Hâââc O rupem pe băutură [601700]

Universitatea din București
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării
Masterat Jurnalism Tematic

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

Coordonator științific:
Lector univ. dr. Valentin Vâlcu

Absolvent: [anonimizat], 2015

1 Universitatea din București
Facultatea de Jurnalism și Științele Comun icării
Masterat Jurnalism Tematic

LUCRARE DE DISERTAȚIE

MODUL DE REFLECTARE A CRĂCIUNULUI
ÎN PRESA SCRISĂ

Coordonator științific:
Lector univ. dr. Valentin Vâlcu

Absolvent: [anonimizat], 2015

2
Cuprins

Introducere ………………………………………………………………… …….4
Partea teoretică

Capitolul I
1.1 Relevan ța mass -media în societate …………………………………….… …..5
1.2 Influența mass -media …………………………………………………… …..5
1.3 Funcți ile socio -culturale ale mass -media ………………………………… ….6
Capitolul II
2.1 Conț inutul cotidienelor…………………………………………………… …..8
2.2 Tipologia publicațiilor analizate………………………………………… ….10
2.3 Relația între imagini și text……………………………………………… ….11
Capitolul III
3.1 C aracteristicile sărbătorii………………………………………………… …11
3.2 Teoria încadrării…………………………………………………………… ..12
3.3 Teoria învățării sociale…………………………………………………… …13
Capitolul IV
4.1 Marketing social………………………………………………………..… ….14
4.2 Scopul activității publicațiilor ………………………………………….… ….14
4.3 Gestionarea publicității…………………………………………………. ..…15

Partea de cercetare
Capitolul V
5. 1 Scopul cercetării ……………………………………………………………16
5.2 Obiectivele cercetării ……………………………………………………….16
5.3 Ipoteze teoretice ……… …………………………………………………….16
5.4 Analiza datelor………………………………………………….…………..17
5.5 Analiza teoretică……………………………………………………………17
Capitolul VI
6.1 Luna Cadourilor………………………………………………….…….… ….18

3 6.2 Industrializarea sărbătorii…………………………………………………..18
Capitolul VII
7.1 Tematica articolelor ……………………………………………………… …18
7.1.1 Știri utilitare……………………………………………………………….18
7.1.2 Cazuri sociale……………………………………………………………..19
7.1.3 Analiza editorială -consumerism……………………………………….… .20
7.1.4 T ematica religioasă……………………………………………………….22
7.1.5 Tradiții…………………………………………………………………….24
7.1.6. Personajul Moș Crăciun……………………………………………….…25
7.2 Reflectarea Crăciunului în publicații …………………………………… .….26
7.2.1 Importanța titlului și a subtitl ului în cotidienele analizate …………………26
7.2.2 Fotografii cu elemente simbolice pentru Crăciun ………………………….28
7.3 Contribuția publicațiilor în convingerea clienților ………………………… ..30
7.3.1 Influența tentei comerciale din articole………………………………… .…30
7.3.2 Analiză Reclame………………………………………………………….…31
Capitolul VIII
8.1 Verificare ipoteze………………………………………………………………34
Conclu zii……………………………………………………………………… ……37
Bibliografie ……………………………………………………………………… ..38
Anexa I ………………… ………………………………………………………….40
Anex a II……………………………………………………………………………45
Anexa III… …………………………………………………………………………46
Anexe articole…………………………………………………………………… ….47

4
Introducere

Lucrarea „ Modul de reflectare a Crăciunului în presa scrisă ” își propune să
descopere te ndințele publicațiilor în ceea ce privește reflectarea sărbătorii Crăciunului, să
evidențieze aspectele accentuate în acest sens și pe cele mai puțin tratate . De asemenea,
am vrut să aflu care este nivelul consumerismului redat în cele trei publicații anal izate de
mine. Acest fenomen este de actualitate și cred că l-am evidențiat corespunzător.
Am decis să aleg această temă pentru lucrarea de disertație deoarece lucrurile s -au
schimbat în presa scrisă și am vrut să observ care este modul de abordare în prezent în
ceea ce privește reflectarea Crăciunului.
Am prezentat conceptul de mass -media , am făcut referire la funcțiile socio -culturale
ale acesteia și am evidențiat trăsăturile sărbătorilor. Am folosit teoria încadrării și a
învățării socia le pentru a reda comportamentele pe care oamenii le imită de Crăciun, am
analizat relația dintre imagine și text și am scos în evidență modul de gestionare a
publicități i și valorile mass -media.
În partea de cercetare practic sunt prezentate toate et apele de analiză parcurse , prin
care am confirmat și infirmat ipotezele teoretice. Pe lângă identificarea scopului,
obiectivelor și ipotezelor teoretice, am analizat pe larg titlurile , fotografiile, reclamele și
conținutul, am interpretat datele și am reda t rezultatele cercetării.
Metoda principală folosită de mine a fost analiza teoretică ( codarea deschisă, codarea
axială, co darea selectivă ). Prin toți acești pași, am arătat m odul de reflectare a
Crăciunului în presa scrisă , așa cum mi -am propus.

5 Partea teoretică
Capitolul I
1.1 Relevanța mass -media în societate
În zilele noastre, mass – media joacă un rol esențial în societate și are o mare
influență asupra dezvoltării ei. Media are deja intervenții puternice în toate sferele zilelor
noastre. Este general acceptată ideea că presa formează opinia publică și înțelegerea.
Potrivit cercetătorului media James Lull , comunicarea este “o întâlnire conceptuală
de bază unde se intersectează stimulentele interpersonale și tehno logice, politice și
economice și ambițiile socio -culturale, de divertisment și de informare, mediul local și
influențele globale, f orma și conținutul, substanța și stilul” .( James, 1999, p. 10)
În general, cercetătorii în comunicare consideră că toa te fenomenele sociale implică
procese de comunicare. Mass -media reprezintă o nouă "societate" în structura complexă a
societăț ii în sine . În ziua de azi, m ass-media joacă un rol vital în schimbarea vieții
sociale, în modelarea domeniului ideologic al comun ității (de ajutorare în efortul de a
crea reprezentări sociale ), devenind o putere în creș tere, care influenț ează persoane ,
grupuri și alte elemente care formează societatea .
Prezența mass -media în lumea noastră este foarte importantă. P utem observa acest
lucru în toate domeniile, începând cu problemele politice , economice și financiare și
terminând cu viața cotidiană. „Media are propria ei industrie și viață și nu trebuie să
uităm faptul că ideile sunt primii agenți în schimbarea socială și în evoluț ie”. (Alterman,
2008, p. 17)
1.2 Influența mass – media
Specialiști din diferite d omenii de cercetare, de la Ș tiințele comunicării la S ociologie,
au încercat să definească scopul și influența mass -media în societate. Prin urmare, media
este numită a patra putere . În vocabularul comun al cercetătorilor, termenul de “mass –
media” este considerat sinonim cu expresia specializată de “comunicare de masă”. Mass –
media provine din latinescul medium, la plural, media, traduse prin mijloace , care sunt
definite ca “ suporturi tehnologice folosite în transmiterea mesajelor media către un
public ”. (John Street , 1997, p. 14) Conceptul de comunicare de masă poate fi definit de

6 asemenea ca fiind “orice formă de comunicare, relevantă pentru public, unde mesajele
sunt unilaterale prin folosirea unei infrastructuri tehnolo gice”. (Alterman, 2008, p. 44)
Relația dintre media și societate este un element important, în special conceptele,
funcțiile, efectele și rolurile considerate importante pentru înțelegerea scop ului mass –
media și influența în schimbarea atitudinilor și comportamentul ui indivizilo r. Mass -media
are un sistem de resurse care face legătura între indivizi și societate . Media oferă , de
obicei, un răspuns la nevoile și aspira țiile indivi zilor și colecti vităților și, la rândul său ,
este formată de acestea.
Prin urmare, unul dintre efectele media este de a ajuta dezvoltarea relațiilor
interpersonale și interculturale, creând legături între comunități și diferiții membri ai
acesteia . „Ei au o for ță unificatoare, crează o viziune globală și apropie culturile diferite,
creând un sens de solidaritate în jurul oamenilor ”. (Graber, 2006, p. 89) Mass -media
transmite importante valori și modele culturale către societate și are un important rol în
gândire a și comportamentul individual, în special în cel al tinerilor.
Oamenii sunt liberi să aleagă un canal anume sau un produs cultural pe care să îl
consume. “ Nu este vorba despre ce fac oamenii care lucrează în media, ci despre ce fac
oamenii cu media ” (Alterman, 2008 , p. 20). Moti vația alegerii este făcută în a cord cu
valorile, interesele și nevoile fiecărui individ în parte . Informația trece prin nenumărate
etape înainte să fie prezentată publicului.

1.3 Funcțiile socio -culturale ale mass -media
Funcția de informare
“Oamenii evaluează pe baza informațiilor pe care le primesc prin mass -media,
importanța evenimentelor ce ar putea să îi afecteze în mod direct, anticipează unele
tendințe ale vieții economice, sociale sau politice și iau în urma a cestor mesaje decizii
personale ”(Coman, 2004, p. 83 ). Zilnic sunt transmise nenumărate mesaje mediatice,
însă nu toate sunt de folos într -un viitor apropiat. Unele știri nu afectează cititorul, dar pe
baza acestora, se dă ocazia de informare și de formare a propriul ui repertoriu cultural.

Informația instrumentală

7 Prin intermediul acestor știri, indivizii își organizează viața cotidiană. În ziua de astăzi,
mass -media este plină de informații utilitare sau de serviciu. Această funcție are un rol
impor tant pentru cititor deoarece în funcție de știrea văzută poate să nu plece de acasă din
cauza unei furtuni anunțate sau datorită alteia, poate ocoli cele mai aglomerate locuri din
oraș.

