DETERMINAREA GRADULUI DE APRECIERE A SPORTULUI EXTREM [601845]

1
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

DETERMINAREA GRADULUI DE APRECIERE A SPORTULUI EXTREM
RAFTING IN ROMANIA

Coordonator:
Conf. Univ. Dr. Drăguț Bogdănel
Absolvent: [anonimizat]
2015

2
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul 1. Posibilităti de studiere a motivației ……………… ……… ….…………………… 6
1.1 Motivația de cump ărare și consum ……………………… …….. …….………………………. .…….. 7
1.1.1 Teoria lui Maslow ……………………………… ………………… ……………….…. .……8
1.1.2 Teoria lui McGuire……………………………… ………………….. ……………………….. ……… ..9
1.1.3 Teoria echilibrului cu variantele ei…. ……… ……… …………….. ………………….. ………… 12
1.2 Metode de studiere a motivației …………………………………………… …………….…………… 14
1.2.1 Interviul în profunzime nedirijat …………………… ………… ……………… …………. 14
1.2.2 Interviul semidirijat …………………………………………… ……………………. ….…….. 15
1.2.3 Discutia focalizată de grup …………………………………… ………………. …..…….. 15
1.3 Etapele studierii motivației ………………………………………………… ……. …..……………. 17
Capitolul 2 Rafting – sport și form ă de turism extremă …………………………………… …20
2.1 Istoric………………………………………………………………… ……………. ………………….. 20
2.2 Prezentarea raftingului……………………………………………… ………… ……………..……. 22
2.3 Potențialul Rom âniei la acest sport………………………………… ……….. …………………… 28
2.4 Principalii organizatori de rafting din Rom ânia…………………… …….. ……………….…… 33
Capitolul 3 Studierea imaginii raftingului în Rom ânia……………………………………… 37
3.1.Faza preliminară a cercetării ……………………………………………………… ………. 37
3.1.1.Definirea problemei decizionale…………………….……………… ……. ……………. 37
3.1.2.Definirea scopului cercetării…………………………………………… ……….………. 38
3.1.3.Definirea obiectivelor și ipotezelor cercetării…………………..………… ….……… 38
3.2.Faza de proiectare a cercet ării…………………………………………………… ….……… 39
3.2.1.Stabilirea metodei de cercetare………………………………………… …….… ……… 39
3.2.2.Definirea colectivității cercetate………………………………………… …..……..….. 39

3
3.2.3Definirea unității de sondaj……………………………………………… …..……………39
3.2.4.Definirea eșantionului……………………………………………………… …….….…..39
3.2.5.Definirea variabilelor cercetării………………………………………… ……………… 40
3.2.6.Determinarea cadrului temporar și spațial al cercetării………………… …..……… 4 2
3.2.7.Structura chestionarului…………………………………………………… …….……… 4 2
3.3.Culegerea, centralizarea și analiza datelor………………………………………… ……….. 4 3
Cap.4.Raportul final al cercetării…………………………………………………… .…….… 63
4.1. Validarea sau nu a ipotezelor……………………… ……….……………………… ……… 64
4.2. Punctele forte și punctele slabe………………………………… …………………… ….….. 65
4.3. Propu neri de îmbunătățire a raftingului in Rom ânia…………… ……….. …….…… ……,..66
Bibliografie………… ……………………………………………………………… ….……….. 67
Anexe

4
Introducere

Prezenta lucrare, intitulată “ Determinarea gradului de apreciere a sportului extrem
rafting in randul romanilor ” constituie tema de licență pe care am realizat -o în cadrul
Facultății de Management Turistic și Comercial din cadrul “Universității Creștine Dimitrie
Cantemir ”.
M-am oprit asupra acestei teme de studiu, deoarece doresc să -mi îmbunătățesc
cunoștințele asupra cercetării de marketing, dar în special pentru a putea puncta evoluția
imaginii raftingului în rândul turiștilor bucureșteni.
Raftingul este un sport extrem , de echipa , ce atrage un număr mare de practicanți
doritori de aventură. Acest sport extrem poate fi practicat in apele învolburate din zonele
montane începand din luna martie păna prin luna octombrie , însa accesibilitatea pe râu
depinde foarte mult de co ndițile meteorologice
Cercetarea de marketing reprezintă o activitate formală prin care, cu ajutorul unor
concepte, metode și tehnici de investigare, în mod sistematic se realizează măsurarea, culegerea,
analiza și interpretarea obiectivă a informațiilor d estinate fundamentării deciziilor de
marketing.
Lucrarea își propune să pună în evidență imaginea raftingului reprezentând percepția
turiștilor bucureșteni asupra regiunii și atributelor sale, puse în valoare de anumite elemente
turistice.
În acest sens pr imul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la motivarea
consumare si cumparare a serviciilor.Motiva ția este un factor deci zional în influen țarea
comportamentului de cump ărare și consum. Problema decizionlă în cadrul unei cercetări de
marketing r eprezintă o problemă reală pentru decident, o ocazie favorabilă pe care acesta ar
dori să o cunoască ma bine în vederea valorificării ei.
În capitolul 2 este descris sportul extrem rafting , al ături de un scurt istoric despre
apari ția și dezvoltarea acestui sport , poten țialul natural al rom âniei la acest sport ,prezentarea
echipamentelor necesare raftingului , dar și principalii operatori de rafting din Rom ânia.
Capitolul al III -lea intitulat „ Studierea imaginii raftingului in Rom ânia” reprezintă
substanța principală a lucrării. Aici sunt prezentate definirea problemei decizionale și
identificarea scopului cercetării, am elaborat obiectivele pe care le -am urmărit, emițând ipoteze
aferente, iar în cel de -al patrulea capitol am încheiat prin prezentarea concluziilor și a
propunerilor de îmbunătățire .

5
În ultimul capitol denumit „ Raportul final al cercetării ” am prezentat confirmarea sau
nu a ipotezelor plecând de la problema decizională „ Existența unor disfuncționalități în
desfășurarea activității de tur ism deoarece turiștii evit practicarea acestui sport din cauza
tarifelor mari practicate de catre operatori ” și a definirii scopului cercetării constituit de
„Studierea preferințelor turiștilor romani pentru sportul extrem rafting ”, am prezentat și
concluziile cercetării pe care am avut -o în vedere. În acest capitol am prezentat și puncte forte
dar și punctele slabe ale raftingului și am propus câteva metode de imbunătățire a imaginii
acestui sport

.

6
CAPITOLUL 1
Posibilitați de studiere a motivației

Motivația este ansamblul motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) unei persoane.
Motivul(mobilul) este cauza , rațiunea , pricina unei acțiuni , imboldul care împinge la o acțiune
sau care determin ă acțiune. Motivul este o structur ă psihică care provoacă orientarea , inițierea și
reglarea acțiunilor în direcția unui scop mai mult sau mai puțin precizat. Motivele constituie
cauzele interne ale comportamentului.
Motivațiile sunt strâns legate de trebuințe , de dorințe: la baza motivație i stau nevoile
vitale (trebuințe de hrană , căldură , aer curat etc). Motivul este o necessitate sufficient de
puterni că pentru a impulsiona individu l să acționeze , să caute u n mod de a o satisfice. În afara
acestora , există și impulsuri ereditare , cum ar fi curiozitatea , tendința de manipulare a
obiectelor , de a modific a , a transform a mediul încojurator. Trebuințele conștiente de obiectul
lor sunt numite ( în pshihologie ) dorințe , iar impulsurile ce isvo rasc din ele sunt tendințe. Când
o dorința vizează un model a cărui realizare constituie un progres , vorbim de o aspirație. Nivelul
de aspirație se referă la așteptările , scopur ile ori pretențiile unei persoan e. Nivelul de aspirație
diferă foarte mult de la o persoană la alt a și este în funcție de aptitudinile , de dorința , de
experiențele , de contextu l fiecăruia. Nivelul de aspirație influențează comportamentul
consumatorului. De exemplu, cineva care dorește să știe o limb ă străină mai bine , va cumpăr a
un manual de studiu al acelei limbi , va merge la cursuri etc. Trebuințele , dorințele , tendințele
sunt puternic influențate de mediu , de experienț a socială , diversificandu -se foarte mult
Motivația este o variabilă care a căpătat constant int eresul cercetărilor , fiind multă vreme
considerat ă singur a care intervine între stimuli și reacția cumpărătorului , întrucât este ușor de
observa t că orice act ( cognitive , afectiv , comportamental ) are la baz ă în ultim ă instanță un
motiv , un impuls in tern rezultat din interacțiunea coordonatelor sistemului. Motivele sunt
tocmai mobilurile consumatorului care stau la baza comportamentului s ău. De accea este
importantă cunoașterea structurii complexe a motivației , a fenomenelor motivaționale
reprezentat e de : trebuințe , impulsuri , intenți , valențe și tendințe. 1Dacă trebuinț a este surs a
primară a acțiunii și ea se naște prin apariția unui dezechilibru în funcțio narea organismului ,
impulsul ca rezultat al excitabilității accentuate a anumitor centri n ervoși în general nu poate fi
separate de trebuință

1 Daciana C. Comportamentul Consumatorului , Editura Mega 2011 , Pg 85

7
Motiva ția care st ă la baza unei ac țiuni de cump ărare este foarte important ă. Practic toate
interven țile speciali știlor se bazeaz ă pe identificarea a celor aspecte care motiveaz ă un anumit
comportament.2

1.1 Motiva ția de cump ărare și consum

Motivația este impulsul și vectorul intern al comportamentului; ea condiționează natur a și
mai ales sensul semnalelor reglatoare. Orice comportament este rezultatul unui complex de
motive, deoarece se realizează prin raportarea continuă la mediul ambiant în care trăiește
individul.
Complexul motivațional cuprinde în majoritatea caz urilor factori diferiți c a nivel de
generalitate, dar adesea subiectul nu -și dă seama cu claritate de elementele sale constitutive. În
orice comportament se pot identifica motive de tip rațional, dar și afectiv; ponderea lor nu este
întotdeauna aceeași, ia r rolul de factor declanșator al deciziei de cumpărare (sau respingere) îl
pot avea ambele tipuri de variabile.
La adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieții este relev antă cunoașterea
elementelor motivaționale care predomină. Dacă predominante sunt cele generale, se poate face
o prognoz ă asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șans a
scade simțitor. Motivația de consum este constituită în cea mai mare parte din elemente ideatice
și comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudecăți și credințe,
obiceiuri și tradiții, modele socio -culturale de comportament, modă, etc. Dar, oricât de puternice
ar fi motivațiile, înt otdeauna ele sunt dependent e de situație. De aceea motivele care
direcționează comportamentul într -o situație pot să nu existe sau să fie diferite într -o altă situație.

Complexitatea mecanismului de acțiune al motivației a condus în timp la elaborarea
teoriilor motivației, din care cele mai cu noscute sunt:
1 – teoria lui Maslow – teoria ierarhizării motivelor (A. Maslow – 1954);
2 – teoria lui McGuire – teoria motivelor psihologice (D. Hankins, R.J. Best, K. Concy –
1989);
3 – teoria echilibrului cu variantele ei:

2 Daciana C. Comportamentul Consumatorului , Editura Mega 2011 , Pg 85

8
– teoria c âmpului psihologic a lui K. Lewin (K.Lewin – 1935);
– teoria congruen ței a lui Osgood (C.E. Osgood si Ph. Tannenbaun – 1955);
– teoria disonan ței cognitive a lui L. Festinger (L.Festinger – 1957).3

1.1.1 Teoria lui Maslow

Maslow identific ă cinci tipuri de nevoi specifice , fiec ărui tip fiindui asociat un etaj al
piramidei.

Figura 1.1 Piramida lui Maslow

1. Pe nivelul cel mai jos sunt plasate nevoile fiziologice. Nevoia de hrană, de apă, de adăpost,
chiar nevoia de transport, adică acele nevoi care i -au forțat pe oamenii să lase deoparte instinctul
de prădător, de animal, pentru a se asocia în vederea supraviețuirii. Fără satisfacerea nevoilor de
bază, ființa uman ă încetează să subziste.
2. Nivelul următor, al doilea, este dedicat așa numitor nevoi ce țin de siguranța personală.
Nu are legătură cu nevoile fiziologice ? Nu, e mai mult. Pentru că siguranța personală transcende

3 Olteanu L. Comportamentul consumatorului de servicii , Editura Risoprint 2010 , Pg 142

9
siguranța fizică, teama de a f i agresat, și face apel la siguranța financiară (un venit minim
garantat, un plan de pensii decent), siguranța locului de muncă, siguranța care -ți permite acel
confort psihic necesar funcționării eficiente, eliberat de angoasele traiului de zi cu zi.
3. Al treilea nivel este dedicat nevoilor sociale, de apartenență. Omul simte acest
imbold de a intra în relații cu ceilalți, de a încadra în grupuri sociale extinse. Și vorbim aici de
grupuri religioase, organizații profesionale, echipe sportive, gr upuri de simpatizați ai unei
persoane sau cauze, sau chiar grupuri aflate la limita legii. În forma lor restrânsă, grupurile
sociale ce satisfac nevoia de aparență sunt familia, partenerul de viață, colegii apropiați sau
confidenții.
4. Pe nivel ul al patrulea, Maslow plasează nevoia de recunoaștere socială , încrederea
în sine, respectul de sine. Jabberjaw, personaj făcut celebru de Hanna -Barbera avea o vorbă „No
respect”, asta întrucât i se interzicea accesul doar pentru că era un „biet” rechin. Râdem, dar lipsa
respectului poate da naștere cu vremea la sentimente de inferioritate, transformate în complex de
inferioritate și inalienare socială.
5. În sfârșit, ultimul nivel, al cincilea, este rezervat de Maslow dezvoltării personale,
auto realizării. Împlinirii potențialului, am spune astăzi. Hobby -urile, mai cu seamă cele
costisitoare (plăcerea de a călători, de picta, de a învăța o limbă străină doar a citi un autor în
original) se află în vârful ierarhiei piramidei nevoilor. Și e destul de greu de atins.4

1.1.2 Teoria lui McGuire

W. J. McGuire a elaborat un sistem de clasificare a motivațiilor în mai multe categorii:
Motivații cognitive ce vizează conservarea statutului
Nevoia de consecvență (activă, internă) reflectă dorința de echilibru a consumatorului,
acesta urmărind să -și mențină neschimbate atitudinile, comportamentele, opiniile, imaginea de
sine și percepția celor din jur.
Înțelegerea nevoii de consecvență este importantă în demersul struct urării mesajelor
publicitare și dezvoltării strategiilor de schimbare a atitudinilor. Consumatorii au nevoie de
stabilitate interioară și, prin urmare, sunt refractari la informațiile ce vin să le contrazică
credințele. Prin urmare, specialiștii în publici tate care doresc să realizeze o schimbare a
atitudinilor trebuie să apeleze la comunicatori (surse) foarte credibili tați. 5

4 Olteanu L. Comportamentul consumatorului de servicii , Editura Risoprint 2010 , Pg 206
5 Pizmaș D. , Comportamentul consumatorului , Editura Eurostampa , Timisoara 2006 , Pg 23

10
Nevoia de atribuire (activă, internă) se referă la nevoia consumatorului de a identifica
cauzele comportamentelor pe care le adoptă. Atribuirea este un proces care apare frecvent atunci
când alternativele sunt evaluate superficial înaintea adoptării deciziei de cumpărare. Motivele
atribuite c umpărării produsului sunt determinate de performanțele produsului și de nevoia de
apreciere a propriilor abilități. Una din sferele de aplicare a teoriei atribuirii vizează analiza
reacțiilor consumatorilor la mesajele publicitate în termeni de credibilita te. Atunci când
consumatorii atribuie sugestiilor care vin de la forța de vânzare sau dintr -un mesaj publicitar,
interesul de a vinde un produs, au tendința să respingă sfaturile primite. Pe de altă parte, un sfat
similar venit din partea unui prieten va f i atribuit dorinței de a ajuta și, prin urmare, va fi
acceptat.
Nevoia de categorisire (pasivă, internă) vizează nevoia consumatorilor de a organiza și
categorisi volumul mare de informații și experiențe pe care le dețin. Astfel, consumatorii
grupează măr cile de produse, magazinele, mesajele publicitare în categorii (de exemplu, produs
ieftin – produs scump; ambianță plăcută – ambianța neplăcută; mesaj interesant – mesaj
plictisitor etc.).
Nevoia de obiectivitate (pasivă, externă) reflectă dorința consumat orilor de a identifica
simboluri și semnificații ale propriei imagini, sentimente și cunoștințe. În multe cazuri, spre
exemplu, îmbrăcămintea joacă un rol important în oferirea unor semnificații subtile cu privire la
imaginea dorită și stilul de viață al c onsumatorului.

