Centrul de Studii Strategice de Ap ărare și Securitate [601839]

UNIVERSITATEA NA ȚIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I”
Centrul de Studii Strategice de Ap ărare și Securitate

Dr. Alexandra SARCINSCHI

MIGRAȚIE ȘI SECURITATE

Editura Universit ății Naționale de Ap ărare “Carol I”
București, 2008

© Toate drepturile asupra prezentei edi ții sunt rezervate
Universit ății Naționale de Ap ărare „Carol I”

• Lucrarea a fost discutat ă în ședința Consiliului Științific al CSSAS
• Responsabilitatea privind con ținutul revine în totalitate autorului

ISBN 978-973-663-678-3

3
CUPRINS

Argument ………………………………………………………………………… 5
Capitolul 1 – Populația, migra ția și mediul interna țional de
securitate…………………………………………………………………………..
7
1.1. Clarificări conceptuale…………………………………………….. 8
1.2. Relațiile dintre migra ția interna țională și securitate…….. 10
1.2.1. Migra ția interna țională și dimensiunile securit ății… 11
1.2.2.Migra ția interna țională și dimensiunea psihosocial ă
a securității……………………………………………………….
26
Capitolul 2 – Analiza fenomenului migra ționist în Europa și
securitatea indivizilor, comunit ăților și statelor de destina ție…..
30
2.1. Migra ția interna țională în Europa (UE)……………………… 30
2.2. Principalele țări de destina ție din Uniunea European ă…. 34
Capitolul 3 – Tendin țe și soluții în evolu ția fenomenului
migraționist……………………………………………………………………….
39
Concluzii și propuneri ……………………………………………………… 42

4
Migration and Security

Summary
Foreword • Population, migration and international
security environment ∗ Definitions ∗ International migration and
security ∗ International migration and security dimensions ∗
International migration and psycho- social dimension of security •
Migration in Europe and security of individuals, communities
and states ∗ International migration in Europe (EU) ∗ Main EU
destination states • Trends and solutions in migration
phenomenon • Conclusions and proposals

Abstract
Migration is about both emigrants and immigrants, both
security and insecurity. It has an important impact on each
dimension of security, especially on psycho-social one.
Now, the entire world is confronting not only the problem of
emigrants who weaken the human resource of their states of origin, but the issue of immigrants as an insecurity source. Also,
immigration is about discrimination, marginalization and cheap
labor force, concomitant with rising productivity and living
conditions. These problems are analyzed focusing on some EU
countries such as Italy and Spain, as destination countries, and Bulgaria, Estonia, Latvia and Romania, as root countries.
The complexity of these issues is very difficult to manage due
to the fact that both the immigrants and country’s citizens are
subjected to the human rights.

5
ARGUMENT

La începutul secolului al XXI-lea, statisticile interna ționale
arătau că o persoan ă din 35 este migrant, ceea ce înseamn ă că,
dacă toți aceștia ar ocupa un teritoriu bine definit, ar forma cea
de-a șasea țară din lume ca num ăr al popula ției.
Ultimii ani au adus în discu ție, mai pregnant decât oricând,
problema migra ției (imigran ți și emigran ți), în special a celei
ilegale. Europa este, în prez ent, scena unor procese ale c ăror efecte
sunt similare, iar sub unele aspecte, chiar identice: pe de o parte,
globalizarea, ce erodeaz ă și chiar elimin ă barierele în fa ța
fluxurilor interna ționale de oameni, bunuri, servicii, capital și
informații, iar pe de alt ă parte, extinderea Uniunii Europene, ce d ă
posibilitatea cet ățenilor țărilor mai pu țin dezvoltate s ă aspire la un
nivel de trai perceput ca fiind mult mai ridicat în țările UE. Una
dintre consecin țele acestor dou ă procese este cre șterea fluxurilor
migratorii dinspre est spre vest, în special dinspre Europa Central ă
și de Est, dar și Asia Central ă și Africa, spre Occident.
Fenomenul nu este nou pentru perioada post-R ăzboi Rece,
doar amploarea sa este diferit ă, întrucât, în anii comunismului,
migrația era foarte bine controlat ă, în sensul men ținerii cetățenilor
în țara de origine. Evident c ă migrația, preponderent cea ilegal ă,
exista, îns ă căderea comunismului a deschis grani țele și piețele,
făcând posibil ă creșterea num ărului celor care migreaz ă.
Relațiile dintre securitate și migrație sunt indiscutabile. Pe de
o parte, migra ția poate fi rezultatul manifest ării anumitor
amenințări la adresa securit ății indivizilor umani, precum violarea
drepturilor omului, conflictul etnic, r ăzboiul civil etc. Pe de alt ă
parte, migra ția însăși poate constitui o surs ă de riscuri, pericole și
amenințări, atunci când nu este controlat ă, provocând accentuarea
criminalit ății organizate, a violen ței xenofobe și rasiale etc.
Ambele ipoteze au fost „verificate” în Europa: migrația ca rezultat
al insecurit ății poate fi ilustrat ă prin cazul destr ămării violente a
Iugoslaviei, ce a dat na ștere la fluxuri de refugia ți către țările
6vecine, iar migrația ca surs ă de insecuritate este demonstrat ă prin
evenimentele ultimelor luni ale anului 2007 (problema
imigranților români în Italia, Spania și Marea Britanie). Îns ă,
migrația constituie, în acela și timp, și o sursă de securitate , așa
cum vom demonstra în cadrul acestui studiu.
Complexitatea acestor rela ții este extrem de ridicat ă, întrucât
ele sunt corelate cu aproape toate dimensiunile securit ății.
Dimensiunea social ă a securității este cea mai expus ă, fluxurile de
imigranți putând afecta stabilitatea social ă, identitatea cultural ă,
caracteristicile demografice, nivelul de trai, respectarea drepturilor
omului și spori nivelul criminalit ății organizate în țara de
destinație. În acela și timp, țările de origine pot înregistra și ele
probleme, precum îmb ătrânirea popula ției și scăderea produc ției
prin emigrarea for ței de munc ă (în special fenomenul brain drain ).
Totuși, migrația, mai ales imigran ții ca forță de munc ă, poate fi
sursa dezvolt ării economice, a cre șterii nivelului de trai al
cetățenilor țării de destina ție și, în consecin ță, a securit ății
economice a acestora.
Scopul studiului de fa ță este de a examina aceste rela ții la
nivel teoretic și de a identifica situa ții concrete, ce, prin
consecințele lor, au dus sau vor duce la transformarea unora dintre
caracteristicile mediului interna țional de securitate.

7
Capitolul 1
POPULA ȚIA, MIGRA ȚIA
ȘI MEDIUL INTERNA ȚIONAL DE SECURITATE

John Hajnal
1 scria în anul 1955 c ă, în viitor, proiec țiile
asupra popula ției vor fi departe de adev ăr, chiar dac ă numărul lor
va spori considerabil. Peste mai mult de cinci decenii, exper ții
ONU i-au confirmat previziunea: în ultimele cinci decenii, diverse
organizații internaționale, agen ții naționale și analiști independen ți
au elaborat volume masive de studii și prognoze asupra evolu ției
populației, însă puține dintre acestea sunt realizate cu instrumente
științifice.
De exemplu, un studiu elaborat de c ătre Departamentul
pentru popula ție al ONU, „Popula ția lumii în 2300”2, propune
cinci scenarii pentru evolu ția numărului popula ției în lume și în
principalele regiuni ale acesteia3. Una dintre constantele acestor
predicții se refer ă la migra ția interna țională, ceea ce reflect ă

