Faculatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicarii [601780]

1
Universitatea Babe ș-Bolyai
Faculatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicarii

Percep ția cetățenilor privind corupția în domeniul
administra ției publice

de Țîra Laurențiu

Bistri ța
2015 – 2016

2
Cuprins
Pag
Introducere ……………………………………………………………………………………. ……………………… . 3
Capitolul 1: Noțiuni generale privind corup ția …………………………………… ……………………. 4
1.1. Defini ții ale corupției …………………………………………………………. …………………………. 4
1.2. Forme ale corup ției………………………………………………………………………… …………….. 6
Capitolul 2 : Percep ția cetățenilor privind corupția în România……… …………………………. 8
Capitolul 3: Cauze ale corup ției………. …………………………. ……………………. …………………….. 11
Capitolul 4: Măsuri de diminuare a corup ției…………………………………………………………… .. 16
Capitolul 5: Metodologia ………………………………………………………………… ……………………. … 20
Capitolul 6: Analiza datelor …………………………………………………………….. ……………….. ……. 29

3
INTRODUCERE
Am ales să studiez această temă deoarece corup ția este unul dintre cele mai vechi
fenomene de pe glob care afectează fiecare țara, într -o masură diferită, indiferent de regimul
politic al acelei țări, coruptia fiind omniprezentă. C red eu ca fiecare persoan ă a fost tentată la
momen t dat să cadă pradă acestei “boli” sau a auzit la un moment dat de spre ea. Chiar dacă
majoritatea dintre noi nu ne dăm seama , fenomenul coruptiei ne afecteaza pe toti, în mod direct
sau indi rect.
De asemenea este foarte important ca fiecare dintre noi să întelegem care sunt factorii ce
influen țează corupția si cum poate fi diminuată.
În aceasta lucrare mă voi axa în mare parte pe percep ția oamenilor cu privire la corup ția
din administra ția publică , deoarece fiecare dintre noi am interac ționat sau dacă nu , va trebui să
interac ționăm la un moment dat cu anumite institu ții publice , pentru a ne rezolva anumite
probleme, iar pe baza acelor experien țe ne creem o anumită imagine despre institu țiile
respective, fie ea bună sau rea.
Obiectivele cercetării sunt următoarele:
– Care este părerea oamenilor în legatură cu nivelul corup ției din administrația publică ;
– Care sunt factorii care îi influen țează pe oamenii să aibă o anumită părere despre corup ția
din institu țile publice;
– Părere oamenilor privind cauzele care determin ă apari ția corupției în administra ția
publică ;
– Cum cred cetă țenii că poate fi redusă corupția din administrația publică ;
La partea teoretică în primul cap itol “Noțiuni privind corupția” vom vedea diferite
defini ții ale coruptiei , și care sunt formele acesteia . În timp ce în al doilea capitol o să vedem
care este părerea oamenilor, privind nivelul corup ției din Romania, și care sunt principalii factori
care duc la o asemenea părere. În capitolul trei vedem care sunt cauze le corup ției din domeniul
administratiei. La capitolul patru o să vedem cum poate fi prevenită corup ția.
Partea practică cuprinde capitolul cinci care la rândul lui acest capito l cuprinde
metodologia folosită. Capitolul șase cuprinde analiza datelor. În ultimul capitol avem concluzii și
recomandări.
La partea practică ca și metodologie voi folosi sondajul de opinie și anume chestionarul.

4
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CORUP ȚIA
1.1. Defini ții ale corupției

În acest capitol sunt prezentate principalele defini ții ale corupției, deoarece pentru
a studia un fenomen este esen țial să înțelegem ce înseamnă .
Cu siguran ță cand vorbim de spre coruptie nu putem afirma că exista doar o
singura defini ție a acesteia, deoarece definirea coruptiei este di ferită de la țară la țară și
de la autor la autor , definirea ei fiind influentată de intensitatea corup ției din acea țara, de
domeniile in care se regase ște cel mai des, de aspectele culturale ale țării si asa mai
departe. Nancy Par k (1997) spune că “există o dilemă continuă referitoare la cum
conceptualizăm, definim și compară m concepul corup ției între culturi și de -a lungul
istoriei ” (p.968)
Poate cea mai cunoscută defini ție a corupției este aceea lansată de Banca
Mondială (WB1), care define ște curup ția ca fiind “folosirea abuzivă a func ției oficiale în
vederea unui câstig personal ” (World Bank apud Mora, C., Țiclău, T., Balica, D . 2010, p,
192 ), în timp ce Radu Nicolae define ște corupția drept “ o exercitare abuzivă ( …) a
puterii de a lua decizii publice în scopul cre șterii sau menținerii puterii sau a surselor
acesteia (bogă ția și status -ul) – pentru câ știg individual privat sau politic – care afectează
negativ scopul sau valorile (princi piile fondatoare ) sistemului social și/sau politic ”
(2010, p. 40).
Dacă facem o compara ție între cele două defini ții date de Banca mondială și Radu
Nicolae de șii la prima vedere definiția BM pare mai vagă amândouă fac referire la
folosirea unei presoane sau a mai multora care de țin o funcție publică , a puterii conferite
de acea func ție pentru câ știguri personale care vor avea ca și efect inev itabil afectarea
unui grup mare de persoane. De exemplu dacă un politician este prins ca a prejudiciat
statul cu o sumă mare de bani, automat sunt afecta ți (în mod indirect) în mare masură
oame nii de rând, deoarece acei bani care au fost fura ți de politic ianul respectiv ar fi
trebuit să ajungă la bugetul statului, urmând ca mai apoi să fie folosi ți la buna funcționare
a țării.
Alte două defini ții ale corupției ne sunt oferite de către Guvernul Romaniei , în
Strategia Na țional ă Anticorup ție 2005 -2007.

5
Prima definitie este acea conform căreia corup ția înseamnă „ devierea sistematică
de la principiile de impar țialitate și echitate care trebuie să stea la baza funcționarii
administratiei publice și care presupune ca bunurile publice să fie distribuite în mod
universal, echitabil și egal ”. (Guvernul României, “Strategia Na țională Anticorupție 2005 –
2007)
Cea de -a doua definitie este „ substituirea lor cu practici care conduc la
atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei păr ți disproporționate a bunurilor
publice în raport cu contribu ția lor ”. ( Guvernul României, “Strategia Na țională Anticorupție
2005 -2007)
Prima defini ție fac e referire la faptul că func ționarii pu blici nu trebuie să se abată
de la principiile de baza ale administatiei publice (impa rțialitatea și echitatea), de aici
rezultând faptul că serviciile oferite de administratia publică trebuie să fie egale pentru
fiecare ceta țean î n parte, în timp ce din cea de -a doua defini ție rezultă că esti con siderat
corupt dacă înlocuie ști cele două principii menționate mai sus cu anumite comportamente
prin care să favorizezi anumite persoane prin oferirea de bunuri publice intr -o măsura
mult mai mare, decât sunt îndr eptățite respectivele persoane .
O altă defini ție pe care o regăsim în cartea scris ă de Radu Nicolae “Corup ția și
politicile anticorup ție” este următoarea “ un oficial corupt deviază de la îndatoririle
formale ale func ției publice (în care a fost ales sau numit) pentru câ știguri private,
pecuniare sau de status (pentru sine, familie, clică); sau violează regulile pentru
exercitarea unui comportament ce prive ște sfera lui privată ” (Nye. 1967, apud Radu
Nicolae 2010, p. 33).
Chiar dacă fiecare defini ție legat ă de corup ție este difer ită toate încearcă să
surprindă faptul că fiecare persoană trebuie să ac ționeze în condițiile legii, să re specte
principiile institu ției î n care lucrează, și să nu pună interesul privat în fa ța interesului
public.

6
1.2. Forme ale corup ției

În continuare am să vorbesc despre formele corup ției care în opinia lectorului
universitar doctor Liviu Radu sunt următoarele:1
1. Corup ția în acord cu legea : după cum reiese și din numele acesteia, acestă formă de
corup ție nu încalcă legea, și înseamnă folosirea necinstită a legii respective. Exemplul pe
care îl oferă Liviu Radu este următorul “Un func ționar care acordă o locuință socială
“peste r ând”, dar unor personae îndreptă țite, probabil nu încalcă legea dar o aplică
necorespunzător”.
2. Corup ția împotriva legii : aceasta apare atunci când o persoană aflată într -o func ție
publică pretinde bani, sau anumite cadouri, pentru a oferii serviciile pe care legea il
obligă să le ofere ce tățenilor care au dreptul sa le primească sau dacă oferă acele servicii
cetățenilor care nu au acest drept.
3. Corup ția individuală : apare atunci când există anumite cazuri separate în care legea
este folisită incorect, acestă formă de corup ție manifestând u-se prin mita pe care o cere
un func ționar pentru furnizarea unor servicii, prin trafic de influența și prin abuzul de
putere.
Spre exemplu dacă mergi la Primarie pentru a primi o autoriza ție de construcție iar
funcționarul iți cere o sumă de bani în schimbul autorizatiei, atunci ca și formă de
corup ție este corupție individuală.
4. Corup ția în forme extins e. După părere mai multor autori această formă de corup ție
are la rândul ei mai multe forme, pe care le voi prezenta mai jos.
Prima forma este “Corup ția organizată ” apare atunci când anumite institu ții sau
organiza ții care au fost înfințate pentru un anumit scop, ajung să devină corupte, uitând
scopul pentru care au fost înfin țate. În suportul său de curs Liviu Radu oferă un exemplu
dat de către autorii (Miller, Roberts, Spence, pp 17 -18). Ace știa spun că partidele politice
care au ajuns să dezvolte în parallel activită ți prin care se practică corupția sunt un bun
exemplu al corup ției în forme extinse.
Cea de -a doua formă de corup ție extinsă este “Marea corup ție”. Conform
lectorului universitar Liviu Radu această formă de corup ție se extinde foarte repede si are
repercursiuni asupra întregii societă ți datorită faptului că “ persoanele corupte sunt plasate
chiar în varful ierarhiei politice ”, acestor a fiindu -le mai usor să influen țeze alte perso ane
și astfel să crească corupția într -un ritm foarte rapid.

1 Radu, L., Iuga, A. “ Etică în administra ția publică ”, 2012 -2013, p 58 -59.

7

A treia forma este “Corup ția sistemică ”. Se întâlne ște în organizații care au un
cod de etică extern, dar care este contrazis de către practicile in terne ale organiza ției. De
cele mai multe ori persoanele care respectă legea tind să fie marginalizate, în timp ce
persoanele care încalcă codul extern sunt proteja ți sau chiar recompensați. Cei care
încalcă codul extern sunt a șa de obișnuiti cu ce fac, în cât dacă sunt prin și vor spune că
sunt nevinova ți. Pentru majoritatea persoanelor angajate într -o astfel de institu ție
neexistând o altă alternativă tind să se integreze și să se supună practicilor interne ale
organiza ției fară să mai tină seama de codul de etică extern.
Ultima formă este denumită “Conceptul de captur ă a statului ”. Acesta apare
atunci când anumite grupuri de interes, exercit ă presiuni asupra statului pentru a fi
modificată legisla ția în favoarea lor, astfel modificand -se procesul decozional din acea
țară.
Un exemplu de capură a statului este dat de către Mora C., Țiclău T., Balica D. Ei
vin cu exemplul urmator: statul este ce l care propune condi țiile de intrare si ieșire a unei
firme de pe pia ța, așa ca unele firme pot fi tentate să “determine” statul să introducă
anumite bariere pentu a intra cât mai putine firme pe pia ța, pentru a se reduce competiția.
(2012, p.194)
După cum observăm din exemplu legile nu sunt înc ălcate, ci sunt modificate
pentru propriul interes.

