CREDITUL BANCAR, FACTOR ACTIV ÎN DEZVOLTAREA [601592]

F 271.13/Ed.3 Document de uz intern

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: CIF
PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENTUL SISTEMULUI BANCAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

Vizat
Facultatea de Șiințe Economice
Aprobat,
Director de departament,
Lect. Univ. D r. Tudorică Bogdan
George

PROIECT DE DISERTAȚIE

TEMA: CREDITUL BANCAR, FACTOR ACTIV ÎN DEZVOLTAREA
ECONOMICĂ

Conducător științific:
Lect. Univ. Dr. Popescu Georgiana

Absolvent: [anonimizat]
2018

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

F 272.13/Ed.2 Fi șier SMQ/Formulare

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 9
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENTUL SISTEMULUI BANCAR
FORMA DE ÎNVĂ ȚĂMÂNT: IF

Aprobat,
Director de departament,
Lect. Univ. D r. Tudorică Bogdan
George Declar pe propria răspundere că voi elabora personal proi ectul
de disertație și nu voi folosi alte materiale documentare în
afara celor prezentate la capitolul „Bibliografie”.

Semnătură student(ă):
DATELE INIȚALE PENTRU LUCRARE DISERTAȚIE
Proiectul a fost dat student: [anonimizat]: MACOVEI ANDREEA RALUCA

1) Tema lucrării : CREDITUL BANCAR, FACTOR ACTIV ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

2) Data eliberării temei: 26.10. 2017
3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: 26.10. 2017
4) Terme nul pentru predarea lucrării: IULIE 2018
5) Eleme ntele inițiale pentru lucrare:
BIBLIOGRAFIE
PLANUL LUCRĂ RII

6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate:
INTRODUCERE
CAPITOLUL I – CON ȚINUTUL, TRĂSĂTURILE ȘI CLASIFICAREA CREDITU LUI
CAPITOLUL II -IMPORTAN ȚA ACORDĂRII CREDITELOR BANCARE ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
ÎN PERIOADA 2013-2017
CONCLUZII
7) Enumerarea materialului grafic (acolo unde este cazul):
ȘAPTE TABELE
CINCISPREZECE FIGURI

8) Consultații pentru lucrare, cu indicarea pă rților din proiect care necesită consultarea:

Conducător științific: Studentă :
POPESCU GEORGIANA MACOVEI ANDREEA RALUCA
Semnătura: Semnătura:

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

F 273.13/Ed.2 Fi șier SMQ/Formulare

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 10
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENTUL SISTEMULUI BANCAR
FORMA DE ÎNVĂ ȚĂMÂNT: IF

APRECIERE
privind activitatea absolvent: [anonimizat]: MACOVEI ANDREEA RA LUCA
în elaborarea disertație i cu tema: CREDITUL BANCAR, FACTOR ACTIV ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Nr. crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informațiilor din bibliografie
2. Colaborarea ritmică și eficientă cu conducă torul temei proiectului de diploma
/lucrării de licență
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelo r, diagramelor și
graficelor
4. Cercetare teoretică, experimentală și realizare practic ă
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicații noi ale unor teorii
existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în aplicațiile inginerești)
6. Capacitate de sinteză și abilități de studiu individual
CALIFICATIV FINAL
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent .

Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________

Data:
Conducător științific
Lect. Univ. Dr. Popescu Georgiana

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………… 2
CAPITOLUL I ………………………………………………………………………………………………………. 3
CON܉INUTUL, TRĂSĂTURILE ܇I CLASIFICAREA CREDITULUI …………………… 3
1.1 CARACTERISTICILE ܇I FORMELE CREDITULUI BANCAR ……………………………………. 3
1.2 FUNC܉IILE CREDITULUI ……………………………………………………………………………………….. 8
1.3 PRINCIPII DE CREDITARE ……………………………………………………………………………………… 9
1.4 CALITATEA CREDITELOR DIN PORTOFOLIUL UNEI INSTITU܉II FINA NCIAR –
BANCARE …………………………………………………………………………………………………………………… 10
1.5 BĂNCILE CA INTERMEDIARI ÎNTRE CEI CE ECONOMISESC ܇I CEI CE CO NSUMĂ
……………………………………………………………………………………………………………………………………. 11
1.6 ROLULCREDITULUI BANCAR ÎN FINAN܉AREA ECONOMIEI …………………………….. 13
1.7 RISCUL ÎN ACTIVITATEA DE CREDITARE ………………………………………………………….. 14
1.8 INDICATORII RISCULUI DE CREDITARE …………………………………………………………….. 18
CAPITOLUL II ……………………………………………………………………………………………………. 21
IMPORTAN܉A ACORDĂRII CREDITELOR BANCARE ÎN DEZVOLTAREA
ECONOMICĂ ……………………………………………………………………………………………………… 21
2.1 ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA CREDITAREA PUBLICĂ ………………………….. 21
2.2 ANALIZA DINAMICII CREDITELOR ACORDATE ÎN ROMÂNIA ………………………….. 24
2.3 ANALIZA MODIFICĂRII ÎN STRUCTURA CREDITELOR DIN ROMÂNIA …………….. 33
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………….. 38
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………….. 39
ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………….. 41