 Motivații cognitive ce vizează dezvoltarea statutului
Nevoia de autonomie (activă, internă) se referă la dorința consumatorilor de a -și exprima
și asigura individualitatea în mediul social din care fac parte. Deținerea și utilizarea unor pr oduse
unicat este un mod prin care consumatorii își pot exprima individualitatea. Specialiștii în
marketing au răspuns la această nevoie prin crearea unor ediții limitate de produse și prin
furnizarea unor opțiuni variate și personalizate.
Nevoia de stimu lare (activă, externă) reflectă nevoia consumatorului pentru experiențe
noi și diferite, ceea ce, la nivelul comportamentului de consum, se manifestă prin schimbarea
mărcii și realizara unor achiziții impulsive.
Nevoia de finalitate (pasivă, internă) se referă la faptul că indivizii își creează o
reprezentare a rezultatelor dorite pe care le compară cu situația lor concretă6. În consecință,
consumatorii își modifică comportamentul în direcția dorită și își monitorizează schimbările și
progresele reali zate în acest sens. Acesta este motivul pentru care consumatorii preferă

6 Pizmaș D. , Comportamentul consumatorului , Editura Eurostampa , Timisoara 2006 pg 24

11
emisiunile TV, filmele, cărțile a căror finalitate corespunde modului în care ei consideră că
trebuie să se petreacă lucrurile (personajul pozitiv este învingător etc.). 7
Nevoia de p ragmatism (pasivă, externă) se subscrie teoriilor în care consumatorul este
văzut ca un rezolvator de probleme care abordează situațiile prin prisma oportunității de a
dobândi informații utile și noi aptitudini. Astfel, un consumator care urmărește un prog ram de
divertisment la TV nu urmărește doar să se amuze, ci să și obțină informații despre stilul
vestimentar, comportamentul în public, stilurile de viață etc.
 Motivații afective ce vizează conservarea statutului
Nevoia de eliminare a tensiunii (activă, internă) caracterizează acele situații generatoare
de stres cu care consumatorii se confruntă zilnic. Pentru a atenua disconfortul, consumatorii
caută mijloace prin care să -și reducă nivelul de așteptare și stresul. Produsele și serviciile
destinate timpu lui liber sunt adesea promovate în termeni de reducere a tensiunii.
Nevoia de exprimare a imaginii de sine (activă, externă) se referă la nevoia
consumatorilor de a le arăta celor din jur cine sunt prin intermediul acțiunilor întreprinse,
inclusiv prin cum părarea și utilizarea de produse. Astfel, automobilele, îmbrăcămintea și alte
produse cu vizibilitate socială le permit consumatorilor să -și exprime personalitatea și
identitatea.
Nevoia de protejare a imaginii de sine (pasivă, internă) este activată ori de câte ori
identitatea consumatorilor este amenințată. În acest caz, consumatorii utilizează mecanisme
defensive (comportamente, atitudini). De exemplu, un consumator nesigur pe cunoștințele și
capacitățile sale de evaluare va prefera mărci cunoscute în c azul produselor cu vizibilitate
socială.
Nevoia de consolidare (pasivă, externă) se referă la acele situații în care consumatorul
este motivat să adopte anumite comportamente care au fost recompensate în trecut. Produsele cu
vizibilitate socială (îmbrăcămi nte, mobilă, automobile, opere de artă) sunt adesea promovate prin
prisma tipului și intensității consolidării comportamentului adoptat.
 Motivații afective ce vizează dezvoltarea statutului
Nevoia de afirmare (activă, internă) vizează nevoia consumatorilo r de a obține succesul,
admirația celor din jur. În cazul în care segmentul țintă are activată aceasă nevoie, mesajele
publicitare ar trebui să apeleze la valori ca puterea, realizarea și respectul.
Nevoia de afiliere (activă, externă) se referă la dezvolt area unor relații armonioase cu cei
din jur și este corelată cu altruismul și obținerea afecțiunii și acceptării celor din jur. Specialiștii
în marketing utilizează frecvent teme legate de afiliere în mesajele publicitare, în special, în
cazul segmentelor formate din femei.

7 Pizmaș D. , Comportamentul consumatorului , Editura Eurostampa , Timisoara 2 006 pg 24

12
Nevoia de identificare (pasivă, internă) reflectă numeroasele roluri pe care consumatorii
și le asumă în societate. Adoptarea unor roluri noi și amplificarea semnificațiilor rolurilor actuale
poate fi o sursă de amuzament și satisfacții. Specialiștii în marketing îi încurajează pe
consumatori să -și asume roluri noi și își poziționează produsele ca fiind critice în adoptarea
acestora (“nici unei mame responsabile n -ar trebui să -i lipsească asta”).
Nevoia de imitarea unor modele (pasivă, externă) exprimă tendința consumatorilor de a –
și orienta comportamentul în funcție de ceilalți. Imitarea este principalul mijloc prin care se
realizează socializarea copiilor și explică conformismul specific grupurilor de referință. 8

1.1.3 Teoria echilibrului cu variantele ei

a) Teoria conflictelor motivaționale (Lewin, 1936)
Comportamentul consumatorului poate fi determinat, în situații diferite, de motivații care
se pot afla în conflict. Iden tificarea situațiilor conflictuale îi poate ajuta pe specialiștii în
marketing să conceapă acțiuni de marketing prin care să -i ajute pe consumatori să rezolve
conflictele motivaționale și, totodată, să -i atragă spre produsele și serviciile proprii.
Kurt Lewin a identificat trei tipuri de conflicte motivaționale, și anume: acceptare –
acceptare; acceptare – evitare; evitare – evitare.
În conflictul de tipul acceptare – acceptare , consumatorul se confruntă cu două
alternative considerate atractive. Cu cât s unt mai asemănătoare alternativele, cu atât este mai
intens conflictul motivațional. De exemplu, un consumator care dispune de o sumă de bani din
indemnizația de vacanță, se poate confrunta cu două alternative: să cumpere un bilet pentru
vacanța mult dori tă (motivație hedonistă, de noutate) sau să achiționeze aparate electrocasnice de
care are nevoie (motivație socială). Rezolvarea acestui tip de conflict poate fi facilitată prin
campanii publicitare care să scoată în evidență importanța sau urgența unei a cțiuni (motivații) în
raport cu cealaltă. Pe de altă parte, specialiștii în marketing pot utiliza diferite tehnici
promoționale (de exemplu, reduceri de preț), care să mărească presiunea asupra consumatorului
în vedera adoptării unui comportament favorabi l (achiziționarea produsului). Totodată, vânzarea

8 Pizmaș D. , Comportamentul consumatorului , Editura Eurostampa , Timisoara 2006 pg 25

13
produsului sau serviciului în rate este o altă tehnică care i -ar permite consumatorului să -și
satisfacă ambele motivații și să rezolve, astfel, conflictul motivațional.
Un conflict motivațional de tip accep tare – acceptare se produce și în cazul în care
consumatorul este nevoit să aleagă între două mărci direct concurente și apropiate ca poziționare.
În cazul în care diferențele dintre mărci sunt legate mai mult de spațiul simbolic perceptual creat
în jurul lor, și mai puțin de caracteristicile obiective ale produsului, rolul publicității este
determinant pentru rezolvarea conflictului motivațional prin accentuarea diferențelor.
În cazul conflictului acceptare – evitare consumatorul se află în fața unei alter native, care
implică atât consecințe pozitive, pe care individul dorește să și le însușească, cât și consecinte
negative, pe care dorește să le evite. De exemplu, motivația consumatorului de a mânca dulciuri
(motivație hedonistă) poate intra în conflict cu teama surplusului de greutate (motivație socială).
Rezolvarea acestui tip de conflict din perspectiva companiilor presupune adoptarea unor strategii
de diversificare a gamei sortimentale, prin oferirea unor produse sau servicii care au
caracteristici ce a tenuează sau elimină motivația negativă (de exemplu, producerea unor dulciuri
cu un conținut caloric scăzut). Totodată, conflictul poate fi soluționat și prin intermediul
publicității, care prezintă consumatorului avantajele simbolice menite să contrabalan seze
dezavantajele.
Conflictul de tip evitare – evitare apare în momentul în care consumatorul se confruntă
cu două alternative nedorite, pe care ar prefera să le evite, dar dintre care trebuie să aleagă una,
considerată mai puțin păguboasă. De exemplu, co nsumatorul căruia i s -a defectat frigiderul are
de ales între două alternative neplăcute: să rămână fără frigider – situație greu de conceput în
perioada verii sau să cumpere un frigider nou – alternativă pentru care nu dispune de resurse
financiare. Tehni cile promoționale prin care producătorii sau distribuitorii preiau produsele
electrocasnice uzate și oferă un discount la cumpărarea unuia nou au rolul de a diminua
conflictul dintre cele două motivații negative. De asemenea, vânzarea produselor în leasing sau
acordarea de credite de către bănci, în vederea achiziționării de bunuri de folosință îndelungată,
sunt alte tehnici care au același scop.9

9 Daciana C. Comportamentul Consumatorului , Editura Mega 2011 , Pg 89

14
1.2 Metode de studiere a motivației

1.2.Metodele de sudiere a motivaților au la baz ă principiul conform căruia
comportamentul individului este influențat de factori de care nu este co nștient sau pe care nu
vrea să -i menționeze direct .
1.2.1 Interviul în profunzime nedirijat reprezintă o discuție în profunzime ce are loc
între un operato r specializat și un intervievat10, cu scopul obținerii de informații cât mai
numeroase și având un grad mare de acuratețe. Bazele acestei metode au fost puse de către
psihologul și omul de marketing Ernest Dichter.
Principalele cara cteristici ale interviului în profunzime nedirijat sunt:
→ operatorul de interviu nu deține un set de întrebări prestabilite ( nu se desfășoară pe
baza unui chestionar și nu este un interviu în sensul j urnalistic al cuvântului);
→ tehnica presupune utilizarea unor eșantioane de dimensiuni mici ( de regulă 30 -50 de
personae) , a căror component trebuie să reflecte cât mai bine structura colectivității de referință;
→ durata interviului este destul de mare de la 30 -40 de min ute la 2 ore;
→ pemite observarea în totalitate a comportamentului non verbal;
Principalele reguli de desfășurare a unui interviu în profunzime SEMIDIRIJAT sunt:
► nu trebuie s ă se precizeze în prealabil tem a ce va fi abordată în cursul interviului;
► trebuie să se asigure nondirectivitatea asupra fondului problemei studiate ( nu există
un chestionar prestabilit);
► operatorul de interviu nu trebuie să accepte devierea de la subiect și de a semenea
trebuie să -și păstreze neutralitatea pe parcursul discuției;
► întrebările se formulează pe baza principiului pâlniei ( de la general spre particular);
► fiecare discuție va fi înregistrată și ulterior transcrisă menționându -se întreruperile
subiectului intervievat;
Pentru prelucrarea informațiilor se utilizează metodă denumită analiză de conținut și costă
în descompunerea fiecărui interviu în părți principale și extragerea din fiecare parte a temelor
majore precizate d e subiect. Interviul in profunzime se utilizeaza pentru studierea unor teme cum
ar fi: imaginea unei marci , modalitatiile de consum a unui produs sau marca sau situatia de
cumparare sau de consum.11

10 Cătoiu,Iacob(coordonator) – Cercetări de marketing,Editura Uranus, București, 2002 , pg 200
11 Drăguț B. , Cercetari de marketing , Editura Pro Universitaria , Bucuresti 2013 , pg 68

15
1.2.2 Interviul semidirijat este o variant a interviului în profunzime nedirijat , întrucât
rămân valabile principile non -directivitarii , atitudinea anchetatorului trebuie să fie neutral ,
construirea eșantionului se realizează în același mod , interviul este întregistrat , urmând s ă fie
apoi supus analizei de conținut.
Spre deosebire de interviul nedirijat , cel semidirijat se realizează cu ajutorul unui ghid de
interviu (numir sig hîd de conversație), conceput în prealabil , ghidul conține 5 -7 teme ce
trebuiesc abordate pe parcursul discuției. Temele vor fi introduce de anchetator în discuție doar
dacă cel intervievat nu le abordează în mod spontan . Nu se impune o anumită ordine de
abordare a temelor stabilite în cadrul temei generale.

