Școala Doctorală de Științe Economice [601890]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Școala Doctorală de Științe Economice
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Domeniul: Management

Teză de doctorat

ASPECTE CULTURALE ALE RESPONSABILITĂȚII
SOCIALE ÎN ORGANIZAȚIILE PUBLICE
STUDIU DE CAZ LA JA NDARMERIA CĂLĂRAȘI

REZUMAT

Conducător științific:
Prof.univ.dr. Adriana ȘCHIOPOIU BURLEA

Doctorand: [anonimizat]
2016

1 CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 ELEMENTE ALE CUL TURII DE RESPONSABIL ITATE SOCIALĂ
ÎN ORGANIZAȚII
1.1. Evoluția conceptului de responsabilitate socială
1.2. Delimitări conceptuale privind responsabilitatea socială
1.3. Managementul părților interesate
1.4. Vectorii determinanți ai responsabilității so ciale a organizațiilor
1.4.1. Vectorii economici ai responsabilității sociale a organizațiilor
1.4.2. Vectorii manageriali ai responsabilității sociale a organizațiilor
1.4.3. Vectorii etici ai responsabilității sociale a organizațiilor
1.4.4. Vectorii pol itici ai responsabilității sociale a organizațiilor
1.5. Tendințe emergente în cadrul responsabilității sociale a organizațiilor
1.6. Forțele motrice din spatele responsabilității sociale a organizațiilor
1.7. Inițiative de responsabilitate socială a organ izațiilor
CAPITOLUL 2 IMPORTANȚA PROMOVĂRII UNEI CULTURI DE
RESPONSABILITATE SOCIALĂ ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
2.1. Responsabilitatea socială ca vector al politicilor publice
2.1.1. Analiza inițiativelor de responsabilitate socială în cadrul instituțiilor pu blice
2.1.2. Cadrul analitic relațional de cercetare a politicilor publice din domeniul responsabilității
sociale
2.2. Clasificarea tipurilor de angajare a instituțiilor publice în domeniul
responsabilității sociale
2.2.1. Rolul instituțiilor publice în domeniul responsabilității sociale
2.2.2. Temele de responsabilitate socială din domeniul sectorului public
2.3. Angajarea instituțiilor publice în inițiativele și programele din domeniul
responsabilității sociale
2.4. Relația dintre guvernanța publică și responsabilitatea socială
2.5. Relația dintre responsabilitatea socială a instituțiilor publice și strategiile de
competitivitate
2.6. Importanța existenței unei agende naționale în domeniul responsabilității soci ale
CAPITOLUL 3 ANALIZA ASPECTELOR CULTURALE ALE
RESPONSABILITĂȚII SOCIALE ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE. STUDIU DE CAZ
LA JANDARMERIA CĂLĂRAȘI
3.1. Structura resurselor umane în cadrul Jandarmeriei Călărași
3.2. Programe de responsabilitate socială promovate de Jandarmeria Călărași
3.2.1 Programe desfășurate în cadrul comunităților locale
3.2.2 Activități suport pentru comunitățile locale
3.3. Metodologia cercetarării culturii de responsabilitate socială în cadrul Jandarmeriei
Călărași
CAPITOLUL 4 REZULTATELE CERCETĂRII CULTURII DE
RESPONSABILITATE SOCIALĂ ÎN CADRUL JANDARMERIEI CĂLĂRAȘI
4.1. Analiza elementelor culturii organizaționale
4.2. Politicile cu privire la resursele umane
4.3. Poli ticile de responsabilitate socială
4.4. Indicele de măsurare a gradului de responsabilitate socială (IMGRE)
CONCLUZII ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