1 Hajnal, John, The Prospects of Population Forecasts , în „Journal of the
American Statistical Association”, nr. 50/1955, pp. 309-322.
2 UN Population Division, World Population in 2300 , 2004,
www.un.org/esa/population/publications /longrange2/WorldPop2300final.pdf.
3 Cele cinci scenarii sunt:
1. Scenariul mediu : fertilitatea total ă a fiecărei țări va fi sub nivelul de
înlocuire aproximativ 100 ani, dup ă care va atinge acest nivel.
2. Scenariul superior : după 2050, fertilitatea va fi cu 0,25 copii mai ridicat ă
decât în scenariul mediu și va rămâne constant ă la 2,35 copii/femeie în
momentul în care scenariul mediu se stabilizeaz ă la nivelul de înlocuire.
3. Scenariul inferior : fertilitatea total ă va fi cu 0,25 copii mai redus ă decât
în scenariul mediu și va rămâne constant ă la 1,85 copii/femeie în momentul în
care scenariul mediu se stabilizeaz ă la nivelul de înlocuire.
4. Scenariul cu cre ștere zero : se menține același nivel al fertilit ății ca în
scenariul mediu și, după ce acesta atinge nivelul de înlocuire, cre șterea va fi
zero în fiecare popula ție (numărul nașterilor este egal cu num ărul deceselor).
5. Scenariul fertilit ății constante : fertilitatea va r ămâne constant ă între anii
2000-2300, la nivelul perioadei 1995-2000.
8legătura indiscutabil ă dintre varia țiile numărului popula ției și acest
fenomen. Astfel, toate cele cinci scenarii pornesc de la ideea c ă
migrația netă internațională este zero dup ă anul 2050, adic ă
numărul imigran ților este egal cu num ărul emigran ților, și că, tot
după acest moment, mortalitatea va sc ădea constant. Conform
„scenariului mediu”, popula ția lumii va cre ște de la aproximativ
șase miliarde în anul 2000, la peste nou ă miliarde în 2100 (punctul
culminant în 2075), moment dup ă care va descre ște până la 8,972
miliarde în 2300.
În prezent, popula ția lumii num ără 6.625 milioane persoane4,
dintre care migran ții reprezint ă 2,9 procente5, ceea ce, contrar
aparențelor, nu reprezint ă o cifră mică. Este vorba despre peste
192 milioane de oameni care pleac ă din țara de origine, în cele mai
multe cazuri, în c ăutarea unor condi ții mai bune de trai. Este
evident c ă aceste tendin țe au impact și asupra securit ății,
transformând caracteristicile mediului interna țional de securitate.
Migrația interna țională, în special în termeni de disloc ări de
populație și urbanizare, d ă naștere unei game largi de probleme de
securitate și, din păcate, abia în ultimii ani, aceste aspecte ale
securității au căpătat importan ța cuvenită.

1.1. Clarificări conceptuale
Migrația este un fenomen complex, ce const ă în deplasarea
unor persoane dintr-o arie teritorial ă în alta, urmat ă de schimbarea
domiciliului și/sau de încadrarea într-o form ă de activitate în zona
de sosire6. Această definiție nu face referire la grani țele naționale,
însă tipologia migra ției distinge, în func ție de acest criteriu, între
migrația internă și migrația externă sau internațională.

4 Population Reference Bureau, 2007 World Population Data Sheet ,
Washington, 2007, p. 7.
5 Conform UN Department of Economic and Social Affairs, Population
Division, International Migration 2006 , United Nations Publication, Sales No.
E.06.XIII.6.
6 Rotariu, Traian, Migrație, în „Dicționar de sociologie”, coord.: C ătălin Zamfir
și Lazăr Vlăsceanu, Ed. Babel, Bucure ști, 1998, pp. 351-353.

9 Din perspectiv ă demografic ă, prin raportare la o popula ție
dată, se poate vorbi despre dou ă forme de migra ție: imigrație și
emigrație, adică ansamblul intr ărilor și ansamblul ie șirilor de
persoane. De fapt, orice migrant este în acela și timp imigrant,
pentru țara de destina ție, și emigrant, pentru țara de origine.
Din punct de vedere al securit ății interna ționale, migra ția
intereseaz ă în special sub aspectul s ău extern. Migra ția
internațională se desfășoară în prezent sub mai multe forme:
– migrația minorit ăților etnice spre țările de origine;
– migrația forței de munc ă;
– migrația de familie (migra ția familiilor lucr ătorilor anterior
emigranți) conform dreptului la reunirea familiei, garantat de
legislația interna țională;
– migrația forțată de calamit ăți naturale, de persecu ții
politice sau religioase, de r ăzboaie etc.
De asemenea, aceste tipuri de migra ție pot fi clasificate la
rândul lor în func ție de urm ătoarele criterii:
– legalitate: legal ă (se realizeaz ă prin respectarea normelor
respective) și clandestin ă (se realizeaz ă prin încălcarea normelor,
ceea ce o face greu de evaluat);
– motivație: voluntar ă și involuntar ă, forțată;
– durata șederii în țara de destina ție: temporar ă, pe termen
lung, permanent ă.
Alte tipuri de migra ție internațională sunt:
– migrația bazată pe etnicitate. Teoretic, statul are dreptul de
a decide cine intr ă și primește drept de ședere pe teritoriul s ău
dintre imigran ți;
– migrația postcolonial ă, în cazul țărilor colonizatoare care
au stabilit reguli stricte pentru imigran ții din fostele colonii;
– migrația economic ă, ce reprezint ă una dintre formele cel
mai des întâlnite în ultimele decenii. Este motivat ă de diferen țele
dintre țări cu privire la accesul la resurse și locuri de munc ă,
precum și de criza anumitor specializ ări. Astfel, multe dintre țările
dezvoltate au „recrutat” asiduu imigran ți și continuă să încurajeze
migrația forței de munc ă înalt calificat ă din țările slab dezvoltate;
10- azilanți și refugiați, care reprezint ă al doilea mare grup de
imigranți legali, dup ă cel al for ței de munc ă. Ca și migrația de
familie, acest tip este protejat de legisla ția interna țională;
persoanele respective au dreptul s ă rămână pe teritoriul unui stat,
în care nu sunt cet ățeni naționali, doar dac ă unica lor alternativ ă
este să se întoarc ă într-un spa țiu în care se tem de tratament
inuman sau degradant sau de sanc țiuni pe baze bine definite.
Teoria sociologic ă actuală analizeaz ă efectele migra ției din
perspectiva a trei direc ții: efectele migra ției asupra țării de origine,
asupra popula ției țării de destina ție și asupra migran ților înșiși. De
asemenea, consider ăm că este necesar ă și investigarea
comunităților mici p ărăsite de emigran ți, respectiv a celor în care
intră imigranții.
Așadar, prin faptul c ă focalizeaz ă în jurul s ău un set foarte
larg de fenomene sociale, migra ția are o importan ță deosebită atât
asupra securit ății țării de destina ție și de origine, cât și asupra
securității indivizilor umani implica ți în acest fenomen. În cele ce
urmează, vom analiza rela țiile dintre migra ție și securitate, în
dimensiunea lor interna țională, în contextul globaliz ării, ca
principală caracteristic ă a mediului interna țional de securitate.

1.2. Relațiile dintre migra ția interna țională și securitate
Deși migrația interna țională nu este un fenomen nou, ci
apărut odată cu statul, a c ărui existen ță presupune raporturi fixe
între o comunitate și un teritoriu, globalizarea este cea care l-a
accentuat. Cre șterea gradului de permeabilitate a grani țelor –
situație datorat ă atât globaliz ării, în general, cât și transform ării
regionale, de tipul integr ării politico-economice, în special – a
permis indivizilor umani deplasarea oriunde pe glob, indiferent de condiționările create de introducerea pa șapoartelor, vizelor și a
altor instrumente de regularizare a trecerii grani țelor naționale și
de ședere în țara de destina ție.
Adesea binevenit ă din motive economice, politice și
umanitare, migra ția interna țională, desfășurată în aceste condi ții de
intensă globalizare, ridic ă multe probleme sensibile de securitate

11 națională, a comunit ăților și indivizilor umani, de identitate,
adaptare cultural ă și dezvoltare economic ă. Astfel, migra ția are
impact asupra tuturor dimensiunilor securit ății.

1.2.1. Migrația interna țională și dimensiunile securit ății
Abordarea tradi țională a rela țiilor dintre migra ție și
securitate accentua dimensiunile economic ă și socială ale acesteia
din urmă, însă o analiză mai atent ă a domeniului relev ă conexiuni
și cu celelalte. Astfel, consider ăm că sunt importante pentru
analiză următoarele dimensiuni: politic ă, economic ă, socială,
militară, de mediu și psihosocial ă. Asupra celei psihosociale ne
vom opri într-o sec țiune separat ă, deoarece ea transcende toate
celelalte dimensiuni, determinând atitudini specifice fa ță de
migranți și ale migran ților.
În aceast ă analiză, trebuie luat în considerare faptul c ă
migrația poate fi atât cauză a problemelor de securitate , cât și
consecință a lor. De asemenea, migrația poate constitui un
„adjuvant” al securit ății, prin beneficiile preponderent economice
pe care le produce pentru diver și actori.
În ceea ce prive ște dimensiunea economic ă, migrația aduce
beneficii evidente imigran ților și familiilor acestora, una dintre
cauzele cele mai frecvente ale producerii acestui fenomen
constând în discrepan țele de dezvoltare economic ă dintre țările și
regiunile lumii.
Urmărind gradul de dezvoltare a regiunilor și rata net ă a
migrației7, se observ ă că fluxurile de migra ție se îndreapt ă către
regiunile dezvoltate8 (Figura nr. 1):

7 Rata netă a migrației reprezint ă diferența dintre num ărul persoanelor care intr ă
și cel al persoanelor care p ărăsesc o țară în cursul unui an, raportat ă la mia de
locuitori.
8 Conform 2007 World Population Data Sheet , pp. 7-10.
12Rata net ă a migra ției, în func ție de nivelul de dezvoltare al
regiunilor de destina ție
– 2007 –
3
-0,3 -0,5
-1-101122334
Regiunile dezvoltate Regiunile mai pu țin
dezvoltateRegiunile cel mai pu țin
dezvoltateimigran ți
emigran ți

Figura nr. 1
Deși mișcarea popula ției peste grani ță în căutarea unor
oportunități mai bune este o caracteristic ă atât a regiunilor mai
puțin dezvoltate, cât și a celor cel mai pu țin dezvoltate, tiparele
migrației interna ționale devin din ce în ce mai complexe. Un mare
număr de țări din regiunile cel mai pu țin dezvoltate sunt în acela și
timp țări de origine și țări de destina ție datorit ă condițiilor
favorabile pentru angajarea for ței de munc ă temporare, ceea ce a
dus la cre șterea mobilit ății acesteia. Aceste afirma ții sunt sus ținute
prin analiza principalelor coridoare de migra ție (Figura nr. 2).

