NOEMA VOL. XI, 2012NICOLAE TESLA MAGICIAN AL ȘTIINȚEI [601690]

NOEMA VOL. XI, 2012NICOLAE TESLA – MAGICIAN AL ȘTIINȚEI
Ștefan IANCU1
stiancu@ac ad.ro
MOTTO: „Pământul este de fapt viu,
având vibrații electrice” (Nicolae Tesla)
Românii a u dat, practic, p e cei m ai mari inventatori ai omeni‑
rii: H enri Coanda și N icolae Tesla (N ikola Tesla). C hiar dacă Tesla s‑a
născut în Cr oația la Smiljan și și‑a în ceput pregătirea școlară ac asă și
apoi a ur mat gimnaziul din C arlstadt, Cr oația in g ermană și K arlo‑
vac‑R usia, iar studiile uni versitare a în cercat să le fac ă la Politehnic a
din G ratz și a poi la Praga, H enri Coandă afirma des pre el că vorbea o
frumoasă dar străveche lim bă română.
Despre prezența vlahilor în S miljan, în tr‑un m uzeu m odern
amenajat în c asa în c are s‑a n ăscut Nicolae T esla, un p anou m are,
în lim ba en gleză, inf ormează v izitatorii că „la fin ele secolului X VI,
o zo nă de g raniță din zo na Smiljanului, menită să apere teritoriul
croat, pe atunci aparținând Imperiului austro ungar, de frecventele
1 Profesor dr . ing iner, membru f onda tor al A cademiei Oamenilor de Știin ță din R omânia;
secretar știin țific al S ecției pen tru Știin ța și Tehnolog ia Informației din A cademia R omână.Philadelphia experiment, vril energy, death ray.

KEYWORDS: unconventional energy, free energy, turbine without blades, big enigma.experiment, vril energy, the famous death ray a.o. , Nicolae Tesla is even nowadays aenergy. Implicated in bringing into being some enigmatic researches as: Philadelphiademonstrations with an automobile with an engine that worked on the base of freeTesla has obtained a patent for a turbine without blades and he realized publicThe engineer of genius.that can be applied at a planetary scale, but an energy that in present is very expensive.unconventional energy, more precisely with the problem of free energy, an energy Tesla as scientist, deeply preoccupied with the problem of the sources of ABSTRACT: In the present paper, the author intends to emphasize the role of Nicolae

174 ȘTEFAN IANCU
incursiuni otomane, era locuită cu o dezvoltare socială distinctă de
restul provinciei austro ungare” .
Fig. 1 – Nicolae Tesla
Același text informează apoi că „intențiile militare ale austrieci‑
lor au fost blocate de populația vlahă, care locuia, de când lumea, în zona insulară a Croației, în Smiljan. Cunoscuți ca un meam dârz, izo‑lat și veșnic nesupus, vlahii ortodocși le‑au cerut austro‑ungarilor să le fie respectat „Dreptul Vlah” pe care însuși Imperiul Otoman l‑a in‑stituit în favoarea lor. Austro‑ungarii n‑au avut încotro și au reconfir ‑
mat drepturile vlahilor, vechi de când lumea în schimbul satisfacerii serviciului militar” .
Nicolae Tesla este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oa‑
meni de știință ai sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Invențiile, precum și munca teoretică ale lui Tesla au pus bazele cu‑noștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sis‑temele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazate, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au deter ‑
minat cea de‑a doua revoluție industrială. Una dintre cele mai impor ‑
tante invenții ale sale este generatorul de curent alternativ, contribuind de asemenea la construirea hidrocentralei de lângă Cascada Niagara.