Informația de prevenire
Tot Mihai Coman adaugă informația de pr evenire, care relatează cititorilor o posibilă
viziune legată de o întâmplare sau de un eveniment. ” În această categorie ar putea intra
starea vremii, prognozele economico -financiare, informațiile de prevenire a unor boli
precum și mesajele ce anunță modif icări ce ar putea afecta activitatea locuitorilor dintr -o
unitate teritorială. (Mihai Coman, 2004 , p. 86 ) Aceste genuri de informații, la fel ca și
cele instrumentale, ajută indivizii să aleagă corect în activitățile cotidiene

Funcția de interpretare
Foarte multe texte jurnalistice oferă și semnificații ale întâmplărilor. Astfel, i ndivizii s-
au obișnuit ca informațiile să le fie prezentate ierarhic, pentru a le putea adopta și în viața
de zi cu zi dacă este necesar. Interp retare a nu se face doar pr in selecția și evaluarea
evenimentelor, ci și prin forme proprii de exprimare ale jurnaliștilor. De exemplu,
editorialul oferă o explicație mai bună unei probleme iar comentariul este un punct de
vedere personal al autorului , care poate interpreta o situaț ie, din orice unghi dorește. Tot la
opinii se mai încadrează cronica, pamfletul, car icatura, documentarele sau diverse sinteze.

Funcția de „legătură”
Aceasta este văzută de Coman (2004) ca o punte între m ilioanele de oameni din
întreaga lume care u rmăresc aceleași produse mass -media . În urma vizionării acelorași
mesaje mediatice, ei ajung s ă împărtășească aceleași valori și să asi mileze informații
asemănătoare. Mass -media are rolul de a lega oameni diferiți și depărtați într -un fel de
comunicare car e nu mai e bazată pe proximitatea spațială, națională, religioasă sau
culturală, ci se axează doar pe cea informațională. De cele mai multe ori, oameni care nu

8 se cunosc dar care se află împreună în anumite împrejurări (în autobuz) pot crea un dialog
pe ba za unui produs mass -media , cum ar fi o revistă sau un ziar.

Funcția de culturalizare
„Odată cu apariția și dezvoltarea mass -media, valorile și modelele culturale au fost
transmise prin intermediul acestora, mai ales către copii, care au început să îș i formeze
gândirea și compor tamentul în funcție de mesajele mediatice ”.(Coman, 2004, p.93)
Perspectivele știrilor sunt luate de bune de indivizi. Aceștia se bazează pe informațiile
primite și acționează în comunitatea în care trăiesc conform lor. De exemp lu, prin
intermediul unor documentare sau a unor articole informative se transmit cunoștințe și se
încearcă formarea unor oameni cultivați. Din fiecare mesaj mediatic, un individ poate
culege informațiile folositoare care îl ajută să întreprindă cât mai bi ne anumite acțiuni.

Funcția de divertisment
Anumite produse mass -media sunt răspunsul nevoii oamenilor de relaxare și de
odihnă . Cei mai m ulți indivizi scapă de grijile cotidiene în fața calculatoarelor ș i
televizoarelor sau răsfoind ziare și revi ste. Mass -media sunt furnizori de bunuri, care vân d
divertisment la prețuri mici. Prin această ușurință de acces la mass -media, atât financiar
cât și cantitativ, acestea sunt privite de indivizi ca fiind cele mai importante procuratoare
de entertainment. În prezent, tot mai multe produse mediatice sunt orientate către
divertisment și spectacol, în timp ce educarea prin informare este eliminată treptat.
Informațiile sunt prezentate în ziua de azi tot mai mult prin intermediul fotografiilor
colorate și a titl urilor șocante , ce prezintă sportivi sau mondenități.

Capitolul II
2.1 Conținut ul cotidienelor
Din acest punct de vedere , Roland Cayrol (Cayrol, 1991, citat în Petcu, 2000)
propune următoarele tipuri de publicații: cele de informare generală și politică (The
Observer , L’Express, Newswee k, Dilema vec he, 22 și Foreign Policy ), cele economice –
financiare , la rândul lor generaliste și specializate (The Economist , Capital ), cele
destinate femeilor (feminină, casă și decorațiuni, familie și “a inimii” – Elle și în general ,

9 revistele de modă ), presa pentru bărbați, cele destinate copiilor și tineretului (reviste
illustrate de benzi desenate sau anumite publicații cu diferite tematici, precum muzică,
cinemat ografie sau IT), cele confesionale ( tratează s ubiecte legate de viața spirituală) și
cele de divertisment ( reviste cu tematică sporti vă, de promovare a științ ei, de artă, de
hobby, turism, magazine de media, program e TV și în general, publicații de loisir) .

2.2 Tipologia publicațiilor analizat e
Publicațiile sportiv e
În ziua de astăzi, tot mai multe ziare abordează numeroase subiecte sportive,
observându -se o tendință ascendentă. “O relatare sportivă oferă posibilitatea unei
experiențe imaginare a cititorilor care nu au putut participa sau urmări competiția.
Așadar, relatările ar trebui să conțină descrieri vii ale momentelor -cheie din timpul
evenimentului” . (Andrews, 2006, p. 61) Și cei care au fost la un meci sunt interesați să
vadă interpretarea și analiza partidei pentru a afla cum influențează rezultatul locul
echipei respective în clasament. Acoperirea subiectelor sportive este considerată esențială
pentru bunăstarea mass -media . Andrews (2006, p.8) spune că p iața ziarelor britanice este
cea mai competitivă din lume, lucru dovedit d e numărul paginilor dedicate sportului .
Avantajul principal al difuzării și publicării sportului este că oferă același număr de
pagini sau aceeași durată de transmisie , fără să se țină cont de celelalte domenii din mass –
media .
Deși este previzi bil în ceea ce privește calendarul evenimentelor , sportul atrage prin
emoțiile transmise în timpul unui meci sau prin abordarea unică a descrierii jocului și a
atmosferei de pe un stadion. Gazeta Sporturilor, publicația analizată de mine are o
tendință de tabloidizare. Cel mai probabil, din motive financiare, presa scrisă sportivă se
vede obligată să adopte anumite modalități de atragere a cititorului, nu tocmai
deontologice profesional. În ultimul timp se poate constata folosirea unor titluri
spectaculoase , cu multe figuri de stil și alte moduri psihologice de percepere a mesajului
mediatic.

10 Publicațiile de calitate (qualit y)
Acestea abordează subiecte cu impact social major precum evenimente politice ale
vieții naționale sau internaționale , situați i economice și sociale, pentru care infor mațiile
sunt bine ve rificate, echilibrate și serioase. Conform lui Popa (2007 -2008, p.34), presa de
calitate oferă un ansamblu de informații asupra unui subiect, „mizând pe instrucția
cititorilor și pe faptul că ace știa au răgazul și răbdarea de a urmări dezvoltarea unei
demonstrații sau a unei idei ”. Sunt ziare de calitate în Anglia, Franța și Germania , care
evită fotojurnalismul. Un ziar quality este scris de jurnaliștii proprii, este aplecat către
analiză, de obi cei are un format mare, un aspect mai serios, conservator, cu volume vaste
de text, cu un stil obiectiv ș i un limbaj mai formal. Cu alte cuvinte, conținutul și
editorialul sunt elementele definitorii ale acestui tip de cotidian. În M area Britanie se
distin g Daily Telegraph sau The Guardian. La noi în țară se încadrează în această
tipologie Adevărul, Dilema Veche, România Liberă sau Evenimentul Zilei . În România,
foarte multe publicații inițial de calitate se îndreaptă către tabloidizare. Publicul țintă al
acestor ziare este format din persoane cu un nivel intelectual înalt , cărora le pasă de bunul
mers al problemelor c are a u impact asupra societății. Ziarul de calitate ales de mine
pentru analiză este Adevărul.

Publicațiile populare (tabloide)
În ca drul acestor ziare, evenimentele sunt prezentate într-o manieră expeditivă ,
sumară, pentru care se folosesc numeroase fotografii, ilustrații sau caricaturi.
Acest tip de publicație tratează su biecte de tip senza țional iar informațiile sunt
exagerat e, preluate din zvonuri și neverificate din trei surse, așa cum ar trebui. În Marea
Brita nie se poate identifica The Su n și Daily Mirro r iar în România Libertatea , Click ,
Can-Can, Viva sau Spy. Articolele s e axează pe poveștile oamenilor iar cititorii lucrează
de obicei, în clasa de mijloc. În general, articolele sunt mult mai subiective iar limbajul
este mai puțin formal .
„Cuvântul „tabloid” are două semnificații : un ziar cu format mic și un caracter
senzațional și popular. Aceste ziare au multe imagini, cu articole care se focusează pe
diferite forme de divertisment, cum ar fi povestiri ale c rimelor, tragedii umane, bârfe sau
comicuri ”. (Gossel, 2008, p.775) .

11 Nu mai este o noutate că titlurile acestor tipuri de publicații nu au nicio rel evanță
pentru text și că editorii se folosesc de aceste tertipuri doar pentru a atrage atenția cât mai
multor cititori. Mai mult, headline -urile sunt scrise cu litere mari și colorate și au caracter
senzaționalist. Și totuși, “jurnaliștii din presa popular ă folosesc titluri care sunt mai
apropiate pentru cititori și le atrag atenția, prin formulări directe, prin apostrofarea
vedetelor, pseudo -vedetelor sau a oamenilor politici”. (Aszalos, 2011, p. 153 ).