2
INTRODUCERE

Economia de pia܊ă are în vedere existen܊a unui sistem bancar care să asigure
mobilizarea tuturor resurselor monetare ale economiei ܈i orientarea lor temporară în
desfă܈urarea de activită܊i economice eficiente ܈ i rentabile.
Institu܊ iile financiar-bancare sunt operatori economici care dau ܈i iau cu î mprumut
bani disponibili, pe o perioadă scurtă de timp, dar ܈ i alte fonduri lichide precum aur, devize,
bonuri de tezaur ܈i poli܊e. Obiectivul principal al băncilor este de a ob܊ine un venit din
dobânzi, prin plasarea acestor resurse care nu sunt necesare imediat, pentru acordarea de
împrumuturi clien܊ ilor sau pentru a îndeplini rata r ezervelor obligatorii solicitată de banca
centrală .
În epoca contemporană rolul băncilor este strâ ns legat de statutul lor de întermediar
principal în r ela܊ia economii -investi܊ ii. Ca in termediar monetar banca are ca ܈i caracteristică
esen܊ială punerea în circula܊ie de crean܊e asupra lor însă܈i, conducâ nd astfel la majorarea
volumului masei monetare, transformând activele nemonetare în monedă .Deoarece creditul
este indispensabil economiei, modul de acordare a acestuia are o importan܊ă majoră, astfel
banca cu func܊ ia sa de analist financiar orientează resursele spre cele mai eficiente
plasamente.
Creditul este motorul principal al întregului angrenaj economico-social.
Lucrarea prezintă informa܊ii cu privire la importan܊a sistemului bancar în Româ nia,
de ce este fundamen tal creditul atât pentru persoane fizice, agen܊ i economici, cât ܈i pentru
economia statului, dar ܈i ce consecin܊ e ar atrage imposibilitatea a cordării acestui produs
fa܊ă de via܊a social -economică a întregii popula܊ ii.
Este i mportant ca utilizarea acestui împrumut să fie ra܊ională î n vederea sporirii
puterii productive a capitalului ܈i asigură rii unui volum mare de produse.
Creditul are o impor tan܊ă deosebită în economie, prin însă܈i natura lui,contribuie la
cre܈terea vitezei de rota܊ie a banilor, la multiplicarea monedei scripturale, la reluarea
permanentă a fondurilor.A apărut pe baza dezvoltării produc܊iei de mărfuri, în legătură cu
dezvoltarea schimbului (vânzarea pe credit).

3
CAPITOLUL I
CON܉INUTUL, TRĂSĂTURILE ܇ I CLASIFICAREA CREDITULUI

1.1 CARACTERISTICILE ܇ I FORMELE CREDITULUI BANCAR

Ini܊ial o î ndeletnicire a marilor prop rietari funciari, creditul a apărut î n Orientul
Mijlociu, începând cu mileniul al doilea î.Hr. Mai tarziu a fost practicat de egipteni,
fenicieni, greci ܈i romani sub forma comer܊ ului cu bani.
Dezvoltarea economică ܈ i consolidarea sistemului bancar au condus la amplificarea
creditelor foarte mult. Cu deplin temei se poate afirma că economiile actuale sunt economii băne܈ti,
iar banii sunt defini܊i ca „bani de credit” ( Turliuc, 2007).
Economistul italian Amedeo Gambino spunea despre credit că va ramane mereu o
chestiune foarte controversată , iar belgianul Fernand Baudh uin sus܊inea că fiecare
economist va găsi o defini܊ ie proprie pentru cr edit. Astfel creditul se dovede܈ te a fi una
dintre cele mai complexe categorii valorice.
Sistematizând numeroase le opinii exprimate putem avea în vedere trei mai concep܊ ii
cu privire l a definirea creditului ܈i anume: creditul ca încredere, ca formă a rela܊iilor de
schimb ܈i ca expresie a rela܊ iilor de redistribuire.
Creditul ca încredere
Potrivit acestei concep܊ii, creditul este vă zut din punct de vedere subiectiv ܈ i
psihologic, de ai ci ܈i faptul că i܈i are originea în latinescul „credito” – a avea încredere.
Pentru ca rela܊ia de credit să existe creditorul trebuie să aibă încredere î n calită܊ile morale
ale debitorului, să fie convins de bonitatea sa ܈i capacitatea financiară , de a rambursa la
scaden܊ă î mprumutul acordat.
Creditul ca schimb
Economistu l francez Jean Marchal consideră creditul ca schimb separate î n timp.
Profesorul ܇tefan Dumitrescu în lucrarea sa “Tratat de monedă”, consideră creditul
un schimb care începe în pr ezent ܈i se termină î n viitor.

4
Potrivit unor st udii americane, creditul este văzut ca un a cord prin care bunuri,
servicii sau monedă sunt cedate î n schimbul unei promisiuni de plată viitoare.
Creditul ca expresie a rela܊ iilor de redistribuire
Creditul presupune un transfer de capital între persoane fizice sau juridice, transfer
ce constituie conform expresiei lui Marx „o formă specifică de mi܈care a capitalului de
împrumut”.
Creditu l este orice angajament de plată a unei sume de bani î n schimbul dreptului la
rambursarea sumei platite, precum ܈ i la plata unei dobanzi sau a al tor cheltuieli legate de această
sumă sau orice prelungire a scaden܊ei unei datorii ܈i orice angajament de achizi܊ionare a unui titlu
care încorporează o crean܊ă sau a altui drept la plata u nei sume de bani (Legea bancară nr.58/1998).
Creditul est e operatiunea prin care se iau în folosin܊ă imediată resurse î n schimbul unei
prom isiuni de rambursare viitoare, înso܊ită de plata unor dobâ nzi care remun erează pe împrumută tor
( Berea&Stoica, 2003 ).
Principalele trăsături ale creditului sunt urmă toarele:
1. Separarea proprietă܊ii asupra capitalului de î mprumut de folosirea lui.
Capitalul de împrumut nu este folosit de cel căruia îi apar܊ine, ci de cel care î l
prime܈te cu titlu de împrumut. Astfel bă ncile sunt administrator i generali ai creditului ܈i
apar ca intermediari între cei car e dispun de resurse financiare ܈ i cei care au nevoie de ele.
2. Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut.
Dobânda este o chirie pe ca re debitorul trebuie să o plătească pentru utilizarea
capitalului de împrumut.
Pentru bancă această dobândă trebuie să acopere cheltuielile de func܊ionare ܈i de
asemenea să asigure ܈i un profit, iar pentru împrumutat să fie suportabilă ܈ isă nu genereze
pierderi financiare.
Dobânda reală este direct propor܊ională cu dobânda nominală ܈i invers propor܊ională
cu deprecierea monetară cauzată de infla܊i e.