Figura nr. 2

13 Astfel, cel mai important coridor, pe baza num ărului
migranților care îl traverseaz ă (10,3 milioane persoane9) este cel
dinspre Mexic spre SUA, urmat de Rusia – Ucraina (4,8 milioane persoane
10) și Ucraina – Rusia (3,6 milioane persoane11).
Surprinzător, coridorul dinspre țările Europei de Est spre cele ale
Europei de Vest nu se afl ă printre primele zece în lume, fluxurile
cele mai numeroase, ca num ăr de migran ți, fiind între Asia și
Europa, respectiv Asia și SUA, deci dinspre țările în curs de
dezvoltare și slab dezvoltate, c ătre cele dezvoltate. Rezultatul
constă, în cele mai multe cazuri, pe de o parte, în transformarea
coordonatelor demografice și a pieței muncii atât în țara de
origine, cât și în cea de destina ție, iar pe de alt ă parte, în crearea
unor fluxuri de capital cu impact deopotriv ă asupra indivizilor și
economiilor na ționale.
Fluxurile de capital financiar în țările de origine și destina ție
datorită migranților
25
4
0000000 00 013,825,7
6,8 7 7 7,28,912,51727
5,615,6
11,4 11
1,634,3 2,6 4,56,77,5 8,242,4
12,3
051015202530354045
India
China
Mexic
Filipine
Franța
Spania
Belgia
Marea Britanie
Germania
România
Federația Rusă
SUA
Arabia Saudit ă
Elveția
Italia
Luxemburg
Olanda
MalaeziaMiliarde USD
Capital intrat în țarăCapital ie șit din țară
Figura nr. 312

9 The World Bank, Migration and Remittances Factbook , 2008,
http://econ.worldbank.org/WBSI TE/EXTERNAL/EXTDEC/EXTDECPROSPE
CTS/0,,contentMDK:21352016~pagePK:64165401~piPK:64165026~theSitePK
:476883,00.html.
10 Ibidem.
11 Ibidem.
12 Figura ilustreaz ă analiza secundar ă a datelor preluate de pe web-site-ul B ăncii
Mondiale: http://econ.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/
14Este vorba aici despre dou ă fluxuri: al capitalului care intr ă
în țara de origine și al celui care iese din țara de destina ție, aceasta
fiind adesea și ea țară de origine (Figura nr. 3). Din datele
prezentate se observ ă creșterea calit ății vieții familiilor migran ților
și a produsului intern brut în țările de origine, dar și a
productivit ății în țările de destina ție. Există situații în care, în
unele țări în curs de dezvoltare, volumul acestui capital îl
depășește pe cel rezultat în urma investi țiilor străine directe. De
exemplu, în Mexic, nivelul investi țiilor străine a fost în anul 2005
de 18 miliarde USD, în timp ce volumul capitalului adus de
emigranți a fost de aproape 22 miliarde USD13.
Problema migran ților este privit ă în țările de destina ție și în
cele de origine în dublu sens: ca surs ă de beneficii, dar și ca sursă
a problemelor. În țara de origine, se observ ă fenomene cu impact
negativ asupra dezvolt ării acesteia, precum „brain drain”
(emigrarea for ței de munc ă înalt calificate) și lipsa for ței de munc ă
în anumite sectoare ale economiei na ționale, ceea ce conduce la
scăderea productivit ății și a veniturilor realizate, dar și a calității
vieții cetățenilor. În acela și timp, au loc și fenomene cu impact
pozitiv asupra aceleia și economii, cum ar fi aceste fluxuri de
capital care intr ă în țară, sporind într-o oarecare m ăsură produsul
intern brut, dar și creșterea nivelului de trai al familiilor
emigranților și a comunit ăților din care ace știa provin. Prin
urmare, veniturile ce ar fi putut fi generate de for ța de munc ă
emigrantă sunt compensate, mai mult sau mai pu țin, de capitalul
financiar trimis de aceasta în țara de origine. M ăsura în care
această compensare este pozitiv ă sau negativ ă depinde de diver și
factori și rămâne o problem ă complicat ă.
În ceea ce prive ște țara de destina ție, adesea, imigran ții sunt
bineveniți ca forță de munc ă mai ieftin ă și, în unele cazuri, înalt
calificată. În acest context, se observ ă beneficii de natur ă

EXTDEC/EXTDECPROSPECTS/0,,contentMDK:21352016~pagePK:6416540
1~piPK:64165026~theSitePK:476883,00.html. Cifra „0” reprezint ă absența
datelor pentru țările respective.
13 Web-site-ul B ăncii Mondiale: http://www.worldbank.org.

15 economic ă (creșterea productivit ății muncii și a produsului intern
brut) pentru aceast ă țară. Totuși, în special în perioada de șomaj și
de adaptare la condi țiile socio-economice din țara de destina ție,
imigranții sunt văzuți ca o povar ă economic ă asupra sectorului
locuințelor și sistemului de securitate social ă, creând probleme
economice atât țării respective, cât și comunit ăților și cetățenilor
acesteia. Una dintre probleme este cea rezultat ă din corelarea
creșterii fluxurilor migratorii c ătre țările dezvoltate cu chestiunea
îmbătrânirii demografice cu care acestea se confrunt ă; în aceste
țări, presiunea asupra sistemului asigur ărilor sociale, în special
asupra pensiilor, este în cre ștere. În aceste condi ții, țările de
destinație dezvoltate au sesizat fenomenul „migra ției de
înlocuire”14 ca poten țială soluție pentru compensarea costurilor
economice ale îmb ătrânirii demografice.
Din analiza acestor elemente, se observ ă că migrația
internațională are impact și asupra dimensiunii sociale a
securității, atât sub aspectul schimb ării coordonatelor
demografice, cât și al problemei identit ăților naționale, aspecte ce
vor fi detaliate în urm ătorul subcapitol referitor la reprezentarea
socială și percepția migrației.
Așadar, coordonatele demografice se refer ă în principal la
numărul popula ției și la piramida acesteia. Migran ții schimb ă
aceste coordonate atât în țara de destina ție, cât și în cea de origine,
în sensul cre șterii numărului popula ției și al grupei de vârst ă apte
de muncă în prima și al scăderii num ărului și al îmbătrânirii
populației în cea de-a doua (Figurile nr. 4 și 515).

14 Conform defini ției dată de ONU, „migra ția de înlocuire” se refer ă la
echilibrarea piramidei popula ției prin primirea în țară a numărului de migran ți
necesar compens ării declinului num ărului popula ției din țara respectiv ă, atât sub
aspectul vârstei, cât și al forței de munc ă (United Nations, Replacement
Migration: Is it A Solution to Declining and Ageing Populations?, United
Nations Population Division, New York, 2000, p. 5).
15 Figurile ilustreaz ă analiza secundar ă a datelor preluate de pe web-site-ul
Băncii Mondiale și din Population Reference Bureau, op. cit. , 2007.
16Rata net ă a migra ției
(2007)
245
-2 -0,3 -0,5
-3-2-10123456
Europa Africa Asia America Latin ă
și CaraibeAmerica de
NordOceania

Figura nr. 4
Procentul popula ției în vârst ă de 65+
(2007)
16
6612
10
3
024681012141618
Europa Africa Asia America Latin ă
și CaraibeAmerica de
NordOceania

Figura nr. 5
Se observ ă că cele mai „îmb ătrânite” regiuni sunt Europa,
America de Nord și Oceania, care, în acela și timp, au și cele mai
mari rate pozitive ale migra ției. Evident c ă rata pozitiv ă a
migrației este legat ă în special de condi țiile economice din țările
de destina ție, însă nu trebuie ignorate nici acele politici destinate
atragerii anumitor categorii de migran ți.
Aceeași situație se înregistreaz ă și la nivel na țional
(Grupurile de figuri nr. 6 și nr. 7).

