Anei Andrei -Constantin [601740]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:
Conf. Univ. Dr. S ăvulescu Ionuț

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Domeniul: Geografie
Programul de studii: Geografie

FAVORABILITATEA TERENURILOR PENTRU
EXTINDEREA AREALULUI CONSTRUIT.
STUDIU DE CAZ – MUNICIPIUL BACĂU

Îndrumător științific:
Conf. Univ. Dr. Săvulescu Ionuț

Absolvent: [anonimizat]
2017

1
CUPRINS

CAPITOLUL I – INTRODUCERE ………………………………………………………… .………… 2

1.1 Elemente generale despre restrictivitate/favorabilitate pentru extinderea arealului construit …2
1.2 Municipiul Bacău – caracteristici f izico -geografice ale arealului…………………………… . 3
1.2.1 Cadrul natural …………………………………………………………………………… .3
1.2.2 Cadrul istoric, social și economic……………………………………………………… ..7

CAPITOLUL II- METODOLOGIA DE LUCRU ………………………… ……………………… …….14

2.1. Surse de date și metode folosite în cadrul cercetării …… ……………………… …… ……….14
2.2. Prelucrarea primară a datelor ………………………………………… ……………… …….15
2.2.1. Probleme și erori apărute în cadrul prelucrăr ii primare a datelor……………………20
2.3. Factorii implicați în analizele de favorabilitate :………………………………………… ….21
2.3.1 Relief ;……………………………… ………………………………… …………….23
2.3.2 Sol ;…………………………………………………………… …………….. …….. 27
2.3.3 Geologie ;………………………………………………………………………… …31
2.3.4 Zone Funcționale ;…………………………………………………………………..33
2.3.5 Accesibilitate a și a eroport ; …………………………………………………………… 35

CAPITOLUL III – ANALIZA HĂRȚILOR DE FAVORABILITATE ……………………. …………….. 40

3.1 Realizarea și analiza hărților de favorabilitate …………………………………………… …40
3.1.1. Harta de favorabilitate naturală…………………………………………………… ….42
3.1.2. Harta de favorabilitate funcțională (+aeroport )…..……………………………… ……44
3.1.3. Harta de favorabilitate mixtă……………………………………………………… ….46
3.1.4. Harta de favor abilitate a terenurilor (generală) ……………………………………… ..48
3.2 Studii de caz …………………………………………………… ………………………… …50

CAPITOLUL IV – CONCLUZII …………………………………………………………………… ..54

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………… 57

ANEXA 1 – DECLARAȚIE DE ORIGINA LITATE ……………………………………………………. 60

2
CAPITOLUL I – INTRODUCERE

1.1. Elemente generale despre restrictivitate și favorabilitate pentru extinderea arealului
construit.

Orice areal supus unei analize sau studiu de specialitate va prezenta o serie de caracteristici
unice, comparativ cu alt areal sau zonă de interes, care îi vor oferi un anumit potențial din punct
de vedere natural și socio -economic. În lucrarea de față, cercetarea se axează pe determinarea
potențialului pe care îl oferă arealul unității administrati v-teritoriale a Municipiului Bacău în
vederea extinderii arealului construit, dar și a zonelor unde acest proces de extindere poate avea
loc.
În momentul în care abordăm termeni precum ”favorabilitate” și ”restrictivitate” , trebuie
mai întâi să stabilim și factorii implicați în realizarea analizei, d atele pe care alegem să le folosim
și să le analizăm în cadrul cercetării și domeniul de interes. În cazul acestui studiu, se urmărește
obținerea unei imagini de ansamblu a favorabilității/restrictivății teren urilor din Municipiul Bacău
ca urmare a unor factori fizico -geografici (care indică un potențial natural) sau socio -economici
(zone funcționale, utilizarea terenurilor, accesibilitate care indică importanța și impactul factorului
uman), cu interes direct î n extinderea suprafețelor construite (materializate în zona de intravilan).
Astfel, dacă încercăm să oferim o definiție ”favorabilității” , am putea spune că avem de –
a face cu o caracteristică a unui teren de a fi avantajos din punct de vedere al factorilo r naturali ,
economici și antropici analizați pentru îndeplinirea unei utilizări, în cazul de față fiind vorba de
suprafața construită . ”Restrictivitatea” este opusul acesteia, fiind o caracteristică a unui teren de
a limita îndeplinirea unei utilizări, ca urmare a acelorași factori folosiți în analiză. Se mai poate
vorbi și de această ”favorabilitate” ca pe un potențial teritorial al terenului, iar în cazul de față de
un potențial de construit care poate fi crescut sau limitat ca urmare a cadrului natural, socio –
economic sau chiar legal, dacă vine vorba de decizii luate prin Planuri Urbanistice de Detaliu,
Zonale sau Generale.
Studiul de față ia în calcul atât factori fizico -geografici, cât și factori socio -economici care
sunt capabili să ofere o imagine reală a situației actuale, care pot prezenta o dinamică în evoluție
sau reprezintă un factor indispensabil atunci când vine vorba de realizarea unei construcții. În
materi e de factori fizico -geografici au fost aleși relieful (prin pantă și topografie), ge ologia (prin
formațiunile de roci reprezentative), solul (prin tipul de sol întâlnit și manifestarea gleizării). În
materie de factori socio -economici, au fost aleși factori precum accesibilitatea (materializată prin
căiile de transport și aeroport) și zon ele funcționale la data actuală.

3
Arealul construit depinde foarte mult de acești factori și îi afectează în mod direct
favorabilitatea. Un sol sau o geologie care nu permite construirea unei fundații solide, va prezenta
o restrictivitate importantă unui teren. Același lucru se poate spune și despre un areal care prezintă
o arie protejată sau o utilizare care împiedică realizarea unor construcții noi din punct de vedere
legal sau o accesibilitate defectuoasă care are un impact negativ asup ra atractivității terenului.
Prin colectarea de date și analizarea factorilor aleși se pot trasa o serie de obiective pe care
studiul de față încearcă să le atingă:
• Determinarea suprafețelor cu favorabilitate/restrictivitate ridicată pentru extinderea
arealului construit în unitatea administrativ -teritorială a Municipiului Bacău;
• Exemplificarea și confirmarea rezultatelor cu situația din teren, dar și determinarea
unor soluții cu impact pozitiv sau semnalarea unor disfuncționalități ce au impact
negativ as upra evoluției arealului construit în unitatea administrativ -teritorială a
Muncipiului Bacău.
Aceste obiective vor avea ca drept rezultat final al studiului realizarea unor hărți care vor
avea rolul de a ilustra zonele cu favorabilitate și restricitvitate din punct de vedere natural, socio –
economic, dar și cumulat sub diverse formule de calcul și care ar putea să ”traseze” direcțiile de
extindere ale suprafeței construite din municipiu.

1.2. Municipiul Bacău – caracteristici fizico -geografice ale arealului

1.2.1 Cadrul natural

Municipiul Bacău reprezintă unul dintre municipiile de rang I (conform Legii 351/2001)
de pe teritoriul României și este localizat în zona de est a țării, în regiunea istorică Moldova, fiind
și reședința județul omonim (fig.1.2.1.1) . Din punct de vedere matematic acesta se află la
intersecția paralelei de 46◦35՚ cu meridianul de 26◦55՚. Deține o suprafață de 41,86 km2 (conform
memoriului general din PUG, 2012), fiind localizat și mai precis pe malurile râului Bistrița, în
apropierea c onfluenței cu râul Siret. Această poziționare a conferit Bacăului o serie de avantaje în
privința evoluției așezării, dar mai ales în ceea ce privește asigurarea unor condiții favorabile
pentru continua extindere a arealului construit.
Din punct de veder e al reliefului , Bacăul este situat pe cursul inferior al Bistriței, parte
componentă a Culoarului Siretului sau Culoarul Moldova -Siret (Badea et al ., 1992), care la rândul
său este o componentă a Podișului Moldovei. Situat într -o zonă de câmpie, orașul pr ezintă din start
o serie de condiții favorabile, în special prin altitudinile pe care le întâlnim, respectiv intervalul de
140-210m.

4

5
Din punct de vedere al reliefului local , Bacăul este amplasat pe lunca și terasele Bistriței,
fapt care asigură un context geomorfologic extrem de favorabil pentru dezvoltarea unei așezări
mari. Evoluția reliefului este legată strict de modul în care au evoluat râurile Bistrița și Siret,
primul, prin conul de dejecție rezultat la vărsar e, a împins cursul Siretului către E (PUG, 2012).
Această deplasare se constată și astăzi prin terasarea mai accentuată în partea vestică a culoarului
și zonele mai abrupte din E, la contac tul cu Colinele Tutovei. Așa se face că relieful fluviatil este
cel dominant în arealul municipiului, cu terase de luncă (2,5 – 3m și 4 -5m), dar și ”terasa de Bacău
cu 10 -15m/160 -165m altitudine absolută” (PUG 2012) pe care se află o mare parte a masei urbane.
Relieful sculptural nu este semnificativ, neavând loc procese geomorfologice importante, iar
aceeași prezență redusă se poate spune și despre relieful structural. De menționat este relieful
antropic prin dig uri, ramblee, deblee sau halda de steril din zona industrială.
Concluzionând, relieful Bacăului ar putea fi caracterizat prin pante reduse (cu foarte mici
excepții pe anumite frunți de terasă), energie și fragmentare scăzută și un relief plan, ce conferă
favorabilitate maximă pentru arealul construit.
În materie de geologie , contextul favorabil se menține, municipiul Bacău este localizat în
”platforma Bârladului, unitate a Platformei Moldovenești” (PUG, 2012) fiind caracterizat de
formațiuni de roci sedimentare specifice unei zone de culoar de luncă, predominante fiind
nisipurile, pietrișurile și depozitele leossidale de diverse vârste care susțin posibilitatea realizării
fundațiilor construțiilor. Acest fapt vine ca urmare a uno r cicluri repetate de sedimentare peste
fundamentul vechi al Podișului Moldovei, respectiv ”ciclul vendian, superior devonian, permian –
triasic și jurasic -eocen și badenian -pleistocen” (Memoriu General, PUG 2012), ultimul fiind cel
care mai poate fi regăsit la suprafață pe terasele din Bacău. În ceea ce privește seismicitatea, Bacăul
se află sub influența zonei seismice Vrancea, dar nu prezintă strict pe teritoriul său zone de falii
sau seismicitate activă.
Climatic , municipiul Bacău, ca urmare a poziționăr ii și localizării sale, prezintă
caracteristici pozitive pentru o așezare mare, fiind prezent un climat temperat continental de
tranziție (specific țării noastre) la care se adaugă influențele continentale estice care dau o nuanță
de ariditate. Totodată, t rebuie menționat faptul că întâlnim aici și elementele regionale specifice
etajului climatic de câmpie, zonei de culoar de vale, dar și de topoclima urban. Ca temperatură
medie anuală, aceasta este una specifică regiunii, de 9⁰C și cu precipitații medii an uale de 500 –
550 mm/an. Aproape jumătate din an este caracterizat de calm atmosferic, iar maxima absolută
atinsă a fost 39.6 ◦C și minima absolută de -32,5◦ C. Ca o caracterizare sumară, Bacăul este
caracterizat de ierni reci, veri cu medii de peste 20 ⁰C și o circulație eoliană predominant N -S ca
urmare a poziționării în zona de culoare. Ca elemente distinctive, se poate vorbi de prezența ”ceții”
ca urmare a inversiunilor termice și prezenței lacurilor de acumulare, corelate cu poluarea

6
industrială. Per tot al, Municipiul Bacău prezintă un ansamblu de condiții climatice extrem de
favorabile care nu restricționează în nici un fel evoluția arealului construit.
Hidrografic , municipiul Bacău este dominat de către râul Bistrița și cele 2 lacuri de
realizate pe cursul acestuia și care se regăsesc integral în suprafața UAT -ului. Aceste lucrări de
regularizare au fost realizate în perioada 1958 -1966 și sunt reprezentate de Lacul B acău II (202,4
ha) (Fig.1.2.1.2 ) și Lacul de agrement (50,4 ha). Acestea joacă rol multiplu, de la producerea de
energie electrică prin intermediul hidrocentralelor, la combaterea inundațiilor, irigații, agrement și
moderator climatic. Regularizarea cursur ilor Bistriței și Siretului s -a manifestat în special prin
rectificarea meandrelor și construcția digurilor marginale. În ceea ce privește alimentarea cu apă a
municipiului, aici se poate aminti alimentarea prin conduce din lacul de acumulare de pe Valea
Uzului. Apele subterane sunt prezente prin stratele acvifere bogate reprezentate de pânzele freatice
și rețeaua hidrografică drenată de râurile Bistrița și Siret. Se poate menționa faptul că elementele
hidrografice sunt suficiente pentru a nu impune restri cții asupra evoluției arealului construit.