8
CAPITOLUL II
PERCEP ȚIA CETĂȚENILOR PRIVIND CORUPȚIA ÎN ROMANIA

În acest capitol o să vedem care este părerea cetă țenilor, când vine vorba despre nivelul
corup ției din Romania, și care sunt principalii factori pe care se bazează când se informează
asupra acestui fenomen.
Rezultatele studiului privind Indicele de percep ție al corupției pe anul 2014, oferit de
către organiza ția mondială anticorupție Transparency Internațional, plasează România pe locul
69 din 175 de țări cu un scor de 43 (0, însemnând foarte corupt iar 100 f oarte “curat” adic ă
necorupt ), la egalitate cu țări precum Brazilia, Italia , Grecia, Bulgaria, Senegal și Swaziland ,
menținânudu-ne pe aceia și linie ca și anul precedent . (la fel locul 69 și scorul de 43), pe primul
loc situându -se Danemarca cu un scor de 92. (Transparency Interna țional. “Corrup țion percepțions
index 2014 ). Prin urmare cetă țenii nu consideră Rom ânia ca fiind o țară în care nivelul corupției
începe să scadă, ei rămânand la fel de pesimi ști ca și anul precedent.
Conform aceleia și organizații Transparency Interna țional, dintre persoanele intervievate,
jumatate consideră că oficialii publici și funcționarii publici sunt corupți /extrem de corup ți, pe
primul loc situându -se partidele politice ca fiind cele mai corupte. ( Transparency Interna țional.
“Global Corrup țion Barometer, 2013, Național ).
Raportul privind corup ția în Romania realizat de către Direc ția Generală Anticorup ție ne
arată că 11% din totalul de 1153 de persoane intervievate consideră că în urmă torul an nivelul
corup ției va scădea , 37% au spus că va rămâne la fel, în timp ce 44% au zis ca nivelul coruptiei
va cre ște, iar 9% au spus că nu stiu sau nu raspund. ( Direc ția Generală Anticorupție “Raport privind
percep ția corupției în România”, 2012 , p. 6). Se poate observa o diferan ță de 33% între cei care
consideră că nivelul corup ției va scădea și cei care cred că aceast a va cre ște. Diferen ța este mare
și ne arată pesimismul oamenilor cu privire nivelul corup ției din anul următor.
Toate aceste păreri legate de corup ție sunt rezultatul unor factori care influențează în
măsuri diferite cetă țenii și îi determină să ajungă la respectivele păreri despre corupție.
Un studiu privind percep ția cetățenilor asupra corup ției din institu țiile publ ice realizat de
asocia ția “Asisten ță și Programe pentru Dezvoltarea Durabilă – Agenda 21 ”, în parteneriat cu
Agen ția Națională a Funcționarilor Publici arată că 73, 54% din persoanele chestionate (1096)

9 consideră că m ass- media este principala sursă de info rmare cu privire la corup ție și strategia
națională anticorupție urmată de prieteni , colegi, membrii ai familiei cu un procent de 42,82%,
intern et 40, 51%, ONG -uri 24, 82%, guvern și alte instituții ale administrației centrale 17,93%,
iar pe ultimul loc af lându -se intitu țiile administrației publice locale cu doar 14,36%.
( Badea, C. , Copoeru , 2010, p 15 ).
Am luat această întrebare pentru a ne face o părere despre care sunt factorii cei mai
importan ți cu privire la modul în care oamenii se informează asupra fenomenului de corup ție,
deoarece atunci când î ți bazezi informațiile pe anumite surse ești automat influențat de acele
surese, fie că recuno ști fie că nu.
Dupa cum reiese din întrebare un factor foarte important este mass -media . O explica ție
cu privire la procentul mare pe care l -a obținut fiind aceia că mass -media este prezent ă peste tot
(cu to ții avem un televizor, un radio…), influențând o mare parte din populația româniei . O altă
posibilă explica ție, reiese din prima: dacă mass – media este foarte prezentă, oamenii o să vadă,
asculte anumite informa ții fără să depună un efort în a le căută . Un bun exemplu și de actualitate
este cel al clubului Colectiv în care au murit peste 60 de persoane, iar multe altele fiind încă în
stare gravă. Majoritatea posturilor de televiziune se învârt numai în jurul acestui subiect : cine a
fost de vina?, cum a dat primarul Sectorului 4 din Bucure ști autoriza ția de funcționare clubului
respectiv ? Toate aceste dispute din mass -media influen țează în foarte mare masură percep ția
cetățeniilor cu privire la corup ția din primăria Sectorului 4, și oamenilor care lucrează în acolo.
Alti factor i care reies din studiul APDD – Agenda 21 și care ne influen țează imagine a
despre corup ția din administra ția publică și nu numai sunt familia, grupul de prieteni , colegii .
Este în natura n oastră ca și oameni să socializă m unii cu al ții, să facem schimb de idei, pareri ,
dar asta nu înseamnă că tot ceea ce auzim este și adevărat.

10
Foarte pu țini dintre responden ți consideră credibile ONG -urile, guvernul si alte institu ții
ale administra ției centrale și locale.
Un alt factor care ne modelează viziunea asupra corup ției este acela al experientelor
personale cu institu țiile publice și cu funcț ionarii publici din cadrul lor . Este logic faptul că dacă
în trecut am avut experiente nu tocmai plăcute cu func ționarii publici, pe viitor o să avem aceiași
impresie despre ei. Spre exemplu dacă un func ționar public al unei instituții ne -a cerut o sumă de
bani pe ntru a ne rezolva anumite probleme, pe viitor vom presupune că to ți funcționarii sunt
corup ți, și că nu -și respectă obligațiile fără a li se oferii o sumă de bani sau alte atenții. Aici se
poate include și cât de des interac ționăm cu institu țiile publice. Această idee porn ște de la
premiza conform căreia cu cât interac ționezi mai des cu cineva cu atât începi să il întelegi mai
bine și să fi mai îngâduitor dacă face un lucru nu tocmai corect. La fel și cu instituțiile publice,
dacă interac ționam mult mai des decât majoritatea oamenilor se poate ca părerea noastră despre
intitu țile respective să se schimbe în bine, deoarece cu cât petreci mai mult timp într -un loc
începi să în țelegi cum funcționeaza lucrurile, care sunt regulile din respectiva instituție și as tfel
nu vei mai avea o parere foarte obiectivă despre institu ție și funcționarii din cadrul ei.
Un studiu , realizat de DNA privind percep ția corupției în România ne informează că
“există o diferen ță majoră în percepții și cunoștințe corecte față de corupți e: există o percep ție
privind generalizarea corup ției, dar cunoștințele corecte despre ce înseamnă corupție sunt foarte
reduse ”. ( Direc ția Generală Anticorupție , 2012, p. 31 ).
Cu alte cuvinte majoritatea oamenilor au anumite idei, păreri despre corup ție dar acele
idei și păreri nu sunt verificate, pentru a vedea dacă sunt si corecte ci sunt doar presupuneri , pe
care le au datorită factorilor care îi “modelează” sa aib ă respectivele păreri și idei.

11
CAP ITOLUL III
CAUZE ALE CORUP ȚIEI

“Este dificil să construim o teorie comprehensivă a corup ției din moment ce cauzele și
efectele corup ției sunt puternic legate de anumite circumstanțe unice fiecărei țări în care apare”
(Miller, Grredeland, Ase, Koshechkina, 1998, p. 653, apud Nicolae, R . 2010, p. 98 ). Această
afirma ție face referire la faptul că nu putem creea o teorie unică care să se aplice tuturor țărilor,
deoarece pentru fiecare țară trebuie creată o teorie proprie, bazată pe cultura, valorile, tipul de
regim potitic, economia si multi alti factor i care influen țează corupția în țara respectivă.
Totu și autorii Mora, C. Țiclău, T. și Balica, D., discută în cartea “Studiul Administra ției
Publice ” (2012 , pp. 193 -195) despre următor ii factori care amplifică fenomenul corup ției, pe
care o să încerc să -i explic:
 Nivelul de interven ție al statu lui în economie
După spusele autorilor acest factor porne ște de la premiza următoare” cu cât statul este
mai implicat în economie , introduce mai multe norme, reguli, cu atâ t cei afectati vor avea
motiva ția de a încerca să captureze statul ”. Cu alte cuvinte putem spune că interven ția statului în
economie este invers propor țională cu nivelul corupției. Și anume, cu cât statul intervine mai rar
cu atât corup ția este mai mică. Explicația este următoarea: dacă statul aplică noi legi, reguli,
oamenii vor fi tenta ți să încalce acele legi și reguli pentru a economis ii timp și bani , astfel
crescând nivelul corup ției.
 Istoria democratică
Explica ția acestui factor face referire la faptul că statele democratice au un grad mai
scăzu t de corup ție. Persoanele care traiesc în state cu regimuri democratice au un grad mai mare
de libertate astfel scazându -le nevoia, interesul de a încerca să “pacălească” statul , pe cân d în
țările cu regim comunist ș ansele sunt mult mai mari ca , corup ția sa fie mai crescută, deoarece
drepturile oamenilor sunt mult mai scăzute acestia fiind nevoi ți să le încalce pentru a obține
anumite servicii.

12
 Calitatea aparatului birocratic (politizarea administra ției publice )
După spusele autorilor Mora, C. Țiclău, T. și Balica, D ., conform unor studii pentru a avea un
aparat birocratic mai eficient trebuie ca func ționarii publici să fie recrutați și promovați pe baza
sistemului de merit. (Pelligrini, Gerlah, 2008 , apud Mora, Țiclău, Balica, 2012. p. 195 ), și nu pe
criterii politice , astfel se asigurându -se o mai bună eficientizare a sistemului birocratic. Dacă
funcționarii sunt alesi pe criterii politice aceștia vor fi loiali partidului care i -a numit în funcția
respectivă , astfel crescând riscul de politizare a adm inistra ției publice și crescând totodată riscul
de a apărea anumite fapte de corup ție făcute de către func ționar la presiunile partidului.
 Salarile personalului bugetar
Logica acestui factor este următoarea: dacă ai un salariu mai mare vei fi mai pu țin tentat
să iei mită, pe când cei cu salarii mai mici vor încerca să -și suplinească acele salarii cu anumi ți
bani sau bunuri primite ilegal. Aici eu spun că da, acest factor influentează coru pția dar și că este
în strânsă legatură cu mentalitatea indivizilor . Spre exemplu dacă un func ționar public are un
salariu de 1.000 pe lună acesta nu poate fi catalogat drept corupt. Este decizia lui dacă i și asumă
numite riscuri pentru a -și suplinii acel venit . Unii o vor face al ții nu, totul depinde de
mentalitatea pers oanei.
Din studiul realizat de asocia ția “Asisten ță și Programe pentru Dezvoltarea Durabilă –
Agenda 21 ”, în parteneriat cu Agen ția Națională a Funcționarilor Publici reiese faptul că 65,1%
dintre cetă țenii chestionați consideră legisla ția deficitară ca fiind principalul factor care
influen țează corupția fiind urmată îndeaproape de salarizarea necorespunzătoare .
( Badea, C. , Copoeru ., 2010. p. 19 ).
Legisla ția deficitară este una marile cauze ale corup ției, deoarece o legislație abiguă,
care are multe lacune, le poate oferii persoanelor care sunt corupte anumite porti țe de ieșire.

13
Pentru a avea o administra ție publică mai ef icientă trebuie ca legisla ția să nu permită loc d e
interpretări. Cu cât legile sunt mai clare cu atât cei care vor fi prin și încălcându -le vor avea mai
puține șanse de a scăpa.
Un alt factor care conform cetă țenilor influentează corup ția este lipsa unor mecanisme
de evaluare, monitorizare și control al activita ții. Acest factor este foarte prezent în institu țile
publice , unde este foarte greu să evaluezi, să monitorizezi, și să controlezi activitatea
funcționarilor publici, deoarece respectivii lucrează pentru a oferii bun uri și servicii publice, nu
urmă resc profitul, iar concuren ța lipsește sau este minimă, astfel neputându -se face o evaluare
clară.
Doar 35.7% dintre cei intervieva ți consideră că existen ța unui sistem netransparent de
luare a decizilor și lipsa de transparen ță dintre instituții și cetăț eni 34.1% consideră că
acești doi factori influențeaza corupția. Am spus doar , deoarece eu consider că ace ști doi factori
au o influen ță mult mai mare decât a reieșit din studiul celor de la APDD –Agenda 21 . Pentru a
avea o administra ție publică mai eficientă și mai puțin coruptă trebuie sa asigurăm un grad mai
ridicat de transparen ță.
În constitu ție se precizează faptul că “dreptul peroanei de a avea acces la orice informa ție
de interes public nu poate fi îngădit ” (Constitu ția României, Capitolul II “Drepturile și libertățile
fundamentale ”, Articolul 31 ), de aici reiese ideia conform căreie fiecare institu ție publică este
obligată prin constitu ție să asigure toate informațiile de interes public pe care cetățenii au dreptul
să le cunoască.
În raportul realizat de către DGA privind “Percep ția corup ției în România ” oamenii au
perceput alte cauze care influen țează corupția.