2
În teza de doctorat am abordat problematica complexă a culturii de responsabilitate
social ă în cadrul instituțiilor publice cu studiu de caz pe Jandarmeria Călărași.
Provocarea la care răspunde această lucrare constă în cercetarea culturii de
responsabilitate socială în cadrul instituțiilor publi ce și cupărinde următoarele a xe de cercetare
științifică :
 analiza critică a elementelor conceptuale ale culturii de responsabilitate socială în
cadrul organizațiilor;
 studiul importanței promovării unei culturi de responsabilitate socială în cadrul
instituțiilor publice ;
 analiza aspectelor culturale ale responsabilității sociale în cadrul instituțiilor
publice;
 cercetarea culturii de responsabilitate socială în cadrul Jandarmeriei Călărași.
Prima axă de cercetare științifică vizează analiza critică a elementelor conceptuale ale
culturii de responsabilita te socială în cadrul organizațiilor . Pe baza lucrărilor de referință din
literatura de specialitate românească și străină este ilustrat modul în care aceasta este definită
și este conturat studiul importanței promovării unei culturi de responsabilitate soc ială în
cadrul instituțiilor publice. Instituțiile publice centrale și locale încep să integreze principiile
și valorile responsabilității sociale, lucrând în parteneriat cu sectorul privat și social. Pentru
instituțiile publice centrale și locale responsa bilitatea socială implică necesitatea de a gest iona
un set complex de relații.
Instituțiile din sectorul public pot opta pentru a sprijini sau pentru a dezvolta o serie de
inițiative care acoperă diverse domenii ale responsabilității sociale, derulând acți uni în cadrul
cărora pot îndeplini o varietate de roluri. De exemplu, o instituție de asigurare a ordinii
publice este mandată să întreprindă toate măsurile coercitive pentru a își îndeplini obiectivele
prevăzute de lege. Aceleași obiective pot fi obținute și printr -un rol de facilitator (programe de
educație și informare a cetățenilor pentru a preveni încălcarea reglementărilor legale privind
ordinea publică), prin parteneriate (cu stakeholderii care sunt implicați în diverse activități ce
ar putea pericl ita ordinea publică), sau prin sprijinirea activităților în așa fel încât să fie
prevenite problemele. De asemenea, în mod direct unele dintre activitățile desfășurate de către
organizațiile din sectorul public, cum ar fi achizițiile, au o legătură strâns ă cu creșterea
gradului de responsabilitate socială.
În urma cercetării agendei de responsabilitate socială considerăm că în cadrul
sectorului public responsabilitatea socială poate fi abordată având în vedere următoarele
aspecte:
 elaborarea legilor și act elor normative din domeniu și asigurarea respectării
acestora,
 inițierea unor politici publice responsabile,
 asigurarea unei guvernanțe organizaționale eficiente și eficace,
 realizarea investițiilor publice cu respectarea principiilor eficienței, eficacită ții și

3 economicității,
 filantropia și implicarea în problemele comunităților,
 implicarea stakeholderilor în activitățile organizației publice și reprezentarea
acestora la nivelul conducerii sau unor consilii consultative,
 creșterea gradului de transparența instituțională ale activităților organizației
publice.
O altă axă a cercetării științifice o reprezintă stabilirea temelor de bază ale agendei de
responsabilitate socială. În urma cercetărilor au fost identificate următoarele teme cheie de
responsabilitat e socială, care sunt relevante pentru stabilirea rolurilor din sectorul public:
stabilirea și asigurarea respectării standardelor minime, inițierea de politici public
responsabile, guvernanța corporativă, investițiile responsabile, filantropie și dezvoltar e
comunitară, implicarea și reprezentarea părților interesate, încurajarea producției și
consumului respectând principiile responsabilității sociale, certificarea respectării principiilor
responsabilității sociale, "dincolo de respectarea normelor" standar delor și a sistemelor de
management, raportarea și transparența respectării principiilor responsabilității sociale,
procesele multilaterale, liniile directoare și convenții.
Pentru a înțelege de ce aleg unele instituții publice să se angajeze în promova rea unui
mediu favorabil responsabilității sociale am realizat o evaluare a vectorilor, precum și a
constrângerilor la care este supus acest angajament.
Analiza aspectelor culturale ale responsabilității sociale în cadrul instituțiilor publice
find expuse programele de responsabilitate socială și acțiunile de suport desfășurate în cadrul
comunităților pentru a demonstra faptul că Jandarmeria Călărași este un actor responsabil al
vieții publice din județul Călărași. O abordare sistematică și structurată a cu lturii de
responsabilitate socială în cadrul instituțiilor publice se fundamentează pe stabilirea aspectelor
metodologiei de cercetare, în vederea aplicării elementelor teoretice și utilizării lor în practică.
Elaborarea unei metodologii de cercetare pentr u analiza culturii de responsabilitate socială în
cadrul instituțiilor publice, luând în considerare atât elementele regăsite in literatura de
specialitate , cât și propriile contribuții la dezvoltarea cadrului cunoașterii.
Resursele umane ale Jandarmeriei Călărași sunt alcătuite din resurse umane cu regim
militar și din resurse umane cu regim contractual. În rândul resurselor umane cu regim militar
din cadrul Jandarmeriei Călărași sunt incluse ofițerii, subofițerii și cadrele militare.
Obiectivele cercetăr ii științifice s-au axat pe următoarele domenii ale culturii
organizaționale și responsabilității sociale:
 identificarea percepției angajaților cu privire la aspectele muncii în cadrul
organizației ,
 identificarea percepției angajaților cu privire la diferi te aspecte ale
managementului resurselor umane și relațiilor de muncă ,
 identificarea percepției angajaților cu privire la politicile de mediu ale instituției
publice ,
 identificarea percepției angajaților cu privire la programele și acțiunile de