2.3 Relația dintre imagini și text

Se referă la legătura dintre fotografii și semnificațiile lor în presa scrisă. În media
printată, imaginea sprijină povestea sau textul. Teoria rela ției dintre text și imagine a
apărut prima dată la Roland Barthes, în eseul „Mesajul fotografic”, unde autorul priveșt e
ziarele ca pe „un complex de mesaje concurente, centrat pe fotografii și înconjurat de
text, titlu, subtitlu, expunere și pe însăși denumirea ziarului ” (Barthes, 1977, p. 15).
Acesta expune două forme paradigmic e ale interacțiunii: în prima, imaginea ilus trează
textul și în cea de -a doua, textele încarcă imaginile, împovărându -le cu morală, cultură și
imaginație .
Pozele pentru știri conțin deseori elemente noi care sunt accentuate de editor prin
intermediul unor legende, precum un link de articol: acesta poate transforma o poză non –
știre într -una de știre .
Vedem foarte rar o fotografie care să nu fie însoțită de text: până când și operele de
artă dintr -o galerie de perete sunt invadate de limbaj, chiar dacă sunt adăugate doar
câteva cuvinte. Astf el, cele două structuri se întrepătrund. Prin urmare, fotografia
reprezintă o lume a r elatării, a cauzei și efectelor, a activităților și a consecinț elor.
Imaginile sunt un suport al textului. Foarte multe publicații în ziua de azi pun accent mai
mult pe f otogafii.

Capitolul III
3.1 Caracteristicile sărbători i
Sărbătoarea este privită ca o pauză de la activitățile cotidiene și este fxată într -un
calendar tradițional. ” Spațiile sunt deturnate de la utilizările cotidiene, sunt luate în
stăpânire de participanți și sunt împodobite cu flori, steaguri, decoruri de lemn și hârtie,

12 adică elemente efemere, care dispar imediat după sărbătoare” (Coman, 2008, p. 218) În
cazul Crăciunului vorbim despre brazi împodobiți, beteală, globuri, îngerași, oameni de
zăpadă și nelipsitul personaj Moș Crăciun , care aduce cadouri . Data Crăciunului este
stabilită în fiecare an, la 25 decembrie, iar locul unde se sărbătorește Crăciunul în primă
instanță este biserica, după care casa devine un loc de sărbătoa re pe ntru toți membrii
familiei. Sărbătoarea implică distracția , care este concretizată prin serbări la școală și
grădiniță , petreceri la locul de muncă sau reîntâlniri cu cei dragi. R âsul și lipsa de griji
sunt manifestări emblematice, fiind întreruperi de la regimul normal de muncă și
seriozitate.
În aceste momente de sărbătoare se generalizează consumul excesiv de alimente și
băutură. „De cele mai multe ori, excesele alimentare sunt dublate de excese verbale,
sonore, figurative și comportamentale …mâncăruri tradiționale, care se prepară numai cu
ocazia unei anumite sărbători și al căror consum implică ideea unor forme de comunicare
cu duhurile strămoșilor” . (Coman, 2008, p. 219 ) Astfel, se consideră că sacrul este
îmbinat cu profanul iar spiritualitat ea cu nevoile fizice ale indivizilor.
Tot î n cartea lui Coman (2008 , p. 219 ) găsim informația precum că în diversele spații
consac rate sărbătorii au loc puneri în scenă ale momentelor inițiale, prin intermediul
cărora oamenii retrăiesc momentele sa cre ale începuturilor. De Crăciun, preotul le
povestește credincioșilor despre faptele, suferințele, sacrificiile și miracolele făcute de
Tatăl și de Fecioara Maria, dar mai ales despre nașterea lui Iisus . Cu ocazia sărbătorii,
sunt respectate anumite ritu ri de schimb, precum cadourile, vizitele sau donarea anumitor
bunuri

3.2 Teoria încadrării
Erving Goffman (1974) spunea că prin intermediul teoriei încadrării , indivizii își
ierarhizează așteptările în funcție de întâmplările precedente ale unei experiențe noi și că
afecțiunea are o pondere mai mare decât gândirea. Astfel , oamenii își realizează propriile
scheme cu ajutorul cărora reușesc să introducă și să analizeze evenimentele noi, pe baza
celor trăite deja.
Aceste întâmplări sunt ordonate în mintea unui individ prin reprezentări fixe. În
fiecare mesaj receptat de o persoană prin intermediul televizorului, radioului sau al

13 publicațiilor mediatice se identifică elementele definitorii ale “cadre lor” fixe pentru
recunoașterea tipologi ei acelui eveniment . Indivizii își realizează aceste încadrări cu
ajutorul stereotipuri lor, tipizări lor, schematizări lor sau prejudecăți lor. Atât indivizii cât și
jurnaliștii au în conștiință aceste schițe mintale care îi ajută să dea sens anumitor
întâmpl ări și să le trieze în funcție de caracteristici. În breasla jurnalistică, de multe ori
acest lucru este nociv, deoarece aceste cadre interpretative reflectă doar anumite aspecte
ale unui eveniment , iar altele sunt tratate ca fiind nesemnificative .

3.3 Teoria învățării sociale
Această teorie explică modul în care oamenii dobândesc noi forme de comportament,
prin adoptarea modelelor din societate, pe baza observației acțiunilor lor. „Actorii care
întruchipează oameni reali în mediile vizuale, auditi ve, sau ale căror acțiuni sunt
prezentate în scris, pot servi ca modele pe ntru alții care vor să -i imite” ( Bandura et alii,
1960, citat în De Fleur și Ball -Rokeach , 1999 ).
Această teorie a învățării sociale se pliază foarte bine pe subiectul pe care îl analizez
deoarece personajele mondene și cele politice întruchipate în articolele din presa scrisă
pot influența indirect modificări de atitudine și de comportament în ceea ce privește
dăruirea unor cadouri persoane lor dragi și mai ales ajutorarea u nor săraci sau categorii
defavorizate . În anumite împrejurări, membrii publicului care urmăresc astfel de roluri și
personaje pot încerca și în final adopta modelul lor de comportament, în mod mai mult
sau mai puțin constant. Luăm ca exemplu, un fotbalist car e și-a pus la licitație
echipamentul sportiv pentru ca banii strânși să îi dea copiilor orfani din centrele de
plasament. Cititorul presei scrise se poate identifica cu modelul sau pur și simplu poate
considera exemplul ca fiind atractiv și demn de a fi im itat. Acest lucru denotă faptul că
mass -media poate servi ca agent în procesul de socializare, sub forma modelării. Însă
chiar și așa, nu se poate trage concluzia că acestea vor fi preluate în mare măsură .

14 Capitolul IV
4.1 Marketing social
„Organiza țiile care practică marketingul social nu se străduiesc să sporească cererea
pentru produsele lor în rândul anumitor grupuri -țintă de consumatori, așa cum o fac unele
întreprinderi.De cele mai multe ori, ele se străduiesc să influențeze imaginea și
comportamentul grupurilor – țintă, uneori împotriva voinței lor” (Grigoruț et alii, 2011, p.
8). Demersul educativ al marketingului social spune că pentru a face ce li se spune,
oamenii trebuie mai întâi să înțeleagă de ce este nevoie să facă acel lucru și să învețe cum
să îl facă.
Publicitatea socială
Este reprezentată de toate mijloacele de implementare a acestui demers. Publicul țintă
este încurajat să accepte punctul de vedere al celui care inițiază și controlează acțiunea de
promovare, care se p resupune că știe cel mai bine de ce are nevoie consumatorul. De
exemplu, în Libertatea se regăsește un articol în care cititorii sunt îndemnați să cumpere
un cadou inedit:”În loc de un cadou cu fițe, ia -i ceva să se amuze. HO HO HO..ce moș
mișto”. Articolu l invită la cadouri trăsnite precum boxeri de Moș Crăciun, minigolf
pentru WC, sau obiecte cu tentă sexuală. În Adevărul, regăsim un articol referitor tot la
cadouri, cu titlul ”Cumpără -i un dar ca unui milionar”, car e este adresat românilor bogați
iar tex tul intitulat „Tu cum le urezi Crăciun Fericit celor dragi? Cărțile poștale au devenit
oficial istorie” îndeamnă la socializare.
Ziua de Crăciun se încadrează atât în marketingul social (oamenii cumpără cadouri),
cât și în cel clasic, prin costurile cadourilor oferite. Marketingul social se aplică
organizațiilor și persoanelor iar schimburile nu solicită eforturi financiare mari: felicitări
sau mesaje de Crăciun.

4.2 Scopul activității publicațiilor
Coman (2004 , p. 29 ) disting e publicațiile comerciale, care au în vedere obținerea
profitului și care nu depind de o sursă publică de finanțare iar conținutul variază în
funcție de re acțiile publicului, care pot i mpune atitudini politice sau persoane publice.
Influența public ului se manifestă direct prin cumpărarea ziarului, sau indirect, prin
creșterea sau scăderea ofertelor de publicitate, a căror valoare este legată de mărimea

15 audienței. La rândul lor, publicațiile comerciale sunt autonome sau integrate în grupuri
economice mai mari.
Se mai p ot identifica publicațiile non -profit, ale căror surse de fina nțare vin din
partea structurilor guverna mentale, a parti delor, a ONG -urilor sau organiz ațiilor .

4.3 Gestionar ea publicit ății
Ține tot de organizarea structurală a publicației, fie că e ste ziar sau revistă. Vizează
aspectele legate de raportul dintre prețul de cost și prețul de vânzare a public ației
respecti ve. Diferența este acoperită din încasă rile rezultate din publi citate (spa țiu
publicit ar). La un cotidian central, câștig urile din publi citate sunt de circa 40% -80%.
Este i mportant de a mintit că numărul paginilor unei public ații este fixat și în funcție de
numărul de pagini publicitare, esti mate sau vândute. Publicitatea este diseminată în toate
paginile ziarului.
Prețul publicit ății varia ză în funcție de tipul de public ație (ziar sau revi stă),
modalitat ea de preze ntare (color sau alb -negru), pagina pe care este a mplasată reclama,
locul recla mei în pagi nă. Imediat apare o p roble mă etică: dacă un anumit tip de
publicitate afectea ză independența ziarului sau contravine liniei politicii redac ționale. În
acest sens se dau și recomandări: calcularea ponde rii financiare a clie nților și
diversificarea lor, conco mitent cu mărirea numărului lor.
Bertrand (2001 , p. 135 ) afirm a despre ziare că sunt produse fabricate în serie, de
aceea trebuie calculate, pe lângă costurile totale de apariție a unei publicații, și costul
mediu pe exemplar tipărit. Orice întreprindere asociază două tipuri de costuri: cele fixe,
forma te din salarii le personalului, obligațiuni și cheltuieli de întreținere , și cele variabile,
dependente de cantitatea vândută. Cu cât o publicație are o producție mare, cu atât ea
realizează economii, dar mai ales, își permite să cumpere materii prime și să acopere alte
cheltuieli de tipărire. Scăderea tirajului duce la creșterea costului mediu pe exemplar .