1.2.3 Discu ția focaliza ta de grup ( focus grupul ) este o tehnic ă de cercetare calitativ ă
ce are la baz ă teoria dinamicilor grupului a lui kurt lewin și const ă in stabilirea unei anumite
discu ții , pe o anumit ă temă , în cadrul unui grup omogen , alcatuit de regula dintr -un numă r de
8-12 persoane . Pe parcursul discu ției un moderator încurajeaza libera exprimare a participan ților
, urm ărind totodat ă , abordarea principalelor puncte de interes fixate în prealabil.
În general , aceast ă metod ă este utilizata pentru:
► identificarea opiniilor , atitudinilor , imaginilor , perceptiilor și reprezentarilor
consumatorilor;
► găsirea unor idei de produse noi;
► generarea de idei și de ipoteze;
► studierea comportamentelor de cump ărare și consum;
► testarea conceptelor de produse noi și a denumirii lor;
► stabilirea dimensiunilor și con ținutului unui chestionar;
► pozitionarea unui produs în cadrul pie ței;
► pretestarea unui mod de comunicare publicitar ă.
În cadrul un ei astfel de metode , un rol central îl joac ă moderatorul. Acesta trebui e să
stimuleze în permanen ță discu țiile , s ă trezeasc ă interesul subiec ților și să mențină o atmosfer ă
relaxant ă , propice pentru raspunsuri spontane. De asemenea , moderatorul mai are rolul de a
orienta și concentra discu țiile asupra unor aspect de maxim ă importan ță pentru tema de cercetare
avută în vedere. Din cele men ționate mai sus rezult ă funcțiile pe care le îndepline ște
moderatorul. Acestea sunt:12
● func ția de prezentare care presupune :

12 Drăguț B. , Cercetari de marketing , Editura Pro Universitaria , Bucuresti 2013 , pg 69

16
► formularea temei ce urmeaz ă a fi abordat ă , precizarea situa ției existente , enun țarea
ipotezelor;
► moderatorul nu face propuneri;
► centrarea discu ției pe punctele majore ale ghidului discu ției de grup;
● func ția de s usținere , ce const ă în :
► expunerea regulilor de desfa șurare a discu ției;
► prezentarea ordinei de abordare a aspectelor temei;
► reformularea punctelor neclare;
► se pretinde expunerea unor opinii contrare;
► relansarea discutie i;
● func ția de modulare
► identificarea cauzelor bloc ării discu ției;
► evitarea apari ției unor tensiuni sau re țineri;
► controlarea liderilor pentru a evita monopolizarea discu ției si a -i încuraja pe cei mai timizi’
► menținerea un ei atmosp ere relaxante;
► acceptarea duelurilor v erbale dintre membrii grupului;
Discu ția focalizat ă de grup este un instrument foarte flexibil și eficient deoarece membrii
grupului se pot stimula și susține unii pe al ții , astfel încat se p ot ob ține efecte sinergetice
concretizate într-o mare varietate de informa ții , aprecieri și idei. Discu țiile de grup ofer ă deci
posibilitatea ca subiec ții sa -si exprime sentimentele lor reale , nemul țumirile și frustr ările ,
satisfac țiile și buruiile lor , cu propiile lor cuvinte.
Organizarea unui focus -grup necesit ă identificarea și recrutarea participan ților , acest lucru
efectuandu -se dup ă o schem ă teoretic ă , logic ă , ce decurge din tema și obiectivele discutiei ,
stabilirea datei , orei si locului de desfasurare , indicarea sumei pe care o vor primi ce i care
participa la focus grup.
Spre deosebire de anchetele bazate pe chestionare , discu țiile focalizate de grup se
caracterizeaza printr -o mare flexibilitate , propice pentru e videntierea unor aspect si laturi care ,
in alte conditii , nu ar fi posibila.13

13 Drăguț B. , Cercetari de marketing , Editura Pro Universitaria , Bucuresti 2013 , pg 70

17
1.3 Etapele studierii motivației

1. Identificarea nevoii nesatisfacute este prima faza a deciziei de cumparare, in care
consumatorul sesizeaza existenta unei diferente perceptibile (suficient de mari) intre modul in
care ii este satisfacuta o nevoie si modul in care el ar dori satisfacerea acelei nevoi, deci
deosebire intre starea actuala si starea dorita. Aceasta dorinta poate sa apara ca urmare a unor
stimuli interni sau externi, ce pot fi de natura demo -economica, psihologica, sociologica, de
marketing mix (produs, pret, distributie, promovare).
În mod frecvent aparitia nevoilor nesatisfacute este rezultatul aparitiei unor noi tehnologii,
epuizarii stocurilor de produse, modificarii structurii necesitatilor, aparitiei unor dezechilibre la
consumator intre produsele asociate in consum, dar si a situatiei financiar e a individului din
trecut si din prezent. Variabilele implicate in aparitia necesitatii difera considerabil de la o
situatie la alta, dar intotdeauna este prezenta cea motivationala, daca nu direct prin mobiluri
(motive), atunci indirect prin personalitat e si stil de viata, prin valori culturale sau grupuri de
referinta.
2. Cautarea informatiei si identificarea alternativelor este etapa urmatoare recunoasterii
existentei unei nevoi nesatisfacute. De obicei, daca motivul este puternic si obiectul ce satisface
nevoia se afla la indemana sa, cumparatorul va fi tentat sa -l cumpere imediat. Daca motivatia
este slaba, consumatorul stocheaza nevoia in memorie, ea urmand sa fie reactivata cand
informatiile procurate vor permite delimitarea unor alternativ e de satisfacere a ei.
Cercetarea incepe cu cautarea interna de informatii, care reprezinta procesul mental de
regasire in memoria consumatorului a unor informatii stocate in trecut si care -i pot servi la
fundamentarea deciziei de cumparare. Aces te informatii pot fi rezultatul unui proces anterior de
cautare activa sau au fost stocate in mod pasiv. De obicei, informatiile obtinute pe cale activa
sunt rezultatul unor decizii de cumparare anterioare, care au presupus cautari si dobandirea unei
expe riente de catre cumparator. Informatiile stocate in mod pasiv sunt retinute in timp din mediul
ambiant, fara angajarea cumparatorului intr -un proces de cautare activa, in interactiunea sa cu
mass -media, cu alte persoane, institutii, fara sa urmareasca aces t lucru in mod deosebit.
Incheierea procesului de cautare interna a informatiei ii permite consumatorului sa treaca la faza
urmatoare sau la cautarea externa de informatii.
Cautarea externa inseamna achizitionarea de informatii din surse din afar a memoriei sale,
care pot fi:14
· surse personale: familie, prieteni, cunoscuti, vecini, colegi.

14 Purcarea Theodor , Comportamentul consumatorului , Editura Universita ra ”Carol – Davila” 2007 , pg 24

18
· surse de marketing: publicitate, ambalare, promovarea vanzarilor.
· surse publice: mass -media, organisme guvernamentale, instituite de cercetari.
· surse experimentale: examinarea si utilizarea produsului.
Influenta acestor surse de informatii variaza in functie de categoria de produse si servicii
si de particularitatile cumparatorului. Cele mai multe informatii sunt obt inute din surse
comerciale, care sunt dominate de ofertanti, dar cele mai eficiente provin de la sursele
(contactele) personale; de aceea este vital pentru organizatie sa asigure optimizarea comunicarii
ei cu piata.
3. Evaluarea alternativelor , a solutiilor posibile, ca rezultat al cautarii informatiilor,
reprezinta baza deciziei de cumparare. Setul de alternative pe care consumatorul le obtine este
evaluat, filtrandu -se informatiile achizitionate prin prisma structurii proprii de valori si
conv ingeri. Reactia fata de informatiile dobandite poate fi diferita, pentru ca ele pot fi integrate
de consumator asa cum sunt, pot fi distorsionate sau pur si simplu ignorate.
Gradul de cuprindere si amploarea procesului sunt influentate de o serie de factori ca:
· experienta acumulata de consumator, care face ca procesul de evaluare sa fie mai operativ si
de mai mica amploare;
· motivele, impun ca o mai mare urgenta a nevoii sa -l oblige pe cumparator la o evaluare mai
rapida;
· caracteristicile demo -economice si culturale, ii confera consumatorului capacitatea de
evaluare mai mare si mai operationala si il determina la o evaluare mai ampla, cand costul
adoptarii unei decizii incorecte este mai mare;
· complexitatea alternativelor evaluate in crestere, impune amploarea procesului de evaluare;
· importanta produsului sau serviciului, amplifica evaluarea alternativelor.
Deosebit de importanta este identificarea criteriilor (atributelor) pe care consuma torul le
foloseste in evaluarea si compararea alternativelor delimitate si apoi ierarhizarea criteriilor in
functie de importanta pe care le -o acorda consumatorul. Intrucat structura de valori si convingeri
pe care o poseda consumatorul este diferita, este foarte posibil ca, desi sunt utilizate aceleasi
criterii carora li se acorda aceeasi importanta, ei se pozitioneaza diferit in adoptarea deciziei.
4. Alegerea alternativei si adoptarea deciziei sunt rezultanta evaluarii si se concretizeaza
in cumpararea propriu -zisa. Evaluarea alternativelor se soldeaza fie cu alegerea uneia dintre ele,
fie cu respingerea tuturor si intoarcerea la faza precedenta pentru cautarea de informat ii
suplimentare si reluarea procesului de la acea etapa.15 Alegerea unei alternative conduce la
formularea intentiei de cumparare, ce exprima de fapt speranta cumparatorului ca el va cumpara

15 Purcarea Theodor , Comportamentul consumatorului , Editura Un iversita ra ”Carol – Davila” 2007 , pg 25

19
un produs sau serviciu intr -o anumita perioada de timp. Intentia d e cumparare poate sa conduca
sau nu la cumpararea produsului sau serviciului respectiv, in functie de modul cum actioneaza in
timp unii factori ce pot favoriza sau inhiba realizarea intentiei, cum sunt evolutia preturilor si
tarifelor, situatia ofertei, re sursele financiare ale cumparatorului, presiunea timpului si alte
influente de natura sociologica etc. Se pot grupa acesti factori in doua categorii cu influente
deosebite asupra deciziei:
· atitudinea altor persoane fata de produsul in cauza, care se manifesta fie prin intensitatea
atitudinii negative a acestora fata de alternativa preferata, fie prin motivatia acestuia de a se
supune dorintelor altor persoane. Astfel, la o intensitate negativista mare a persoanelor apropiate,
consumatorul este tot mai tentat sa -si revizuiasca intentia de cumparare;
· factori situationali ce nu pot fi anticipati si care pot schimba intentia de cumparare, cum sunt:
pierderea locului de munca, urgenta altor cumparaturi, cresterea preturilor etc.
· In acea sta etapa apar si probleme legate de riscul perceput de catre cumparator, ce se poate
manifesta ca risc asupra performantelor asteptate, risc de imagine (psihologic), risc financiar
(reducerea pretului de vanzare dupa achizitionare), risc fizic (pericol de accidentare). Riscul
variaza si in functie de suma cheltuita, nesiguranta achizitiei, increderea in sine a
cumparatorului.
Consumatorul reactioneaza foarte diferit; fie isi asuma riscul fara evaluare prealabila sau
conditionata de asigurarea unor garanti i, fie respinge produsul, culege un număr mai mare de
informatii, se orienteaza spre marci recunoscute si care prezinta garantie, etc. Actiunea acestor
factori, chiar daca este adesea simultana, trebuie sa atinga o anumita intensitate pentru a schimba
intentia de cumparare; daca nu se ajunge la un prag, atunci are loc cumpararea propriu -zisa a
produsului sau serviciului respectiv.16

16 Purcarea Theodor , Comportamentul consumatorului , Editura Universitara ”Carol – Davila” 2007 , pg 26

20
CAPITOLUL 2
Rafting – sport și forma de turism extremă

2.1 Istoric -Raftingul a evoluat de la punctul în care nativi americani parcurgeau r âuri în
bărci construite din piei de bivoli, calatori francezi în caiace uria șe sau exploratori americani cu
bărci de lemn, p âna la stadiul actual în care beneficiem de tehnici perfec ționate dup ă 100 de ani
pentru a ne bucura în siguran ță de distrac ție și aventur ă.
Deși primele ambarca țiuni nu seaman ă cu cele de azi, tehnicile folosite în manevrarea
acestora s -au schimbat foarte pu țin de -a lungul anilor. R âurile în sine, de și vesnic schi mbătoare,
din cauza gravita ției, eroziunii și cauzelor geologice, au r ămas în mare parte la fel.

Bărcile de rafting dateaza din
anul 1842 , cand locotenentul John
Fremont din armata SUA a întreprins o
expedi ție pe r âul Platte. Ambarca țiunea
folosit ă era construit ă din 4 tuburi de
cauciuc, cu o podea rigid ă suspendat ă,
care lega tuburile. Aceastea aveau
forme rectangulare.
Ambarca țiunile folosite în acea
perioad ă, erau tuburi (de obicei din
lemn), puse unul l ângă celalalt, cu o podea rigida pus ă deasupra. Fremont a folosit aceste barci în
locuri p âna atunci neumblate, unde b ărcile tradi ționale pur și simplu nu f ăceau fa ța.
În 1896, la 27 de ani dup ă călatoriile lui Fremont, John Wesley Powell a condus o echip ă
de exploratori prin canionul r âului Colorado în bărci construite din lemn.
Aceștia au folosit o metod ă aparte pentru a cobor î pe râuri salbatice: au stat la vâsle cu
privirea înspre amonte, deci efectiv cobor ând cu spatele la obstacolele care îi așteptau.
De obicei se r ăsturnau și își distrugeau b ărcile, dar eforturile lor au avut o contributie
important ă în dezvoltarea sportului cunoscut azi sub numele de rafting.
La 30 de ani dup ă faimoasa cobor âre a lui Powell pe Colorado, al ți exploratori continuau
să foloseasc ă aceste barci masive, greu de manevrat. Au continuat s ă coboare pe r âuri cu fa ța
spre amonte, neput ând să vadă pericolele c are urmau.
Figura 2.1 Barca folosita la inceputul raftingului

21

În 1896, Nathaniel Galloway, un v ânator din Utah a revolu ționat c ălătoriile pe r âuri de
munte, întorc ând scaunul pe barc ă și privind în aval, astfel a putut evita zonele foarte
periculoase. Echipa ți cu ambarca țiunea u șoară și cu fundul plat al b ărcii lui Galloway,
aventurierii și-au perfec ționat tehnicile de manevrare.
Istoricii consider ă că prima c ălatorie comercial ă de rafting a avut loc în 1909 , și anume
expedi ția lui Iulius Stone, pe r âul Colorado.
În tim pul celor dou ă razboaie mondiale, armata SUA a început s ă construiasc ă barci din
cauciuc, folosite mai mult pentru opera țiuni de salvare.

Figura 2.2 Printre primel e bărci pneumatice de rafting
Dezvoltarea rapida a raftingului începe dup ă al doilea r ăzboi mondial, când barcile
armatei, au ajuns pe m âna aventurierilor din America de Nord. Comparativ cu b ărcile de rafting
din zilele noastre, acestea erau ambarca țiuni foarte grele, f ără form ă practic ă și dificil de
manevrat, dar ieftine și rezistente. În anii 1950 practican ții raftingului c ălătoreau prin SUA și
cucereau r âurile unul dup ă altul. Raftingul a c âștigat enorm de mult ă popularitate în ace ști ani.
Nu a durat mult p ână să se nasca o varianta comercial ă a acestui sport. În 1952, Bus Hatch a
primit prima autorizatie, pentru a putea efectua cobor âri comerciale pe r âurile din Utah.
Evolu ția bărcilor de rafting
Georgie White, devotat construirii unei ambarca țiuni mai sigure, s -a asociat cu firma
"Rubber Fabricators of West Virginia"; pentru a construi barca "Green River"; care a
revolutionat designul barcilor.

22
Arăta ca o ambarcați une modern ă. Însă nefiind mul țumit de performan ța bărcii, ulterior a
construit barca "G -rig", iar apoi Jack Smith a construit barca "Smith -rig". Acestea erau alc ătuite
din 3 pontoane de form a hot dog -ului puse unul l ângă celalalt, ob ținându-se astfel o barc ă
capabil ă să reziste la tot ceeea ce însemn ă pericolele r âurilor Colorado, Fraser si Ottava.
Odat ă cu cre șterea popularita ții rafting -ului, creștea și cererea pentru b ărci mult mai
sigure. Au ap ărut alte firme produc ătoare de b ărci: Avon si Rubber Manufacturers. În anii 1 980,
bazat pe conceptul saltelei gonflabile, Jim Cassady , Randy Shekman si Glenn Lewman
construiesc o barca revolutionara, cu un sistem de evacuare a apei, apa ajuns ă în barc ă fiind
evacuat ă prin partea din spate a b ărcii. Aceste ambarca țiuni au fost numi te SOTAR (State of the
art raft – Barca de ultima generatie). Pe la mijlocul anilor 1980 si al ții au început s ă dezvolte
bărci cu sisteme de evacuare a apei. R âuri odinioar ă intangibile, erau cucerite unul dup ă altul de
exploratorii vremii.
Raftingul este intr -o evolutie
continua. Chiar in acest moment, cineva in
lume experimenteaza forme si materiale
noi. Datorita acestor oameni devotati, fanii
raftingului au de unde alege in ceea ce
priveste echipamentele si accesoriile.
Pasionatii de rafti ng din prezent, au
posibilitatea de a invata din tehnici
perfectionate timp de 100 de ani, pentru ca
fiecare dintre noi, sa isi poata organiza cea
mai sigura aventura posibila. Figura 2.3 Barc ă pentru rafting in pre zent

2.2 Prezentarea raftingului

Rafting sau vâslirea pe ape repezi este un sport acvatic outdoor ce înseamnă coborârea pe
râuri repezi de munte, cu bărci pneumatice, în echipe de două sau mai multe persoane.
Denumirea provine de la așa zise le plute gonflabile (engleză: raft), ce au fost folosite prima dată
de către armata americană. Aceste ambarcațiuni fabricate din materiale foarte rezistente pot fi
folosite în aproape orice condiții și pot trece peste orice obstacol. Sportul a devenit popu lar la
mijlocul anilor 1970 atunci când rafturile au devenit accesibile pentru publicul larg. Rafting este
considerat un sport extreme .