4 responsabil itate socială a instituției publice .
Obiectivul principal al lucrării (cercetarea și identificarea aspectelor care
particularizează cultura de responsabilitate socială din cadrul Jandarmeriei Călărași) este
detaliat în obiective subordonate privind cultura organizațională, responsabilitatea față de
proprii angajați, responsabilitatea față de mediu, implicarea în cadrul comunității locale,
responsabilitatea față de alte categorii de stakeholderi. Ipotezele cerectării științifice sunt
următoarele:
 Ipoteza pri ncipală nr. 1 (IP1) – în cadrul Jandarmeriei Călărași există o cultură
organizațională puternică;
 Ipoteza principală nr. 2 (IP2) – Jandarmeria Călărași este un angajator model din
punct de vedere al politicilor de resurse umane;
 Ipoteza principală nr. 3 (I P3) – Jandarmeria Călărași derulează un model sustenabil
de activitate din punct de vedere al protecției mediului;
 Ipoteza principală nr. 4 (IP4) – există un nivel ridicat de implicare al Jandarmeriei
Călărași la nivelul comunității;
 Ipoteza principală nr. 5 (IP5) – Jandarmeria Călărași înregistrează un nivel înalt al
responsabilității sociale.

Pentru a putea atinge obiectivele stabilite am pornit de la elementele teoretice și
empirice identificate. Pornind de la concluziile rezultate în urma observații lor și cercetării
exploratorii întreprinse, am identificat obiectivele cercetare care implică analiza ipotezelor de
cercetare formulate. În urma cercetării calitative și cantitative întreprinse în cadrul
Jandarmeriei Călărași aceste ipoteze au fost confirm ate. Analizând răspunsurile obținute în
urma aplicării chestionarului am formulat o serie de considerații generale privind aspectele
culturale ale responsabilității, precum și o serie de recomandări particulare pentru
îmbunătățirea programelor și acțiunil or suport derulate de către Jandarmeria Călărași în
domeniul responsabilității sociale. Ulterior instrumentul pe care l -am denumit Indicele de
măsurare a gradului de responsabilitate socială poate fi utilizat în cadrul oricărei instituții
publice alături d e modelul de creare și implementare a strategiilor din domeniul
responsabilității sociale pentru a îmbunătății activitatea în acest domeniu.
Conceptul de parteneriat public -privat poate juca un rol central în realizarea
programelor și acțiunilor și de resp onsabilitate socială și de mediu. Parteneriatele public –
private pot furniza competențele complementare instituțiilor din sectorul public care rezultă
din cooperarea cu sectorul privat și organizațiile societății civile în abordarea problemelor
sociale și d e mediu. În cadrul parteneriatelor organizațiile din sectorul public pot avea funcția
de inițiator, partener, actor care sprijină acțiunea sau programul prin asistență tehnică.
Provocarea pentru instituțiile din sectorul public o reprezintă găsirea acelor priorități
care prezintă relevanță în contextul regional și național, susținerea și intensificarea
inițiativelor generate de către mediul privat. Cererea utilizatorilor sau beneficiarilor reprezintă
un vector important ce sprijină și încurajează utilizarea practicilor de responsabilitate socială
de către instituțiile publice din țările dezvoltate. Cu toate acestea, în țările în curs de