16 Partea de cercetare
Capitolul V
5.1 Scopul cercetării
Scopul general al analizei documentelor este de a vedea cum anume este reflectat
Crăciunul în pr esa scrisă , care sunt rolurile pe care le îndeplinesc articolele referitoare la
aceast ă sărbătoare și care este tendința acesteia: de religiozitate sau afectiv -comercial ă.
Îmi doresc să descriu și să explic anumite fenomene regăsite în cele trei p ublicații
alese și analizate de mine.

5.2 Obiectivele cercetării
Să observ principiile pe care se bazează presa scrisă atunci când tratează teme legate de
Crăciun.
Să văd dacă religiozitatea mai este redată în ziare sau accentul este pus ma i mult pe
aspec tul comercial și pe cel afectiv -emoțional.
Să observ cum are loc procesul de publicitate și dacă sunt mai multe reclame în perioada
sărbătorilor.

5.3 Ipoteze teoretice
1. Presa scrisă abordează în preajma Crăciunului subiecte legate de consumul
excesiv.
2. Reclamele devin mai mari și mai multe în această perioadă a anului.
3.Cazurile sociale sunt prezentate în jurul Crăciunului mai mult decât în alte
intervale de timp ale anului.
4. Aspe ctele religioase sunt redate în pagin ile ziarelor într-o proporție nesemnificativă
în perioada Crăciunului.

Aceste ipoteze, care se doresc a f i confirmate și care să ofere anumite legături
cauzale au fost formulate înainte de intrarea în terenul de cercetare și reformulate pe
parcursul cercetării. Am folosit ca metodă de cercetare analiza documentelor .
Documentele sunt texte sau obiecte care oferă informații despre un fenomen social.
„Printre acestea se numără și materialele de presă (ziare, radio, tv, site -uri speci alizate).

17 Articolele din ziare constituie și ele o reflectare a faptelor care se petrec în jurul nostru”.
(Yin, 2005, p.109)
Am încercat formularea următoarei teorii: Analiza documentelor va arăta gradul de
implicare în sărbătoarea religioasă și în cea comercială, prin articolele regăsite în
publicații dar și reclamele din acestea.

5.4 Analiza publicațiilor
Am ales ziarul quality Adevăr ul, cotidianul sport iv Gazeta Sporturilor și tabloid ul
Libertatea, pe care le -am analizat timp de șase zil e: 25 noiembrie 2014, 23 decembrie
2014, 24 decembrie 2014, 29 decembrie 2014, 30 decembrie 2014 și 23 aprilie 2015. Din
totalul de 609 articole regăsite în ziarele alese, 69 fac referire la Crăciun. Libertatea are
cele mai multe articole referitoare la Cr ăciun: 41. Adevărul a abordat 20 iar Gazeta
Sporturilor doar opt.

5.5 Analiza teoretică
Pentru a interpreta datele găsite am decis să fac analiză teoretică, care are ca și
proceduri codarea deschisă, codarea selectivă și cea axială. Am decis să aleg codarea
deschisă, linie cu linie (vezi anexa I) pentru a mă ajuta să selectez ceea ce era cel mai
important, să reduc datele și în acest fel să iasă la suprafață ideile și înțelesurile date de
articole. După realizarea acestei codificări, a urmat codifica rea axială (vezi anexa II), sub
forma unei scheme care să reunească categoriile și subcategoriile identif icate în urma
codării deschise.
La final, cu ajutorul codării selective (vezi anexa III ) am încercat să găsesc categoria
cea mai importantă. “Acest proces de selectare a categoriei centrale leagă sistematic
categoriile, validează relațiile dintre ele și umple categoriile care necesită rafinare și
dezvoltare suplimentară”. (Strauss și Corbin,1990, apud. Scârneci, 2006)
La cele trei ziare ana lizate , categoria cea mai importantă a fost reprezentată de
excese, care sunt de mai multe feluri. Astfel s -au distins: excesele alimentare și alcoolice,
cele financiare (cumpărături, cadouri), urările identice transmise prin intermediul sms-
urilor și a Fa cebook -ului și ornamentele (instalații, obiecte decorative).

18 La analiza articolelor cu referire la Crăciun am avut în vedere în principal titlurile,
fotografiile și frecvența și dimensiunea reclamelor. De asemenea, am făcut o distincție
între știrile de divertisment și cele utilitare.

Capitolul VI
6.1 Luna Cadourilor
Așa cum se regăsește și în partea teoretică, de Crăciun au loc transferuri reciproce de
daruri sau distribuirea comunitară de alimente și alte bunuri : „Ajutoare pentru copii”,
„Vârsta a treia petrece a -ntâia cu piftie și muzică populară: Mamele de la Centrul Casa
din Tei au avut un meniu special de Crăciun și așa vor avea și de Revelion”.

6.2 Industrializarea sărbătorii
Pe lângă sărbătorile tradițional e au apărut noi forme de construcție sărbătorească,
generate de „industrializarea sărbătorii”. Manifestările religioase s -au transformat în
sărbători comerciale („Impresarul i -a confiscat cadoul de la moșu `. Inna s -a bucurat doar
două zile de el”), amplificate către spectaculos , pentru atragerea turiștilor, mai ales în
zonele de munte („După ninsoarea de Crăciun, toate pârtiile sunt deschise”, „Stațiunile
unde s -a strigat „Pârtieee”!”).
Crăciunul a beneficiat de o prezentare limitată în ziarul Gazeta Sporturilor ( opt
articole) iar Libertatea a dedicat cel mai amplu spațiu acestui segment (41). Adevărul a
alocat 20 de texte d in totalul de 69 de articole dedicate Crăciunului.
Situație reflectare Crăciun în
publicațiile analizate
GSP
Adevarul
Libertatea

Grafic nr.1

19

Capitolul VII
7.1 Tematica articolelor
7.1.1. Știri utilitare
În publicațiile analizate de mine, în cea mai mare parte se regăsesc știri utilitare,
precum ce spitale sunt deschise de Crăciun, ce autobuze circulă, cum va fi vremea, care
este cursul valutar, cum se curăță corect electronicele, ce măști îți poți face acasă pentru
un ten frumos de sărbători sau ce leacuri se folosesc pentru mahmureală. Cele mai multe
astfel de știri se regăsesc în Libertatea: 14 articole .
051015Situația știrilor utilitare cu referire
la Crăciun
Libertatea
Adevărul
GSP

Grafic nr. 2

Libertate a Libertatea Adevărul

20 7.1.2 Cazuri sociale
S-a pus accent și pe prezentarea cazurilor sociale, pe familii sărace care nu au bani
de lemne și de mâncare de Crăciun. În aceeași categorie intră cazurile prezentate, în care
copiii bolnavi au nevoie de bani pentru operații. În această perioadă a anului se face
referire pe petrecerea precară a sărbătorilor, pentru a sensibiliza oarecum cititorii.

Libertatea Libertatea Adevărul

Aceste știri au fost redate cel mai mult de tabloidul Libertatea : cinci articole, în
Adevărul s-au regăsit două iar în Gazeta Sporturilor unul singur.
012345Situația cazurilor sociale abordate
în publicații
Libertatea
Adevărul
GSP

Grafic nr. 3

21 7.1.3 Analiza editorială
Excese și degradare a tradițiilor
În editorialele din Libertatea și într-unul din Adevărul s e vorbește despre excesele pe
care românii le fac cu prilejul sărbătorilor de ia rnă, fie că este vorba despre mâ ncare,
băutură , cadouri sau mesaje standard trimise către toată agenda. Gazeta Sporturilor nu a
reflectat această idee în niciunul din cele 12 comentarii și cele patru editoriale regăsite în
ziarele analizate de mine. În tabloid se evi dențiază trei editoriale dintr -un total de șase, cu
referire la degradarea obiceiurilor și consumerism . Același subiect este tratat și în ziarul
quality , unde din șase editoriale și opt comentarii, această tematică a fost abordată într -un
editorial și un comentariu.
Libertatea Adevărul Gazeta Sporturilor
3 editoriale 1 editorial + 1 comentariu 0

Tabel nr. 1 privind situația editorialelor și comentariilor cu tematică sărbătorească

În ediția din 24 decembrie 2014, în Adevărul au fost abordate două teme legate de
Crăciun. Unul din comentarii a fost scris de Radu Preda, teolog și președinte IICCMER,
care a tratat subiectul „Un Crăciun în celulă” prin prisma unui bărbat condamnat la 20 de
ani muncă silnică. În schimb, șeful secției publiciste al Adevărul a vorbit „Despre nimic,
de sărbători”, prin care a transmis că toate activiățile pe care românii le întreprind de
Crăciun și cu ocazia acestuia sunt fade, lipsite de sens și de înțeles: ”..bietul Hrușcă abia
se mai aude, parcă miorlăind, din tranzistorul de pe taraba cu jucării chinezești. Nici
măcar linul nu mai e lin..”, „cu un rictus punem sub brad pentru cei dragi pachete
otrăvite. C răciunul a devenit spațiul sacru al unui consumism letal”, „Au venit
Sărbătorile, dar nu simțim nimic”, „Nu mai știm nici să dăruim, nici să primim daruri.”
În editorialul lui Alice Năstase din 24 decembrie al tabloidului Libertatea găsim
analiz ată tema “Omul bun și porcul copt”, care reflectă ide ea de bunătate în preajma
Crăciunului, într -un mod ironic, cu aluzii la medicii care cer șpagă, la fumătorii înrăiți și
alcoolicii care cheltuiesc mai mulți bani pe sănătate decât pe vicii de sărbători: ”în spiritul
zilelor bune, îi iertăm și îi binecuvântăm, că oameni sunt și ei, ca și noi”, “Și nici nu