Rata reală a dobâ nzii = 1+୰ୟ୲ୟ ୬୭୫i୬ୟ୪ ă ୟ ୢ୭ୠ â୬zii
1+୰ୟ୲ୟ i୬୤୪ୟ ܊iୣi – 1

5
3. Scopul capitalului de împrumut.
Pentru credit or scopul resurselor atrase urmăre܈te ob܊inerea de profit prin dobânda
încasată , iar pentru debitor este acela de a- ܈i completa resursele proprii în vederea
desfă܈urării de activită܊i sau achizi܊ iei de bunuri.
4. Rambursarea creditelor la o dată convenită de ambele păr܊i, denumită scaden܊ă .
Are în vedere momentul stabilit pentru încheierea contractului de creditare precum
܈i ratele par܊iale ce se vor rambursa e܈ alonat la anumite termene stipulate în contract.
5.Garantarea creditului.
Se realizează fie prin garan܊ie personală, adică angajamentul pe care o ter܊ă persoană
îl ia în vederea achitării împrumutului în cazul în care debitorul se află în incapacitate de
plată, sau garan܊ie reală ce are la bază gajarea cu hâ rtii de v aloare ܈i cu bunuri materiale,
prin vânzarea că rora se va recupera suma necesară achită rii creditului.
În consecin܊ă creditul bancar contribuie la redistribuirea resurselor băne܈ti temporar
disponibile aflate în posesia agen܊ilor economici ܈i popula܊ iei.
Formele creditului
Creditul poate fi structurat în baza a mai multor criterii, fapt ce presupune o mai
bună cunoa܈tere ܈i analiză a acestuia. Aceste criterii pot fi:
➢ natura ecnonomică ܈i participan܊ ii;
➢ destina܊ia dată creditului;
➢ natura garan܊ iilor ce servesc ca acoperire;
➢ termenul la care trebuie rambursat;
➢ fermitatea scaden܊ ei;
➢ modul de stingere a obliga܊iilor de plată .
Toate aceste criterii au o însemnătate deosebită, însă cea care se deta܈ează ܈i
realizează cea mai importantă structurare este după natura economică ܈i participant.
În func܊ ie de acest indicator avem mai multe forme ale creditului:
o credit commercial;
o credit bancar;
o credit de consum;
o credit public;
o credit ipotecar.

6
Creditul comercial
Acest tip de credit ܈i-l acordă întreprinză torii la vanzarea mărfii sub forma amânării
plă܊ii. Datorită acestui credit întreprinzătorii i܈i pot desface produc܊ia fără să a܈tepte banii
cumpără torilor. Prin acest credit se accelerează circuitul capitalului real.
Se bazează pe existen܊a a două credite: cre ditul de vânzător ܈i cel de cumpărător. În
cadrul creditului de vânzător întreprinzătorul apare în două situa܊ii: cea de î mprumutat prin
credit- furnizori pentru cumpărări de materiale, echipamente ܈i cea de împrumutător prin
credit- clien܊ i prin produsele l ivrate, lucrările executate. Creditul de cumpărător are în
vedere plă܊ile în avans. Aici întreprinză torul es te beneficiar al avansurilor plă tite de către
clien܊ ii săi pen tru fabricarea produselor, dar ܈i plătitor al avansurilor că tre furnizori. De
obicei a ceste credite le întâlnim în construc܊ii, agricultură, industrie navală .
Creditul bancar
Spre deosebire de creditul c omercial, acest credit se acordă întreprinzătorilor de
către institu܊ iile financiar- bancare sub forma bănească. Daca î n cazul creditului comercial,
rela܊ia de creditare se realizează între întreprinzători de cele mai multe ori, î n cazul
credi tului bancar numai unul dintre întreprinzători este întreprinzător nefinanciar,
producătorul, celă lalt participant fiind banca, un agent financiar.
Fii nd sub formă bănească acest credit este mult mai flexibil ܈i mobil către orice
direc܊ie, astfel încâ t resursele financiare concentrate din anumite ramuri ale economiei pot
fi dirijate către orice întreprinză tor indiferent de sfera de activitate în care act ivează .
Aici vorbim de o serie de tehnici d e creditare acordate de institu܊ iile bancare: credite
de trezorerie pentr u acoperirea unor goluri de casă fără destina܊ie prestabilită ܈i fără
garan܊ ie, dar foarte o perative; linia de credit simplă presupune l imita maximă de credit
acordată în baza unor condi܊ ii gene rale; linia de credit confirmată are î n vedere o
consemnare con venită de către bancă; linia de credit revolving este un mecanism de
creditare cu auto- reîncărcare pe măsură ce creditele anterioare au fost rambursate în baza
aceluia܈i contract semnat ini܊ial; credite cu destina܊ie specială pentru realizarea de stocuri
sezoniere pentru materii prime agricole sau stoca re de materiale pentru construc܊ ii.
Creditul de consum
Vizează vanzarea unor bunuri de c onsum personal de mare valoare ܈i cu folosin܊ă
îndelungată, pentru care plata se va face în rate.

7
Ca obiect al vânzării avem mobilă , articole de uz casnic, autoturisme. Este de
precizat faptul că în condi܊ii de insolvabilitate cumpărăt orul este obli gat să restituie
mărfurile, iar în func܊ie de condi܊ iile contractual e uneori fără să i܈ i recupereze ratele
achitate.
Creditul public
Este creditul contractat de stat prin vânzarea titlurilor de împrumut precum
obliga܊ iuni, bonuri de tezaur, titluri de re ntă. De o bicei creditul se materializează în
obliga܊ iuni ceea ce îi conferă ܈ i statutul de cred it obligatar. Bugetele locale i܈i acoperă
deficitel e doar prin emisiunea de obliga܊ iuni. Aceste împrumuturi sunt caracterizate prin:
modalitatea de lansare;
tipul de obliga܊ iune;
modalitatea de rambursare.
Creditul obligator oper eaza mai multe tipuri de obliga܊ iuni:
1. Obliga܊ iuni cu v enit fix. Rata de randament men܊ionată la emisiune rămâne
neschimbată până la maturitatea titlurilor.
2. Obliga܊iuni cu rată variabi lă. Pe durata împr umutului randamentul se modifică
în func܊ie de evolu܊ia ratei dobânzii de pe pia܊ă .
3. Obliga܊ iuni indexabile. Valoarea nominală este indexată în func܊ie de indicele
general al pre܊ urilor.
O obliga܊iune se caractearizează prin valoare nomin ală, curs, pre ܊ de emisiune,
cupon, durată de maturitate ܈i valoare garantatăla rambursare, iar durata unui împrumut
obligator variaza între 5 ܈ i 30 de ani.
Mod alitatea de rambursare precizată la data emisiunii acestui împrumut se face prin
anuită܊ i constante, amorti smente regulate, tragere la sor܊ i sau la maturitate.
Creditul ipotecar
Este creditul garantat cu imobilul ܈i are î n vedere ca principal obiectiv sus܊inerea
dezvoltării acestuia. A căpătat amploare ܈i a devenit foarte accesat în ܊ă rile dezvoltate.
Prezintă o serie de moduri de accesare: credit ipotecar cu dobânzi variabile, credit ipotecar
cu rambursare progresivă, credit ipotecar inversat purtă tor de dividend e.
Creditul ipotecar asigură mobilizare de capitaluri disponibile pe termen lung.