175 Nicolae Tesla – Magician al științei
Fig. 2 – Complexul Nikola Tesla din Smiljan
În Statele Unite ale Americii, faima lui Tesla rivalizează în isto‑
rie și cultură populară cu cea a altui mare inventator Thomas Edison2.
După demonstrația sa de transmisie de semnale fără fir în anul 18933
și după ce a câștigat în „Războiul Curenților”4, dovedind avantajele
2 Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847 – d.18 octombrie 1931) a fost un important
inventator și om de afaceri american al sfârșitului de secol XIX și început de secol XX. A fost cunoscut și ca „Magicianul din Menlo Park”, fiind și cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor științifice (1903 brevete). Este un auto ‑
didact, însă acest lucru nu l‑a împiedicat să realizeze invenții în domeniul electricității (becul cu filament), telefoniei, al sistemului de transmisie multipla a telegramelor, înre ‑
gistrării mecanice a sunetului (fonograful) și cinematografiei – kinetoscopul. În lumea industriei, Edison introduce noțiunea de produc ție de serie. Pentru meritele sale, Acade ‑
mia Americană de Arte și Știință îi acordă în anul 1895 „Premiul Rumford” pentru activi‑tatea din domeniul electricității și în anul 1915 „Medalia Franklin” pentru contribuția sa pentru binele umanității.
3 Tesla a invitat presa și alte personalită ți importante ale vremii la Madison Square Gar ‑
den unde instalase în mijlocul scenei un bazin cu apă, unde a făcut să plutească o bărcuță controlată prin telecomandă. Tesla putea comanda deplasarea bărcuț ei prin
atingerea unui buton de pe telecomandă. Această demonstra ție a constituit demon‑
strarea practică a două noi realizări tehnice: radioul și robotica.
4 În 1884, Tesla a ajuns în SUA și a mers la biroul lui Thomas Edison căruia i‑a vorbit des‑pre curentul alternativ. Edison l‑a ascultat dar nu a spus nimic despre acest nou, la acea dată, curent. În 1888, Tesla a înregistrat alte 13 inven ții pentru dinamuri, motoare, trans‑
formatoare, distribuitoare – tot ce ii era necesar pentru sistemul de curent alternativ. Tot în 1888 Tesla a fost invitat să țină o prelegere la Institutul American de Inginerie Electrică. În urma acestei prelegeri a apărut George Westinghouse, un inventator de 42 de ani care se îmbogă țise dezvoltând o frână de aer pentru trenuri. Westinghouse,
începător în ale electricită ții, a avut o atât de mare încredere în posibilită țile curentu‑
lui alternativ, încât i‑a plătit lui Tesla 1.000.000 dolari pentru drepturile acestuia asupra brevetelor de inven ție. Închisoarea Sing Sing a văzut în curentul alternativ o posibilitate

176 ȘTEFAN IANCU
transmisiei la distanță a curentului alternativ, în comparație cu curen‑
tul continuu, al cărui adept era Edison, Tesla a fost recunoscut drept cel mai mare inginer electrician al Americii. O mare parte din munca sa de început a pus bazele ingineriei electrice moderne, iar creațiile sale științifice sunt de o importanță colosală.
Nicolae Tesla s‑a născut în data de 9 iulie 1856 pe țărmul Mării
Adriatice, în satul Similian, comuna Gospici, din provincia germană Lica (actuala Croație), într‑o localitate populată de istro‑români. Ta‑tăl său a fost preotul ortodox Milutin Tesla, numele acestuia prove‑nind de la teslă – unealta de bază a dulgheritului, meserie de bază in familia istro‑română. Mama lui Tesla se numea Gica Tesla (Mandici) și, se spune, că era de o inteligență sclipitoare, deși nu avea niciun fel de studii. Provenind dintr‑o familie de oameni sclipitori, Gica Tesla, demonstra adesea un talent deosebit în împrovizarea unor agregate necesare în gospodărie. Milutin, tatăl lui Tesla, de asemenea nu era un individ perimat, dimpotrivă, era chiar un erudit și un membru marcant al comunității istro‑române.
Fig. 3 – Casa natală a lui Nicola Tesla
de a‑l utiliza la scaunul electric pe care se așeză condamnatul la moarte. Edison a stri‑
gat cu tărie că, dacă curentul alternativ poate să ucidă oamenii răi, era, în fapt, o ame ‑
nințare pentru fiecare om din țară. A făcut toate posibilită țile pentru ca oficialită țile
guvernamentale să‑l interzică, fapt ce a constituit izbucnirea războiului dintre cu-rentul alternativ și curentul continuu. În 1893, Westinghouse a câștigat licita ția
pentru iluminarea expoziției columbiene de la Chicago, care a devenit primul târg in‑terna țional din istorie iluminat electric. Sfârșitul războiului dintre curentul alternativ și
curentul continuu a început în în 1893, momentul începerii construirii Uzinei Electrice de pe Niagara; finalizarea în 1895 a acestei construc ții a semnificat și faptul câștigării
războiului de către curentul alternativ.

