Specializarea Geografia Turismului (opțional) Modulul Psihopedagogic LUCRARE DE LICENȚĂ Poten țialul turistic cultural și religios din partea… [601613]
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Geografia Turismului
(opțional) Modulul Psihopedagogic
LUCRARE DE LICENȚĂ
Poten țialul turistic cultural și religios din partea centrală a
Republicii Moldova
Candidat – Vizitiu Cristina
Profesor Coordonator – Lect. Dr. George Țurcănașu
Iași, iunie 2016
2
Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
Pезюме ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
Cuvinte -cheie/ Ключевые слова ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
I. Scurtă caracteristică a raioanelor din regiunea centrală a Republicii Moldova …………………. 9
I.1 Raionul Hîncești ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
I.2 Raionul Anenii Noi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
I.3 Raionul Călărași ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
I.4 Raionul Criuleni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
I.5 Raionul Dubăsari ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
I.6 Raionul Ialoveni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
I.7 Raionul Nisporeni ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
I.8 Raionul Orhei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
I.9 Raionul Rezina ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
I.10 Raionul Strășeni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
I.11 Raionul Șoldănești ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
I.12 Raionul Telenești ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
I.13 Raionul Ungheni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
I.14 Municipiul Chișinău ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
I.15 Concepte vehiculate în domeniul Geografiei turismului ………………………….. …………… 11
I.15.1 Obiectiv turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 11
I.15.2 Turismul cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 11
I.15.3 Turismul religios ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 11
I.15.4 Structura de primire turistică ………………………….. ………………………….. ……………… 11
I.15.5 Potențialul turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
I.15.6 Flux turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
II. Potențialul turistic cultural ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
II.1 Monumente de arheologie ………………………….. ………………………….. ……………………….. 13
II.1.1 Situl arheologic St olniceni (Hîncești) ………………………….. ………………………….. ….. 14
II.I.2 Complexul arheologic Orheiul Vechi (Orhei) ………………………….. ……………………. 15
II.1.3 Situl arheologic din Rogojeni (Șoldănești) ………………………….. ……………………….. 16
II.2 Monumente de istorie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 16
II.2.1 Conacul lui Manuc Bei (Hîncești) ………………………….. ………………………….. ……….. 16
3
II.2.2 Orașul tătăresc Șehr al -Djedid (Orhei) ………………………….. ………………………….. … 17
II.3 Monumente de arhitectură ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
II.3.1 Biserica de lemn din Cotu Mor ii (Hîncești) ………………………….. ………………………. 18
II.3.2 Conacul boierului Dinu Rusu (Călărași) ………………………….. ………………………….. . 18
II.4 Activitatea cultural -artistică ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
III. Potențialul turistic religios ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
III.1 Mănăstirea Căpriana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
III.1.1 Date general e privind istoricul Mănăstirii Căpriana. ………………………….. …………. 22
III.1.2 Mănăstirea Căpriana în prezent ………………………….. ………………………….. …………. 23
III.2 Mănăstirea Condrița ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
III.3 Mănăstirea Saharna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
III.4 M ănăstirea Țipova ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
III.5 Mănăstirea Hîrbo văț ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
III.6 Mănăstirea Curchi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 28
III.7 Mănăstirea Hîrjauca ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
III.8 Mănăstirea Hîncu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 31
III.9 Mănăstirea Suruceni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 31
III.10 Mănăstirea Tabăra ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 32
III.1.1Impactul perioadei sovietice asupra activităților religioase. ………………………….. …… 32
IV. Turismul central moldovenesc conform diagnosticării. ………………………….. ……………. 33
IV.1 Structura de primire turistică cu funcție de cazare. ………………………….. …………………. 33
IV.1.1 Intrarea în țară a turiștilor și satisfacția acestora ………………………….. ……………….. 39
IV.2 Infrastructura de acces ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 40
IV.3 Repartizarea fluxurilor turistice ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
IV.3.1 Repartizarea regională neuni formă a fluxurilor turistice ………………………….. ……. 45
IV.4 Promovarea investițiilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 45
IV.5 Prestatori de servicii turistice ………………………….. ………………………….. ………………….. 46
V. Promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică ………………………….. ……………. 47
V.1 Promovarea turismului în programe de cooperare regionale, transfrontaliere și
transnaț ionale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 47
VI. Analiza SWOT a turismului național cultural si religios ………………………….. ………….. 49
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 50
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 52
4
Rezumat
– Problematica
Lucrarea de licen ță intitulată: Potențialul turistic cultural și religios din partea centrală a
Republicii Moldova, a pornit de la faptul că această țară este fo arte puțin cunoscută la nivel
internațional. Prin turismul cultural și religios am vrut să demonstrez valoarea Republicii
Moldova din punct de vedere al potențialului, al cunoașterii patrimoniului. Lucrarea a pornit
de la simpla întrebare: prin ce s -ar fac e cunoscută Republica Moldova? și am început s -o
descoper sub aspect documentar și practic . Am specificat partea centrală , deoarece este o zonă
cu o amplasare privilegiată, adică lânga capitala Chișinău și toate monumentele culturale,
lăcașele religioase c are adună anual un număr semnificativ de turiști au facut această lucrare
cu valoare turistică, am condus cele 13 raioane din regiune de dezvoltare Centru la o
cunoaștere mai amplă și la o șansa pentru a fi valorificate.
– Obiectivele propuse
Lucrarea și -a propus următoarele etape de rezolvare: demonstrarea potențialului
Republicii Moldova, stocarea datelor de la Biroul Național de Statistică și cunoașterea
numărului de turiști intrați pe acest teritoriu , prin colaborarea cu agențiile din Chișinău,
vizitare a zonei propriu -zisă.
– Rezultatele obținute
În urma realizării acestei lucrari am obținut următoarele rezultate: am demonstrat că
Republica Moldova are potențial de dezvoltare din punct de vedere cultural și religios, prin
faptul amenajării pe teritoriu a cca. 15 mii de obiecte, inclusiv 5698 monumente protejate de
stat (40%). Patrimoniul cultural include și o importantă parte a patrimoniului istoric și
arhiologic, se păstrează în 66 de muzee, care cuprind în colecțiile lor peste 673 mii piese de
patrimoniu, am descris istoria și valoarea culurală a acestora penru o mai bună cunoaștere și
pentru a fi promovate. Turismul religios l -am legat de valoare mănăstirilor și bisericilor de pe
teritoriul central al Republicii Moldova prin descrierea amănunțită a 10 măn ăstiri cunoscute la
nivel internaț ional datorită valorii istorice, în special datorită perioadei comuniste. Am obținut
rezultate și în domeniul turistic, adică am analizat structurile de primire, cazare, care s -au
dovedit a fi foarte puține în cel 13 raioa ne, fiind concentrate în numar mai mare în Chișinău,
deasemenea infrastructura de acces care este în curs de dezvoltare, însă foarte utilizat de
turiști este Aeropo rtul Internațioanl din Chișinău. Fluxurile turistice la fel au aratat un salt
pozitiv, n umăr ul cetățenilor străini intrați în Moldova în 2013 a crescut pînă la 2,36 mi lioane
persoane. În ultimii 8 ani numărul persoanelor cazate în raioane a crescut cu 49,4%.
Instiruțiile de coordonare a turismului sunt companiile de turism care sunt în creștere .
Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin agenții au crescut anual cu 38,5%, în
acest mod turistul din țara de origine este cel mai important client pentru agențiile naționale
de turism. La momentul implementării strategiei turismului (2003) au fost de 238 agenților
economici titulari ai licenței d e turism. De asemenea am pus accent și pe promovarea
investițiilor, cifra de afaceri în sectorul turistic este în creștere, depășind aproximativ 2400
5
mln. Lei în 2010. Am obținut rezultate și în urma an aliziei acestei regiuni ca destinație
turistică și am ajuns la concluzia că Agenția de turism în prezent promovează în limba română
în jur de 144 atracții majore, înlesnite prin anumite trasee, ca exemplu se preomovează circa
53 mănăstiri și biserici ortod oxe. Republica Moldova participă și la expozițiile internaționale,
ceea ce reprezintă un pas destul de important pentru promovarea țării în România, Rusia,
Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia .
– Concluzii
Lucrarea a adus o structura mai clară și mai pre cisă a potențialului cultural și religios, de
asemenea o cunoaștere a structurei de caz are, infrastructura de acces , șansele Republicii
Moldova pentru a fi văzută la nivel internațional. Prezenta lucrare a adus nou atât un ghid de
promovare, cât și o infor mație analizată, din surse veridice și concretă a ceea ce este, a fost,
sau posibil v -a fi în Regiune de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova.
Pезюме
– Проблемы
Диплом документ, озаглавленный: культурный и религиозный туристический
потенциал в центрально й части Молдовы, исходил из то го, что эта страна мало
извест на на международном уровне. К культурной и религиозного туризма я хотел а
продемонстрировать значение Мо лдов ы с точки зрения потенциала, знаний наследия.
Работа началась с простого вопроса: как сде лать Молдов у известн ой? и я начал а
открывать документ ы и практиче ский аспект. Мы указали центр , потому что он
явля ятся област ь в привилегированном месте, неда леко от столицы Кишинева и все
культурны е памятник и, святилищ религиозных собира ют ежегодно значит ельное
количество туристов, которые сделали эту работу со значением туризма. Я принес 13
районах центра к более широкие знания и возможность реализоваться.
– Цели и методология
Документ призван решить следующие шаги: хранение данных Национального бюро
статис тики официального сайта, использование проектов Национального агентства по
туризму по работе с агентствами в Кишиневе, посещение самого района.
– Результаты
После завершения этой работы мы получили следующие результаты: мы доказали,
что у Молдовы есть потен циал с точки зрения культурного и религиозного, путем
установки на территорию ок. 15 тысяч объектов, в том числе 5698 памятников,
охраняемых государством (40%). Культурное наследие включает в себя важную часть
исторического наследия и археологических и хра нятся в 66 музеях, которые включают
в свои коллекции более 673 000 единиц наследия, оп исал историю и культурный
значение для лучшего понимания и поощр ения. Религиозн ый туризм связан со
значением монастырей и церквей в центральной территории страны , детал ьным
описанием 10 монастырей, известных на международном уровне из -за исторической
ценности, в частности в коммунистический период. Мы достигли результатов в области
туризма, т.е. мы проанализировали учреждения размещения, которые оказались очень
6
мало в 13 районах сосредоточены в больших количествах в Кишиневе также получить
доступ к инфрастру ктуре, которая развивается но широко используется аэропорт
РУБЕЖОМ Кишинев. Поскольку туристические потоки показали положительный
скачок, колич ество иностранных гражда н которые приш ли в Молдову в 2013 году
увеличилась до 2,36 миллиона человек. За последние 8 лет число лиц, проживающих в
районах, увеличилось на 49,4%. Учреждения координация туризма являются
туристические компании, которые растут. Молдавские ежедневные су ммы,
потраченные агентами ежегодно росли на 38,5%, таким образом, туристический дом
является самым важным клиентом для национальных туристических агентств. При
реализации стратегии туризма (2003 г.) было 238 операторов, владеющих лицензиями
для туризма. Мы также делают акцент на способствуют привлечению инвестиций,
оборот в секторе туризма растет, превысив около 2400 млн. Лей в 2010 году . Я достигл а
результатов и дополнительные анализ этого регион а в качестве туристического
направления, и мы пришли к выводу о том, что туристическая фирма сейчас продвигает
румынский язык вокруг 144 главных достопримечательностей, облегченные
определенным маршрутам, например, составляет около 53 монастырей содействует и
православные церкви. Молдова принимает участие в междунар одных выставках, что
является очень важным шагом для продвижения страны по отношению к Румынии,
России, Германии, Великобритании, Турции, Италии.
– Заключение
Работа принесла боле е четкую структуру и более точн ыи потенциал культурного и
религиозного туризм а, а также знание качества жилья, инфраструктуры доступа, шансы
Молдовы следует рассматривать на международном уровне. Эта статья принесла новую
рекламную кампанию в качестве руководства и анализируют информацию из надежных
источник ов, что есть, было, или мо гло бы быть в Центральном регионе развития
Молдовы.
Cuvinte -cheie/ Ключевые слова
Podiș – Formă complexă de relief, de mare întindere, aproape plană, situată la o altitudine
relativ ridicată și străbătută de văi prelungi.
RIGOLĂ – Șanț mic sau amenajare s pecială făcută de -a lungul străzilor, între marginea părții
carosabile și bordura trotuarelor, având rolul de a colecta apele superficiale și de a le dirija la
un punct de descărcare.
TRASEU – Drum pe care îl parcurge (în mod permanent) un vehicul sau o per soană; rută.
PELERINAJ – Călătorie rituală făcută de credincioși, individual sau în grup, într -un loc sfânt
Плоского́рье — обширный участок горного рельефа с абсолютной высотой до
1000 м и бо лее с преобладанием плоских или
слабоволнистых водораздельных поверхностей . Иногда разделяются узкими долинами .
В состав плоскогорий могут входить плато , что может приводить к их отождествлению
водосточный желоб -небольшие канавы или специальные фитинги вдоль улиц между
краем проезжей части и тротуаров обода, служащие д ля сбора поверхностных вод и
направить его к точке сброса.
7
Маршрут – дорога, которая прошла его (постоянно) транспортное средство или лицо;
маршрут.
Паломничеств о-ритуал путешествие верующих, индивидуально или в группах, в
святом месте
Introducere
Republ ica Moldova este un stat din sud-estul Europei. Vom aborda Î n capitolele
următoare o analiză amănunțită a regiunii Centrale a Republicii Moldova, ea cuprinde 13
raioane: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei,
Rezina , Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni . Majoritatea din acestea sunt â ntr-o zona de
influență cu Municipiul Chișinau, mai puț in Raionul Telenești, Ungheni, Rezina și Șoldănești.
