AMBALAREA ACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE [601728]

Capitolul 4
AMBALAREA ACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE

4.1. Generalită ți

Ambalarea activă este definită ca o tehnică de ambalare care modifică în mod
constant i activ atât proprietă țile de permeabilitate ale materialelor plastice de ambalare
cât i concentr ația în compui volatili i a gazelor din spa țiul liber al ambalajului sau care
adaugă compui antioxidan ți, antimicrobieni sau alte substan țe de îmbunătă țire a aromei i
gustului produselor alimentare.
Ambalarea activă se bazează pe utilizarea unor materiale absorbante sau
generatoare de diverse substan țe, în interiorul ambalajelor. Aceste ambalaje mai pot fi
numite ambalaje interactive.
Ambalarea alimentelor se nume ște activă atunci c ând îndepline ște și alt rol, impus
sau dorit, în afara celor enumerate. Cele mai multe forme ale ambalării active implică
interac țiuni între aliment și materialul ambalajului, astfel că stratul de contact direct devine,
cel mai adesea, strat activ .
Cele mai importante aplica ții ale ambalării active în industria c ărnii sunt:
– îndepărtarea oxigenului din interiorul ambalajului;
– utilizarea unor filme comestibile active pentru controlul schimbului de gaze între interiorul
și exteriorul ambalajelor;
– utilizarea enzimelor în materiale de ambalaj;
– încorporarea agen ților antimicrobieni în materiale de ambalaj.
Îndepărtarea oxigenului este necesară deoarece prezen ța lui influen țează negativ
conservarea alimentelor deoarece permite dezvoltarea microorganismelor, degradarea
chimică (râncezire, pierderi de culoare și de substan țe nutritive, brunare), modificări
fiziologice (continuarea respira ției).
În ultimul timp, a căpătat un interes crescut utilizarea materialelor plastice apte să
îndepărteze oxigenul din ambalaj prin înglobarea în masa acestora a microcapsulelor ce
conțin pilitură de fer, acetat de potasiu sau sulfi t de sodiu.

“Ambalajul inteligent " este o tehnologie în curs de dezvoltare care utilizează
funcția de comunicare a pachetului, în timp c e "ambalajul activ " se concentrează pe
funcția de protec ție i îi propune să mărească termenul de valabilitate, să men țină i să
îmbunătă țească acceptabilitatea calitatea i produselor alimentare ambalate.

Fig.4.1.

Ambalarea activă se bazează pe utilizarea unor mat eriale absorbante sau
generatoare de diverse substan țe.
Cerin țele ambalajului activ: el trebuie sa protejeze alimentul din interior, sa ofere
comoditate consumatorului si sa comunice acestuia informa ții. O completare a defini ției
este precizarea potrivit căreia ambalajul activ si inteligent conține un sistem de evaluare
interna sau externa permanenta a produsului, fiind prevăzut cu o modalitate de indicare a
informa țiilor despre istoricul produsului, calitatea si prospe țimea acestuia. De fapt,
ambalajul int eligent este o extensie a funcției de comunicare dintre producător si
consumator, elementul de comunicare fiind însui produsul .
Pentru ambalarea activă sunt utilizate filme de permeabilitate controlată a gazului.
Primele materiale au oferit capacitatea de a “opri” permeabilitatea gazului cu
creterea temperaturii i au permis astfel aerului să intre în ambalajele cu produs proaspăt
pentru a evita anaerobioza respiratorie. Materialele fabricate mai recent presupun
utilizarea de straturi de membrane poroase aco perite cu materiale Landec i lipite peste
deschideri mari în structuri de ambalare de bază.
În timp ce ambalarea în mediu gazos a fost utilizată pentru încetinirea sau
inhibarea modificărilor ce pot avea loc în prezen ța aerului în produse, deteriorări aero be
pot avea loc totui în produse , acest lucru depinzând de concentra ția oxigenului rezidual din
ambalaj.
Concentra ția oxigenului rezidual în produsele ambalate în atmosferă gazoasă se
datorează unor factori cum ar fi:
(a) permeabilitatea fa ță de oxigen a mat erialului din care este confec ționat ambalajul,
(b) capacitatea alimentului de a re ține aerul,
(c) sigilarea necorespunzătoare (trecerea aerului prin marginile prost lipite ale
ambalajului),
(d) evacuarea sau scurgerea necorespunzătoare a gazului.