22 contează că spiritul Crăciunului înseamnă să fii generos și bun, tolerant și iubitor, blând,
supus și înțelegător, nu -i așa?”.
Simona Catrina a s cris pe 29 decembrie, tot în tabloidul analizat de mine, un editorial
dedicat celor care au făcut abuz de alcool și mâncare de Crăciun, cu numele ”Iată, vin
bețivi nervoși, florile dalbe ”: ”A mai trecut un Crăciun în care cheful a fost sinonim cu
îmbuibare a..”, “..cei care trăiesc cu impresia că, pentru sănătatea dumneavoastră, trebuie
să consumați cel puțin doi litri de alcool pe zi”, “petrecerile și sărbătorile creștine se
reduc la crăpelnițe care se lasă cu apeluri la SMURD..”.
Editorialul semnat d e Alice Năstase în ziarul Libertatea de pe 30 decembrie face
referire la mesajele standard trimise de Crăciun și Revelion: ”Ștafeta gândurilor leneșe”:
„E semn de dragoste și prețuire să trimiți un sms, același, tuturor celor din agenda
telefonică!?”, „..m esajul reluat an de an…care oferă..o promisiune la fiecare grijă și o
banalitate la fiecare Crăciun, de la mai mulți expeditori”, „abonații trândavi preiau
mesajul primit și mi -l trimit mie, mai departe, într -o ștafetă a gândurilor leneșe”.

7.1.4 Tema tica religioasă
Frecvența cuvintelor religioase în cele trei publicații analizate:
„Nașterea Domnului ”, „Nașterea lui Hristos ”, „Nașterea lui Iisus” , „Biserica ”, „Iisus s -a
născut ”, „..zi de naștere a lui Iisus Hristos ”, „De fapt , când s-a născut Hrist os?”, „..două
dovezi solide că Nașterea nu s -a petrecut iarna” , „Nașterea a avut loc vara sau toamna”,
„Nașterea Domnului a avut loc în septembrie”, „Nașterea nu ar fi avut loc în anul 0, ci
mai devreme, în anul V, VI sau VII î. Hr.”, „ ..această dată plas ează Nașterea după
moartea lui Irod”, „..Regele Mesia”, „Regele va fi puternic”, „..nașterea unui Rege” sau
„Pruncul”. Mai apar și termeni precum „Bethleem”, „Ierusalim”, „Iosif”, „Maria” sau
„magii”. Chiar dacă însumarea termenilor care fac referire la Na șterea lui Iisus ajunge la
30, mare parte din ei repetându -se, cei mai mulți dintre ei se regăsesc într -un singur
articol (Adevărul) , întins pe o pagină întreagă și care pune la îndoială veridicitatea
informațiilor despre Nașterea lui Iisus. În celelalte a rticole, apar pe alocuri termeni
specifici semnificației Crăciunului, care doar punctează acest lucru într -un alt context. În
concluzie, Crăciunul nu este abordat din punct de vedere al religiei în niciunul din
articolele analizate. În ziarul Adevărul chia r este pus sub semnul întrebării momentul

23 nașterii Sale („Nașterea lui Hristos, un moment misterios”). Și colindele cântate de
interpreți renumiți sunt criticate:”Ce cântă Hrușcă nu are legătură cu
colindele”(Adevărul). În Gazeta Sporturilor nu s -a evidenț iat niciun aspect religios legat
de sărbătoarea Crăciunului.

În ediția Adevărul din 30 decembrie este prezentată sărbătoarea de Sfântul Vasile,
care este abordată din punct de vedere al ritualurilor și superstițiilo r.
În ziarul Libertatea din 23 aprilie, deși nu are legătură cu Crăciunul se vorbește
despre sărbătorirea Sfântului Gheorghe. Tot în tabloidul analizat de mine, în aceeași zi
este abordată știrea cu titlul „La Botoșani se chefuiește de Sfântul Gheor ghe”, care redă
tradiția cetățenilor de a mânca sarmale și cozonaci și de a bea vin, deoarece sărbătoarea
coincide cu Zilele Municipiului Botoșani. Cu alte cuvinte, consumerismul este promovat
și cu prilejul altor sărbători din timpul anului.

7.1.5 Trad iții
În Libertatea a pare o singură poză în care legenda acesteia arată cum copiii i -au
colindat pe preoți în Biserică .

24

La acesta se adaugă două articol e, care reflectă păstrarea tradițiilor : „Am fost în satul
lui Moș Crăciun ”(„Crăciuneii co pți se pun lângă icoane ”, „..de Crăciun sărbătorim
Hramul, facem horă, așteptăm cu toții oaspeți, dar cel mai mult, și clipa când ne vin
colindătorii ”) și unul cu tăierea porcului („ Tăierea porcului este sportul -rege în sezonul
rece”).

25

Și în ziarele sportive se evidențiază unele tradiții: „ Florescu lovește din nou. După
ce în 2011 s -a pozat cu capul unui porc sacrificat de Crăciun, jucătorul Astrei a făcut iar
spectacol, la Ignatul din acest an”.

Gazeta Sporturilor

Urmărind și edițiile z iarelor din 29 și 30 decembrie am sesizat că de Revelion sunt
mai multe tradiții redate în articole decât sunt de Crăciun , și tot în această perioadă ,
atenția editorilor se îndreaptă către sărbătoarea dintre ani, f oarte puține articole fiind
dedicate post sărbătorii de Crăciun.

26 7.1.6 Personajul Moș Crăciun
Mai mulți decât termenii religioși sunt cei c are fac referire la Moș Crăciun: acesta
apare în șapte articole din Libertatea, trei în Adevărul și unul în Gazeta Sporturilor.
Gazeta Sporturilor Adevărul

Situația privind reflectarea lui Moș
Crăciun în publicațiile analizate
GSP
Adevarul
Libertatea

Grafic nr. 4

27 7.2 Reflectarea Crăciunului în publicații
7.2.1 Importanța titlului și a subtitlului
Pentru că cititorii diverselor tipuri de publicații diferă, în articole se folosește un stil
și un limbaj distinct pentru fiecare din ele.
Headline -ul este o încapsulare a unui articol , într -un număr minim de cuvinte . Un
headline scurt este foarte sugestiv pentru cititori. De exemplu, ne poate spune ce fel de
știre este și cât de important este conținutul acesteia.
Head line-urile sunt importante pentru presă deoarece au un impact major asupra
cititorilor, prin anumite titluri puternice și lingvistice memorabile (“În loc de -un cadou de
fițe, ia -i ceva să se amuze. Ho,ho,ho..ce moș mișto!”) . Impactul este produs de utilizarea
aliterațiilor, a vocabularu lui emotiv (“Viață de câine”, “Familia care își petrece Crăciunul
în pădure”), a întreb ărilor retorice (“De unde poți închiria un Moș Crăciun?”, ”Moșule,
ești moldovean?” ) sau a omiterii verbului “a fi”, de regulă (Nașterea lui Hristos, un
moment misterios”). Jurnaliștii s -au obișnuit să creeze titluri de impact, cum ar fi asoc ieri
metaforice , rime, sintaxe sau jocuri de c uvinte. De cele mai multe ori, semnificația titlului
este deslușită de fotografia care acompaniază textul.

Titlu: “Hâââc! O rupem pe băutură !”

Lead -ul
Acesta are de obicei un c aracter descriptiv , răspunde la șase întrebări ( cine, ce, când,
unde, de ce și cum ) și urmărește headline -ul, adesea cu font bolduit .
Exemplu aferent titlului și fotografiei de mai sus: “Pe principiul “băutura -i
temelie, iar mâncarea – i fudulie”, românii par să -și trăiască viața pe șapte cărări! Cum

28 obișnuim să ne aghezmuim la toate sărbătorile, nunțile, parastasele, plus toți sfinții din
calendar, am ajuns printre fruntașii lumii la consumul de alcool.”
Headline -urile articolelor analizate în ace astă disertație sunt foar te sug estive.
Formulările sunt clare și precise și se referă la sărbătoarea Crăciunului (“Moș Crăciun,
escortat de aviația americană”, “Cum și -au petrecut politicienii Crăciunul”, “Crăciunul
fără zăpada îi dă bătăi de cap Moșului”) , cu diverse oscilații ( “Ajutoare pentru copii”,
“Temperaturi de primăvară în Ajunul Crăciunului”). D oar citindu -le, oamenii obțin
informații despre cum este tratat ar ticolul în întregime. Titlurile au și funcția de a
convinge cititorul să adopte atitudinea ziarului despre un sub iect anume.
Intertitlul
Este un element de titrare în interiorul textului. “Acesta accentuează un element al
informației prezentate în text și este folosit pentru a atrage atenția și pentru a “sparge”un
text greoi și lung ” (Ionescu, 2008, p.14). Exe mplu: ”Bilanțul risipei de Sărbători”,
“Vânzările la ouă au explodat”, “Dăm pe gât 330 de pahar de tărie pe an”, “Micile
magazine riscă falimentul” și “Excesul dăunează”.
Jurnaliștii apelează la cuvinte încărcate emoțional pentru a impresiona ci titorii
(“Fără alinare de Crăciun”) , la lipsa de context, lipsa de informaț ii specifice, limbajul
nedeterminat, cuvinte repetitive, sinonime, antonime , alegerea de verbe tranz itive, verbe
modale, adjective, adverbe interogative și imperative (“Dă -ți refres h de sărbători!”) .