Fig.1.2.1.2 – Lacul Bacău II (Sursa: arhivă personală)
În materie de vegetație și faună , cu greu se mai poate vorbi de elemente naturale, ca urmare
a impactului antropic extrem de puternic. Din punct de vedere al poziției, am avea de -a face cu o
vegetație azonală de luncă, cu posibile elemente stepice și silvostepice, specifice etjului de câ mpie.
Totodată, zonele de terasă mai înalte, unde înălțimile depășesc altitudini de 150m duc la apariția
unor specii termofile precum sterjarul, teiul sau frasinul. Totuși, în general, elementele cele mai
des întâlnite sunt cele legate de speciile mezohidr ofile din luncă precum rogozul, stuful, papura,
plopul, salcia sau aninul sub formă de zăvoaie , iar în materie de strat ierbaceu sunt steluța,
grâușorul, rostopasca sau plantele ruderale precum volbura, mohorul, ciulinul, etc . De punctat ar
fi și zonele de păduri de foioase plantate la marginile orașului (vezi cazul Parcului Gherăiești).
Fauna a suferit și ea ca urmare a impactului antropic odată cu reducerea suprafețelor de vegetație
naturală sau a regularizării cursurilor râului Bistrița. Pe Lacul Bacău II există o rezervație
NATURA 2000 cu arie de protecție specială avifaunistică ce protejează exemplare precum lebăda
de iarnă, rața moțată, stârcul galben , cormorani, egrete, etc. . În cadrul lacului, mai frecvent

7
întâlnită este mreana, dar fauna piscicolă este într -o continuă diversficare. Cu toate acestea însă,
fauna zonei de luncă sau de terasă nu prezintă elemente semnificative, ci doar elemente comune
precum mierle, privighetori, cucul, veverița, șarpele de apă și rozătoare. În zona urbană a existat
o problemă legată de câinii fără adăpost, dar care a fost rezolvată, însă problema creșterii
numărului de ciori în zonele și spațiile verzi tinde să devină o problemă destul de semnificativă.
Solurile prezi ntă o diversificare mai mare în materie de tipuri întâlnite și procese asociate,
dar cu toate acestea, în majoritatea lor, sunt de -o favorabilitate foarte mare în ceea ce privește
arealul construit atunci când ne raportăm la nivelul muncipiului Bacău. ”Succesiunea tipurilor
genetice de sol este în raport cu condițiile de relief și cu sedimentele de solificare care sunt
reprezentate în principal prin depozite loessoide de terasă și prin aluviunile corespondente albiei
majore.”(Memoriu General, PUG 2012). Ca tipuri de sol întâlnite, conform hărții solurilor din anul
1975, avem Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale, care prezintă uneori și fenomene de
gleizare), Cernoziomuri (argiloiluviale tipice, cambice și semicarbonatice, în funcție de
poziționarea acestora) și Soluri Brune Argiloiluviale (erodat e, molice) sau luvice. Aceste tipuri și
subtipuri de soluri nu fac altceva decât să ne confirme faptul că avem de -a face cu o corespondență
cu ceilalți factori naturali, iar elementele pedologice sunt cele normal întâlnite în etajul de câmpie,
într-o veget ație azonală și de luncă. La toate acestea trebuie adăugate și Antrisolurile, care sunt
soluri specifice zonelor urbane, cu puternic impact antropic asupra lor, dar care nu au un o influență
negativă asupra construcțiilor sau a arealului construit.

1.2.2 Cadrul istoric, social și economic

Cadrul istoric, social și economic social a fost în mare parte unul favorabil de -a lungul
istoriei, permițând o evoluție relativ constantă și solidă urbei de pe malurile Bistriței. Cu toate că
la momentul actual, muni cipiul nu traversează o perioadă foarte oportună, Municipiul Bacău
rămâne unul dintre orașele de bază și viitori poli de creștere regionali.
Bacăul, ca apariție, reprezintă un oraș medieval, fiind atestat docum entar pentru prima dată
în sec olul XV, mai exa ct în anul 1408 (în privilegiul Liovului) și la rândul său este un rezultat tot
al poziției extrem de favorabile la intersecția unor drumuri comerciale care au dus la apariția unui
oraș-târg, funcție pe care Bacăul a deținut -o foarte mult timp până la apa riția funcției
meșteșugărești și mai apoi industriale în perioada comunistă . Oamenii locului caracterizează
”Bacăul” ca pe o ”apă liniștită între 2 ape tulburi”, aluzie la rolul de oraș de tranzit între Capitala
țării, București, și capitala Moldovei, Iaș i. Acest rol de traznit s -a valorificat istoric prin apariția
unui punct de vamă, Bacăul evoluând ca oraș comercial între Moldova, Țara Românească și
Transilvania. Aici era vorba despre comerțul care avea loc pe Valea Siretului spre Dunărea

8
maritimă și Bra șov. Această dezvoltare înfloritoare din perioada feudală s -a bazat pe această
prevalare a comerțului, dar evoluția urbană nu a fost una semnificativă, funcționând ca târg până
în sec.XIX.
Bacăul a deținut și o funcție administrativă la nivel regional, odată cu construirea curții
domnești din Bacău, în anul 1447, în timpul voievodului Ștefan cel Mare, pentru fiul său
Alexandru ( Fig.1.2.2.3 ) Mai mult, în multe din documente este menționată ac eastă funcție prin
titulara de reședință de județ, amplificată după anul 1661. Această funcție este îndeplinită de către
municipiul Bacău până la momentul actual.

(Fig. 1.2.2.3 – Ansamblul Curții Domnești cu Biserica Precista (Sursă –Arhivă personală)
Latura manufacturieră a început să se dezvolte odată cu a doua jumătate a sec. XIX și cu
apariția populației evreiești, care, la fel ca în majoritatea orașelor din Moldova, au oferit o
funcționalitate nouă orașelor. După cel de -ai doilea război mondial, Ba căul a devenit ușor -ușor cel
mai industrializat oraș al Moldovei odată cu instalarea regimului comunist, producând chiar ”5%
din PIB -ul patriei” (Județele Patriei, 1980) cunoscând și perioada de evoluție economică și a
populației cea mai semnificativă . În intervalul 1950 -1980 a avut loc această industrializare masivă
prin construirea marilor platforme economice. Funcția industrială a căpătat astfel o notă dominantă
fiind extrem de diversificată precum industria constructoare de mașini, industria aeronautică
(Aerostar – încă funcțională), industria alimentară (ramură care s -a menținut prin societatea
Avicola), ind ustria de mobilă (industrie de tradiție, dar care a cunoscut un declin după 1990),
industria textilă (foarte puternică, dar care în momentul actual este reprezentată foarte slab, cu mici
unități pentru export) industria celulozei (fabrica Letea, la momentu l actual desfiinață) , etc.
După căderea comunismului în 1990, Bacăul a început și el tranziția spre democrație și
spre un oraș bazat pe servicii, tranziție care nu a fost atât de reușită și care este resimț ită și la
momentul actual printr -o serie de disfu ncționalități socio -economice. Profilul tipic industrial a
început să migreze către un profil comercial, cu un impact extrem de negativ pe plan economic,
care la rândul său a dus la modificări extrem de importante în materie de demografie.

9
După intrarea î n spațiul european, în anul 2007, s -au resimț it o serie de ameliorări , dar
trend -ul de creștere economică și demografică nu au fost încă readuse pe un traiect pozitiv . În
2017, Bacăul a fost desemnat capitala tiner etului din România, încercând astfel readu cerea
municipiului în centrul atenției la nivel local, regional și național și restabilirea unor obiective de
transformare a orașului într -un adevărat pol de creștere.
Demografia municipiului de pe valea Bistriței nu prezintă mari particularități comparat iv
cu restul regiunii sau restul țării. Se păstrează același trend de creștere constant, în raport cu
evoluția națională, cu un boom în perioada comunistă ce își atinge potențialul maxim la sfârșitul
sec. XX, pentru ca odată cu noul mileniu să se cons tate o scădere atât a natalității, cât și o creștere
a emigrării, care se pot remarca foarte ușor în valorile absolute de la recensăminte (vezi tabel
1.2.2.4 ). Dacă aceste trăsături pot fi trasate din comparația cu trend -ul național, trebuie punctat
fapul că Bacăul se confruntă cu mari probleme demografice, în special cu problema migrației, care
se manifestă atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Plecarea ”în masă” a unei părți foarte mari
din populația adultă, capabilă de muncă, la care adaugăm popul ația tânără plecată la studii
universitare în centrele din țară (București, Iași, Cluj), la care se adaugă și o rată de întoarcere
foarte mică, fac ca gradul de îmbătrânire a populației la nivelul Municipiul Bacău să atingă cote
alarmante. Emigrarea extern ă s-a materializat prin plecări foarte mari ale populației în țări ale U.E.
precum Italia (cazul orașului Torino, unde o foarte mare parte din minoritatea română a orașului
provine din mun. Bacău, fapt care a și dus la înfrățirea orașelor), Spania, U.K. (î n proces de ieșire
din s pațiul european), Germania, etc la care s -a menținut aceeași rată extrem de mică de întoarcere.
Aceste fapte sunt cauzele principale pentru declinul dram atic al populației din muncipiu, ajungând
la momentul actual la valori asemănăt oare cu cele din anul 1977. Factorul demografic ar trebui să
reprezinte o prioritate în vederea asigurării unui climat favorabil în vederea extinderii arealului
construit. Lipsa unor perspective solide va duce la o atracție scăzută pentru populația și care , în
ciuda unei favorabilității naturale și economice mari, va ”inhiba” extinderea arealului construit.
Anul
recensământului Populația
(nr.persoane) Anul
recensământului Populația
(nr.persoane)
1912 18 846 1977 129 404
1930 31 138 1992 204 763
1948 34 461 2002 175 500
1956 54 138 2011 133 460
1966 75 503
(Figura 1.2.2.4 –Tabel cu e voluția valorilor absolute ale populației Municipiului Bacău (Sursă. INNSE,
PUG 2012)

10
Din punct de vedere economic , Bacăul prezintă o serie de caracteristici favorabile , cu o
prezență a tuturor celor 3 sectoare de activitate, dar cu o dominare a sectorului secundar și terțiar,
ca urmare e unei evoluții în special spre industrializare odată cu sec. XX. La momentul actual,
serviciul terțiar este cel majoritar și ar trebui să fie un aspect pozitiv, luând în considerare faptul
că apariția așezării a avut loc ca urmare a nevoiilor comerciale din regiune. Cu toate acestea însă,
această statură de oraș de servicii pare să nu fie atât de benefică, neexistând o specializare exactă
la momentul actual a orașului. Agricultura se manifestă în special prin societăți precum Avicola
care dețin suprafețe mari de teren sau societăți zootehnice, la care menționăm diversele proprietăți
individuale sau grădini publice. Silvicultura este slab reprezentată prin mici suprafețe la nivel de
unitate administrativ -teritorială. Sectorul secundar, așa cum am menționat mai sus, a suferit mari
restructări, doar o parte din acestea rezistând probei timpului și tranziției spre regimul capitalist.
Exemple concrete ale acestei tranziții pot fi fabricile ”Partizanul” și ”Asco” care au fost
transformate în spații comerciale și nu sunt singurele care au avut această evoluție. De menționat
ar mai fi producția de energie electrică prin hidrocentralele de pe lacurile de acumulare Bacău I și
Bacău II și termocentrala de lângă fostul combinat chimic. Industria chimică a jucat un rol extrem
de important, deținând și 15.5% în anul 2007 (PUG 2012) din sectorul industrial, până la momentul
în care acesta a fost închis. Tranziția economică s -a resimțit cel mai puternic în Pla tforma
industrială estică care la momentul actual este o zonă plină de diverse spații comerciale a unor
mari lanțuri de en -gross și en -detail. Cele 2 mari platforme industriale rămase sunt Pla tforma
sudică și cea vestică.
La nivelul anulu i 2007, 76% din activitatea municipiul Bacău venea ca urmare a sectorului
terțiar. În următorii 10 ani această valoare a crescut mai mult ca sigur ca urmare a scăderii și
închiderii multor agenți industriali , dar nu există o statistică recentă. Ca o estimare proprie, aceasta
a depășit 80%. Această valoare ar putea semnala la prima impresie un oraș tipic european, bine
ancorat din punct de vedere economic. Un important actor din acest punct de vedere și de pun ctat
este firma Dedeman care a cunoscut o creștere și expansiune remarcabilă și care aduce sume foarte
importante la nivel de municipiu și județ, fiind cea mai importantă afacere românească în domeniul
materialelor de construcții. Desigur, aceste firme sun t localizate atât în fostele platforme
industriale, cât și în spațiul central al orașului. Comerțul se menține ca principala activitate de
servicii, municipiul având în utimul timp potențialul de a deveni un centru important de depozitare
de diverse mărfur i, ca urmare a poziției extrem de favorabile. Acest lucru se poate transforma într –
un avantaj, funcția comercială putând fi puternic ancorată prin această titulatură de ”piață de
desfacere”. Totodată, Bacăul oferă și multe alte de servicii din domeniul înv ățământului, sportului,
sănătății, etc., respectându -și astfel titulatura de ora ș de rangul I.

11
Ca evoluție urbană , orașul a apărut pe terasa de 10 -15m a Bistriței (Badea et al, 1992) și
a prezentat în general o extindere pe axa N -S, urmărind astfel direc ția drumurilor comerciale,
dezvoltându -se de la un spațiu restrâns care e reprezentat la momentul actual de centrul orașului.
Dezvoltarea sudică și vestică a început odată cu sec. XIX și s -a accentuat odată cu procesele de
industrializare din sec. XX și lu crările de amenajare a Bistriței care au făcut favorabilă locuirea în
această zonă ca urmare a scăderii riscului la inundații. Această evoluție poate fi ”citită” și din
forma UAT -ului și care semnalează o disfuncționalitate importantă de planificare, prin lipsa
dezvoltării axei V -E. Masa urbană urmărește aceleași traiect N -S la care se conturează mici
fluctuații pe axa V -E ca urmare a recentelor proiecte și investiții din zonă, dar și încercarea
autorităților de a asigura o dezvoltare compactă și sustenabi lă din punct de vedere al planificării
spațiale. În materie de peisaj urban , Bacăul nu a păstrat foarte multe clădiri vechi care să îi ofere
o notă distinctivă din punct de vedere arhitectural, cum ar fi Pa latul Prefecturii
(fig. 1.2.2.5 ). Se remarcă totuși aspectul de ”coridor” cu care este primit un vizitator ce tranzitează
orașul pe axa N -S, ca urmare a clădirilor cu regim de înălțime mare de lângă drumul european
E85. Această percepție dispare dacă se intră pe străzile lăturalnice, existând ”insule ” și ”cartiere”
cu peisaje mult mai aerisite din punct de vedere urban sau cu un regim de înălțime scăzut. Nu în
ultimul rând, trebuie specificat faptul că, din punct de vedere urban, o disfuncționalitate
semnificativă care se poate transforma într -un fact or restrictiv important este suprafața în sine a
municipiului/unității administrativ -teritoriale care ar putea să atingă nivelul maxim de ocupare. Se
impune astfel necesitatea regândirii planului de realizare a zonei metropolitane Bacău, proiect mai
vechi , dar care revine în centrul atenției ca urmare a nevoii de dezvoltare a axei V -E.