177 Nicolae Tesla – Magician al științei
Permanent subiect de controversă, descendența vlahă a lui Nico‑
lae Tesla, descendență pe care și‑o asumă și sârbii și croații, dar des‑
pre care nu există îndoială că este vlahă, nu a fost nici azi clarificată iar muzeul din Smiljan nu are intenția să facă nici‑un efort pentru a o elucida.
În literatură
5, se afirmă că micul Nicolae ar fi demonstrat încă
din primii ani ai copilăriei capacități mentale excepționale, el deve‑nind un deschizător de noi drumuri în domenii tehnice vaste, pre ‑
cum cel al electricității, al radioului, al curenților de înaltă frecvență, al sistemului de curent alternativ, al câmpului magnetic rotativ, al structurii atomului și nucleului acestuia, al motoarelor și diferite‑
lor tehnologii fără de care tehnica modernă ar fi de neinchipuit. Tot
ceea ce astăzi numim tehnologie avansată se bazează pe invențiile lui Nikola Tesla, unele dintre acestea datând de peste un secol.
La vârsta de doar 4 ani, Nicolae a intuit faptul că rapizii curenți ai
unui curs de apă putea să pună în mișcare diferite corpuri. A realizat o roată ce era susținută de două mici furci și, în literatură
6, se afirmă
că atunci când roata a fost pusă în mișcare de forța apei, inima lui a tresărit de bucurie. O privea ore în șir, făcând planuri să construiască una mai mare. Mulți ani mai târziu, când a văzut o fotografie a Casca‑dei Niagara, i‑a arătat‑o tatălui său, spunând: „Mi‑ar plăcea ca într‑o zi să‑i culeg roadele” .
Până la 8 ani, Tesla a fost un copil cu un caracter slab, temător,
superstitios, prag pe care l‑a depășit, suferind o transformare extraor ‑
dinară de personalitate prin antrenamentele mentale la care micul Ni‑colae a fost supus de tatăl său, antrenamente care i‑au propulsat simți‑tor geniul pe care avea să‑l demonstreze ulterior intregii lumi. A găsit puterea autocontrolului și a depășirii de sine, citind pe ascuns sute de cărți la care, pentru a‑i proteja vederea, tatăl sau îi restricționa acce‑sul. Tesla ajunge la un asemenea nivel de autodisciplină și voință încât devine peste noapte adept înflăcărat al unor activități si pasiuni (pre‑cum jocurile de noroc), abandonandu‑le apoi cu vehemență într‑un timp record. In această direcție îl ajuta atât cultura vastă pe care și‑o
clădește citind, cât mai ales ințelepciunea mamei sale, care îl înțelegea
deplin și îi insufla pe calea cea mai potrivită un sistem corect de va‑lori, caracteristic unei existențe demne.
Încă de mic, Tesla a suferit din cauza unei afecțiuni unice, care
consta in apariția unor imagini însoțite de puternice străfulgerari
5 Marc J. Seifer, „TESLA. Viața și vremurile lui Nikola Tesla, biografia unui geniu”, București,
ProEditură și Tipografie, 2008.
6 Commander X, „Tesla și energia liberă” , București, Solaris Print, 2011.

178 ȘTEFAN IANCU
luminoase. Era o reacție pe care medicii nu au reușit să o explice și
care izbucnea atunci când băiatului îi era adresat un anumit cuvânt sau când ochii lui întâlneau o anumită imagine. De asemenea, im‑previzibilele străfulgerări luminoase se manifestau și atunci când Ni‑colae se afla în situații periculoase, stresante, sau când era foarte ve‑sel. Uneori, i se părea că vede tot aerul din jurul său umplut cu „limbi
de flăcări vii” , posibile manifestări subtile ale omniprezenței energiei
eterice, a caror intensitate a crescut odată cu înaintarea în vârstă și a atins punctul maxim la vârsta de 25 de ani
7. În Fig. 4 se prezintă o re‑
constituire grafică a uneia dintre viziunile lui Nicolae Tesla.
Fig. 4 – Reconstituire grafică a uneia dintre viziunile lui Nicolae Tesla
Ulterior, pe Nicolae Tesla viziunile sale nu l‑au mai luat prin sur ‑
prindere, dar tânărul a ajuns chiar sa dezvolte o afinitate pentru com‑petența sa unică de creare a unei realități proprii, în care putea jongla după bunul plac cu diversele planuri virtuale. Aceste fantezii ii deve‑niseră la fel de dragi precum experiențele din viața reală.
In timpul gimnaziului, Nicolae a fost pasionat de studiul matema‑
ticii. Până la un anumit grad de dificultate, îi era indiferent dacă scria simbolurile matematice pe caiet, sau pe tablă, sau le invoca mental.
Tânărul Tesla a fost departe de ceea ce s‑ar fi putut numi un copil
cuminte sau un elev exemplar. Era capabil să nimerească cu pietre peș‑tii în aer, atunci când aceștia săreau din apă, prindea cu cea mai mare ușurință, cu ajutorul mâinilor, șoareci și păsări și părea să dezvolte câte o tehnică proprie, simplă dar extrem de eficientă, pentru a rezolva aproape orice problemă. Avea o adevărată manie de a termina orice începea, fapt care adesea l‑a pus in situații dintre cele mai dificile.
7 Tim R. Swartz, „Jurnalele pierdute ale lui Nikola Tesla” , București, Solaris Print, 2011.