7.2.2 Fotografii cu elemente simbolice pentru Crăciun
Imaginile au și ele anumite funcții, precum cea informativă, docu mentară, decorativă,
narativă, de divertis ment și cea simbolică. Fiecare publicație are propria modalitate de
ilustra ție. De exemplu, unele cotidiane exclud fotografia și o suplinesc prin desene sau
grafice. În unele ziare fotografiile sunt combinate cu caricaturile (se regăsesc mai mult în
Gazeta Sporturilor).

29 Caricaturile lui Mierlă :

Gazeta Sporturilor, 24 decembrie 2014 Gazeta Sporturilor, 29 decembrie 2014

Alte public ații pun accent pe fotoreportaj. În legătură cu fotografiile, necesită mare
atenție comentariile care le însoțesc. „Legenda”, explic ația care însoțește o fotografie
trebuie să fie corec tă și nu manipulati vă. Fotografia are un impact major asupra cititorului
și de cele mai multe ori îl convinge mai repede pe acesta să parcurgă textul.
Pentru a reflecta situația fotografiilor în cele 18 ziare a nalizate, am realizat un tabel.

Total fotografii Adevărul Libertatea Gazeta Sporturilo r
25 noiembrie 2014 45 53 55
23 decembrie 2014 37 67 55
24 decembrie 2014 54 50 54
29 decembrie 2014 69 44 56
30 decembrie 2014 110 64 47
23 aprilie 2015 54 58 35

Tabel nr. 2 privind situația fotografiilor regăsite în publicațiile analizate

30 Trebuie precizat faptul că Adevărul, în data de 30 decembrie 2014 a avut 48 de pagini,
dublu față de o ediție normală, de aici și numărul mare de fotografii.
Pentru a fi relevant însă pentru cercetarea mea am numărat fot ografiile în care sunt
afișate diverse simboluri ale Crăciunului: brazi împodobiți, porci tăiați, colindători,
personajul Moș Crăciun, cadouri, icoane, globuri și beteală.

Fotografii Crăciun Adevărul Libertatea Gazeta Sporturilor
25 noiem brie 2014 0 0 0
23 decembrie 2014 3 5 3
24 decembrie 2014 3 16 2
29 decembrie 2014 5 1 0
30 decem brie 2014 2 1 1
23 aprilie 2015 0 0 0

Tabel nr. 3 privind situația fotografiilor cu referire la Crăciun

După cum se poate observa, cele mai multe imagini simbolice pentru Crăciun se
regăsesc în Libertatea. În data de 24 decembrie, din cele 16, majoritatea fac referire la
brazi împodobiți cu globuri și beteală. Ediția din 24 decembrie a tabloidului afișează
colindători, cadouri haioase, brazi împodobiți și porc tăia ți de Ignat.
Ziarul Adevărul din data de 29 decembrie ilustrează cinci poze cu politicienii care și –
au petrecut Crăciunul în familie și în spatele cărora apar brazi împodobiți.
Adevărul Libertatea

31 7.3 Contribuția publicațiilor în convingerea clienților
7.3.1 Influen ța tentei comerciale din articole
Încă din luna noiembrie apar articole ca re îndeamnă la cumpărat cadouri ( „Cumpără
cadourile de pe acum” – Liberta tea) și care te îndrumă „să profiți de vânzările angro”, să
economisești pentru a avea mai mulți bani de sărbători” , te învață cum „să grupezi și să
negociezi” și să „strângi cureaua la cheltuielile casei”.
Apoi, ne apropiem de Crăciun și tot în Lib ertatea am identificat articol ul cu tema „În
loc de -un cadou cu fițe, ia -i ceva să se amuze. Ho, ho,ho..ce moș mișto”, care propune
câteva cadouri trăsnite pentru apropiații cititorilor, indicând și suma pe care aceștia ar
putea -o investi. Pentru cele mai multe din ele, este divulgată și locația unde pot fi găsite
(Cuier el și ea, fungift.r o-8 lei, Boxeri cu shopmania.ro – 50 de lei).
Articolul intitulat „Bei vin roșu, trăiești mai mult”, face referire la „iubitorii de vin
roșu care pot consuma în ac eastă perioadă cu și mai multă plăcere licoarea lui Bachus..”
iar acest consum înseamnă bani. Și în Adevărul apar astfel de articole:”Desuuri
fosforescente pentru nopți efervescente”(Aurora -ultima linie de lenjerie intinmă lansată
de LuminoGlow…) , „Cumpă ră-i un dar ca unui milionar”(toate produsele indicate au
alături marca și prețul exorbitant) , „Conectivitatea dă ora exactă în 2015”( se vorbește
despre Windows 10, ceasuri inteligente și smartphone -uri OneplusOne) .
În Gazeta Sporturilor nu se regăs esc astfel de știri care îndeamnă la shopping.
Ziarele Libertatea și Adevărul au această înclinație spre prezenta rea oferte lor și
produse lor, prin adoptarea unor titluri sugestive, care pot convinge ușor cititorii să le
cumpere. Acestea fac gratuit „ publicitate socială” pentru ca cititorii să simtă că investesc
citind articolele publicației.

7.3.2 Analiză r eclame
Cu cât se apropie Crăciunul, cu atât mai mult își fac apariția reclamele cu referire la
Crăciun. Acestea au încă din luna noiembrie i nserate simboluri ce au legătură cu
Crăciunul pentru a atrage atenția și a -i duce pe oameni cu gândul la sărbători, și totodată,
să-i determine să se aprovizioneze din timp (mai ales re clamele Lidl): fulgi de nea,
formule de genul „Arome de Sărbătoare” sau „Magia Sărbătorilor”.

32 Adevărul
Concerte de Crăciun și concursuri cu premii
Încă din luna noiembrie, apar reclame referitoare la Crăciun în ziarul Adevărul. În
ediția din 25 noiembrie au fost publicate zece reclame cu referire la invitații la co ncerte
de Crăciun (3) și concursuri cu multe premii : lozuri Click Magic, carnețelul cu magnet
pentru lista de cumpărături , abonament Adevărul ( zece colecții de cărți și 30 de colecții
de muzică), filme de aur din cinematografia rusă (patru dvd -uri cu ziar ul Adevărul:15
lei). Se adaugă un anunț de meci, două reclame la rețele de telefonie (Telekom și
Orange).
În imaginile cu smartphone -urile oferite de Orange cu 0 euro apar oameni de zăpadă
și fulgi de nea. În publicație se mai poate evidenția o pagi nă întreagă de publicitate cu
anunțuri, printre care este promovat și “Bucharest Christmas Market”, prin sloganul
“Dăruiește, fi mai bun. Și tu poți fi Moș Crăciun”, târg care are și un scop caritabil pentru
copiii aflați în grija unei asociații.
Din analiza realizată a reieșit faptul că în 25 noiembrie, când au fost redate zece
reclame, și în 23 aprilie, când au fost 12 reclame (număr record pentru această publicație
în această analiză), s -a făcut mai multă publicitate decât în zilele din preajma C răciunului
(23 decembrie -cinci, 24 decembrie – șapte, 29 decembrie – șapte, 30 decembrie -șapte).
În cea mai mare parte, sunt prezentate proiecte europene, rețele de telefonie mobilă
(trei), abonamentele Adevărul cu premii și colecții și emisiunile de pe canalul Prima Tv.
Urmează apoi reviste istorice, filme, bănci și publicitate mascată în două din articole:
programul Windows 10, ceasuri inteligente sau cadouri scumpe propuse, cărora li s -au
divulgat mărcile.

Libertatea
Introducere în luna cumpărătur ilor
Pe 25 noiembrie, în Libertatea s -au regăsit 20 de reclame, un număr record pentru
zilele în care am analizat reclamele, deoarece în 23 decembrie au fost 11 reclame, în 24
decembrie au fost nouă, în 29 decembrie 14, în 30 decembrie un număr de 11, iar în 23
aprilie au fost nouă.

33 În toate edițiile analizate, s -au evidențiat reclamele Lidl pentru alimente, băuturi,
articole de îmbrăcăminte și de uz casnic, decorațiuni metalice, steluțe și furtun luminos
pentru ornamental casei și al bradu lui.
În aceste reclame s -au folosit cuvinte încărcate emoțional, care să atragă clienții:
“Magia sărbătorilor se apropie” , “ Arome de sărbătoare ” sau “Sărbători Fericite”. De
asemenea, frecventă a fost reclama la Golden Brau cu mesajul “Sărbători Perfecte? Nu.
Sărbători Fericite”.

Colecțiile Libertatea cu volume de povești și cărți au fost promovate în toate edițiile,
alături de programul Etno TV, care a avut mesajul “De sărbători petrece românește”.
Pilulele pentru potență și produsele naturiste sunt recomandate frecvent iar rețeaua de
telefonie mobilă Reclama la Orange se regăsește în aproape toate edițiile analizate.
S-au evidențiat cu ocazia sărbătorilor și cupoane de reduceri Kaufland dar și o ofertă
de cumpărare a unor pantofi în valoare de 150 de lei, cu posibilitatea de a câștiga un
weekend la munte pentru două persoane. A apărut și o recomandare pentru o tabletă de la
Flanco și o ofertă de reducere pentru consolele de gamming, în cadrul ace leiași firme.

Gazeta Sporturilor
Și în cazul ziarului sportiv este aceeași situație: reclamele din preajma Crăciunului
sunt mai puține decât cele din alte luni ale anului. Astfel, în 25 noiembrie au fost nouă
reclame iar în 23 aprile au fost opt. În 23 decembrie s -a menținut numărul acestora la opt,
însă pe 24 decembrie, au fost doar cinci reclame iar pe 30 decembrie doar șase. Excepție
face ediția din 29 decembrie, când au fost promovate zece servicii, produse sau emisiuni.