23
Ca toate activitățile în aer liber, rafting trebuie să echilibreze utilizarea sa a naturii cu
conservarea râur ilor ca o resursă naturală și habitat. Din cauza acestor probleme, unele râuri au
acum reglementări care limitează timpul de funcționare an uale și zilnice sau numărul de
practicanti de rafting .
Clasificarea r âurilor pe grade de dificultate:
• Gradul 1: Clasa 1 – grad de
dificultate: U șor
Apa r âului nu este foarte
rapid ă, cu valuri mici , far ă
obstruc ții , u șor de navigat și
care nu necesit ă o pregatire
îndelungat ă. Riscul de înnec
al înnotatorilor es te mic și
salvarea lor poate fi realizat ă
fară probleme.
Figura 2.4 R âu cu grad de dificultate 1

• Gradul 2: Clasa 2 – grad de dificultate: Novice
Apa este rapid ă dar
formeaz ă canale de
navigat re u șor de
remarcat și fară grad de
periculozitate ridicat.
Ocazional este nevoie
de manevre special e ,
dar rocile și vartejurile
pot fi evitate de sportivii cu
Figura 2.5 R âu cu grad de dificultate 2
antrenament. Înnotatorii pot s ă se raneasc ă ușor dar ac țiunea de salvare a lor po ate fi realizat ă
fară problem e. Râurile care au o vitez ă de curgere ceva mai mare dar prezint ă acelea și
caracterisitici se încadreaz ă în Clasa 2+.

24
•Gradul 3: grad de dificultate : Intermediar
Vitez a de curgere este ceva mai mare , valurile sunt neregulate , formează vârtejuri și pot
determina balansarea sau ridicare a caiacului. Manevrele complexe ș i un bun control al bărcii
sunt esențiale. Pas agerii trebuie să se prindă de f rânghii în timp ce navighează. Există zone cu
valuri mari și stânci ascuțite dar care pot fi evitate. Curenții subacvatici sunt destul de puternici și
înnotul nu este recomandat celor neexperimentați. Rănile sunt ușoare dar este necesară o vest ă de
salvare și un grup de oameni care să intervină în caz de probleme.

Figura 2.6 R âu cu grad de dificultate 3
• Gradul 4: Grad de dificultate: Avansat
Curgerea apei este rapid ă , valurile sunt puternice și se lovesc cu fort ă de st ânci. În func ție de
tipul r âului pot exista zone î nguste sau abrupte , unde viteza este mare și gradul de formare a
vârtejurilor este ridicat , și zone de ap ă liniștită dar adâncă. Pasagerii trebuie s ă acționeze
constant și să realizeze manevre dificile și greu de prev ăzut.
Exist ă pericol de r ăsucire sau r ăsturnare dac ă nu se adopt ă decizii rapide și eficiente.
Înnotătorii se pot r ăni destul de grav și
salvarea lor este destul de dificil ă. Este
întotdeauna necesar un grup de oameni
experimenta ți care s ă îi recupereze pe cei
care au cazut în ap ă. Râurile care au o
vitez ă de curgere mai mica sau mai mare
dar prezint ă acelea și caracteristici se
încadreaz ă în clasele 4 – si respectiv 4+.

Figura 2.7 R âu cu grad de dificultate 4

25

• Gradul 5 : Grad de dificultate : Expert
Vitez a de curgere este destul de mare , există numeroase ob strucții și riscul de accidentar e are
un grad ridicat. Valurile sunt puternice și vârtejurile pot fi cu greu ocolite. Este necesară o
analiză anterioară a traseelor ce pot fi navigate. Zonele abrubte sau înguste presupun manevre
complexe și o pregătire fizică serioasă.
Malurile sunt dificil de explorat și stânci le ascuțite pot să ofere surpriz e neplăcute celor care
nu cunosc harta răului. Este recomandată cercetarea atentă a porțiunilor cu grad ridic at de
periculozitate. Înnotatorii se pot accident a grav și salvarea lor poate fi greu de realizat chiar și de
către profesioniști. Sportivii au nevoie de echipament adecvat , antrenamente de lungă durata și o
condiție fizică perfectă.
Datorită gradelo r diferite de dificultate ale râurilor din această categorie există mai multe
subclase care permit o încadrare exactă: 5.0 , 5.1 , 5.2 , 5.3 etc. Sportivii se pot orienta mai ușor
dacă studiază trăsăturile caracteristice acestor subclase .

Figura 2.8 Rau cu grad de dificultate 5
• Gradul 6: grad de dificultate : Extrem de greu de navigat
Viteza de curgere este foarte mare și terenul este accidentat. R âurile din aceast ă categorie sunt
rareori navigate și gradul de periculozitate este ridicat. Salvarea sportivilor este aproape
imposibil ă. Temerarii au nevoie de echipament complex , preg ătire serioas ă și tehnici avansate
de naviga re. Gradul de accidentare atinge cot ă maxim ă , în majoritatea cazurilor înnotatorii i și
pierd via ța.

26

Figura 2.9 R âu cu grad de dificultate 6 17

Echipamente necesare practic ării raftingului

 barcă pneumatică: bărcile de rafting
sunt ambarcațiuni mari gonflabile de 4 –
8 persoane, uneori 6 -12 și trekk –
urile(canoe de ape repezi) de 1 -2
persoane

Figura 2.10 Barc ă pneumatic ă pentru rafting

 costum complet din neopren – Echipamentul
în rafting este absolut obligatoriu pentru c ă
purtarea lui va

Figura 2.11 Costum din neopren

17 http://apa.xtrem.ro/Rafting_ –d4/Gradele -de-dificultate -ale-unui-rau_–a24.html

27

transforma un moment periculos în distrac ție. Apa rece, st încile din ap ă, neaten ția colegilor
din barc ă iți pot face surprize neplacute dar cu echipamentul adecvat vei fi ferit de lovituri,
leziuni, zg ârieturi și în unele cazuri chiar și de apa rece .

• cască de protecți e – Casca iți protejeaz ă fruntea
și ceafa de loviturile crengilor și a coechipierilor,
hainele din neopren împreun ă cu șosetele tot din
acest material asigur ă deseori confortul în apa de
4-15 grade celsius.

Figura 2.11 Casc ă de protec ție pentru rafting

• vestă de salvare – Componenta cea mai important ă este vesta de
salvare , care are o for ța mare de flotabilitate, este destul de groas ă să
iți protej eze coloana, și suficient de flexibi la încât să nu te deranjeze
la vâslit.

Figura 2.12 Vest ă de salvare rafting

• padela – Padela face parte din
echipamentul de protec ție, deoarece se
foloseste in cazul in care cazi in ap ă,
pentru a te îndeparta de st ânci.
Echipamentul de grup contine: trus ă etanș
Figura 2.13 Padela rafting

28
pentru telefoane, aparate de fotografiat, acte, și sac închis ermetic pentru haine de schimb
Marea majoritate a echipamentului are culori vii, pentru o vizibilitate maxima în apă, dar și în
fotografii.

2.3 Potențialul României la acest sport
In Rom ânia exista pu ține r âuri corespunzatoare practic ării raftingului c ât și altor sporturi
nautice în general.R âurile care permit practicarea acestor sporturi sunt: Cri șul-Repede, a c ărui
apă curge din dou ă baraje hidroenergetice, Jiul renumit pentru viiturile uria șe provoc ate de ploi,
Nera si Cerna care curg în chei fascinante, Mure șul si Bistri ța ușor de parcurs chiar și de c ătre
novici.
Crișul Repede este un r âu ce
izvora ște în Nord -Estul Mun ților
Apuseni ( Mun ții Gilaului)
, traverseaz ă depresiunea Huedin ,
trecătoarea Ciucea , drepresiunea
Vad – Barod , Dealurile de Vest ,
Câmpia de Vest , strabate ora șele
Huedin și Ciucea , judetul Cluj ,
lesd și Oradea , jude țul Bihor și se Figura 2.14 Crisul Repede portiune de rafting
varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de
chei , pe șteri și abrupturi st âncoase între localita țile Huedin și Vadu Cri șului ( Mun ții Plopis și
Pădurea Craiului)
Crișul Repede este unui dintre r âurile unde se organizeaz ă rafting de cel mai mult timp din
țară. Traseul destul de u șor și peisajul foarte frumos îl face un obiectiv popular și pen tru
organizarea turelor și pentru copii sau familii. Se poate parcurge cu b ărci mici si mari.

Trăsaturi specifice raftingului pe Cri șului Repede:
– 550 km de Bucure ști , 56 km de Oradea , 100 km de Cluj Napoca
– Traseu practicabil pe râu in condi ții de w hite water clasa 2 – 2+: maxim 15 km ( în dreptul
localita ții Vadul Cri șului)
– Număr operatori ocazionali de rafting pe acest r âu : 5 operatori din toata țara

29
– Număr operatori permanen ți de rafting pe acest r âu : 1 operator , datorit ă incertitudinii
lipsei de apă
– Randamentul turi știlor în perioada de rafting în acest moment : peste 200 turi ști pe
weekend care sunt adu și de firmele de rafting în perioada ploioas ă
– Poten țial randament turi ști pe toat ă perioada sezonului: se poate ajunge și la peste 1000 de
turiști / weekend pi apari ția de baze permanente de rafting în aceast ă zonă.

Jiul este un r âu din sudul României. Se formează prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest
în apropiere de Petroșani. Izvoare în Carpații Meridionali ( în Godeanu și în Parâng) , străbate
mai multe unități (Depresiunea Petroșani , Depresiunea Târgu Jiu , Podișul Getic , Câmpia
Română) și primește că afluenți principali pe Motru și Gilort. Este un rău învolburat , cu debit
mare. Traseul canion de pe Jiu este unul din cele
mai spectaculoase traseuri de
rafting din țară. Râul
învolburat curge într -o albie
îngustă marginită
deseori de stânci de mai
multe zeci de metri. Râul

Figura 2.15 R âul Jiu por țiunea de rafting
are foarte multe curbe, este plin de stânci pe care trebuie să le ocolim în timp ce ne lovim de
valuri care ne udă din cap până în picioare.
Jiul ofera condi ții foarte bune pentru rafting cu barc ă mare aproape tot anul. Este cunoscut
ca unul din tre cele mai antrenante r âuri din țară , fiind favoritul multor practican ți ai acestui
sport.
Trăsături specifice raftingului pe Jiu:
– 300 km de Bucure ști , 60 km de T ârgu Jiu , 5 km de Petro șani , 170 km de Craiova
– Traseu practicabil pe râu în condiții de withe water clasa 2 – 3+ : maxim 20 km ( Defileul
Jiului)
– Număr de operatori ocazitionali de rafting pe acest r âu : peste 10 operatori din toat ă țara
– Număr operatori permanen ți de rafting pe acest r âu : 0 , datorit â incertitudinii lipsei de ap ă

30
– Randamentul turi știlor în perioada de rafting în acest moment : peste 200 de turi ști pe
weekend care sunt adu și de firmele de rafting în perioada ploioas ă
– Poten țial randament turi ști pe toat ă perioada sezonului : se poate ajunge și la peste 1000
turiști / weekend și apari ția de baze permanente de rafting în aceast ă zonă.

Nera este un r âu de 124 km lungime ce str ăbate Rom ânia și Serbia. Între localitatile
Șopotul Nou – amonte și Sasca Montană – aval, pe o porțiune de aproximativ 20 km, Nera,
străbate un defileu, cu aspect de chei, îngust, spectaculos și sălbatic, formând cele mai lungi chei
din România. Aici, ap a Nerei a săpat și a format în roca calcaroasă lacuri, canioane, peșteri și
cascade impresionante.
Trăsături specific raftin gului pe r âul Nera :
– Traseu practicabil pe râu in condi ții de white water clasa 1 respectiv 2
– Număr operatori ocazionali de rafting pe acest r âu : 5 operatori din toat ă tara
– Număr operatori permanen ți de rafting pe acest r âu : 0 operatori , datorit ă incertitudinii lipsei
de ap ă
– Randamentul turi știlor în perioada de rafting în acest moment : peste 100 de turi ști pe
weekend
– Poten țial randament turi ști pe toat ă perioada sezonului : se poate ajunge și la peste 700 turi ști
/ weekend și apari ția de baze permanente de rafting în aceast ă zonă.

Figura 2.16 R âul Nera por țiunea de rafting

Cerna ( negru în limbile slave ) izvorăște în Munții Godeanu la izvoarele Cernei după care
se varsă în lacul de acumulare de la Valea lui Iovan. După acesta străbate poate cea mai
frumoasă vale din țară ( Parcul Domogled Valea Cernei ) , valea Cernei pe o lungime de circa 50
km. Amonte de Băile Herculane ap a Cernei este oprită de bara jul , care formează lacul Prisaca .

31
După această străbate renumitul oraș balneologic Băile Hercul ane , fondat încă în timpul
romanilor. După ce se unește cu Belareca se varsă în Dunăre la Orșova.
Rafti ngul pe acest traseu asigura o a ventură de neuitat. Albia răului este foarte îngustă și
plină de curbe și de bolovani și de stânci uriașe. Deseori nu avem multe opțiuni unde să trecem ,
numai o anumite linie. Răul are o cădere foarte mare , cascadele mici urmându -se una după
cealaltă. Traseele de rafting sunt parcurse treptat , luând obstacolele una după cealaltă , oprindu –
ne de multe ori să ne odihnim și să alegem linia pe care vom continuă.
Cerna este regale râurilor de rafting di n țară. Atât peisajul cât și traseul foarte tehnic îl face
un obiectiv pentru împătimiții de rafting pe care nu pot să nu -l viziteze.
Trăsături specifice raftingului pe Jiu:
– 390 km de Bucure ști , 180 km de Timi șoara , 105 km de T ârgu Jiu , 160 km de Craiova , 47
km de Drobeta Turnu Severin
– Traseu practicabil pe râu în condi ții de white water clasa 2 – 3+: maxim 20 km (valea Cernei)
– Număr operatori ocazi ționali de rafting pe acest r âu: peste 10 operatori din toat ă țara
– Număr operatori permanen ți de rafting pe acest r âu: 0 , datorit ă incertitudinii lipsei de ap ă
– Randamentul turi știlor în perioada de rafting în acest moment : peste 200 de turi ști pe
weekend
– Poten țial randament turi ști pe toat ă perioada sezonului , se poate ajunge și la peste 1000
turiști / weekend

Figura 2.13 R âul Cerna por țiunea de rafting

Mureșul este un r âu care curge în Rom ânia și Ungaria , în lungime de 761 km și se vars ă
în Tisa. Izvora ște din Mun ții Hasma șu Mare , str ăbate Drepresiunea Giurgeului și defileul
Topli ța – deda , unde separ ă munții Călimani (dreapta) de Gurghiu (st ânga).