8
1.2 FUNC ܉IILE CREDITULUI

Succinct func܊iile creditului pot fi puse în eviden܊ă astfel:

Fig 1.1

Pe măsura dezvoltă rii economico-sociale s- a eviden܊iat rolul ܈i importan܊a creditului
în economia fiecărei ܊ări concomitent cu diversificarea func܊ iilor îndeplinite de credit.
Primordial creditul îndepline܈ te func܊ ia distributivă , redistribuind rezervele băne܈ti
existente în e conomie la un moment dat sub formă de împrumuturi diferi܊ilor întreprinză tori
care au nevoie de mijloace de finan܊are î n sectoarel e care activează .
Aceste resurse băne܈ ti su nt reprezentate de excedentele ܈i rezervele de casă din
conturile întreprinderilor deschise la bănci, aflate temporar în stare inactivă, sumele
economisite de popula܊ie pentru diferite scopuri ܈i depuse pentru păstrare ܈i siguran܊ă la
casele de economii sau bă ncile comerc iale. Astfel bancile prin opera܊iunea de creditare
transformă aces te economii în capitaluri productive, contribuind la cre܈terea avu܊iei reale a
societă܊ii. De aceea se poate afirma că î mprumutul spore܈te puterea de ac܊iune
productivă a capitalului. Nu orice persoană poate avea calitatea de întreprinzător. Trebuie
să îndepline܈ ti anumite cerin܊e ܈i să dispui de capital necesar. De aici derivă importan܊a
creditului în procesul de transformare a econom iilor în investi܊ ii, astfel creditul este un
factor fundamental în cre܈terea economică a statului.
Un întreprinzător care prezintă ini܊iative fundamentate ܈i situa܊ii concrete purtătoare
de randament ܈i înso܊ite de garan܊ ii reale poate ob ܊ine cu u܈urin܊ă un credit. Prin urmare
creditul joacă un rol de diminuare a ini܊iativelor nerentabile ܈i purtătoare de pierde ri
܈i risc. FUNC܉ IILE
CREDITULUI REDISTRIBUIRE
EMISIUNE
MONETARĂ
EVIDEN܉IEREA
PERFORMAN܉ ELOR

9
Diversificarea tehnicilor de plată (virament, cec, plată on line) a condus la
diminuarea folosirii sumelor cash ܈i la cre܈terea în mari propor܊ ii a monedei scripturale, de
aici avem în vedere o altă func܊ie a creditului ܈ i anume emisiunea monetară .
Să nu om item faptul că , împrumutul contribuie la stabilitatea pre܊ urilor , reglând
dimensiunile cererii ܈ i ale ofertei de m ărfuri, apoi joacă un rol fundamental la viteza de
rota܊ ie a banilor, la multiplicarea monedei scriptural e, la rularea continuă a fondurilor.
Prin creditarea activită܊ilor de comer܊ exterior, creditul are o importan܊ă deosebită în
promovarea rela܊ iilor e conomice interna܊ionale. De asemenea să nu excludem importan܊ a
acestuia de a acoperi deficitul bugetului de stat prin creditul public.
Abuzul de credit prezintă ܈i dezavantaje importa nte, putând să determine pierderi pentru
institu܊ iile de credit, falimente ale institu܊iilor insolvabile sau influen܊ e negative asupra conjucturii
economice (Rădu܊ , 2003 ).
În vederea cre܈ terii economice este de preferat co ntractarea unor credite decat să se
a܈tepte o perioadă lungă de timp în vederea formă rii fondurilor proprii, pe seama
capitaliză rii beneficiilor. Utilizând aceste împrumuturi agen܊ii economici câ܈tigă timp în
lupta cu concuren܊a, iar pe baza operativită܊ii ܈i randamentului ca܈tigat i܈i pot crea mijloace
necesare în vederea rambursă rii ratelor scadente.

1.3 PRINCIPII DE CREDITARE

O rela܊ ie de credit are are în vedere două mariprincipiicare stau la baza tuturor
normelor bancare fiind reglementate de Banca Na܊ională a Româ niei: pruden܊a bancară ܈i
confiden܊ialitatea opera܊ iunilor de creditare.
Pruden܊a bancară presupune asumarea unor angajamente strâns corelate cu:
▪ încorporarea în strategiile generale bancare;
▪ respectarea norme lor ܈i procedurilor stabilite de BNR;
▪ administrarea eficace a resurselor de creditare;
▪ evaluarea riscurilor;
▪ alocarea unor sume pentru în lăturarea situa܊ iilor de risc;
▪ ob܊inerea de profit.

10
Confiden܊ialitatea opera܊ iunilor de creditare
De܈i este o condi܊ ie extrem de strictă, aceasta ar trebui percepută ca o cerin܊ă de
respect cu privire la opera܊iunile ce se desfă܈oară într -o institu܊ ie pu blică, astfel este mult
mai u܈or să perce pem secretul profesional pe care trebuie să îl adopte angaja܊ii în vederea
consolidării încrederii ܈ i prestigiului sistemului bancar de care trebuie să se bucure clien܊ ii.
Credibilitatea împrumuta܊ ilor, se presupun e că la baza tuturor opera܊iunilor bancare
să se regăsească documente contractuale.
Creditele acordate trebuie să fie avantajoase atât pentru împrumutat cât ܈i pentru
împrumutător, iar destina܊ia acestora este precisă ܈i nu poate fi schimbată de că tre cei care
le-au contractat.
Regiile autonome pot contracta credite în propor܊ie de cel mult 20% î n vederea
acoperirii cheltuielolor din venitul brut realizat în anul anterior.
Banca are dreptul să verifice periodic situa܊ia clientului, existen܊a ܈ i integritatea
garan܊iilor asiguratorii pe toată perioada creditării, astfel în cazul nerespectării prevederilor
stipulate în contract banca poate re curge la retragerea creditului înainte de scaden܊ă .