5 dezvoltare organizațiile din sectorul public nu sunt implicate în cea mai mare parte a lor în
stimularea cererii consumator ilor pentru bunuri și servicii care sunt obținute respectând
principiile responsabilității sociale și de mediu.
În opinia noastră, trebuie să se acționeze pe următoarele direcții pentru ca
organizațiile din sectorul public să încurajeze și să sprijine in ițiativele private din domeniul
responsabilității și să fie ele însele promotoare ale unor astfel de inițiative:
 creșterea gradului de conștientizare cu privire la responsabilitatea socială,
participarea și implicarea în derularea inițiativelor generate de către mediul privat,
 promovarea unor inițiative care permit instituțiilor din sectorul public să devină
jucători eficienți în domeniul responsabilității sociale (până în prezent, problematica
responsabilității sociale a fost abordată în mare măsură de com panii, în special cele
multinaționale, consumatori, investitori și guverne),
 construirea unui mediu stabil și transparent pentru investiții social responsabile,
inclusiv participarea la eforturile de consolidare a normelor responsabilității sociale,
econom ice și de mediu, precum și la punerea acestora în aplicare.
 implicarea sectorului privat în procesul de elaborare a politicilor publice,
 asigurarea unor mecanisme care permit evaluarea și selectarea priorităților locale
sau naționale din domeniul responsab ilității sociale.
Un alt domeniu în care organizațiile din sectorul public pot influența dezvoltarea unui
comportament responsabil din parte companiilor se referă la acele acte normative prin care se
încurajează și facilitează acțiunile cetățenilor împotri va companiilor care au un comportament
iresponsabil. Rolul sectorului public constă în stabilirea cerințelor minime legale cu privire la
problemele sociale de mediu și facilitarea căilor de reclamare a problemelor constatate de
către cetățeni. Este cazul, de exemplu, al actelor normative privind protecția consumatorilor
elaborate în toate țările Uniunii Europene și la nivel comunitar care, pe lângă cerințele minime
ce trebuie îndeplinite de produse și servicii, cuprind și căile de reclamare privind
neconfor mitatea acestora.
Prin inițierea unor politici publice responsabile instituțiile din sectorul public pot
stabili un cadru clar și transparent care să faciliteze alinierea practicilor de afaceri la
obiectivele sustenabilității și responsabilității sociale. Instituțiile publice pot constitui, de
asemenea, un catalizator pentru desfășurarea unor dezbateri privind propunerile de politici
publice. Asigurarea unei guvernanțe organizaționale eficiente și eficace se poate realiza prin
crearea unor coduri de etică ș i coduri ale profesiilor care pot facilita profesionalizarea funcției
publice, desfășurarea cu maximă transparență și corectitudine a activităților din sectorul
public. Organizațiile publice au obligația să prea principiile internaționale și bunele practic i
din domeniul în care își desfășoară activitatea și să le integreze în codurile, statutele,
regulamentele și în alte documente ce îi reglementează activitățile.
Realizarea investițiilor publice trebuie să se facă cu respectarea principiilor eficienței,
eficacității, economicității, și să includă în metodologia de realizarea a investițiilor practici
specifice responsabilității sociale. Aceste practici vizează utilizarea unor tehnologii eco –
friendly, utilizarea cu transparență și eficientă a banilor publici, implicarea comunităților în