Fig.4.2.

Un senzor filmat special încorporat pe partea interioară a unui ambalaj alimentar
reacționează în contact cu aminele produse de carnea animalelor sau a petelui. Dacă
această concentra ție de amine este destul de mare în interiorul pachetului sigilat, o
substanță reactivă chimic îi transformă culoarea din galben în albastru. Substan țele
chimice nu pot interac ționa cu alimentul pentru că stratul special al filmului permite doar
accesul gazelor.

Dacă produsele alimentare perisabile sunt păstrate în afara cond ițiilor sugerate de
temperatură, are loc dezvoltarea rapidă a microorganismelor. Produsul se alterează
înainte de termenul de utilizare estimat i, în cazurile cele mai grave, are loc dezvoltarea
sau producerea de toxine de către bacterii patogene. Indicato rii timp -temperatură ataa ți pe
suprafa ța ambalajului înregistrează evolu ția timp -temperatură a ambalajului pe întregul
lanț de distribu ție. Astfel, indicatorii furnizează indirect informa ții despre calitatea
produsului. Indicatorii timp -temperatură disponi bili comercial prezintă o schimbare vizibilă
a culorii i se bazează pe mecanisme de reac ție diferite (reac ții de polimerizare, difuzie si
enzimatice).

Pentru eliminarea coridoarelor de oxigen din interiorul ambalajului sunt folosite plicuri ce
conțin ingr edientele active, acestea ac ționând împotriva oxidării produsului. Necrofagii de
oxigen sunt produi, de regulă, cu ajutorul tehnologiei enzimelor, iar absorban ții de oxigen
sunt produi cu ajutorul pulberii de fier sau a acidului ascorbic. Se consideră că a cidul
ascorbic este mai eficient. Absorban ții de oxigen sunt utiliza ți cel mai des în ambalajele
destinate produselor din carne de porc sau vită i carne de pui.

Unele sisteme -plic absorb dioxidul de carbon, ele fiind capabile de emisia de etanol care,
la rândul său ac ționează ca antimicrobian, dar i împotriva umidită ții. La rândul lui, sistemul
de picurare prin tamponare este utilizat în ambalajele care con țin carne proaspătă,
susceptibilă la scurgeri, în urma fluctua țiilor de temperatură. Utilizând un pol imer
superabsorbant, plasat între două straturi de polimer microporos, pad -urile de picurare
previn formarea mucegaiurilor sau a bacteriilor. În schimb, sistemele descrise mai sus nu
pot ac ționa pentru ambalarea lichidelor. Totodată, nu pot fi utilizate în pachetele realizate
din folii flexibile, foliile lipindu -se de sistemele active, împiedicându -le să -i îndeplinească
rolul.

Atmosfera controlată prin metode active poate fi ob ținută prin realizarea unei slabe
vacuumări a incintei și introducerea atmosf erei cu combina ția de gaze solicitată. Această
combina ție de gaze poate fi adaptată suplimentar prin utilizarea unor substan țe
absorbante în interiorul ambalajului pentru substan țele provenite din respira ția produselor
alimentare (oxigen, CO 2 și/sau etilen ă – C2H4). Astfel, metodele active sunt mai
costisitoare dar prezintă avantajul că asigură stabilizarea rapidă a atmosferei solicitate.
ții de etilenă pot ajuta la întârzierea cre șterii temperaturii din procesul de
respira ție și maturării unor fructe.
ții de dioxid de carbon pot preveni cre șterea cantită ții de CO 2 la un nivel
dăunător care poate apărea pentru unele produse în timpul modificării pasive a atmosferei.