17
Grupul de figuri nr. 6 41
3943 43
37
051015202530354045
Tonga Micronezia Grenada Dominica NicaraguaProcentul popula ției de pân ă la 15 ani și peste 65 ani -12
-17-15-7
-18
-40-35-30-25-20-15-10-50
Tonga Micronezia Grenada Dominica Nicaragua
Rata netă a migrației
2.2002.300 3.8003.2003.900
010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.000
Tonga Micronezia Grenada Dominica Nicaragua
PIB/cap locuitor (USD)Top 5 țări de origine
18
Grupul de figuri nr. 7 36
29
27
2135
0510152025303540
Quatar Emiratele Arabe Unite Cipru Singapore Antilele OlandezeRata netă a migrației
30
212433
27
051015202530354045
Quatar Emiratele Arabe Unite Cipru Singapore Antilele Olandeze
Procentul popula ției de pân ă la 15 ani și peste 65 ani
75.900
55.200
27.100
16.00048.900
010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.000
Quatar Emiratele Arabe
UniteCipru Singapore Antilele OlandezePIB/cap locuitor (USD)Top 5 țări de destina ție

19 Comparând rata net ă a migrației și numărul popula ției care
nu este apt ă de munc ă din primele cinci țări de origine (Grupul de
figuri nr. 6) și primele cinci țări de destina ție (Grupul de figuri nr.
7), este evident c ă sensul de deplasare al migran ților este dinspre
țările cu PIB/locuitor redus și populație echilibrat repartizat ă pe
grupe de vârst ă, spre țările cu PIB/locuitor ridicat, c ărora le
modifică piramida demografic ă, în sensul „întineririi” popula ției16.
Migrația ridică, așadar, probleme sociale importante. Cel
puțin în cazul Europei, societ ățile respective devin din ce în ce mai
multirasiale, multietnice, multiculturale, multireligioase și
multilingve. Se creeaz ă astfel diferen țe notabile între popula ția
rezidentă și imigran ții dintr-o țară, diferențe de reprezentare
psihosocial ă a ambelor categorii, ce pot fi reduse numai prin
intervenția eficient ă a guvernului cu politici și strategii destinate
sporirii gradului de toleran ță culturală.
Dimensiunea politic ă a securit ății este influen țată de și
influențează – pozitiv sau negativ – migra ția interna țională prin
prisma ideologiilor și politicilor promovate de guverne și
conducători. Acestea pot constitui, la un moment dat, una dintre
principalele cauze ale migra ției forțate. Din punct de vedere
istoric, guvernele nedemocratice, totalitariste au for țat emigrația ca
modalitate de gestionare a problemelor cauzate de existen ța
disidenților politici și a „dușmanilor statului”. Pentru ace știa din
urmă, emigrarea era singura alternativ ă la un tratament degradant
sau inuman aplicat de c ătre guvern.
Aici se poate vorbi despre dou ă categorii de migran ți, adesea
excluși din statisticile referitoare la imigra ție: refugiați și azilanți.
Refugiații sunt persoane care p ărăsesc țara de origine din cauza
persecuțiilor sau a temerii c ă vor fi persecuta ți pe criterii rasiale,
religioase, de na ționalitate, de apartenen ță la un anumit grup social

16 Figurile ilustreaz ă analiza secundar ă a datelor preluate de pe web-site-ul
Băncii Mondiale și din CIA 2008 World Factbook ,
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/index.html.
20sau politic17. Azilanții sunt persoane care au p ărăsit țara de origine,
au depus cerere pentru a fi recunoscu ți ca refugia ți în altă țară și
așteaptă o decizie în acest sens. Ca și refugiații, azilanții fug de
persecuții, dar situa ția lor nu este analizat ă, încă, prin prisma
definiției ONU referitoare la refugia ți.
Conform analizelor Agen ției ONU pentru refugia ți, în ultimii
ani, numărul total al refugia ților a rămas constant18, în timp ce
numărul total al cererilor de azil formulate în 36 de țări
industrializate este în continu ă scădere (exceptând a doua jum ătate
a lui 2006 când a crescut brusc)19. Dintre cele 95 de țări analizate,
în primele șase luni ale anului 2006, au fost raportate noi sosiri de
peste 1.000 de persoane în 14 țări (Figura nr. 8), iar ca țări de
origine au fost identificate 9 (Figura nr. 9).
Principalele țări de destina ție pentru refugia ți
(primul semestru al lui 2006)
1.2411.3571.4751.5221.6001.7525.1225.73610.38710.592
3.9144.0764.37019.277
0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000CamerunBurundiTanzaniaEcuadorGambiaR.D. CongoSiriaIndiaUgandaMalay siaYem enKeniaThailandaCiad

Figura nr. 820

17 Conform Convenției ONU referitoare la statutul refugia ților (1951) și a
Protocolului referitor la statutul refugia ților (1967).
18 UNHCR, Refugee Trends. 1 January – 30 June 2006 . Refugee Populations,
New Arrivals and Durable Solutions in 95, Mostly Developing, Countries ,
Geneva, 2006.
19 UNHCR, Asylum Levels and Trends in Industrialized Countries. Second
Quarter 2007. Statistical Overview of Asylum Applications Lodged in 31
European and 5 Non-European Countries , Geneva, 2007.
20 Figurile ilustreaz ă analiza secundar ă a datelor preluate de pe web-site-ul
Băncii Mondiale.

21 Principalele țări de origine pentru refugia ți
(primul semestru al lui 2006)
3.837
1.6001.6143.5684.7857.61912.55814.92118.618
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000 16.000 18.000 20.000SenegalColumbiaIrakSri LankaR.D. CongoRepublica Centrafrican ăSomaliaMyanmarSudan

Figura nr. 921
În ceea ce prive ște azilanții, numărul țărilor de destina ție și
cel al țărilor de origine cu peste 1.000 de astfel de persoane este
mult mai mare decât în cazul refugia ților (Figura nr. 10 și Figura
nr. 11), cauza principal ă a acestei situa ții fiind definirea acestor
termeni, dup ă cum reiese din cele prezentate anterior.
Principalele țări de destina ție pentru azilan ți
(primul semestru al lui 2006)
1.0201.1052.0862.1282.3852.5044.7756.3368.8599.01010.08210.58613.91016.447
5.518
1.5101.6721.7283.43117.308
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000 16.000 18.000 20.000SlovaciaFinlandaR. CehăPoloniaAustraliaCipruIrlandaNorv egiaSpaniaGreciaElvețiaBelgiaAustriaSuediaOlandaCanadaGermaniaMarea BritanieFranțaSUA

Figura nr. 1022

21 Ibidem.
22Principalele țări de origine pentru azilan ți
(primul semestru al lui 2006)
2.9653.3287.0187.9848.5148.984
1.1341.2661.2961.3071.3301.4821.5751.5751.6271.7421.7701.9992.0482.4122.6032.6302.7302.7932.8053.0913.1553.5823.8413.8414.305
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000UcrainaCoasta de Filde șGuineeaCamerunEl SalvadorEtiopiaSudanAzerbaijanAlgeriaSiriaGeorgiaBangladeshZimbabweArmeniaEritreaSri LankaIndiaColumbiaMex icPakistanR.D. CongoNigeriaSomaliaTurciaAfganistanIranHaitiF. RusăSerbia și MuntenegruIrakChina

Figura nr. 1123
Se observ ă că cele mai multe dintre țările de origine pentru
refugiați și azilanți sunt cele cu regimuri politice opresive sau cu
probleme sociale și economice ce afecteaz ă securitatea indivizilor.
Din analiza datelor de mai sus, reiese c ă refugiații aleg ca
țară de destina ție una dintre țările vecine indiferent de situa ția
politică, socială și economic ă a acesteia, în timp ce azilan ții caută
destinații ce le pot oferi un nivel de trai superior celui actual.
Astfel, putem configura o hart ă a fluxurilor de refugia ți și azilanți,
reprezentând grafic fluxurile pentru primele cinci țări de origine
ale ambelor categorii (Figura nr. 12).