Figure 1 Organizarea administra tiv-teritorială a Republicii Moldova. sdelanovpmr.info
8
Regiunea de dezvoltare Centru cuprinde mai multe forme de relief. Cea mai mare
parte a teritoriului regiunii este ocupată de Podișul Moldovei. În afară de podișuri, se întâlnesc
dealuri ș i câmpii, înălțimile medii ale cărora variază între 200 –250 m deasupra nivelului
mării. Cea mai înaltă culme din Moldova – Dealul Bălănești cunoscut sub denumirea de Piscul
lui Miron având 430 m, fiind situate la 30 de km de granița cu România. Structura g eologică
specifică cu numeroase fracturi tectonice, predominată de roci sedimentare afânate și poroase,
a cauzat condiții prielnice pentru dezvoltarea largă a alunecărilor de teren și a formelor
erozionale de relief, reprezentate prin diverse rigole, râpe, canioane, văi și vâlcele. Condițiile
geologice și climatice au favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice destul de dense în
regiune, formată din râuri și râulețe cu debite mici, dar foarte variabile în timp, cu viituri
frecvente, fapt ce a contribuit la formarea unor vai mari, foarte vechi și adânci, cu pante
evident terasate. Rețeaua hidrologică a regiunii centrale este străbătută de 3 cursuri importante
de apă: râul Nistru, râul Prut și râul Răut. Sursele principale de alimentare a râurilor sunt
apele subterane, ploile și zăpada. Toate râurile și pâraiele constituie o rețea hidrografică
puternică. Regimul lor depinde de condițiile climaterice. Regimul hidric natural al râurilor
Nistru, Prut și al afluenților lor în mare măsură este denaturat de crear ea pe râuri a barajelor și
rezervoarelor de acumulare a apei.
În contextul situației actuale, regiunea Centra lă a Republicii Moldova constituie un
pas pentru dezvoltarea de mai departe a întregii țări, precum spune și Grigore COBZAC,
Președintele Consi liului Regional pentru Dezvoltare “În contextul reformelor implementate în
Republica Moldova, consider c ă prin jalonarea elementelor esențiale ale strategiilor de
dezvoltare socio – economice și turistice ale raioanelor din Regiunea Centru, va armoniza
eforturile comune ale tuturor actorilor implicați în realizarea politicilor de dezvoltare
regionale. În cadrul procesului de actualizare a Regiunei Centru, rolul parteneriatului a fost
esențial, fiind necesară implicarea unui număr cât mai mare de parteneri r elevanți la nivel
regional și local”
În această lucrare voi analiza și structurile de primire și servire a mesei
infrastructura de acces, repartizarea fluxurilor turistice pe teritoriul național și impactul
acestora, evoluția Instituțiilor de coordonare a turismului în Republica Moldova
promovarea investițiilor, starea investițiilor în sectorul turistic, în deosebi în Regiunea
Centrală a Republicii Moldova. Turismul are implica ții și efecte geografice, economice,
tehnologice, sociale, ecologice care se comp letează organic și redau acestui fenomen un
caracter complex și inconfundabil. Activitatea turistică este direct condiționată de prezența și
interconexiunea factorilor naturali. Nu mai puțin importante sunt edificiile și manifestările
antropice, diverse ev enimente religioase, culturale. Pentru a se dezvolta activitățile turistice
este nevoie și de o dezvoltare a rețelelor de transport și a unităților de cazare. Prin urmare
turismul in regiunea centrală a Republicii Moldova este marcat de o influiență defin itorie și o
relație dintre mediul natural și economic -social, care generează și direcționează fluxurile de
vizitatori.
9
I. Scurtă caracteristică a raioanelor din regiunea centrală a
Republicii Moldova
I.1 Raionul Hîncești
Raionul Hîncești este situat în pr tea de centru a țării, în zona Codrilor și cuprinde 4,6%
din teritoriul Republicii Moldova. Centru rezidențial este orașul Hîncești, și este situat la o
distanță de 35 km de capitală (or. Chișinău). Are 63 de localități pe un relief colinar cu
înălțimi ce variază între 100 și 350 m. Hînceștiul este străbătut de mari cursuri de apă precum:
râurile Prut, Lăpușnița și Cogâlnic. După numarul de locuitori este situat pe locul III din
întreaga țară. Acest raion este travesrsat de importante căi de acces care duc spre România și
Ucraina . Una din căile cele mai importante din regiune este vama Leușeni.
I.2 Raionul Anenii Noi
Raionul Anenii Noi este situat în regiunea de dezvoltare centru a Republicii Moldova
cu orașul de reședință Anenii Noi , fiind situat la o dista nță de 36 km. sud -est de capitală . În
componența raionului sunt 45 de localități. Raionul este amplasat în regiunea Câmpiei
Moldovei de Sud , relieful fiind constituit din râpi, dealuri, văi, hârtoape (aici sunt majoritatea
localităților din acest raion). A cest raion este situat în lunca râului Nistru, astfel mai este
travesrsat de numeroase râuri, pâraie precum Bîc constituind 42 km. pe teritoriul raionului.
I.3 Raionul Călărași
Raionul Călărași este situat în partea centrală a Republicii Moldova. Aici pred omină
un relief constituit din dealuri, podișuri, se formează și zăcăminte ca nisip și argilă. Pe acest
teritoriu se intersectează 4 cursuri de a pă importante precum: Bî c, Ichel, Răcătău, Cula . În
componența raionul sunt 44 de localități. Centru rezidenția l al raionului este orașul Călărași,
fiind sitat la o distanță de 50 km. de capitala Republicii Moldova, Chișinău, și la 132 km. de
municipiul Iași din România.
I.4 Raionul Criuleni
Raionul Criuleni este situat în partea centrală a Republicii Moldova. În componența sa
intră 43 de localități. Orașul de reședință este Criuleni, fiind situat într -o regiune de șes și
colină, situat pe malul drept al râului Nistru și la distanță de 45 km. nord -est de Chișinău.
I.5 Raionul Dubăsari
Raionul Dubăsari este situat în regiunea de dezvoltare centru, însă în Transnistria,
raionul fiind împărțit în doua: o parte este controlată de Republica Moldova și altă parte de
autoritățile separatiste de la Tiraspol. Pe teritoriul controlat de Chișinău există orașul Dubăsari
și 11 comune pe ambele părți ale Nistrului.
I.6 Raionul Ialoveni
Raionul Ialoveni este amplasat în zona centrală a Republicii Moldova, fiind compus
dintr -un oraș, Ialoveni, 6 comune și 18 sate. Acest raion este situat la 14 km. de capitală, o
parte este străbă tut de Codrii Moldovei, pe aici curge Botna și Isnovăț (afluenții Nistrului)
I.7 Raionul Nisporeni
Raionul Nisporeni se află la fel in partea de dezvoltare centru, în zona Codrilor, în
Podișul Moldovei Centrale, reședința este orașul Nisporeni. La nord se învecinează cu raionul
10
Călărași, la sud cu Hîncești, la vest cu Ungheni și la est cu Strășeni, în partea de vest se
mărginește cu râul Prut. Relieful este deluros și aici este cel mai înalt deal din țară – Bălănești.
I.8 Raionul Orhei
Raionul Orhei este co nstituit din 75 de localități. Centrul administrativ este orașul
Orhei, care se află la 48 km. spre nord de capitala Republicii Moldova ( Chișinău ), pe malul
râului Răut.
I.9 Raionul Rezina
Raionul Rezina este situat în partea de dezvoltare centru a Repu blicii Moldova și are
ca oraș administrativ Rezina la aproximativ 100 km. de Chișinău, situat pe malul drept al
Nistrului .
I.10 Raionul Strășeni
Raionul Strășeni se află la 23 km. depărtare de capitala Republicii Moldova, asfel în
centrul Moldovei. Reședi nța raionului este orașul Strășeni , fiind situat în valea râului Bîc,
lângă Codrii Moldovei.
I.11 Raionul Șoldănești
Raionul Șoldănești este un raion din zona de dezvoltare centru constituit din 33 de
localități, astfel 1 oraș fiind si centru administrativ , Șoldănești , 22 de comune și 10 sate .
Orașul este așezat pe ambele maluri ale rîului Ciorna (afluent al râului Nistru), pe Podișul
Nistrului și la o distanță de 81 km. de Chișinău.
I.12 Raionul Telenești
Raionul Telenești conține 54 localități, aflându -se la fel în regiunea de dezvoltare
Centru. Orașul reședință este Telenești, situat pe malul drept al râului Ciulucul Mic. Distanța
față de Chișinău este de 93 km.
I.13 Raionul Ungheni
Raionul Ungheni este amplasat în partea centrală a Republicii Moldova, ce ntrul
administrativ este orașul Ungheni, aflându -se pe malul stâng al râului Prut. Este situat la o
distanță de 107 km. de Chișinău. Această regiune constituie și un important punct vamal la
hotar cu România .
I.14 Municipiul Chișinău
Municipiul Chișinău es te amplasat pe o suprafață de 2% din teritoriul național și
cuprinde aproximativ 18% din suprafața întregii țări. Datorită poziției sale favorabile în
centrul țării el deține aeroportul internațional, reprezintă un nod al căilor ferate și cele rutiere,
numărul mare a locurilor de cazare, așa dar aproximativ 46 % din totualul capacității de
cazare și circa 350 de agenții turistice sunt în Municipiul Chisinău, astfel este o destinație
destul de solicitată. Municipiul Chișinău este o adevărată aglomerație turi stică, aici s -a estimat
că sunt cazați aproximativ 90% din turiștii străini. Chișinăul concentrează o destinație
turistică de importanță națională precum orheiul Vechi, Căpriana, Hâncu etc.
11
I.15 Concepte vehiculate în domeniul Geografiei turismului
I.15. 1 Obiectiv turistic
Obiectivul turistic reprezintă un element, sau un ansamblu de elemente ale resursei
turistice, individualizat și introdus în circuitul turistic
I.15.2 Turismul cultural
Turismul cultural corelează cultura unei regiuni, în mare măsură valorile ei artistice.
Turismul cultu ral include diverse monumente istorice si obiective culturale (muzee ș i teatre) ,
activitatea cultural -artistică . Poate uneori inc lude turismul în zonele rurale, este cazul
festivalelor în aer liber, casele memoriale a le unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s –
a facut trimitere în literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul
cultural cheltuiesc în medie mai mult decât turistii "standard". Acești turisti pot fi interesați de
problemele ale domeniul religiei, filozofiei, istoriei, antropologiei etc., și doresc să ia parte la
acțiunea de cunoaștere a unor evenimente trecute.
La baza afirmării și dezvoltării turismului cultural, ca formă a recreerii și cunoașterii,
stau treicerințe primordiale: protejarea și conservarea întregului patrimoniu cultural – național
și internațional, pregătirea și asigurarea unor servicii turistice de calitate deosebită.
respectarea modului de viață al populațiilo r autohtone
I.15.3 Turismul religi os
Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase
cu implicații de ordin spiritual. Formele de manifestare ale turismului religios sunt: vizite la
lăcașurile sfinte, pelerinajele religioase și taberele religio ase.
Pornind de la no țiunea de turism religios se poate vorbi de doua mai tendințe de a călători:
– Călătorie unifuncțională care are singur scop de natură religioa să, principiul fiind
pelerinul.
-Călătoria plurifuncțională care îmbină aspectele religioas e cu cele culturale și care
permit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Se consideră că pelerinajul
modern este un pact pe care industria turismului l -a încheiat cu religia . Activitățile care
favorizează turismul religios are o perioadă sc urtă, de câteva zile, ele se adaugă obiectivelor
turistice materializate în teren, diversificând oferta de ansamblu al unui teritoriu. Conform
Organizației Mondiale de Turism 1 din 3 turiști sunt interesați de turismul religios.
I.15.4 Structura de primire turistică
Prin structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistic ă se înțelege orice
construcție sau loc amenajat, destinat, conform proiectării și execut ării, pentru cazarea
turiștilor. Conform Biroului Național de Statistică al Republicii Mo ldova. Structura de primire
turistică colectivă cu funcțiuni de cazare turistică este acea structură care pune la dispoziția
12
călătorilor camere sau spații, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai
mare decât un minimum specificat pent ru grupuri de persoane, mai numeroase decât o simplă
familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administrație comercială
comună, chiar dacă este o unitate non-profit.
I.15.5 Potențialul turistic
Potențialul turistic este definit ca ansamblul elementelor (natural și antropice) ce se
constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea
turiștilor.
Potențialul turistic il voi explica prin 2 abordari:
1. obiectiv care ar putea fi valo rificat turistic sau obiectiv t uristic care ar p utea fi
valorificat cu mai multă eficiență î n viitor
2. ca potențial de interancț iune care s -ar traduce ca intensitatea relațiilor între clienț i
(potențiali turisti ) ș i obiectivele turistice.
Numărul de camere exist ente la structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de
cazare reprezintă numărul de camere destinate găzduirii turiștilor, înscrise în ultimul act de
recepție, inclusiv camerele închise provizoriu din diverse motive (lipsă clienți, reparații
curente etc.), exceptînd camerele din structurile a căror activitate este întreruptă pentru
realizarea unor lucrări prin care se aduc modifi cări importante ale capacității de cazare.