6 procesul de selectare a proiectelor de investiții, elaborarea și aplicarea unor reguli clare
privind investițiile, participarea la investițiile comunitare prin încheierea unor parteneriate
public -private.
Filantropia și implica rea în problemele comunităților sunt de regulă acțiuni de
responsabilitate socială specifice sectorului privat. Organizațiile publice pot participa la
programele de responsabilitate socială inițiate de către organizații private pentru a potența
impactul acestora. Această participare poate fi directă sau poate fi sub forma acordării unor
stimulente organizațiilor care au inițiative de responsabilitate soci ală.
Implicarea stakeholderilor în activitățile organizației publice și reprezentarea acestora
la nivelul conducerii sau unor consilii consultative este esențială pentru a identifica în mod
corect nevoile comunității în care își desfășoară activitatea org anizația publică și ale
beneficiarilor direcți ai activităților acesteia. Creșterea gradului de transparența instituțională
ale activităților organizației publice este importantă prin prisma faptului că publicul este
informat asupra modului de cheltuire a banilor publici în mod eficient și utilizând practici care
sunt responsabile din punct de vedere social. Organizațiile publice trebuie să preia bunele
practici întâlnite în domeniul raportării asupra politicilor și impactului acestora.
Inspectoratul Județ ean de Jandarmerie Călărași este un actor activ în cadrul unor
proiecte de parteneriat educațional derulate împreună cu Inspectoratul Școlar Județean
Călărași sau în cadrul unor programe de responsabilitate socială în parteneriat cu diverse alte
instituții și organizații nonguvernamentale, programe desfășurate în cadrul comunităților
locale. Cele mai relevante programe de responsabilitate sociale în care este implicat
Inspectoratul Județean de Jandarmerie Călărași sunt:
 Jandarmeria pe înțelesul tuturor
 Let’s do it, Romania!
 Ne pasă de mediu!
 Împreună pentru siguranță
 Prea rebel să fii condus!
 Viața cel mai scump drog!
 Dezvoltarea componentei de prevenire a criminalității.
 Stop violenței! Violenta nu îți ajută echipa favorită!
În a doua parte a capitolului am propus o metodologie de studiu a culturii de
responsabilitate socială în cadrul instituțiilor publice, precum si un model de creare și
implementare a strategiilor din domeniul responsabilității sociale
Pentru ca să fie eficiente programele și acțiunile de responsabilitate socială ale
instituției din domeniul asigurării ordinii publice trebuie ca acestea să fie introduse în planul
strategic al instituției. În acest sens am propus implementarea un grile strategice care să
permită eficientizarea activităților de bază și integrarea deplină și coerentă a programelor și
acțiunilor de responsabilitate socială ale instituției în strategia de bază a acesteia.
În vederea îmbunătățirii programelor și acțiunilor suport derulate de către Jandarmeria
Călărași în domeniul responsabilității sociale considerăm că este necesară elaborarea unui