179 Nicolae Tesla – Magician al științei
Odată, incepuse să citească opera lui Voltaire. Când a aflat că existau
aproximativ o sută de volume tipărite mărunt ale celebrului scriitor, a trebuit să termine ceea ce începuse, dar după ce a lăsat jos ultima carte și‑a spus că acest maraton al lecturilor nu se va mai repeta.
Tânărul Nicolae Tesla era preocupat de științe și literatură dar ci‑
tea, cu nesaț și istorie și filosofie și, când a terminat studiile liceale în
1873, vorbea fluent germana, franceza și engleza.
Încă mai mult decât toate aceste lucruri menționate mai sus, ure‑
chea lui Nicolae era un instrument extraordinar de captare a semna‑
lelor acustice. Acest simț era în cazul său de 14 ori mai dezvoltat decât în cazul unui om obișnuit. Putea auzi ticăitul unui ceas aflat la trei ca‑mere distanță, iar așezarea unei muște pe masa din încăperea în care se afla putea provoca un sunet aproape insuportabil de puternic pen‑tru urechea sa. O trăsură ce trecea la o distanță de câțiva kilometri, avea deseori efectul de a‑i cutremura întregul corp. Uneori, i se părea că pământul de sub el tremură continuu, așa încât a trebuit să‑și pună patul pe tampoane de cauciuc pentru a amortiza șocurile resimțite și
a reuși să doarmă.
Se spune că dacă la maturitate și‑ar fi publicat un volum despre
năzbâtiile copilariei sale, „Amintirile” lui Creangă ar fi pălit cu si‑
guranță în fața întâmplărilor năstrușnice și fanteziilor uluitoare ale lui Nicolae. Ca băiat, a fost de mai multe ori la un pas de moarte, de două ori prin înec, iar o dată din pricina holerei.
Nicolae Tesla și‑a început pregătirea școlară acasă și apoi a urmat
gimnaziul din Carlstadt, Croația și Karlovac‑Rusia, excelând în studi‑erea matematicii și fizicii. Un prim semn al geniului său a fost faptul că era capabil mental să efectueze calcule integrale, ceea ce a determi‑nat pe unii dintre profesorii săi să considere că încearcă să‑i înșele.
Tesla se afla la școală în Karlovac când a intuit puterea electricității și
din acel moment a fost puternic atras de acest nou domeniu, și‑a concen‑trat studiile asupra fizicii și și‑a dedicat toată viața explorării tainelor ei.
Pasionat de matematică și științe, Tesla vroia să devină inginer
dar a fost contrazis de tatăl său care insista să îl facă pe Nicolae, deve‑nit prin decesul fratelui, unicul său fiu, preot. La vârsta de 17 ani, Ni‑colae Tesla s‑a îmbolnăvit de holera și astfel a obținut o concesie din partea tatălui care a promis că dacă se însănătoșește îl lasă să se facă inginer
8 și astfel Nicolae ajunge ca în 1877 să‑și înceapă studiile teh‑
nice la Școala Politehnică austriacă din Gratz, unde studiază inginerie mecanică și inginerie electrică .
8 http: //www.pbs.org/tesla/ll/ll_early.html