32
Defileul Mure șului (Topli ța-Deda) este una dintre cele mai frumoase defile e din țară cu o
lungim e de aproape 50 km. Raftingul pe Mureș se face de obicei în bărci de 2 persoane ,
perioada ideeala pentru rafting fiind prim ăvara.
Râul Mures este ideal pentru incepatori sau pentru cei care vor sa participle la o tura de
rafting usor in cursul căreia au
timp pentru a admira peisajul
prietenos al defileului. Acest rau
este recomandat famiilor.

Figura 2.14 R âul Mure ș porțiunea de rafting
Trăsături specifice raftingului pe Mure ș:
– Traseu practicabil pe râu in condi ții de white water clasa 1 -2 : lungime 20 km
– Număr operatori ocazitionali de rafting pe acest r âu: peste 5 operatori din toat ă țara
– Număr operatori permanen ți de rafting pe acest r âu: 0 , datorit ă incertitudinii lipsei de ap ă
– Randamentul turi știlor în perioada de rafting în acest moment : peste 200 de turi ști pe
weekend
– Poten țial randament turi ști pe toata perioada sezonului , se poate ajunge și la peste 1000
turiști / weekend

Râul Bistrița este un r âu din
Rom ânia care izvoraste din
Mun ții Rodnei de la 1850 metrii
altitudine dintr -un circ glaciar
minor sub varful Gargalau (2159
m) , strabate Carpatii Orientali si
se varsa in Siret in aval de
Bacau. Cursul sau superior in
amonte de confluent cu Raul
Dorna ( la Vatra Dornei) , poarta
numele de Bistrita Aurie.
Figura 2.15 R âul Bistri ța porț unea de rafting

33
În parcursul s ău , trece prin orașele Vatra Dornei , Bicaz , Piatră Neamț , Roznov , Buhuși
și Bacău. Are cel mai lung sector montan dintre râurile românești. Pe cursul sau mijlociu și
superior , se află un complex de amenajări hidroenergetice din care cea mai mare este
acumularea Izvorul Muntelui. În trecut r âul era cunoscut că si ale de acces pentru plutărit , spre
porturile Dunărene.
Trăsături specifice raft ingului pe Bistri ța:
– 510 km de Bucure ști , 155 km de Piatra Neam ț , 80 km de Bistri ța
– Traseu practicabil pe râu in condi ții de white water clasa 2 – 2+ : maxim 15 km ( în dreptul
localita ții Vatra Dornei).
– Număr operatori ocazi ționali de rafting pe acest rau : 5 operatori din toat ă țara
– Număr operatori permanen ți de rafting pe acest r âu : 0 , din cauza incertitudinii debitului
de ap ă necesar
– Randamentul turi știlor în perioada de rafting în acest moment : peste 100 de turi ști pe
weekend
– Poten țial randament de turi ști pe toat ă perioada sezonului : se poate ajunge la peste 1000
de turi ști / weekend și apari ția de baze permanente de rafting

2.4 Principalii organizatori de rafting din Rom ânia

1 . Outdoor Experience a fost înființat de un grup de
tineri entuziaști și pasionați de sporturi pe ape repezi cu scopul de a promova acest mod fantastic
de a petrece timpul liber.
• practicăm raftingul de mai bine de 10 ani
• punem foarte mare accent pe siguranță, ghizii nostril sunt atestați de Federația
Internațională de raftin g și au luat parte la curs internațional de salvare pe ape repezi , folosim
echipament de ultimă ge nerație
• cunoaștem foarte bine apele repezi din țară, suntem foarte mobili și avem cea mai
diversificată ofertă de rafting din țară
• suntem o echipă tânără și entuziasmată, vâsl im pe ape repezi pentru că ne place

34
• organizăm în fiecare an Mureș Marathon , cel mai mare concurs pe ape repezi din țară
care are ca scop promovarea sporturilor pe a pe repezi (caiac ww, canoe ww, rafting)
• în fiecare an organizăm ture de recunoaștere pe diferite râuri ale țării și în străinătate,
până acum am vâslit pe:
– râurile: Aries, Bâsca Mare, Buzău, Cerna, Crisul Repede, Crisul Pietros, Dun ăre,
Gilort, Gurghiu, Feneș, Ilva (Mtii. Calimani), Jiu, Miniș, Mures, Lăpuș, Nera, Olt, Raul Mare
(Retezat), Raul Negru, Putna, Rastolita (Mtii. Calimani), Rebra (Mtii.Rodnei ), Repedea
(Maramureș), Sava Bohinjka (SI), Snake river (USA), Soca (SI), Strei , Tara (MNE), Tarnava
Mare, Tarnava Mica, Tisa, Toplita (Mtii. Calimani), Uz, Vaser (Maramureș)
– lacuri și mări: lacul Zetea , lacul Bezid, lacul Siriu, lacul Bălan, marea Neagră, marea
Adriatică18

2. No mads
No mads este un joc de cuvinte no mad and nomads. Ne propunem să fim o comunitate,
unde toți cei care își caută locul în lume prin experiențele oferite de călătorii să se simtă
"acasă".Un loc unde să te simți acasă, deoarece nu ești judecat de nimeni, pentru "dorul de ducă"
și pentru modul de viață mai puțin convențional. Aici nu vei găsi oferte turistice uzuale.
Încercăm să -ți oferim ineditul, prin destinații, activități și experiențe dincolo de potecile
bătătorite de agențiile de turism. Încercăm să -ți oferim adevărate călători i, pe apă, aer și uscat.
Încercăm să -ți oferim cadrul pentru experiențe deosebite. La noi vei găsi călătorii de acest gen,
dar și camarazi de drumeție. Vei găsi oportunitatea de ați împărtășii și a realiza călătoriile tale
visate. Vei găsi libertate .19

18 http://outdoorexperience.ro/ro/
19 http://www.no -mads.ro

35
3. Romanian Adventure

Începând cu anul 2003, Romanian Adventure s -a numărat printre firmele specializate în
organizarea evenimentelor de team building și de tip incentive, domeniu care abia se năștea în
România.
De atunci încoace oferta noastră s -a diversificat în permanen ță, programele de team
building ajungând să cuprindă alături de jocuri specifice outdoor și indoor, sporturi, precum și
activități de tip "team adventure".
În prezent, printre beneficiarii programelor de team building și incentive organizate de
Romanian Adventure se numără importante companii și instituții românești și străine.
În acești ani de activitate am organizat peste 200 de de evenimente corporate, în majoritatea
zonelor din țară, în toate sezoanele, outdoor și indoor.
La începutul sezonului 2012 am lansat primul magazin online de turism de aventură,
destinat în principal persoanelor fizice. Astfel oricine, indiferent de nivelul sportiv poate practică
rafting, s cufundări, off road, enduro, conoeing și multe altele, poate participa la seziuni de foto
safari, scenarii de supraviețuire, sau diferite cursuri pentru sporturi de aventură.
Echipa Romanian Adventure este alcătuită din traineri și instructori di n cele mai diverse
domenii de activitate; sportiv, militar, traineri de comunicare, instructori auto -moto, geografi,
specialiști în turism, etc. Experiență acestei echipe ne da posibilitatea de avea în portofoliul
nostru, majoritatea activităților specific e turismului de aventură, dar și să inovăm, să descoperim
noi posibilități de dezvoltare în România și țările vecine.
“Berbecul înaripat” a devenit pentru mulți sinonim cu experiențele unice, aventuri sigure și
o cu totul altă viziune asupra ieși lor în natură.20

20 http://www.romanianadventure.com/

36
4. Green Adventure

Green Adventure este exact ce se aude: o Aventură Verde!!! Pentru că iubim natură, ne
place să profităm de orice detaliu sau moment petrecut împreună… o creastă de val prinsă la
momentul oportun cu barcă de rafting, fie că e primăvară și verdele e crud, fie că e toamna și
verdele a lăsat loc unui joc de culori ce ne încânta privirea și ne liniștește simțurile pentru că apoi
adrenalină să ne dea un nou impuls și să coboram răul vijelios prin spumă și strigăte de hei -rup.
De ce Aventură? Fiindcă avem nevoie de ea atât de mult, toată ființă noastră strigă aceste
momente de relaxare după săptămâni petrecute doar printre betoane sau stand la birou fără
perspectiva spre fereastră…avem nevoie de clipele astea de energie debordantă pe care ți le da
numai natură atunci când își arată toate calitățile că intermediar al unor activități de
neuitat…cum ar fi să va luați familia sau prietenii și să fiți o echipa gălăgioasă la o tură de
rafting? Sau să coborâti o cascadă într -un canion de munte, acolo unde doar căderea apei se
aude și foșnetul frunzelor? Sau la o drumeție pe un traseu alpin nemarcat, care după ce am urcat
la pas sau am cățărat în coarda săritori ajungem pe un platou de unde ți se pare că vezi întreagă
lume? Sau sau sau…natură are atâtea de oferit iar noi ne d orim să -i valorificăm resursele prin
activități VERZI, care să n -o deranjeze, ci doar să ne bucurăm de fiecare detaliu și asta împreună
cu cei dragi…pentru că ce ar fi o AVENTURĂ dacă nu ești alături de prieteni? Cum altfel am
animă apoi zilele petrecute î n oraș la muncă? Fiți alături de noi și veți avea material îndeajuns să
rezistați cu brio până la următoarea ieșire din oraș!21

21 http://www.greenadventure.ro/

37
CAPITOLUL 3
Studierea imaginii raftingului în rândul românilor

3.1.Faza preliminară a cercetării
Prima fază a procesului de cercetare constă în ansamblul activităților desfășurate de
solicitantul cercetării și de către cercetător, pentru a oferi răspunsul la următoarele întrebări:
 Care este problema de marketing care trebuie să fie soluționată?
 Care este scopul cercetării care urmează să fie proiectată?
 Care sunt informațiile necesare pentru adoptarea unei anumite decizii?
 Sunt necesare informații suplimentare, pentru adoptarea deciziei de marketing?
 Care este costul maxim acceptabil pentru o anumită cercetare, î n raport cu valoarea
informațiilor pe care le va oferi?
Eșantionul necesar realizării cercetării a fost calculat cu formula :
n= t² * p * (1 -p) / e²
unde:
n= m ărimea e șantionului
t= valoarea teoretic ă a probabilita ții acceptate ( se ia de regul ă t=1,96 pentru un nivel al
încrederii de 95%)
p= procentul în care popula ția de ține carcateristica de e șantionare (de regul ă =0,50)
e= eroarea limit ă de reprezentativitate admisa (se accept ă valori între 1% și maxim 5%)
n= 1,96² * 0,5 * (1 -0,5) / 0,05² = 384,16 rezult ă ca voi avea nevoie de un număr de 385 de
responden ți.

3.1.1. Definirea problemei decizionale
Pe zi ce trece turismul are un rol tot mai important în economia fiecărei țări. De aceea trebuie
acordată o importanță deosebită serviciilor turistice , trebuie analizate caracteristicile generale ale
acestora dar mai ales cele specifice, tipologia lor pentru că în funcție de aceste aspecte prestatorii
de servicii turistice (agențiile de turism, personalul hotelier, companiile de transport) să poată
oferi servicii turistice care să satisfacă nevoile de consum ale populației. Problema decizională

38
este reprezentată de „Existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității de turism
deoarece turiștii evit practică rea acestui sport din cauza tarifelor mari practică te de catre
operatori”

3.1.2. Definirea scopului cercetării :
Scopul acestei cercetări îl constiutuie “Studierea preferințelor turiștilor români pentru
sportul extrem rafting” . Scopul cercetării urmărește îmbunătățirea imaginii raftingului in
randul practicănților din România.

3.1.3. Definirea obiectivelor și ipotezelor cercetării:
O.1. Cunoașterea măsurii în care practicănții de rafting sunt mulțumiți de serviciile oferite
I.1. Majoritatea celor practic anți de rafting sunt mulțumiți de serviciile oferite

O.2. Identificarea impactului prețurilor asupra practicării acestui sport
I.2. 80% din cei care practică acest sport , cred că costurile necesare sunt ridicate

O.3. Determinarea preferințelor consumatorilor cu privire la rafting
I.3. 60% din consumatori preferă practicarea acestui sport pe râuri cu un grad de dificultate
ridicat

O.4. Stabilirea importanței pe care o are practicarea unui sport extrem
I.4. Cei mai multi consider ă că practicarea unui sport extrem a duce la crearea unei vieți
sanătoase

O.5. Cunoașterea frecven ței cu care se practică acest sport
I.5. Peste 50% dintre români practică acest sport o data pe an

O.6. Cunoașterea structurii celor practic anți de rafting pe categorii de vârsta , sex , venituri
I.6. În mare parte cei care practică acest sport sunt persoane cu vârste de peste 30 de ani , cu
venituri peste 2000 ron

39
O.7. Atragerea de noi practicanți ai raftingului
I.7. Cei mai mulți doresc drumuri mai accesibile

O.8. Identificarea motivului practicării acestui sport.
I.8. Majoritatea persoanelor practică acest sport datorit ă adrenalinei din timpul lui

3.2. Faza de proiectare a cercetării
Faza de proiectare a cercetării de marketing necesită și stabilirea metodelor de
prelucrare a datelor obținute . Pentru aceasta se ține seama și de numărul variabilelor ce urmează
a fi utilizate simultan, de numărul eșantioanelor și de tipul acestora, de scalele de măsură
utilizate pentru măsurarea fiecărei variabile și de rezultatele ce urmează a fi obținute la nivelul
eșantionului .
3.2.1. Stabilirea metodei de cercetare
În cercetarea de față am optat pentru o cercetare direct selectivă de tip sondaj ,
instrumentul de recrutare al datelor fiind chestionarul . Această cercetare este o cercetare în care
datele s -au cules prin intermediul internetului.
3.2.2. Definirea colectivității cercetate
Colec tivitatea cercetată este reprezentată de populația rezidentă în România.
Unitatea de observare avută în vedere este i ndividul, iar unitatea de sondaj este stabilită ca fiind
persoane cu orice varsta , indiferent de sex sau de categoria socio -profesională .
3.2.3 . Definirea unității de sondaj
Recoltarea informațiilor se va face prin metoda chestionarului, procesul de completare a
chestionarelor se realizează prin intervievarea persoanelor din România . Membrii eșantionului
sunt recrutați prin intervievare online , gradul de încredere este ridicat.
3.2.4. Definirea eșantionului
Eșan tionarea este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populații întregi,
interogând doar câțiva indivizi din aceasta . Cercetarea a avut caracter exploratoriu și

40
instrumental, eșantionul cercetat fiind alcătuit din 385 de respondenți. Restricții le de ordin
statistic se regăsesc în formula utilizată pentru calculul mărimii eșantionului.

3.2.5. Definirea variabilelor cercetării
Presupune crearea unei baze de date. Pentru fiecare variabilă am precizat atributele( surse
de informare, v enit, vârstă, tarif, preferințele turiștilor România asupra imaginii sportului extrem
rafting.