Numărul de locuri -pat reprezintă numărul de locuri -pat care sînt instalate în camerele
existente. Nu se includ paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
I.15.6 Flux turistic
Fluxurile turistice presupun deplasarea vizitatorilor de la reședința acestora la locul ales,
altul decât propria reședință, pentru sa tisfacerea necesităților recreativ -curative, sau a altor
motivații, altele decât o activitate remunerată sau stabilirea dimiciliului. Formarea fluxurilor
turistice se face sub influența, cu precădere, a factorilor legați de nivelul de trai, de
posibilitate a de călătorie și de caracteristicile demografice particularizate. Dimensiunea
fluxurilor turistice depinde de atractivitatea turistică a diverselor destinații posibile, de forma
sejurului, costul sejurului, de diversele mijloace de transport folosite.
II. Potențialul turistic cultural
Savanții afirmă ca că teritoriul Moldovei a fost populat de numeroase civilizații și culturi .
Prezența omului, care pe parcursul evoluției a lăsat un număr important de mărturii valoroase
pentru turism. În perioada ex -sovietică Regiunea Central ă a Republicii Moldova se poziționa
ca “un muzeu sub cerul liber”. Dupa obținerea independenței Republicii Moldova iși mărește
numarul obiectivelor turistice ocrotite de stat , care în prezent conține cca. 15 mii de obiecte,
inclusiv 5698 m onumente protejate de stat (4 0%). Patrimoniul cultural include și o importantă
parte a patrimoniului istoric și arhiologic, se păstrează în 66 de muzee (5 naționale, 7 filiale și
13
54 muzee locale), care cuprind în colecțiile lor pe ste 673 mii piese de patri moniu. O mare
parte din aceste obiecte sunt incluse în circuitul turistic national ce în fiecare an se
promovează și se valorifică.
Traseu Localități
incluse Muzee Case
memoriale Muzee
sub
cerul
liber Mănăstiri/Biserici Drum
asphalt
(%) Sezon
(zile)
“Muzeele
Chișinăului” 1 4 1 – 1 100 365
“Chișinăul
teatral” 1 1 – – – 100 365
“Orheiul
Vechi” 6 2 – 1 2 100 365
“La baștina
fabulistului
A.Donici” 4 – 1 – 1 100 365
“A.Pușkin în
Moldova” 7 – 2 – – 100 365
“La baștina
lui
A.Mateevici” 11 – 1 – 3 98 365
“Castelul
Manuc Bei” 4 1 1 – – 98 365
Table 1 Structura obiectivelor circuitelor muzeale turistice în oferta agențiilor de turism naționale din
Centrul Republicii Moldova. (Extras de la Agenția Națională de turism)
II.1 Monumente de arheologie
În Republica Moldova potrivit registrul ui monumentelor de arheologie sunt
înregistrate 7368 monumente. În prezent conform unor precizări ale agențiilor de turism
interes ul turistic cel mai de vază il reprezintă toate monumentele de arheol ogie care
conservează vestigii originale bine păstrate și acesib ile pentru vizita turiștilor precum sunt
vestigii le preistorice . În centrul Moldovei s -au descoperit câteva stațiuni ale oamenilor
preistorici fie în peșteri, fie în teren liber. Piesele desco perite au dat posibi litate savanților să
lărgească zona cunoștințelor despre modul de viață și concepția despre lumea înconjurătoare a
comunităților gentilice. Dintre cele mai bine studiate acestea se găsesc la Ciuciulești
(Hîncești) , Horodiște (Călărași), Rașcov (Șoldănești) ș.a. S -au găsit monumente ale
antichității, acestea correlate sub formă de localități fortificate. Pe teritoriul central există și
horodiști sau cetăți din pămînt , cum ar fi cetăți le de promontoriu, plasate pe malurile abrupte
izolat de un val de protecție d e restul câmpiei (ex: Saharna .). O parte din aceste obiecte fac
parte din oferta excursionistă a unor muzee și agenții de turism.
14
II.1.1 Situl arheologic Stolniceni (Hîncești)
Fortăreața de la Stolniceni initial era în formă ine lară iar suprafața contruită era de 20
de hectare, astfel ea este declarată una dintre cele mai mari cetăți antice descoperite între
Nistru și Prut. Primele cercetări din cadrul cetății geto -dacice au fost efectuate în anul 1933
de către cercetătorii Univ ersității Alexandru Ioan Cuza din Iași .
Cetatea geto -dacică se află mai sus de cursul Cogâlnicului, în pădurea de la
Stolniceni. Aici se văd încă niște valuri și șanțuri care în trecut au constituit pereți i fortăreței
de lemn și pământ, ce a fost sub oc upația geto-dacilor. Potrivit canalului stiripozitive.eu acest
“monument arheologico -istoric, ascuns în pădurea Stolniceniului, a fost contruit mult mai
anterior chiar decât renumitele Valuri ale lui Traian. Vatra geto -dacilor, înconjurată de
șanțurile de apărare, este o mărturie a faptului că pe moșia satului, străbunii noștri s -au stabilit
cu mult până la prima atestare doc umentară a localității din 1645” . Situl arheologic este puțin
mai diferit de alte fortificații geto -dacice care au fost descoperite p ână astăzi. În interiorul
cetății au fost descoperite 20 de movile, numite tumuli, aici conform unei legende se spune că
au fost îngropați oamenii ce au căzut în urma unor lupte, astfel în unele movile s -au
descoperit schelete ale geto -dacilor, situați în poziții diferite de la un individ la altul. Aici au
fost făcute numeroase expediții arheologice, în urma lor au fost descoperite diferite obiecte
ale unei culture vechi, precum cioburile de vase din ceramic, vasele de lut, brățări , diferite
obiecte de vân ătoare, cuțite de dimensiuni diverse , piese de amfore grecești ele demostrînd
faptul că prin intermediul rîului Cogîlnic ce străbate localitatea se efectua schimbul de mărfuri
dintr e negustorii greci și localnici (toate aceastea astăzi sunt expuse la Muze ul Național de
Arheologie și Istorie a Moldovei) . Situl ar heologic initial a fost propus să fie inclus în traseul
touristic “Drumul Vinului” , iar cercetătorii din România au propus ca situl să fie inclus într –
un traseu internațional.
Figur e 2.II Schelet din perioada geto -dacă. Stiripozitive.eu Figure 3.II Schelet din perioada geto -dacă
15
Figure 4.II Schelet din perioada geto -dacă. Stiripozitive.eu Figure 5.II Unelte din perioada geto -dacă.
II.I.2 Complexul arheologic Orheiul Ve chi (Orhei)
Este amplasat în valea râului Răut. În Rezervația de la Orheiul Vechi se pot observa
numeroase vestigii arheologice, ce demonstrează prezența omului încă din perioada
paleoliticului. La suprafața solului sunt numeroase vestigii arheologice pre cum: cuptorul din
cărămidă, ruinele băii tătărești, tunuri din bronz din perioada lui Ștefan cel Mare, ruinele
palatului Pârcălabului etc.
Figure 6.II Cuptorul din cărămidă. Moldovenii.md Figure 7.II Palatul Pârcolab . Moldovenii.md
16
Figure 8.II Tunuri din bronz d in perioada lui Ștefan cel Mare Figure 9.II Ruinele Palatulu i
Pârcolabului . Moldovenii.md Moldovenii.md
Orheiul Vechi are documentate 20 de situri arheologice, cele mai importante sunt:
situl Orheiul Vechi de pe promontoriul Peștera și situl Butuceni de pe promontoriul omonim .
Printre vestigiile arheologice ale sitului Orheiul Vechi se remarcă cele aflate la suprafața
solului, precum și complexurile rupestre din stâncă ca fortificațiile de pământ, cetățuia de tip
palisade atribuită culturii getice, citadela din secolele XIV -XVI, moscheea, baia tătărească,
etc.
II.1.3 Situl arheologic din Rogojeni (Șoldănești)
“Cercetările arhe ologice care au fost făcute în Rogojeni au dus la descoperirea unei locuințe
de supr afață, un bordei și câteva gropi menaj ere, cu o vechime de aproximativ 6500 -7000 de
ani”, a menționat Sergiu Bodean, director general adjunct al Agenției Naționale Arheologice,
care a coordonat cercetările arheologice din Rogojeni. “ În urma cercetărilor, am depistat mai
multe gropi menajere. Niște gropi în care se aruncau diferite resturi menajere, fragmente de
vase ceramice. Descoperirea cea mai interesantă a fost un bordei care conținea numeroase
fragmente ceramice, fragmente de vase de lut, unelte de mu ncă din silex, os, multiple oase de
animale care erau consumate de locuitorii așezării acum aproximativ 7000 de ani”, spune
coordonatorul cercetărilor arheologice de la Rogojeni, Sergiu Bodean.
II.2 Monumente de istorie
II.2.1 Conacul lui Manuc Bei (Hînc ești)
În Complexul Manuc -Bei-Mîrzaian sunt mai multe edificii în stare deplorabilă
(deocamdată): Palatul, Casa Vechilului, Grajdul, Bucătăria și unicul edificiu păstrat este
Castelul (Conacul) de Vânătoare. Acest Castel de Vâ nătoare cuprinde Muzeul Ținutul ui
Natal, în față este monumentul lui Kotovschi. Conacul este foarte bine păstrat în exterior, in
interior este amenajat Muzeul Ținutului Natal. Mănuc Bei a fost născut într -o familie de
armeni, în Bulgaria, în anul 1769, de la 25 de ani deținea monopolul în comerțul cu sare și
tutun în tarile române După 1815 s -a retras cu familia în Hâncești într -un superb palat
construit de însăși A.Bernardazzi. Biserica nu mai este, a fost total distrusă în anii ’50 de
comuniști. Muzeul Ținutului Natal, are mai multe î ncăperi cu diverse te matici. La parter sunt
și obiecte din perioada sovietică, câte ceva despre Kotovschi, dar și porturi populare de prin
sec.XIV.
17
Figure 10.II Conacul Manuc Bei. Travelblog .md . Figure 11.II Conacul Manuc Bei. Travelblog. md
Figure 12.II Mănăstirea din apropierea conacului. Travelblog.md
II.2.2 Orașul tătăresc Șehr al -Djedid (Orhei)
Șehr al -Djedid sunt construite clădiri, moschee, un mausoleu . În interiorul citadelei
orașului se află o cladire, care avea 26 de încăperi de dimensiuni d iferite. Unele materiale
demonstrează faptul că încăperea centrală a clădirii era o moschee. După eliberarea orașului
clădirea din citadelă a devenit reședința pârcălabului. Cand intri în clădire se observă o
18
atribuție la aspectul caselor băștinașilor din Moldova, criptă fiind transformată în beci, însă
folosit și ca temniță.
II.3 Monumente de arhitectură
II.3.1 Biserica de lemn din Cotu Morii (Hîncești)
Biserica poartă numele de Sfântul Trifon, construită în anul 1812, este monument de
arhitectură de imp ortanță națională și se află în stare critică , din cauza inundațiilor râului Prut.
Ea este contruită din lut și lemn .
Figure 13.II Biserica de lemn din Cotu Morii (Hîncești) Figure 14.II Biserica d e lemn din Cotu
Morii
II.3.2 Conacul boierului Dinu Rusu (Căl ărași)
Acest conac are în componența sa și un parc unde se găsește un platan cu o vârstă de
250 de ani. Conacul boierului este un monument de arhitectură de importanță națională din
satul Păulești, acesta a fost construit la sfârșitul sec. al XIX -lea
II.4 Activitatea cultural -artistică
Republica Moldova este remarcată de o activitate c ultural -artistică deosebită, an ual
aici se desfășoară 7 festivaluri internaționale, 18 evenimente naționale la Chișinău. Anume
capitala este atracția culturală cea mai valoroa să a țării, și aceste evenimente fiind un avantaj
deosebit pentru hoteluri și operatorii de turism din țară. Sunt facilitați cei străini când vin în
Republica Moldova anume la Festivalul Vinului prin un regim deschis de trecere a granițelor.
Activitatea c ultural -artistică este considerată de agenții de turism că are un potential destul de
mare și o motivație pentru atragerea turiștilor naționali și internaționali .