Prin diversele metode i tehnici de ambalare se caută să se ob țină ur mătoarele
performan țe:
– mai buna realizare a func țiilor ambalajelor;
– creșterea productivită ții muncii la confec ționarea ambalajelor i la ambalarea
produselor;
– raționalizarea materiilor prime folosite în confec ționarea ambalajelor.
Cele mai folosite pro cedee de ambalare sunt:
– dozarea volumetrică a cantită ții de produs (ambalarea are la bază volumul
produsului ce va fi introdus în ambalaj);
– dozarea gravimetrică a cantită ții de produs (ambalarea are la bază masa
produsului de ambalat).
Din cele două pr ocedee principale de ambalare derivă mai multe metode de
ambalare:
a. ambalare colectiva;
b .ambalare celulară;
c. ambalare por ționată;
d. ambalare in folii contractibile;
e. ambalare tip TETRA – PAK;
f. ambalare aseptică;
g. ambalare tip aerosol;
h. ambal are tip cocon;
i. ambalare în spumă de poliuretan tip BIBBIPAK;
j. ambalare în atmosferă modificată de gaze;
k. ambalare activă;
l. alte tipuri de ambalare i instala ții utilizate în acest scop
m. ambalarea inteligentă.

Moisture and Gases
The rate of moisture and gas transmission through flexible packaging is a
significant controlling factor that determines the shelf life of many products –
especially snack foods. These products are very com -mon in Samoa and their
appeal depends on their crisp mouth feel. They also contain significant quanti -ties
of fat which is very susceptible to oxidative rancidity. Assuming the packaging has

no pinholes or o ther defects the rate at which moisture or gas is transferred to the
product is given by:

Where:
m is the moisture (or oxygen) ingress
b is the permeability of the packaging
A is the area of the package
P1-P2 is the pressure difference between the ins ide and the outside of the package
x is the thickness of the packaging
From this it is important that the manufacturer chooses packaging material that is
impervious but not unnecessarily over -protective and that the package size fits the
stated quantity of the product. Secon -dary packaging such as an outer cardboard
box or larger plastic bag containing several dozen of the re -tail packs help reduce
the pressure difference and assist in reducing moisture and oxygen ingress.

Cerin țele ambalajului activ: e l trebuie sa protejeze alimentul din interior, sa ofere
comoditate consumatorului si sa comunice acestuia informa ții. O completare a definitiei
este precizarea potrivit careia ambalajul activ si inteligent contine un sistem de evaluare
interna sau externa permanenta a produsului, fiind prevazut cu o modalitate de indicare a
informatiilor despre istoricul produsului, calitatea si prospetimea acestuia. De fapt,
ambalajul inteligent este o extensie a functiei de comunicare dintre producator si
consumator, elem entul de comunicare fiind insusi produsul

Ambalajele inteligente
Autor: Ilie Stoian miercuri, 30 ianuarie, 2013

Articole asema natoare

FOX a ales solu țiile RBC de eficientizare a produc ției
Air Products
a lansat o linie de congelare ultra -rapidă
Gigantul procesator de bacon din
SUA face investi ții de 170 milioane dolari
Pe plan modial, utilizarea de sisteme de ambalare active (inteligente) pentru produsele din
carne devine tot mai accentuata, pe masura ce legislatia Uniunii Europene, dar si
internationala, in general, pun un accent tot mai pronuntat pe siguranta alimentara, pe
protectia consumatoru lui si pe confortul acestuia. Totodata, noile sisteme inteligente de
ambalare devin deosebit de utile procesatorilor, in masura in care noile ambalaje maresc
durata de valabilitate a produselor.