Variabile Tip variabila Definire
conceptuala Definire operationala
Practic area
sporturilor
extreme Bază Aflarea
persoanelor care
practică sporturi
extreme – Practic
– Nu practic
Practic area
raftingului Baza Aflarea
persoanelor care
practică rafting – Practic
– Nu practic
Timpul practicării
raftingului Bază Gradul de
practic are al
acestui sport – O dat ă pe lun ă
– O dat ă la 6 luni
– O dat ă pe an
– De mai multe ori
pe an
Imaginea
raftingului Bază Determinarea
gradului d e
apreciere al
sportului extrem
rafting – Foarte bun ă
– Bună
– Proast ă
– Foarte proast ă
– Nici o parere
Motiva ția de
practic are Bază Ce îi determin ă
pe consumatori s ă
practice acest
sport – Tarifele
– Amplasarea
zonelor de rafting
– Accesibilitatea la

41
zonele de rafting
– Conditiile de
practic are
– Echipamentele

Interesul
consumatorilor
Bază
Ce îi intereseaz ă
cel mai mult pe
practic anții de
rafting
– Banii
– Siguran ța
– Distrac ția
– Calitatea
Motiva ția de
cump ărare Bază Ce ii determin ă
pe consumatori s ă
aleag ă acest sport
și nu altul – Este un sport de
echipa
– Adrenalina
– Sunt provocatoare
– Înfruntarea fricii
– Altele
Anotimpul
preferat Bază Anotimpul în
care se practică
raftingul – Prim ăvara
– Vara
– Toamna
– Iarna
Gradul de
dificultate Bază Care este gradul
de dificultate
preferat al celor
care practică
raftingul – Gradul 1 -2
– Gradul 3 -4
– Gradul 5 -6
Calitatea
serviciilor Bază Aflarea parerilor
despre serviciile
oferite de
prestatori – Bune
– Proaste
Gradul de
apreciere al
raftingului Bază Determinarea
gradului de
apreciere al
sportului extrem
rafting – Acord total
– Acord
– Nici acord , nici
dezacord
– Dezacord
– Dezacord total
Modificarea
raftingului Bază Părerea clien ților
despre dorin ța de
schimbare – Calitatea
– Prețul
– Echipamentele
Sporturile extreme Bază Aflarea
sporturilor
extreme care îi
intereseaza pe
consumatori cel
mai mult – Raftingul
– Paintball
– Alpinism
– Surf
– Altele

42
Starea civila Social ă Starea civil a pe
care o are
consumatorul – Căsătorit
– Necăsătorit
– Singur
Mediul de
reședința Demografic ă Locul unde
traieste
consumatorul – Urban
– Rural
Bugetul Economic ă Bugetul de care
dispune
consumatorul – Sub 1000 RON
– Între 1000 -2000
RON
– Între 2000 -4000
RON
– Peste 400 RON
Vârsta Demografic ă Vârsta pe care o
are consumatorul – Sub 18 ani
– Intre 18 -25 ani
– Intre 26 -35 ani
– Intre 36 -50 ani
– Peste 50 ani
Tabelul nr.3.1 Determinarea variabilelor

3.2.6. Determinarea cadrului temporal și spațial al cercetării
Această cercetare s -a desfășurat în perioada martie -aprilie 2015 pe platforma de internet
www.isondaje.ro . La aceasă cercetare au participat un număr de 385 de persoane.
3.2.7 Structura chestionarului
Întrebările din chestionar sunt formulate clar, pe înțelesul tuturor, fără a lăsa loc nelămuririlor
sau ambiguităților. Întrebările folosite sunt în majoritatea cazurilor închise. În alcătuirea
chestionarului am avut în vedere folosirea întrebărilor și a variantelor de răspuns astfel încât
datele obținute să fie ușor de sistematizat, de centralizat și de prelucrat utilizân d metode statistice
și programe informatice.
Îtrebările din chestionar au respectat o succesiune logică și au fost de mai multe tipuri , astfel:
► Întrebări de introducere (întrebările) sunt întrebări adresate intervievatului pentru a se
familiariza cu tem a cercetării.
► Întrebări filtru (întrebările) au fost introduse pentru a putea realiza o segmentare a
eșantionului în subcolectivități omogene din punct de vedere a caracteristicilor cercetate.
► Întrebări de indentficare (întrebările) sunt întrebări c u privire la vârsta, venitul, mediu de
reședință ș i sexul persoanei intervievate.
► Întrebările de conținut (întrebările) sunt întrebări cu privire la obiectivele temei

43
3.3. Culegerea, centralizarea și analiza datelor
Centralizarea, analiza și interprețarea datelor au fost realizate prin intermediul programelor
Word și Excel din pachetul Microsoft Office. Datele au fost centralizate de la un număr de 385
de respondenți. Pentru o reprezentare mai bună a datelor s -au folosit tabele și grafice în cradul
cărora au fost prezentate frecvențele absolute și relative, oferindu -se totodată o viziune de
ansamblu asupra datelor prezentate
În cele ce urmează vor fi caracterizate și analizate individual fiecare întrebare în parte.
Î1: Practic ați sau a ți practic at vreodat ă un sport extrem?
Varianta de r ăspuns Num ăr responden ți Procentaj (%)
Da 405 85.26%
Nu 70 14.74%
Total 475 100%
Tabelul nr3.2 Datele privind practicarea sporturilor extreme

Conform informa țiilor furnizate de către responde nți reiese faptul c ă un num ăr de 405
persoane reprezent ând 85% dintre cei intervieva ți au declarant faptul c ă au practic at cel pu țin o
dată un sport extrem.
La polul opus , sunt cele 70 de persoane reprezent ând 15% din cei intreb ați , iar raspunsul
lor a fost acela că ei nu au practica t nici m ăcar o da tă un sport extrem.
Din datele analizate mai sus reiese faptul că cea mai mare parte dintre cei intervieva ți au
practic at cel pu țin o dat ă un sport extem.

85% 15%
Figura nr.3.1 Centralizarea datelor celor care practică
sporturi extreme Da
Nu

44
Î2: Practic ați sau a ți practic at sportul extrem rafting?
Varianta de r ăspuns Num ăr responden ți Procentaj (%)
Da 385 95.06 %
Nu 20 4.94%
Total 405 100%
Tabelul nr3. 3 Datele privind practicarea raftingului

Analiz ând datele rezultate din tabelul de mai sus , reiese faptul c ă un num ăr de 385 de
persoane , reprezent ând 95% din cei care au participat la interviu , au practic at cel pu țin o dat ă
sportul extrem rafting.
De cealalt ă parte se afl ă cei 20 responden ți care au spus c ă nu au practic at nici o dat ă
sportul extrem rafting.Din datale analizate reiese faptul c ă marea majoritate a responden ților
practică acest sport.

95% 5%
Figura nr.3.2 Centralizarea datelor privind
practicănții de rafting Da
Nu

45
Î3: Cât de des practic ați sportul extrem rafting?
Varianta de r ăspuns Num ăr responden ți Procentaj (%)
O dat ă pe lun ă 45 12
O dat ă la 6 luni 127 33
O dat ă pe an 203 52
De mai multe ori pe an 10 2
Total 385 100%
Tabelul nr.3.4 Datele privind frecven ța practic ări raftingului

Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus reiese faptul că marea majoritate a
persoanelor , adic ă un num ăr de 203 reprezen tând 52% din cei care au raspuns , practică sportul
extrem rafting o dat ă pe an.
Un num ăr de 127 de persoane au afirmat ca practică raftingul o dat ă la 6 luni , ace știa
reprezent ând 33% din cele 385 de persoane care au participat la cercetarea de fa ță.
La polul opus avem un num ăr de 45 de persoane care declara faptul c ă practică sportul o
dată pe lun ă , iar 10 persoane practică acest sport de mai multe ori pe an . Cele do uă categorii de
responden ți reprezent ând 12% respectiv 2% din num ărul total de 385 de respondenți .
Din datele analizate , reiese faptul că m area majoritate a responden ților practică acest sport
foarte rar.

12%
33% 52% 2%
Figura nr3.3 Centralizarea datelor privind eviden ța practic ării sportului O data pe luna
O data la 6 luni
O data pe an
De mai multe ori pe an

46
Î4: Ce p ărere ave ți despre sportul extrem rafting?
Varianta de r ăspuns Num ăr responden ți Procentaj (%)
Foarte bun ă 231 62%
Bună 122 33%
Proastă 9 3%
Foarte pr oastă 5 1%
Nici o parere 6 1%
Total 385 100%
Tabelul nr3.5 Datele privind imaginea raftingului

Conform datelor analizate din tab elul de mai sus reiese faptul că marea majoritate a celor
care a u particapat la interviu au o pă rere foarte bun ă despre rafting . În valori exacte ace știa se
situeaza la 231 de persoane , deci 62 % din cei care au raspuns.
Un num ăr de 122 de persoane a u afirmat c ă au o parere bun ă despre rafting , ace știa
reprezent ând 33% din persoanele participante la interviu.
La extreme se afl ă cele 9 persoane care au o p ărere proast ă despre rafting , urmate de cele
5 persoane care au o p ărere foarte proast ă despre rafting . Aceste persoane reprezint ă 3%
respectiv 1% din cei care au r ăspuns la interviu.
Un număr de 6 persoane , care reprezint ă 1% dintre responden ți au declarant faptul c ă nu
au nici o părere despre acest sport extrem.Din datele analizate reiese faptul c ă responde ți au o
imagine foarte bun ă despre rafting.
Media generala este de 4.379 ceea ce rezulta o parere foarte buna despre rafting.

62% 33% 3% 1.00% 1%
Figura nr 3.4 Centralizarea datelor privind imaginea raftingului Foarte buna
Buna
Proasta
Foarte proasta
Nici o parere

47
Î5: Pe o scar ă de la 5 la 1 ( unde 5 este foarte favorabil iar 1 foarte nefavorabil) ce p ărare
aveți despre :
Varianta de
răspuns Foarte
favorabil Favorabil Indiferent Nefavorabil Foarte
nefavorabil Aprecieri
medii
Tarifele
practic ate de
către
organizatori 45
(11.68%) 121
(31.42%) 17
(4.41%)

125
(32.46%)
77
(20%) 2.823
Amplasarea
zonelor de
rafting 102
(26.49%) 173
(44.93%)
51
(13.24%)
45
(11.68%)
14
(3.63%) 3.789
Accesibilitatea
la zonele de
rafting 232
(60.25%) 107
(27.79%) 8
(2.07%)
22
(5.71%) 16
(4.15%) 4.342
Condi țile de
practic are 206
(53.50%) 141
(36.62%) 5
(1.29%) 20
(5.19%) 13
(3.37%) 4.316
Starea
Echipamentelor 192
(49.87%) 155
(40.25%) 11
(2.85%) 13
(3.37%) 14
(3.63%) 4.293
Media generala 3.912
Tabelul nr3.6 Datele privind părerile practican ților de rafting
Figura nr.3.5 Centralizarea datelor privind imaginea grafica a aprecierilor consumatorului
A1. Conform datelor de mai sus privind tarifele practic ate de c ătre organizatori rezultatele
au fost: – 45 de persoane consider ă că tarifele sunt foarte bune , în timp ce 121 de persoane
consider ă că tarifele sunt bune , ele reprezent ând 11,68% respectiv 31.42% din totalul
responden ților.
-17 persoane din cele participante la inte rviu le sunt indiferent e tarifele practic ate
-La polul opus avem 125 de persoane care au r ăspuns c ă tarifele sunt nefavorabile , iar 77 de
persoane au spus c ă tarifele sunt foarte nefavorabile , ele reprezent ând 32,46% respectiv 20%.
2.823 3.789 4.342 4.316 4.293
00.511.522.533.544.55
Tarifele practicate
de catre
organizatoriAmplasarea
zonelor de raftingAccesibilitatea la
zonele de raftingConditiile de
practicareEchipamenteleImagine grafica

48
Analiz ând toate aceste date , rezult ă faptul c ă prețurile sunt relativ bune , scorul ob ținut fiind de
2.823.

A2. Conform datelor de mai sus privind amplasarea zonelor de rafting rezultatele au fost:
-Marea majoritate a responden ților consider ă că zonele de rafting sunt foarte bine amplasate ,
ei reprezent ând un număr de 102 respectiv 173 de persoane din totalul respondentilor. În termeni
procentuali ei sunt 26.49% respectiv 44.93%.
– Un număr de 51 de persoane reprezent ând 13.24% din totalul respondenților , au raspuns c ă
le este indiferent unde este amplasat ă zona de rafting.
– La extreme avem 45 de persoane care au raspuns c ă zonele de rafting sunt amplasate
nefavorabil , iar 14 persoane foarte nefavorabil , ele reprezentând 11.68% res pectiv 3.63% din
totalul celor care au participat la interviu.

A3. Analiz ând datele din tabelul de mai sus , la afirma ția “accesibilitatea la zonele de
rafting” raspunsurile au fost : – În cea mai mare parte responden ții au r ăspuns c ă zonele sun t
foarte accesibile de c ătre oricine , mai exact un număr de 232 de persoane au r ăspuns c ă zonele
de rafting sunt foarte accesibile , ei reprezentând 60.25% din persoanele intervievate , urmate de
cele 107 persoane care au r ăspuns favorabil , ace știa din u rmă reprezentând 27.79%.
-8 persoane , reprezentând 2.07% dintre responden ți , au r ăspuns cu indiferent la aceast ă
intrabare .
– Nu în ultimul r ând , la aceast ă afirma ție 22 de persoane au răspuns nefavorabil , urmate de
cele 16 persoane care au răspuns cu foarte nefavorabil , ele reprezentând 5.71% respectiv 4.15%
din totalul persoanelor participante la aceasta cercetare.
Scorul obț inut de c ătre aceast ă afirma ție a fost de 4.342 , de unde rezult ă că zonele sunt
foarte accesibile celor care doresc s ă practice raftingul.

A4. Părerea respondenților despre conditiile de practic are a raftingului este una extrem de
bună . Ei se declar ă foarte satisfacu ți de condi ți , scorul ob ținut find de 4.316 , dar în date mai
exacte sunt: – Marea majoritate au declarant în propor ție de 53.50% reprezentând 206 responden ți

49
că sunt foarte încântați de condi țile de practic are a acestui sport , urma ți îndeaproape de cei 141
de responden ți care reprezint ă 36.62% din tre cei participan ți la cercetare , au declarat că condi țile
de practica re sunt bune.
-La mijloc se afl ă cele 5 persoane care au r ăspuns cu indiferent la aceast ă întrebare. Aceste
persoane reprezint ă 1.29% din totalul respondenților
– În ultima parte le avem p e cele 20 de persoane care au ră spuns ca cond ițile de practic are
sunt nefevorabile , urmate de cele 13 persoane care au răspuns cu foarte nefavorabil. Exprim ând
aceste persoane în procente ele reprezint ă 5.19% respect iv 3.37% din totalul de 100%.

A5. Nu în ultimul r ând , avem raspunsurile la ultima afirma ție , care se refer ă la starea
echipamentelor oferite de c ătre organizatori. R ăspunsurile au fost urmatoarele:
-Marea majoritate a respondenților au răspuns că echipamentele sunt foarte bune , mai exact
192 de persoane reprezentând 49,87% , urmate îndeaproape de cele 155 de persoane care au spus
că echipamentele sunt bune , aceste persoane reprezent ând 40.25% din cei participan ți la
cercetare.
– 11 perso ane reprezentând 2.85% din totalul respondenților au spus c ă le este indiferent ă
starea echipamentelor.
– Nu în ultimul rand avem cele 13 persoane care au raspuns c ă starea echipamentelor este
nefavorabil ă , urmate de cele 14 persoane cau au spus ca s tarea echipamentelor este foarte
nefavorabil ă. Aceste persoane reprezint ă 3.37% respectiv 3.63% din totalul persoanelor
intervievate.
Luând în considera ție toate datele analizate mai sus , rezultatul este acela c ă tarifele
practic ate sunt accesibile tuturor persoanelor care doresc s ă practice raftingul . Amplasarea
zonelor de rafting este una bun ă , este foarte usor de ajuns în zonele unde se practică raftingul ,
condi țile de practic are sunt excelente și nu în ultimul r ând , calitatea și starea echipamentelor
este una ridicat ă.

