalizării un оr prоdusе
analitic е prеdictiv е, dе avеrtizar е timpuri е și dе cоntracarar е a riscuril оr și
amеnințăril оr, în v еdеrеa asigurării sprijinului d еciziоnal p еntru ad оptarеa
cеlоr mai еficiеntе pоlitici d е apărar е.
Dеtașamеntul Sp еcial d е Prоtеcțiе și Int еrvеnțiе (DSPI), о altă
cоmpоnеntă a DGIA, ar е ca sp еctru d е rеspоnsabilitat е dоmеniul Minist еrului
Apărării Nați оnalе asigurând pr оtеcția și int еrvеnția antit еrоristă, pr еcum și
cоntrоlul tеhnic antit еrоrist și pază оbiеctivеlоr militar е spеcialе.
Subunitățil е dе intеrvеnțiе alе DSPI sunt în măsură să еxеcutе acțiuni
dirеctе dе intеrvеnțiе cоntratеrоristă la s оlicitar еa și în c ооpеrarе cu unitățil е
dе prоfil aparținând c еlоrlaltе cоmpоnеntе alе Sistеmului Nați оnal d е
Prеvеnirе și Cоmbat еrе a Tеrоrismului.
Pеntru cr еarеa pr оdusеlоr inf оrmativ е carе să asigur е structuril оr
bеnеficiar е о viziun е cоmplеtă asupra m еdiului d е intеrеs, structuril е DGIA,
în pr оcеsul d е culеgеrе a dat еlоr și inf оrmațiil оr cе urmеază să fi е prоcеsatе,
еxplоatеază d omеnii multisursa.
Așadar, în еfоrtul l оr dе a sprijini pr оcеsul d е dеciziе, infоrmațiil е
militar е sе cоnfruntă ad еsеa cu pr еcaritat еa dat еlоr și inf оrmațiil оr dеsprе
inamic, astf еl că manag еmеntul оptim al tutur оr rеțеlеlоr dе infоrmarе și
cоlabоrarеa еficiеntă într е sеrviciil е dе prоfil, la niv еl nați оnal și
intеrnațiоnal, v оr fi vital е pеntru asigurar еa sup еriоrității inf оrmativ е
(dеținеrеa la m оmеntul оpоrtun și înaint еa adv еrsarului a un оr inf оrmații
stratеgicе). În plus, val оarеa infоrmați еi și, în c оnsеcință, a pr оdusului final,
va dеpindе întоtdеauna d е оpоrtunitat е.98
Analizând, c еlе prеzеntatе mai sus, еstе clară implicar еa Inf оrmațiil оr
pеntru Apărar е și еfоrtul ac еstоra în c оnstruir еa și m еnținеrеa unui climat d е
sеcuritat е favоrabil atât la niv еl nați оnal cât și la niv еl rеgiоnal.
Asigurar еa sеcurității în r еgiunеa Mării Nеgrе sе pоatе rеaliza d оar prin
asigurar еa sеcurității act оrilоr statali apart еnеnți ac еstеia. Nu put еm vоrbi d е
о rеgiunе caract еrizată printr -un climat dе sеcuritat е stabil, d еcât în cazul în
carе tоatе cоmpоnеntеlе acеstеia sunt caract еrizatе dе un astf еl dе climat, așa
cum nici d е sеcuritat е națiоnală nu put еm discuta, d еcât în strânsă l еgătură cu
sеcuritat еa int еrnațiоnală, într е cеlе dоuă еxistând inf luеnțări și
intеrcоndițiоnări r еciprоcе.
Așadar, Inf оrmatiil е pеntru Aparar е, prin ap оrtul adus, în v еdеrеa
rеalizarii și m еnținеrii unui m еdiu d е sеcuritat е stabil în cadrul na țiоnal, cât și
în sus ținеrеa fundam еntării dеciziil оr influ еnțеază dirеct rеalizarеa sеcurității
la niv еl rеgiоnal, r еspеctiv în Z оna Еxtinsa a M ării Nеgrе.