34 Majori tatea reclamelor face referire la casele de pariuri, la abonamentele GSP, la
obiectivele turistice prin programul „Explorați Grădina Carpaților” -România Verde,
OMV Petrom, Orange, Vodafone, Telekom sau Bingo. Sunt recomandate revistele Top
Gear și Science World, Zodiacul Chinezesc care poate fi achiziționat cu ziarul la 15 lei,
colecția de cărți GSP “ Intrigi de Alcov ” și jocul Ferma animalelor – o colecție cu animale –
la 17 lei cu GSP. S -a remarcat și reclama la Golden Brau (“Sărbători Perfecte? Nu,
Sărbăto ri Fericite”), Kiss Fm -Winter Kiss, Citroen, canalul Antena 1 (“De sărbători
distracția intră în prelungiri”), HerbalLife, Cupa României Timișoreana, Cupa Coca Cola,
reclamă la Adeziv -Flexuni -talon cu posibilitatea de a câștiga o Dacia sau filmul Marvel
Răzbunătorii – 3 D și IMAX 3D.
Datele de mai sus infirmă din start ipoteza precum că de Crăciun sunt afișate mai
multe reclame. În ceea ce privește mărimea reclamelor se poate observa o situație
constantă. Reclam ele nu sunt mai mari de Crăciun, c hiar da că câteva sunt de dimensiuni
mai mari ( Golden Brau, Idea Bank, Lidl ).

Capitolul VIII
Verificare ipoteze
1.Presa scrisă abordează în preajma Crăciunului subiecte legate de consumul
excesiv.
Prima ipoteză se confirmă prin editoriale mai ales , care ref lectă această idee mai mult
decât articolele. Se evidențiază gestul prin care oamenii trimit același mesaj prietenilor și
cunoștințelor de Crăciun, cozile care se formează în magazinele mari pentru a asigura un
Crăciun îmbuibat, cu multă mâncare și băutură pe masă, se vorbește totodată despre
multe cadouri pe care copiii nu le mai apreciază tocmai pentru că sunt în exces, nu le mai
văd valoarea. Într -unul din ar ticolele tabloidului Libertatea , care are aproape o pagină
întreagă dedicată excesului de alcool, abordează și alte feluri de exagerări: “vânzările la
ouă au explodat”. Această știre arată că locul românilor în clasamentul mondial al
băutorilor de alcool este pe locul V, cu pes te 330 de pahare de tărie consu mate pe an, de
fiecare cetățean roman. Acest consum excesiv face ca oamenii să uite semnificația cu
adevărat importantă a Crăciunului, aceea de a te bucura împreună cu cei dragi de lucruri
mărunte și nu de a te ospăta cu vârf și îndesat. Așa cum este reflectat într -unul din

35 editorialele marca Adevăr ul, în această perioadă a anului se pune accent pe oferirea
cadourilor, în principa l copiilor, prin intermediul personajului Moș Crăciun , care în
ultimul timp fel și fel de cadouri scumpe, din cauza cărora tradițiile de altădată își pierd
semnificațiile. Nici nu se mai pune problema mersului la colindat, pentru care în urmă cu
câțiva ani era întrecere.

2. Reclamele devin mai mari și mai multe în această perioadă a anului.
În ceea ce privește a doua ipoteză , conform căreia reclamele devin mai m ari și mai
multe se infirmă. Numărul reclamelor din publicațiile din preajma Crăciunului nu este
mai mare decât cel din cotidianele din luna noiembrie, respectiv luna aprilie. Din contră,
în cele două publicații din noiembrie și aprilie, pe alocuri, în fun cție de zilele din jurul
Crăciunului, se înregistrează mai multe reclame. Însă, este de remarcat faptul că
publicitatea din preajma Crăciunului are o tentă comercială mai crescută de cât în alte
perioade ale anului: apar fulgi de nea, oameni de zăpadă în re clame, adică elemente
îmbietoare care duc cu gândul la sărbătoarea Crăciunului.
În cazul celor trei publicații, reclamele nu sunt mai mari de Crăciun, ci au acest
format și în restul anului. Chiar dacă se evidențiază două -trei reclame de o pagină
întreagă, nu putem spune că reclamele sunt mai mari în această perioadă a anului.

3.Cazurile sociale sunt prezentate în jurul Crăciunului mai mult decât în alte
intervale de timp ale anului.
Și această ipoteză s -a confirmat, deoarece în Gazeta Sp orturilor și în Adevărul, în
cele două cotidiane analizate în noiembrie și aprilie, nu s -a prezentat nici un caz social.
Doar în ediția din 23 aprilie s -a remarcat în tabloidul Libertatea două astfel de situații:
“Încolonarea și la tuns cu voi” – Câțiva fri zeri din Arad vor să facă o faptă bună pentru
200 de copii și bătrâni” și „Medalie după medalie, în ritm de samba” – Jurnalul de Fapte
bune – un proiect prin care 30 de copii talentați primesc timp de un an câte 1.000 de lei. În
25 noi embrie, tot în Libertat ea a publicat un caz social al unui om al străzii, care dorm ea
cu un câine, sub cerul liber („Viață de câine”).
În rest, Libertatea a prezentat în preajma Crăciunului cinci cazuri sociale, Adevărul
două iar Gazeta Sporturilor unul singur.

36
4. Asp ectele religioase nu sunt redate în paginile ziarelor aproape deloc în această
perioadă.
Am demonstrat că și această ipoteză este adevărată. Nu se regăsesc multe informații
despre nașterea lui Hristos. Doar în ziarul Adevărul este abordat un subiect ce are
legătură cu acest moment, însă nu pentru a marca pozitiv sărbătoarea, ci pentru a pune
sub semnul întrebării momentul nașterii Sale: „Nașterea lui Hristos, un moment
misterios”.
Tot în acest ziar se vorbește despre degradarea obiceiurilo r ce au legătură cu Nașterea
lui Iisus – colindele. Cu foarte puține referințe la această sărbătoare mare a românilor este
articolul din ziarul Libertatea, care reflectă păstrarea tradițiilor care au legătură cu religia:
„ Am fost în satul lui Moș Crăciun”.

37 Concluzii

Lucrarea mea de disertație „Modul de reflectare a Crăciunului în presa scrisă ” a
reușit să descopere tendințele celor trei publicații analizate . Am evidențiat ce subiecte
sunt tratate cu precădere în acestea și ce tematici sunt mai puțin abordate. Totodată, am
arătat că în aceste ziare sunt evidențiate multe aspecte legate de consum ul excesiv, din
mai multe puncte de vedere, dar în special în ceea ce privește alimentația și băutura în
această perioadă a anului.
Deși impresia mea la începutul cercetării era că reclamele sunt mai mari și mai multe
în preajma Crăciunului, analiza a demonstrat că m -am înșelat și că aceeași tendință există
și în celelalte luni ale anului. În cele două publicații din noiembrie și aprilie s-au
înregistrat mai multe reclame față de unele zile din jurul Crăciunului .
Și totuși, p ublicitatea din preajma Crăciunului are o tentă comercială mai crescută
decât în alte perioade ale anului. În cazul celor trei publicații, reclamele nu sunt mai mari
de Crăciun, ci au acest format și în restul anului.
În legătură cu cazurile sociale am intuit bine faptul că în această perioadă se merge
mai mult pe sensibilizarea cititorilor și realizarea faptelor bune și s -a evidențiat
prezentar ea mai multor povești ale categoriilor defavorizate decât în alte perioade ale
anului .
Așa cum bănuiam, a spectele religioase sunt redate într-o proporție nesemnificativă în
prezent în paginile ziarelor , în perioada analizată și nu pentru a reflecta se mnificațiile
Nașterii lui Iisus, ci pentru a cerceta veridicitatea informațiilor despre acest moment
important pentru creștini.
În concluzie, lucrarea mea de disertație a reușit să răspundă cerințelor ipotezelor și a
urmărit obiectivele impuse de la b un început. Astfel, modul de reflectare a Crăciunului în
cele trei publicații analizate de mine tinde spre prezentarea consmerismului din mai multe
puncte de vedere și a categoriilor defavorizate

38 Bibliografie:

1. Alterman, Eric (2008),Understanding Media Semiotics
2. Andrews, Phil, (2006), Jurnalismul sportiv, Iași, Polirom
3. Aszalos, Cristian, (2011), Crampoanele României șchioape. Tabloidizarea
presei sportive românești, Editura Eikon
4. Barthes, Roland, (1977), Image, Music, Text. The Photographic Message, New
York, Ed. and trans. Stephen Heath, Hill
5. Bertrand, Jean -Claude, (2001), O introducere în presa scrisă și vorbită,
traducere coordonată de Mirela Lazăr, Iași, Polirom
6. Coman, Mihai, (2004), Introducere în sistemul mass -media, ediția a II -a, rev.
Iași, Edit ura Polirom
7. Coman, Mihai, (2001), Manual de jurnalism.Tehnici fundamentale de redactare,
vol I, , ediția a II -a, Volum coordonat de Mihai Coman, Iași, Polirom
8. Coman, Mihai, (2001), Manual de jurnalism.Tehnici fundamentale de redactare,
vol II, , ediția a I I-a, Volum coordonat de Mihai Coman, Iași, Polirom
9. Coman, Mihai, (2008), Introducere în antropologie culturală. Mitul și ritul, Iași,
Editura Polirom
10. De Fleur, Melvine, Ball -Rokeach, Sandra, (1999), Teorii ale comunicării de
masă , Iași, Editura Polirom, Ia și
11. Goffman, Erving, (1974), Frame analysis: An Essay on the Organizațion of
Experience, London, Harper and Row Press:
http://www.scrigroup.com/management/cominicar e/Comunicarea -politica11795.php
12. Gossel, Daniel,(2008) Tabloids in Encyclopedia of Political Communication,
Thousand Oaks, SAGE Publication
13. Graber, Doris, (2006), Mass Media and American Politics, CQPress,
Washington
14. Grigoruț, Cornel, Ploae, Victor, Zăgan Remus, Zaharia Răzvan, Micu, Adrian,
(2011), Curs online Marketing universitar, Bucure ști
15. Ionescu, Liana,(2008), Conceperea și elaborarea ziarului, curs disponibil online
la adresa