1.4 CALITATEA CREDITEL OR DIN PORTOFOLIUL UNEI INSTITU܉ II
FINANCIAR-BANCARE

În cadrul institu܊iilor financiar -bancare produsele ܈i serviciile sunt evaluate în
func܊ie de calitatea lor, astfel în rândul creditelor vom întâlni credite performante ܈ i credite
neperformante, respectiv acele credite care nu au fost rambursate la scaden܊ă .
Creditele performante
Intră în categoria creditelor în curs de execu܊ie, a că ror durata de acordare nu a
expirat, iar debitorii au a chitat toate sumele datorate fa܊ă de bancă la data convenită î n
contract. Derularea acestora se va face în baza prevederilor contractuale din punct de
vedere al garan܊ iilor, iar pentru creditele acordate agen܊ilor economici se va avea în vedere
faptul că suma va trebui utilizată exact î n scopul pentru care a fost solicitat creditul.
În cazul creditelor cu dob ândă fixă, rata de dobândă va rămane fixă pe toată
perioada contractuală, iar în cazul unei dobâ nzi variabile, prin prevederile stipulate în
contract banca are dreptul să recurgă la modificarea acesteia în raport cu dobânda pie܊ei ܈i

11
cu rata infla܊i ei. Pentru a fi considerate credite performante inclusiv cele acordate pe termen
mediu ܈i lung, toate tran܈ele de rambursare e܈alonate inclusiv dobânda trebuie să fie
achitate la zi.
Creditele neperformante
Sunt acele credite pentru care datele scadente pentru a chitarea ratelor de către
debitor prevazute în contract nu au fost onorate. În aceste condi܊ii de neplată la timp
creditul rămas se va trece î ntr-un cont separat de credite restante, iar dobânda
corespunzatoare a acestora se va majora, urmând ca banca fie s ă urmărească debitorul în
instan܊ă pentru valorificarea garan܊iilor, fie să prelungească contractul de credit în schimbul
unor noi garan܊ ii.

1.5 BĂNCILE CA INTERMEDIARI ÎNTRE CEI CE ECONOMISESC ܇I CEI CE
CONSUMĂ

O alt ă defini܊ie a băncii întâlnită î n literatura de specialitate spune că banca este o institu܊ie
financiară de credit, de stat sau particulară, ale cărei func܊ ii principale sunt: atragerea mijloacelor
băne܈ ti temporar disponibile ale clien܊ilor î n conturile deschise acestora, acordarea de credite pe
diferite termene, efectuarea de viramente între conturile clien܊ilor ܈ i de transferuri în conturile
deschise la alte banci (Berea, 2003).
Apari܊ia băncilor este inexactă , pe fondul acestui subiect variază mai multe teorii
care relatează faptul căapari܊ ia monedei a condus la constituirea sistemului bancar, sau
concentrarea disponibilită܊ilor băne܈ti precedată de î mprumutarea acestora diferitelor
persoane, precum ܈i opinia conform căreia băncile au apărut în perioada î n care titularului
de cont ii e ra permisă posibilitatea de a efectua plă܊ i printr- un ordin dat băncii sale de a
transfera o sumă din contul său î n cel al beneficiarului.
Aici intervin băncile ܈i ac܊ionează ca intermediari, atrăgând depozite de la cei care
înregistrează surplus monetar ܈i punând aceste fonduri la dispozi܊ ia celor care au un deficit
al resurs elor monetare. Astfel se creează o legătură reciproc avantajoasă între cei ce
economisesc ܈ i cei ce investesc. Cu alte cuvinte băncile în rela܊ia economii -investi܊ ii,
reprezintă o ca tegorie unică de institu܊ii financiare, care asigură lichiditate ܈i servicii de
plă܊i, formează o modalitate de t ransmisie a politicii monetare ܈i creează disciplină

12
financiară pentru debitori.Aces t proces de intermediere bancară influen܊ează decisiv
dezvo ltarea economică a unei ܊ări prin faptul că banca mobilizează capitalul ܈i îl distribuie
impar܊ial în baza rela܊iei de creditare către cele mai sigure ܈i eficiente investi܊ii .
În cate goria celor ce economisesc intră persoanele fizice ܈i juridice care, î n anumite
perioade de timp, cheltuiesc mai pu܊ini bani decât primesc/încasează (dispun de un surplus de
fonduri) (Rădu܊ , 2003).
Concomitent cu ace܈tia întâlnim agen܊ i econ omici, întreprinderi care de܈i doresc ܈i
au nevoie să cheltuiască mai mult nu dispun de resurse necesare .
Prin urmare băncile asigură o ierarhizare riguroasă a proiectelor de investi܊ii în
func܊ie de randament ܈i risc ܈i monitorizează în acela܈i timp utilizarea resurselor
împrumutate.

Fig. 1.2 Băncile ca intermediari între cei care economisesc, investitori ܈ i
consumatori

CEI CE ECONOMISESC
FIRME
COMERCIALE
Lichiditate pentru
finan܊area produc܊iei BANCA

Intermediar între cei ce
econ omisesc ܈ i cei ce
investesc Împrumută tori
particulari
Lichiditate pentru
finan܊ area
consumului
Investi܊ ii
Produc܊ ie
Creare de locuri de
muncă Consum
Creare de bună stare

13

Cei ce
economisesc Crean܊ e
financiare Bănci Crean ܊e
financiare Cei ce solicită
credite
-economii
-fonduri temporar
disponibile

Intermediere
financiară :
-atragere de
fonduri
-dispersarea
riscului
-corelarea
scaden܊ elor

1.6 ROLULCREDITULUI BANCAR ÎN FINAN܉AREA ECONOMIEI
În economia de pia܊ă , raporturile de credita re au dimensiuni considerabile ܈i
varietă܊ i multiple.
Creditul permite:
o Finan܊ area peste nivelul resurselor proprii;
o Clien܊ilor să cheltuiască mai mult decât veniturile ob܊ inute;
o Guvernelor să cheltuiască peste limitele veniturilor fiscale.
Creditele acordate pot fi atat în lei cât ܈i în valută, pe termen scurt, mediu ܈ i lung
corelate cu resursele necesare proprii sa u atrase. Pre܊ul creditului ܈ i durata de creditare sunt
direct propor܊ionate cu natura, costul ܈i maturitatea depozitelor clien܊ ilor.
Principalel e resurse de creditare sunt urmă toarele:
▪ Fondurile proprii ale institu܊ iilor bancare;
▪ Disponibilită܊ile din conturile clien܊ ilor;
▪ Depozite constituite de către persoane fizice ܈ i juridice;
▪ Resurse atrase de la alte bănci interne sau externe. În cazul celor în valută din
alte ܊ări, se prezintă de obi cei sub forma liniilor de finan܊ are pe obiecte
precizate;
▪ Resurse atrase de la banca de emisiune.
Utilizarea într- un mod ra܊ional a împrumutului cre܈te puterea productivă a
capitalului ܈i majorează volumul de produse.