19
Manifestarea Locul desfășurării Perioada Organizator
Festivalul internațional
de muzică „ Mărțișor” Instituțiile
teatralconcertistice 01-10 Martie Ministerul Culturii
Festivalul internațional
al școlilor de teatru și
film „Class Fest Academia de
Muzică, Teatru și
Arte Plastice;
Teatrul Republican
„Luceafărul” Aprilie Ministerul Culturii
Festi valul -concurs
național al formațiilor
corale “La izvoare” Mun. Chișinău Aprilie
(la 3 ani) Centrul Național de
Creație Populară
Festivalul filmului
documentar „Cronograf” Cinematograful
„Odeon” Mai Ministerul Culturii
Festivalul de muzică
ușoară „Steaua
Chișinăului, Steaua
Moldovei” Teatrul Național
„M.Eminescu” Mai AO „Pasărea Feonix”
Traian Vasilcău
Festivalul “Bienala
Internațională a Teatrului
Eugene Ionesco” Teatrul “Eugene
Ionesco Mai-Iunie Ministerul Culturii
Festivalul internațional
de muzică simfonică
„Zilele Muzicii Noi” Filarmonica
Națională „Serghei
Lunchevici” Iunie Uniunea compozitorilor
și muzicienilor
Manifestări culturale și
artistice prilejuite de
sărbătorirea Zilei
Independenței Piața Marii Adunări
Naționale 27 August Ministerul Cul turii
Festivalul internațional
al Vedetelor de Operă și
Balet “Invită Maria
Bieșu” Teatrul Național de
Operă și Balet; Sala
cu Orgă; Palatul
Național Septembrie Ministerul Culturii
Concursul internațional
de dirijat simfonic Filarmonica
Națională „Serghe i
Lunchevici” Septembrie Ministerul Culturii
Festivalul internațional
Ethno jaz Teatrul Național
„M.Eminescu” Septembrie Formația “Trigon”;
Ministerul Culturii
Ziua Națională a
Vinului; Tîrgul Național
al meșterilor populari
„Tezaur” CIE „Moldexpo”,
str.Ghioceilor a II-a sbt. și dmn.
din octombrie Ministerul Culturii
Festivalul național de
teatru Teatrul Național
„M.Eminescu” Octombrie Ministerul Culturii
Festivalul internațional
de poiezie „Grigore
Vieru Sala cu Orgă;
Teatrul Național
„M.Eminescu” Octo mbrie Ministerul Culturii
Festivalul -concurs
național de muzică și
dansuri populare “La
vatra horelor” Mun.Chișinău Octombrie(bienal) Centrul Național de
Creație Populară
20
Festivalul internațional
al violoniștilor „Regina
Vioară” Sala cu Orgă Octombrie –
noiembrie AO „Art Goia
Internațional” Ministerul
Culturii
Festivalul internațional
de muzică ușoară „Două
Inimi Gemene” Teatrul Național
„M.Eminescu”;
Palatul Național Noiembrie AO „Două inimi
gemene”; Ministerul
Culturii
Festivalul de muzică
ușoară „Șlagă rul anului” Palatul Național Noiembrie AO „Aura”; Ministerul
Culturii
Festivalul -concurs
național al interpreților
cîntecului popular
„Nicolae Sulac” Filarmonica
Națională „Serghei
Lunchevici”; Palatul
Național 18-19 decembrie Ministerul Culturii
Table 2 Lista manifestări culturale de importanță națională care se desfășoară în mun.Chișinău. Agenția
Națională de Turism
Manifestare Locul desfășurării Perioada Organizator
Festivalul
internațional de
muzică „Mărțișor” Casele de Cultu ră 01-10 martie Secțiile/direcțiile
raionale cultură;
Festivalul -concurs
național al teatrelor
de amatori
“V.Alecsandri” Or. Călărași mai ( la 3 ani) Centrul Național de
Creație Populară
Festivalul
internațional de
muzică și dans “Hora
de la Prut” Piața or.Ungheni Mai Primăria or. Ungheni
Festivalul -concurs
național al formațiilor
de fluieriști “Nistrule
cu apă lină” s.Corjova, r.Criuleni Iulie (bienal) Centrul Național de
Creație Populară
Festivalul folcloric
„La poale de codru” s.Căpriana, r.Strășeni August(bienal) Centrul Național de
Creație Populară
Festivalul -concurs
național al
interpreților
cîntecului popular
“Maria Drăgan” s.Bălăurești
r.Nisporeni August (3 ani) Centrul Național de
Creație Populară
Festivalul național al
interpreților
violonișt i „Filip
Toderașcu” Or. Ialoveni octombrie (bienal) Centrul Național de
Creație Populară
Table 3 Lista manifestări culturale de importanță națională care se desfășoară în raioanele din centrul
Republicii Moldova . Agenția Națională de Turism
III. Potențialul turistic religios
Mănăstirile din Republica Moldova sunt cele mai solicitate de turiștii naționali și
internaționali constituind o destinație turistică valorificată prin investiții naționale. Ca bogăție
turistică o reprezintă cele pe ste 20 de mănăstiri amplasate în mare majoritate în centrul
Moldovei, de asemenea cele peste 40 de biserici vechi și schituri rupestre. timpului a marcat
21
acest teritoriu de o istorie zbuciumată, astfel s -au constituit scuturi de aparare, acestea fiind
manastirile și bisericile ridicate pe acest teritoriu central în mare parte (Țipova -sec. XII,
Căpriana -1429, Hîncu -1678, Țigănești -1725, Hîrbovăț -1725, Hîrjăuca -1740, Vărză rești-1770,
Dobrușa -1772, Curchi -1773, Saharna -1776, Tabăra -1779, Condrița -1783, Suruceni -1785,
Frumoasa -1804 etc. “Dincolo de valoarea lor istorică și culturală, ele fac dovada rezistenței în
fața terorii comuniste care s -a abătut în sec. XX peste acest p ământ și, mai cu seamă, peste
biserici, mănăstiri și credincioși. Numeroase locașe sfinte au fost închise, devastate și
transformate în grajduri, cluburi, săli de sport, depozite, spitale etc.”, ’’ Prin vizitarea
mănăstirilor turiștii au posibilitatea să c unoască și să se apropie de cultul ortodox și de
rânduielile din aceste așezăminte. Edificiile din mănăstiri (biserica, chiliile, trapeza,
arhondaricul, paraclisul, cuhnia (bucătăria), turnul -clopotniță) reprezintă un material valoros
pentru admirare evolu ției stilurilor arhitecturale ecleziastice de la o epocă la alta. Integrarea
acestor bijuterii arhitecturale și peisagistice în circuitul turismului național și internațional va
face să sporească interesul comunităților monahale pentru restaurarea, resta bilirea și buna
menținere a mănăstirilor, pe de o parte și atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori, pe
de altă parte.” spune Ludmila DUMITRAȘ, director general al Agenției Turismului a
Republicii Moldova
Traseu Localit ăți
incluse Mănăstiri Biseric i Schituri
repestre Arii
naturale Drum
asfalt
(%) Sezon
zile
Căpriana 5 1 3 1 100 360
Condrița 2 1 2 1 95 360
Saharna 12 1 2 1 1 98 360
Țipova 10 1 1 1 1 98 360
Hîrbovăț 9 1 2 100 360
Curchi 7 1 2 100 360
Hîrjeuca 8 1 1 1 100 360
Vărzărești 10 1 2 95 360
Răciula 7 1 1 100 360
Hîncu 5 1 3 1 100 360
Hirova 10 1 2 95 360
Suruceni 5 1 2 95 360
Orheiul
Vechi 6 1 1 2 1 100 360
Tabăra 8 1 2 80 360
“Sf.Teodor
Tiron” 1 1 1 100 360
Table 4 Structura calitati vă a vizitelor la mănăstiri incluse în oferta agențiilor de turism naționale. Agenția
Națională de Turism
Tabelul de mai sus rezumă vizibil cele mai vizitate structuri monastice, de altfel incluse și în
oferta agențiilor de turism naționale. Se observă ast fel și cele mai vizitate Mănăstiri din zona
de dezvoltare Centru a Republicii Moldova.
22
III.1 Mănăstirea Căpriana
III.1.1 Date generale privind istoricul Mănăstirii Căpriana.
Mănăstirea Căpriana se află într -o zonă pitorească de Codru, la 40 km nord -vest de
Chișinău, în raionul Strășeni, prezintă un monument de importanță istorică și religioasă.
Aceasta a fost ctitorită, renovată de mai multe personalități precum Alexandru cel Bun, Ștefan
cel Mare și Sfînt, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu. Conform rela tărilor scriitorului
Gheorghe Postică, Mănăstirea Căpriana este un lăcaș creștin ortodox care a fost întemeiat de
Alexandru cel Bun la începutul secolului al XV -lea, devenind în decursul timpului principalul
centru monastil de la răsărit de Prut. Ansamblul monastic s -a construit în cinci secole. Prima
mențiune documentară a așezământului de la Căpriana o reprezintă actul din 10 februarie
1429. Potrivit istoriei în perioada anilor 1541 -1545 mănăstirea cunoaște o dezvoltare
economică datorită exinederii domen iului său funciar, astfel, printr -un act de danie, Ștefan al
II-lea confirmă trecerea satului Alexinți din ținutul Orhei în proprietatea Mănăstirii Căpriana.
În perioada domniei lui Alexandru Lăpușneanu mănăstirea devine una din cele mai
importante și boga te din Țara Moldovei. Biserica Adormirii Maicii Domnului prezintă o
arhitectură medievală moldovenească, cu elemente de arhitectură tipică Imperiului Rus. După
anul 1947 de aici au fost alungați toți călugării, iar mănăstirea reprezinta un sanatoriu pentr u
copii bolnavi de tuberculoză. Mănăstirea a fost închisă în 1962 , dar a fost luată sub protecția
statului ca monument istoric, dar totuși a fost jefuită, au dispărut icoane, obiecte bisericești. A
fost redeschis în 1989.
Figure 15.III Mănăstirea Căpriana, jud Lăpușna . Moldovenii.md
23
III.1.2 Mănăstirea Căpriana în prezent
Ansamblul monastic este format din trei biserici, o casă cu doua etaje, chilii și
acareturi, acestea mult timp au suferit atacuri din cauza cutremurilor, incend iilor. În aprilie
2003 s -a organziat strângeri de bani pentru reconstrucția bisericilor de la Mănăstirea Căpriana,
în urma cărora s -au colectat 10 milioane de lei.
Figure 16.III Mănăstirea Căpriana. Moldovenii.md
Figure 17.III Biserica Adormirii Maicii Domnului. Figure 18.III Curtea Mănăstirii Căpriana.
Moldovenii.md
24
Figure 19.III Mănăstirea Căpriana . Moldovenii.md
III.2 Mănăstirea Condrița
Mănăstirea Condrița este amplasată în raionul Strășeni, la 26 de km. de mun. Chișinău,
este o mănăstire ortodoxă. Data exactă a construcției nu se știe, însă se presupune că a fost
ctitorită mai în întâi ca schit de câțiva monarhi de la Mănăstirea Căpriana în anul 1783.
Mănăstirea Condrița – scurt istoric: Mănăstirea are ob ște de călugări fiind un lăcaș de
rugăciune. În 1918 schitul Condrița s -a despărțit sin punct de vedere administrativ de
Căpriana, devenind mănăstire. Aici la fel a fost prezent comunismul, astfel multe din clădirile
mănăstirii în 1946 au fost ocupate de Ș coala de Silvicultură și a funcționat până în 1960.
Atunci ea dispunea de livezi, mori, animele. În 1947 mănăstirea a fost închisă. După 1960
complexul a fost transformat în tabără de odihnă și a funcționat până în 1993. Fresca bisericii
Adormirii Maicii D omnului a rămas intactă, fiind realizată în stil rusesc. În curtea mănăstirii
se află o piatră foarte veche, cu semnul crucii pe ea. Călugării au spus că această piatră indică
locul unde se află vechea biserică din lemn, construită în secolul XVIII -lea. Părintele Filaret
de la Condrita a povestit: „Când s -a închis mănăstirea, toate chiliile au fost demolate. Până și
cimitirul a fost „îndreptat” cu buldozerele și s -a ridicat o căsuță pentru copii. Dar aici ei au
stat foarte puțin, căci aveau vedenii pe timp de noapte. Într -una din seri, rămas să se joace
până târziu, un copil se întorcea spre căsuță mergând printre biserici. Se spune că atunci i -a
apărut în față un chip de călugăr și în grai omenesc l -a chemat la el. A fost mare scandal, căci
copilul s -a sper iat și a rămas gângav pe viață. După deschiderea mănăstirii s -m demolat căsuța
construită pe cimitir. Peste doi ani, prin minune, o parte din morminte s -au ridicat, revenind la
starea dinaintea devastării”.
25
Figure 20.III Mănăstirea Condrița. Moldovenii.md Figure 21.III Mănăstirea Condrița.
Moldovenii.md
III.3 Mănăstirea Saharna
Mănăstirea Saharna este localizată în satul Saharna, raionul Rezina. Este formată din
două mănăstiri, una rupestră și alta terestră. Nu se cunoaște cu exactitate c ând a fost
întemeiată cea rupestră , însă se știe că primii călugări s -au stabilit aici încă prin secolele XII –
XV, ei au întemeiat un lăcaș într -o stâncă ridicând alături și o căsuță și aceasta constiuie una
din cele mai vechi așezări monahale din Republica Moldova . Mănăstirea terestră a fost
întemeiată în 1776. Există unele inscripții, semne ce p resupune că Părintele
Vartolomeu(constructorul mănăstirii terestre) și cu câțiva călugări au trait în mănăstirea din
stâncă, însă din cauza condițiilor neprielnice, el a hotărât construcția une mănăstiri terestre.
Legenda spune că: la a 40 -ea zi de rugăciu ne, Vartolomeu a avut o revelație. I s -a arătat
Preasfânta Fecioara Maria, care era înconjurată de foc ceresc și i -a arătat locul unde trebuia să
construiască locașul monahal închinat Sfintei Treimi ( spun localnicii). Acest loc reprezenta
colina de la poa lele celor trei dealuri. Astfel acea stâncă care azi poartă numele de Grimidon
și ca dovadă a celor întâmplate este urma piciorului Maicii Domnului încrustată în piatră, care
se poate vedea și astăzi. Conform istoriei în 1817 cazacii donează mănăstirii, î n cistea
sfârșitului războiului cu Napoleon lucruri de valoare precum : – „o cruce mare din lemn de
chiparos învelită în foiță de argint suflată cu aur, un epitaf cusut cu aur și pietre scumpe, o
evanghelie bogată, îmbrăcată în aur și argint, având email uri încrustate cu turcoaze”
(„Almanahul Basarabeanului”, 1906). Cei drept, toate aceste podoabe au dispărut fără urmă,
ele nu mai existând astăzi pe teritoriul mănăstirii. În 1964, în timpul regimului sovietic,
26
mănăstirea a fost închisă și transformată în tr-un spital de psihiatrie. Toate bogățiile au fost
distruse difinitiv. În acel timp s -a mai construit o clădire pe teritoriul mănăstirii care azi
servește ca adăpost pentru nevoitorii ce vin la mănăstire.