Fig. 1.2.2.5 – Palatul Prefecturii, sediu al C.L, C.J și prefectului Jud. Bacău (Sec.XIX) (Sursă:
Arhivă personală)
Funcția de tranzit pe care municipiul Bacău o îndepli nește poate fi remarcată și prin
transporturile principale ce traversează orașul. Drumul European 85 și magistrala 500, parte
componentă a coridorului european 9, scot din nou în evidență favorabilitatea și oportunitatea pe
care o oferă localizarea. Tot de menționat este prezența Aeroportului Internațional ”George

12
Enescu” care cunoaște o continuă creștere ca nr. de linii și trafic de pasageri. Din păcate, lipsa unor
investiții solide în transporturi duc l a diverse disfuncționalități ca trafic greoi sau pierderea unor
investitori. Un caz concret este legat de lipsa investițiilor în aeroportul Bacău care avea potențialul
de a fi transformat în ”aerogara Estului U.E”, potențial valorificat până la urmă de Iaș i. Un alt
exemplu este legat de construirea centurilor ocolitoare, care încă stagnează și sunt astfel un factor
restrictiv în materie de atractivitate a axei V -E a orașului.
Turismul nu reprezintă punctul forte al orașului. Bacăul nu a fost, nu este și probabil nu va
fi un centru turistic important la nivel național. Cu toate acestea, prezintă o serie de obiective și
elemente care pot fi atractive pentru orice vizitator. Centrul orașului cu Catedrala ”Înălțării
Domnului” (fig. 1.2.2.6 ) și monumente istor ice precum Teatrul Municipal sau statuia lui Bacovia
”Plecat de acasă” și Palatul Prefecturii pot oferi o promenadă extrem de plăcută. La acestea se
adaugă Parcul Cancicov și Parcul Catedralei, Insula de Agrement, Lacul Bacău II cu situl
avifaunistic Natur a 2000 sau ansamblu Curții Domnești ca obiective de punctat la o vizitare a
orașului lui ”Bacovia”. Ca ”monumente ale naturii” putem menționa elemente precum plopul
(populus alba – în zona Insulei de Agrement), stejarul (quercus robur – curtea liceului Ferd inand),
salcia lui Bacovia (salix babilonica – Parcul Trandafirilor), Ginko Biloba (în zona centrală a
orașului) și Magnolia lui Bacovia (magnolia acuminata). Ca arii naturale de interes județean ce
sunt protejate menționăm Parcul Trandafirilor, Parcul Canc icov și Insula de Agrement (la
momentul actual aceasta se află într -un proces de modernizare, fapt care ar putea sa o scoată de
sub titulatura de arie naturală protejată). În schimb, Bacăul ar putea beneficia de această funcție
de tranzit, transformându -se într-un oraș resort pentru cei ce vizează alte zone turistice. Având și
o serie de obiective care ar putea convinge pentru șederi de weekend sau popas, această ramură
prezintă un potențial relativ ascuns, dar probabil foarte profitabil.
Bacăul face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord -Est, alături de județele Suceava,
Botoșani, Iași, Neamț și Vaslui, fiind cea mai săracă r egiune economică atât pe plan național, cât
și pe plan european. Cu toate acestea, prezintă cel mai im portant potențial de creștere și dezvoltare,
Fig. 1.2.2.6 – Centrul Bacăului (stânga) ș i statuia lui Bacovia cu magnolia sa, monument al naturii
(Sursă: Arhivă personală)

13
fapt pentru care ar putea să fie o zonă favorabilă pentru investitorii doritori de profit prin investiții
și forță de muncă calificată. Municipiul a candidat pentru rolul de capitală a regiunii economice,
încercând să -și crească astfel atractivitatea la nivel național și regional, însă s -a lovit de concurența
Iașiului. Această „ înfrângere ”, corelată cu cea cu aeroportul menționată mai sus , ar trebui să
atenționeze nevoia de regândire a poziției pe care Bacăul vrea să o adopte în materie de evoluție
economică și influență asupra regiunii din care face parte. Totodată, modul în care se vor realiza
lucrările de in frastructură în perioada ce urmează tinde să devină o notă esențială pentru felul în
care municipiul și regiunea economică va fi percepută, țănând cont că o autostradă și o magistrală
feroviară de mare viteză au fost cerute de ceva ani de către investitor i. Astfel, s -ar realiza
racordarea cu coriodrul paneuropean 9 și s -ar deschide un nou flux de mărfuri și capital de pe care
Bacăul ar putea profita din plin.
În concluzie, cadrul natural, istoric, economic și social pe care îl oferă municipiul Bacău
este într-o mare măsură unul favorabil și care, cu mici excepții, poate oferi o bază solidă pentru
promovarea extinderii arealului construit atâta timp cât se reușește redresarea pe plan demografic
și de strategie de promovare a intereselor pe termen mediu și l ung. Prin valorificarea punctelor tari
și ameliorarea punctelor slabe pe care le are, prin diversele inițiative de promovare și de încurajare
a tineretului prin titulatura câștigată în acest an de ”capitala tineretului din România” (fig.1.2.2.7 ),
orașul de pe valea Bistriței poate redeveni orașul care tindea să se laude cu titulatura de ”capitala
economică a Moldovei”.

Fig.1.2.2.7 – Sloganul capitalei tineretului din România, Bacău, 2017, în Piața Tricolorului
(Sursă: arhivă personală)

14
CAPITOLUL II – METODOLOGIA DE LUCRU

2.1. Surse de date și metode folosite în cadrul cercetării

Pentru realizarea studiului legat de favorabilitatea terenurilor în vederea extinderii arealului
construit s -au folosit o serie variată de date și de metode de studiu pentru a putea obține o analiză
cât mai veridică și apropiată de realitatea din teren. Totodată, scopul analizei este acela de a oferi
o imag ine d e ansamblu ușor de perceput pri vind gradul de favorabilitate/restrictivitate și care să
fie utilă și folosită de orice parte interesată de rezultatele obținute.
În vederea realizării hărților care susțin studiul, au fost colectate o serie de hărți ș i date
fizice și geospațiale care să fie ulterior centralizate, prelucrate și analizate pentru atingerea
scopului studiului. Acest proces s -a realizat în concordanță cu factorii aleși pentru analiză. Astfel,
pentru factorul relief (în vederea analizei pantei, zonei inundabile și topo grafiei) a fost aleasă harta
la scara 1:25000 realizată în anul 1990 de către Direcția Topografică Militară. Pentru factorul sol
(evidențierea tipurilor de sol și a gleizării) au fost folosite date vectoriale bazate pe harta realizată
de către ICPA în anul 1994 pentru zona Bacău. Factorul geologic s -a bazat pe date ce au provenit
din harta realizată de Institutul Geologic, la scara 1:200.000, la sfârșitul anilor ՚60. Totodată, pentru
o parte a analizei a fost folosit ortofotoplanul pentru județul Bacău, rea lizat de către Agenția
Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară în intervalul 2006 -2009.
Pe lângă acestea, pentru realizarea raportului scris, au fost folosite o suită de materiale
bibliografice reprezentate de studii de specialitate, articole, l ucrări anterioare care au avut la bază
fie tema, fie arealul de studiu, cărți și cursuri de specialitate, dar și materiale online, imagini
satelitare și Planul Urbanistic G eneral reactualizat în anul 2012 și planșele din componența
acestuia, odată cu publ icarea sa în luna mai a anului curent . Totodată, colectarea materialului
fotografic de pe teren s -a rea lizat de -a lungul întregului an, din diverse zone ale municipiului și ale
punctelor de interes ale studiului, provenind din sursă proprie.
Metodele gen erale și specifice folosite în cadrul studiului sunt într -o mare măsură aceleași
metode folosite în orice studiu/analiză de specialitate geografică. Ca metode generale, menționăm
metoda analizei (prin inducție și deducție la partea de rezultate în vederea analizei gradului de
favorabilitate), metoda sintezei (prin colectarea și centralizarea a diverse tipuri de date utilizate în
cadrul analizei), metoda observației (extrem de importantă în toate etapele studiului, realizată atât
staționar, cât și itinerant prin arealul municipiului Bacău) și metoda comparației (prin compararea
rezultatelor și compararea diverselor informații și rezultate cu realitatea din teren). La acestea se
adaugă metode specifice geografiei, materializate prin metode morfografice, morfometrice,
diagrame, tabele și hărți realizate atât pe teren cât și în cabinet care oferă perspective diferite asupra
percepției analizei din teren.

15
Etapele parcur se în realizarea studiului au fost aceleași ca în cazul unui studiu clasic, prin
etapa de colectare a datelor necesare și etapa de centralizare , prelucrare și sintetizare. După, a avut
loc etapa de teren, care s -a derulat în paralel cu realizarea studiului , pentru a surprinde cât mai bine
elementele necesare care să ilustreze (fotografic sau grafic, prin hărți) al e gradului de favorabilitate
sau restrictivitate a terenurilor. La final, a avut loc etapa de laborator, care a constat în realizarea
materialelor finale reprezentate de către hărțile de favorabilitate (naturală, funcțională și finală) și
diseminarea s tudiului prin raportul de față.
Acestea s -au realizat cu ajutorul unor program e de specialitate precum Arc GIS al
companiei ESRI, versiunea 10.2.0, p rin componenta principală Arc Map cu care s -au efectuat și
exportat hărțile, dar și alte programe precum Global Mapper (versiunea 14), Google Earth Pro,
Q.GIS (versiunea 2.14.12) pentru diverse retușuri sau completări. În ceea ce privește raportul scris,
acesta a fost realizat în cadrul programului Microsoft Office 2013, componenta Word, după care
a fost convertit în format .pdf, cu ajutorul programului Adobe Reader, versiunea 2017.

2.2. Prelucrarea primară a datelor

În faza inițială a studiului, pentru realizarea hărților de favorabilitate a terenurilor, a fost
necesară prelucrarea tuturor informațiilor colectate, în special transpunerea acestora din format
fizic, în format digital . Această fază a reprezentat prelucrarea primară a datelor, în vede rea
pregătirii acestora pentru fazele următoare ale analizei prin selectarea factorilor și stabilirea
reclasificărilor ulterioare. Acest proces s -a realizat cu ajutorul unui sistem informatic geografic
reprezentat de programul Arc Map component al programu lui software Arc Gis al companiei
ESRI, varianta 10.2 , fiind astfel necesar și un sistem desktop pentru rularea acestuia.
Procesul are loc în etapa de laborator și presupune o muncă extrem de minuțioasă și o
analiză atentă pentru stabilirea metodelor core cte și eficiente de prelucrare și de transpunere din
format fizic în format digital și de prelucrare. În primul rând se realizează scanarea tuturor hărților
care sunt în format fizic, în cazul în care acestea nu sunt deja în format vectorial sau raster. Ul terior,
imaginea în format .jpg sau .tiff. este introdusă în program. Primul pas este reprezentat de alegerea
tipului de format optim pentru transpunerea datelor și anume cel vectorial sau cel raster . ”O
structură raster este caracterizată prin celule car e sunt poziționate într -un anumit fel, iar ansamblul
de celule formează o imagine” (Imbroane, 2012). Comparativ, sist emul de reprezentare vectorial
se bazează pe ”entități grafice caracterizate prin punct de aplicație, mărime, direcție și sens”
(Imbroane, 2012) . Asta a făcut ca algerea pentru modul de prelucrare să fie extrem de important
în așa fel încât reprezentările finale să fie de efect și relevante. Așa se face că elemente precum
curbele de nivel pentru relief, poligoanele pentru elemente precum geol ogia, solurile, utilizare sau

16
clărdiri (masa urbană) au fost prelucrate prin sistem vectorial, în timp ce pentru reprezentarea
elevației de exemplu s -a folosit un DEM (digital elevation model) care este o imagine de tip raster.
Pentru început, s -au int rodus datele deja existente în cadrul programului, respectiv
ortofotoplanul și datele vectoriale. O primă prelucrare a fost izolarea UAT -ului Municipiului
Bacău de celelalte UAT și georefrențierea lui, pentru a fi sincronizat cu celule ortofotoplanului.
(fig. 2.2.1).

Odată cu delimitarea arealului de studiu, se poate lucra cu ajutorul ”stratelor tematice”
(Imbroane. 2012), numite mai departe ”layere ”. Pentru factorul relief un prim layer a fost
reprezentat de cel al curbelor de nivel, extrase din harta topografica, 1:25000. Acestea au fost
realizate și editate într -un fișier vectorial de tip ”shapefile” (.shp) de tip ”polylinie”. Procesul în
sine constă în trasarea curbelor de nivel, cu ajutorul unor vectori, urmărind liniile de pe harta
topografică scanată. Astel, are o loc o transformare a datelor fizice în date digitale, proces numit
mai departe ”digitizare”. Se obține astfel o prelucrare primară a datelor, din care avem o imagine
”topografică” în format digital (fig.2.2.2) a terenului și primul set de date primare, pe baza cărora
se vor realiza diverse interpolări.

În cazul factorului geologie, s -a lucrat tot cu fișiere de tip vectorial ”shapefile”, doar că de
data aceasta ele au fost în format polygon și au fost extrase, dintr -un set mai mare de date, cu
ajutorul funcției ”Clip” (Fi g.2.2.3), pe baza conturului municipiului Bacău, situat în cadrul planșei
Fig. 2.2.1 – Realizarea Unității Administrativ -Teritoriale Bacău (software Arc Map 10.2)
Fig. 2.2.2 – Obținerea setului primar de date pentru f actorul relief (Arc Map 10.2)

17
S21. Astfel, s -au pregătit datele primare necesare privind geologia terenului, nefiind necesare alte
interpolări, datele fiind suficiente pentru etapa următoare care constă în recl asificarea valorilor.