14 ( Direc ția Generală Anticorupție . 2012, p. 31 ).
Pe primul loc cu un procent de 88% este obisnuin ța societății de a da sau lua mită .
Această este o mare problemă la noi în Romania. Mentalitatea românilor a rămas aceea ca pe
vremea comunismului în care pentru a ți se face o favoare trebuia să dai ceva la schimb . Un
exemplu pe care încă îl întâlnim este următorul: Un poli țist de la rutieră te opre ște pentru viteza
excesivă. Majoritatea oamenilor pentru a nu -și pierde permisul, încearcă să -i ofere o sumă de
bani poli țistului .
Alte două cauze care sunt la egalitate conform parerii cetă țenilor 87% cu doar un procent
mai pu țin decât prima cauză și care merg mână în mână sunt tolerarea/ acceptarea de către șefi
a unori abateri, si lipsa sanc țiunilor. Am spus că aceste doua cauze merg mână în mână
deoarece este logic faptul că dacă un sef acceptă ca angaja ții lui să primescă anumite cadouri nu –
i va sanc ționa. Aici putem lua exemple din instituții publice, unde anumiți unii funcționari
primesc anumite c adouri, sau chiar bani, iar sefii lor trec cu vederea chiar dac ă cunosc practicile
din institu ție.
O altă cauză este ineficien ța structurilor de control . Aici pornim de la premiza conform
căreia dacă structurile specializate în combaterea corup ției sunt i neficiente, este logic că vor
exista mai multe cazuri de corup ție. Un control mai ridicat din partea acestor structuri, poate
duce la sc ăderea corup ției, deoarece aceste ac țiuni ale respectivelor structuri vor fi mediatizate,
iar oamenii vor avea o re ținere mai mare în a da și a primii, anumite bunuri sau bani.

15
Conform raportului birocra ția este pe locul 5 din 10 cu un procent de 84% la egalitate cu
cauza precedentă. Birocra ția este o cauză a corupției deoarece oamenii vor dorii să scurteze toate
acele proceduri pe care trebuie să le parcurgă pentru a primii anumite bunuri sau servicii de la
institu țiile publice . Astfel ei vor fi tenta ți să corupă funcționari publici pe ntru a primii într -un
timp cât mai scurt bunul sau serviciul de care au nevoie sau invers, func ționarul public va cere
anumite foloase necuvenite, pentru a oferii acel bun sau serviciu mai repede decât daca ar
respecta toate prevederile legale.
Se poate o bserva, după cum am spus și la începutul capitolului, faptul că există mai multe
cauze care determină apari ția corupției, iar pentru a putea diminua corupția este necesar să
înțelegem aceste cauze .

16
CAPITOLUL IV
MĂSURI DE DIMINUARE A CORUP ȚIEI

Dacă în capitolul anterior am văzut care sunt cauzele corup ției în acest capitol vom vedea
care sunt măsurile de combatere a corup ției. Aceste măsuri la fel ca și în cazul factorilor care
influen țează corupția sunt multiple . Nu există o singură măsură pe care să o aplicăm și care să
stopeze corup ția. Corupția nu poate fi înlăturată complet, ci doar diminuată.
În cartea “Studiul Administra ției Publice ” avem prezentate următoarele măsuri pentru lupta
împotriva corup ției: (Mor a, Țiclău, Balica, 2012 , pp.196 -197)
 Îmbu nătă țirea stimulentelor pozitive
Această primă metodă porne ște de la ideia conform căreia un salariu mai mare iți reduce
nevoia de a apela la fapte de corup ție pentru a -ți suplini venitul. Eu sunt de părere că pâna la un
anumit prag de salarizare este o metodă bună. Spun acest lucru deoarece avem extrem de multe
exemple care contrazic această metodă. Vedem la televizor, în presă… peste tot func ționari
publici cu posturi importante și sala rii mari care au fost prin și luând mită. De aceia afirm că
metoda aceasta trebuie aplicată doar celor cu salarii de -a dreptul mici , excluzându -i pe cei care
au salarii mai mult decât modeste.
 Creșterea sancțiunilor pentru corupție
Dacă sanc țiunile sunt mul t mai severe, func ționarii publici se vor gândii de două ori
inainte să ceară sau să primească foloase necuvenite. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple
este necesar după cum spun și cei trei autori „ crearea unor organisme speciale precum Agen ția
Națională de Integritate și Departamentul Național Anticorupție ” (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p.
197), deoarece nu ar e nici un rost să cresc ă sancțiunile pentru corupție dacă nu există suficinte
organisme care să lupte impotriva corup ției, astfel crescand riscul de a fi prins.
 Limitarea monopolurilor
Se stie că o cauză a corup ției este existen ța monopolurilor. De aceea limitarea
monopolurilor este o măsură de combatere a corup ției. Autorii Mora, Țiclău, Balica afirmă că
“oferirea mai multor “surse de distribu ție” a bunurilor și serviciilor publice, poate fi realizat
prin cre șterea competiției între sectorul public și cel privat ”( Mora, Țiclău, Balica, 2012, p.

17
197). Cu alte cuvinte este bine să avem o competi ție cât mai mare în oferirea de bunuri și
servicii, deaoarece prin această modalitate se elimină suprema ția monopolurilor, iar cetățenii au
posibilitatea de a alege.

 Clarificarea puterii discre ționare
Face referire la faptul că cetă țenii ar trebui să fie informa ți asupra drepturilor pe care le
au în raport cu institu țiile publice, si clarificarea a cea ce are dreptul să facă sau nu un func ționar
public.( Mora, Țiclău, Balica, 2012 , p. 197 ). Aceasta este o masură importantă pentru
combaterea corup ției deoarece un cetățean care iși cunoaște drepturile va fi mult mai greu de
influențat, astfel va știi dacă cee a ce i se cere sa facă este legal sau nu.
 Creșterea transparenței
În România Legea 52/2003 privind transparen ța decizională în administrația public ă2
oferă dreptul fiecărui cetă țean, de a solicita informa ții de interes public. ( Mora, Țiclău, Balica,
2012 , p. 197 ). Cre șterea transparenței, este un factor cheie pentru combaterea corupției deoarece
cu cât știe mai multă lume despre activitățiele pe care o institu ție le desfășoară cu atât este mai
greu ca în acea institu ție să existe practici de corupție.
În studiul privind percep ția corupției în Romania realizat de DGA, la întrebarea “Cât de
eficiente crede ți că sunt următoarele măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției din
cadrul Ministerului Administra ției și Internelor? ” 57% dintre perso ane au considerat că
sanc ționarea imediată a tuturor abaterilor este o solu ție foarte bună, 32% ca fiind o soluție
bună 5% ca fiind o solu ție proastă și 6% ca fiind o solu ție foarte proastă . Logica din spatere
acestor cifre stă în faptul că pentru a mic șora nivelul corupției în rândul funcționarilor publici,
aceștia trebuie sancționați imediat după ce au fost prinși deoarece, daca nu se face acest lucru , se
poate încuraja in mod indirect practicare corup ției. Spre exemplu daca un funcționar a fost prins
de către sef ca a primit foloase necuvenite iar acesta nu il sanc ționează imediat, ceilalți
funcționari vor consedera că pot să practice și ei c orupția fară a fi sanc ționați.
Ce-a de-a doua masură pentru combaterea corup ției conform cetățenilor este cu un
procent de 51% ca fiind foarte bună prezentarea cazurilor de corup ție în ma ss-media , 31%
consideră această masură ca fiind destul de bună, 9 % destul de p roastă iar 9 % o consideră o
masură proastă. Aceasta este o măsură foarte bună deoarece prin prezentarea cazurilor de

2 Legea, 52 din 2003, privind transparen ța decizională în administrația publică, (Online) accesibilă la adresa
http://legislatie.resurse -pentru -democratie.org/legea/52 -2003.php , accesată la data de 10.11. 2015

18 corup ție în mass -media, un număr foarte mare de oameni vor vedea care sunt sanc țiunile pe care
le primesc persoanele corupte, astfel reducând dorin ța oamenilor, datorita fricii, de a practica
astfel de acte de corup ție.

( Direc ția Generală Anticorupție , 2012, p. 27 ).
Pe locul trei se află sanc ționarea cetățenilor care dau spagă . 49% dintre persoane
consideră această metodă de combatere a corup ției ca fiind foarte bună, urmați de cei 36% care
spun că este o metodă bună, pe urmă 9% consideră metoda destul de proastă, iar 6% sus țin că
măsura este foarte proastă.
O altă metodă d e combatere a corup ției care reiese din acest studiu este realizarea unor
campanii de informare a popula ției. Acestă metodă este cosiderată de 40% dintre cei
chestiona ți ca fiind foarte bună, tot 40% o consideră o soluție destul de bună, 12% consider ă că
această metodă este destul de proastă, în timp ce 8% afirmă că această metodă este foarte
proastă.
Eu consider această metodă ca fiind foarte bună, deaoarece o mai bună informare a
cetățenilor asupra fenomenului de corupție, asupra efectelor pe care le pro duce acesta și a
sancțiunilor pe care le pot primii cei care practică asemenea actiuni, previne riscul ca anumite
persoane să practice acte de corup ție fară să -și dea seama, deoarece nu stiu ce ea ce înseamnă a fi
corupt sau coruptibil.
Creșterea salariilor se află pe ultimul loc, fiind după părerea cetă țenilor cea mai slabă
metodă de combatere a corup ției. Doar 33% dintre aceștia consideră această metodă ca fiind

19
foarte bună, tot 33% o consideră o metodă bună, în timp ce 20% afirmă ca aceasta meto dă este
destul de proastă, iar restul de 14 % o consideră o metodă proastă.
Conform teoriilor , rapoartelor și studilor prezentate mai sus am dedus următoarele
ipoteze : IPOTEZA1. Cu cât cetățenii iși iau mai multe informații despre corupție din mass -media
cu atât consideră că institu țiile publice sunt mai corupte.
IPOTEZA2. Oamenii care interac ționează mai des cu instituțiile publice au o p ărere mai bună
asupra corup ției din instituțile publice .
IPOTEZA 3. Cu cât sanc țiunile privind faptele de corupție sunt mai mar i cu atât oamenii
consideră că nivelul corup ției în rândul func ționarilor publici este mai mic.
Vreau să aflu dacă oamenii care consideră că nivelul sanc țiunilor privind corupția este ridicat
sunt de părere ca func ționari publici sunt mai puțin corupți.
IPOTEZA 4. Oamenii consideră lipsa transparen ței dintre instituții și cet ățeni crește gradul de
corup ție din instituțiile publice.
Cu cat transparenta este mai mică cu atât corup ția este mai mare
IPOTEZA 5.Oamenii consideră că o salarizare deficitară cre ște gradul corup ției în rândul
funcționarilor publici.