180 ȘTEFAN IANCU
În timpul studiilor, la o oră de fizică, profesorul Oesch a arătat
clasei lui Tesla un nou dinam Gramme9, care alimentat cu curent con‑
tinuu putea fi utilizat atât ca motor cât și ca generator. În timp ce pro‑
fesorul făcea demonstrațiile folosind dinamul ca pe un motor, periile scoteau scântei pronunțate. După un timp de gândire, Tesla a sugerat că aceste scântei ar trebui eliminate prin utilizarea unui set de comu‑tatoare. Aceasta afirmație l‑a amuzat pe profesor și i‑a răspuns că dacă
ar fi adevărat ce spune ar putea construi și un perpetuum mobile. În
următorii ani, idea enunțată de el l‑a obsedat pe Tesla și el știa instinc‑tiv că soluția putea consta în folosirea unui curent electric alternativ.
În primul an de studii, Tesla a primit ajutor financiar din par ‑
tea unei organizații militare austriece care a fost desființată și tână ‑
rul Tesla a rămas fără fondurile necesare pentru a‑și continua studiile. Cu toate acestea, a continuat să audieze anumite cursuri și să citească la biblioteca Universității. După circa 6–8 luni de zile, încercările sale de a obține o sursă de finanțare au eșuat și s‑a întors acasă, perioada neagră din viața sa culminând cu moartea tatălui său în 1879. După dispariția tatălui său, Tesla a încercat să‑și continue studiile la Praga
unde a stat un an pentru a veni în contact cu ultimele descoperiri și
realizări din domeniul electricității. În consecință, Nicolae Tesla nu a absolvit niciun institut de învățământ tehnic.
După vârsta de 17 ani, Tesla putea să vizualizeze, cu cea mai
mare ușurință, un obiect, neavând nevoie de modele, desene sau alte experimente propriu‑zise. Din acest motiv, tânărul Nicolae avea capa‑citatea de a pune, mental, la lucru o piesă fără a fi necesară construi‑rea ei efectivă, astfel incât să își dea seama dacă va funcționa sau nu, atunci când va fi materializată.
Nicolae Tesla putea dezvolta un întreg concept fără a se folosi de
un singur instrument. Abia după ce adapta sistemului imaginat toate
îmbunătățirile posibile și nu mai găsea nicio eroare, dădea forma fi‑
nală respectivului produs al inteligenței sale.
Nicolae Tesla a lucrat în 1880–1882 în Budapesta într‑o com‑
panie telefonică ca desenator și electrician când a inventat motorul electric cu inducție, realizând astfel soluționarea tehnică, prin apli ‑
carea fenomenului de inducție electromagnetică, a ideii comunicată
9 Un dinam Gramme este un generator electric de curent continuu, numit astfel după in‑
ventatorul său, Zénobe Gramme, și care a fost realizat atât ca mașină electrică genera‑toare de curent continuu cât și ca mașină magnetoelectrică, de obicei de înaltă tensiune, care transformă energia mecanică în energie electrică. Acest dinam a fost primul gene ‑
rator de putere la scară comercială în industrie. Inspirat de mașină inventată de Antonio Pacinotti in 1860, Gramme și‑a experimentat prima oară dinamul său în Paris in 1871.