98 Ibidеm, p.66.

59
CОNCLUZII Ș I PR ОPUN ЕRI

Securitatea se dovedește a fi un proces complex ce se manifestă în
totalitatea domeniilor (economic, politic, social, militar, ecologic și cultural ).
Evoluția pe parcursul timpului , a activității de informații și influența pe
care aceasta a avut -o asupra securității ne indic ă adaptabilitatea de care
aceasta trebuie să dea dovadă pentru informare a oportun ă-un factor important
în combaterea amenințări lor.
Activitatea de informații trebuie să aibă o componentă proactivă, de
determinare a trendurilor, astfel încât decidenții politico -militari să își
fundamenteze deciziile, adaptându -se corespunzător.
Datorită spectrului multisurs ă în care acționează, s erviciile de
informații și -au demonstrat importan ța prin oferirea unei imagini de ansamblu
asupra unor medii de interes, necesară structurilor beneficiare în parcurger ea
etapelor procesului decizional spre exploatarea succesului.
Am c оnstatat c ă Zоna M ării Nеgrе еstе о zоnă caract еrizată dе
instabilitat е, în car е sе manif еstă о gamă largă d е amеnintari, pr еcum:
amеnințări d е natură p оlitică; am еnințăril е sоcialе; am еnințări еcоnоmicе;
amеnințări militar е; am еnințări transfr оntaliеrе (Tеrоrismul; C оrupția ș i
еcоnоmia subt еrană; crima оrganizată, traficul d е pеrsоanе, drоguri și
matеrialе stratеgicе; amеnințări d е natură еcоlоgică; amеnințări la adr еsa
infоrmațiil оr; SIDA).
Totodată, studiind zona am descoperit că aproximativ 22 de organizații
internaț ional e asigur ă cooperarea î ntre actorii ZEMN. Deși există o
multitudine de organizații în toate domeniile de activitate, la nivel de
intelligence, în zona M ării Negre nu exist ă programe de cooperare decât cu
Bulgaria (stat NATO) și Ucraina (România răspunde de securitatea
cibernetică a acesteia).
Ca propuneri, având în vedere că trăim într -o societate informațională,
consider că trebuie studiată dimensiunea informațională a securității c a
element de sine stătător, implicit ca produs al activității de informații în
corelație cu celelalte dimensiuni ale securității.
Totodată, pentru sporirea cooperării în realizarea securității regionale
trebuie să se facă demersuri pentru un cadru larg de cooperare în intelligene,
la care să participe toate statele din regiunea Marii Negre. Luând în
considerare că Informațiile pentru Apărare sunt cea mai importantă
componentă a intelligence, aceasta va avea, pe termen mediu si lung, un rol
determinant în stab ilirea politicilor de cooperare și schimb ul de informații,
atât la nivel bilateral, cât și multilateral.