14
Sub aspe ct economic, creditul reprezintă opera܊iunea prin care o persoană fizică sau juridică
ob܊ine fon duri sau bunuri de la o altă persoană fizică sau juridică, asumându -܈i obliga܊ia să le
restituie sau să le plătească la termen (Rădu܈ , 2003).
Confor m literaurii de specialitate atât din ܊ară, cât ܈i din străină tate, spre deosebire
de al܊i agen܊ i economic i din spa܊iu l real sau financiar , rolul băncilor î n economie este unic,
dezvoltarea bancară asigurând structura necesară func܊ionării economiei de pia܊ă .Principala
deosebire dintre bănci ܈i al܊ i intermediari financiari nebancari constă în abilitatea bă ncilor
de a crea noi resurse pri n acordarea de credite, influen܊ând astfel evolu܊ ia masei monetare.
Pe scurt institu܊ iile bancare printr-o activitate eficien tă ܈i sănătoasă impun disciplină
financiară la scara întregii economii a statului.
Dacă facem referire la ܊ările cu sisteme financiare nu atât de complexe, băncile au
un rol mult mai pronun܊at decât î n economiile dezvoltate, deoarece sunt principalele
societă܊ i care produc resursele necesare în vederea desfă܈ură rii intermedierii financiare.
Modalitatea în c are sistemul bancar sprijină această dezvoltare economică depinde
în mare măsură de starea de sănătate în care se află statul respectiv . Un sector bancar slab
compromite principalele sale func܊ii, afectează eficacitatea politicii monetare stabilite de
banca central ă ܈i generează costuri masive pentru salvarea bă ncilor.
Secolul al XX-lea subliniază epoca sistemului bancar. Este momentul în care
băncile prezintă o dezvoltare continuă, devenind uria܈e for܊ e financiare cu puternice
influen܊e în via܊a economică ܈ i politică a lumii contemporane.
1.7 RISCUL ÎN ACTIVITATEA DE CREDITARE

În calitate de intermediar între cei care iau cu împrumut ܈ i cei care dau credite,
banca realizează trei mari activită܊ i:
1. Colectează fonduri băne܈ ti care sunt temporar utilizabile;
2. Î܈i asumă riscul ratei pentru cei care au cerut creditul;
3. Î܈i asumă riscul ratei dobânzii, fiindcă intermedierea se bazează pe utilizarea de
depozite pe termen scurt pentru a finan܊ a credite pe termen lung.
Prin real izarea acestora băncile se pot a܈ tepta la o recompensă, aceasta fiind sursa
de bază a profitului. În plus atunci când este posibil ele caută să ob܊ină profit peste cel

15
obi܈nuit prin asumarea unu i risc suplimentar al ratei dobânzii. De accea fiecare bancă
trebuie sa aibă în vedere urmă toarele aspec te:
I. Operarea în condi ܊ii de incertitudine, ele v or fi mereu supuse unui risc, i܈i
pot planifica veniturile ܈i costurile viitoare însă nu pot fi niciodata sigure că
even imentele externe le vor ajuta să i܈i ducă la bun sfâr܈ it obiectvul.
II. Maximizarea profitul ui în condi܊ii de incertitudine, adică alegerea unui
bilan ܊optim în raport cu tipurile de active ܈i pasive ܈i cu scaden܊ a acestora.
III. Capabilitatea de a men܊ine o lichiditate adecvată ܈i constantă .
IV. Asumarea riscului ratelor dobânzii la un nivel acceptabil. Cu alte cuvinte o
bancă nu poate lua măsuri în vederea schimbării de lichiditate fără să i܈ i
modifice expunerea la rata dobânzii, deci ܈ i perspectivele de profit.
Deoarece natura specială a riscurilor banca re nu poate defini ܈i recunoa܈ te
managementul aces tora, nu există o clasificare exactă însă fiecare institu܊ie bancară se
poate regăsi în următoarea schemă :

Fig. 1.3 T ipologia riscurilor financiare în bănci în func܊ ie de sursa riscurilor

RISCURILE FINANCIARE ÎN BANCI
RISC DE CREDIT
FALIMENTUL
CONTRAPARTIDEI
SCHIMBAREA
RATING-ULUI
CONTRAPARTIDEI RISC DE PIA܉Ă RISC
OPERA܉ IONAL
RISCUL RATEI
DOBÂ NZII
RISC DE SCHIMB
VALUTAR
RISC DE PRE ܉
PENTRU AC܉I UNI RISC INTERN
(oameni, procese)
RISC EXTERN
(oameni, dezastre
naturale)

16
Fiecare bancă este supusă unor riscu ri care derivă din activitatea zilnică pe care o
practică , riscuri care au un impact negativ asupra percep܊iei băncii de către pia܊ă , ceea c e
atrage reducerea cotei de pia܊ă sau chiar a veniturilor băncii, influen܊â nd pe termen lung
solvabilitatea bă ncii.
Riscul descrie diferite situa܊ ii prin care fact ori interni sau externi institu܊iei de credit
ac܊ionează imprevizibil asupra valorii de pia܊ă a acesteia.
Riscul de pia܊ă define܈ te riscul de pierdere a unor pozi܊ii bilan܊iere, ca urmare a
modificării pre܊urilor de pia܊ă . Acest risc este genera t de factori precum rata de dobândă ,
rata de schimb valutar, riscul de marfă ܈i riscul de pre ܊al ac܊iunilor cotate la bursă . Astfel:
❖ Riscul ratei dobânzii este dat de volatilitatea fluxului de numerar la schimbarea
ratei dobânzii;
❖ Riscul de pre ܊ al ac܊iunilor are în vedere pierderea de câ܈tig suferită de către
bancă rezultată din valoarea ac܊iunilor de܊ inute de aceasta;
❖ Riscul de schimb valuta r este generat de pierderea dată de varia܊ia cursului
crean܊ elor a datoriil or în valute în legătură cu moneda bă ncii respective;
❖ Riscul de marfă, pre܊urile mărfurilor afectează băncile ܈ i au impact general
asupra economiilor debitor ilor. De exemplu, majorarea pre܊ ului energiei are
impact asupra infla܊iei, ceea ce conduce la cre܈ terea dobânzilor.
Riscul opera܊ ional este generat de pierderi sau realiză ri de profit cu mult sub media
a܈teptă rilor cauzat de factori interni (personal necalificat sau sisteme neconforme) sau
factori ex terni (clauze economice, schimbări î n mediul bancar).
Riscul de lichiditate este riscul de i ncapacitate de a capitaliza cre܈terile în active ܈ i de a
acoperi obliga܊iunile, datorită incapacită܊ ii de a procura lichid ită܊i pe termen lung sau scurt de pe
pia܊a de capital sau incapacită܊ ii de a accesa pia܊ a de credit (Chermobai, 2007).
Este compus din r iscul de nerambursare la scaden܊ă a imprumuturilor acordate,
riscul de neplată a dobânzilor ܈i comisioanelor care se cuvin băncii ܈i riscul de refinan܊ are.
Riscul de af aceri include facori de politică macroe conomică, factori juridici ܈i de
reglementare ܈i sistemul de plă܊ i.
Riscul strategic are în vedere riscu l de a nu alege strategia optimă ܈i eficace care să
dea rand ament pentru perioada prognozată .