Figure 22.III Mănăstire a Saharna. Moldovenii.md
Mănăstirea a fost redeschisă în 1991. La împlinirea celor 2000 de ani de Creștinism
acestei mănăstiri i s -a dăruit de un grup de cre;tini o icoană numită “Почаевская”
(Pocheaevskaya), aceasta fiind o copie fidel ă a celei făcătoare de minuni din Lavra
„Adormirea Maicii Domnului” din or. Poceaev, reg. Ternopol, Ucraina. Mănăstirea astăzi
deține și un cimitir a creștinilor ce au dăruit icoane, podoabe de cult și bunuri material acestei
mănăstiri. Pe teritoriul mănăstirii există și un i zvor cu apă tămăduitoare, acesta a fost construit
după cum spun bătrânii și localnicii lângă locul unde era Izvorul lui Vavila, care iarna avea
apă foarte caldă. Astfel fiind miraculous pentru oameni a fost construit un bazin special
Pentru scăldat .
Figure 23.III Mănăstirea Saharna
27
III.4 M ănăstirea Țipova
Mănăstirea Țipova se află între satele Horodiște și Țipova, pe malul drept al Nistrului,
raionul Rezina. Aceasta e ste alcătuită di n trei complexe: hramul Sfintei Cruci și câtev a chili i,
biserica Sfântului Nicolae, iar al treilea cuprinde 18 camere ce sunt unite prin treceri
interioare. Aici se întâlnesc multe cascade datorită pârâiașului Țipova, care în cursul său
formează un canion cu adâncime de 150 -200 m. Cercetătorii consid eră că mănăstirea a fost
fondată în secolul al XI -lea, însă Arhimandritul Visarion Puiu menționează în lucrarea sa
intitulată Mănăstirile din Basarabia, editată în 1919: „Când și de cine a fost înființat acest
schit, nu se știe. Se presupune că acest schi t, ca și toate peșterile săpate în malurile Nistrului, a
slujit creștinilor ca refugiu de frică tătarilor încă de pe veacul al XIII -lea. După ce vremurile s –
au liniștit, monahii au întemeiat schitul cu gospodăria de astăzi, îndeosebi după 1756, când
pământ ul schitului a fost dăruit de către Radu Racovița mănăstirii Dobrovăț din județul
Vaslui. ”. Conform istoriei în 1776 schitul a fost renovat de monahul Vartolomeu,
întemietorul mănăstirii Saharna, care a reparat chiliile și biserica. Schitul a fost desfii nțat în
1842 . Istoricul Zamfir Arbore, relatează că pe atunci schitul Țipova avea o bibliotecă bogată
în cărți românești înca din veacurile XVII -XVIII. După 1949 biserica a fost transformată într –
un depozit de tutun, iar schitul distrus și jefuit. În 1990 aici s -a descoperit un schelet care
datează de la sfârșitul secolului al XV -lea, astfel unele legende spun că Ștefan cel Mare s -ar fi
cununat în această mănăstire, care a fost îngropată acolo. În 1994 mănăstirea a fost
reânființată. Pe partea dreaptă a mal ului râului Țipova s -au păstrat ruinele cetății geților.
Figure 24.III Panorama de la Țipova Figure 25.III Ruinele de la Țipova Moldovenii.md
Figure 26.III Ruinele Mănăstirii Țipova. Moldovenii.md
28
III.5 Mănăstirea Hîrbovăț
Mănăstirea Hîrbovăț este situate la doar 10 km de or. Călărași, pe valea râului Ichel .
A fost întemeiată în anul 1730, de boierul Constantin Carpuz , însă alte surse relată că ea a
fost construită de călugării fugari din Polonia. Mănăstirea a suferit foarte mult de pe urma
turcilor și tătarilor, fiind deseori incendiată . În secolul al XIX -lea complexul monastic a fost
construit, iar în secolul XX -lea ea a rămas una din ultimile mănăstiri care mai funcționau , aici
s-au refugiat mulți calugări de la Căpriana, Țigănești. Totul a fost ars în perioada
comunismului. După desființare mănăstirea a fost transformată în școală pentru copii cu
handicap. Biserica Adormirii Maicii Domnului a devenit clubul școlii, iar subsolurile ei
depozite, după ceva timp acesta a fost transformată în grajd pentru animale. În anul 1992 a
fost înființată biserica de i arnă Adormirea Măicii Domnului, pereții au icoane numeroase,
arhitectura subliniază stilul tradițional moldovenesc . Hîrbovăț este cunoscută printr -o icoană
vestită la nivel internațional denumită Maica Domnului cu Pruncul Hîrbovăț datând din
secolul al XVIII -lea
Figure 27.III Mănăstirea Hîrbovăț, sec al XIX -lea. Figure 28.III Mănăstirea Hîrbovăț
Istoria.md
III.6 Mănăstirea Curchi
Mănăstirea Curchi este situată la aproximativ 55 km de Chișinău și la 12 km de orașul
Orhei, mai exact în Codrii Orheiului ai comunei Vatici. Aceasta reprezintă un monument
inclus în lista UNESCO și iși începe istoria ca schit în secolele al XVII -XIX-lea, în anul 1775
de un stareț Iordache Curchiu. Mănăstirea este încoronată de c ult și religie și conform
legendei a fost întemeiata de Ștefan cel Mare fiind considerată în acea perioadă ce mai
frumoasa și vestită mănăstire din Basarabia. Ca mănăstire își începe activitatea în 1868, având
șase biserici. Biserica de iarna construită în 1775 este în stilul neobizantin, iar biserica cu
hramul Nașterii Maicii Domnului contureaă elemente de baroc. În acea perioadă mănăstirea
deținea o bibliotecă, o conductă de apă, școală, hotel, o stație electrică mobilă și un atelier. În
perioada celui de -al doilea război mondial a fost un incendiu ce a distrus toată bogăția
mănăstirii continuat de numeroase bombardamente. În anul 1958 mănăstirea a fost închisă din
29
cauza jugului sovietic, mulți călugări fiind izgoniți și majoritatea icoanelor cărților reli gioase
au fost arse și distruse. Doua din biserici au fost transformate în depozite, alta în club,
următoare în morgă, iar în 1961 a fost deschis aici spitalul de psihiatrie și n arcologie, existând
până în 2000 , ajungând într -o stare foarte rea, Abia după ce a fost luată sub protecția
Națiunilor Unite în 2000, s -au început realizarea unor proiecte de restaurare, reconstrucție.
Astăzi toate au fost reparate, dar nu s -a putut păstra picturile interioare originale. Această
mănăstire nu este doar un centru duho vnicesc, ci și un loc de pelerinaj și turism foarte
important.
Figure 29.III Țările ce vizitează Mănăstrirea Curchi. http://s06.flagcounter.com/more/m6lU/
Site-ului http://s06.flagcounter.com/more/m6lU/ duce o evidență a accesărilor zilnice
pentru s ite-urile oficializate. Astfel site -ul Mănăstirii Curchi ne pune la dispoziție un tabel cu
accesările zilnice și precum se observă o pondere cea mai mai a accesărilor o a re țara de
origine Moldova și România, aceasta se datoriază distanței mai apropiate de obiectiv și
accesibilitate mai favorabilă din punct de vedere al traseului, prețului și se poate susține o
potențială programare a unei vizite. De asemenea un procent co nsiderabil îl are Statele Unite,
Italia, Rusia.
Figure 30.III Mănăstirea Curchi. Figure 31.III Mănăstirea Curchi
30
Figure 32.III Mănăstirea Curchi. Moldovenii.md Figure 33.III Mănăstirea Curchi
III.7 M ănăstirea Hîrja uca
Mănăstirea Hîrjăuca este situată pe malul pârâului Hîrjauca, și în apropiere de satului
Hîrjauca , la doar 25 km. de orașul Călărași. Potrivit cercetătorului P. Crușevan, mănăstir ea
inițial a fost schit din 1740. Istoria acestei mănăstiri este conturată de invazia tătarilor, din
cauza aceasta mulți oameni se ascundeau în Codri, din necesitatea oamenilor sa creadă în
puteri mărețe, un bătrân a făcut o casă de rugăciune. După constru cția întregului complex
monahal, începând cu anul 1818 mănăstirea cunoaște un avânt sub conducerea unui militar
din flota rusă , Spiridon Filipovici. Profesorul universității din Moscova spune că “ Starețul
Spiridon găsește mănăstirea delăsata, biserica în stare deplorabilă, cu puțini frați și fără
rânduială mănăstirească”. (Надеждин Н.И.,1839, с. 427.). După 1800 aici sunt construite
chilii făcute din piatră, stăreția cu 7 odăi, bucătărie,7 case pentru călugări, magazii, grajd de
cai, școală. Astfel s -a păs trat lăcașul până în zilele noastre, însă au nevoie de
reparație. Mănăstirea Hîrjauca este cunoscu tă și prin apele sale curative, ceea ce a făcut din ea
în secolul al XIX -lea un orfelinat pentru călugări ei fiind învățați să acorde primul ajutor
medical în caz de război. În perioada revoluției bolșevice (1917) soldații ruși au devastat
mănăstirea, iar biblioteca sa a fost completată de cărți aduse din România de astăzi în special
de la Iași și București . În perioada sovietică aici era un sanatoriu.
Figure 34.III Mănăstirea Hîrjauca în perioada sovietică. Figure 35.III Mănăstirea Hîrjauca
Moldovenii.md
31
III.8 Mănăstirea Hîncu
Mănăstirea Hîncu se află în raionul Nisporeni, în pr eajma satului Bursuc, lângă
râulețul Cogîlnic, la 54 km. de Chișinău. Și -a început activitatea în anul 1678, apărând ca un
schit în acea perioadă, ctitorit de un boier moldovean. Biserica din lemn și chiliile au fost
distruse de tătari în secolul al XVII -lea. Astfel au plecat și maicele din schit. În anul 1956 –
1990 mănăstirea a fost închisă și transformată în casă de odihnă a Ministerului Sănătății.
Mănăstirea deasemenea are o bibliotecă bogată, o fierărie, tâmp lărie, hambar. În 1884 a mai
fost creat un orf elinat pentru 10 copii. În 1949 mănăstirea a fost închisă construindu -se un
Sanatoriu de boli pulmonare, iar biserica de vară transformată în club de distracții. Au fost
furate foarte multe lucruri de preț. În 1992 își începe activitatea ca mănăstire de m aici. În
preajma mănăstirii se găsesc mai multe izvoare bogate în apă, unul dintre ele are o
mineralizare sporită și proprietăți curative.
Figure 36.III Mănăstirea Hîncu. Curtea exterioar ă Figure 37.III Mănăstirea Hîncu
III.9 Mănăstirea Suruceni
Mănăstirea Suruceni se află în raionul Ialoveni, la 7 km. de oraș, și la 25 km de
Chișinău, în preajma râului Suruci. A fost întemeiată în 1785 , iar de la 1812 până la 1918 aici
s-au pierdut um număr mare de stareț. În 1872 lângă schit a fost construită o școală unde se
învăța limba rusă, scrisul, religia, iar în 1878 este deschisă și o scoală internat pentru copii
orfani. Abia în 1909 ea obține titl ul de mănăstire. În perioada comunistă aici a fost un spital
de narcologie, altarul fiind loc pentru operații, păzit de poliție. În 1991 mănăstirea este
redeschisă fiind demolate construcțiile spitalicești, iar curtea amenajată cu flori rare, pomi
fructife ri și decorativi.
Figure 38.III Mănăstirea Suruceni. Moldovenii.md Figure 39.III Casa pentru locuitorii
mănăstirii Suruceni.
32
III.10 Mănăstirea Tabăra
Mănăstirea Tabăra este situate în raionul Orhei, comna Vatici, satul Tabăra, la doar 3 5
km. de Orhei. A fost întemeiată în 1784, initial fiind o mănăstire de călugări, iar din 1815 a
fost transformată în mănăstire de maici. În perioada celui de -al doilea război mondial
mănăstirea devine club, apoi depozit, apoi școală sătească. Mănăstirea a fost reinființată în
1990.
Figure 40.III Mănăstirea Tabăra. Moldovenii.md Figure 41.III Mănăstirea Tabăra.
III.1.1Impactul perioadei sovietice asupra activități lor religioase.