20
CAPITOLUL V
METODOLOGIA

Scopul acestei cercetări este acela de vedea cum percep oamenii din ora șul Bistrița
corup ția din administrația publică. Cât de răspandită este aceasta, care sunt principalele cauze ale
corupției, cum poate fi prevenită aceasta și care sunt principalii factori care îi influențează pe
cetățeni să aibă părerea respectivă despre corupția din administrația publică.
În carte “Corup ția și politicile anticorupție ” scrisă de Radu Nicolae găsim următoarea
defini ție a corupției “un oficial corupt deviază de la îndatoririle formale ale func ției publice (în
care a fost ales sau numit) pentru câ știguri private, pecuniare sau de status (pentru sine, familie,
clică); sau violează regulile pentru exercitarea unui comportament ce prive ște sfera lui privată ”
(Nye, J.S (1967 , apud Nicolae 2010, p. 33 ). Această defini ție după cum spune și Radu Nicolae
“face referin ță doar la func ția publică ” (2010, p. 33.), nu și la cea privată, prin urmare defini ția se
pliază pe cercetarea mea deoarece eu cercetez doar fenomenul corup ției din domeniul public ,
nelegându -mă de cel privat.
Metoda de colectare a datelor
Metoda de colectare a datelor folosită este sondajul de opinie, și anume chestionarul ,
deoarece sondajul de opinie este cea mai simplă metodă de colectare a datelor pe un număr mare
de personae, și este cel mai ușor de interpretat . Prin acesta îmi voi testa ipotezele, pe baza
răspunsurilor date de cetă țeni. Ches tionarul a fost auto-administrat de către mine. Am ales auto –
administrarea deoarece a fost administrat în policlinica Bistri ța în care oamenii sunt unul lângă
altul, și nu vreau sa le influențez decizile, un alt argument este următorul: Dacă întreb o persoană
“Ați oferit vreodată bani unui func ționar public?”, aceasta simțindu -se stânjenită de întrebare
chiar dacă a oferit v -a spune că nu, pe când dacă va citi sungură întrebarea vor fi mai multe șanse
ca aceasta să imi raspundă cinstit.
Selectarea cazurilor
Am folosit eșantionarea non -probalistică, mai exact esantioane de convenien ță.
Chestionarul a fost aplicat pe un număr de 42 de persoane, dintre care doar 35 de chestionare au
fost folosite, pentru analizarea datelor, deoarece celelalte 7 fie nu au fost completate c orect, fie
oamenii au raspuns la întrebarea nr.1 “nu mă interesează” sau la întrebarea nr.2 “nu”.Prin urmare

21
chestionarele cu respectivele răspunsuri nu au fost luate în considerare, deoarece imi doresc să
aflu părerea oamenilor care au sunt interesa ți de fenomenul corup ției și a celor care au
interac ționat cel puțin o dată în ultimul an cu o insituție publică.
În data de 09.12. 2015 de la ora 11:45 am aplicat chestionarul în institu ția UBB, colegilor
mei, deoarece am interac ționat cu ei și sunt sigur că r ăspunsurile lor vor fi sincere. M-am dus la
ficare coleg și l-am întrebat dacă dorește să completeze respectivul chestionar. Am aplicat un
număr de 10 chestionare.
În următoarea zi (10.12.2015), pe la ora 14 m -am dus la policlinica din Bistri ța, deoarece
în acel loc oamenii trebuie să a ștepte minute bune dacă nu chiar ore până să fie primi ți, prin
urmare vor ave timp la dispozi ție pentru a -mi efectua chestionarul . Am întrebat fiecare cetă țean
pe care l -am întâlnit dacă dore ște să -mi efectueze chestionarul. Aici am aplicat 27 de
chestionare, dintre care doar 20 au fost folosite pentru analiza datelor. Pe la ora 15: 30, am plecat
acasă.
În data de 11.12.2015, pe la ora 15:30 m -am dus în parcul mare unde la fel am întrebat
fiecare cetă țean de pe care l -am întâl nit dacă dore ște să efectueze chestionarul. Aici am aplicat
un număr de doar 5 chestionare în aproximativ 30 de minute, deoarece a trecut foarte pu țină
lume prin parc, iar majoritate nu au dorit să completeze chestionarul, probabil și din cauza vremii
reci de afară.
Variabilele dependente și independente
Variabila dependentă în toate cele 5 ipoteze ale mele este corup ția pe care o voi măsura
prin întrebarile nr. 4 și nr 5. Scopul lor este acela de a vedea cât de existentă consideră oamenii
că este corup ția în instituțiile publice și în rândul funcționarilor publici.
La prima ipotez ă variabila independentă este mass -media și o voi măsura prin î ntrebarea
numărul 7.
A doua ipoteză are ca și variabilă independentă gradul de interac țiune al oamenilor cu
institu țiile publice, iar acest grad o să -l măsor prin întrebarea 3.
A treia ipoteză are ca și variabilă independentă nivelul de sancțiune al faptelor de
corup ție. Aceasta este măsurată prin întrebarea nr .11.
Cea de -a patra ipoteza are ca și variabilă independentă transparența. Pe aceasta o voi
măsura prin intrebarea nr. 10. Întrebarea nr 9 am introdus -o pentru a vedea dacă cetă țenii cunosc

22
termenul de transparen ță între instituții și cetățeni, iar dacă s țiu la ce face referire vor putea să
treacă la următoarea întrebare, cea prin care măsor percep ția oamenilor cu privire la nivelul de
transparen ță între instituții și cetățeni.
La ultima ipoteză variabila independentă este salarizarea. Variabila este măsu rată prin
intrebarea nr. 8.
Întrebarea nr 1 am introdus -o pentru vedea cât de interesa ți sunt cetățenii de acest
fenomen, și să văd ce dacă există vreo diferență majoră între cei care sunt interesați și cei care
sunt mai pu țin interesați.
Întrebarea 2 am pus-o pentru a vedea dacă cei chestiona ți au interacționat în ultimul am
cu vreo institu ție publică. Dacă nu au interacționat chestionarele celor în cauză nu le voi folosii
pentru realizarea acestei cercetări, deoarece îmi doresc ca informa țile obținute s ă se bazeze și pe
experien ța personală din ultima perioadă .
Întrebarea nr. 6 am introdus -o pentru a vedea de unde î și iau cele mai multe informații
cetățenii legate de corupție
Întrebarea nr. 12 am introdus -o, pentru a vedea în ce măsură consideră ceta țenii că se
aplică sanc țiunile actuale privind corupția.
Întrebarea nr. 13 am adăugat -o pentru a vedea pe care dintre cauzele prezentate le
consideră oamenii ca fiind cauzatoare de corup ție.
Întrebarea nr. 14 am adăugat -o pentru a vedea pe care dintre metodel e prezentale le
considera oamenii ca fiind cele mai eficiente în diminuare corup ției. Această întrebare am
preluat -o raportul realizat de către DNA. Online accesibil la adresa http://www.mai –
dga.ro/index.php?i=1678&t=69&s=0&m=0&y=0 . Întrebarea se găse ște la pagina 17.
Întrebarile nr. 15, 16, 17, 18 le -am introdus pentru a face o detaliere mai exactă a
eșantionului folosit pentru realizarea aestei cercetări.
Întrebările 13, 15, 1 6, 17, 18 sunt luate din chestionarul studiului “ Percep ția cetă țenilor
asupra corup ției din instituțiile publice: cauze, practici, prevenire ”, realizat de Badea, C. , Copoeru ,
I. Online accesibil la adresa
http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/Coruptia%20ne%20priveste%20pe%20t
oti/studiu%20perceptie.pdf . Întrebările se gă sesc la pagina 63 -64.

23
Întrebările nr. 1, 3, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 16, 17, le voi m ăsura la nivelul ordinal, iar
întrebările nr. 2, 6, 9, 13, 14, 15, 18 le voi măsura la nivelul nominal.

24
Chestionar privind percep ția oamenilor asupra corupției din institu țiile publice
Bună diminea ța/ bună ziua/ bună seara mă numesc Tîra Laurențiu și sunt student la
universitatea Babes -Bolyai, facultatea de Stiințe Politice, Administrative și ale Comunicari i,
departamentul Administratiei și Management Public. Răspunsurile dvs. vor fi utilizate pentru
elaborarea unui studiu de percep ție a cetățenilor cu privire la corupția din instiuțiile publice.
Menționez că răspunsurile dvs. nu vor fi communicate nimănui sub această formă, prin
urmare vă rog să fi ți cât mai sincer/ sinceră. Dacă aveți vreo nelămurire legată de chestionar mă
puteți întreba.

Q1. În ce măsură vă interesează fenomenul corup ției?
1. În foarte mare măsură
2. În mare măsura
3. În mică masură
4. Nu mă interesează
Q2. În ulimul an a ți interacționat cu instituțiile publice?
1. Da- merge ți la întrebarea următoare
2. Nu- merge ți la Q4
Q3. Cât de des a ți interacționat?
1. Saptămânal
2. Lunar
3. O dată la 2 -3 luni
4. O dată la 6 luni
5. O dată pe an

25
Q4. După părerea dumneavoastră nivelul corup ției din instituțiile publice este:
(face ți un x în căsuța de sub variant aleasă)
1 2 3 4 5
Foarte ridicat Destul de ridicat Mediu Destul de scăzut Foarte scă zut

Q5. După părerea dumneavoastră cât de răspândită este corup ția în rândul funcționarilor
publici?
1. Toți funcționarii sunt corupți
2. Cei mai mul ți dintre funcționari sunt corupți
3. Foarte pu țini dintre funcționari sunt corup ți
4. Nu există func ționari corupți
Q6. Care este principala sursă de informare pe care vă baza ți opinile despre corupție?
1. Mass- media
2. Experien ța personală
3. Discuții cu membrii familiei
4. Discuții cu prietenii
5. Informa ții despre corupție oferite prin diferite campanii/ programe
6. Altă sursă
Q7. Cât de des folosi ți mass -media pentru a vă informa cu privire la fenomenul corup ției?
1. Cel pu țin o dată pe zi
2. Cel pu țin o dată pe săptămână
3. Cel pu țin o dată pe lună
4. Mai rar de o dată pe lună
Q8. După părerea dumneavoastră cum considera ți că sunt salariile funcționarilor publici?

26
1. Foarte mari
2. Mari
3. Medii
4. Mici
5. Foarte mici
Q9. Știți ce înseamnă termenul de “transparență între instituțiile publice și cetățeni”?
1. Da- merge ți la întrebarea următoare
2. Nu- merge ți la Q11
Q10. După părerea dumneavoastră cât ridicat considera ți că este nivelul de transparență al
institu țiilor publice din Romania?
1 Foarte ridicat
2. Ridicat
3. Mediu
4. Scăzut
5. Foarte scăzut
Q11. Cum considera ți sancțiunile actuale pri vind faptele de corup ție?
1. Foarte mari
2. Mari
3. Medii
4. Mici
5. Foarte mici
6. Nu știu/ N u răspund – merge ți la Q13

Q12. În ce măsură crede ți că sunt aplicate respectivele sancțiuni?