Pentru factorul sol, pașii parcurși au fost asemănători cu cei de la factorul geologie,
lucrându -se cu aceleași fișiere de tip vectorial shapefile de tip ”polygon”, fiind extrase cu aceeași
funcție ”Clip”. Diferența în cazul factorului sol a fost dată de folosirea mai multor categorii date,
fiind ne cesare date primare privind tipul de sol, dar și eventuale manifestări ale procesului de
gleizare în teren. Selectarea diverselor valori din categoria de atribute în funcție de scopul analizei
au făcut posibile obținerea a 2 seturi de date primare care ul terior au fost folosite în reclasaficările
necesare gradului de favorabilitate.

Pentru factorul reprezentat de zonele funcționale și utilizarea terenurilor s -au folosit
atât imaginile satelitare cât și o serie de date care reprezentau utilizarea terenurilor. Pentru început,
acestea au trecut prin același proces de selectare a datelor necesare la nivel de UAT al municipiului
Bacău. Pe baza acestora au fost realizat un fișier vectoriale de tip shapefile în format ”polygon”
care să reprezinte o bază primară pe care să se poată executa reclasificări. Rezultatul este un mozaic
de poligoane care oferă o imagine de ansamblu a funcționalității (fig.2.2.5) . Desigur, au fost
consulate și planșele Planului Urbanistic General și s -au făcut eventuale corecții față de datele
obținute anterior prin procesele d e ”digitizare” și ”vectorizare”.

Fig. 2.2.3 – Obținerea setului primar de date pentru factorul geologie (Arc Map 10.2.)
Fig. 2.2.4 – Obținerea setului primar de date pentru factorul sol (Arc Map 10.2.)

18

Pentru factorul accesibilitate și aeroport au fost realizate tot o serie de fișiere de tip
shapefile, în format ”polyline” pentru drumuri și în format ”polygon” pentru aeroport. Acestea au
fost realizate cu ajutorul ortofotoplanului, vectorizarea realizându -se în concordanță cu realitatea
din teren. Astfel, s -a creat o bază de date primare privind accesibilitatea, care a fost folosită ulterior
pentru creearea unor serie de date de tip ”buffer”, tot în format vectorial, necesare pentru faza de
reclasificare.

Totodată , au mai fost realizate o serie de date primare care să ajute la realizarea
reprezentărilor sau care să contribuie la argumentarea gradului de favorabilitate a diverselor areale
din interiorul unității administrativ -teritoriale ale Municipiul Bacău. Astfel , pentru început au fost
realizate fișiere vectoriale de tip .shp în format ”Polygon” care să ilustreze cartierele municipiului.
Digitizarea s -a făcut pe baza unei hărți ale cartierelor din planul urbanistic general. Totodată, pe
baza ortofotoplanului au f ost realizate, în același format .shp de tip ”polygon”, clădirile/masa
urbană din municipiu. Procesul în sine a constat în reproducerea unei ”umbre” a clădirii, pe baza
ortofotoplanului, a fiecărei construcții din aria UAT -ului, prin procesul de digitizare /vectorizare.
Prin rezultatele obținute, se poate oferi o imagine de ansamblu mult mai ușor de ”perceput” și
Fig.2.2.5 – Obținerea setului de date primare pentru factorul ”Zone funcționale”(Arc Map 10.2.)
Fig. 2.2.6 – Obținerea setului de date primare pentru factorul accesibilitate + aeroport (Arc Map
10.2.)

19
”citit” a gradului actual de favorabilitate și a zonelor disponibile la momentul prezent ce pot oferi
elemente de favorabilitate/restrictivitate privind extinderea arealului construit, cât și o situație
actuală la nivel de cartier.

Un ultim set de date realizat a fost cel reprezentat de către zona inundabilă a orașului, realizată
cu ajutorul modelului de elevație digital și modelului 3D pe baza căruia au fost scoase zonele
susceptibile la posibile inundații. S -au realizat fișiere vec toriale de tip .shp în format ”polygon”,
urmărindu -se albia majoră și terasele de o parte și alta a Bistriței (fig.2.2.8). Este de menționat
totuși, faptul că după lucrările de amenajare, riscul de producere a unui asemenea eveniment este
extrem de redus, însă pentru a oferi o notă de precizie și mai mare în cadrul analizei, a fost introdus
și acest element și ulterior reclasificat.

Figura 2.2.7. – Obținerea setului de date primare privind masa urbană și cartierele mun.
Bacău (Arc Map 10.2)
Fig. 2.2.8 – Obținerea datelor primare privind zona inundabilă (Arc Map 10.2.)

20
2.2.1 Probleme și erori apărute în cadrul prelucrării primare a datelor

În cadrul realizării prelucrării primare a datelor, au fost întâmpinate și o serie de probleme și
nereguli ce au necesitat diverse corecții pentru a nu afecta rezultatele finale ale studiului. Acest
fapt se datorează ca urmare a nevoii de a avea o bază primară de date care să fie compatibilă cu
reclasificările necesare în obținerea hărților finale.
Pentru factorul relief, nu s -au întâmpinat mari dificultăți. O recomandare pentru un studiu
viitor ar putea fi realizarea curbelor de nivel la o precizie mai mare, folosind curbele de nivel de
la o scară mai mare. Totodată, la fazele de interpolări și obținerea unor modele de elevație sau
reprezentări 3D ale reliefului (DEM, respectiv hillshade -uri) sau hărți ale pantelor, s -a observat
utilitatea folosirii unei interpolări la o scară de precizie mai mare (1 celulă = 1 m), fapt care s -a
dovedi și în etapele de reclasificare.
Pentru factorul sol și geologie, problemele au constat în suprapuner ea unor soluri sau
fomațiuni geologice în areale care nu corespundeau din punct de vedere geografic /geologic . Astfel,
s-au efectuat corecții prin ”decuparea” (funcția ”Cut”) porțiunilor cu erori și atribuirea valorilor
corespunzătoare pentru a evita eventualele erori în etapele ulterioare. Totodată, s -au constatat erori
cu privire la culorile pe care programul l e oferea ca reprezentative pentru tipurile de sol/formațiuni
geologie (fig.2.2.1.1.) și a fost din nou nevoie să se efectueze modificări pentru a respecta codul
științific și pentru a evita ulterioare confuzii . O altă eroare a fost reprezentată de lipsa re prezentării
corecte a râului Bistrița și a lacurilor de acumulare în cadrul datelor primare, fapt care putea
influența negativ analiza, prin semnalizarea unor areale favorabile în zone care la momentul actual
sunt ocupate de ape (fig. 2.2.1.2.)

Figura 2.2.1.1 – Modificări ale erorii de culoare
pentru formațiunile geologice (Arc Map 10.2.)
Fig. 2.2 .1.2 – Modificări ale erorii
cursului râului Bistrița (Arc Map 10.2.)

21
Prin aceleași procese de corecturi au trecut și zonele funcționale, cu precizarea că aici au
apărut un alt tip de erori care s -a manifestat prin apariția unor celule fără valori (fig. 2.2.1.3). Acest
tip de eroare poate părea problematică, însă pentru faptul că s -au regăsit în interiorul poligoanelor,
nu au influențat analiza sau realizarea hărților finale. Acolo unde s -a putut, acestea au fost
remediate și corectate prin funcția ”merge” cu alte poligoane ce dețineau aceleași valori (aceeași
utilizare/funcționalitate) .

La ceilalți factori precum accesibilitatea (drumurile), clădirile, cartierele sau aeroportul, nu
s-au întâmpinat erori în realizarea elementelor, ci se pune doar problema posibilității apariției de
noi drumuri sau clădiri care să nu fi fost reprezentate în studiu. Pe viitor, se recomandă la un studiu
ulterior folosirea unor imagini ortofotoplan mai recente. Totodată, trebuie menționat că accesul la
planșele din cadrul Planului Urbanistic General au fost după realizarea digitizării /vectorizării unor
elemente, fapt pentru care pot exista mici inadvertențe.

2.3. Factorii implicați în analizele de favorabilitate

După prelucrarea informațiilor, transformarea lor din date fizice în date digitale prin
procesul de vectorizare /digitizare și obținerea setului de date primare pentru fiecare factor
considerat pentru analiza gradului de favorabilitate (și anume factorul Relief, factorul Sol, factorul
Geologie, factorul Zone Funcționale și factorul Accesibilitate+Aeroport) , se poate trece la faza
următoare care constă în reclasificarea setului de date primare. Această etapă constă în convertirea
datelor de tip vectorial în date de tip raster, date ce pot fi reclasificate pe baza unor valori noi, pe
baza unor scări stabilite în mod su biectiv, în funcție de modul în care acestea pot influența favorabil
sau restrictiv extinderea arealului construit. Fiecare factor a trecut prin două faze. Prima de
convertirea a setului de date existent și a doua, în care au fost atribuite valori noi, în locul valorilor
deja existente (pe o scară de la 0 – 2, unde 0 este maximul restrictiv, iar 2 este maximul favorabil).
Scopul acestei faze este de obținere a unor imagini raster reclasificate care ulterior să fie
însumate sau înmulțite și să se obțină un set de hărți finale pe baza cărora să se realizeze studiul
de anliză efectiv și concluziile privind zonele de favorabilitate și restrictivitate de la nivelul unității
Figure 2.2.1.3 – Exemplu de eroare prin celule fără valori (Arc Map 10.2)

22
administrativ teritoriale ale municipiului Bacău. Pentru nivelul de clasificare 1, conver tirea
fișierelor de tip vectorial .shp în imagini raster se face cu ajutorul funcției ”Feature to raster” (fig.
2.3.1) . Cu ajutorul acesteia, se va face transformarea folosindu -ne de datele din câmpul de atribute
prin secțiunea ”Field” în care vom bifa câm purile care sunt de interes pentru analiza noastră. Odată
convertite datele în imagini raster, putem spune că s -a efectuat prima reclasificare, valorile
indiferent de factor, fiind ordonate de la 1 – n (unde n este nr. de elemente luate în analiză). Pentru
faza a 2 -a de reclasificare, se va introduce în noua tabelă de atribute un câmp nou pe care îl vom
denumi ”Valor i reale” (fig.2.3.2) pentru toți factorii analizați. Pe o scară de la 0 -2, se vor atribui
valori cuprinse în acest interval pentru fiecare eleme nt în parte, în funcție de nivelul de
favorabilitate/ restricitiv itate pe care îl oferă respectivul element . Acest pas este unul strict
subiectiv, fiind posibile modificări în funcție de plasarea unui anumit factor peste ceilalți ca
importanță sau modifică ri de scară pentru a modifica proporția în faza finală de analiză.
După introducerea valorilor reale, cu ajutorul funcției ”Reclass – Look up” (fig. 2.3.3) se va
realiza reclasificarea finală, cu ajutorul câmpului obținut anterior, pentru a obține al doilea set de
date necesar, pe baza cărora se vor obține hărțile finale. Pentru fiecare factor au fost obținute
următaorele valori și hărți după cum urmează:

Figure 2.3.1 – Realizarea
primului nivel de reclasificare
(Arc Map 10.2)
Figua 2.3.3 – Realizarea celui de -al doilea
nivel de reclasificare (Arc Map 10.2)
Figura 2.3.2 – Atribuirea valorilor reale pentru etapa de reclasificare (Arc Map 10.2)

23
2.3.1. Relieful

Primul factor reclasificat a fost relieful. Pe baza setului de date primar obținut anterior , s-
au realizat o serie de interpolări prin care s -au obținut reprezentările 3D (”hillshade”) și ale
modelului de elevație digital (DEM) (fig 2.3.1.2 ). Cu ajutorul acestora, s -au realizat reprezentări
mai bune ale factorului relief, iar ana liza în vederea reclasificărilor s -a făcut mult mai ușor, fiind
facilitată decizia de atribuire a valorilor reale. Astfel, în cadrul acestui factor, au fost reclasificate
valorile pentru pante și pentru zonele inundabile.
Pantele sau declivitatea terenulu i reprezintă un factor extrem de important în materie de
areal construit. Prin declivitate înțelegem gradul de înclinare a suprafeței analizate cu o suprafața
rectilinie. Valorile ridicate ale acestora împiedică realizarea de construcții, ca urmare a
impos ibilității de realizare a fundațiilor, fără a avea o serie de lucrări speciale sau ”artificii”
arhitecturale care să implice costuri semnficative. Reclasificarea de nivel 1 s -a realizat pe baza
hărții pantelor, obținute cu ajutorul setului primar, iar recl asificarea pe nivel 2 a fost obținută cu
ajutorul unor valori reale noi, atribuite în funcție de impactul lor asupra
favorabilității/restrictivității (valori mici , ca urmare a penalizării pante lor mari și valori mari , ca
urmare a pante lor mici) (Fig 2.3.1. 1). În urma analizei hărții reclasificate, observăm faptul că
predomină valorile de pantă scăzută, fapt pentru care declivitatea nu poate fi considerată un factor
restrictiv în materie de extindere a arealului construit. Există mici suprafețe cu pa ntă mare, dar
acestea sunt suprafețe regăsite în special pe frunțile teraselor.
Pant ă (◦) Reclasificare nivel 1 Reclasificarea finală (0 -2)
0-3 1 2
3-15 2 1.8
15-25 3 1
>25 4 0.1
Fig. 2.3.1. 1 . – Tabel cu valorile de reclasificare a pantelor
În ceea ce privește zona inundabilă (fig, 2.3.1.4 ), ea s-a realizat pe baza setului de date
obținut anterior, comparativ cu compone nta de declivitate (fig. 2.3.1.3 ) fiind atribuite valori reale
pentru reclasificare în funcție de zonele care pot fi susceptib ile la inundații. Zonele de lacuri, bălți
și râul Bistrița au fost penalizate ca urmare a localizării în albia minoră, comparativ cu zonele de
terasă, unde favorabilitatea este crescută (fig. 2.3.1. 5.) Trebuie menționat faptul că în cazul acesta,
vorbim de o analiză teoretică, riscul de inundații fiind totuși unul redus ca urmare a lucrărilor de
amenajare și îndiguire ale cursului Bistriței. În urma analizei hărții reclasificate, remarcăm faptul
că avem de -a face cu o dispunere a 3 benzii, cu creștere a fav orabilității de o parte și de alta a
Bistriței pe măsură ce creștem în altitudine și ne îndreptăm către zonele de terasă.