22 Ibidem.
23 Ibidem.

23
Flux de refugia ți Flux de azilan ți
(peste 100 persoane) (peste 100 persoane)

Figura nr. 12
În cazul refugia ților, primele cinci țări de origine ca num ăr
de refugia ți sunt: Sudan, Myanmar, Somalia, Republica
Centrafrican ă și R.D. Congo. Toate aceste țări au poten țial
conflictual. La sfâr șitul anului 2007, conform International Crisis
Group, situa ția conflictual ă era neschimbat ă în trei dintre ele
(Sudan, Myanmar și Republica Centrafrican ă), în deteriorare în
Somalia și alertă în R.D. Congo24.
În ceea ce prive ște azilan ții, China, Irak, Serbia și
Muntenegru (analizate împreun ă din cauza absen ței datelor de
după separare), Federa ția Rusă și Haiti sunt țările de origine cu cel
mai mare num ăr de astfel de persoane. Conform datelor, pe hart ă
se observ ă că principalele destina ții ale azilan ților sunt țările
Europei Occidentale, SUA și Canada, verificându-se astfel
afirmația noastră conform c ăreia aceast ă categorie de persoane

24 Conform analizei lunare CrisisWatch no. 52/1 December 2007 ,
http://www.crisisgroup.org/home/index.cfm?id=5195&l=1.
24vizează în special un nivel de trai mai ridicat, ca și în cazul
imigranților, și nu refugierea din fa ța persecuțiilor.
Dimensiunea politic ă a securității este influen țată de migra ție
și prin aceea c ă nu numai conflictele politice determin ă apariția
unor fluxuri de refugia ți, ci și refugiații creează conflicte politice .
Pe de o parte, prin recunoa șterea statutului de refugiat unor
persoane, țara de destina ție admite faptul c ă țara de origine are un
regim politic ce practic ă persecuția și opresiunea, rezultând
tensiuni între cei doi actori. Pe de alt ă parte, în țările de destina ție,
refugiații pot crea probleme de securitate prin angajarea în mi șcări
de opoziție la adresa guvernelor țărilor de origine sau chiar în
rețele teroriste transna ționale.
Este evident c ă, din aceast ă perspectiv ă, se pot face corela ții
și între dimensiunea militar ă a securit ății și migrația
internațională, tot în termeni de refugia ți și azilanți.
Implicațiile migra ției asupra dimensiunii politice pot deveni
cu ușurință efecte ale acesteia asupra dimensiunii militare a
securității, tensiunile dintre țara de origine și cea de destina ție,
precum și acțiunile rețelelor teroriste putând c ăpăta caracteristici
militare pregnante.
De asemenea, conflictele armate constituie o cauz ă majoră a
apariției fluxurilor de refugia ți, în special, dar și de azilan ți. În
același timp, poate fi indus ă și migrația forțată cu scopul de a sl ăbi
resursele umane ale p ărților implicate în respectivul conflict armat.
Din statisticile prezentate anterior se observ ă că multe dintre
principalele țări de origine pentru imigran ți, refugia ți și azilanți
sunt țări implicate în conflicte armate: Afganistan, Algeria,
Burundi, Coasta de Filde ș, Columbia, R.D. Congo, Irak, India,
Myanmar, Nepal, Rwanda, Sri Lanka, Sudan, Uganda etc.
Conflictele armate pot fi, de asemenea, surs ă a degrad ării
mediului, ceea ce influen țează semnificativ mi șcarea popula ției.
Astfel, dimensiunea de mediu a securit ății are impact asupra
și este în acela și timp influen țată de migra ția interna țională. Pe de
o parte, migra ția forțată poate fi și rezultatul degrad ării masive a
condițiilor de mediu în care se desf ășoară viața umană, prin

25 dezastre naturale (de șertificare, inunda ții, cutremure etc.) sau
produse de om. Pe de alt ă parte, fluxurile masive de imigran ți și,
în special, refugia ți pot produce daune mediului înconjur ător prin
construirea de tabere lipsite de infrastructura sanitar ă necesară.
În primul caz, preponderent ă este migra ția internă, nu cea
internațională, în anul 2007 peste 25 milioane de persoane fiind
obligate s ă își părăsească locuințele din cauza unui dezastru
natural (cutremur, uragan sau inunda ții)25. Se preconizeaz ă că
numărul acestora va cre ște la 50 milioane de persoane str ămutate
temporar și 250 milioane str ămutate permanent pân ă în 2050,
deoarece num ărul din ce în ce mai mare de dezastre este strâns
legat de transform ările ce se petrec la nivelul climei.
În cel de-al doilea caz, refugia ții sunt cei care produc pagube
mediului înconjur ător. Coordonatorul Raportului Programului
ONU pentru Mediu din anul 2005, Klaus Toepfer, afirma c ă
resursele de mediu sunt afectate de prezen ța refugia ților prin
despădurire, erodarea solului, distrugerea vie ții sălbatice,
epuizarea diversit ății biologice, contaminarea apelor, cultivarea în
exces a terenului etc.26 De exemplu, refugia ții ruandezi au cauzat,
în anul 1994, în R.D. Congo, pierderea a peste 3.750 de hectare de
pădure27 și în Tanzania – erodarea solului în zonele în care vitele
acestora au p ăscut în exces28.
Este evident faptul c ă, în timp ce nevoile umane prevaleaz ă
asupra preocup ărilor de mediu în timp de criz ă, legăturile dintre
securitatea uman ă și cea a mediului sunt indisolubile.
De altfel, toate dimensiunile securit ății sunt interrela ționate
și, de aceea, impactul migra ției interna ționale asupra lor, dar și
influența acestora asupra fenomenului men ționat nu se pot analiza
separat, ci în corela ție.

25 Baird, Rachel (coord.), Human Tide: the Real Migration Crisis , Christian
Aid, 2007, p. 5.
26 Toepfer, Klaus, The Impact of Refugees and Internally Displaced Persons on
Local Environmental Resources , UNEP, December 2005, p. 1.
27 Ibidem, p. 2.
28 Ibidem, p. 3.
261.2.2. Migra ția interna țională și dimensiunea psihosocial ă a
securității
Migrația interna țională are impact și asupra identit ății sociale
a indivizilor, cet ățeni ai țării de destina ție sau imigran ți. Identitatea
socială reprezint ă acea concep ție a individului despre propriul eu
în termeni de tr ăsături caracteristice ale categoriei sociale de
apartenen ță, ce face eul s ău interșanjabil cu eul altor membri ai
ingroup-ului și distinct din punctul de vedere al stereotipurilor de
eul membrilor outgroup-ului29. Comportamentul de grup are
anumite aspecte specifice, care îl deosebesc de comportamentul
interpersonal. Aceste aspecte includ: etnocentrismul, bias-ul de favorizare a ingroup-ului, competi ția intergrupuri, discriminarea,
stereotipizarea, prejudecata, uniformitatea comportamental ă,
coeziunea ingroup-ului, conformismul etc. Aceste elemente exist ă
și în cazul rela țiilor dintre grupurile cet ățenilor reziden ți și cele ale
imigranților dintr-o țară. Astfel, în ultimii ani, migra ția a făcut ca
identitățile naționale să fie privite și din perspectiva securit ății. Pe
de o parte, este vorba despre cazul în care migra ția și fluxurile de
refugiați sunt generate de conflicte etnice și politici de purificare
etnică ce doresc realizarea omogenit ății culturale sau dominarea
unui teritoriu dat de c ătre o anumit ă minoritate etnic ă. Pe de alt ă
parte, un flux de imigran ți este adesea reprezentat ca o poten țială
amenințare la adresa culturii țării de destina ție și o provocare la
adresa valorilor de baz ă și obiceiurilor culturale și lingvistice ale
acesteia.
Astfel, din analiza secundar ă a datelor oferite de
Eurobarometrul 68. Opinia public ă în Uniunea European ă
30,
corelate cu cele anteri oare referitoare la num ărul migran ților,
reiese că, în Europa, cet ățenii țărilor în care rata net ă a migrației

29 Boncu, Ștefan, Curs de psihologie social ă, Facultatea de Psihologie și Științe
ale Educa ției, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia și, 2004, Cursul nr. 31, p.
1.
30 European Commission, Eurobarometer 68. Public Opinion in the European
Union , December 2007.

27 are valori pozitive consider ă că imigranții reprezint ă o problem ă
important ă a momentului (Figura nr. 13).
Care crede ți că este cea mai important ă problem ă cu care se
confrunt ă țara dvs. în acest moment?
Răspuns: Imigra ția
1222244445666771213152022262740
14141439
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45PortugaliaEstoniaUngariaSloveniaSlovaciaBulgariaR. CehăLituaniaRomâniaGreciaGermaniaLetoniaFinlandaCipruPoloniaLuxemburgSuediaFranțaIrlandaItaliaOlandaBelgiaDanemarcaAustriaSpaniaMarea BritanieMalta
Procente din popula ție

Figura nr. 13
Aceeași afirma ție poate fi verificat ă și prin analiza
răspunsurilor la întrebarea „În opinia dvs., care dintre urm ătoarele
categorii sunt cele mai predispuse la munca la ilegal ă?” din
28Eurobarometrul special Munca nedeclarat ă în Uniunea
European ă31 (Figura nr. 14).
În opinia dvs., care dintre urm ătoarele categorii este cea mai
predispus ă la munca ilegal ă?
45891010101114141617181820202222232324303133333640
0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00%BulgariaRomâniaPoloniaLetoniaEs toniaLituaniaMaltaSlovaciaDanemarcaSloveniaFinlandaOlandaIrlandaUngariaPortugaliaR. CehăAustriaGermaniaBelgiaSuediaMarea BritanieFranțaLuxemburgItaliaSpaniaGreciaCipru
Procente din popula ție
Șomeri Imigranți ilegali Liber profesioni ști
Figura nr. 14
Se observ ă că imigranții sunt privi ți ca principali poten țiali
„lucrători la negru” tot în țările europene în care num ărul lor este
ridicat (cu unele modific ări față de datele prezentate anterior).