După cum s -a specificat în capito lul anterior în perioada sovietică religia și credința a
fost distrusă, aceasta se observă prin transformarea mănăstirilor, lăcașurilor sfinte în
orfelinate, spitale, sanatorii, club, depozite, magazine, etc. Astfel aceasta se explică prin faptul
că după e liberarea Basarabiei, s -au făcut numeroase eforturi pentru a ajunge la normalitate,
însa din 1944 s -a instalat regimul bolșevic care încetul cu încetul elimina autoritatea
bisericească românească. În anul 1945 pe teritoriul RSS Moldovenești au existat 24 d e
mănăstiri și pentru ca să nu se revolte populația la 29 mai 1946 Consiliul de Miniștri al URSS
a confirmat proprietatea acestora, însă aceasta nu a durat mult, ei căutând pretext pentru a
disființa totuși religia printr -o metoda mai gândită. Astfel numer oși monahi au fost acuzați de
denunțarea grupurilor de partizani antisovietici, și de alte acte cu același caracter, și în acest
context treptat s -a organizat o strategie de desființare a mănăstrilor ca instituții. Din 1947,
33
mănăstirilor li se aplică o ser ie de măsuri fiscale, impozite foarte mari și în condiția anilor de
secetă care au fost după război acest lucru era foarte complicat și dacă mănăstirea nu putea
plăti, ea urma să fie închisă. Anul 1949 a fost cel mai distrugător pentru mănăstirile din
Basa rabia. În acest an Consiliul de Miniștri RSSM a adoptat hotărârea pentru comasarea
Mănăsitirii Țipova cu Curchi, asfel s -a elaborat un plan de lichidare a încă 5 mănăstiri toate
fiind din partea centrală a Republicii Moldova de astăzi: Căpriana, Hâncu, Hâr jauca,
Suruceni, Zloți. Acest plan trebuia să demonstreze că mănăstirile prezintă un obstacol în calea
colectivizării, iar centrele monahale reprezentau focare de răspândire a unor boli contagioase,
astfel pentru convingere mulți călugări a fost acuzați că sunt bolnavi de boli venerice. Anul
1959, peste 10 ani s -a marcat un nou vârf al companiei împotriva mănăstirilor, se continuie
persecuțiile de liderul sovietic Nikita Hrușciov, în acest context în ianuarie acestui an se
adoptă un plan de lichidare a mănă stirilor din RSS Moldovenească, de aici se află că mai
funcționau încă 15 mănăstiri. Prin această politică peste un an au mai ramas funcționale 7
mănăstiri. Mănăstirea Hârbovăț a fost închisă în mai 1961, iar în 1965 mai funcționa o singură
mănăstire, la J apca ( Raionul Florești). Colhozul Calea spre comunism a deposedat
mănăstirea Vărzărești de terenurile de stuf. Mecanismul acerb de lichidare a așezămintelor
monahale s -a înscris în strategia autorităților sovietice de lichidare a oricăror forme de
manife stare și rezistență spirituală. Aceste acțiuni radicale ale statului sovietic au avut
efecutul unui bumerang asupra sentimentului religios. De aceea, nu este deloc întâmplător
faptul că descompunerea Uniunii Sovietice a fost indisolubil legată de ampla mi șcare
religioasă din spațiul actual al Republicii Moldova, urmată de redeschiderea tuturor
mănăstirilor desființate de sovietici.
IV. Turismul central moldovenesc conform
diagnosticării.
IV.1 Structura de primire turistică cu funcț ie de cazare.
În Republica Moldova sunt active 250 unități de cazare c u o capacitate de 28370 locuri.
Localizare Unități de cazare Stele Nr.
camere Nr.
Locuri
Hîncești Hotel “Maxim Pasha” 25 30
Pensiune Turistic ă
“VMA -LUX -AUTO” 7 18
Anenii Noi Pensiune Turistic ă „DM
și Com pania ” 3 6
Călărași –
Criuleni “Sky Land Camping &
Resort” 13 56
Pensiunea turistic ă “La
Plopi” 7 14
34
Dubăsari Tabăra de vacanță “La
Popas” 60 161
Ialoveni Pensiune Agroturistic ă
“Casa Pescarului” 9 22
Sat de vacan ță “Coste ști” 35 90
Nisporeni –
Orhei Pensiunea Agroturistic ă
Butuceni 7 18
Vilă turistică Chateau
Vartely 12 32
Vilă turistică Rocas 11 22
Business Centru de
Instruire și Școlarizare 30 76
Agropensiunea Casa din
Lunca 7 14
Agropensiunea La Nuci 3 6
Rezina Pensiunea turistică
Anastasia
15 20
Pensiune Agroturistică
Hanul lui Hanganu 9 25
Strășeni Pensiunea Turistică
Castania
3 6
Hotel Stejăriș 16 32
Șoldănești –
Telenești –
Ungheni –
Table 5 Unităț ile de cazare în Regiunea de dezvoltare centru a RM. Agenția Națională de turism
Figure 42.IV Structura de cazare în funcție de capacitatea camerelor și locurilor de cazare în orașele -reședință
din regiunea de dezvoltare centru.
Unități de cazare Nr. ca mere Nr. Locuri
Vila Turistică Bahus 5 7
020406080100120140160180
Nr. camere
Nr. locuri
35
Hotel Club Royal Park 20 24
Hotel Codru 135 163
Hotel Dacia 84 125
Vila Turistică Elat 13 15
Hotel Europa 46 83
Vila Turistică Iris 32 45
Hotel Jazz 76 150
Jotel Jolly Alon 80 120
Pensiune turistică La Hna ul lui Vaile 18 36
Hotel Leogrand 143 185
Hotel Luna 19 24
Hotel Nobil Club 27 51
Hotel Sunrise 16 24
Pensiune Turistică TipTopHotel 10 20
Vila Turistică Tulip 9 22
Hotel Turist 36 47
Hotel Vila Natali 14 27
Hotel Vila -Verde 87 159
Hotel Vispas 39 73
Hotel Zarea 166 390
Vila Turistică Art Rustic 13 14
Vila Turistică Artus 15 30
Vila Turistică Diplomat Club 12 26
Pensiune Turistică Fortuna -Hotel 8 15
Manhattan Hotel&Restaurant 28 65
Hotel Maxim Pasha 25 30
Pensiune Turistică Odiseu 80 144
Olimpia 4 8
Hotel Prezident 25 50
Hotel Regency 39 86
Apartament SuisseGuestHouse 4 16
Hotel Times Rooms 25 50
Sat de Vacanță Trandafir 60 120
Vila Turistică Vila Muntenia 11 40
Hotel Agrofermotech 11 34
Hotel Aria 41 82
Sat de vacanță Aviator 22 53
Hotel Bella Donna 15 17
Hotel Berd’ s Desing 33 66
Sat de Vacanță Brăduleț 56 220
Hotel Chișinău 71 116
Hotel Cosmos 139 193
Hotel Doina 67 140
Hotel Edem 15 30
Vila Turistică eZio -palaSe 10 22
Hotel -Apartament Familion 16 32
Sat de vacanță Fa una 42 84
Pensiune Turistică Fenix 18 36
Sat de vacanță Franzeluța 54 150
36
Vila Turistică Gloria 14 28
Hotel Jumbo 39 76
Vila Turistică Klassik -hotel 10 20
Hotel Komilfo 15 32
Pensiune turistică Lidia 6 12
Hotel Majami 18 30
Vila Turistică Mall Guest House 6 14
Hotel Mesogios 18 36
Pensiune Turistică Mini -Chișinău 8 16
Hotel Nobel 18 36
Pensiune Turistică Olsi 6 18
Pensiune Turistică Pajură 11 22
Sat de Vacanță Povestea 13 50
Hotel Ruta88 12 21
Vila Turistică Stella de Lux 10 20
Vila Tu ristică Stil Hotel 9 25
Vila Turistică Summit Villa 7 11
Pensiune Turistică Taviada 9 18
Sat de vacanță Unda 10 23
Hotel Vila Iris 11 14
Hotel Villa Rossa 10 22
Table 6 Unitățile de cazare în orașul Chișinău (capitala Repu blicii Moldova). Agenția Națională de turism
Conform acestui table, mai jos sunt reprezentate două grafice ce marchiază diferențele dintre
numarul de locuri și camere a unităților de cazare din orașul Chișinău.
Figure 43.IV Stru ctura unităților de cazare în orașul Chișinău
0500100015002000250030003500
Vilă Turistică Pensiuni Sate de vacanță Hotel
Nr. camere
Nr. locuri
37
Figure 44.IV Structura unităților de cazare în orașul Chișinău , conform numărului de locuri
Figure 45.IV Repartiția spațială a numărului de camera din unitățile de cazare în regiunea de dezvoltare
centru 9%
8%
12%
71% Vilă Turistică
Pensiuni
Sate de vacanță
Hotel
38
În Chișinău s -a mărit numărul de unități de cazare cu 67,7 %, inclusiv s -a mărit de 3,9
ori num ărul de hoteluri.
Conform datelor privind cazarea în structurile de primire turistică, primele 7 țări care
au generat un flux important de turiști pentru Republic a Moldova în anii 2009 – 2012 su nt
România, Rusia, Ucraina, USA, Italia, Germania și Turcia.
Țara / Anii 2009 2010 2011 2012
1. România 8796 15403 16097 17549
2. Rusia 7314 6484 456 9244
3. Ucraina 7115 6038 7194 8216
4. Statele Unite ale Americii 3328 3132 4419 6338
5. Italia 3777 3942 4447 5001
6. Germania 2959 3468 3863 5520
7. Turcia 3091 2538 2781 5798
Table 7 Fluxul de turiști în Republica Moldova în anii 2009 -2012. Biroul Național de Statistică
Figu re 46.IV Fluxul de turiști în Republica Moldova în anii 2009 -2012
02000400060008000100001200014000160001800020000
România Rusia Ucraina Statele Unite
ale AmericiiItalia Germania Turcia
2009 2010 2011 2012
39
Ani 2009 2010 2011 2012
Numărul de turiști, total, persoane 227888 229893 248309 268189
Din total, turiști moldoveni 168325 166300 173309 179233
Din total, turiști străini 59563 63593 75000 88956
Table 8 Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare în anii 2009
– 2012 . Biroul Național de Statistică
Figure 46.IV Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective c u funcțiuni de cazare în anii
2009 -2012
IV.1.1 Intrarea în țară a tur iștilor și satisfacția acestora
Figure 47.IV Satisfacția turiștilor intrați în Republica Moldova. Agenția Națională de Turism
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000
2009 2010 2011 2012
Anul
Turiști moldoveni Turiști străini
40
În 2 sondaje (noiembrie 2011 și iunie 2012), un num ăr total de 658 vizitatori internaționali
au completat un chestionar detaliat la plecarea din Moldova. Respondenților li s -a solicitat să
evalueze anumite atracții, ospitalitatea, peisajele, precum și probabilitatea de a recomanda
Moldova în calitate de de stinație turistică. Rezultat ele sînt reflectate în figura de mai sus
Figure 48.IV. Dinamica numărului turiștilor și excursioniștilor interni și a sosirilor turiștilor străini prin
intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor , exprimată pe ani și în cifre, număr persoane. Sursa:
Proiectul CEED II al USAID
Numărul excursioniștilor interni care au călătorit prin intermediul agențiilor de turism și
turoperatorilor variază, din 2009 pînă 2010 a fost în scădere, în 2011 în creștere, iar în 2012
din no u a scăzut, cu toate că numărul de turiști se află în permanentă creștere: 23555 – în
2009, 27965 – în 2012
IV.2 Infrastructura de acces
Infrastructura de acces în regiunea de dezvoltare Centru a Republicii Moldova
formează artere rutiere foarte import ante. Transportul auto este cel mai practicabil, traseele
turistice fiind în strânsă legătură cu acestea. Conform datelor statistice, până în 2014 au fost
reparate un număr considerabil de trasee turistice naționale. Transportul feroviar este conectat
la principalele orașe din regiune, cursele interne circulă zilnic conform unui program stabil,
iar cele internaționale periodic( 1,2 ori pe săptămână). Transportul aerian este legat în
prealabil de singurul aeroport internațional de pe teritoriul Republicii Mo ldova – Aeroportul
Internațional Chișinău. În număr de 15 companii aeriene ale Republicii Moldova și desigur
cele străine prestează servicii de trasnport pasageri prin curse regulate . Acest aeroport are
41
legături directe cu 26 de destinații, iar transbordări cu majoritatea țărilor lumii, precum
Moscova, Istambul, Viena, Munchen. Transportul fluvial este utilizat pe larg pentru
transportarea pasagerilor și desigur a mărfurilor. Repulica Moldova cuprinde două căi
navigabile de importanță națională și internațio nală, iar zona centrala formează traseul pe
Prut: Giurgiulești -Ungheni.
Transportul rutier este dominat de întreprinderile private, cel feroviar în totalitate
deținut de stat, cel aerian aparține și statului și poate fi și privat, transportul naval intern , este
în mare parte privat, cu excepția Portului Fluvial Ungheni, care este Întreprindere de Stat.
În prezent mai mult de 1,1 milioane de pasageri utilizează serviciile Aeroportului din
Chișinău. Pe piața transporturilor activează aproximativ 2000 de agen ți care prestează servicii
de transport de călători și mărfuri pe drumuri naționale și internaționale, iar zilnic sunt
efectuate mai mult de 5000 de curse ( sursa: Ministerul Transportului a RM). Transpotul de
pasageri s -a triplat în ultimii zece ani, cu o rată de creștere de 13%, în 2011 Aeroportul
Internațional Chișinău a înregistrat peste un milion de pasageri, lunile de vârf sunt iunie,
august și septembrie.
Figure 49.IV Folosirea mijloacelor de transport în turism, anul 2003 și 2007
Legături de traf ic internațional. RDC este traversată de o rețea densă de trasee
internaționale: Coridorul Economic European IX (CE IX); Coridorul Economic Budapesta –
Odessa (BOC); Coridorul Giurgiulești -Briceni (GBC). Din RDC se poate deplasa spre Nord
pe traseul inter național: М2 – Chișinău -Soroca – hotarul cu Ucraina și М14 – Odesa –
Tiraspol – Chișinău – Briceni – Brest; spre Sud pe traseul M3 – Chișinău – Giurgiulești; spre
Est pe traseul M21 – Chișinău – Dubăsari; spre Vest pe traseul M1 – Chișinău – Leușeni.