181 Nicolae Tesla – Magician al științei
fostului său profesor de fizică. A putut să vadă cu mintea sa un mo‑
tor de fier ce se învârtea într‑un vârtej magnetic. Ceea ce a creat el era o mașină care producea energie când era alimentată cu electricitate și producea electricitate când era pusă în rotație prin forță mecanică sau cea a aburului. În loc să folosească doar un curent alternativ monofa‑zat a folosit un curent alternativ trifazat care alimentând spirele stato‑
rului crea un camp magnetic rotativ constant, în cadrul căruia rotorul
se învârtea ușor și silențios. În vara lui 1883, Tesla a construit primul său motor cu inducție
10. Ca o recunoaștere a eforturilor creative ale
lui Tesla, unitatea de măsură a inducției magnetice din Sistemul In‑ternațional a fost numită cu numele lui (1 Tesla = 1T).
În timp ce lucra la Budapesta, Tesla a inventat și un traductor
audio care astăzi, pentru noi, este predecesorul difuzorului telefonic. Prin intermediul acestui accesoriu, conversația telefonică putea să fie
auzită într‑o mare încăpere și de aceea oamenii, în anii 1880, au fost
oripilați la gândul că alții ar fi putut să le audă conversația personală, astfel că această invenție a sa s‑a dovedit nefolositoare la acel timp. 50 de ani mai târziu, difuzorul telefonic creat de Tesla, a adus milioane de dolari fiind utilizat ca amplificator al fonografului
11, iar mai târziu
ca difuzor pentru radiouri și televizoare.
Cu patru ani înainte ca Marconi să termine invenția sa – radi‑
oul – Tesla trimitea mesaje radio din laboratorul său pentru punerea în mișcare a unor dispozitive mecanice cu ajutorul semnalelor elec‑trice transmise fără fir la o depărtare de 25 de mile. În 1898, Tesla fă‑
cea o demonstrație publică în ce privește dirijarea, prin radio, la mare
distanță, a unei nave lipsite de echipaj. După doar două luni de la moartea lui Tesla, Curtea Supremă americană a dat verdictul de anu‑lare a brevetelor înregistrate în SUA în domeniul ingineriei radio de către Marconi
12, pe baza motivului că acestea erau conținute de bre‑
vetele lui Tesla. Primul dispozitiv wireless din lume – un telegraf – con‑
ceput de Nicolae Tesla, „părintele” tuturor device‑urilor de acest fel de astazi
13 este prezentat în Fig. 5.
10 Nikola Tesla, David H. Childress, „Fantasticele invenții ale lui Nikola Tesla” , București, Edi‑
tura VIDIA, 2011.
11 O formă veche a gramofonului, care prezintă numai un interes istoric. A fost inventat de Th. Edison în 1878, fiind folosit pentru imprimarea și reproducerea mecanică a sunetului.
12 Guglielmo Marconi (n. 25 aprilie 1874 – d. 20 iulie 1937) primește în 1909 premiul No ‑
bel pentru fizică, recunoscându‑i se astfel contribuția la dezvoltarea telegrafiei fără fir. În 1900 obține brevetul, devenit celebru, cu numărul 7777 pentru „tuned or syntonic te ‑
legraphy” , descriind un sistem complet emițător‑receptor.
13 http: //www.descopera.ro/stiinta/4009052‑genialul‑tesla‑inventatorul‑mileniului‑II

182 ȘTEFAN IANCU
Nicolae Tesla a atins punctul culminant al capacității sale creative
la sfârșitul secolului al XIX‑lea, visul său din copilărie privind Niagara
(În Fig. 6 Statuia lui Nikola Tesla din State Park de lângă cascada Nia‑gara) devenind o realitate, ceea ce a determinat să fie considerat drept cel mai vestit „copil adoptat” în SUA. A continuat totuși să inventeze noi dinamuri, condensatori, transformatoare, aparate de zbor și tur ‑
bine cu abur. Cu 20 de ani înainte ca oamenii de știință să identifice și să definească electronul, Tesla a perfecționat o lampă cu miez de căr ‑
bune. Era de‑a dreptul un ciclotron în miniatură și producea o uimi‑toare lumină prin bombardarea miezului de cărbune cu electroni.

Fig. 7 – Bobina TeslaFig. 5 – Dispozitiv „wireless”
conceput de Nicolae TeslaFig. 6 – Statuia lui Nikola
Tesla din State Park