24

25

26

27

În urma reclasificărilor, s -a obținut setul de date final pentru factorul relief, reprezentate
de cele 2 hărți ce vor fi folosite în adunările finale pentru obținerea hărților de
favorabilitate/restricitivitate.

2.3.2. Sol

Pentru factorul sol, au fost luate în analiză 2 elemente principale și anume tipul de sol ce
se regăsește în teren și nivelul de gleizare ce se observă la momentul actual în teren. Importanța
acestui factor se materializează și prin aspect natural, dar și prin aspect economic, în fun cție de
modul de utilizare și zonificare. De aceea, reprezintă unul dintre elementele principale ale acestei
analize și cu un rol determinant în ceea ce privește gradul final de favorabilitate/restrictivitate.
În ceea ce privește tipul de sol, după obține rea setului de date primare, s -a realizat
reclasificarea datelor în funcție de gradul de favorabilitate sau restrictivitate a fiecărui tip de sol,
pentru fiecare dintre cele 11 tipuri regăsite, atribuindu -se valori de la 0 -2, fiind penalizate solurile
care prezentau elemente ce puteau influența negativ extinderea arealului construit (fig 2.3.2. 1.).
Tipul de Sol Reclasificare nivel 1 Reclasificare finală (0 -2)
Protosoluri aluviale 1 0.5
Cernoziomuri cambice tipice 2 2
Soluri brune luvice tipice și soluri brune
luvice, erodate 3 1.5
Cernoziomuri tipice, semicarbonatice, pe
depozite fluviatile și fluvio -lacustre
recente 4 2
Soluri brune argiloiluviale erodate și
erodisoluri 5 0.8
Soluri aluviale (inclusive protosoluri
aluviale) 6 0.8
Cernoziomuri argiloiluviale tipice și
soluri cenușii tipice 7 2
Soluri brune argiloiluviale molice
(inclusive slab luvice) 8 0.8
Soluri aluviale (inclusive protosoluri
aluviale) frecvent gleizate 9 0.8
Cernoziomuri argiloiluviale tipice 10 2
Lacuri și bălți 11 0
Figure 2.3.2.1. – Tabel cu valorile de reclasificare a tipurilor de sol Zonă inundabilă Reclasificare nivel 1 Reclasificare finală (0 -2)
Terase 1 2
Albia Majoră 2 1.75
Albia Minoră 3 0
Figure 2 .3.1.5.-Tabel cu valorile de reclasificare a zonei inundabile

28
Pentru componenta reprezentată de fenomenul de gleizare, s -a operat pe același procedeu
de realizare, fiind efectuate reclasificări pentru toate formele de manifestare, cu valori ridi cate
acolo unde gleizarea este nulă și cu valori mici acolo unde gleizarea se manifestă moderat. Prin
gleizare înțelegem ”prezența permanentă în profilul solului a unui strat acvifer freatic, când
adâncimea acestuia prezintă o oscilație de 1m, iar circulaț ia apei freatice este foarte lentă din cauza
unui material parental argilos” (PUG, 2012). Nivelul de gleizare joacă un rol marcant tot în ceea
ce privește stabilitatea și siguranța pe care o oferă mediul în materie de fundație pentru construcții,
un nivel de gleizare ridicat necesitând lucrări importante de amenajare (fig. 2.3.2.2.)
În urma reclasificărilor, s -a obținut setul de da te final pentru factorul sol , reprezentate de
cele 2 hărți (fig. 2.3.2.3, fig. 2.3.2.4) ce vor fi folosite în adunările finale pentru obținerea hărților
de favorabilitate/restricitivitate.
Dacă analizăm cele 2 hărți vom vedea că în materie de tip de sol avem o dominare clară a
cernoziomului argiloiluvial tipic și a solurilor aluviale și protoaluviale (soluri de luncă, apă rute pe
alviuni) dezvoltate în special pe terasa de 2 -4 metri. Și acestea prezintă o dispunere de benzi liniare,
restul tipurilor fiind dispuse oarecum compact, relative aleatoriu de -a lungul teritoriului.
Fenomenul de eluviere este întâlnit mai mult în pa rtea vestică a municipiului, acolo unde întâlnim
și suprafețe cu soluri brune argiloiluviale sau luvice. Când privim harta reclasificată a tipurilor de
sol, remarcăm faptul că dominarea favorabilității nu mai este atât de mare, existând și benzi cu
caracte r restrictive, în special când vine vorba de protosolurile aluviale.
În ceea ce privește hărțile de gleizare putem remarca faptul că avem de -a face cu o
favorabilitate crescută, neexistând spații foarte mari cu fenomen de gleizare, cu excepția unor mici
areale în zona sudică, ce se suprapune cu zona industrială ocupată de soluri aluviale gleice și estică
a municipiului, în care se resimte o influență moderată, respective foarte redusă. Dacă în zona cu
influență moderată putem confirma că fenomenul a afect at răspândirea arealului construit, în
zonele cu influență ”foarte redusă”, arealul construit nu a fost împiedicat de acest factor. Cu toate
acestea, valorile vor afecta într -o măsura sau alta gradul de favorabilitate a zonei în cadrul analizei
finale.

Gleizare Reclasificare nivel 1 Reclasificare finală (0-2)
Nulă (Fără pericol de exces de apă) 1 2
Foarte redusă (pericol de exces de apă în
caz de irigare necontrolată – soluri freatic
umede 2 0.8
Moderată (pericol de exces de apă numai
în anii ploioși – subtipuri gleizate 3 0.3
Ape (mlaștini, lacuri, bălți) 4 0
Figure 2.3.2.2 – Tabel c u valorile de reclasificare a nivelului de gleizare

29

30

31
2.3.3. Geologie

Pentru factorul geologie a fost luat spre analizare doar tipul de formațiune de rocă întâlnit
la zi, nefiind nevoie de alte date, arealul construit depinzând în mare măsură de favorabilitatea
acestora. Din fericire, formațiunile de rocă regăsite la nivelul unității administrativ -terito riale a
municipiului Bacău sunt toate cu un grad favorabil ridicat și implicit, a obținut valori maxime în
ceea ce privește reclasificarea datelor (fig. 2.3.3.1)

Geologie Reclaisficare nivel 1 Reclasificare finală (0-2)
Râu (Bistrița) 1 0
Qp 3/3 2 2
Qh 2 3 2
Qp 1/3 4 2
Qh 1 5 2
Figura 2.3.3.1 – Tabel cu valorile de reclasificare a formațiunilor geologice

Deși toate formațiunile geologice de pe unitatea administrativ -teritorială Bacău pot fi
încadrate ca ”nisipuri, pietrișuri și depozite loessidale ”, le putem totuși contura și o serie de
particularități prin care le putem defini și denumi pentru a fi mult mai ușor de diferențiat, în ciuda
faptului că toate prezintă o favorabilitate maximă din punct de vedere a terenului de fundare,
capacitatea porta ntă și posibilitatea realizării fundației construcțiilor. Astfel, conform PUG, pe
anul 2012 putem delimita următoarele 4 zone:
a) ”Zona aluviunilor grosiere ”, care se suprapune în raportul de față cu formațiunea Qh2
și se regăsește de o parte și de alta a văii Bistriței ocupând suprafețele cele mai mari
din muncipiu. Se suprapune în mare parte cu terasa inferioară.
b) ”Zona complexului argilos ”, care se suprapune în raportul de față cu formațiunea Qp1/3
și se regăsește într-o formă redusă în zona vestică a UAT -ului.
c) ”Zona pământurilor loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire ” care se
suprapune în raportul de față cu Qp3/3 și se regăsește de o parte și de alta a Bisitriței,
în zonele înalte ale terasei superio are.
d) ”Zona pământurilor loessoide sensibile la umezire ”, care se suprapune în raportul de
față cu formațiunea Qh1 și se regăsește în zona sudică a municipiului.
În urma reclasificărilor, s -a obținut setul de date final pentru fact orul geologie,
reprezen tate de harta (fig. 2.3.3.2) ce va fi folosită în adunările finale pentru obținerea hărților de
favorabilitate/restricitivitate. Harta reclasificată se prezintă ca o ”mare” de favorabilitate cu
excepția zonei râului Bistrița și cele 2 lacuri de acumulare. Astfel, factorul geologic aduce punctaj
pozitiv întregii zone a municipiului în materie de extindere a arealului construit.

32

33
2.3.4. Zone funcționale

Pentru factorul zone funcționale a fost folosit tot un singur set de date primare, reprezentat
de modul în care se manifestă utilizarea terenurilor la nivelul unității administrativ -teritoriale a
municipiului Bacău. Astfel, pe baza reprezentărilor primare, au fost atribuite valori reale pentru
zonificarea funcțională a orașului în funcție de modul în care acestea influențează arealul construit.
Așa se face că zonele industriale sau zonele de pădure au fost penalizate, în timp ce zonele
rezidențiale sau cele cu potențial mare de extindere, precum cele din zonele cu teren arabil sau
pășune au obținut valori mari ale gradului de favorabilitate în urma analizei (fig 2.3.4.1) . Au fost
luate în calcul cât mai multe elemente de zonificare, pentru ca ilustrarea favo rabilității să fie cât
mai relevantă, însă din nou se constată o favorabilitate extrem de ridicată în materie de posibilitate
a extinderii a arealului construit.
Zone funcționale Reclasificare nivel 1 Reclasificare finală (0-2)
Tufăriș / Mărăciniș 1 0
Cale ferată 2 0
Parc 3 0
Squar 4 0
Rezidențial 5 2
Zonă industrială 6 0
Pădure 7 0
Teren arabil 8 2
Drum national 9 0
Drum județean 10 0
Râu 11 0
Lac acumulare 12 0
Canal 13 0
Drum communal 14 0
Lac/baltă naturală 15 0
Pășune 16 2
Cimitir 17 0
Aeroport 18 0
Unitate militară 19 0
Figure 2.3.4.1 – Tabel cu valorile de reclasificare a zonelor funcționale

În urma reclasificărilor, s -a obținut setul de date final pentru fact orul zone funcționale,
reprezentate de harta (Fig.2.3.4.2) ce va fi folosită în adunările finale pentru obținerea hărților de
favorabilitate/restricitivitate. Într-o scurtă anliză a hărții putem remarca faptul că domină zona
rezidențială, confirmând favorabilitatea naturală ridicată a teritoriului care a fost val orificată.
Urmează mai apoi zonele cu teren arabil, suprafețele ocupate de ape și zonele industriale. În ceea
ce privește harta reclasificată, putem remarca faptul că avem de -a parte de o serie de areale
”restrictive” insulare care pătrund într -o ”mare” de zone cu punctaje ridicate ale favorabilității.

34

35
2.3.5. Accesibilita tea și a eroportul

Ultimul factor analizat în cadrul acestei faze de reclasificări a fost cel legat de
accesibilitate, materializat prin componenta reprezentată de drumurile din interiorul unității
administrativ -teritoriale a municipiului Bacău și de componenta legată de influența aeroportului
ca factor restrictiv de extindere a arealului construit. Infrastructura rutieră și cea de transp ort
reprezintă un alt element socio -economic extrem de important în materie de favorabilitate la nivel
de municipiu și de construcții. Un acces mai facil poate oferi la rândul său o atractivitate mai mare.
Comparativ, apropierea de zona aeroportului poate reprezenta un factor restrictiv, atât din punct
de vedere legal, cât și din punct de vedere al poluării fonice.
Pentru componenta drumuri au fost folosite setul de date primare realizat anterior (vezi fig.
2.3.5.5.) , pe baza căruia a fost efectuat un buf fer pe baza distanțelor față de căiile rutiere. Au fost
stabilite 20 intervale, din 50 în 50m, pe baza cărora s -au obținut o serie de date vectoriale ce au
putut fi ulterior
transformate în format raster și reclasificate. Valorile de reclasificare au fost păstrate, fiind
atribuite valori mari pentru distanțele mici și respectiv valori mici pentru distanțele mari (fig.
2.3.5.1).
Drumuri (Distanță = m) Reclasificare nivel 1 Reclasificare finală (0-2)
100 1 2
150 2 1.9
200 3 1.8
250 4 1.7
300 5 1.6
350 6 1.5
400 7 1.4
450 8 1.3
500 9 1.2
550 10 1.1
600 11 1
650 12 0.9
700 13 0.8
750 14 0.7
800 15 0.6
850 16 0.5
900 17 0.4
950 18 0.3
1000 19 0.2
1500 20 0.1
Figura 2.3.5.1. – Tabel cu valorile de reclasificare a drumurilor (accesibilității)
Pentru compon enta aeroport, a fost realizat, tot pe baza setului de date primare obținut
anterior, tot un buffer de distanță, dar cu intervale mai mari, din 200 în 200 metri, obținându -se