Inovatia transpusa in practica

Sistemele active de ambala re, denumite si ambalaje inteligente, utilizeaza din plin
necrofagii de oxigen, necrofagii de dioxid de carbon si ai emisiilor, agenti de control ai

umiditatii si tehnologii antimicrobiene. In acelasi timp, sistemele inteligente de ambalare
sunt cele care monitorizeaza starea produselor ambulate, pentru a oferi informatii cu
privire la calitatea lor in timpul transportului si depozitarii. Senzorii incorporati ambalajului
pot indica integritatea, prospetimea si indicii de temperatura (inglobati in marcajul T TI).
Prin identificarea frecventelor radio (RFID), pot fi evaluate calitatile produsului. Luand in
calcul toate aceste avantaje, este de la sine inteles interesul tot mai crescut, atat din
partea producatorilor, cat si din partea retelelor comerciale.
In fond, ambalajele inteligente sunt destinate a face viata mai usoara, tuturor: procesatorii
au un element de siguranta in plus pentru produsele lor, comerciantii pot pastra produsele
pe raft o perioada mai mare de timp, fara ca acestea sa isi piarda propriet atile, iar
consumatorii sunt siguri ca vor cumpara un produs sanatos. Mai mult decat atat,
ambalajele inteligente pot oferi numeroase informatii audio sau vizuale privind produsul in
sine, dar nu numai atat. In conditiile in care s -a apelat la tehnologii d e imprimare
magnetica, producatorii isi pot afisa pe ambalaj spoturi publicitare, mesaje adresate
consumatorilor sau orice alta informatie. Deosebit de utile s -au dovedit a fi informatii
precum modul de gatire a produsului (in conditiile in care ambalajele active se preteaza
inclusiv pentru carnea proaspata), continutul sau nutritiv protejand produsul impotriva
elementelor de alterare cum ar fi apa, emisiile, microorganismele, praful, deteriorarile
mecanice etc. Cu siguranta, ambalajul inteligent poate fi s i un elemente de fidelizare a
clientului fata de un produs sau brand, lucru care nu are cum sa nu multumeasca
procesatorii care aleg aceasta modalitate de ambalare a produselor.
Definitie si principii
Philip Robertson, cercetator in domeniul tehnologiei am balajelor a fost acela care, intuind
potentialul acestei noi directii a industriei de profil, a definit impachetarea activa
drept Sistem care are incorporat in mod deliberat in, sau pe pachet, elemente active
destinate imbunatatirii acestuia . Cercetatorul de la Massachusetts Institute of Technology
sublinia importanta mentiunii in mod deliberat, din definitie, prin aceasta, oferind protectie
si siguranta procesatorilor.
Tot Robertson este acela care a definit cerintele ambalajului activ: el trebuie sa prote jeze
alimentul din interior, sa ofere comoditate consumatorului si sa comunice acestuia
informatii. O completare a definitiei este precizarea potrivit careia ambalajul activ si
inteligent contine un sistem de evaluare interna sau externa permanenta a produ sului, fiind
prevazut cu o modalitate de indicare a informatiilor despre istoricul produsului, calitatea si
prospetimea acestuia. De fapt, ambalajul inteligent este o extensie a functiei de
comunicare dintre producator si consumator, elementul de comunicar e fiind insusi
produsul
Tehnologiile de activare
Activarea unui ambalaj inteligent face apel la tehnologii care țin de fizica i mecanica
materialelor utilizate, la biologie, chimie sau la interac țiunea dintre ambalaj i produs, dar i
la interac țiunea dintre ambalaj i consumator. Cele mai frecvente ambalaje inteligente care
se utilizează in prezent sunt acelea care au prevăzute sisteme de
anihilare/absorb ție/cură țare a oxigenului. Sistemele pot fi interne sau activate din exterior,
cu ajutorul unei surse de l umina UV. La rândul lor, ambalajele inteligente pot cuprinde
sistemele active in interiorul pachetului, prin amplasarea de micro -placi (pad) sau plicuri
active. O alta modalitate de fabricare a ambalajelor inteligente este aceea de a încorpora
ingredientel e active în însui materialul din care este confec ționat pachetul.