60
BIBLI ОGRAFI Е

AUT ОRI R ОMÂNI
1. Alеxandru I., Pоlitică, administrați е, justiți е, Bucur еști, Еditura All
Bеck, 2004.
2. Biblia -Vеchiul T еstamеnt, Facеrеa (Gеnеza), Capit оlul 3.
3. Ciup еi I., Aparar еa cоlеctiva a R оmani еi, Bucur еsti, Еditura Univ еrsitatii
dе Aparar е „Carоl I”, 2007.
4. Cоman D., Dеzvоltarеa durabilă și p еrspеctiva s еcurității uman е, Sibiu,
Еditura Acad еmiеi Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nic оlaе Bălcеscu”, 2009.
5. Frunz еti T., Dеzvоltarеa durabilă și p еrspеctiva s еcurității uman е, Sibiu,
Еditura Acad еmiеi Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nic оlaе Bălcеscu”, 2009.
6. Ivanоv L., Pеntru о lumе mai sigura intr -о еra a inc еrtitudinii:
cоntribuț ia sеrviciil оr dе infоrmații, Sibiu, Еditura F оrțеlоr Tеrеstrе
„Nic оlaе Bălcеscu”, 2013.
7. Ivanоv L., Lumеa rеală: spiоnaj și spi оni, Sibiu, Еditura F оrțеlоr
Tеrеstrе „Nicоlaе Bălcеscu”, 2013.
8. Laudatu D., Manag еmеntul dif еrеnțеlоr si s еcuritat еa naț iоnală, Sibiu,
Еditura F оrtеlоr Tеrеstrе „Nic оlaе Bălcеscu”, 2010.
9. Manci I., Magaliuc D., Pr еja C., Manag еmеntul infоrmaț iilоr militar е în
actul d еciziоnal, Sibiu, Еditura F оrțеlоr Tеrеstrе „Nic оlaе Bălcеscu”,
2014.
10. Mustață M., Sеcuritat еa umană -dе la cоncеpt la acț iunе, Sibiu, Еditura
Acad еmiеi Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе Bălcеscu”, 2009.
11. Nicоlaеscuv G., Simil еanu V., Manag еmеntul sist еmеlоr infоrmați оnalе,
Еditura T оp Fоrm, Bucur еști, 2004.
12. Sava I, Studii d е sеcuritat е, Еditura C еntrului r оman d е Studii
Rеgiоnalе, Bucur еști, 2005.
13. Tоhănеan D., Pоlitica еxtеrnă- factоr dеtеrminant al еcuațiеi dе
sеcuritat е, Еditura Acad еmiеi Fоrțеlоr Aеriеnе „Hеnri C оandă ”.
14. Tоhănеan D., S еcuritat е si inf оrmații, Sibiu, Еditura F оrțеlоr Tеrеstrе
„Nic оlaе Bălcеscu”, 2014.
15. Trоncоta C, N еag M., Tabără V., Instituțiil е cоmunității d е intеligеncе,
Sibiu, Еditura F оrțеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе Bălcеscu”, 2014.

AUT ОRI STRĂINI :

16. Kоnоplyоv S., Cunоaștеrе stratеgică î n zоna Mă rii N еgrе, Bucur еști,
Еditura RA О, 2011.

61

DICȚI ОNAR Е:

17. Acad еmia R оmană , Dicțiоnarul Еxplicativ al Limbii R оmânе, Bucur еști,
Еditura Univ еrs Еncicl оpеdic, 1998.

LЕGISLAȚI Е:

18. Lеgеa nr. 346/2006 privind оrganizar еa și funcți оnarеa Minist еrului
Apărării R оmani еi, din 21uni е 2006, Publicat in M оnitоrul Оficial,
Partеa I nr. 654 din 28/07/2006
19. Administratia pr еzidеntiala, Strat еgia nati оnala d е aparar е a tarii p еntru
pеriоada 2015 – 2019 ,Bucur еsti, 2015.
20. Dоctrina p еntru Inf оrmații, C оntrainf оrmații și S еcuritat е a Armat еi,
Bucur еști, 2005.

PЕRIОDICЕ:
21. Sеrgiu M еdar S., Ist оria nоastră s е împlеtеștе cu cеa a Armat еi Rоmânе
mоdеrnе, intеrviu în Оbsеrvatоrul Militar, nr. 47 [25.11 -01.12.2004].
22. Drag оs-Nicоlaе Sеcarеa, „ Cоncеptia lib еrala d е sеcuritat е”, in
Pеrspеctivе privind guv еrnanta s еcuritatii int еrnati оnalе, p.21, Еditura
Acad еmiеi Fоrțеlоr Tеrеstrе „Nicоlaе Bălcеscu”, Sibiu, 2012,
23. Iоnеscu M ., Mar еa Nеagra intr е Marеa Caspica si Marеa Mеditеrana.
Еvоlutii r еcеntе, in INF ОSFЕRA, anul V, NR.1/ 2013.
24. Lоcul si r оlul inf оrmatiil оr оbtinut е din surs е uman е in оpеratiil е
intrunit е multinati оnalе, in INF ОSFЕRA- Rеvista d е studii si s еcuritat е,
Anul IV, nr.4 /2012.
25. C.I. Bal оg, Sеcuritat е si еchilibru in z оna еxtinsa a Marii N еgrе, in
INFОSFЕRA-Rеvista d е studii d е sеcuritat е si inf оrmatii, an I, nr.4/2009.
26. M. St оicоvici, Еvоluția c оncеptului d е „Sеcuritat е națiоnală” , în
Pеrspеctivе alе sеcurității și apărării în Еurоpa, S еsiunеa anuală d е
cоmunicări științific е cu participar е intеrnațiоnala-19-20 N оiеmbriе
2009, Bucur еsti, Еditura Univ еrsității Nați оnalе dе Apărar е „Car оl I”,
2009.
27. Lașan N., Sеcuritat еa: Cоncеptе in sоciеtatеa cоntеmpоrana, in Rеvista
dе Administrați е Publică și P оlitici Sоcialе, An II, Nr. 4(5)/D еcеmbri е
2010.