7 model de creare și implementare a strategiilor din domeniul responsabilității sociale, model
menit să asigure o abordare de nivel strategic al conceptului de responsabilitate socială.
Etapele acestui model, vor sta la baza creării unor premise privind cercetări viitoare, sunt
următoarele:
 formularea misiunii organizației,
 stabilirea ariilor prioritare în domeniul responsabilității sociale,
 stabilirea strategiilor pe termen lung din domen iul responsabilității sociale,
 fixarea obiectivelor anuale,
 planificarea implementării strategiilor și obiectivelor,
 implementarea strategiilor și obiectivelor,
 monitorizarea, evaluarea rezultatelor și raportarea privind gradul de îndeplinire al
obiective lor.
Modelul de cercetare propus este un model menit să asigure o abordare strategică a
programelor și acțiunilor de responsabilitate socială, prin corelarea obiectivelor și a
activităților sociale cu cele de bază ale instituției publice, dar și să sporeas că șansele de reușită
ale implementării unui comportament responsabil în cadrul culturii organizaționale.
Cercetarea culturii de responsabilitate socială în cadrul Jandarmeriei Călărași a
reprezentat axa de cercetare fundamentală cu o componentă predomin ant aplicativă și
empirică. În cadrul studiului sunt prezentate rezultatele cercetării culturii de responsabilitate
socială în cadrul Jandarmeriei Călărași. Prima parte a studiului se axează pe cercetarea
elementelor generale privind cultura organizațional ă în cadrul Jandarmeriei Călărași. Din
cercetarea realizată rezultă că 77,5% din angajații Jandarmeriei Călărași se declară satisfăcuți
de locul lor de muncă, în timp ce 22,5% se declară foarte satisfăcuți. Gradul de satisfacție în
ceea ce privește locul d e muncă este foarte ridicat. Dintre caracteristicile muncii cele mai
importante în opinia angajaților sunt amplasarea locului de muncă într -o zonă agreabilă
(25,5%), siguranța locului de muncă (23,5%) și munca alături de oameni cooperanți (19,5%).
În ceea ce privește gradul de cooperare din cadrul instituției , un procent de 76% din
angajații Jandarmeriei Călărași consideră că este bună și foarte bună cooperarea dintre
cadrele de conducere. Există doar câteva cazuri izolate (6%) în care salariații apreciază că
există o lipsă de cooperare între cadrele de conducere . În urma analizelor cantitative am
constatat că percepția privind gradul de cooperare dintre cadrele de conducere și executanți
(77,5%) este chiar mai bună decât în cazul gradului de cooperare dint re cadrele de conducere.
Procentul care se declară nesatisfăcuți este mai mic (4,5%). Cel mai bun grad de cooperare
este perceput de angajații Jandarmeriei Călărași în ceea ce privește relațiile dintre executanți.
Un procent de 89% din angajații Jandarmer iei Călărași consideră că este bună și foarte bună
cooperarea dintre executanți. Nu există cazuri în care salariații să aprecieze că există o lipsă
de cooperare între executanți . În urma cercetării a reieșit faptul că angajații apreciază că există
un grad de cooperare bun și la nivelul instituției între compartimentele funcționale. Procentele
se mențin, 77% dintre angajați considerând că gradul de cooperare dintre compartimente este
bun și foarte bun.
În ceea ce privește sursele de informare din cadrul in stituției, angajații Jandarmeriei

8 Călărași plasează pe primul loc zvonurile sau bârfele, pe locul doi fiind informarea de către
conducere și notele scrise ale conducerii la egalitate. Pe următoarele locuri se află diversele
reuniuni de informare și inform area directă de către colegi. Din această analiză se poate
desprinde concluzia că planul informal domină planul formal.
Angajații Jandarmeriei Călărași plasează pe primul loc, în ceea ce privește
caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească un anga jat pentru a fi recunoscut / încurajat
de către șefi corectitudinea, pe locul doi fiind ideile noi, iar pe trei munca. Analizând
răspunsurile privind calitățile angajatului tip din cadrul instituției, angajații Jandarmeriei
Călărași au percepții relativ e chilibrate, remarcându -se adaptabilitatea. Caracterul sociabil este
mai puțin important în opinia angajaților Jandarmeriei Călărași având în vedere și faptul că
acesta este o instituție din domeniul asigurării protecției și ordinii publice, cu caracter
militarizat.
În urma cercetărilor se poate concluziona că cele mai importante aspecte pentru
angajații Jandarmeriei Călărași în ceea ce privește climatul si cultura organizațională sunt:
colectivul, locul de muncă și relația cu colegii. Aceasta demonstrează un atașament deosebit
față de instituție și față de membrii organizației. La polul opus se situează condițiile de
muncă, echipa de conducere și ambianța. Aceste aspecte indică o ușoară neîncredere față de
conducere și faptul că este necesară îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul instituției.
A doua parte a studiului a avut ca obiect politicile instituției publice în domeniul
resurselor umane. Analizând răspunsurile date de angajații Jandarmeria Călărași în ceea ce
privește corectitudinea procedurilor de angajare, promovare, sancționare sau concediere,
angajații au în general o părere bună (73%), dar există și salariați care consideră că aceste
proceduri ar putea fi îmbunătățite substanțial (7,5%). Percepția generală a angajaților cu
privire la echita tea în salarizare este, de asemenea situată, la cote ridicate, peste 51% din
salariați declarându -se mulțumiți și foarte mulțumiți de sistemul de recompensare. Cu toate
acestea majoritatea consideră ca sistemul de recompensare este bazat pe vechimea în mun că
(22%) poziția în ierarhie (18,5%), vechimea în organizație (16,5%) și mai puțin pe
performanțe și rezultate (4,5%). Peste 51% dintre salariați consideră că au posibilități mari și
foarte mari de dezvoltare profesională, iar peste 67% dintre salariați au opinat că li se oferă
posibilități mari și foarte mari de dezvoltare personală, ca urmarea a climatului de disciplină și
rigurozitate care se manifestă în cadrul unei instituții publice din domeniul asigurării
siguranței și ordinii publice.
Din răspunsuri le date de angajați se poate trage concluzia că nu au existat cazuri de
hărțuire în cadrul instituției publice , iar numărul cazurilor de discriminare este nesemnificativ.
Situația respectării egalității de șanse pentru femei, minorități și persoane cu diz abilități în
cadrul instituției publice este, de asemenea, favorabilă.
În ceea ce privește intimitatea, majoritatea angajaților au declarat că nu știu dacă
activitatea este supravegheată electronic în cadrul instituției (inclusiv prin mijloace video și
monitorizare a activității on -line) sau că nu este supravegheată electronic. Peste 88% dintre
angajații chestionați au declarată că sunt supravegheați electronic. De asemenea, se poate
observa, că cei aproximativ 12% care au declarat că nu sunt supravegheați electronic au un
nivel de educație superior și funcții care corespund acestui nivel. Este vorba, în principal, de
personal administrativ.