36
astfel un nou set de date vectoriale, care ulterior transformate în date raster, au putut fi reclasificate.
Zonele din imedaita apropiere a aeroportului au fost penalizate, în timp ce cu cât distanța față de
aeroport e ra mai mare, cu atât creșteau și valo rile reale atribuite pentru reclasificare (Fig. 2.3.5.2)
Aeroport (distanță = m) Reclasificare nivel 1 Reclasificare finală (0-2)
200 1 0
400 2 0.5
600 3 1
800 4 1.5
>800 5 2
Figure 2.3.5.2 –Tabel cu valorile de reclasificare a distanței față de aeroport
În urma reclasificărilor, s -a obținut setul de date final pentru factorul accesibilitate și
aeroport, reprezentate de cele 2 hărți (fig. 2.3.5.3, fig. 2.3.5.4) ce vor fi folosite în adunările finale
pentru obținerea hărților de favorabilitate/res tricitivitate. Dacă ar fi să analizăm hărțile realizate în
urma bufferelor sau în urma primei clasificări, nu vom avea o imagine concretă a modului în care
accesibilitate sau aeroportul influențează gradul de favorabilitate sau restrictivitate a terenului.
Însă, dacă trecem la analiza hărților reclasificate, vom putea căpăta o imagine de ansamblu
asupra modului în care accesibilitatea și aeroportul pot juca un rol important în materie de
extindere a arealului construit. Astfel, drumurile și prezența lor of eră o insulă de favorabilitate ca
urmare a densității în zona centrală și de -a lungul drumurilor comerciale, către NV și E. Această
insulă este mărginită de către o serie de areale mici, în care lipsa drumurilor, duce la o penalizare
a acestor zone în ciud a faptului că unele prezintă o favorabilitate naturală ridicată, precum cea din
zona vestică a UAT -ului, la NV de aeroport. Zona aeroprtului este o zonă marcată cu factor
restrictiv ca urmare a lipsei drumurilor, care oricum sunt greu de crezut că vor apăr ea în acest areal
ca urmare a restricțiilor ce se impun. O altă zonă în care avem factor restrictiv este zona râului
Bistriția și a zonei de protecție Natura 2000 sau a zonelor de pădure, livezi, terenuri arabile la care
putem adăuga zonele limitrofe sau zonele industriale din partea de sud a orașului și partea de NV,
unde densitatea lor este mai redusă .
În ceea ce privește aeroportul, aici lucrurile sunt ceva mai simple. Prin prezența sa, în
hărțile reclasificate, aeroportul determină o serie de cercuri concentrice care ne oferă o imagine de
perspectivă mult mai ușor de citit, cu o elipsă ce scade favorab ilitate dinspre primii 200m până la
800m de unde influența nu mai are nici un impact negativ. Așa se face că, prin prezența sa în zona
SV a unității administrativ -teritoriale a municipiului Bacău, aeroportul internațional acționează ca
un factor restrictiv asupra întregii zone de proximitate, mai ales că deține și o utilizare militară
care implicit adaugă o serie nouă de restricții. Totodată, poate juca un rol restrictiv asupra zonei
vestice care ar fi extrem de potrivită pentru extinderea arealului constru it și care este dezbătută,
conform PUG 2012, pentru introducerea în intravilanul municipiului.

37

38

39

40
CAPITOLUL III – ANALIZA HĂRȚII DE FAVORABILITATE

3.1 Realizarea și analizarea hărții de favorabilitate.

Următorul pas în cadrul analizei a fost și cel final, reprezentat de obținerea setului final de
hărți care să ilustreze gradul de favorabilitate sau restrictivitate pe care îl oferă mediul unității
administrativ -teritoriale a municipiului Bacău în materie de areal construit. Aceată fază a depins
foarte mult de obținerea setului de date primar și cel al imaginilor de tip ras ter reclasificate, fără
de ca re, hărțile finale nu ar fi putut fi obținute. Totodată, în această fază de analiză au fost necesare
și clădirile care să ilustreze masa urbană pentru a putea confirma sau contrazice rezultatele obținute
cu cele din realitate, fapt pentru care aici s -a dov edit necesară și deplasarea în teren pentru a avea
parte de o analiză și la fața locului, acestea fiind prezentate mai târziu prin 2 studii de caz.
Într-o primă fază, au fost separate datele reclasificate de datele primare pe baza cărora au
fost realizate . Astfel, pentru obținerea hărților finale, au fost folosite 8 seturi de imagini raster
reclasificate: 2 imagini pentru relief (pantă/declivitate și zonă inundabilă), 2 imagini pentru sol
(tipul de sol și nivelul de gleizare), 1 imagine pentru geologie, 1 imagine pentru zonalitatea
funcțională și 2 imagini legate de accesibilitatea la nivel de municipiu ( drumurile și influența
aeroportului). Se remarcă faptul că, în materie de număr, factorul natural deține o suită de 5
imagini, în timp ce factorul socio economic 3. La toate acestea se adaugă setul de date vectorial
care ilustrează masa urbană și ajută la o percepție mai ușoară a modului în care arealul construit
existent corespunde cu rezultatele analizei și dacă există posibilitatea unei extinderi sau r estricții.
În a doua fază s -a decis faptul că ar fi nevoie de mai multe hărți care să confere un spectru
mai larg al analizei. În acest mod s -a dovedit ca ar fi necesare 4 hărți care să ilustreze toate tipurile
de favorabilitate, respectiv favorabilitatea naturală, favorabilitatea funcțională, favorabilitatea
mixtă (o înmulțire a primelor 2) și harta de favorabilitate generală care cuprinde toate imaginile
realizate anterior. În acest fel se poate analiza modul în care naturalul și socio -economicul este
favorabil la nivel individual, la nivel cumulat și într -un final, modul în care se completează și oferă
nota generală a gradului de favorabilitate.
Această etapă nu a „consumat” la fel de mult timp ca celelalte, în schimb, durata de
procesare a datelor a fo st ceva mai lungă, fiind o cantitate informațională mult mai mare. Procesul
în sine a constat în folosirea funcției ”Raster Calculator” (fig. 3.1.1.) în care au fost introduse o
serie de formule, prin care imaginile raster obținute anterior au fost adunat e și însumate. Trebuie
menționat faptul că această etapă conține o doză de subiectivism ridicată, ca u rmare a faptului că
formulele alese pot fi alese și modificate în funcție de scopul analizei și nu reprezintă o condiție

41
”sine qua non” pentru obținerea u nui rezultat. Este recomandat ca atunci când are loc această
alegere să se facă după serie de încercări a diverse variante de formulă pentru a evita eventuale
neconcordanțe cu realitatea.

Figura 3.1.1 – Aplicația ”Raster calculator” (Arc Map 10.2)

În ceea ce privește reprezentarea valorilor, s -a preferat o legendă în nuanțe de culori
clasice, gradate între roșu și verde, unde roșu reprezintă maximul de restrictivitate, iar verde
maximul de favorabilitate. În ceea ce privește valorile utilizate, ele sunt strict valorile date pe baza
reclasificărilor anterioare, fapt pentru care acestea nu sunt niște valori mari și oferă posibilitatea
unei percepții accesibile către cei care nu sunt familiarizați cu domeniul. De exemplu, la harta
generală valoarea maximă obținută este de 0, în timp ce valoarea maximă este de 80. (Fig. 3.1.2).
Tot pentru a oferi o imagine cât mai concretă asupra favorabilității, s -a folosit ca suport, modelul
de reprezentare 3D a reliefului (”hillshade”) pentru ca în momentul analiz ei hărții, relieful să fie
mereu vizualizat, în special zonele de terasă ale Bistriței.

Figure 3.1.2 – Scară folosită la reprezentarea hărții finale

În faza finală, hărțile au fost exportate și apoi analizate individual pentru a determina
rezultatele obținute, particularitățile fiecărei hărți, modul în care ele confirmă sau infirmă
realitatea din teren și eventuale anomalii apărute ca urmare a procesării. Totodată, ele au fost și
comparate, pentru a putea observa modul în care diverși factori se influențează, se completează
sau duc la o modificarea a gradului de favorabilitate asupra unor zone sau duc la o manifestare
restrictivă asupra altor areale.

42
3.1.1. Harta de favorabilitate naturală

Prima hartă obținută din setul de 4 a fost cea a favorabilității naturale, hartă care are rolul
de a ilustra favorabilitatea terenurilor din unitatea adminsitrativ -teritorială a municipiului Bacău,
pentru extinderea arealului construit, din punct de vedere al factorilor naturali din cadrul acestei
analize. Factorii care au fost luați în co nsiderare pentru această hartă și implicit, imaginile raster
reclasificate, au fost factorul relief (prin declivitate și zonă inundabilă), factorul sol (prin tipul de
sol și nivelul de gleizare) și factorul geologie prin formațiunile de rocă întâlnite la z i.
În acest mod se observă că au fost folosite 5 seturi de date reclasificate pe baza cărora s -a
obținut această hartă. Pentru procesare a ei, s -a luat decizia folosirea unei formule de tip sumă
pentru cumularea imaginilor raster. Acest lucru a oferit fiec ărui factor posibilitatea de a se afla la
același nivel în cadrul analizei, dar și pentru faptul că fiecare element în sine reprezintă un element
primordial în stabilirea deciziei de construire într -un anumit areal. Așa se face că prin adunarea
acestor dat e, valoarea maximă în acest caz este de 10, în timp ce valoarea minimă este de 0.
La o privire de ansamblu se remarcă faptul că avem de -a face cu o dominare a nuanțelor
de ”verde” ce indică valori ridicate ale favorabilității în majoritatea arealului, cu diverse excepții.
Acest lucru confirmă și cele spuse anterior, legate de poziționarea favorabilă a municipiului, din
punct de vedere geografic, ca urmare a cadrului natural. Totuși, există și o serie de elemente care
se dovedesc a fi restrictive din punct de vedere natural. În primul rând se observă râul Bistrița cu
cele 2 lacuri de acumulare care obțin punctajul minim. Totodată, zona de lacuri și bălți naturale
este depunctată serios, fiind situată la nor de lacul Bacău II. Aceste zone depunctate primesc totuși
punctaj, ca urmare a faptului că prezintă o geologie favorabilă. O ultimă zonă depuncatată este
zona sudică a orașului, în zona industrială, unde depunctarea vine ca urmare a unor zone cu
declivitate mare și a frecventei manifestări a procesului de gleizare.
De specificat este faptul că valorile cele mai ridicate se întâlnesc în cadrul zonelor de
terasă, cum era și de așteptat, fiind știut faptul că aceste zone sunt cel mai bine populate și în cadrul
acestor zone a apărut și s -a dezv oltat municipiul de -a lungul timpului. Zonele din imediata
apropiere a Bistriței, deși și ele extrem de favorabile, suferă o mică depunctare ca urmare a
prezenței într -o zonă cu minim risc de inundabilitate. Desigur, această zonă este îndiguită și
amenaja tă, dar din punct de vedere teoretic, această zonă încă poate fi supusă unor evenimente
neplăcute în cazul unor situații mai rare.
În concluzie, harta de favorabilitate naturală (fig.3.1.1.1) nu face altceva decât să confirme
faptul că avem de -a face cu un cadru natural extrem de favorabil, cu foarte mici excepții, în arealul
unității administrativ -teritoriale a mun. Bacău și că nu reprezintă un element care să aibă influențe
restrictive asupra extinderii arealului construit.

43

44
3.1.2. Harta de favorabilitate funcțională (+aeroport)

Cea de-a doua hartă din setul de 4 a fost cea a favorabilității funcționale , hartă care are
rolul de a ilustra favorabilitatea terenurilor din unitatea adminsitrativ -teritorială a municipiului
Bacău, pentru extinderea arealului construit, din punct de vedere al fact orilor funcționali din cadrul
acestei analize. Factorii care au fost luați în considerare pentru această hartă și implicit, imaginile
raster reclas ificate, au fost factorul zone func ționale și factorul aeroport.
Ca urmare, se observă că de această dată au fost folosite doar 2 seturi de imagini
reclasificate pe baza cărora s -a obținut harta de față. Pentru procesarea ei, s -a luat decizia folosirea
unei formule de tip sumă pentru cumul area imaginilor raster. Acest lucru a oferit fiecărui factor
posibilitatea de a se afla la același nivel în cadrul analizei, dar și pentru faptul că fiecare element
în sine reprezintă un element primordial în stabilirea deciziei de construire într -un anumi t areal.
Așa se face că prin adunarea acestor date, valoarea maximă în acest caz este de 4, în timp ce
valoarea minimă este de 0.
La o privire rapidă asupra rezultatelor obținute se remarcă faptul că, în comparație cu
rezultatele de la cadrul natural, ave m mai multe elemente care conferă influențe restricitive. În
primul rând sunt de menționat zonele industriale, lacurile de acumulare ale Bistriței, drumurile
europene și rutele feroviare, dar și parcurile, pădurile și cimitirele mari care sunt depunctate ș i nu
prezintă elemente care să încurajeze arealul construit. Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că
în rest, se remarcă o ”mare” de nuanțe verzi, și ca urmare a dominării zonei rezidențiale, fapt
confirmat și prezentările de mai sus.
Un element im portant în cadrul acestei hărți este aeroportul, care influențează indirect și
dictează modul în care evoluează zona de SV a UAT -ului Mun. Bacău. Totodată, în acest areal se
prezintă și valorile cele mai scăzute din cadrul acestei hărți. Pe o arie elipsoi dală de 600m, arealul
construit este restricționat și limitat ca urmare a procedurile de siguranță, legale, dar și prin
prezența unor un ități militare în imediata apropiere.
O anomalie a acestei hărți este prezența unor valori mai ridicate pe râul Bistriț a, comparativ
cu zona aeroportului. Acest fapt se datorează obținerii unui punctaj pozitiv în buffer -ul
aeroportului de către această zonă, nefiind influențată, dar este de la sine înț eles faptul că acea
zonă este im practicabilă din punct de vedere al area lului construit.
Concluzionând, harta favorabilității funcționalității (fig.3.1.2.1) introduce o serie de spații
cu elemente restrictive în cadrul analizei, în special prin influența aeroportului și unor zone
funcționale speciale și începe să contureze o serie de areale care se pot preta a fi considerate cu
caracter negativ asupra evoluției și extinderii arealului construit la nivelul unității administrativ –
teritoriale a municipiului Bacău.