Pentru absorbtia emisiilor sunt frecvent utilizate plicuri
sau tampoane, tehnologia acestora fiind pusa la punct inca din 1970, in Japonia. Pentru
eliminarea coridoarelor de oxigen din inte riorul ambalajului sunt folosite plicuri ce contin
ingredientele active, acestea actionand impotriva oxidarii produsului. Necrofagii de oxigen
sunt produsi, de regula, cu ajutorul tehnologiei enzimelor, iar absorbantii de oxigen sunt
produsi cu ajutorul pu lberii de fier sau a acidului ascorbic. Se considera ca acidul ascorbic
este mai eficient. Absorbantii de oxigen sunt utilizati cel mai des in ambalajele destinate
produselor din carne de porc sau vita si carne de pui.
Unele sisteme -plic absorb dioxidul de carbon, ele fiind capabile de emisia de etanol care,
la randul sau actioneaza ca antimicrobian, dar si impotriva umiditatii. La randul lui,
sistemul de picurare prin tamponare este utilizat in ambalajele care contin carne
proaspata, susceptibila la scurge ri, in urma fluctuatiilor de temperatura. Utilizand un
polimer superabsorbant, plasat intre doua straturi de polimer microporos, pad -urile de
picurare previn formarea mucegaiurilor sau a bacteriilor. In schimb, sistemele descrise mai
sus nu pot actiona pen tru ambalarea lichidelor. Totodata, nu pot fi utilizate in pachetele
realizate din folii flexibile, foliile lipindu -se de sistemele active, impiedicandu -le sa -si
indeplineasca rolul.
Materialele active
Materiale de ambalare aditivate cu agen ți activi se ob țin prin înglobarea în masa
ambalajului, de regulă în ultimul strat interior aflat în contact cu produsul ambalat, a unor
substan țe absorbante, neutralizante, cu o anumită compozi ție. Aceste materiale sunt
interactive deoarece intră în reac ție cu alim entul în scopul măririi conservabilită ții și
îmbunătă țirii calită ții produsului.

Un material ideal de ambalare antimicrobiană trebuie să îndeplinească următoarele
condi ții:
– sa aibă o activitate cu spectru restrâns;
– să fie activ la concentra ții scăzute;

– să nu aibă efecte senzoriale adverse;
– să coste pu țin;
– să aibă acceptul organiza țiilor legale ale guvernului .

Fig.4. Schemă privind ambalarea activă a cărnii destinată comercializării

Filmele și înveli șurile comestibil e au rol în îmbunătă țirea calită ții și stabilită ții alimentului,
multe dintre ele fiind barieră pentru apă și gaze sau având proprietă ți mecanice și optice
similare materialelor de ambalaj sintetice. Astfel, filmele sunt utilizate în ambalarea activă
a alimentelor cu aplica ții în controlul schimbului de gaze în cazul produselor proaspete sau
a schimbului de oxigen în cazul produselor oxidabile, reducerea schimbului de vapori de
apă cu mediul înconjurător sau modificarea condi țiilor de suprafa ță ale alimentelor
ambalate.
Componentele de bază ale filmelor comestibile pot fi hidra ți de carbon (gume vegetale și
microbiene, amidon, celuloză și deriva ți etc.), proteine (colagen, gluten, ovalbumine, soia,
cazeină etc.) sau lipide (grăsimi vegetale și animale, ceruri etc.). Filmele se pot forma
direct pe produs fie prin aplicarea unor solu ții sau dispersii lichide urmată de uscare, fie
prin utilizarea unor amestecuri topite, ca în cazul lip idelor (ceruri, grăsimi solide etc.).

Enzime le utilizate în ambalarea activă a alimentelor sunt încorporate în materialul de
ambalaj simila r altor substan țe active, cu deosebirea că enzimele nu se consumă în
reacțiile pe care le catalizează, ele putând ac ționa la infinit, fiind însă vulnerabile la varia ții
de temperatură, pH, inhibitori etc.
Enzimele micro -încapsulate în materiale de ambalaj sunt folosite la ambalarea activă a
cărnii și produselor din carne cu scopul de a:
– îndepărtarea oxigenului sau a produselor de degradare microbiană cu ajutorul
glucozoxidazei sau catalazei;
– tenderizarea cărnii proaspete, de exemplu de vită, cu proteaze precum papaina;
– obținerea unor indicatori de timp -temperatură activa ți enzimatic.