50
Î6: Ce v ă intereseaz ă cel mai mult la rafting?
Varianta de r ăspuns Număr rasponden ți Procentaj (%)
Banii 74 19.22%
Siguran ța 133 34.54%
Distrac ția 129 33.50%
Calitatea 49 12.72%
Total 385 100%
Tabelul nr3.6 Datele privind interesele consumatorilor
Analizând datele din tabelul de mai sus , afl ăm că siguran ța si distrac ția sunt aproape la
egalitate , privind interesele consumatorilor. În valori exacte 133 de persoane reprezentând
34.54% dintre responden ți au r ăspuns c ă siguran ța este pe primul loc , urmate de cele 129 de
persoane care au r ăspuns c ă distrac ția este la ei pe primul loc , aceste persoane reprezentând
33.50% dintre persoanele participante.
Un număr de 74 de persoane au afirmat c ă pe primul loc la ei se situeaza banii , ace știa
reprezentând 19.22% dintre responden ți.
La polul opus avem cele 49 de persoane care au raspuns c ă, calitatea este pe primul loc la
ei . Aceste persoane reprezint ă 12.72% din totalul de 385 de responden ți. Din aceste date ,
rezult ă faptul c ă siguran ța și distrac ția sunt cele mai importante elemente , care îi intereseaz ă pe
consumatori.

19.22%
34.54% 33.50% 12.72%
Figura nr.3.6 Centralizarea datelor privind interesele consumatorilor Banii
Siguranta
Distractia
Calitatea

51
Î7: Care este motivul pentru care practic ati rafting?
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Este un sport de echip ă 133 34.54%
Adrenalina 82 21.29%
Sunt provocatoare 39 10.12%
Înfruntarea fricii 118 30.64%
Altele 13 3.37%
Total 385 100%
Tabelul 3.8 Datele privind motivul practic ări

Având în vedere datele de mai sus , reiese faptul c ă 133 de persoane practică raftingul
datorit ă faptului c ă este un sport de echip ă , urmate îndeaproape de cele 118 persoane care
practică acest sport deoarece doresc sa înfrunte frica. în procentaj ele reprezint ă 34.54%
respectiv 30.64% din totalul persoanelor participante la aceast ă cercetare.
Un număr de 82 de persoane reprezentând 21.29% dintre responden ți , au declara t faptul
că practică acest sport datorit ă adrenalinei generate.
Nu în ultimul r ând sunt cele 39 de persoane care au declara t ca practică acest sport datorită
faptului c ă sunt provocatoare , urmate de cele 13 persoane care au spus c ă sunt alte motive
pentru care practică raftingul , decat cele enumerate mai sus. În procentaj ele reprezint ă 10.12%
respectiv 3.37% din totalul respondenților .
Din datele analizate , reiese faptul c ă marea majoritate practică raftingul din cauza faptului
că este un sport de echip ă , dar si din cauz ă că doresc sa i și înfrunte frica.
34.54%
21.29% 10.12% 30.64% 3.37%
Figura nr.3.7 Centralizarea datelor privind motivul practicării raftingului Este un sport de echipa
Adrenalina
Sunt provocatoare
Infruntarea fricii
Altele

52
Î8: În ce anotimp prefera ți sa practic ați raftingul?
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Prim ăvara 99 25.71%
Vara 238 61.81%
Toamna 43 11.16%
Iarna 5 1.29%
Total 385 100%
Tabelul nr3.9 Datele privind anotimpul preferat
Conform datelor analizate din tabelul de mai sus , 99 de persoane reprezentând 25.71%
dintre persoanele participante la cercetare , prefer ă sa practice raftingul primava ra.
Marea majoritate a persoanelor care au răspuns la acest interv iu , au declara t faptul c ă
vara este cel mai bun anotimp de practic are al acestui sport. în valori exacte ei sunt 238 de
persoane , reprezentând 61.81%.
De cealalt ă parte se afl ă cele 43 de persoane care au răspuns c ă prefer ă sa practice raftingul
toamna , ele reprezentând 11.16% din totalul respondenților . Nu în ultimul r ând îi avem pe cele 5
persoane care au declara t că prefer ă să practice raftingul iarna , ei fiind 1.29% din totalul
respondenților .

25.71%
61.81% 11.16% 1.29%
Figura nr.3.8 Centralizarea datelor privind anotimpul practicării raftingului Primavara
Vara
Toamna
Iarna

53
Î9: Ce gra d de dificultate alege ți atunci c ând dori ți să practic ați rafting?
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Gradul 1 -2 125 32.46%
Gradul 3 -4 207 53.76%
Gradul 5 -6 53 13.76%
Total 385 100%
Tabelul nr3.10 Datele privind gradele de dificultate

Conform datelor din tabelul de mai sus , rezult ă faptul c ă 125 de persoane reprezentând
32.46% din totalul respondenților prefer ă să practice sportul extrem rafting pe categoria r âurilor
cu gradele de dificultate 1 sau 2.
Marea majoritate a respondenților prefer ă să practice acest sport extrem , pe categoria
râurilor cu grade de dificultate cuprinse între 3 si 4. În date exacte ei reprezint ă 53.76% dintre
respondenț i , adic ă 207 persoane din totalul de 385 participante la aceast ă cercetare.
Nu în ultimul r ând îi avem pe cei 53 de persoane care reprezint ă 13.76% din totalul
respondenților , care prefer ă să practice raftingul pe categoriile cu gra d de dificultate foa rte
ridicat (5 respectiv 6).

32.46%
53.76% 13.76%
Figura nr.3.9 Centralizarea datelor privind gradul de dificultate preferat Gradul 1-2
Gradul 3-4
Gradul 5-6

54
Î10: Sunte ți mulțumiți de serviciile oferite de c ătre organizatorii de rafting?
Varian ta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj
Da 341 88.57%
Nu 44 11.43%
Total 385 100%
Tabelul nr3.11 Datele privind serviciile oferite

Analizând datele din tabelul de mai sus reiese faptul ca marea majoritate a respondenților
sunt mutumiti de serviciile oferite de catre organizatorii de rafting , in date exacte ei sunt 341 de
persoane , reprezentând 88.57% dintre respondenti.
La polul opus se afl ă cele 44 de persoane care nu sunt mu țumite de c ătre serviciile oferite ,
ei reprezentând 11.43%. Conform acestor date , rezult ă faptul c ă serviciile sunt a preciate de catre
practicănții acestui spor t.

88.57% 11.43%
Figura nr.3.10 Centralizarea datelor privind serviciile oferite Da
Nu

55
Î11: Exprima ți-vă gradul de acord sau dezacord în leg ătură cu urmatoarele afirma ții.

Varianta de
răspuns Acord
total Acord Nici acord /
nici
dezacord
Dezacord Dezacord
total Scor
mediu
Raftingul este un
sport frumos , de
echipa , ce
trebuie practică t
de toata lumea 125
(32.46%) 138
(35.84%) 71
(18.44%) 29
(7.53%) 12
(3.11%)
0.825

Raftingul in
România nu este
exploatat la
maxim 86
(22.33%)
93
(24.15%) 144
(37.40%) 33
(8.57%) 29
(7.53%) 0.441

Raftingul si in
general sporturile
extreme , nu sunt
promovate foarte
mult 73
(18.96%) 82
(21.29%) 166
(43.11%) 38
(9.87%) 26
(6.75%) 0.337
Raftingul poate
fii practică t de
oricine 171
(44.41%) 139
(36.10%) 37
(9.61%) 14
(3.63%) 24
(6.23%) 0.854
Media generala a scorului 0.614
Tabelul nr3.11 Datele privind p ărerile despre rafting

Figura nr.3.11 Centralizarea datelor privind diferite afirma ții
0.825
0.441
0.337 0.854
00.10.20.30.40.50.60.70.80.9
Afirmatia 1 Afirmatia 2 Afirmatia 3 Afirmatia 4Imagine grafica

56
A1. Conform datelor de mai sus privind prima afirmație rezultă faptul că 125 de persoane
sunt în acord total cu acea afirmație , urmate de cele 138 de persoane care sunt de acord cu
afirma ția. Aceste două categorii reprezintă 32.46% respectiv 35.84% din totalul resondentilor.
Nici de acord , nici în dezacord cu afirmația au fost 71 de persoane , reprezentând 18.44%
din totalul persoanelor participante la cercetare.
De ce alaltă parte avem cele 29 de persoane care au spus că sunt în dezacord cu afirmația ,
urmate de cele 12 persoane care au răspuns cu dezacord total la această afirmație. În procentaj
ele reprezintă 7.53% respectiv 3.11% din totalul persoanelor participante la această cercetare.

A2: Analizând datele din tabelul de mai sus pentru a două varianta , reiese faptul că 86 de
persoane , reprezentând 22.33% dintre repesondenti sunt în acord total cu afirmația , urmate de
cele 93 de persoane reprezentând 2 4.15% dintre respondenți care au declarant faptul că sunt de
acord cu această afirmație.
Marea majoritate a persoanelor , adică 144 de oameni reprezentând 37.40% dintre
respodenti , au declarant faptul că sunt nici de acord , dar nici în dezacord cu această afirmație.
La polul opus se află cele 33 de persoane care au declarant că sunt în dezacord cu această
afirmație , urmate de cele 29 de persoane care au răspuns că sunt în dezacord total cu afirmația
dată. În procentaj , aceste două c ategorii reprezintă 8.57% respectiv 7.53% din totalul
persoanelor participante la interviu.

A3: Conform datelor din tabelul de mai sus privind această afirmație , reiese faptul că 73
de persoane sunt în acord total cu această afirmație , urmate de cele 82 de persoane care sunt de
acord cu afirmație dată. În procente ele reprezintă 18.96% respectiv 21.29% din totalul
persoanelor participante la această cercetare.
În mare parte , respondenții au fost nici de acord dar nici în dezacord cu această afirmație.
În date exacte ei reprezintă 43.11% dintre respondenți adică 166 de persoane.
Nu în ultimul rând sunt cele 38 de persoane care au declarant faptul că sunt în dezarcod cu
afirmația , urmate de cele 26 de persoane care sunt în d ezacord total cu această afirmație . În
procentaj ei reprezintă 9.87% repectiv 6.75% din totalul persoanelor participante la interviu.

57
A4: Analizând datele din tabul de mai sus pentru ultima afirmație , reiese faptul că 171 de
persoane sunt în acord total , acestea reprezentând 44.41% din totalul respondenților , urmate de
cele 139 de persoane reprezentând 36.10% din totalul respondenților care sunt de acord cu
afirmația dată.
Un număr de 37 de persoane sunt nici de acord dar nici în dezacord cu afirmația , ele
reprezentând 9.61% dintre repsondenti.
La extreme se află cele 14 persoane care reprezintă 3.63% din totalul respondenților care
sunt în dezacord cu afirmația dată , urmate de cele 24 de persoane care sunt în d ezacord total cu
afirmația , acestea din urmă reprezentând 6.23% din totalul persoanelor participante la interviu.

Î12: Dacă ați putea , ce ați modifica la rafting ?
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Calitatea 55 14.28%
Prețul 292 75.84%
Echipamentele 48 12.46%
Total 385 100%
Tabelul nr 3.13 Datele privind modificarea raftingului

Prin aceast ă întrebare s -a urm ărit să aflăm ceea ce doresc clien ții să schimbe la sportul
extrem rafting dac ă ar putea. S -a stabilit ăn urma aplic ării chestionarului c ă 55 de persoane
reprezentând 14.28% din totalul respondenților au decis c ă ar schimba calitatea raftingului.
14.28%
75.84% 12.46%
Figura nr.3.12 Centralizarea datelor privind modificarile Calitatea
Pretul
Echipamentele

58
Marea majoritate a persoanelor , în număr de 292 reprezentând 75.84% din totalul
persoanelor participante la cercetare au decis c ă prețul este cel care trebuie schimbat.
La polul opus se afl ă cele 48 de persoane reprezentând 12.46 din totalul respondenților ,
ce au r ăspuns ca echipamentele necesare practi cării raftingului trebuiesc schimbate.

Î13: Care este sportul extrem preferat de dumneavoastr ă?
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Raftingul 195 50.64%
Paintball 37 9.61%
Alpinism 85 22.07%
Surf 16 4.15%
Altele 52 13.50%
Total 385 100%
Tabelul nr 3.14 Datele privind sporturile extreme

Conform datelor analizate din tabelul de mai sus , reiese faptul c ă marea majoritate a
respondenților , în număr de 195 de persoane reprezentând 50.64% din totalul respondenților ,
prefer ă să practice sportul extrem rafting în detrimentul celorlalte.
50.64%
9.61% 22.07% 4.15% 13.50%
Figura nr.3.13 Centralizarea datelor privind sporturile extreme preferate Rafting
Paintball
Alpinism
Suf
Altele

59
Un număr de 35 de persoane reprezentând 9.61% din totalul persoanelor participante la
aceast ă cercetare pref eră painball -ul ca sport extrem. Afl ăm că 85 de persoane prefer ă alpinismul
urmate de cele 16 persoane care prefer ă surful. În procentaj ele reprezint ă 22.07% respectiv
4.15% din totalul respondenților .
Nu în ultimul r ând avem cele 52 de persoane care au alte sporturi extreme preferate , altele
decat cele enumerate în chestionar. Aceste persoane reprezint ă 13.50% din totalul respondenților
participan ți la cercetare.

Î14: Care este starea dumneavoastr ă civilă?
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Căsătorit 128 33.24%
Necăsătorit 31 8.05%
Singur 46 11.94%
Intr-o rela ție 180 46.75%
Total 385 100%
Tabelul nr3.15 Datele privind starea civila

Din datele analizate în tabelul de mai sus , reiese faptul c ă 128 de persoane
reprezentând 33.24 % dintre responden ți sunt c ăsătoriți , urma ți de cele 31 de persoane care sunt
necăsătorite. Acestea din urm ă reprezint ă 8.05% din totalul respondenților .
33.24%
8.05%
11.94% 46.75%
Figural nr.3.14 Centralizarea datelor privind starea civila Casatorit
Necasatorit
Singur
Intr-o relatie

60
Un număr de 46 de persoane , reprezentând 11.94% dintre responden ți au declara t că sunt
singuri în momentul realiz ării chestionarului.
Marea majoritate a responden ților au declara t faptul c ă sunt într-o rela ție. În valori exacte
ei reprezint ă 11.94% din totalul persoanelor participante la aceast ă cercetare , adic ă 180 de
oameni.

Î15: Unde ave ți mediul de re ședință?
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Urban 272 70.64%
Rural 113 29.36%
Total 385 100%
Tabelul nr 3.16 Datele privind mediul de re ședință

Prin această întrebare filtru s -a urmărit separarea celor două categorii de respondenți ,
pentru a vedea unde este mai bine cunoscut raftingul.S -a stabilit în urmă aplicării chestionarului
că 272 de per soane reprezentând 70.64% dintre respondenți provin din mediul urban , restul de
113 provenind din mediul rural. Aceștia din urmă reprezintă 29.36% din totalul persoanelor
participante la interviu.