31 European Commission, Special Eurobarometer. Undeclared Work in the
European Union , October 2007, p. 39.

29 În consecin ță, în țările de origine ale migran ților se
înregistreaz ă o atitudine mai relaxat ă vis-à-vis de imaginea de
muncitor ilegal a emigrantului, în schimb, se contureaz ă o poziție
radicală față de fenomenele de s ărăcire a resursei umane, precum
cel de „brain drain” (Figura nr. 15).
În opinia dvs., care dintre urm ătoarele elemente ar trebuie s ă constituie o
prioritate pentru UE în ceea ce prive ște ajutorul pentru dezvoltare?
Răspuns: Gestionarea migra ției și a imigra ției cu scopul stop ării
fenomenului de "brain drain".
36891012121313141517
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18CipruPoloniaRomâniaMaltaUngariaBulgariaEs toniaLituaniaSloveniaLetoniaR. CehăSlovacia
Procente din popula ție
Figura nr. 15
Datele de mai sus sunt extrase din Eurobarometrul special
Cetățenii noilor state membre ale UE și ajutorul pentru
dezvoltare32 și reflectă faptul că emigranții au început s ă reprezinte
pentru cet ățenii țării de origine nu numai o surs ă de venituri, ci și
o vulnerabilitate în competi ția tehnologic ă dintre state, prin aceea
că țările dezvoltate atrag din ce în ce mai mult for ță de muncă înalt
calificată din țările care nu pot asigura atingerea acelora și
standarde de via ță ridicate.
Este evident c ă raporturile dintre migra ția interna țională și
dimensiunea psihosocial ă a securit ății pot fi reduse la o singur ă
sintagmă: reprezentarea psihosocial ă a celuilalt (în sensul de

32 European Commission, Special Eurobarometer. Citizens of the New EU
Member States and Development Aid , September 2007, p. 14.
30diferit ). Aceste reprezent ări determin ă atitudini care, la rândul lor,
configureaz ă nu numai politicile și strategiile statelor vis-à-vis de
migrație, ci și evenimentele care declan șează tensiuni, crize și
conflicte, afectând toate dimensiunile securit ății și, implicit, toate
domeniile vie ții sociale.

Capitolul 2
ANALIZA FENOMENULUI MIGRA ȚIONIST ÎN EUROPA
ȘI SECURITATEA INDIVIZILOR, COMUNIT ĂȚILOR
ȘI STATELOR DE DESTINA ȚIE

2.1. Migra ția interna țională în Europa (Uniunea
European ă)
După cum am ar ătat anterior, Europa reprezint ă unul dintre
continentele unde migra ția interna țională vizează nu numai
fluxurile între țările europene, ci și pe cele dinspre celelalte
continente. Chiar dac ă granițele Uniunii au fost modificate prin
includerea altor țări, conceptul de migra ție interna țională rămâne
valabil pentru cei care se deplaseaz ă dintr-o arie teritorial ă în alta
peste grani țele naționale, schimbându-
și domiciliul și/sau
încadrându-se într-o form ă de activitate în zona de sosire, în
conformitate cu defini ția prezentat ă în Capitolul 1. De exemplu,
cetățenii din România sau Bulgaria care întrunesc condi țiile
enunțate își păstrează statutul de imigran ți, chiar dac ă aceste țări
au devenit membre ale UE. P ăstrându-se grani țele naționale, nu
poate fi vorba despre migra ție sau mobilitate intern ă în cadrul
Uniunii, ci despre acela și fenomen de migra ție.
La jumătatea anului 2007, rata net ă a migrației în UE era 1,6
la mia de locuitori, ceea ce indic ă, de fapt, c ă avem de-a face cu un
fenomen de imigra ție. Cauzele nu sunt legate numai de extinderea
strict geografic ă, ci și de condi țiile socio-economice existente în
unele țări ale Uniunii, în special nivelul ridicat de trai. Ultimul val
de extindere, din ianuarie 2007, a inclus doi noi membri, România și Bulgaria, ce sunt cunoscu ți ca fiind unele dintre principalele țări

31 europene de origine a imigran ților cu mult înainte de aderarea la
Uniune. În aceea și situație se aflau la aderare, în mai 2004, și
Estonia, Letonia și Lituania, a c ăror rată netă a migra ției și-a
continuat tendin ța de creștere a num ărului emigran ților chiar și
după aderarea acestor trei țări la UE. Concomitent, exist ă multe
țări europene a c ăror rată netă a migrației a scăzut după extinderea
Uniunii, cum ar fi Austria, Belgia, Cipru, Grecia, Olanda etc., ceea
ce semnific ă reducerea num ărului imigran ților în aceste țări.
Pe lângă migrația în interiorul Europei, aceste cifre iau în
calcul atât imigran ții, cât și emigran ții din afara continentului.
Principalele continente-surs ă de imigran ți sunt Africa, Asia și
America Latin ă și Caraibe. În acela și timp, nu trebuie uitat faptul
că o parte important ă a emigran ților europeni au drept destina ție
Statele Unite ale Americii și Canada.
La nivelul Uniunii Europene și al statelor din vecin ătatea sa,
se manifest ă diverse tendin țe în ceea ce prive ște impactul migra ției
asupra popula ției totale33. Astfel, exist ă:
– țări a căror popula ție este în sc ădere atât din cauze naturale,
cât și din cauza emigra ției: Letonia, Lituania, Republica Moldova,
Polonia, România și Ucraina;
– țări a căror popula ție este în sc ădere din cauze naturale, iar
migrația nu poate compensa aceast ă scădere: Belarus, Bulgaria,
Croația, Estonia, Muntenegru, Rusia, Serbia, Ungaria;
– țări a căror popula ție este în sc ădere din cauza emigra ției,
iar creșterea natural ă nu poate compensa aceast ă scădere:
Armenia, Georgia, FRI Macedonia;
– țări a căror popula ți e e s t e î n c r e ștere datorit ă cauzelor
naturale și imigrației: Andorra, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca,
Elveția, Finlanda, Grecia, Irlanda, Liechtenstein, Luxemburg,
Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit al Marii
Britanii și Irlandei de Nord, San Marino, Spania, Suedia, Turcia;

33 SALT, John, Current Trends in International Migration in Europe .
Consultant’s Report to the Council of Europe , Strasbourg, 2006, p. 4.
32- țări a căror popula ție este în cre ștere datorit ă cauzelor
naturale, iar migra ția nu afecteaz ă această creștere: Albania,
Azerbaidjan, Islanda;
– țări a căror popula ție este în cre ștere datorit ă imigranților,
iar scăderea natural ă nu afecteaz ă această creștere: Republica
Cehă, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia.
Având în vedere toate aceste tendin țe, tabelul urm ător
ilustrează evoluția ratei nete a migra ției între ultimele dou ă valuri
de extindere european ă34:
An
Țară
2004 2007
(1) (2) (3)
Austria 2 1,91
Belgia 1,23 1,22
Bulgaria -4,58 -3,71
Cipru 0,43 0,42
Republica Ceh ă 0,97 0,97
Danemarca 2,48 2,52
Estonia -3,16 -3,22
Finlanda 0,95 0,78
Franța 0,66 1,52
Germania 2,18 2,18
Grecia 2,35 2,34
Irlanda 4,99 4,82
Italia 2,07 2,06
Letonia -2,23 -2,27

34 Cifrele sunt preluate din CIA – The World Factbook 2007 ,
https://www.cia.gov/cia/publications/factbook/ și
CIA – The World Factbook 2004 ,
http://www.umsl.edu/services/govdocs/wofact2004/index.html.

33 (1) (2) (3)
Lituania -0,71 -0,72
Luxemburg 8,97 8,64
Malta 2,07 2,04
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord 2,19 2,17
Olanda 2,91 2,63
Polonia -0,49 -0,46
Portugalia 3,57 3,31
România -0,13 -0,13
Slovacia 0,3 0,3
Slovenia 1,12 0,76
Spania 0,99 0,99
Suedia 1,67 1,66
Ungaria 0,86 0,86
Figura nr. 16

Conform Anuarului Statistic „Imigrare 2007”35, elaborat de
fundațiile italiene Caritas și Migrantes, num ărul de imigran ți
înregistrat la începutul anului 2006 pe teritoriul statelor membre
ale UE, al României și al Bulgariei era de 28 milioane de
persoane, adic ă 5,6% din popula ția totală. Peste 80% din popula ția
imigrantă la acea dat ă era constituit ă din cetățeni extracomunitari,
conform figurii urm ătoare:

35 Vezi website-ul Agen ției Naționale pentru Ocuparea For ței de Munc ă,
http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/anuarul-statistic-imigrare-2007-elaborat-de-funda-iile-caritas-i-migrantes-din-italia, 2007.