Materiale le de ambalare antimicrobiene pot fi acizi organici; bacteriocine; izotiociana ți;
ioni metalici; emițători de gaz.
Agen ți antifungici utiliza ți: parabeni; benzoat; sorba ți; imazalil pe ambalaje de brânză,
produse proaspete și pâin e.
Problemele ridicate de aceste materiale de ambalare: stabilitatea termică ,
eficacitatea în condi ții de distribu ție la rece și reglementările in vigoare.

Daca sistemele de activare din pad -uri nu pot fi utili zate in ambalajele flexibile, realizate
din folii, in schimb, chiar materialul din care se realizeaza pachetul poate fi activat, prin
includerea ingredientelor active in componenta lor. Metoda are un potential ridicat de
utilizare atunci cand sunt folosite foliile de polietilena tereftalat, putand fi astfel
incluse chiar in corpul recipientelor sau al cap acelor.

Adaugarea necrofagilor in material poate elimina multe inconveniente. Cum lipirea de folie
neutralizeaza potentialul activ, absorbtia de oxigen es te realizata de ambalajul in sine. De
asemenea, ingredientele active pot fi incluse in materialele plastice, la aceasta pretandu –
se mai ales absorbantele bazate pe polimer, ele putand fi coextrudate. La randul sau,
absorbantul este activat prin expunerea l a radiatii UV, astfel incat, capacitatea de
evacuare nu este epuizata inainte de sfarsitul termenului de garantie al produsului. ăi
elementele microbiene pot fi incluse in materialul ambalajului, avantajele, in acest sens,
fiind certe. Toate aceste sisteme active prezinta un avantaj general suplimentar: ele
determina cresterea stabilitatii produsului, specificitatea conservarii si, mai ales,
diminueaza drastic substantele chimice destinate conservarii asadar, procesatorul ofera
spre comercializare un produs mai sanatos.
Nu mai putin importanta este relatia dintre producator/produs si consumator. Prin
elementele de avertizare prezente pe ambalaj, elemente care pot fi auditive sau, mai nou,
video, si care pot fi prezentate in orice moment din interiorul perioa dei de valabilitate a
produsului, gradul de incredere a consumatorului in produs si in producator creste
exponential. Informatii precum starea alimentului, informatii privind trasabilitatea, celelalte
informatii, fie ele publicitare sau nu, sunt destinate a creste prestigiul companiei care trece
la utilizarea ambalajelor active, inteligente, ca dovada a trasparentei fata de consumator.
Desigur, aceste ambalaje sunt relativ noi pe pietele internationale, costurile tehnologiilor
fiind serioase. Dar, mai devre me sau mai tarziu, acestea se vor generaliza. ăi nu este
departe vremea in care produsul se va duce singur pana la casa de marcare.

Absorban ți de oxigen

Utilizarea absorban ților de oxigen este o metodă nouă pentru păstrarea calită ții
alimentelor și pentru prelungirea termenului de valabilitate. De cele mai multe ori, prezen ța
oxigenul ui în ambalaj reduce eficien ța altor conservan ți.
Oxidarea se produce numai în prezen ța oxigenului, iar pe alimente apar pete
maronii sau se decolorează.
Prezen ța oxigenului favorizează dezvoltarea și înmul țirea microorganismelor care în
final pot duce la infec ții bacteriene la apari ția mucegaiului și/sau a gustului de rânced.
Sub influen ța tuturor acestor factori, alimentele î și pierd prospe țimea și își modifică
proprietă țile organoleptice, acestea devenind necomestibile după un timp.
Absorbantul re ține ox igenul din interior și, până la deschiderea ambalajului, men ține
o concentra ție de oxigen mai mică de 0,1% (chiar 0,01%).
Pungile cu absorbant de oxigen sau folii alimentare cu absorban ți de oxigen con țin
componente care pot fi utilizate în industria alime ntară.
Avantajele absorban ției de oxigen: nu imprima gust sau miros specific; nu permite
amestecarea aromelor; face po sibilă reducerea cantită ții conservan ților și antioxidan ților
utiliza ți; metoda nu schimbă starea naturală a alimentelor.