70.64% 29.36%
Figura nr.3.15 Centralizarea datelor privind mediu de provenienta Urban
Rural

61
Î16: Estima ți venitul ( salariul și/sau alte venituri de care dispune ți) lunar.
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Sub 1000 Ron 18 4.67%
Intre 1000 -2000 Ron 227 58.96%
Intre 2000 -4000 Ron 134 34.80%
Peste 4000 Ron 6 1.55%
Total 385 100%
Tabelul nr.3.17 Datele privind venitul lunar

Conform datelor de mai sus reiese faptul că marea majoritate a respondenților au venituri
cuprinse între 1000 -2000 ron , urmați de cei cu venituri între 2000 -4000 ron. În valori exacte
aceștia sunt 227 de persoane reprezentând 58.9 6% dintre respondenți , repectiv 134 de persoane
reprezentând 38.80% din totalul respondenților.
La extreme se află cele 18 persoane care au venituri sub 1000 ron , urmate de cele 6
persoane cu venituri de peste 4000 Ron. În procentaj ei reprezin tă 4.67% respectiv 1.55% din
totalul respondenților.

4.67%
58.96% 34.80% 1.55%
Figura nr.3.16 Centralizarea datelor privind veniturile Sub 1000 Ron
Intre 1000-2000 Ron
Intre 2000-4000 Ron
Peste 4000 Ron

62
Î17: Vârsta pe care o ave ți.
Varianta de r ăspuns Număr responden ți Procentaj (%)
Sub 18 ani 16 4.15%
Între 18 -25 ani 132 34.27%
Între 26 -35 ani 141 36.62%
Între 36 -50 ani 88 22.85%
Peste 50 ani 8 2.07%
Total 385 100%
Tabelul nr3.18 Datele privind v ârsta

Analizând datele din tabelul de mai sus reiese faptul că foarte puțini practicanți ai acestui
sport au vârstă sub 18 ani , mai exact 16 persoane reprezentând 4.15% din totalul respondenților.
Un număr de 132 de persoane au vârstă cuprinsă între 18 -25 ani , urmați de cei 141 de
persoane cu vârstă cuprinsă între 26 -35 ani. În procentaj ei reprezintă 35.27% repectiv 36.62%
din totalul persoanelor partici pante la cercetare.
De cealaltă parte avem cele 88 de persoane cuprinse cu vârstă între 36 -50 ani , urmate de
cele 8 persoane cu vârstă de pe 50 ani. În procentaj ei reprezintă 22.85% respective 2.07% din
totalul persoanelor participante la cerce tare
4.15%
34.27%
36.62% 22.85% 2.07%
Figura nr.3.17 Centralizarea datelor privind varsta Sub 18 ani
Intre 18-25 ani
Intre 26-35 ani
Intre 36-50 ani
Peste 50 ani

63
.CAPITOLUL 4
Raportul final al cercetării.

Obiectul cercetării a fost determinarea imaginii raftingului în rândul românilor. Raftingul
se numără printe sporturile extreme tot mai apreciate de români , de aceea am dorit să aflăm care
este imaginea lui și ce așteptări au oamenii de la acest sport. România ascunde multe destinații
excelente pentru practicarea raftingului , atât pentru începători cât și pentru avansați , destinații
ce așteaptă a fi exploatate de către împătimiți ai acestui spo rt. Raftingul este un sport extrem, în
continuă dezvoltare , destinat oricărei persoane care vrea să se simtă bine.
Am ales să fac o cercetare calitativă deoarece reprezintă căutarea intensia și cât mai în
profunzime a unei informații cât mai bog ate posibil despre fenomenul studiat.Cercetarea
calitativă are rolul de a răspunde la o serie de întrebări cum ar fi : cum? , de ce? , în ce condiții?.
Rezultatele cercetării vin să confirme sau să infirme ipotezele elaborate. În primul rând
mare a majoritate a persoanelor care practică acest sport sunt foarte mulțumite de serviciile
oferite de către prestatori.Prețul necesar practicării sportului extrem rafting nu este nici mare ,
dar nici mic , practicanții acestui sport totuși dorind că el să se mai micșoreze puțin. Cu cât
mulțumim clienții mai mult , cu atât ei or să vină de drag și de mai multe ori , chiar recomandând
prietenilor sau rudelor acest sport.
Gradul de dificultate preferat de către practicanții acestui sport este acela de 3 -4 , deoarece
el oferă o experiență de neuitat , cu coborâri pe râuri și valuri neașteptate , totul combinat cu un
peisaj de poveste.
Din datele analizate reiese faptul că raftingul este un sport extrem , care aduce cu el foarte
multă adrenalină , îți poți îmbunătății muncă în echipa și chiar poți să vezi până unde îți sunt
limitele. Și raftingul că orice sport practicat , aduce cu el beneficii precum o viață sănătoasă ,
dezvoltarea rezistenței la efort.
Am rămas plăcut surpsins după ce am văzut și am analizat datele , deoarece am aflat că
marea majoritate a românilor știu despre acest sport și îl practică cu drag.Acest sport este
practicat în mare parte de persoane cu vârstă cuprinsă între 18 și 50 de ani , dar poarte fii
practicat în co ndiții de siguranță de oricine dorește. Vârstă nu este un factor important în
practicarea acestui sport.
Accesibilitatea la zonele de rafting este bună , dar totuși acest lucru poate fi îmbunătățit pe
vitor.Costurile necesare practicării acestui s port nu sunt mari fiind practicabil de persoane cu
venituri nu foarte mari.Sport extrem rafting este mult mai bine cunoscut la oraș decât la țară.

64
Recomand ările mele privind raftingul ar fi acelea c ă ar trebuii pu țin mai mult ă publicitate
a acestui sport în mediul rural , prețurile practic ate de c ătre organizatori s ă mai scad ă puțin
pentru a mul țumii pe toat ă lumea și nu în ultimul r ând crearea unor baze permanente de rafting
pe râurile din România.

4.1. Validarea sau nu a ipotezelor :
În cadrul lucrării de licență intitulată Determinarea gradului de apreciere a sportului
extrem rafting , a fost cercetată imaginea pe care o au romanii despre rafting.
1. Majoritatea celor intervieva ți sunt mulțumiți de serviciile oferite de c ătre prestato rii
de rafting , 88% dintre persoane r ăspunz ând pozitiv la întrebarile despre servicii ,
astfel putem spune c ă ipoteza I.1. Majoritatea celor practic anți de rafting sunt
mulțumiți de serviciile oferite se confirm ă.
2. Din punctul de vedere al prețurilor și tarifelor practic ate de c ătre prestatorii de
servicii de rafting putem spune faptul c ă prețurile sunt bune , scorul ob ținut de c ătre
tarife fiind de 2.832 , astfel putem spune c ă ipoteza I.2. 80% din cei care practică
acest sport , cred ca costurile necesare sunt ridicate se infirm ă.
3. Din punctul de vedere al preferințelor practic anților de rafting pe grade de dificultate
reiese faptul c ă marea majoritate a respondenților , reprezentând 67% prefer ă
practic area pe r âuri cu grad de dificultate ridicat , astfel ipoteza I.3 . 60% din
consumatori prefera practicărea acestui sport pe rauri cu un grad de dificultate
ridicat se confirm ă.
4. Din punctul de vedere al importan ței pe care o are acest sport în via ța de zi cu zi
marea majoritate consider ă că este necesar practic area unui sport în via ța de zi cu zi.
Practic area unui sport extrem, are acelea și beneficii ca și practic area oricarui al sport ,
astfel putem spune c ă ipoteza I.4 Cei mai mul ți consider ă că practic area unui sport
extrem aduce la creerea unei vie ți sănătoase se confirm ă.
5. Din punctul de vedere al frecven ței cu care se practică acest sport , putem spune c ă un
număr de 53% dintre persoanele intervievate practică acest sport cel p uțin o dat ă pe
an , astfel ipoteza I.5 Peste 50% dintre rom âni practică acest sport o dat ă pe an se
confirm ă.
6. Din punctul de vedere al structurii practicănților de rafting , reiese faptul c ă marea
majoritate a practicănților de rafting sunt persoane cu v ârsta intre 18 -35 de ani , 58%
dintre per soanele intervievate au declara t faptul c ă au venituri intre 1000 -2000 ron ,

65
astfel putem spune c ă ipoteza I.6 În mare parte cei care practică acest sport sunt
perso ane cu varste de peste 30 de ani cu venituri peste , 2000 ron se infirm ă.
7. Din punctul de ved ere al atregerii de noi practicanți ai acestui sport , 60% dintre cei
interviva ți consider ă că drumurile la zonele de rafting sunt accesibile , astfel ipoteza
I.7. Cei mai mul ți doresc drumuri mai accesibile se infirm ă.
8. Din punctu l de vedere al persoanelor intervievate 21% dintre persoanele intervievate
practică acest sport datorit ă adrenalinei , astfel putem spune ca ipoteza I.8.
Majoritatea persoanelor practică acest sport datorita adrenalinei din timpul lui se
infirm ă.

Majoritatea turiștilor români practică acest sport cel puțin o dată pe an , anotimpul preferat
fiind primavera cât și vara , tarifele practicate fiind considerate bune. Rezultatele cercetării
efectuate, împreună cu măsurile ce se vor lua trebuie să aducă o îmbunătățire a raftingului în
România și o întărire a imaginii acestuia pe piață turistică din România , astfel încât numărul
practicanților de rafting să crească .

4.2. Puncte forte și puncte slabe:

Stabilirea obiectivelor și definitivarea strategiilor de marketing vor urmări amplificarea
punctelor tari, înlăturarea, diminuarea și corectarea efectelor punctelor slabe, valorificarea
oportunităților existente și contracararea impactului amenințărilor mediului exte rn.

 Puncte forte
 Peisajele de vis
 Râul Jiu
 Râul Cerna
 Râul Mure ș
 Grade diversificate de niveluri
 Echipamentele
 Sport de echip ă

 Puncte slabe
 Puțini operatori
 Curățenia

66
 Vremea
 Siguran ța

4.3. Propuneri de îmbunătățire a raftingului
 creearea de oferte pentru familii
 curățenia de pe r âuri și drumuri s ă fie facut ă mai des
 mai mul ți operatori permanen ți pe r âuri
 practic area acestui sport pe mai multe r âuri

67
Bibliografie
1. Alina -Mihaela Babonea , Cercetari de marketing ,Editura Pro Universitaria 2008
2. American Marketing Association, Committee on Definitions, Marketing Definitions : A
Glossary of Marketing Terms . Chicago, 1960
3. Bogdanel -Marian Drăguț , Cercetari de marketing ,Editura pro universitaria 2013
4. Cătoiu,Iacob(c oordonator) – Cercetări de marketing ,Editura Uranus, București, 2002;
5. Cătoiu Iacob, Bălan C., Onete B., Popescu I. – Cercetări de marketing, Probleme și studii
decaz , Editura Uranus, 1997
6. Daciana Crina – Comportamentul Consumatorului , Editura Mega 2011
7. Laura Bocali – Promovarea marketingului in managementul românesc , Editura
Economică, București, 2000;
8. Lefter Constantin – Cercetarea de Marketing. Teorie și practică , Editura Lux Libris,
1998;
9. Morariu Daniela Pizma ș , Comportamentul consumatorului , Editura Eurostampa 2007
10. Olteanu Laura , Comportamentul consumatorului , Editura Risoprint 2010
11. Ph. Koller – Managementul marketingului , Editura Teodora, București, 2000
12. Purcarea Theodor , Comportamentul consumatorului , Editura Universitara ”Carol –
Davila” 2007
13. Spârcu Liliana, Calciu Mihai, Spârcu Tiberiu – Analiza datelor de marketing , Editura
ALL, București, 1994;
14. Teodorescu Nicolae , Comportamentul consumatorului , Editura ASE 2001
15. Timiras Laura , Cercetari de marketing , Editura Pro Universitaria 2012
16. Voicu Mirela Cristina , Cercetari de marketing , Editura Pro Universitaria 2011
17. Zima Liliana , Cercetari de marketing , Editura Rispoprint 2005
*** http://www.wikipedia.ro
*** www.greenadventure.ro
*** www.amosnews.ro
*** www.whitewater.ro
*** www.no -mads.ro
*** http://www.romanianadventure.com
*** http://apa.xtrem.ro/

68
Anexa 1
Bună ziua! Mă numesc ……….. ……… și vă rog s ă aveți plăcerea de a-mi răspunde la întrebarile
din acest chestionar, referitoare la sportul extrem rafting.
Chestionar
1. Practic ați sau a ți practic at vreodata un sport extrem?
□ Da
□ Nu
2. Practic ați sau a ți practic at sportul extrem rafting?
□ Da
□ Nu
3. Cât de des practic ați sportul extrem rafting?
□ O dat ă pe lun ă
□ O dat ă la 6 luni
□ O dat ă pe an
□ De mai multe ori pe an
4. Ce parere ave ți de sportul extrem rafting?
□ Foarte bun ă
□ Bun ă
□ Proast ă
□ Nici o parere
5. Pe o scar ă de la 5 la 1 ( unde 5 este foarte favorabil iar 1 foarte nefavorabil) ce
părare ave ți despre :
Varianta de
raspuns 1 2 3 4 5
Tarifele
practic ate de
organizatori
Amplasarea
zonelor de
rafting
Accesibilitatea
la zonele de
rafting
Condi țiile de

69
practic are

Starea
echipamentelor

6. Ce v ă intereseaz ă cel mai mult la rafting?
□ Banii
□ Calitatea
□ Siguran ța
□ Distrac ția
7. Care este motivul pentru care practic ați rafting?
□ Este un sport de echip ă
□ Adrenalina
□ Sunt provocatoarea
□ Înfruntarea fricii
□ Altele
8. In ce anotimp prefera ți raftingul?
□ Prim ăvara
□ Vara
□ Toamna
□ Iarna
9. Ce grad de dificultate alege ți atunci c ând dori ți să practic ați raftingul?
□ Gradul 1 -2
□ Gradul 3 -4
□ Gradul 5 -6
10. Sunte ți mulțumiți de serviciile oferite de c ătre organizatorii de rafting?
□ Da
□ Nu
11. Exprima ți-vă gradul de acord sau dezacord în leg ătură cu următoarele afirma ții.
Varianta de
raspuns Acord total Acord Nici acord /
Nici
dezacord Dezacord Dezacord
total
Raftingul
este un sport
frumos , de
echipa , ce
trebuie

70
practic at de
toată lumea

Raftingul în
România nu
este
exploatat la
maxim

Raftingul și
în general
sporturile
extreme , nu
sunt
promovate
foarte mult

Raftingul
poate fii
practic at de
oricine

12. Daca a ți putea , ce a ți modifica la rafting?
□ Calitatea
□ Prețul
□ Echipamentele
13. Care este sportul extrem preferat de dumneavoastr ă?
□ Raftingul
□ Paintball
□ Surf
□ Alpinism
□ Altele
14. Care este starea dumneavoastr ă civilă?
□ Căsătorit
□ Nec ăsătorit
□ Singur
□ Întro rela ție
15. Unde ave ți mediul de re ședință?
□ Urban
□ Rural
16. Estima ți venitul ( salariul și/sau alte venituri de care dispune ți) lunar.

71
□ Sub 1000 Ron
□ Intre 1000 -2000 Ron
□ Intre 2000 -4000 Ron
□ Peste 4000 Ron
17. Vârsta pe care o ave ți?
□ Sub 18 ani
□ Intre 18 -25 ani
□ Intre 26 -35 ani
□ Intre 36 -50 ani
□ Peste 50 ani

72
Vă mulțumesc pentru timpul acordat