27
1. În foarte mare măsură
2. În mare măsură
3. În mică măsură
4. În foarte mică măsură
5. Nu sunt aplicate deloc
Q13 . Care dintre următoarele pot favorza apari ția corupției în instituțiile publice? (faceți
un x în pătratul ales)
1
Da 2
Nu 3
Nu
știu
a. Legisla ția deficitară
b. Lipsa de transparen ța în relația instituțiilor cu cetățenii
c. Salarizarea necorespunzătoare
d. Lipsa unor sanc țiuni drastice, a funcționarilor corupți
e. Lipsa unor mecanisme de evaluare, monitorizare, si control al activită ții
f. Lipsa competi ției
g. Birocra ția
h. Obișnuința societății de a da sau lua mită

Q14. Care dintre următoarele măsuri de diminuar e a corup ției le găsiti eficiente? (faceți un
x în pătratul ales )
1
Da 2
Nu 3
Nu
știu
a. Sanc ționarea imediată a tuturor abaterilor
b. Prezentarea cazurilor de corup ție în mass -media
c. Mărirea pedepselor pentru cei care sunt găsiti corup ți
d. Buna pregătire profesională a func ționarilor publici
e. Campanii de informare a popula ției
f. Îmbunătă țirea stimulentelor pozitive

28
g. Sanc ționarea cetățenilor care dau spagă

Q15. Sexul
1. Masculin
2. Feminin
Q16. Vârsta dvs.
1. 18-24 ani 4. 36-44 ani
2. 25-30 ani 5. 45-54 ani
3. 31-35 ani 6. Peste 55 ani
Q17. Care este ultima scoală absolvită?
1. Deloc, mai pu țin de 7 clase
2. Gimnaziu
3. Liceu
4. Postliceala
5. Învă țământ superior
Q18. Care este ocupa ția dumneavoastră?
1. Pensionar (ă) 4. Elev/student
2. Casnic (ă) 5. Salariat
3. Șomer 6. Întreprinzător particular

Vă mul țumesc pentru timpul acorda t

29
CAPITOLUL VI
ANALIZA DATELOR .

1. Descrierea e șantionului
Q16
Vârsta
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 18-24 ani 13 37.1 37.1 37.1
25-30 ani 3 8.6 8.6 45.7
31-35 ani 4 11.4 11.4 57.1
36-44 ani 3 8.6 8.6 65.7
45-54 ani 3 8.6 8.6 74.3
peste 55 ani 9 25.7 25.7 100.0
Total 35 100.0 100.0

Eșantionul a fost constriuit doar din popula ția adultă, după cum se vede și în tabelul de
mai sus, în care 13 persoane au vârsta cuprinsă între 18 -24 de ani, 3 persoane au vârsta cuprinsă
între 25 -30 de ani, 4 persoane între 31 -35 de ani, 3 persoane între 36 -44 de ani, 3 persoane între
45-54 de ani, și 9 persoane cu vârsta de peste 55 de ani, în total un număr de 35 de persoane.
Q15.
Sexul
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Masculin 16 45.7 45.7 45.7
Feminin 19 54.3 54.3 100.0
Total 35 100.0 100.0
Dintre aceste 35 de persoane chestionate, 16 dintre ele au fost de sex masculin, iar restul
de 19 , de sex feminin , eșantionul este echilibrat din acest punct de vedere.

Q17
Ultima școală absolvită
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Deloc, mai puțin de 7 clase 2 5.7 5.7 5.7
Gimnaziu 3 8.6 8.6 14.3
Liceu 23 65.7 65.7 80.0

30
Postliceala 2 5.7 5.7 85.7
Învățământul superior 5 14.3 14.3 100.0
Total 35 100.0 100.0

Din talebul de frecven ță de mai sus, putem deduce faptul că 2 persoane dintre cele
chestionate au mai pu țin de 7 clase, 3 au absolvit gimnaziul, 23 au terminat liceul, 2 persoane, au
terminat o scoală postliceală, iar 5 persoane au terminat învă țământul superior.

Q18.
Ocupa ția
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Pensionar (ă) 9 25.7 25.7 25.7
Casnic (ă) 2 5.7 5.7 31.4
Șomer 4 11.4 11.4 42.9
Elev/ student 10 28.6 28.6 71.4
Salariat 10 28.6 28.6 100.0
Total 35 100.0 100.0

La ocupa ție, 9 persoane sunt pensionare, 2 persoane sunt casnice, 4 persoane sunt someri,
10 sunt elevi sau studen ți, și celelalte 10 persoane sunt salariate.

1.1. Prezentarea și interpretarea răspunsurilor
Q1.
În ce măsură vă intereseză fenomenul corup ției?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid În foarte mare măsură 13 37.1 37.1 37.1
În mare măsură 12 34.3 34.3 71.4
În mică măsura 10 28.6 28.6 100.0
Total 35 100.0 100.0

Mai mult de o treime dintre persoane (37.14%), afirmă că fenomenul corup ției îi
interesează în foarte mare măsură, în timp ce pe 34. 29% în intresează in mare măsură , iar restul
de 28.57% sunt interesa ți în mică măsură. Pe baza răspunsurilor se poate afirma că majoritatea
oamenilor sunt interesa ții de acest fenomen.

31

Q2.
În ultimul an a ți interacționat cu instituțiile publice?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Da 35 100.0 100.0 100.0

La întrebarea Q2. Am folosit pentru această cercetare doar chestionarele celor care au
răspuns, “Da”, prin urmare toate cele 35 de persoane au răspuns da la această întrebare.

Q3
Cât de des a ți interacționat?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Săptămânal 4 11.4 11.4 11.4
Lunar 10 28.6 28.6 40.0
O dată la 2 -3 luni 11 31.4 31.4 71.4
O dată la 6 luni 7 20.0 20.0 91.4
O dată pe an 3 8.6 8.6 100.0
Total 35 100.0 100.0
La întrebarea Q3 din chestionar, 11.4% dintre persoane au interac ționat săptămânal,
28.6% lunar, cel mai mare procent de 31.4% apar ține celor care interacționează o dată la 2 -3
luni, 20.0% au interac ționat o dată la 6 luni, și doar 8.6 % dintre cei chestiona ți au interacționat o
dată pe an.

Q4
După părerea Dvs. nivelul corup ției din instituțiile publice este?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Foarte ridicat 8 22.9 22.9 22.9
Destul de ridicat 16 45.7 45.7 68.6
Mediu 6 17.1 17.1 85.7
Destul de scăzut 4 11.4 11.4 97.1
Foarte scăzut 1 2.9 2.9 100.0
Total 35 100.0 100.0

32
La întrebarea Q4 se poate observa pe baza r ăspunsurilor pesimismul oamenilor privind
nivelul corup ției. Majoritatea persoanelor cu o propor ție de 45.7% au afirmat faptul că nivelul
corup ției din instituțiile publice este destul de ridicat, în timp ce 22.9% afirmă că nivelul este
foarte ridicat. 17.1% au răspuns ca fiind mediu, 11.4% sus țin că este destul de scăzut și doar
2.9% spun că nivelul corup ției din instituțiile publice este foarte scăzut. Pe baza celor prezentate
mai sus în tabelul de frecventă se poate spune că un procent de 68.6%, mai mult de două treimi
dintre cei chestiona ți consideră că în inti tuțiile publice nivelul corupției este foarte, si destul de
ridicat, și doar 14.3% afirmă că nivelul este destul, și foarte scăzut.

Q5
După parerea Dvs. cât de răspândită este corup ția în rândul funcționarilor publici?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Toți funcționarii sunt corupți 1 2.9 2.9 2.9
Cei mai mul ți dintre
funcționari sunt corupți 21 60.0 60.0 62.9
Foarte pu țini dintre
funcționari sunt corupți 13 37.1 37.1 100.0
Total 35 100.0 100.0

Cât despre corup ția în rândul func ționarilor publici, doar 2.9% consideră faptul că toți
funcționari sunt corupți, marea majoritate 60% consideră că cei mai multi dintre funcționari sunt
corup ți, iar destul de 37.1% susțin faptul că foarte puțin dintre funcționari sunt corupți. La fel ca
și la întrebarea anterioară, oamenii nu au o părere foarte bună despre nivelul corupției atât în
institu țiile publice cât și în rândul funcționarilor publici.

Q6
Care este principala sursă pe care vă baza ți opinile despre corupție?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Mass -media 23 65.7 65.7 65.7
Experien ța personală 8 22.9 22.9 88.6
Discu ții cu membrii familiei 2 5.7 5.7 94.3
Discu ții cu prietenii 1 2.9 2.9 97.1
Informa ții despre corupție
oferite prin diferite
campanii/ programe 1 2.9 2.9 100.0
Total 35 100.0 100.0

33

Ca și sursă de informare cu privire la fenomenul corupției pe primul loc se află mass –
media cu un procent de 65.7%, urmată de experienta personală cu un procent de 22.9%. Pe locul
trei pe baza răspunsurilor celor chestionati se află discu țiile cu membrii familiei cu un procent de
5.7%. 2.9% afirmă că opinile lor sunt bazate pe discu țile care le au cu prietenii despre corupție,
si tot un procent de 2.9% afirmă că principala sursă de intormare sunt campaniile/ programele
care oferă informa ții despre corupție. Dacă interpretăm rezultatele se observă clar că cei mai
mulți dintre respondenți iși bazează opiniile despre corupție din mass -media (o explica ție este
dată de faptul că acesta este foarte prezentă în via ța fiecărui individ) și experiența personală.

Q7
Cât de des folosi ți mass -media pentru a vă informa cu privire la fenomenul
corup ției?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Cel pu țin o dată pe zi 9 25.7 25.7 25.7
Cel pu țin o dată pe
săptămână 10 28.6 28.6 54.3
Cel pu țin o dată pe lună 3 8.6 8.6 62.9
Mai rar de o dată pe lună 13 37.1 37.1 100.0
Total 35 100.0 100.0

La întrebarea Q7. 25.7% sus țin că folosesc mass -media pentru a se informa cu privire la
fenomenul corup ției cel puțin o dată pe zi, în timp ce 28.6% o folosec cel pu țin o dată pe
săptămână, doar 8.6% o folosec cel puțin o dată pe lună , iar marea majoritate (37.1%), folosesc
mass -media pentru a se informa cu privire la corup ție mai mare de o dată pe lună . Din tabelul de
frecven țe putem spune că răspunsurile au fost destul de apropiate ca procente cu excepția celor
care au afirmat ca folosesc mass -media cel pu țin o dată pe lună.
Datorită varietă ții de răspunsuri putem spune faptul că există atât oameni care se
informează des din mass -media cu privire la corup ție cât și oameni care se informează mai rar.

Q8
După părerea Dvs. cum considera ți că sunt salariile funcționarilor publici?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Foarte mari 5 14.3 14.3 14.3
Mari 10 28.6 28.6 42.9
Medii 5 14.3 14.3 57.1
Mici 11 31.4 31.4 88.6
Foarte mici 4 11.4 11.4 100.0

34
Total 35 100.0 100.0
. Când vine vorba despre salariile func ționarilor publici părerile cetățenilor sunt împarțite.
Cele mai multe persoane consideră salariile func ționarilor publici ca fiind mici (31.4% dintre
persoane), urmate îndeaproape de persoanele care spun că salariile sunt mari (28.6%). 14.3%
consideră salariile func ționarilor ca fiind foarte mari, tot un procentaj de 14.3% afirmă că acestea
sunt medii, iar restul de 11.4% spun că salariile sunt foarte mici. Răspunsurile sunt aproximativ
apropiate ca procentaje cu excep ția categoriilor care susțin că salariile sunt mari, iar cealaltă
categorie sus ține opusul și anume că sunt mci.

Q9
Știți ce înseamnă termenul de "transparență între instituțiile publice și
cetățeni"?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Da 30 85.7 85.7 85.7
Nu 5 14.3 14.3 100.0
Total 35 100.0 100.0
85.7% dintre persoanele chestionate sus țin că știu ce înseamnă termenul de “transparență
între institu țiile publice si cetă țeni” , iar restul de 14.3% evident au răspuns că nu stiu.

Q10
După părerea Dvs. cât de ridicat este nivelul de transparen ță al instituțiilor
publice din Romania?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Ridicat 4 11.4 13.3 13.3
Mediu 10 28.6 33.3 46.7
Scăzut 9 25.7 30.0 76.7
Foarte scăzut 7 20.0 23.3 100.0
Total 30 85.7 100.0
Missing System 5 14.3
Total 35 100.0

Din pocentul de 85.7% (cei care au răspuns “Da” la întrebarea anterioară) , 11.4%
consideră nivelul trasparen ței dintre instituții și cetățeni ca fiind ridicat. Majoritatea (28.6%)
spun că nivelul este mediu, urma ți îndeaproape de cei care consideră nivelul transparenței ca
fiind scăzut (25.7%) , iar restul de 20.0% sus țin că nivelul este foarte scăzut. Ca o scurtă

35
concluzie la răspunsurile oamenilor privind această întrebare, vedem foarte clar cum 45.7% din
85.7% sus țin că nivelul transparenței este scăzut și foarte scăzut, prin urmare majoritatea
cetățenilor nu au o parere foarte bună despre nivelul tran sparen ței dintre insitutțiile publice și
cetățeni.