39 http://www.comunicare.ro/cursuri/u2/ConcepereaSiElaborareaZiarului.pdf
(accesat la data de 17.02.15)
16. Lull, James, (1999), Mass – Media – Communication, Editura Samizdat
17. Petcu, Marian, (2000), Tipologia presei românești, Iași, Institutul Europ ean,
Colecția Universitaria
18. Popa, Dorin, (2007 -2008), Media Tipărite, curs disponibil online la adresa
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache: -xoFo –
MXmvAJ:https://dorinpopa.files.wordpress.com/2008/04/curs -m_mmedia –
tiparite.doc+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro (accesat la data de 20.03.15)
19. Scârneci, Florentina, (2006), În drumar de cercetare calitativă în științele socio –
umane, ed. a 2 -a, Brașov, Editura Universității Transilvania Brașov
20. Street, John, (1997), Politics and Popular Culture, Cambridge Polity
21. Șandor, Sorin, (2011), Metode și tehnici de cercetare în științele so ciale, Cluj
Napoca, Facultatea de Administrație și Management Public, Universitatea
Babeș – Bolyai
22. Yin, Robert K., trad. Alupoaie Valentin, (2005), Studiu de caz, București,
Polirom

40
Anexa 1
Codarea deschis ă
Pentru că titlurile sunt foar te sugestive pentru conținutul articolelor le -am folosit la
codarea deschisă. De asemenea, editorialele prezintă un interes aparte. Toate acestea fac
referire la sărbătoarea Crăciunului.

Adevărul

Știri utilitare
“Temperaturi de primăvară în Ajunul Crăciu nului”, “Cum scăpăm de mahmureală”,
„Cumpără -i un dar ca unui milionar”, „Marii retaileri îi sufocă pe cei mici de Sărbători”,
“Ingrediente de leac pe masa de sărbătoare” .

Știri informative
“Andrei, acasă de sărbători. Viorel Hrebenciuc, în arest”, , „Cum și-au petrecut
politicienii Crăciunul ”, „Stațiunile din țară unde s -a strigat „Pârtieeee ”, „Anotimpul
sinucigașilor:depresia de Crăciun a împins zeci de români să -și pună capăt zilelor”,
„Putin le -a tăiat miniștrilor ruși vacanța de Crăciun”

Personajul M oș Crăciun
“ Moș Crăciun, escortat de aviația americană”, “ Legenda lui Moș Crăciun”, „Alex
Ștefănescu recita în gând:”Te rugăm Moș Gerilă să ni -l aduci pe Moș Crăciun”.

Tradiții
“Văzduhul sună a voie bună: vremea colindelor”. „ Ce cântă Hrușcă nu are l egătură cu
colindele”

Cazuri sociale
“Familia care își petrece Crăciunul în pădure”, “ Ajutoare pentru copii”.

41 Aspecte religioase
”Nașterea lui Hristos, un moment misterios ”

Editoriale
„Un Crăciun în celulă”, „Despre nimic, de sărbători” – ”..bietul Hrușc ă abia se mai aude,
parcă miorlăind, din tranzistorul de pe taraba cu jucării chinezești. Nici măcar linul nu
mai e lin..”, „cu un rictus punem sub brad pentru cei dragi pachete otrăvite. Crăciunul a
devenit spațiul sacru al unui consumism letal”, „Au veni t Sărbătorile, dar nu simțim
nimic”, „Nu mai știm nici să dăruim, nici să primim daruri.”

Libertatea

Știri utilitare
“Cum pără cadourile de pe acum”, „Temperaturile vor scădea brusc în prima zi de
Crăciun”, „În loc de -un cadou cu fițe, ia -i ceva să se amuze. Ho ho ho..ce moș mișto”,
„Igluurile se deschid în Ajun”, „Dă -ți refresh de sărbători”, „ Sărbători cu bine.Evită
pericolele din jurul bradului”, „De unde poți închiria un Moș Crăciun?”, ”Polițiștii pun
frână vitezomanilor”, “Atenție, sarmalele ne îmbolnăvesc animalele”, “Doar spitalele de
urgență și unele farmacii sunt deschise și de Crăciun”, “Vinul potrivit, la meniul potrivit.
Cu ce stropim bucatele de Crăciun și de Revelion”, “Cum îți revii după ospățul de
Sărbători -mâncatul peste măsură poate duce la afecțiuni serioase”, “Ai gătit mult în
aceste zile? Scapă de microbii din bucătărie”, “Atenție la genț i și buzunare – “în aceste
zile”.

Știri informative
„Al patrulea Crăciun fără Mădălina aduce durere cruntă și multe neajunsuri pentru
părinții ei” , “Milionarul Truică refuză de patru ani să fie de Crăciun cu fetele lui”,
“Milioanele i -au stricat sărbătorile. Mihaela Borcea va petrece Crăciunul cu nasul în
facturi”, “ S -a dat cu sania pe tocuri de 15 cm”, “Nelly Năstase și -a reunit familia în
SUA. Fo stul model va petrece Crăciunul alături de fiul ei”, “Cerșetorii care pot munci și
stau cu mâna întinsă”, “De sărbători, se întețesc certurile pe telecomandă”, “Tu cum le

42 urezi Crăciun Fericit celor dragi? Cărțile poștale sunt oficial istorie”, “Parangheli e
porcească..puternic manelizată. Dan Bursuc și gașca lui au dat gata un porc de 100 kg în
doar câteva ore”, “ Liber la tristețe . Patronul stelist și -a petrecut sărbătorile la Palat…”, ,
„Hâââc! O rupem pe băutură. În topul mondial al alcoolicilor Români a este pe locul 5”,
“Visul frumos s -a terminat:după ce a petrecut sărbătorile în sânul familiei, Becali se
întoarce de astăzi în pușcărie”.

Personajul Moș Crăciun
“Oare ce mi -a adus moșul?”, “Crăciunul fără zăpadă îi dă bătăi de cap Moșului”, “ Moș
Crăciu n are interzis în casa Sandei Ladoși”, “Mi -e greu să îl joc pe Moș Crăciun. “Vărul”
Șerban Pavlu a prins frica de copii”, “Impresarul i -a confiscat cadoul de la moșu”. Inna s –
a bucurat doar două zile de el” .

Tradiții
“Tăierea porcului este sportul rege î n sezonul rece”, “Moșule, ești moldovean? Satul în
care este Crăciun 365 de zile pe an se află într -un raion de peste Prut”, “Crăciun
tradițional ca la Miercurea -Ciuc. Luciu gătește și ungurește”.

Cazuri sociale
“Singuri pe lume le e mai bine. În prag de Crăciun, doi frați erau să fie aruncați în stradă
chiar de mama lor”, “Ștefănuț speră ca Moșul să îi aducă banii de consultație”, „Încă
luptă să trăiască – Veteranul de război Dumitru Șomlea are 101 ani și trăiește dintr -o
pensie de 250 de lei”, „Fug în Mar amureș de războiul de acasă: zeci de copii din Ucraina
vin la noi de Sărbători”, ”Vârsta a treia petrece a -ntâia cu piftie ș i muzică populară:
Mamele de la centrul casa din Tei au avut un meniu special de Crăciun și așa vor avea și
de Revelion ”, “Albă -ca-zăpada: micuța Kassandra și -a revenit după cea de -a 38-a
operație și s -a bucurat de ninsoare” .

Aspecte religioase
,„I-au colindat pe preoți în Biserică” .

43 Editoriale
“Omul bun și porcul copt” – ”în spiritul zilelor bune, îi iertăm și îi binecuvântăm, că
oameni sunt și ei, ca și noi”, “Și nici nu contează că spiritul Crăciunului înseamnă să fii
generos și bun, tolerant și iubitor, blând, supus și înțelegător, nu -i așa?”.
”Iată, vin bețivi nervoși, florile dalbe” – ”A mai trecut un Crăciun în care cheful a fost
sinonim cu îmbuibarea..”, “..cei care trăiesc cu impresia că, pentru sănătatea
dumneavoastră, trebuie să consumați cel puțin doi litri de alcool pe zi”, “petrecerile și
sărbătorile creștine se reduc la crăpelnițe care se lasă cu apeluri la SMURD..”.
”Ștafeta gândurilor leneșe ”- „E semn de dragoste și prețuire să trimiți un sms, același,
tuturor celor din agenda telefonică!?”, „..mesajul reluat an de an…care oferă..o
promisiune la fiecare grijă și o banalitate la fiecare Crăciun, de la mai mulți expe ditori”,
„abonații trândavi preiau mesajul primit și mi -l trimit mie, mai departe, într -o ștafetă a
gândurilor leneșe”.

Gazeta Sporturilor

Știri utilitare
„În fine se schiază. După ninsoarea de Crăciun toate pârtiile sunt deschise!”

Știri informative
„ Noaptea magilo r. Dan Udrea a mijlocit pe DolceSport dialogul dintre cei doi – Keșeru și
Sînmăritean”, „Remake de Crăciun. Unul din cei mai buni sportivi străini ajunși în
România și -a înfrumusețat Sărbătorile cu o idee deosebită” .

Personajul Moș Crăciun
Caricatură cu Moș Crăciun: ”O, transfer frumos – „Costele, știu că a fost cuminte. Mi -ai
scris că vrei fotbaliști! Poate data viitoare! Acum m ai am în sac doar păpușa asta!”.

Tradiții
“Florescu lovește din nou. A făcut spectacol la Ignat”

44 Cazuri sociale
„Pantofi donați”.

Aspecte religioase: nu au fost abordate

Editoriale: nu au fost abordate editoriale sau comentarii cu această tematică

45 Anexa II – Codarea axială – a se vedea schema

46
Anexa III – Coda rea selectivă – a se vedea schema

47
Anexe articole