9 Din studierea feed -back -ului obținut în urma consultării în funcție de variabilele de
identificare se pot distinge tr ei aspecte semnificative. În primul rând, doar 40% dintre salariați
declară că se ține seama de sugestiile și propunerile rezultate în urma procesului de consultare
cu salariații. În al doilea rând, 45 de respondenți din cei 48 care se declară nemulțumiți de
măsura în care instituția ține seama de sugestiile rezultate în urma procesului de consultare cu
salariații sunt înregistrați în grupele de vechime 5 -10 ani și peste 10 ani. Este un aspect de
care managementul trebuie să țină seama deoarece acești salar iați sunt angajați cu experiență
în muncă. În al treilea rând, 45 de respondenți din cei 48 care cred că nu se ține seama de
sugestiile și propunerile rezultate în urma procesului de consultare cu salariații sunt salariați
cu studii medii. Acest lucru ar p utea fi interpretat de către salariați ca o discriminare.
A treia parte a studiului a avut ca obiect politicile instituției publice în domeniul
responsabilității sociale . În domeniul responsabilității sociale cercetarea s -a axat pe trei
direcții de acțiune : politica de mediu, relația cu clienții și furnizorii, relația cu comunitatea
locală. În ceea ce privește politica de mediu, cercetarea a constatat că angajații sunt conștienți
de obiectivele instituției publice în acest domeniu. Cel mai slab rezultat s -a obținut în cazul
conștientizării cu privire la măsurile de conservare a energiei (61%). În acest sens, conducerea
instituției publice va trebui să intensifice programele de educație, având în vedere că aplicarea
acestor măsuri va conduce și la reducerea c osturilor cu energia și utilitățile. Domeniul
protecției mediului natura este domeniul în care angajații sunt cel mai bine informați. Peste
85% dintre angajați sunt la curent cu măsurile pe care instituția le întreprinde în acest
domeniu, dat fiind faptul că Jandarmeria Călărași a participat de -a lungul timpului la multe
acțiuni de acest gen (de exemplu "Let's Do It, Romania!", "Ne pasă de mediu! ") .
Cercetările în domeniul relațiilor cu furnizorii și clienții au condus la o serie de
rezultate normale influ ențate de gradul de cunoaștere al domeniului, în special în rândul
lucrătorilor cu funcții executive. Un rezultat notabil constă în faptul că peste 63% sunt
informați cu privire la transparența sistemului de achiziții publice. De asemenea, angajații
sunt informați în mod corespunzător sau chiar sunt implicați în relațiile cu comunitatea locală.
În urma interpretării rezultatelor cercetărilor am sintetizat acțiunile ce trebuie derulate
cu eficiență de instituțiile publice pentru a avea o implicare eficace în rezolvarea problemelor
comunității locale:
 informarea mai bună a cetățenilor cu privire la modul în care pot accesa serviciile
publice;
 o mai mare implicare a cetățenilor și a comunităților în desfășurarea activităților
organizațiilor publice;
 implement area unor politici mai eficiente, a unor programe și servicii care să țină
seama de nevoile comunității;
 reducerea barierelor în calea participării cetățenești, astfel încât cei reticenți în
colaborarea cu instituțiile publice să fie încurajați să se impl ice mai mult în
activitățile acestora;
 participarea la organizarea manifestărilor sportive și cultural artistice de la nivelul
comunității locale;