Q11
Cum considera ți sancțiunile actuale privind faptele de coupție?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Foarte mari 4 11.4 11.4 11.4
Mari 10 28.6 28.6 40.0
Medii 2 5.7 5.7 45.7
Mici 16 45.7 45.7 91.4
Foarte mici 3 8.6 8.6 100.0
Total 35 100.0 100.0

La întrebarea Q11. 11.4% dintre persoane sus țin că sancțiunile privind faptele de corupție
sunt foarte mari, un procent mai mare de 28.6% dintre cei care au răsăpuns la acestă întrebare
spun că sunt mari, doar 5.7% afirmă ca sanc țiunile sunt medii. Marea majoritate (45.7%) a celor
chestiona ți sunt de părere că actualele sancțiuni sunt mici, iar restul de 8.6% consideră ca acestea
sunt foarte mici. Se poate observa o difer ență de 14.3% între cei care sus țin că sancțiunile sunt
foarte mari, respectiv mari (40.0%) , și cei care spun ca sunt foarte mici respectiv mici (54.3%).

Q12
În ce măsură crede ți că sunt aplicate respectivele sancțiuni?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid În mare măsură 8 22.9 22.9 22.9
În mică măsură 13 37.1 37.1 60.0
În foarte mică măsură 12 34.3 34.3 94.3
Nu sunt aplicate deloc 2 5.7 5.7 100.0
Total 35 100.0 100.0

La acestă întrebare nici o persoană nu a sus ținut că respectivele sanc țiuni sunt aplicate în
foarte mare măsură, de aceea în tabelul de frecven ță vedem doar variantele de răspuns care au
fost alese de cel pu țin un cetățean chestionat.
22.9% dintre persoane sunt de părere că sanctiunile privind faptele de corup ție sunt
aplicate în mare măsură, restul persoanelor fiind mai pesimiste când vine vorba de aplicarea

36
sancțiunilor. Astfel: 37.1% spun că aceste sancțiuni sunt aplicate în mică măsură, urmați de cei
care spun că sunt aplicate în foarte mică masură (34 .3%). Există și persoane care sunt de părere
că sanc țiunile nu sunt aplicate deloc, mai precis 5.7% dintre cei chestionați susțin acest fapt.

Q13
La întrebarea Q13. “Care dintre următoarele pot favoriza apari ția corupției?” , pe primul
loc se află “ Lipsa unor sanc țiuni drastice a funcționarilor corupți ”
Lipsa unor sanc țiuni drastice a funcționarilor corupți
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 32 91.4 91.4 91.4
Nu 2 5.7 5.7 97.1
Nu știu 1 2.9 2.9 100.0
Total 35 100.0 100.0
Pe primul loc cu un procent de extrem de mare de 91.4% sunt persoanele care consideră
că lipsa sanc țiunilor drastice este principalul motiv al corupției , în timp ce 5.7% sus țin că acesta
nu este un motiv, iar restul de 2.9% nu știu dacă este sau nu.

Pe locul doi se află “Obi șnuința societății de a da sau lua mită”.

Obișnuința societății de a da sau lua mită
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 31 88.6 88.6 88.6
Nu 3 8.6 8.6 97.1
Nu știu 1 2.9 2.9 100.0
Total 35 100.0 100.0
88.6% dintre persoane au spus c ă acesta este un factor care favorizează apari ția corupției,
8.6% sus țin că nu este un factor care să favorizeze apariția corupției, și 2.9% nu știu.

Locul trei este ocupat de birocra ție
Birocra ția
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 26 74.3 74.3 74.3
Nu 4 11.4 11.4 85.7
Nu știu 5 14.3 14.3 100.0
Total 35 100.0 100.0

37
Un procentaj de 74.3%, dintre cei chestiona ți susțin faptul că birocrația este un factor
care favorizeză corup ția, în timp ce 11.4 susțin opusul, iar 14.3% nu știu dacă acesta favorizează
sau nu apari ția corupției.

Un alt factor confrom răspunsurilor oferite de cetă țeni este “Lipsa de transparență în
relația institu țiilor cu cetățenii”

Lipsa de transparen ță în relația instituțiilor cu cetățenii
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 24 68.6 68.6 68.6
Nu 5 14.3 14.3 82.9
Nu știu 6 17.1 17.1 100.0
Total 35 100.0 100.0
Aici mai mult de două treimi (68.6%) , consideră că acest factor duce la apari ția corupției.
14.3% spun că lispa de transparen ță nu este un factor care să favorizele corup ția și 17.1% nu știu
dacă aceasta este sau nu o cauza a corup ției.

Salarizarea necorespunzătoare este abia pe locul cinci.

Salarizarea necorespunzătoare
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 21 60.0 60.0 60.0
Nu 13 37.1 37.1 97.1
Nu știu 1 2.9 2.9 100.0
Total 35 100.0 100.0
60.0% dintre persoane au spus că salarizarea necorespunzătoarea duce la apari ția
corup ției, în timp ce un procent destul de mare de 37.1 susțin opusul, și doar 2.9% nu știu dacă
aceasta este sau nu un motiv care duce la cre șterea corupției. Dacă la celelalte cauze ale corupției
aveam diferen țe mici între procentajele celor care au răspuns “nu” și “nu stiu”. Aici oamenii sunt
foarte hotărâ ți dacă acestă cauză favorizează sau nu apariția corupți ei.

Locul șase este ocupat de “Lipsa mecanismelor de evaluare, monitorizare și control al
activită ții”
Lipsa mecanismelor de evaluare, monitorizare și control al activității
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

38
Valid Da 17 48.6 48.6 48.6
Nu 6 17.1 17.1 65.7
Nu știu 12 34.3 34.3 100.0
Total 35 100.0 100.0

Mai pu țin de jumătate (48.6%) consideră că “Lipsa mecanismelor de evaluare,
monitorizare și control al activității ” poate favoriza apari ția corupției. Un procentaj de 17.1%
dintre cei chestiona ți susțin că aceasta nu favorizează apariția corupției, iar restul, puțin mai
mulți de o treime (34.3) nu știu. O posibilă explicație a faptului că avem un procent așa mare la
cei care au răspuns “nu știu” este aceia că majoritatea pesoanelor nu au conoștințe foarte mari cu
privire la corup ție, pentru a știi fiecare cauză a acesteia.

Penultimul loc este ocupat de “Legisla ția deficitară”

Legislatia deficitară
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 16 45.7 45.7 45.7
Nu 7 20.0 20.0 65.7
Nu știu 12 34.3 34.3 100.0
Total 35 100.0 100.0
Nu mai pu țin de 45.7% dintre persoane consideră legisla ția deficitară ca fiind o cauză
care favorizează apari ția corupției, în timp ce 20.0% afirmă opusul, și anume că aceasta nu
favorizează apari ția corupției, iar puțin mai mulți de o treime (34.3%) spun că nu știu dacă
aceasta este sau nu o cauză care să favorizeze apari ția corupției.

Ultimul loc este ocupat de “Lipsa competi ției”

Lipsa competi ției
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 9 25.7 25.7 25.7
Nu 19 54.3 54.3 80.0
Nu știu 7 20.0 20.0 100.0
Total 35 100.0 100.0
Doar 25.7% consideră “Lipsa competi ției” ca fiind o cauză care să favorizeze apari ția
corup ției în instituțiile publice. Mai bine de jumătate susțin că aceasta nu favorizează apariția

39
corup ției, iar restul de 20.0% au răspuns că nu stiu dacă este favorizează sau nu apariția
corup ției.
Toate cele prezentate mai sus favorizează apari ția corupției, doar că unele dintre ele o
favorizează într-o măsură mai mare sau m ai mică , iar rezultatele prezentate sunt în mare măsură
influen țate de cunoștințele despre corup ție ale cetățenilor. Asta însemnând că nu există o formulă
care să ne poată spune ordinea exactă a cauzelor prezentate mai sus. Ace stea variază de la un
eșantion la altul.

Q14
La aceast ă întrebare, pe primul loc ca și metodă de combatere a corupției pe baza
răspunsurilor date de către cetă țeni, se află “Sanc ționarea imediată a tuturor abaterilor”

Sanc ționarea imediată a tuturor abaterilor
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 32 91.4 91.4 91.4
Nu știu 3 8.6 8.6 100.0
Total 35 100.0 100.0
Un procent extrem de mare dintre cei chestiona ți (91.4%), consideră sancționarea
imediată a tuturor abaterilor, ca fiind cea mai eficientă metodă de combatere a corup ției. Doar
8.6% sus țin că nu știu dacă această metodă este una eficientă sau nu.

Pe locul doi se află “Sanc ționarea cetățenilor care dau spagă”.

Sanc ționarea cetățenilor care dau spagă
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 30 85.7 85.7 85.7
Nu 4 11.4 11.4 97.1
Nu știu 1 2.9 2.9 100.0
Total 35 100.0 100.0
Dacă metoda anterioară s -a referit strict la angaja ții instituțiilor publice, acestă metodă
presupune sanc ționarea cetățenilor care oferă spagă.
O mare parte dintre cetă țenii (85.7%), consideră această metodă ca fiind una eficientă
pentru diminuarea corup ției, în timp ce 11.4% spun că nu este eficientă, iar 2.9% dintre cetă țeni,
nu știu dacă este sau nu o metodă eficietă.

Pe locul trei ca și metodă de diminuare a corup ției se află „Mărirea pedepselor”

40
Mărirea pedepselor
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 28 80.0 80.0 80.0
Nu 3 8.6 8.6 88.6
Nu știu 4 11.4 11.4 100.0
Total 35 100.0 100.0
Un procent mare de 80.0% suțin că mărirea pedepselor este o metodă eficientă pentru
diminuare corup ției. Doar 8.6% din persoanele chestioanete nu cred că aceasta este o metodă
eficientă, iar restul de 11.4% au răspuns “nu stiu”.

O altă metodă de diminuare a corup ției este “Îmbunătă țirea stimulentelor pozitive”.

Îmbunătă țirea stimulentelor pozitive
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 20 57.1 57.1 57.1
Nu 10 28.6 28.6 85.7
Nu știu 5 14.3 14.3 100.0
Total 35 100.0 100.0
Mai mul ți de jumătate (57.1%), consideră că “îmbunătă țirea stimulentelor pozitive ” este
o medodă eficientă de diminuare a corup ției, în timp ce 28.6% sus țin contrariul, iar restul de
14.3% nu știu dacă aceasta este sau nu o medodă eficientă.

Campaniile de informare a popula ției sunt și ele metode de diminuare a corupției.

Campanii de informare a popula ției
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 19 54.3 54.3 54.3
Nu 7 20.0 20.0 74.3
Nu știu 9 25.7 25.7 100.0
Total 35 100.0 100.0
La această metodă, 54.3% sunt de acord cu faptul că este o medodă eficientă de
diminuare a corup ției. 20.0% au răspuns că nu este o medodă eficientă , și restul de 25.7% au
răspuns “nu știu”.

Pe locul șase se află “Buna pregătire a func ționarilor publici”.

Buna pregătirea a func ționarilor publici
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

41
Valid Da 16 45.7 45.7 45.7
Nu 12 34.3 34.3 80.0
Nu știu 7 20.0 20.0 100.0
Total 35 100.0 100.0
Mai pu țini de jumătate dintre cei chestionați (45.7%), afirmă că aceasta este o metodă
eficientă de diminuare a corup ției, în timp ce mai mult de o treime dintre cei chestionați (34.3%),
susțin opusul, și anume că “buna pregătire a funcționarilor publici” nu este o medotă eficientă de
combatere a corup ției. Restul de 20.0% susțin că nu știu dacă aceasta este sau nu o metodă
eficientă.

Pe ultimul loc se află “Prezentarea cazurilor ce corup ție în mass -media ”.