17
Riscul reputa܊ ional este generat de publicitate negativă, care atrage lipsa de
încredere din parte a clientelei ܈ i diminuarea profitului estimat.
Perry ܈i de Fontnouvelle sugerează câteva modalită܊ i prin care acest risc poate
atrage pierderi masive pentru societate:
✓ pierderea clien܊ ilor actuali sau viitori;
✓ pierderea anagaja܊ilor ܈ i a managerilor;
✓ pierderea unor parteneriate de afaceri actuale sau viitoare;
✓ majorarea costurilor de finan܊are prin pia܊ a de credit;
✓ majorarea costurilor din reglementări guvernamentale ܈i penalită܊ i.
Riscul politic este cauzat de im pactul unor schimbări economice sau politice din
܊ară sau regiune. Schimbările politice afectează capacitatea clien܊ilor de a dobâ ndi credite.
Riscul juridic este generat de nerespectarea sau neaplicarea normelor,
reglementărilor în vigoare ܈ i a cadrului legal în care trebuie să se desfa܈oare activitatea
bancară .
Riscul de credit este def init ca fiind pierderea suferită de o institu܊ie financiară, în cazul
intrării în incapacitate de plată a unui debitor, ori în cazul deteriorării capacită܊ ii acestuia de a resitui
creditul, situa܊ie care, în literatura de specialitate, este denumită reducerea calită܊ii creditului
(Bhatia, 2006).
În rela܊ia de creditare băncile î܈i asumă o serie de riscuri ce sunt determinate fie de
calitatea debitorului, fie datorită evolu܊iei economice generale. Riscul privind activitatea de
creditare apare atunci când debitorul nu i܈i îndepline܈te obliga܊ ia de a rambursa ratele la
scaden܊ă ܈i de a achita dobâ nzile aferente.
Pentru a diminua aceste ris curi, la acordarea creditelor bă ncile solicită garan܊ii
sigure ܈i urmăresc pe toată durata de creditare situa܊ia financiară a debitorului.
Riscul de credit are trei componente importante:
­ riscul de neplată arată neplata unei obliga܊ ii scadente;
­ riscul de expunere are în vedere incertitudinile legate de pierderi;
­ riscul de recuperare se referă la incertitudinea valorilor recuperate prin execu܊ia
garan܊iei asociate cu tipul garan܊iei, situa܊ia giran܊ilor, contextul economic ܈ i
politic.

18
În modelarea riscului de credit al unui portofoliu bancar trebuie avut ă în vedere
urmă toarea serie de factori:
A. Expunerea la nerambursare;
B. Probabilitatea nerambursă rii;
C. Probabilitatea d e tranzi܊ie, adică calitatea ܈ i bonitatea unui debitor se poate
îmbunătă܊i sau deteriora într -o anumită perioadă de timp;
D. Rata de recuperare a creditului dupa intrarea acestuia în categoria creditelor
neperformante;
E. Legă tura dintre probabilitatea de neramb ursare ܈i probabilitatea de tranzi܊ ie;
F. Formularea normelor de creditare;
G. Condi܊ ii de creditare mult prea generoase;
H. Nerespectarea de către angaja܊i a principiilor ܈ i a normelor interne de acordare a
creditelor;
I. Concentrarea riscantă a împrmuturilor pe anumite pie܊ e;
J. Sporirea portofoliului de credit e peste posibilitatea reala a băncii de a i܈ i acoperi
riscurile;
K. Lipsa controlului exercitat asupra personalului, sisteme ineficiente sau cu
probleme;
L. Creditarea preferen܊ială .

1.8 INDICATORII RISCULUI DE CREDITARE

Orice bancă i܈i asumă riscul de creditare de aceea portofoliul de credite necesită o
analiză riguroasă , pentru a se vedea cum evo luează în timp, ce impact de܊ine asupra
profitabilită܊ii, capitalului ܈i a încrederii generale în banca respectivă .
P rincipalii indicatori pe baza cărora se realizează această analiză ܈i se evaluează
riscul de creditare sunt:
Rata generala de risc(RGR), calculat ă ca raport între suma activelor bilan܊iere ܈i a
elementelor în afara bilan܊ului la valoarea ponderată în func܊ ie de risc(APR), pe de o parte, iar pe de
altă parte suma activelor bilan܊iere ܈i a elementelor în afara bilan܊ ului la valoarea contabil ă (AVC)
(Caracotă , 2011).

19
RGR =𝐴𝑃𝑅
𝐴𝑉஼* 100 = ∑𝑉∗𝑃𝑅
∑𝑉* 100

Unde: V – valoarea contabilă a activului sau a elementului în afara bilan܊ ului
PR – ponderea de risc

Rata ri scului de credit (RRC) calculată ca raport între expunerea neajustată aferentă
creditelor ܈i dobânzilor aferente clasificate în categorii î ndoielnice sau pierdere (CDIP), pe de o
parte, iar pe de altă parte total credite ܈ i dobânzi aferente (CD), exclusiv elemente din afara
bilan܊ului (Caracotă , 2011).