10  ajutorarea acelor segmente din populație vulnerabile prin donații pentru școli,
spitale, cămine de bătrâni sa u copii.
Plecând de la valorile atribuite răspunsurilor oferite de către respondenți în întreg
chestionarul am ilustrat indicele de măsurare a gradului de responsabilitate socială (IMGRE),
ca element de originalitate al lucrării. Minimul de puncte este 0 ( corespunzător unei culturi de
responsabilitate socială inexistentă), în timp ce maximul este 280 (corespunzător unei culturi
de responsabilitate socială care ia în seama cât mai multe dintre interesele stakeholderilor).
Din însumarea răspunsurilor primite de la populația cercetată în cazul Jandarmeriei Călărași a
fost înregistrat un punctaj mediu care demonstrează că instituția este caracterizată printr -o
cultură de responsabilitate socială puternică.
Plecând de la rezultatele cercetărilor, putem concluzio na că toate cele cinci ipoteze
(ipoteza principală nr. 1 – cultură organizațională puternică; ipoteza principală nr. 2 –
Jandarmeria Călărași se înscrie în modelul „angajatorului model”; ipoteza principală nr. 3 –
Jandarmeria Călărași derulează un model su stenabil de activitate din punct de vedere al
protecției mediului; ipoteza principală nr. 4 – nivel ridicat de implicare al Jandarmeriei
Călărași la nivelul comunității locale; ipoteza principală nr. 5 – Jandarmeria Călărași se
încadrează în intervalul de variație numărul patru al indicelui de măsurare a gradului de
responsabilitate socială) sunt validate. Este recomandabil, însă, ca Jandarmeria Călărași să
acorde o atenție mai mare elementelor ce caracterizează cultura organizațională și să își
îmbunătățea scă politicile din domeniul resurselor umane. În acest fel, Jandarmeria Călărași se
poate încadra în intervalul de variație numărul cinci al indicelui de măsurare a gradului de
responsabilitate socială (cultură de responsabilitate socială puternică ce ia î n seama toate
interesele stakeholderilor).
În urma analizelor cantitative, dar și calitative considerăm că este necesară asigurarea
unei abordări strategice a programelor și acțiunilor de responsabilitate socială, prin corelarea
obiectivelor și a activită ților sociale cu cele de bază ale instituției publice, dar și să sporească
șansele de reușită ale implementării unui comportament responsabil în cadrul culturii
organizaționale.
Elaborarea unei strategii de responsabilitate socială trebuie reflecte obiect ivele
corporative curente și așteptările comunității, angajaților, partenerilor, precum și ale altor
stakeholderi. Această strategie trebuie integrată în strategiile organizaționale de bază în așa fel
încât să permită gestionarea eficientă a impactului soc ial, economic și de mediu. Existența
unei astfel de strategii și implementarea sa în practică conduce la sporirea încrederii
publicului, la prevenirea și reducerea faptelor antisociale, creșterea siguranței și securității,
îmbunătățirea calității serviciil or.
Punerea în practică a strategiei se face printr -un set de obiective. Obiectivul reprezintă
o stare viitoare a organizației exprimată în termeni cuantificabili. În termeni cronologici,
misiunea unei organizații se referă mai mult la trecutul și prezentu l unei organizații decât la
viitorul ei, adică la starea ei viitoare.