Prezentarea cazurilor de corup ție în mass -media
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Da 14 40.0 40.0 40.0
Nu 14 40.0 40.0 80.0
Nu știu 7 20.0 20.0 100.0
Total 35 100.0 100.0
Doar 40.0% sunt de părere că aceasta este o metodă eficientă de diminuare a corup ției, în
timp ce tot 40.0% spun că “prezentarea cazurilor de corup ție în mass -media” nu este o metodă
eficientă, iar restul de 20% dintre persoane au răspuns “nu știu”.
Se poate observa o diferen ța mare de procente între cei care au răspuns da la primele 3
metode și restul metodelor. Prin urmare pe baza celor prezentate putem spune că principalele 3
medode de diminuare a corup ției, după opiniile cetățenilor sunt cele care fac referire la o
sanctionare mai strictă a angaja țiilor din instituțiile publice, dar și a cetățenilor și la mărirea
pedepselor.

42
1.2. Testarea ipotezelor.
Ipoteza I : Cu cât cetă țenii iși iau mai multe informații despre corupție din mass -media cu atât
consideră că institu țiile publice sunt mai corupte.
Prin testarea ipotezei imi doresc să aflu frecvan ța cu care oamenii își iau informații din
mass – media influen țează opinia lor despre nivelul corupției din instituțiile publice.
Variablila independentă în această ipoteză este mass -media , și este testată prin întrebarea
nr.7, iar variabila dependentă este corup ția din instituțiile publice, tes tată prin întrebarea nr. 4.
Ambele variabile sunt măsurate la nivel ordinal.
După părerea Dvs. nivelu l corup ției din instituțiile publice este?
* Cât de des folosi ți mass -media pentru a vă informa cu privire la fenomenul corup ției? Crosstabulation
Cât de des folosi ți mass -media pentru a vă informa cu
privire la fenomenul corup ției? Total
Cel pu țin o
dată pe zi Cel pu țin o
dată pe
săptămână Cel pu țin o
dată pe lună Mai rar de o
dată pe lună
După părerea Dvs.
nivelul corup ției din
institu țiile publice
este? Foarte ridicat Count 5 3 0 0 8
% of
Total 14.3% 8.6% 0.0% 0.0% 22.9%
Destul de
ridicat Count 4 6 1 5 16
% of
Total 11.4% 17.1% 2.9% 14.3% 45.7%
Mediu Count 0 1 2 3 6
% of
Total 0.0% 2.9% 5.7% 8.6% 17.1%
Destul de
scăzut Count 0 0 0 4 4
% of
Total 0.0% 0.0% 0.0% 11.4% 11.4%
Foarte scăzut Count 0 0 0 1 1
% of
Total 0.0% 0.0% 0.0% 2.9% 2.9%
Total Count 9 10 3 13 35
% of
Total 25.7% 28.6% 8.6% 37.1% 100.0%

Putem observa din tabelul de asociere faptul că 22.9% dintre persoanele chestionate
consideră nivelul corup ției din instituții ca fiind foarte ridicat, iar dintre aceștia 22.9%, 14.3%
folosesc mass -media cel pu țin o dată pe zi, iar restul de 8.6% afirmă ca folosesc mass – media cel

43
puțin o dată pe lună. 45.7% consideră nivelul corup ției din instituțiile publice destul de ridicat,
iar dintre ace știa 11.4% folosesc mass -media cel pu țin o dată pe zi, 17.1% cel puțin o dată pe
săptămână, 2.9% (o singură persoană) cel pu țin o dată pe lună, iar 14.3% folosesc mass -media
folosesc mass -media mai rar de o dată pe lună. 17.1% dintre persoanele chestionate consideră că
nivelul corup ției din instituțiile publice este mediu, dintre care un 2.9% folosesc, mass – media cel
puțin o dată pe lună, 5.7% o folosesc cel puțin o dată la 6 luni, iar restul de 8.6% se informează
din mass – media mai rar de o dată pe lună . Pe urmă 11.4% spun că nivelul corup ției din
institu țiile publice este destul de scăzut, și tot 11.4% (toți cei care au răspuns destul de scăzut),
afirmă că folosesc mass -media pentru a se informa cu privire la corup ție mai rar de o dată pe
lună. Doar 2.9% consideră nivelul corup ției din instituțiile publice ca fiind foarte scăzut, și tot
2.9%, spun că folosesc mass -media mai rar de o dată pe lună pentru a se informa c u privire la
fenomenul corup ției.
Pe baza celor explicate putem spune că se confirmă ce am vrut să aflăm prin ipoteză,
deoarece după cum putem vedea cei care au răsăpuns că nivelul corup ției din instituțiile publice
este foarte ridicat folosesc cel mai des mass -media pentru a se informa cu privire la fenomenul
corup ției.
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 23.651a 12 .023
Likelihood Ratio 27.233 12 .007
Linear -by-Linear Association 15.716 1 .000
N of Valid Cases 35
a. 19 cells (95.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .09.

Din tabelul Chi-Square se poate observă că pragul de semnifia ție este de 0.023, deci
semnifica ția lui chi -square este mai mică de 0,05, prin urmare între cele două variabile există o
legătură semnificativ ă din punct de vedere statistic , ceea ce inseamnă că ipoteza se confirmă .

Symmetric Measures
Value Asymp. Std.
Errora Approx. Tb Approx. Sig.
Ordinal by Ordinal Gamma .824 .074 6.995 .000
N of Valid Cases 35
a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

44

Din tabelul Symmetric Measures se observă că valoarea lui Gamma este de 0.824, ce ea
ce ne arată că între cele două v ariabile avem o rela ție pozitivă (cele două variabile cresc sau
descrecs împreună) , și puternică.
Ipoteza II : Oamenii care interac ționează mai des cu in stituțiile publice au o părere mai bună
asupra corup ției din instituțile publice
Prin această ipoteză îmi doresc să aflu dacă persoanele care interac ționează mai des cu
institu țiile publice au o părere mai bună despre nivelul corupției, față de persoanele care
interac ționează mai rar.
Variabila independentă este gradul de interac țiune al oamenilor cu instituțiile publice pe
care o să îl măsor prin întrebarea nr3. din chestionar, iar variabila dependentă este corup ția din
institu țiile publice care este tes tată prin întrebarea nr 4. Ambele variabile sunt măsurate la nivel
ordinal.
După părerea Dvs. nivelul corup ției din instituțiile publice este?
* Cât de des a ți interacționat? Crosstabulation
Cât de des a ți interacționat? Total
Săptămâ
nal Lunar O dată la
2-3 luni O dată la 6
luni O dată pe
an
După părerea Dvs.
nivelul corup ției din
institu țiile publice
este? Foarte
ridicat Count 1 3 2 2 0 8
% of
Total 2.9% 8.6% 5.7% 5.7% 0.0% 22.9%
Destul de
ridicat Count 3 3 5 4 1 16
% of
Total 8.6% 8.6% 14.3% 11.4% 2.9% 45.7%
Mediu Count 0 2 1 1 2 6
% of
Total 0.0% 5.7% 2.9% 2.9% 5.7% 17.1%
Destul de
scăzut Count 0 2 2 0 0 4
% of
Total 0.0% 5.7% 5.7% 0.0% 0.0% 11.4%
Foarte
scăzut Count 0 0 1 0 0 1
% of
Total 0.0% 0.0% 2.9% 0.0% 0.0% 2.9%
Total Count 4 10 11 7 3 35
% of
Total 11.4% 28.6% 31.4% 20.0% 8.6% 100.0
%

45
Din tabelul de asociere putem observa faptul că dintre cei 22.9% care consideră ca
nivelul corup ției din insituțiile publice este foarte ridicat 2,9% inreacționează săptămânal cu
institu ții publice, 8.6% lunar, 5.7% interacționează o dată la 2 -3 luni, 5,7% interac ționează o dată
la 6 luni. Dintre cei 45.7% care conside ră că nivelul corup ției este destul de ridicat, 8.6%
interac ționează săptămânal, tot 8.6% interacționează lunar, 14.3% o dată la 2 -3 luni, 11.4% o
dată la 6 luni, și doar 2.9% interacționează o dată pe an. Dintre cele 17.1% de persoane care
consideră că ni velul corup ției din instituțiile publice este mediu, 5.7% interacționează lunar,
2.9% o dată la 2 -3 luni, 2.9% interac ționează o dată la 6 luni, iar 5.7% interacționează o dată pe
an. 11.4% consideră că nivelul corup ției este destul de scăzut iar dintre aceștia 5.7%
interac ționează cu instituțiile publice lunar, iar restul de 5.7% interacționează o dată la 2 -3 luni.
Doar 2.9% consideră nivelul corup ției din instituțiile publice ca fiin d foarte scăzut, și acel 2.9%
interac ționează o dată la 2 -3 luni.

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 13.052a 16 .669
Likelihood Ratio 14.154 16 .587
Linear -by-Linear Association .226 1 .635
N of Valid Cases 35
a. 24 cells (96.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .09.
Din tabelul Chi -Square putem observa că rela ția dintre cele doua variabile nu este
semnificativ ă, deoarece semnifica ția lui Hi pătrat . este de 0.669, aidcă este mai mare decăt
pragul critic de 0.05, prin urmare ipoteza nu se confirmă.
O explica ție a faptului că ipoteza nu s -a confirmat după cum vedem și în tabelul de
asociere este aceia că oamenii consideră că există un un grad foarte ridicat, si ridicat de corup ție
în institu țiile publice indiferent de cât de des au interacționat cu instituții publice.

Ipoteza III : Cu cât sanc țiunile privind faptele de corupție sunt mai mari cu atât oamenii
consideră că nivelul corup ției în rândul f uncționarilor publici este mai mic .
Variabila independentă este nivelul de sanc țiune al faptelor de corupție. Aceasta este
testată prin întrebarea nr.11. Variabila dependentă este nivelul corup ției în randul funcționarilor
publici, testată prin întrebarea nr.5. Ambele variabile sunt măsurate la nivel ordinal.

46
După parerea Dvs. cât de răspândită este corup ția în rândul funcționarilor publici?
* Cum considera ți sancțiunile actuale privind faptele de coupție? Crosstabulation
Cum considera ți sancțiunile actuale privind faptele
de coup ție? Total
Foarte
mari Mari Medii Mici Foarte
mici
După parerea Dvs.
cât de răspândită
este corup ția în
rândul func ționarilor
publici? Toți funcționarii sunt
corup ți Count 0 0 0 1 0 1
% of
Total 0.0% 0.0% 0.0% 2.9% 0.0% 2.9%
Cei mai mul ți dintre
funcționari sunt
corup ți Count 1 2 1 14 3 21
% of
Total 2.9% 5.7% 2.9% 40.0% 8.6% 60.0%
Foarte pu țini dintre
funcționari sunt
corup ți Count 3 8 1 1 0 13
% of
Total 8.6% 22.9% 2.9% 2.9% 0.0% 37.1%
Total Count 4 10 2 16 3 35
% of
Total 11.4% 28.6% 5.7% 45.7% 8.6% 100.0
%
Din tabelul de asociere de mai sus putem observa că doar 2.9% dintre persoanele
chestionate consideră că to ți funcționarii publici sunt corupți, iar acei 2.9% afirmă că sancțiunile
privind faptele de corup ție sunt mici. Un număr de 60% consideră că cei mai mul ți dintre
funcționarii publici sunt corupți, și dintre ac ești 60%, 2.9% spun ca sancțiunile sunt foarte mari,
5.7%, consideră că sunt mari, 40% consideră că sunt mici, și 8.6% spun că sunt foarte mici.
Restul de 37.1% consideră că foarte pu țini dintre funcționari sunt corupți, iar dintre acestia
37.1%, 8.6 cons ideră că sanc țiunile actuale privind faptele de corupție sunt foarte mari, 22.9%
consderă sanc țiunile mari, 2.9% spun că sunt medii, iar restul de 2.9% consider ă că sanc țiunile
sunt mici.
Majoritatea oamenilor consideră că cei mai mul ți dintre funcționari sunt corup ți si ca
sancțiunile privind faptele de corupție sunt mici.

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 19.324a 8 .013
Likelihood Ratio 22.207 8 .005
Linear -by-Linear Association 15.177 1 .000
N of Valid Cases 35
a. 12 cells (80.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .06.