Aceste trasee vor fi suplimentate cu încă un traseu internațional în cazul realizării coridorului
de transport Budapesta – Iași – Chișinău – Odesa. Celelalte căi de transport de importanță
internațională și națională care trec prin RDC sunt: o Direcția Nord , spre orașele Cernăuți –
Jitomir – Lvov – Warshawa; pe traseul М2 – Chișinău – Soroca – hotarul cu Ucraina; o
Direcția Nord – Est, spre orașele Vinitsa – Kiev – Moscova; М14 – Odesa -Tiraspol -Chișinău
Briceni – Brest; o Direcția Sud, spre orașele Galaț i – Tulcea – Constanța – Varna – Istambul:
M3 – Chișinău – Giurgiulești și R3 – Chișinău -Hâncești -Basarabeasca; o Direcția Sud -Est,
spre orașele Odesa – Nicolaev – Herson – Yalta: R2 – Chișinău -Bender și R30 – Anenii Noi –
Căușeni -Ștefan -Vodă -frontiera cu Uc raina. o Direcția Est, spre orașele Krasnâe Okna –
Krivoi Rog – Donețk – Voronej: M21 – ChișinăuDubăsari și R5 – Chișinău -Vadul – lui-Vodă –
42
Dubăsari. o Direcția Vest spre orașele Iași – Târgul Neamț – Cluj – Oradea – Budapesta: M1 –
Chișinău Leușeni și R1 – Chișinău -Ungheni.
Legături de trafic interregional. Legătura RDC cu RDN se efectuează prin mun. Bălți pe
traseele М2, М14, R13, R14, R17. Cele mai solicitate sunt drumurile M14 și R14 pe care
circulația, pe unele porțiuni, este asigurată pe două benz i, fapt ce nu corespunde fluxului de
transport permanent în creștere. Legătura RDC cu RDS se efectuează pe drumurile M14, M3,
R-3, R-30, R -34, dintre care cel mai aglomerat este drumul R3 și necesită suplimentare cu
minimum o bandă de circulație. Legătura cu RDT este posibilă pe drumul internațional M1.
Rețeaua de drumuri intraregionale. Distanța maximă dintre localitățile RDC pe direcția Nord –
Sud este de aproximativ 180 km, iar pe direcția Est -Vest aproximativ 120 km și legătura poate
fi asigurată tranzit prin mun. Chișinău. Distanța dintre principalele centre urbane (Ialoveni,
Strășeni, Ungheni, Orhei, Hâncești) nu depășește 150 km. Legăturile între orașele RDC sunt
asigurate în majoritatea cazurilor tranzitând municipiul Chișinău. Orașul Ungheni nu are
legătură directă cu or. Hâncești și or. Orhei. Din aceste considerente este necesar de finisat
construcția drumului R20 și R44. Modernizarea și construcția unor porțiuni ale drumului
Ungheni – Leușeni – Leova ar diversifica legăturile intraregionale. Oraș ul Nisporeni a re
legătură directă doar cu or. Ungheni (R25) și de ocolire cu or. Călărași (R25, R1), cu or.
Hâncești (R25, M1, R44). Orașul Telenești are legătură directă doar cu or. Orhei, iar cu
orașele Rezina și Șoldănești are legătură doar prin or. Or hei sau prin mun. Bălți, sau prin
rețeaua de drumuri de importanță locală.
Orașul Rezina are le gătură directă cu or. Șoldănești (R13) și or. Orhei (R20). Orașul
Șoldănești are legătură directă cu or. Rezina (R13) și de ocolire cu or. Orhei (R13, R20), cu
or. Telenești (R13, R20, M2, R14, R22) sau prin mun. Bălți. Există necesitatea construcției
drumului, ce va lega magistrala M2 cu drumul R20. În acest caz va fi posibilă legătura directă
între or. Telenești și orașele Rezina și Șoldănești, ocolind or. Orh ei. Orașul Orhei este legat
cu toate orașele prin drumuri naționale: Orhei – Rezina (R20), Orhei -Telenești (М2, R14,
R22), Orhei – Șoldănești (R20, R13). Cu or. Criuleni și or. Dubăsari, Orheiul face legătura pe
drumul R23, М2. Pe porțiunea Brănești drum ul M2 este în variantă de pietriș și din aceste
motive este ocolit de transportatori. Orașul Anenii Noi și or. Ialoveni au legături cu celelalte
orașe ale regiunii prin municipiul Chișinău pe drumurile M14, R2. Rețeaua de drumuri
locale. În afară de aces te drumuri există o rețea largă ramificată de drumuri de importanță
locală. Densitatea drumurilor publice din RDC este de 32 km/100/km2. Acest indicator este
mai mic decât în RDN dar mai mare decât media națională care constituie 26,9 km/100 km2.
Drumuri le naționale dețin o pondere de 36,5%, majoritatea absolută cu îmbrăcăminte rigidă.
Cele mai multe drumuri sunt în raioanele Strășeni și Ialoveni. La extrema opusă se află
raionul Hâncești. Starea drumurilor locale este deplorabilă și necesită reparație și
reconstrucție. Din cauza stării nesatisfăcătoare a drumurilor localitățile rurale sunt neatractive.
Ba mai mult, există localități care din cauza drumurilor deteriorate în timp ploios nu au
legătură cu centrul raional. Bugetele austere ale primăriilor nu pot oferi mijloace pentru
reparația capitală a drumurilor ce traversează satele.
43
Figure.50.IV Regiunea de dezvoltare centru, rețeaua de căi rutiere. Sursa Biroul Național de Statistică
Transportul feroviar. Densitatea rețelelor de căi ferate în RDC co nstituie 3,4 km /100
km2 ea fiind mai mare decât în RDN 2,1 km /100 km2 și decât media republicană 3,3 km/100
km2, dar mai mică decât în RDS, unde sunt 4,7 km/100 km2. Pe teritoriul RDC trec traseele
naționale de cale ferată: Bender -Chișinău -Ungheni, Revac a-Căinari, Ungheni -Bălți, și un
segment neînsemnat de cale ferată a sectorului Slobodca – Bălți. Stația de cale ferată Ungheni
este punct de trecere internațional care efectuează transport de mărfuri și pasageri. Ea
reprezintă cel mai mare nod de cale fera tă a RDC. Stația de cale ferată Șoldănești efectuează
transport de mărfuri și pasageri pentru deservirea îndeosebi a obiectelor economiei naționale.
Configurația rețelei de cale ferată este de două tipuri – cu o singură linie și cu două linii.
Intensitatea circulației trenurilor de pasageri este de 2 -14 garnituri pe zi și marfare de 4 -10
garnituri pe zi. În perspectivă se preconizează construcția tronsonului de cale ferată Strășeni –
Orhei – Bălți. Harta rețelei căilor ferate existente și de perspectivă es te prezentată în Anexa D.
Transport naval. În RDC nu există căi de comunicație navale, dar activează două porturi:
Portul naval Ungheni și Portul naval Rezina. Harta căilor de comunicație navală este
prezentată în Anexa D. Între localitățile Molovata -Molov ata Nouă circulă Bacul Molovata.
Transportul de mărfuri și pasag eri este însă nesemnificativ.
44
Figure.51.IV Regiunea de dezvoltare centru, căi ferate. Sursa: Biroul Național de Statistică
IV.3 Repartizarea fluxurilor turistice
Numărul cetățenilor st răini intrați în Moldova în 2013 a crescut pînă la 2,36 milioane
persoane.
Figure 52.IV Numărul cetățenilor care au traversat frontiera de stat a RM în perioada 2009 -2013. Sursa Biroul
Național de Statistică
45
Din acest grafic se observă fluxul de vizitatori st răini care au traversat frontiera
Republicii Moldova, se remarcă o creștere semnificativă din 2009 până în 2013, cu
aproximativ 1 milion persoane intrate în țară, ceea ce raspunde pozitiv la sectorul turistic.
Repartizarea fluxurilor de vizitatori străini este de cca. 28,1% din Romania și UE,
62,9% din Ucraina și alte țări CSI. În ultimii 8 ani numărul persoanelor cazat e în raioane a
crescut cu 49,4% . În capitală sunt concentrate marea majoritate a hotelurilor de 3*, 4* și 5* și
cca. o jumătate din număru l unităților de cazare estivale, precum și cca.30% din numărul de
paturi din structurile sanatoriale.
IV.3.1 Repartizarea regională neuniformă a fluxurilor turistice
Pe teritoriul național al Republicii Moldova sunt delimitate 6 regiuni de dezvoltare, în
care sunt amplsate un număr neproporțional de unități turistice. Majoritatea sunt concentrate
în municipiul Chișinău și raza acestuia de influiență, astfel capitala reprezină cea mai mare
aglomerație turistică și generatorul principal de turiști și pers oane de odihnă pentru celelalte
zone turistice din țară. Fluxurile turistice la nivelul unităților de cazare este dezechilibrat între
capitală și restul țării. Agențiile de turism naționale nu prezintă date statistice privind
repartizarea teritorială a căl ătoriei clienților săi, deaceea monitorizarea teritorială a turiștilor
prin structurile intermediare (agenții de turism, turoperatori) pe piața turistică este în prezent
imposibilă.
IV.4 Promovarea investițiilor
Turismul moldovenesc a înglobat dea lungu l timpului un sector profitabil pentru
investiții, datorită în mare măsură politicilor publice de favorizare a industriilor exportatoare
de servicii, susținerea numeroaselor proiecte care permit ieșirea Republicii Moldova pe
piețele internaționale. Investi torii și donatorii principali dețin proiecte ample pentru refacerea
drumurilor publice, pentru un bun acces la serviciile calitative. Cifra de afaceri în sectorul
turistic este în creștere, depășind aproximativ 2400 mln. Lei în 2010, necătând la criza
econ omică antreprenorii investesc în dezvoltarea turismului. Sunt multe motive care îi fac pe
afaceriști să investească în această țară, precum : Republica Moldova dispune de un cadru
juridic solid, care permite dezvoltarea întreprinderilor private, Guvernul s porește investițiile
străine, există forță de muncă ieftină și bine educată, este deasemenea o țară de frontiera a
Uniunii Europene, este membră a Organizației Mondiale a Comerțului din 2001 , membru în
Comunitatea Statelor Independente. Republica Moldova a re investiții străine directe din 80
țări, astfel în 2008 Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a sprijinit și finanțat
construcția primlui și unicului mall din țară. Proiectele de investiții au fost întreprinse pentru
reconstrucția Aeroportului I nternațional Chișinău
46
Constrîngeri pentru investiții în turismul moldovenesc: Fenomenul sezonier (estival)
al exploatării capacităților de cazare existente și infrastructura conexă nesatisfăcătoare reduce
atractivitatea investițională a locațiilor turisti ce. Agențiile de turism naționale (principalii
formatori și animatori ai fluxurilor de turiști) au un stereotip negativ în societatea
moldovenească, inclusiv în calitate de parteneri pentru investitorii strategici.
IV.5 Prestatori de servicii turistice
Intermediarii de turism din Repubica Moldova sunt consolidatorii fluxurilor de turiști
și excursioniști pe traseele naționale. Există un numar în creștere a companiilor de turism. În
Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin age nții au crescut anual cu 38,5%, în
acest mod turistul din țara de origine este cel mai important client pentru agențiile naționale
de turism. Activitatea turistică este licențiată din 1993, iar sistemul de licențiere este aplicat
agențiilor de turism și turoperatorilor. La momentul implementării strategiei turismului (2003)
au fost de 238 agenților economici titulari ai licenței de turism, care s -au mărit cu 31,5%
(313) în anul 2010, și pînă la 383 – la 1 iunie 2011 (0,4% din totalul persoanelor juridice din
RM).
2003 2010
Total intrări străini frontier, (mii persoane) 357.7 1886,3
Total turiști străini deserviți de agenții turism,
pers. 23598 8956
% Ponderea turiști străini deserviți 6,60 0,47
Table 8 Evoluția ponderii de turiști străini deserviți de Companii licen țiate în turism . Agenția Națională de
Turism
Criza economică n -a distrus agențiile turistice, ci doar li -a mic șorat. Marea majoritate
a agenților economici activează în capital, peste 85%, iar în 17 raioane nu activează nici o
agenție de turism. Piața in termediarilor nu este stabile, numărul turiștilor străini care pleacă
peste hotare prin intermediul agențiilor de turism de 1.7 ori în 2010, în timp ce numărul celor
intrați a scăzut de 2,6 ori . Agențiile de turism sunt foarte puțin solicitate în cee ace p riveșt
excursiile, prin faptul ca aici există un număr mic de ghizi bine pregătiți. Durata medie de
ședere în Moldova este de 2 -4 zile pentru un vizitator strain și 6 -8 zile pentru turiștii interni,
se mai adaugă și 13 -17 zile pentru tratamentul sanatorial (Sursa Asocia ția de dezvoltare a
turismului din RM, 2003 -2010).
47
Figure 53 Repartizarea unităților de cazare în orașul Chișinău. Sursa GoogleMaps
V. Promovarea Republicii Moldova ca destinație
turistică
V.1 Promovarea turismului în programe de cooperare r egionale, transfrontaliere și
transnaționale
Programe de susținere a activităților de turism în cooperare transfrontalieră și
transnațională 2007 -2013 Începând cu anul 2007, Uniunea Europeană a lansat un șir de
programe de cooperare transfrontalieră în ca drul noului Instrument European de Parteneriat și
Vecinătate (ENPI) 2007 – 2013. Prin intermediul acestui Instrument European se realizează
finanțarea programelor comune, ai căror beneficiari vor deveni regiunile eligibile ale statelor –
membre și ale țărilor partenere care au hotar comun cu UE, inclusiv Republica Moldova cu tot
tertoriul ei. În cadrul acestor programe sunt posibilități semnificative de a colabora cu statele
vecine Republicii Moldova în diverse domenii de avantaj reciproc, cum ar fi spre exemp lu
turismul transfrontalier, evenimente tradiționale comune și protecția patrimoniului țării.