45

46
3.1.3. Harta de favorabilitate mixtă

Cea de-a treia hartă din setul de 4 a fost cea a favorabilității mixte , hartă care are rolul de
a ilustra favorabilitatea terenurilor din unitatea adminsitrativ -teritorială a municipiului Bacău,
pentru extinderea arealului construit, din punct de vedere atât al factorilor funcționali din cadrul
acestei analize , cât și cel al factorilor naturali.
Ca urmare, se observă că de aceas tă dată au fost folosite cele 2 hărți obținute anterior .
Pentru procesarea ei, s -a luat decizia fo losirea unei formule ca re să înmulțească valorile deja
obținute pentru cele 2 imagini raster . Acest lucru a oferit fiecărui factor posibilitatea de a se afla
la același nivel în cadrul analizei, dar și pentru faptul că fiecare element în sine reprezintă un
element primordial în stabilirea deciziei de construire într -un anumit areal. Totodată, prin procesul
de înmulțire a valorilor din fiecare celulă, s -a obținut o gamă mai largă de valori, fapt pentru care
și reprezentarea gradului de favorabilitate este una mai sugestivă și rele vantă. Așa se face că prin
înmulțirea acestor date, valoarea maximă în acest caz este de 4 0, în timp ce valoarea minimă este
de 0.
La o primă analiză a hărții de favorabilitate mixtă, se observă faptul că areale semnificative
care se dovedeau a fi favorab ile din punct de vedere natural, apar acuma ca fiind depuncate ca
urmare a prezenței unor elemente cu caracter restrictiv. Se conturează foarte bine din nou arealele
cu favorabilitate maximă reprezentate de zonele de terasă și arealele cu restrictivitate m aximă
reprezentate de zona aeroportului și de râul Bistrița cu lacurile sale de acumulare. Zonele
industriale, arealul unității militare, dar și zona de lacuri și bălți de la nord de Lacul Bacău II și
brațul vechi și zona de pădure din situl avifaunistic N atura 2000 se prezintă cu valori scăzute din
punct de vedere al favorabilității, dar primesc o serie de punctaje ca urmare a diverși factori precum
aeroportul sau geologia.
Influența aeroportului nu mai este atât de puternică asupra spațiului, odată cu introducerea
factorului natural în ecuație. Aceasta se resimte, duce la depunctarea gradată a spațiului până la
800m, dar nu mai joacă un rol atât de marcant. Totdată, printr -un exercițiu de vizualizare, dacă se
introduc clădirile și sunt suprapuse hărții, remarcăm faptul că se conturează un areal semnificativ
în partea VSV a UAT -ului, cu favorabilitate extrem de ridicată, dar care nu prezintă un areal
construit. Același lucru se poate spune despre zona cartierului Șerbănești, unde avem de -a face cu
areal construit într -o zonă favorabilă, dar densitatea și exploatarea nu sunt la nivel maxim.
În loc de concluzie, se poate spune faptul că harta favorabilității mixte (fig. 3.1.3.1 ) oferă
o primă imagine concretă a gradului de favorabilitate și restrictivitate și reprezintă un suport foarte
bun pentru realizarea hărții generale a gradului de favorabilitate, odată cu introducerea datelor
privind accesibiliatea reprezentată de drumuri .

47

48
3.1.4. Harta de favorabilitate a terenu rilor (generală)

Ultima hartă din setul de 4 a fost cea a favorabilități generale , hartă care are rolul de a
ilustra favorabilitatea terenurilor din unitatea adminsitrativ -teritorială a municipiului Bacău, pentru
extinderea arealului construit, din punct de vedere al tuturor factorilor utilizați în cadrul analizei .
Ca urmare, se observă că de aceas tă dată au fost folosite toate datele obținute anterior, fie
ele date vector iale, fie date în format raster . Pentru procesarea ei, s -a luat decizia folosirea unei
formule (reprezentată mai jos) care să înmulțească valorile factorilor naturali cu cei funcționali și
aeroport, la care, comparativ cu harta precedentă, s -a adăugat fact orul accesibilitate, reprezentat
de drumuri și căi de comunicație. Acest lucru a oferit fiecărui factor posibilitatea de a se afla la
același nivel în cadrul analizei, dar și pentru faptul că fiecare element în sine reprezintă un element
primordial în sta bilirea deciziei de construire într -un anumit areal , în special drumurile, care de
cele mai multe ori vin ”la pachet” și cu o serie de utilități. . Totodată, prin procesul de înmulțire a
valorilor din fiecare celulă, s -a obținut o gamă mai largă de valori, fapt pentru care și reprezentarea
gradului de favorabilitate este cea mai relevantă și cuprinzătoare . Așa se face că prin înmulțirea
acestor date, valoare a maximă în acest caz este de 8 0 (cea mai mare valoare folosită în cadrul
analizei) , în timp ce valoa rea minimă este de 0.
𝑮𝒓𝒂𝒅 𝒇𝒂𝒗𝒐𝒓𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆
=[𝑹𝒆𝒍𝒊𝒆𝒇 (𝑫𝒆𝒄𝒍𝒊𝒗𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 +𝒁𝒐𝒏 ă 𝒊𝒏𝒖𝒏𝒅𝒂𝒃𝒊𝒍 ă)+𝑺𝒐𝒍 (𝒕𝒊𝒑+𝒈𝒍𝒆𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆 )
+𝑮𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆 ]×(𝒁𝒐𝒏𝒆 𝑭𝒖𝒏𝒄 ț𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 +𝑨𝒆𝒓𝒐𝒑𝒐𝒓𝒕 ) ×𝑨𝒄𝒄𝒆𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆
La o analiză rapidă a rezultatelor finale se remarcă faptul că, odată cu introducerea
factorului reprezentat de accesibilitate, prin drumuri, avem de -a face cu o hartă (fig. 3.1.4 .1) cu
reprezentări mult mai fine, iar detaliile obținute ca urmare a unei scări mai mari de valori, ne oferă
noi perspective asupra gradului de favorabilitate. Diferențele nu sunt foarte mari, comparativ, cu
harta precedentă, însă se constată faptul că zonel e care deja erau încadrate ca zone restricitive au
acaparat și în jurul lor, ca urmare a lipsei de accesibilitate, spații semnificative, depunctându -le
semnificativ. Astfel, zonele industriale și zona de protecție naturală au avut parte de pierderi
conside rabile de punctaj, pe lâagă care trebuie menționată zona vestică din jurul aeroportului ce a
devenit ”roșie” ca urmare a lipsei de drumuri din zonă.
Un caz aparte este reprezentat de arealul pe care l -am catalogat mai înainte ca fiind unul
care se prezintă ca fiind extrem de favorabil și care poate reprezenta o zonă de extindere a arealului
construit. Odată cu introducerea factorului de accesibilitate, zona a cunoscut o depunctare foarte
mare, ca urmare a lipsei totale de drumuri din zonă. Acest fap t este un caz tipic de anomalie al
acestui tip de analiză. Arealul în cauză nu reprezintă un spațiu în care nu se poate construi, ci doar
la momentul actual, pe baza factorilor considerați în analiză se prezintă ca fiind nefavorabil. De

49

50
aceea se impune ca într -o astfel de analiză, spațiile care prezintă modificări semnificative în etape
să fie analizate în amănunt, pentru că sunt anumite aspecte care țin de planificare teritorială sau de
mediu care nu pot fi introduse în cadrul acesteia. De menționat aici, ar fi faptul că proiectul de
construire a unor centuri ocolitoare a Bacăului ar trece prin apropierea acestei zone și ar putea juca
un rol extrem de important în mobilizarea unor resurse de extindere a arealului construi t.
Mai mult, această zonă, la care se adaugă și zona vestică a Aeroportului, sunt introduse
conform P.U.G. pe 2012 în categoria de terenuri ”solicitate pentru extinderea în intravilan” și
singura zonă care mai prezintă din punct de vedere al suprafeței o importanță semnificativă pentru
municipiu. Se semnalează totuși dificultatea de spațiu cu care se pare că orașul se va confrunta la
nivel de U.A.T pe termen mediu, nemaiexistând mari suprafețe pe care să se realizeze extinderea
arealului construit. Această disfuncționalitate se poate transforma într -un factor restrictiv extrem
de important, în ciuda unui grad de favorabilitate majoritar pe toată suprafața municipiului. O
soluție ar fi realizarea zonei metropolitane și implementarea ei, dar acest plan este î ncă destul de
departe de a fi aplicat.
În ceea ce privește o imagine de ansamblu, cu ajutorul acestei hărți putem demonstra faptul
că teritoriul municipiului Bacău este într -o foarte mare măsură unul favorabil extinderii arealului
construit, cu excepția unor serie de spații care prezintă restri cții fie naturale, fie ca urmare a
utilizării și se conturează o serie de concluzii și soluții cu privire la direcția pe care o poate urma
arealul construit în teritoriu, cu spații precum zona SSV și cartierul Șerbănești ca principale zone
”imediate” de e xploatat. Acestea se încadrează pe axa V -E, axă prezentată ca necesară pe mai
multe planuri pentru municipiul Bacău.
Rezultatele hărții de favorabilitate generală au trebuit totuși să fie argumentate și dovedite
științific, fapt pentru care s -a impus depl asarea în teren și observarea unui spațiu favorabil și unul
nefavorabil pentru a vedea cât de veridică și de relevantă poate fi analiza studiului de față .

3.2. Studii de caz

Studiile de caz se bazează într -o mare măsură pe observațiile directe realiza te în teren și
comparațiile realizate cu rezultatele obținute în analizele de favorabilitate/restrictivitate. Totodată,
acestea s -au dovedit necesare pentru validarea studiului și pentru conferirea unei veridicități
metodei de cercetare folosite. Astfel, a u fost alese 2 areale principale, unul favorabil și unul
restrictiv.
Arealu l favorabil este reprezentat de o zonă din Cartierul Cornișa, zonă în care există un
grad de favorabilitate ridicat, însă cu mici penalizări ca urmare a poziționării în zona de luncă,
zonă ce prezintă un grad redus de inundații. Cu o pantă redusă, soluri aluviale și o geologie stabilă,

51
la care se adaugă o funcționalitate și accesibilitate ridicată, această zonă prezintă aspecte pozitive
pentru extinderea arealului construit. Așa se face că această zonă s -a pretat la realizarea unui studiu
de caz pentru demonstrarea acestui fapt. Pentru asta, s -a studiat un afloriment, apărut ca urmare a
unui șantier pentru const ruirea unui spațiu rezidențial în arealul cartierului Cornișa (fig 3 .2.1)

Cu ajutorul acestui studiu s -a putut verifica faptul că avem de -a face cu soluri aluviale, care
prezintă incluziuni antropice și totodată lipsa gleizării . La baza profilului remarcăm prezența
pietrișurilor, în timp ce de -a lungul profilului se poate observa extrem de ușor prezența unor straturi
alternante care indică diversele etape de sedimentare. Un an mai tarziu, în același areal putem
regăsi o clădire cu regim de înălțime P+4 care ne indică faptul că zona a fost favorabilă extinderii
arealului construit, dar și faptul că analiza și metoda de cercetare a studiului se poate dovedi extrem
de veridică și poate fi validată ca fiind eficientă. (fig. 3.2.2 și fig 3.2.3).
Fig. 3.2 1 – Localizarea ș antierului la nivel de c artier și în harta de favorabilitate generală (Arc
Map 10.2)
Fig. 3.2.2 – Profil de sol efectuat pe șantierul construcției și prezența incluziunilor
antropice , 5 Mai 2016 (arhivă personală)

52
În ceea ce privește studiul de caz asupra unui areal care se prezintă ca fiind nefavorabil, s –
a ales spațiul reprez entat de zona industrială din SE -ul UAT -ului, aflat în cartierul Izvoare . Această
zonă a fost aleasă pentru suprafața destul de mare pe care o ocupă și valorile reduse de
favorabilitate ca urmare a unor zone cu pantă semnificative pe fruntea de terasă, o serie de soluri
și protosoluri aluviale în care se manifestă fenomenul de gleizare, o zonificare funcțională care nu
încurajează extinderea arealului construit la care putem adăuga și factorul accesibilitate extrem de
redus. (fig. 3.2.4).
Prin deplasarea în teren și observ ațiile directe realizate, s -a constat prezența gleizăr ii, ca
urmare a băltirii apei (fig 3.2.5) , fapt care indică o drenare slabă a terenurilor. Totodată, s -a
remarcat prezența dominantă a clădirilor și construcțiilor de natură industrială, dar și unele
disfuncționalități cu privire la acest aspect, ca urmare a prezenței unor case (fig. 3.2.5) care nu
Fig. 3.2.3 – Clădirea în diverse faze de construcție, în noiembrie 2016 și mai 2017 (arhivă
pesonală)
Fig. 3.2.4 – Zona industrial SV – Localizare la nivel de cartier, hartă de favorabilitate
general ă și masa urbană din areal (Arc Map 10.2)

53
apar nici în vectorizarea studiului (în apropierea frunții de terasă) și nici în planșele pe care le
regăsim în planul urbanistic general. Prezența haldei de steril (fig. 3.2.6) care reprezintă o
disfuncționalit ate de mediu, observată în teren, poate reprezenta și ea un factor restrictiv asupra
deciziilor de extindere a arealului construit. Se recomandă ca pentru studiile viitoare să se cerceteze
modul în care aceste clădiri au apărut ș i dacă sunt afec tate de către factorii naturali sau antropici
cercetați în studiul actual. În această situa ție, chiar și peisajul se poate prezenta ca fiind unul
restrictiv , nefiind unul atractiv sau care să fie ușor de promovat de către investitori. Totuși,
observațiile din teren, la fel ca în cazul studiului de favorabilitate, au demonstrat veridicitatea
studiului și că se pot valida zonele care prezintă areale restrictive din punct de vedere al extinderii
arealului construit.
Astfel, prin prezentarea acestor 2 studii de caz se poate valida studiul de față și implicit
acuratețea hărții de favorabilitate prin factorii implicați în cercetare. Prin compar area rezultatelor
din cercetarea de laborator și cea de pe teren și fotografiile realizate se poate spune că acest tip de
analiză poate fi folosită ca suport de îndrumare pentru viitoarele decizii de planificare teritorială,
însă pentru o precizie mai mare s -ar recomanda folosirea mai multor factori în ecuație.
Fig. 3.2.5 – Vedere către V a studiului de caz (prezența caselor nevectorizare și a terenurilor slab
drenate, a frunții de terasă și a tufărișurilor și mărăcinișurilor ) – Arhivă personală
Fig. 3.2.6 – Vedere către E a studiului de caz (prezența clăd irilor și peisajelor industriale și a
haldei de steril)