183 Nicolae Tesla – Magician al științei
A efectuat experiențe cu curenți de înaltă frecvență și a inven‑
tat în 1891 „bobina Tesla” , singura sa invenție care‑i poartă numele
(Fig. 7) și care astăzi se află la baza fiecărui sistem contemporan de te‑lecomunicații.
În timpul vieții, Nicolae Tesla a obținut circa 1.000 de brevete de
invenție dar principalele sale creații tehnice originale care au cunos‑
cut o largă aplicare, în timpul său, sunt:
◆curentul alternativ (1882),
◆motorul de inducție (1883),
◆circuitul de înalt voltaj „Bobina Tesla” (1891),
◆tehnologia de transmisie fără fir (wireless) și telecomandă (1898).
O caracteristică a geniului lui Tesla este aplicarea sa spre energiile
nepoluante, care l‑a pus, până la urmă, în opoziție cu interesele mag‑
naților Lumii (radio, miliarde din petrol, automobile etc). Creator de seamă, Nicolae Tesla a cunoscut și eșecuri, nu toate soluțiile tehnice concepute având succes. De exemplu, Tesla a imaginat și experimen‑tat un plan pentru eliminarea stâlpilor de susținere a firelor electrice
și a transformatoarelor necesare transportului curentului electric de
la locul de producere la cel de utilizare. A construit în Colorado un laborator ce avea un turn de 80 de picioare înălțime, în vârful căruia se afla o imensă bilă de cupru. Planul său era să bombardeze pămân‑tul cu milioane de volți, curentul fiind furnizat de compania electrică din Colorado Springs. S‑a efectuat conexiunea, scântei au început să sară din bila de cupru, crescând în uimitoare fulgere ce cădeau și in‑trau în pământ. 300 de becuri, situate la multe mile depărtare, au în‑ceput să strălucească, fiind conectate la pământ. Pe urmă, becurile s‑au stins, la fel și fulgerele. Tesla, prin acest experiment, arsese cel mai mare generator electric din vestul Mississippi
14.
După eșecul din Colorado, Tesla s‑a dus la New Y ork unde a lan‑
sat un program pentru furnizarea electricității ieftine. Presupunea că s‑ar putea transmite această electricitate prin unde radio alături de știrile despre vreme, sport și noutăți. Câțiva bogătași au sponsorizat cu 300.000 dolari construirea unui „oraș radio” în Long Island. S‑a re‑
alizat construirea unui turn înalt cu un dom uriaș de cupru, dar pro‑
iectul a fost abandonat din lipsa fondurilor necesare de investiții.
În 1912, Tesla împreună cu Edison au figurat printre cei nomi‑
nalizați pentru a primi premiul Nobel pentru fizică. Tesla a refuzat să primească acest premiu considerând că situarea lui Edison, „un simplu inventator” , alături de el, un „descoperitor” , ar fi un afront.
14 Commander X, „Tesla și energia liberă” , București, Solaris Print, 2011.

184 ȘTEFAN IANCU
Cu toate acestea, în 1917, prietenii l‑au determinat să accepte să pri‑
mească medalia Thomas Edison, înmânată anual de căre Institutul American de Energie Electrică (IAEE). Cu ocazia înmânării acestei medalii, B.A. Behrend
15 vicepreședinte al IAEE spunea că „Dacă ar
fi să eliminăm din lumea noastră industrializată rezultatele muncii domnului Tesla, toate roțile industriei s‑ar opri din mers, mașinile noastre electrice și trenurile s‑ar opri din mers, și orașele noastre ar cădea în întuneric și morile noastre ar deveni nefolositoare” .
Conceptul radarului, dezvoltat în timpul celui de‑al Doilea Răz‑
boi Mondial, a fost descris pentru prima oară de Tesla în 1917.
În afară de proiectul său de utilizare a razelor cosmice, Tesla a
publicat în 1921 articolul „Sistemul interplanetar” , în care mențio‑nează posibilitatea stabilirii unei legături între planetele sistemului nostru solar cu ajutorul undelor ultrascurte și, în 1946, pe principiul enunțat de Tesla, au fost trimise prin radar primele unde ultrascurte către lună și soare pentru măsurarea distanței dintre aceste corpuri cerești și pământ.
Amprenta lui Tesla poate fi observată în civilizația modernă ori‑
unde este folosită electricitatea. Pe lângă descoperirile sale despre electromagnetism și inginerie, Tesla este considerat un pionier în
domeniile roboticii, balisticii, știința calculatoarelor, fizicii nucleare
și fizicii teoretice. Relativ recent, lumea a aflat că cu 3 ani înainte ca Wilhelm Roentgen
16 să‑și breveteze invenția, Tesla a experimentat cu
raze și a reușit să fotografieze cu succes părțile interioare ale corpu‑lui uman, utilizând unde „cu un caracter particular” . În literatură
17 se
afirmă că, pentru a se realiza bomba atomică („Proiectul Manhatan”), Oppenhemer, Einstein, împreună cu ceilalți, ar fi fost obligați să în‑vețe de la Tesla ce înseamnă fisiunea nucleară… La fel, s‑ar fi aflat de la acesta și principiile de bază ale „Experimentului Philadelphia” . In‑
vențiile lui Nicolae Tesla stau la baza radioului, radarului, ciclotronu‑
lui, televizorului, precum și rețelelor mondiale de radio și TV , robo‑
ților, Internetului, pagerelor, telefoanelor celulare, precum și la baza programului spațial „Războiul Stelelor” lansat de americani în peri ‑
oada războiului rece. Toate acestea sunt tributare schițelor lui Tesla.
15 B.A. Behrend (1875–1932), Vicepreședinte al Institutului American de Energie Electrică,
16 Wilhelm Conrad Röntgen (n. 27 March 1845 – d.10 February 1923) a fost un fizician ger ‑
man care la 8 noiembrie 1895 a produs și detectat o radia ție electromagnetică cu o
lungime de undă, numită azi raze X sau raze Röntgen, o realizare care a condus la obți‑
nerea de către Röntgen a primului premiu Nobel pentru fizică în anul 1901.
17 Marc J. Seifer, „TESLA. Viața și vremurile lui Nikola Tesla, biografia unui geniu”, București, ProEditură și Tipografie, 2008