Pentru Republica Moldova este eligibilă participarea în următoarele programe de cooperare
transfrontalieră și transnațională, finanțate din cadrul Instrumentului European de Parteneriat
și Vecinătate: Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 –
2013 Programul Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre 2007 -2013 Programul
de Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud -Est 2007 -2013 . 1. Programul de
Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud -Est: perioada 2007 – 2013 Aria de acoperire:
Programul acoperă 16 state din Europa de Sud -Est aflată în diferite raporturi juridice cu
statele UE: trei state -membre: Austria, Grecia și Italia ( Regiunile: Lombardia, Bolzano /
48
Bozen, Trento, Veneto, Friuli -Venezia -Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo,
Molise, Puglia, Basilicata); cinci state -membre noi: Bulgaria, Ungaria, România, Slovenia,
Slovacia; un stat candidat: Croația; un stat c u statut de candidat cu care nu au fost demarate
negocierile: Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; patru state potențial candidate: Albania,
Bosnia, Muntenegru și Serbia; două state cu care UE are relații speciale: Moldova și Ucraina
(regiunile: Cernăuț i, IvanoFrankivisk, Zakarpatie, Odesa). Obiectivul strategic general al
programului: Crearea de parteneriate transnaționale în domenii de importanță strategică în
scopul îmbunătățirii procesului de integrare teritorială, economică și socială și al sprijini rii
coeziunii, stabilității și competitivității. Prioritățile și axele de intervenție relevante turismului:
Prioritatea 4. Dezvoltarea sinergiilor transnaționale ale zonelor cu potențial Abordarea
problemelor cruciale care afectează metropolele și așezăril e regionale Promovarea unui model
echilibrat de dezvoltare a ariilor de creștere durabilă (inclusiv turism – red. VM) Promovarea
și utilizarea valorilor culturale pentru dezvoltare (inclusiv turism – red. VM). Bugetul
programului: Bugetul FEDR (Fondul Europ ean pentru Dezvoltare și Restructurare, unic
pentru statele -membre pe o perioadă de 7 ani și constituie 245.111.974 mil. Euro). Analiza
diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010 ADTM 124 2.
Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova: perioada 2007 –
2013 Aria de acoperire: programul este succesorul programelor de vecinătate bilaterale
RomaniaMoldova și Romania -Ucraina, aria de acoperire fiind: România, județele: Botoșani,
Galați, Iași, Suceava, Tulcea și Vaslu i. Republica Moldova: întregul teritoriu. Ucraina,
regiunile: Odesa și Cernăuți. Regiuni adiacente: Pentru România: județul Brăila. Pentru
Ucraina: regiunile IvanoFrankivsk,10 raioane ale regiunii Khmelnyitsk și 12 raioane ale
regiunii Thernopol. Obiec tivul programului: Programul își propune ca în contextul unor
granițe sigure să stimuleze potențialul de dezvoltare a zonei de frontieră, prin favorizarea
contactelor între parteneri de pe ambele părți ale graniței, în scopul îmbunătățirii situației
econom icosociale și a mediului înconjurător. Prioritățile și măsurile programului relevante
turismului Prioritatea 1: Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră prin: 1.2.
Inițiative transfrontaliere în domeniul transportului, infrastructurii de front ieră și rețelelor de
energie. Rezultatele activităților finanțate: Infrastructura economică/socială, lucrări de
reabilitare a infrastructurii de transport, seminare, instruiri, conferințe, noi destinații turistice,
atracții turistice reabilitate etc. Buget total comun pentru trei state participante constituie 126
mil. Euro pentru o perioadă de 7 ani. Statele participante în program trebuie să asigure 10%
din finanțare, la nivel de proiecte (sursele pot fi: buget de stat și buget beneficiari). 3.
Programul O perațional pentru Bazinul Mării Negre 2007 -2013 Aria de acoperire a
programului: România: Regiunea Sud -Est Bulgaria: Severoiztochen, Yugoiztochen
Grecia: Kentriki Makedonia, Anatoliki Makedonia Thraki Turcia: Istanbul, Tekirdağ,
Kocaeli, Zonguldak, K astamonu, Samsun, Trabzon Rusia: Regiunea Rostov, Ținutul
Krasnodar, Republica Adygea Ucraina: Regiunile Odesa, Nykolaev, Herson, Sevastopol,
Zaporojie și Donețk, Sevastopol, Republica Crimeea Moldova, Georgia, Armenia,
Azerbaigean: întregul teritori u. Obiectivul global al programului este de a sprijini dezvoltarea
economică și socială susținută în regiunile din bazinul Mării Negre, bazată pe parteneriate
regionale solide și strânsă cooperare. Prioritățile programului se concentrează pe nevoile,
ident ificate în comun de către statele partenere, având, prin urmare, un impact transfrontalier.
Prin acest program se finanțează Analiza diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru
anii 2003 -2010 ADTM 125 acțiuni din domeniul promovării activităților economice,
49
protecției mediului, seminare, cursuri de formare, conferințe, workshop -uri, crearea de rețele
pentru promovarea turismului (networks) etc. Bugetul total al programului pentru 7 ani este
de 18.862 .000 euro (17.035.000 euro și 1.557.000 euro cof inanțare națională).
Promovarea turismului Total
Chișinău 1 22
Cahul 1 8
Hîncești 1 7
Nisporeni 1 1
Ungheni 1 4
Total 5 64
Table 9 Distribuția geografică a propunerilor de proiecte de turism prezentate în cadrul Programului de
Vecinătate România -Moldova 2004 -2006 . Biroul Național de Statistică
Totodată, proiectele de turism care au fost duse pînă la sfîrșit și au avut un efect pozitiv și
pentru alte raioane, inițial au fost concentrate în centru (Hîncești, Nisporeni). Astfel aceste 2
raioane au deva nsat stațiunile consacrate (Vadul lui Vodă, Vatra, Cahul, Soroca, Costești,
Bălți) multe dintre care nu au promovat proiectele proprii de restabilire a atractivității turistice
de altă data. (Sursa Autoritatea Națională de Turism)
Titlul proiectului Obiect ivul proiectului Beneficiarul
Dezvoltarea traseelor turistice
in zona transfrontaliera
NisporeniPrut Intensificarea cooperarii transfrontaliere
dintre comunitatile regionale in
domeniul promovarii turismului in zona
de frontiera si in cresterea nivelului de
eficienta de utilizare a partimoniului
turistic local si regional. Consiliul raional
Nisporeni
„Dezvoltarea capacității
investiționale în zona
turistică Hincești -Vaslui” Crearea oportunităților pentru investiții
în sectorul turism în regiunile de
front ieră localizate în regiunea traseului
Hâncești -Leușeni Consiliul raional
Hinceșt i
Table10 Proiecte contractate în cadrul Programului de Vecinătate România -Moldova 2004 -2006 . Proiectul
România -Moldova
VI. Analiza SWOT a turismului național cultural si religios
Puncte Forte Puncte slabe
– Vecinătate de piața de desfacere a
mun. Chișinău
– Importanța strategică a regiunii din
punct de vedere logistic
– Existența a câtorva orășele mici cu
potențial economic (Ungheni, Orhei,
etc.)
– Existența Zonei Economice Libe re în
or.Ungheni
– Rețea dezvoltată de căi ferate
– Rețea de drumuri cu conexiuni
strategice cu mun. – Conexiuni nesatisfăcătoare ale
orașelor regiunii
– Calitatea joasă a rețelei de drumuri
– Productivitate joasă și costuri înalte
ale producției
– Lipsa produselor turistice integrate
– Promovare insuficientă a regiunii
50
Chișinău și UE
– Forță de muncă disponibilă și ieftină
– Potențial turistic și balnear bogat
– Existența a zeci de zone culturale și
religioase de mportanță turistică
Oportunități Pericole
– Vecinătatea cu UE
– Eligibilitatea pentru programele UE
de cooperare transfrontalieră
(Moldova – Ucraina – România
20072013; Bazinul Marii Negre,
Parteneriat Estic)
– Instabilitatea politică la nivel național,
exprimată prin incoe rență politicilor
în domeniul dezvoltării regionale
și/sau modificări frecvente ale
cadrului normativ
– Corupția
– Înstrăinarea de valorile și identitatea
națională și promovarea culturii de
masă
Concluzii
Regiunea de Dezvoltare Centru are un poten țial turistic unic comparativ cu celelalte regiuni.
Însă unitățile turistice existente nu sunt aliniate la standardele moderne (din punct de vedere al
calității serviciilor, capacității organizaționale, dotării cu resurse, infrastructurii) fapt ce
determin ă o stagnare a dezvoltării turismului. Fondul forestier, diversele arii protejate și
rezervațiile științifice aflate pe teritoriul regiunii sunt puțin utilizate ca resurse în dezvoltarea
turismului și odihnei. Mai mult ca atât, vecinătatea cu UE deschide noi oportunități, atât
pentru agenții economici din regiune, cât și pentru autoritățile publice, care au căpătat acces
direct la programe de cooperare transfrontalieră finanțate de UE. Utilizarea fondurilor
naționale și externe pentru reabilitarea infrast ructurii regionale, implementarea unor programe
de susținere a afacerilor și îmbunătățirea condițiilor de mediu va elimina constrângerile de
creștere economică și va accelera dezvoltarea multilaterală a RDC. Potențialul de valorificare
a fondurilor externe este mare, însă capacitățile reduse de accesare și gestionare a acestor
fonduri împiedică soluționarea problemelor. Pentru evitarea acestui risc reprezentanții regiunii
urmează să consolideze relațiile de colaborare cu diverse programe și fonduri de susți nere și
să utilizeze eficient fondurile accesate. Avantajele comparative ale analizei punctelor forte și
a oportunităților determină o orientare strategică optimistă a RDC. Principalele direcții de
dezvoltare a regiunii se bazează pe resursele existente c e pot fi consolidate prin utilizarea
oportunităților identificate și sunt următ oarele: intermedierea fluxurilor economice de
transport și comerciale între regiunile Republicii Moldo va și cele internaționale; dezvoltarea
rurală care presupune modernizarea a griculturii, dezvoltarea businessului rural, diversificarea
servicii lor în agricultură, etc.; dezvoltarea industriei și IMM prin crearea condițiilor pentru
deschiderea lor, dezvoltarea industriei în baza materiei prime a RDC, modernizarea
tehnologiilor ind ustriale, utilizarea eficientă a infrastructurii existente; crearea și
diversificarea serviciilor pentru turism și odihnă. Potențialul turistic valoros al RDC poate fi
valorificat ca sursă importantă pentru dezvoltarea turismului rural, cultura l, religios ;
51
valorificarea resurselor umane. Turismul cultural și religios pe teritoriu central al Republicii
Moldova are un potential destul de important, și o necessitate de a fi valorificat, deoarece
exista și infrastructură de cazare sufcienta, agenții de turism, proiecte implimentate ce
necesită o realizare mai sporită.
52
Bibliografie
Analiza diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003 -2010, 2011,
ELABORATĂ DE ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MOLDOVA,
Chișină u
Bacal P., Cocoș I., 2012, Geografia turismului, Chișinău, Editura ASEM
Cobzac G., 2010, Strategia de dezvoltare regional, Chișinău, Consiliul regional pentru
dezvoltare centru
DAVID E., GRIGORE A., NIȚĂ D., PAVEL F., STOICA E., ZOICAN L.,2006, Mănăstiri
din Basarabia, București, Colegiul Național „SPIRU HARET”
Dumitraș L., 2010, Atracții turistice, Chișinău
Enciclopedie, Literatura și arta Moldovei.1986 Enciclopedie, Chișinău
Iordan S. , 2015, “Consolidarea capacităților naționale pentru locuințe durabile ”, Chișinău,
Editura Arc
Marian C., Aăstăsoaei D., Gugeanu M., 2010, Textile arheologice descoperite la Mănăstirea
Căpriana, Republica Moldova, Chișinău
Miron V., 2013, Motive pentru a face investiții în turismul din Republica Moldova, Chișinău,
Asociația de dezvoltare a turismului în Moldova
Musteață S., 2008, Protecția patrimoniului arheologic, Chișinău, Editura Pontos
Postică G.,2000, Mãnãstirea Cãpriana (de la întemeiere pânã în zilele noastre), Chișinău,
Editura Lumina
Postică G., Constantinescu N., Că priana – Repere istorico -arheologice, Chiăinău, 1996.
Editura Lumina
Raport de evaluare a implementării Strategiei de Dezvoltare a Turismului în perioada 2003 –
2012,ELABORAT DE ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN
MOLDOVA, Chișinău
Studii enciclopedice , 1990, Mănăstiri și schituri din Republica Moldova
TURCU D., WEISZ J., 2008, Economia turismului , Timișoara, Editura Eurostampa
http://orhei.md/index.php?pag=page&id=705&l=ro -Primăria oraș ului Orhei
http://istoria.md/articol/26/M%C4%83n%C4%83stirile_din_Republica_Moldova – Istoria
Republicii Moldova
53
http://www.stiripozitive.eu/libview.php?l=ro&idc=29&id=158&t=/Locuri/Timp –
liber/Stolniceni -o-cetate -mai-veche -decat -Valul -lui-Traian – Știri pozitive,de bine des pre
Moldova
http://www.turism.gov.md/index.php?pag=hotel&opa=Chisinau&l = -Agenția Națională de
turism
http://www.moldovenii.m d/md/section/534 – Enciclopedie de la A la Z
http://revista.md/category/acasa -la/- Moldova revista social -culturală
http://www.hincestitur.md/index.php?option=com_content&view=article&id=164%3A2015 –
05-12-07-32-29&catid=17%3Aobiective -turistice -hincesti&Itemid=18&lang=ro – Hîncești
travel
http://www.statistica.md/ – Biroul Național de Statistică
http://www.mc.gov.md/ – Ministerul culturii
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea Geografia Turismului (opțional) Modulul Psihopedagogic LUCRARE DE LICENȚĂ Poten țialul turistic cultural și religios din partea… [601613] (ID: 601613)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.