54
CAPITOLUL IV – CONCLUZII

În urma studiului de față și a cercetării realizate, se pot trage o serie de concluzii cu privire
la rezultatele obținute prin hărțile de favorabilitate, dar și o serie de comparații între rezultatele
obținute și obiectivele propuse la începutul lucrării.
Scopul principal al acestei teze a fost obținerea suprafețelor cu favorabilitate sau
restrictivitate pentru extinderea arealului construit la nivelul unității administrativ -teritoriale a
municipiului Bacău.și exemplificarea l or cu studii de caz, la care se adaugă hărțile realizate cu
gradul de favorabilitate la nivelul întregului U .A.T. Acest scop a fost atins și completat cu
prezentarea fizico -geografică a arealului și a metodologiei de lucru prin care au fost surprinse toate
aspectele legate de factorii care determină repartiția gradului de favorabilitate.
Hărțile de favorabilitate (fie că vorbim de cea naturală sau funcțională, sau de hărțile mixte,
generale sau care ilustrează masa urbană) își ating obiectivul și reușesc să ne contureze o concluzie
principală și anume faptul că municipiul Bacău prezintă o favorabilitate ridicată pentru extinderea
arealului construit, în ciuda unor suprafețe mai restrânse care prezintă particularități restrictive.
Totodată, rezultatul studiul ui de față corespunde și cu planurile prevăzute pentru extinderea
intravilanului prevăzute în Planul Urbanistic General revizuit în 2012, fapt care face ca studiul să
poată fi considerat unul eficient, veridic și validat cu terenul (vezi fig. 4.1.). Mai m ult, studiul se
poate dovedi ca fiind o soluție mult mai ieftină pentru determinarea unor astfel spații sau grade de
favorabilitate, comparativ cu studii realizate de către firmele specializate în domeniu, ca urmare a
rezultat elor asemănătoare.

Fig. 4.1. – Extrase din harta de favorabilitate mixtă și propunerea P.U.G
pentru extinderea intravilanului (nuanțe de gri)

55
Totodată, studiul de față a reușit, în ansamblul său (și prin prezentarea condițiilor naturale
și socio -economice actuale sau a factorilor naturali și antropici care influențează și determină
extinderea arealului construit) , să ne ajute să identificăm o problemă majoră cu care se confruntă
municipiul Bacău, în materie de extindere a arealului construit, și anume spațiul rămas di sponibil
pentru acest lucru la nivel de unitate administrativ -teritorială. Favorabilitatea ridicată a spațiului
care nu este corelată cu o creștere a suprafeței U.A.T -ului au făcut posibile acest impas și pot crea
din această problemă un factor restrictiv extrem de important, chiar și la nivel de atragere a
investitorilor. O soluție ar fi o extindere a UAT -ului în corelație cu aplicarea planului de zonă
metropolitană și încorporarea a unui nr. de peste 10 comune. Acest pas se dovedește extrem de
vital pentr u o zonarea funcțională sănătoasă, mai ales pe partea zonificării industriale. Mai mult ,
s-ar dovedi necesară conversia și reconversia zonelor industrial e care nu mai rentează din punct
de vedere economic și astfel să fie la rândul lor, redate zonei rezidențiale pentru a putea fi extins
arealul construit. O altă soluție ar fi reprezentată de către dezvoltarea axei V -E a orașului prin
construirea centurilor ocolitoare pentru a c rește favorabilitatea spațiului destinat extinderii
intravilanului, dar și pentru a asigura o extindere ”armonioasă” a orașului și a evita continuarea
dezvoltării urbane pe vechea axă N -S, axă care deja atinge ușor -ușor, potențialul să maxim.
Practic, stud iul de față a reușit să demostreze în mod științific factorii care au favorizat
dezvoltarea arealului construit pe axa N -S, dar și să ”traseze” direcțiile de dezvoltare pe care
municipiul Bacău ar trebui să le urmeze, respectiv V -E, pe termen scurt și medi u.
Pe termen lung, orașul de pe Bistrița, ar trebui să se redefinească ca soluție la situația
actuală socio -economică, transformare care ar avea un rol favorabil profund în extinderea arealului
construit . Profitând de statutul de ”un lac de liniște între 2 ape tulburi”, făcând trimitere la rolul de
tranzit între București și Iași, Bacăul ar trebui să transforme fostele sale ramuri industriale (prin
procesele de reconversie) și să-și valorifice la maxim po ziția sa geografică prin metamorfozarea
sa într -o așezare logistică și de resort. Prin extinderea suprafeței U.A.T -ului și realizarea concretă
a zonei metropolitane a orașului, Bacăul ar putea să fie un nod logistic și de comunicații vital la
nivelul regi unii economice NE, dar și între zona Moldovei cu Muntenia sau Dobrogea. Implicit,
fluxurile de mărfuri și de personal, la care adaugăm suprafețele noi de teren, vor constitui noi
condiții fizico -socio -economice ce vor crea un ”climat” extrem de favorabil p entru extinderea
arealului construit pe toate axele de dezvoltar e, prin investițiile de orice fel în acest spațiu. Chiar
și la momentul prezent prin firma autohtonă de bricolaje ”Dedeman” sau prin depozitul de alimente
regional recent deschis de către lanț ul de magazine ”Penny”, se poate argumenta faptul că acest
rol este deja al Bacăului, însă nu este utilizat la potențialul maxim.
În loc de concluzie, arealul municipiului Bacău a avut parte, prin poziția sa geografică și
condițiile naturale de o favorabilitate ridicată a terenurilor, la care s -au adăugat factorii socio –

56
economici care au amplificat acest grad până în prezent și care, pe viitor, continuă să se dovedească
extrem de favorabili pentru a realiza din urbea de pe Bistrița un pol regional de creștere marcant
și semnificativ la nivel național, care se va materializa printr -o creștere puternică a extinderii
arealului construit.

57
BIBLIOGRAFIE

1. Armaș, Iuliana, 2006, Risc și vulnerabilitate. Metode de evaluare în geomorfologie , Ed.
Univ. din București, București.
2. Badea, L., Bugă D., et. al., Geografia României Vol. I. Geografie fizică , Editura
Universitară, București
3. Badea, L., Bugă D., et. al., 1992, Geografia României Vol. IV, Regiunile pericarpatice;
Dealurile și Câmpia Banatului și Crișaniei, Pod. Mehedinți, Subcarpații, Podișul Getic,
Podișul Moldovei , Editu ra Universitară, București
4. Călinescu R., Bunescu A., Pătroescu M., 1 972, Biogeografie , Editura Didactică și
Pedagogică, București..
5. Cineti, A., F., 1990, Resursele de ape subterane ale României , Editura Tehnică, București
6. Demeter, T., 2004, Degradarea solurilor, Editura Universității din București.
7. Erdeli, G., Cucu , V., 2007, România. Populație, Așezări, Economie , Editura Transversal,
București
8. Florea, N., Bălaceanu, V., Răuță, C, Canarache, A., 1987, Metodologia elaborării studiilor
pedologice. Partea a III -a: Indicatorii ecopedologici, IC PA, Redacția de propagand ă
tehnică agricolă, București.
9. Florea, N., Munteanu, I., 2003, Sistemul Român de Taxonomic a Solurilor, Editura Estfelia,
București.
10. Florea, N., Munteanu, I., Rapaport, C, Chițu, C, Opriș, M., 1968, Geografia solurilor
României, Editura Științifică, Bucu rești.
11. Garcia -Rodriguez, J.L., Gimenez -Suarez, M.C., 2010, Historical Review Of
Topographical Factor, LS, Of Water Erosion Models, Aqua -LAC, vol. 2, nr. 2, p. 56 -61.
12. Geanana, M., Ochiu, I., 1991, Pedologie generală , Edit. Univ. din București.
13. Geanana, M ., Ochiu, I., 2001, Pedogeografie. Lucrãri practice , Edit. Univ. din București
14. Geanana, M., Oprea, R., Săvulescu, I., 2001, Geografia solurilor. Lucrãri practice pentru
colegiile de geografie , Edit. Univ. din București
15. Grecu, Florina, Palmentola, G., 200 3, Geomorfologie dinamică, Edit. Tehnică, București.
16. Grigore, M., 1979, Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief , Editura
Academiei, Bucureșri.
17. Haidu I., Haidu C., 1998, S.I.G. – Analizã spațialã, Editura *H*G*A*, București.
18. Ielenicz , M., 1996, Dealurile și podișurile României, Editura Fundației „România de
Mâine", Sibiu.
19. Ielenicz, M., 2004, Geomorfologie , Editura Universitară, București

58
20. Ielenicz, M., Pătru, Ileana, 2005, Geografia fizică a României , Editura Universitară,
București
21. Ielenicz, M., 2007, România -Geografie fizică vol.II (climă, ape, vegetație, soluri, mediu) ,
Editura Universitară, București
22. Imbroane, M., A., 2012, Sisteme informaționale geografice Vol.1 Structuri de date , Presa
Universitară Clujeană, Cluj
23. Lupașcu, Gh, Pa richi, M., Florea, N., 1998, Dicționar de știința și ecologia solului, Editura
Universității „Al. I. Cuza", Iași.
24. Mac, I., Petrea, D., Polisemia evenimentelor geografice extreme, Riscuri și Catastrofe ,
2002, I. 11 -23.
25. Mihăilescu, V., 1969, Geografia fizică a României , Editura Științifică, București
26. Motoc M., Mircea S., 2002, Evaluarea factorilor care determină riscul eroziunii hidrice
în suprafață , Editura BREN, Bucuresti.
27. Moțoc, M., Munteanu, S., Băloiu, V., Stănescu P., Mihai Gh., 1975, Eroziunea S olului și
metodele de combatere , Editura CERES, București.
28. Mutihac, V., 1990, Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică,
București.
29. Mutihac, V., Stratulat, Maria –Iuliana, Fechet Roxana –Magdalena, 2004, Geologia
României , Editura Didact ică și Pedagogică, București
30. Nițu, C., et al., 2002 , Sisteme informaționale geografice și cartografie computerizată ,
Editura Universității din București.
31. Nițu, C., Nițu, C.D., 1997 , Cartographic data capture by digitization . In: Proc. of TERRA
IV Symposium, Bucharest.
32. Oprea, R., 2013, Compendiu de pedologie. Ediția a II -a revizuită , Editura Universitară,
București
33. Pascu, M., 1983, Apele subterane din România , Editura Tehnică, București.
34. Pișota I., Trufaș V., 1971, Hidrologi a R.S.România Vol. II, Lacurile României Fasc. 1 ,
Centrul de multiplicare al Universității București, București.
35. Pișotă, I., Zaharia, Liliana, Diaconu, D., 2005, Hidrologie , Editura Universitară, București
36. Puiu, Ș., 1980, Pedologie , Edit. Ceres, București
37. Roșu Al., 1973 , Geografia fizică a României , Editura Didactică și Pedagogică, București.
38. Săndulescu, M., 1984, Geotectonica României, Editura Tehnică, București.
39. Sorocovski, V., 2005, Riscuri si dezastre , Casa cărții de știința, Cluj.
40. Șorgot,V., Dobre, M., 2007 ”Geografia Județului Bacău” , Editura Universitară,
București

59
41. Zăvoianu, I., 2006, Hidrologie , Editura Fund ației România de Mâine, Bucureșt i.
42. ***, 1966, Atlasul climatologic al Republicii Socialiste România, Comitetul de Stat al
Apelor, Institutul de Meteorologie, București
43. ***, 2008, Clima României, Editura Academiei Române, București
44. ***, 2014 , Consolidarea Capacității de planificare spațială, Precondiție pentru dezvoltare
urbană sustenabilă, Raport pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice
45. ***, 1983, Geografia României, Geografia fizică, volumul I , Editura Academiei Rom âne,
București
46. ***. 2014, Growth poles. The next phase, Raport pentru Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice
47. ***, 1968, Harta geologică a României , scara 1:200.000, Foaia 43, Institutul Geologic,
București.
48. ***, 1975, Harta solurilor Ro mâniei , scara 1:200.000, Institutul de Geologie și Geofizică,
București.
49. ***, 1982, Harta topografică, scara 1:25.000, Ministerul Apărării Naționale, Direcția
Topografică Militară, București
50. ***, 2014, Integrated intervention tool. Integrated strategies for Urban Poor Areas and
Disadvantaged Communities, , Raport pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice
51. ***, 1980, Județele Patriei. Bacău , Editura Sport -Turism, București
52. ***, 2012, Planul Urbanistic General al Municipiului Bacău și Regulmentul de Urbanism ,
reactualizat HCL 84/2012 , realizat de ”ARCADIS TGH”.
53. earthexplorer.usgs.gov
54. http://www.britannica.com
55. www.deferlări.ro
56. www.eea.europa.eu
57. www.geoportal.ancpi.ro
58. www.google.com/earth/
59. www.googlemaps.org
60. www.icpa.ro/proiecte/RAMSOL
61. www.municipiulbacau .ro
62. www.opengeospatial.org
63. www.wikipedia.org

60

D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul /subsemnata
candidat la examenul de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat la
Facultatea de Geografie ,în domeniul Geografie /Știința mediului ,programul de
studii universitare de licență/ masterat _,
declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe
baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost
citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu
am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu încalcă
drepturile de propietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică .
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei
instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific
ori didactic .

Semnătura ,

Data ––––––––––