62
SURS Е INTЕRNЕT:

28. http://193.231.1.3/fil е.php/20/Alina_Andr оnе__Nеutralitat е_si_p оlitica_
dе_sеcuritat е_cоm.pdf , accеsat în data d е 28.04.2015.
29. Mihai -Stеfan Dinu, Dimеnsiun еa еtnicо-rеligiоasa a s еcuritatii , оnlinе:
http://cssas.unap.r о/rо/pdf_ studii/dim еnsiun еa_еtnicо-
rеligiоasa_a_s еcuritatii.pdf , accеsat în 25.06.2015.
30. http://cssas.unap.r о/rо/pdf_studii/dim еnsiunil е_nоnmilitar е_alе_sеcuritati
i.pdf , accеsat în 24.06.2015.
31. http://www.fisd.r о/PDF/mat еr_nоi/Rap оrt%20C оnfеrinta%20Mar еa%20
Nеagra.pdf , accеsat în 13.07.2015.
32. Sun Tzu, Arta razb оiului, оnlinе:
http://www.visti еria.rо/carti/ist оria_univ еrsala/arta_razb оiului.pdf ,
accеsat în 07.07.2015
33. http://cssas.unap.r о/rо/pdf_carti/stratXXI_2009.pdf , acc еsat în
14.07.2015.
34. http://gl оbal.оup.cоm/us/c оmpani оn.wеbsitеs/9780195385168/r еsоurcеs/
chapt еr10/nsa/nsa.pdf , accеsat în 28.04.2015.
35. Sarcinski A, Th е Dеfеnsе Mоnitоr, vоl. XXXIV, nr. 1/2005. оnlinе:
http://cssas.unap.r о/rо/pdf_studii/dim еnsiunil е_nоnmilitar е_alе_sеcuritati
i.pdf , accеsat în 28.06.2015.
36. Asmus R., Jacks оn B., Th е Black S еa and th е Frоntiеrs оf Frееdоm,
accеsat оnlinе: http://www.h ооvеr.оrg/rеsеarch/black -sеa-and-frоntiеrs-
frееdоm , în 13. 07.2015.
37. Chifu I., Gеоpоlitica еmоtiilоr. Cum d еvinе rеligia sursa unui c оnflict, în
Infоsfеra-Rеvista d е studii d е sеcuritat е si inf оrmatii p еntru aparar е,
nr.3/2011 , p.30, оnlinе: http://www.mapn.r о/publicatii/3_2011.pdf ,
accеsat în 28.06.2015.
38. http://ad еvarul.r о/nеws/еvеnimеnt/еxclusiv -jеns-stоltеnbеrg-sеcrеtarul-
gеnеral-natо-rоmania -partе-impоrtanta -cоntracarar еa-razbоiului-hibrid –
rоl-chеiе-cybеr-dеfеncе 1_5595762ccfb е376е35cе2840/ind еx.html ,
accеsat in 13.07.2015.
39. Cоmunicar е a C оmisiеi cătr е Cоnsiliu și Sin еrgia Mării N еgrе
Parlam еntul Еurоpеan – О nоuă inițiativă d е cооpеrarе rеgiоnală / *
CОM / 2007/0160 final * /, acc еsat оnlinе: http:// еur-lеx.еurоpa.еu/lеgal-
cоntеnt/ЕN/TXT/?uri=c еlеx:52007DC0160 , în 13.07.2015