3415%
32%
22%16%15%
Țări membre ale UE Țări europene nemembre ale UE
Țări africane Țări asiatice
Țări din America Latin ă și CaraibeȚările de origine ale imigran ților în Europa
– 2006 –

Figura nr. 17
Conform aceluia și Anuar, în Uniunea European ă, Germania,
Italia și Spania sunt principalele țări de destina ție pentru imigran ți,
iar Bulgaria, Estonia, Letonia și România sunt principalele țări de
origine. În cazul fiec ăreia dintre țările de destina ție, situația este
diferită atât în ceea ce prive ște impactul migra ției asupra
securității, cât și instrumentele aplicate pentru controlul acestui
fenomen.
2.2. Principalele țări de destina ție în Uniunea European ă
Germania
În Germania, în anul 2005, num ărul popula ției străine
stabilite legal era de 6,7 milioane de persoane, adic ă 8,9% din
populația totală a țării
36. Țările cu cel mai mare num ăr de
imigranți în Germania au fost înregistrate ca fiind: Polonia, Turcia,
Federația Rusă, România, Serbia și Muntenegru (uniune statal ă la
acea dată), Italia, Ucraina, China, Statele Unite ale Americii și
Ungaria37 (Figura nr. 18).

36 OECD, International Migration Outlook, 2006, http://www.oecd.org
37 Date preluate din baza de date a Migration Information Group.

35 Principalele țări de origine ale imigran ților în Germania
– 2005 –
15%
8%
5%
4%
4%
3%
3%3%3%2%50%Polonia
Turcia
Federația Rusă
România
Serbia și Muntenegru
Italia
Ucraina
China
SUA
Ungaria
Alte țări

Figura nr. 18
La 1 ianuarie 2005, o nou ă Lege a Imigr ării a intrat în
vigoare, modificând într-o oarecare m ăsură procedurile și
restricțiile de imigrare. De și Germania limitase anterior intrarea
migranților în țară, noua lege este mult mai permisiv ă, în special
pentru for ța de munc ă înalt calificat ă din țările nemembre UE, care
poate primi imediat permisul de reziden ță permanent ă. În schimb,
pentru for ța de munc ă necalificat ă sau semicalificat ă, se aplic ă
restricții clare, nefiind posibil ă primirea permisului de reziden ță fără
a demonstra interesul public pentru acel tip de munc ă și existența
unei oferte de munc ă concrete.
Din punct de vedere al efectelor imigr ării asupra securit ății
cetățenilor și statului german, nu au fost înregistrate probleme
grave. Implementarea eficient ă a legislației și stilul de via ță german
au reușit să restrâng ă numărul și gravitatea provoc ărilor
fenomenului migra ționist la adresa securit ății.

Italia
În anul 2005, Italia înregistra peste 2,6 milioane imigran ți
legali, respectiv 4,4% din num ărul popula ției totale38. Datele
oficiale publice referitoare la distribu ția imigran ților, legali și mai

38 OECD, op. cit ., 2006.
36ales ilegali, sunt incomplete. De exemplu, Anuarul Statistic „Imigrare
2007” men ționează că principalele țări de origine pentru ace știa, în
anul 2006, sunt: România, Maroc și Albania (Figura nr. 19).
Principalele țări de origine ale imigran ților în Italia
– 2006 –
15%
11%
10%
64%România
Maroc
Albania
Alte țări

Figura nr. 19
În ceea ce prive ște legisla ția referitoare la imigra ție, Italia
atrage imigran ții ilegali mai mult ca oricare alt ă țară din cauza
dificultății de a controla grani țele și a dimensiunilor economiei
subterane, în care munca „la negru” a luat amploare. Ineficien ța
legislației referitoare la imigra ție mai este dovedit ă și de faptul c ă
aceasta este privit ă, în principal, ca instrument pentru
regularizarea statutului imigran ților deja prezen ți pe teritoriul țării,
și nu pentru a controla intr ările39.
În cazul Italiei, problematica migra ție – securitate este mult
mai complex ă, datorită caracteristicilor socio-culturale atât ale
imigranților, cât și ale cetățenilor italieni. Popula ția și autoritățile
italiene acuz ă creșterea criminalit ății ca urmare a sporirii fluxului
de imigran ți. Astfel, în Anuarul mai sus men ționat, în sec țiunea
referitoare la infrac ționalitate, se precizeaz ă că, începând cu anul
2005, din totalul infrac țiunilor comise de imigran ți, 16% au fost

39 DE BARTOLO, Giuseppe, Immigration in Italy: the Great Emergency ,
University of Calabria, Italy, 2007.

37 produse de români, urma ți de marocani – 15,5% și albanezi –
8,9%. În schimb, num ărul de deținuți imigranți plasează pe primul
loc Marocul cu 21,2% din total, urmat de România cu 14,5% și
Albania cu 12,3%. Din aceste motive, în noiembrie 2007,
autoritățile italiene au decis expulzarea în mas ă a imigran ților, în
special a celor români, îns ă Uniunea European ă a intervenit,
cerând statelor membre ca expulz ările unor cet ățeni comunitari s ă
fie individuale și motivate.

Spania
În Spania, conform Organiza ției pentru Cooperare
Economic ă și Dezvoltare, imigran ții reprezentau, la începutul
anului 2005, 4,6% din popula ția totală, adică 1,9 milioane
persoane40. Însă, cifrele furnizate de guvernul spaniol pentru
același an sunt aproape duble – 3,7 milioane imigran ți, iar cele
publicate de organiza ții precum Crucea Ro șie sunt și mai mari –
4,8 milioane. Este posibil ca diferen țele să fie cauzate de
incapacitatea autorit ăților de a înregistra to ți imigran ții care intr ă
în țară, majoritatea covâr șitoare a acestora fiind imigran ți ilegali.
La începutul anului 2007, guvernul spaniol a dat publicit ății
noi cifre ale imigra ției: peste 4,1 milioane str ăini, dintre care peste
600.000 marocani, aproximativ 500.000 ecuadorieni, în jur de
300.000 români și același număr de columbieni41. În acela și timp,
statisticile independente, cum ar fi cea realizat ă de Financial
Times, ofer ă alte cifre pentru anul 2006 (Figura nr. 20),
demonstrând c ă Spania constituie cea mai atractiv ă destinație
pentru cet ățenii lumii42, nu numai pentru imigran ții ilegali, ci mai
ales pentru for ța calificat ă de munc ă din Marea Britanie,
Germania, Italia sau Fran ța.

40 OECD, op. cit ., 2006.
41 Date preluate din baza de date a Royal Statistical Commission of Spain,
http://www.ine.es.
42 ROUSSANOV, Todor, Europeans Favour Spain for Expat Jobs , 2007,
http://international.ibox.bg/news/id_1406161495.
38Principalele țări de origine ale imigran ților în Spania
– 2006 –
13,58
11,13
9,82
6,39
5,973,63 3,622,1743,69Maroc
Ecuador
România
Columbia
Marea Britanie
Germania
Argentina
Franța
Alte țări

Figura nr. 20
Legislația spaniol ă permite for ței de munc ă necalificate din
țăr i l e n e m e m b r e U E s ă lucreze legal gra ție unui permis special,
însă mare parte a imigran ților lucreaz ă ilegal. Cu toate acestea,
ambele categorii de imigran ți contribuie semnificativ la
dezvoltarea economiei spaniole. Al ături de factorii economici,
rețelele sociale joac ă un rol important în configurarea pie ței
muncii. Segmentarea acesteia și sistemul bazat pe norma de lucru,
ce recruteaz ă muncitorii pe sectoare și provincii, au f ăcut posibil ă
o stratificare vizibil ă a forței de munc ă bazată pe grupuri etnice,
creând astfel ni șe pentru pia ța muncii. De exemplu, sectorul
serviciilor reune ște aproximativ 59% dintre imigran ții cu drept de
muncă, iar cel al agriculturii – 21% dintre ace știa. Decizia din anul
2005 de a oferi condi ții de amnistiere imigran ților a provocat o
serie de îngrijor ări privitoare la viitorul migra ției în aceast ă țară,
astfel încât, pân ă în anul 2015, unul din trei locuitori ai Spaniei va
fi străin.
Din punct de vedere al implica țiilor în domeniul securit ății,
imigranții din Spania nu creeaz ă probleme de amploarea celor
identificate în Italia. Totu și, Observatorul European împotriva
Rasismului a remarcat în ultimii ani sporirea intoleran ței

39 cetățenilor spanioli fa ță de imigran ți, în special cei
latino-americani și africani, pe care îi asociaz ă cu criminalitatea și
terorismul.

Este evident faptul c ă, și în cazul acestor țări, imigranții
reprezintă o sursă de insecuritate și, în acela și timp, de securitate .
Provocările de securitate î și au originea în special în
diferențele de natur ă etnică și religioas ă dintre popula ția țării de
destinație și imigran ți, dar și în nivelul sc ăzut de trai al acestora
din urmă, determinat de accesul dificil la locurile de munc ă din
acea țară. De asemenea, imaginea nefavorabil ă pe care cet ățenii
țării respective o au despre noii sosi ți, care le „invadeaz ă” și
„amenință” comunit ățile, constituie adesea o surs ă de tensiuni
între ace știa. Cu toate acestea, nu trebuie subestimat rolul
imigranților ca factori de securitate, în special în domeniul
economic. Nu sunt pu ține țările europene care, în urma angaj ării
legale sau ilegale a str ăinilor în diferite sectoare ale economiei, au
înregistrat o m ărire substan țială a produsului intern brut și, drept
urmare, o cre ștere semnificativ ă a nivelului de trai al cet ățenilor
lor.