185 Nicolae Tesla – Magician al științei
Tesla considera cercetarea diferitelor întrebări ridicate de că‑
tre știință drept cea mai nobilă metodă de îmbunătățire a condiției
umane și a progresului industrial și una care trebuie să fie compati‑bilă cu natura. Aplicarea practică a invențiilor lui Tesla, spre beneficiul umanității, a introdus electricitatea în industrie și în casele oamenilor.
Sănătatea și forma fizică ale lui Tesla s‑au menținut în limite de
invidiat până la o vârstă foarte înaintată a acestei personalități. La 60 de ani, își mai putea încă angaja trupul în acrobații accesibile numai marilor atleți, iar ochii îi erau la fel de vioi ca ai unui copil.
Mai mult de atât, se pare că, de la împlinirea vârstei de 18 ani
până la moarte, lui Nicolae Tesla nu i‑a variat nici măcar cu un kilo‑gram greutatea corpului și, dacă în copilărie era stângaci, la maturi‑tate devenise ambidextru, folosindu‑și cu aceeași îndemânare ambele membre superioare. Tesla – la 40 de ani arăta precum la 20.
Pentru a sărbători cea de a 80‑a zi de naștere a lui Tesla, în 1936,
țara în care s‑a născut a creat la Belgrad un institut de cercetări ce‑i purta numele. Din același an, Nicolae Tesla a primit până în anul de‑
cesului, din Serbia, o pensie de 7.200 dolari/an.
Deși a fost un geniu sclipitor al umanității, pe 7 ianuarie 1943,
într‑o zi de miercuri, la aproximativ 10: 30 PM, Nikola Tesla își dădea
ultima răsuflare, murind singur și uitat într‑o cameră mică dintr‑un hotel newyorkez. Afară, orașul era însuflețit de moștenirea lăsată în urmă de acest om, mustind de electricitatea obținută din viziunea materializată a lui Tesla de a trăi într‑o lume complet alimentată de cu‑rent alternativ. Ulterior , majoritatea invențiilor lui Tesla vor fi catalo‑
gate „Top secret” și vor fi „blocate” de americani. Unele dintre ele își aș‑teaptă și acum nivelul științific care să le poată face aplicabile!…
Tesla a fost îngropat aproape în obscuritate; un gigant prăbușit
al inventicii, ale cărui creații rămân ca fundație pentru unele dintre
cele mai prolifice performanțe științifice atinse de umanitate. Cum s‑a ajuns aici? Nikola Tesla era un umanitarist, un idealist si un ge‑niu nepervertit, al cărui singur defect a fost acela că s‑a născut înain‑
tea timpului său și este păcat că o parte din munca sa a fost ultilizată într‑un mod mai puțin ortodox și într‑un mod controversat, pentru a se susține pseudo‑teorii științifice, teorii despre OZN‑uri și ocul‑tism‑ul New Age.

186 ȘTEFAN IANCU
Bibliografie
[1] Commander X, „Tesla și energia liberă” , București, Solaris Print, 2011.
[2] Seifer, Marc J., „TESLA. Viața și vremurile lui Nikola Tesla, biografia unui geniu”, București,
ProEditură și Tipografie, 2008.
[3] Swartz, Tim R., „Jurnalele pierdute ale lui Nikola Tesla” , București, Solaris Print, 2011.
[4] Tesla, Nikola, Childress, David H., „Fantasticele invenții ale lui Nikola Tesla” , București, Editura VIDIA, 2011.
[5] http: //www.pbs.org/tesla/ll/ll_early.html
[6] http: //www.descopera.ro/stiinta/4009052‑genialul‑tesla‑inventatorul‑mileniului‑II