Argintul anorganic depus pe zeoli ți este antimicrobian la contact și fezabil tehnic la
fabrica ție, dar migrarea necesară din polimeri este minimă. Ionul de argint a fost încorporat
pe suprafa ța materialului și a umpluturilor absorbante a condensului pentru carne
proaspătă și produs, dar aceste dezvoltări sunt încă prea noi pentru a fi evaluate. Și
efectele antimicrobiene ale ionului de argint sunt afectate de aminoacizii c u sulf în multe
produse alimentare.
Bacteriocinele sunt compu și atât bacteriostatici, cât și bactericizi, în special la pH scăzut,
dar sunt specifici din punct de vedere microbian, cu activitate relativ scăzută pentru carne
proaspătă.
Alil-izotiocianatul a fost extras din hrean și a fost studiat de cercetători japonezi și din
S.U.A. Compusul este atât bacteriostatic , cât și bactericid, dar are aromă intensă chiar
în doze foarte mici .
Dioxidul de clor este un gaz antimicrobian eliberat dintr -un compus pe baza de clor,
prin expunere la umiditate . Avantajele princ ipale: funcționează la distan ță; este unul din
cei câ țiva antimicrobieni pentru ambalare care nu necesită cont actul direct cu alimentul și
suprafa ța ambalajului.

Pentru ambalarea activă sunt utilizate filme d e permeabilitate controlată a gazului .
Aceste materiale oferă capa citatea de a “opri” permeabilitatea gazului cu cre șterea
temperaturii și permi t astfel aeru lui să intre în ambalajele cu produs proaspăt pentru
a evita anaerobioza respiratorie .
Materialele fabricate mai recent presupun utilizarea de straturi de membrane poroase
acoperite cu materiale Landec și lipite peste deschider i mari în structuri de ambalare
de bază.
Ratele de permeabilitate : 28 000 cm3/100 in2/zi pentru oxigen și 120 000 cm3/100 in2/zi
pentru dioxidul de carbon .
Materialele Landec sunt eficiente pentru produse proaspete cu rată de respira ție
înaltă , cum ar fi broccoli, ciuperci, asparagus fragi și căp șuni.

În domeniul ambalării activ e pot fi men ționați:
– agen ți antimicrobieni pentru ambalarea produselor de panifica ție;
– absorban ți ai umidită ții;
– ambalare în atmosferă cu con ținut ridicat de oxigen ( șocul de oxigen);
– emițători (generatori) de oxigen .
Absorban ții dioxidului de carbon au redus nivelul gazului respirator cu 50 % și astfel
au extins termenul de valabilitate la refrigerare al căpșunelor ambalate de la șase la
nouă zile (adica cu 50 %).
Absorban ții de umiditate , cum sunt cei descri și mai sus, pot crește termenul de
valabilitate al pepenilor tăiați de la trei la cinci zile .

S-a demonstrat că atmosfera compusă din 80% oxigen și 20% dioxid de carbon
inhibă atât microorganismele aerobe și anaerobe , cât și activitatea enzimatică
oxidativă la produsel e cu rată de respira ție înaltă (cum ar fi ciupercile și unele salate),
cu mai mare eficien ță decât dioxid de carbon 80% și oxigen 20%.
Materiale de ambalare aditivate cu agen ți activi se ob țin prin înglobarea în
masa ambalajului , de regulă în ultimul strat interior aflat în contact cu produsul
ambalat , a unor substan țe absorbante , neutralizante, a căror compozi ție chimică este
ținută secret de către producători, cunoscându -se numai denumirile comerciale.
Aceste materiale sunt interactive deoarece intră în reac ție cu alimentul în
scopul măririi conservabilită ții și îmbunătă țirii calită ții produsului .