Capitolul 3
TENDIN ȚE ȘI SOLUȚII ÎN EVOLU ȚIA FENOMENULUI
MIGRAȚIONIST
ONU prognozeaz ă, în studiul „Popula ția lumii în 2300”,
43
prezentat anterior, c ă, după anul 2050, migra ția netă internațională
va fi zero. Nu înseamn ă că acest fenomen va disp ărea, ci că
numărul imigran ților este aproximativ egal cu cel al emigran ților.
Acesta este, în prezent, cazul Africii unde, de și numărul
imigranților spre alte continente este ridicat (în special în Guineea,
R.D. Congo și Lesotho), migra ția netă atinge cifra zero din cauza

43 UN Population Division, op. cit. , 2004.
40numărului aproximativ egal de emigran ți care sosesc în țări
precum Coasta de Filde ș, Burundi sau Somalia44.
În scenariile create de Departamentul American pentru
Recensăminte45, cifra zero este atribuit ă migrației nete doar în
țările în care, în prezent, migra ția are un impact insignifiant asupra
ratei de cre ștere a popula ției. Pentru țările cu migra ție
semnificativ ă, în viitorul apropiat aceasta va fi constant ă, iar pe
termen mediu și lung se va reduce la zero.
Cifrele demonstreaz ă că, în ultimii ani, volumul fluxurilor
migratorii a crescut. Aceasta implic ă și sporirea în complexitate a
tiparelor și efectelor imigr ării. Astfel, statele europene și nu numai
se află în fața unei dileme : să ignore problema migra ției, întrucât,
pe de o parte, este dificil de gestionat, iar pe de alt ă parte aduce
beneficii economice importante, sau s ă o confrunte și să inițieze
noi dezbateri legate de drepturile fundamentale ale omului și
statutul imigran ților.
În ceea ce prive ște UE, studiul referitor la inten ția de migrare
internațională și regional ă, realizat de Funda ția European ă pentru
Îmbunătățirea Condi țiilor de Via ță și Muncă, arată că țările cu cel
mai ridicat nivel al inten țiilor de migrare în viitorul apropiat sunt
Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, urmate de țările cu nivel
mediu: Republica Ceh ă, Slovenia, Ungaria, Slovacia, Cipru și
Malta46. Este interesant c ă, din primul grup de țări, indivizii cu
nivel înalt de educa ție înclină mai mult s ă migreze decât cei cu
nivel mediu și scăzut. Aceasta reprezint ă o schimbare
semnificativ ă în tiparele migr ării: de la num ărul mare de imigran ți
necalifica ți, la creșterea în amploare a fenomenului „brain drain”.
Oficialii Uniunii Europene au sesizat aceste probleme înc ă
din anii `90, modificând chiar Tratatul de la Maastricht. Astfel, la

44 Conform datelor furnizate de Population Reference Bureau, op. cit. , 2007.
45 Spencer, Gregory, Current Population Reports, Seria P-25, Nr.1018, U.S.
Bureau of the Census , Washington, 1989.
46 European Foundation for the Improvement of Living and Working
Conditions, Factors Determining International and Regional Migration in
Europe , Dublin, 2007, p. 31.

41 2 octombrie 1997, a fost semnat Tratatul de la Amsterdam, prin
care este introdus un nou capitol, intitulat „Vize, azil, imigra ție și
alte politici referitoar e la libera circula ție a persoanelor”.
Domeniile acoperite de acesta sunt: libera circula ție a persoanelor,
controlul frontierelor externe, cooperarea juridic ă în probleme
administrative și penale, cooperarea administrativ ă și problemele
de azil, imigra ție și protejarea drepturilor cet ățenilor din țările
nemembre.
Reglement ările europene cu privire la imigra ție cuprind:
concluziile a cinci Consilii europene (Bruxelles – 2005, Salonic –
2003, Laeken – 2001, Tampere – 1999 și Viena – 1998), peste 25
de rapoarte ale Comisiei Europene, 19 directive și norme și trei
decizii în preg ătire referitoare la re țeaua european ă de migra ție,
sancțiunile împotriva angaj ării ilegale a imigran ților și standardele
și procedurile comune statelor membre pentru expulzarea
imigranților ilegali.
La nivel statal, se dore ște controlul total asupra intr ărilor în
și ieșirilor din spa țiul respectiv, concomitent cu reglementarea și
supravegherea cet ățenilor str ăini. Conform unei analize realizate
de Funda ția pentru o Societate Deschis ă, accentul cade
preponderent pe controlul intr ării în spa țiul de exercitare a
autorității, întrucât supravegherea sta ționării este o sarcin ă
dificilă47. De asemenea, statele nu sunt preocupate doar de
cetățenii străini de pe teritoriul lor, ci și de propriii cet ățeni care
emigrează. Toate aceste activit ăți pe care un stat le întreprinde în
ceea ce prive ște migrația contureaz ă câteva seturi de reglement ări
esențiale referitoare la: intr ările în și ieșirile din spa țiul de
exercitare a autorit ății unui stat, sta ționarea cet ățenilor străini în
spațiul respectiv, precum și situația propriilor cet ățeni aflați pe
teritoriul altui stat.

47 Șerban, Monica și Melinda Stoica, Politici și instituții în migra ția
internațională: migrație pentru munc ă din România , FSD, februarie 2007, p. 5.
42

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

• Migrația interna țională a devenit în ultimii ani o prioritate a
agendelor interne și externe ale majorit ății țărilor lumii, dar și ale
organizațiilor interna ționale. Aceasta întrucât migra ția constituie,
în același timp, o surs ă de insecuritate și de securitate atât pentru
țările de origine și cetățenii lor, cât și pentru țările de destina ție și
locuitorii acestora.
• Migrația interna țională afecteaz ă și, la rândul s ău, este
influențată de toate dimensiunile securit ății, în special de cea
psihosocial ă. Reprezentarea pe care cet ățenii țării de destina ție și-o
formează despre imigran ți, azilanți sau refugia ți determin ă în mare
parte măsurile care se iau în sprijinul sau împotriva acestora. De
asemenea, determin ă atitudini ce pot crea tensiuni, crize și chiar
conflicte între ambele p ărți implicate. În acest climat psihosocial,
migranții constituie o surs ă de beneficii, dar și de probleme
economice, sociale, politice, militare și ecologice atât pentru țara
de destina ție, cât și pentru cea de origine.
• În cazul Europei, problema migra ției a devenit mult mai
complexă în special din cauza extinderii Uniunii Europene.
Aderarea la UE a unor țări cu un num ăr mare de emigran ți ce au
vizat și vizează statele europene dezvoltate a pus sub semnul
întrebării atât statutul acestora în raport cu teritoriul vizat, cât și
reglementarea fenomenului și contracararea efectelor negative ale
acestuia. Astfel, chiar dac ă mișcarea migran ților se desf ășoară în
cadrul aceleia și comunit ăți, cea european ă, fenomenul nu poate fi
considerat migra ție intern ă, deoarece traversarea grani țelor
naționale rămâne o caracteristic ă a migra ției interna ționale. De
asemenea, UE trebuie s ă reglementeze aceast ă situație ținând
seama atât de drepturile și statutul de cet ățean european al
imigranților, cât și de drepturile cet ățenilor din țările de destina ție.

43 Mai mult, este absolut obligatoriu ca toate ac țiunile întreprinse s ă
respecte drepturile fundamentale ale omului.
• Este necesar ă analiza aprofundat ă a acestui fenomen,
întrucât amploarea lui este în cre ștere, iar tiparele sale au început
să se modifice radical, dezv ăluind, la nivel interna țional, noi
tendințe surprinz ătoare atât în ceea ce prive ște direcția fluxurilor
migratorii, cât a reprezent ării psihosociale a migran ților și
efectelor migra ției.

44

Redactor: Corina VLADU
Tehnoredactor: Ma rioara PETRE-B ĂJENARU

Bun de tipar: 17.12.2008
Hârtie: A3 Format: A5 Coli tipar: 2,75 Coli editur ă: 1,375

Lucrarea con ține 44 pagini
Tipografia Universit ății Naționale de Ap ărare „Carol I”

CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE AP ĂRARE ȘI SECURITATE
Șoseaua Pandurilor, nr. 68-72, sector 5, Bucure ști
Telefon: (021) 319.56.49, Fax: (021) 319.55.93
E-mail: cssas@unap.ro, Adres ă web: http://cssas.unap.ro

100/1580/08 C. 221/2008EDITURA UNIVERSIT ĂȚII NAȚIONALE DE AP ĂRARE „CAROL I”