47

Din tabelul Chi -Square putem vedea pragul de semnificatie care este de 0.013, adică
semnifica ția lui chi -square este mai mică de 0,05, rezultând faptul că exista o legătură
semnificativă din punct de vedere statistic între cele două variabile, prin urmare ipoteza se
confirmă .
Symmetric Measures
Value Asymp. Std.
Errora Approx. Tb Approx. Sig.
Ordinal by Ordinal Gamma -.860 .087 -6.075 .000
N of Valid Cases 35
a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
Din tabelul Symmetric Measures observăm că valoarea lui Gamma este de -0.860 ceea ce
ne sugerează că avem o valoare puternic negativă deoarece Gamma este mai aproape de -1 decât
de 0.

Ipoteza IV : Oamenii consideră lipsa transparen ței di ntre institu ții și cetățeni crește gradul de
corup ție din instituțiile publice.
Variabila independentă în această ipoteză este transparen ța. Aceasta este măsurată prin
întrebarea nr.10. Variabila dependentă este corup ția din instituțiile publice care este măsurată
prin întrebarea nr 4. Ambele variabile sunt măsurate la nivel ordinal.
Case Processing Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
După părerea Dvs. nivelul
corup ției din instituțiile publice
este? * După părerea Dvs. cât
de ridicat este nivelul de
transparen ță al instituțiilor
publice din Romania? 30 85.7% 5 14.3% 35 100.0%
Din tabelul de cazuri se poate observa că doar 85.7% dintre răpunsurile persoanelor
chestionate au fost folosite pentru testatea acestei ipoteze, deoarece restul de 14.3% nu cunosc
termenul de “transparen ță între instituții și cetățean ”, prin urmare aceastea nu au răspuns la
întrebarea nr.10 folosită pentru măsurarea variabilei independente.

48
După părerea Dvs. nivelul corup ției din instituțiile publice este?
* După părerea Dvs. cât de ridicat este nivelul de transparen ță al instituțiilor publice din Romania?
Crosstabulation
După părerea Dvs. cât de ridicat este nivelul de
transparen ță al institu țiilor publice din Romania? Total
Ridicat Mediu Scăzut Foarte
scăzut
După părerea Dvs.
nivelul corup ției din
institu țiile publice
este? Foarte ridicat Count 0 0 1 5 6
% of
Total 0.0% 0.0% 3.3% 16.7% 20.0%
Destul de
ridicat Count 0 4 8 2 14
% of
Total 0.0% 13.3% 26.7% 6.7% 46.7%
Mediu Count 0 6 0 0 6
% of
Total 0.0% 20.0% 0.0% 0.0% 20.0%
Destul de
scăzut Count 3 0 0 0 3
% of
Total 10.0% 0.0% 0.0% 0.0% 10.0%
Foarte scăzut Count 1 0 0 0 1
% of
Total 3.3% 0.0% 0.0% 0.0% 3.3%
Total Count 4 10 9 7 30
% of
Total 13.3% 33.3% 30.0% 23.3% 100.0
%
Tabelul de asociere ne arată că din tre cei 20.0% care spun că nivelul corup ției din
institu țiile publice este foarte ridicat, doar 3.3% consideră nivelul de transparență al instituțiilor
publice ca fiind scăzut, iar restul de 16.7% spun că este foarte scăzut. Cei mai mul ți dintre
cetățeni consideră nive lul corup ției din instituțiile publice ca fiind destul de ridicat ( 46.7% ), și
din ace ști 46.7%, 13.3% sunt de părere că nivelul transparenței instituțiilor publice este mediu,
majoritatea (26.7%), afirmă că este scăzut și ceilalți 6.7% spun că este foarte scăzut. Cei 20.0%
care au răspuns că nivelul corup ției din insituțiile publice este mediu, au aceiaș părere în legătură
cu nivelul transparen ței instituțiilor publice, și anume că este mediu. Cei 10% care consideră
nivelul corup ției din instituțile publice destul de scăzut, afirmă că nivelul transparen ței este
ridicat. 3.3% , sus țin că nivelul corupției este foarte scăzut în instituțiile publice și că nivelul
transparen ței este ridicat.

49
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 56.304a 12 .000
Likelihood Ratio 47.971 12 .000
Linear -by-Linear Association 21.823 1 .000
N of Valid Cases 30
a. 20 cells (100.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .13.
Din tabelul Chi -Square se observă că semnifica ția lui hi pătrat de 0.000, deci este mai
mică decăt pragul critic de 0.05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile există o legătură
semnificativă din punct de vedere statistic, prin urmare ipoteza se confirmă .

Symmetric Measures
Value Asymp. Std.
Errora Approx. Tb Approx. Sig.
Ordinal by Ordinal Gamma -.985 .018 -8.845 .000
N of Valid Cases 30
a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
Din tabelul Symmetric Measures valoarea lui Gamma este de -0.985, asta însemnând că
avem o valoare negativă (când o variabilă cre ște cealaltă va scădea) și foarte puternică.

Ipoteza V : Oamenii consideră că o salarizare deficitară cre ște gradul corupției în rândul
funcționarilor publici.
Variabila independentă în această ipoteză este salarizarea , măsurată prin întrebarea nr. 8.
Variabila dependentă este nivelul corup ției în randul funcționarilor publici, testată prin întrebarea
nr.5. Ambele variabile sunt măsurate la nivel ordinal.

După parerea Dvs. cât de răspândită este corup ția în rândul funcționarilor publici?
* După părerea Dvs. cum considera ți că sunt salariile funcționarilor publici? Crosstabulation
După părerea Dvs. cum considera ți că sunt salariile
funcționarilo r publici? Total
Foarte
mari Mari Medii Mici Foarte
mici
După parerea Dvs.
cât de răspândită
este corup ția în
rândul Toți funcționarii
sunt corup ți Count 1 0 0 0 0 1
% of
Total 2.9% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 2.9%
Cei mai mul ți dintre Count 4 2 3 8 4 21

50
funcționarilor
publici? funcționari sunt
corup ți % of
Total 11.4% 5.7% 8.6% 22.9% 11.4% 60.0%
Foarte pu țini dintre
funcționari sunt
corup ți Count 0 8 2 3 0 13
% of
Total 0.0% 22.9% 5.7% 8.6% 0.0% 37.1%
Total Count 5 10 5 11 4 35
% of
Total 14.3% 28.6% 14.3% 31.4% 11.4% 100.0
%
Numai 2.9% sunt de părere că to ți funcționarii publici sunt corupți, iar aceștia susțin că
salariile func ționarilor publici sunt foarte mari. Din cei 60.0% care sus țin că cei mai mulți dintre
funcționari sunt corupți, 11.4% spun că salariile funcționarilor sunt foarte mari, 5.7% condideră
că sunt mari, 8.6% spun că salariile sunt medii, cei mai mul ți din cei 60.0%, și anume 22.9%
spun că salariile sunt mici, iar restul de 11.4% afirmă că sunt foarte mici. Din restul de 37.1%
care afirmă ca foarte pu țini funcționari sunt corupți, 22.9% consideră că salariile funcționarilor
sunt mari, 5.7%, spun că sunt medii, iar restul de 8.6% din cei 37.1% sus țin că salariil e
funcționarilor sunt mici.

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 18.951a 8 .015
Likelihood Ratio 19.683 8 .012
Linear -by-Linear Association .426 1 .514
N of Valid Cases 35
a. 13 cells (86.7%) have expected count less than 5. The minimum expected
count is .11.
Tabelul Chi-Square, ne arată că semnifica ția lui Hi pătrat este de 0.015, deci este mai
mică decât pragul critic de 0.05, ceea ce înseamnă că între cele doua variabile există o asociere
semnificativă din punct de vedere statistic, prin urmare ipoteza se confirmă .

Symmetric Measures
Value Asymp. Std.
Errora Approx. Tb Approx. Sig.
Ordinal by Ordinal Gamma -.214 .234 -.925 .355
N of Valid Cases 35
a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
Din tabelul Symmetric Measures valoarea lui Gamma este de -0.214, ceea ce înseamnă că
aveam o rela ție negativă, dar nu foarte puternică .

51

52
Bibliografie

1. Badea, C. , Copoeru , I., “Percep ția cetățenilor asupra corupției din institu țiile publice: cauze, practici, prevenire
”, 2010, p p 15 -19, (Online) accesibil la adresa
http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/Coruptia%20ne%20priveste%20pe%20toti/studiu%20p erce
ptie.pdf , accesat la data de 24. 10. 2015 ;
2. Constitu ția României, Capitolul II “Drepturile și libertățile fundamentale ”, Articolul 31, privind “Dreptul la
informa ție”, (Online) accesibil la adresa http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba31 ,
accesat la data de 06. 11. 2015.
3. Direc ția Gen erală Anticorup ție “ Raport privind percep ția corupției în România ”, 2012, pp 6 -31, (Online)
accesibil la http://www.mai -dga.ro/index.php?i=1678&t=69&s=0&m=0&y=0 , accesat la data de 24. 10. 2015 ;
4. Guvernul României, “ Strategia Na țională Anticorupție 2005 -2007 ”, Online accesibil la adresa
http://gov.ro/ro/obiective/strat egii-politici -programe/strategia -nationala -anticoruptie -2005 -2007&page=1 , accesat la
data de 24. 10. 2015 ;
5. Legea, 52 din 2003, privind transparen ța decizională în administrația publică , (Online) accesibilă la adresa
http://legislatie.resurse -pentru -democratie.org/legea/52 -2003.php , accesată la data de 10.11. 2015 ;

6. Mora, C., Țiclău T., Balica D., “ Studiul administra ției publice ”, Editura Accent, Cluj -Napoca, 2012, p 192-197;
7. Miller, William L. ; Grredeland, Ase B. ; Koshechkina, Tatyana Y. (1998), “Foolish to Give and Yet More
Foolish Not to Take. In -Depth Interviews whit Post – Communist Citizens on Their Everyday Use of Bribes and
Contacts ”, în Europe – Asia Studies, vol. 50, nr. 4 p. 653, apaud Nicolae, R. “Corup ția și politicile anticorupție ”,
Edutura Polirom, Bucure ști, 2010, p. 98;
8. Nicolae, R. “Corup ția și politicile anticorupție ”, Edutur a Polirom, Bucure ști, 2010, pp 33 -40;
9. Nye, J.S (1967), “ Corrup țion and Political Development: A Cost -Benefit Analysis ”, The American Political
Science Review, vol. 61, nr. 2, iun., pp 417 -427, apud Radu Nicolae, “Coru pția și politicile anticorup ție”, Edutura
Polirom, Bucure ști, 2010, p.33.

10. Park, Nancy E. “Corr upțion in Eighteenth -Century China ”, în The Journal of Asian Studies, vol. 56, nr. 4, nov.,
(1997), p. 968 [Online] disponibil la adresa
http://www.researchgate.net/publication/248653651_Corruption_in_Eighteenth -Century_China , accesat la data de
22. 10. 2015. ;
11. Pellegrini, L., Gerlagh, R. , “Causes of corruption: a survey of cross -country analyses and extended results ”,
2008, Economics of Governance, Vol. 9(3), pp. 245 -263, apud Mora, C., Țiclău, T., Balica, D. “ Studiul
administra ției publice ”, Editura Accent, Cluj -Napoca, 2012, p, 195. ;
12. Radu, L., Iuga, A. “ Etică în administra ția publică ”, 2012 -2013, pp.58 – 59;.

53
13. Transparency Interna țional. “Corrup țion percepțions index 2014 ”, (Online) acesibil la
http://www.transparency.org/cp i2014/results , accesat la data de 8. 11. 2015 ;
14. Transparency Interna țional. “Global Corrup țion Barometer, 2013, Național ”, (Online) accesibil la
https://www.transparency.org/gcb2013/country/?country=romania , accesat la data de 8. 11. 2015 ;.
15. World Bank (WB1), “ Helping Countries Combat Corrruption: The Role of the World Bank ”, apud Mora, C.,
Țiclău, T., Balica, D. “ Studiul administra ției publice ”, Editura Accent, Cluj -Napoca, 2012, p. 192.