RRC = ஼஽𝐼𝑃
஼஽*100

Alte rate ale riscului de credit ce subliniază influen܊a ܈i impactul creditelor restant e ܈i
înoielnice, în cazuri particulare, prin raportare la diferite elemente ale bilan܊ului (Caracotă , 2011).

RC 1 = ୡ୰ୣୢi୲ୣ ୰ୣୱ୲ୟ୬୲ୣ ܈i î୬ୢ୭iୣ୪୬iୡୣ
୲୭୲ୟ୪ ୮୭୰୲୭୤୭୪i୳ ୢୣ ୡ୰ୣୢi୲ୟ୰ୣ
RC 2 = ୲୭୲ୟ୪ୡ୰ୣୢi୲ୣ୰ୣୱ୲ୟ୬୲ୣșiî୬ୢ୭iୣ୪୬iୡୣ
୲୭୲ୟ୪ୟୡ୲i୴ୣ
RC 3 = ୲୭୲ୟ୪ ୡ୰ୣୢi୲ୣ ୰ୣୱ୲ୟ୬୲ୣ ܈i î୬ୢ୭iୣ୪୬iୡୣ
ୡୟ୮i୲ୟ୪ ୮୰୭୮୰i୳
RC 4 = ୲୭୲ୟ୪ ୡ୰ୣୢi୲ୣ ୰ୣୱ୲ୟ୬୲ୣ ܈i î୬ୢ୭iୣ୪୬iୡୣ
ୱ୳୰ୱୣ ୟ୲୰ୟୱୣ ܈i î୫୮୰୳୫୳୲ୟ୲ୣ

To܊i indicatorii riscu lui de creditare trebuie sa aibă valori minimale, dacă ne referim
la creditele neperformante sau cele restante e clar ca vor genera probleme în activitatea
bancară, având urmă ri asupra rezultatelor financiare.
O altă serie de indicatori care poate semnala eventuale disfunc܊ionalită܊i în
activitatea bancară sunt:

20
➢ Calitatea portofoliului de c redite bazată pe rezervele ܈ i provizioanele constituite,
nivelul de pruden܊ă practicat de bancă în politica de creditare, ală turi de costul
necesar acoperirii riscului de credit.
➢ Diversificarea activită܊ ii de c reditare pe sectoare economice ܈ i geografice.
➢ Rentabilitatea ri dicată a produselor de creditare precum ܈i cre܈ terea volumu lui
acestora.
G estionarea riscurilor reprezintă func܊ia cheie a bă ncilor moderne concentrate pe
activitatea de pia܊ă .
Gestiunea modernă a riscurilor bancare are în eviden܊ă urmă toarele elemente:
i. Stabilirea riscurilor – inventarierea situa܊ iilor riscante care pot periclita
activitatea ܈ i rezultatele bancare.
ii. Cuantificarea riscurilor – exprimarea valorică a efectelor generate de o
situa܊ie riscantă asupra profitului bă ncii.
iii. Elaborarea unei politici adecvate pentru administrarea riscurilor –
folosirea unor instrumente specifice pentru evaluarea ܈i înlăturarea rapidă
a riscurilor.
Banii sunt doar o reflexi e a fluxurilor reale de bunuri ܈ i servicii, iar creditul
constituie un simplu transfer al puterii de cumpă rare de la creditor la debitor.
Banca este persoana juridică autorizată să desfă܈oare, în principal, activ ită܊i de atragere de
depozite ܈i acordare de credite în nume ܈i cont propriu. (Ordonan܊a de Urgen܊ă nr. 99 din 6
decembrie 2006).

21
CAPITOLUL II
IMPORTAN܉A ACORDĂRII CREDITELOR BANCARE ÎN
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

2.1 ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA CREDITAREA PUBLICĂ

La fundamentarea capitalului, statul are uneori de efectuat cheltuieli importante pe
care nu le poate acoperi integral pe seama impozitelor ܈i a veniturilor de la socitetă܊ile ܈i
domeniile sale. În momentul în care cheltuielile depă܈ esc disponibilul veniturilor, pentru
acoperirea def icitului bugetar statul apeleazăla creditul public , contractând astfel
împrumuturi, o parte din resursele temporar disponibile ale popula܊iei, prin intermediul
institu܊ iilor bancare.
Sursele aces tor credite publice sunt acelea܈i ca ܈i ale creditelor bancare ܈ i aume:
capitaluri temporar di ponibile ale capitali܈ tilor activi, venituri te mporar disponibile ܈ i
economiile micilor producatori, precum ܈ i ale celorlalte clase sociale.
Plasarea acesto r fonduri temporar disponibile în activită܊i productive sau în
împrumuturi de stat se realiz ează bineîn܊eles, în scopul atragerii de venit. Astfe l
împrumutul contractat de către un industria ܈de la o bancă, utilizat de acesta î n calitate de
capital, atrage sporirea masei profitului realizat. Acest mecanism al creditului bancar, atras
܈i utilizat î n scopu ri productive, creează iluzia că orice sumă d e bani cu titlu de împrumut
este producătoare de dobândă .
În baza acestor împrumuturi, statul mobilizează resurse băne܈ti necesare în scopuri
militare, între܊ inerea aparatului administrativ- poli܊ienesc, pentru acoperirea cheltuielilor
bugetare, împrumuturi ce vor fi rambursate cu ajutorul taxelor ܈ i impozitelor. Pe scurt
creditele antrenează cheltuieli bugetare, iar acestea sporesc sarcinile fiscale.
Practica a arătat că pentru a face fa܊ă cre܈t erii cheltuielilor publice, guvernul
preferăsă apeleze la împrumuturi, decât să majoreze imediat impozitele procurate de la
popula܊ ie, deoarece aceasta ar conduce pe de o parte la împotrivirea maselor largi ale
popula܊ iei, iar pe de altă parte nu ar fi atât de rapidă .

22
Acoperirea golului temporar de trezorerie sau a deficitului bugetar anual prin
împrumuturi în locul impozitării este avantajată de operativitate, evitarea nemul܊umirii
sociale ܈i diminuarea î n timp a efortului fiscal.
Analizând ansamblul economiilor na܊ionale ale diferitelor ܊ă ri cu privire la
struct urile sistemelor bancare se au în vedere două ipoteze: pe de o parte toate sistemele
bancare au în componen܊a lor atât bănci comerciale cât ܈i bănci specializate, iar pe de altă
parte se disting particularită܊ i distincte ܈i specifice pentru fiecare stat, determinate de
contextul economic, politic ܈i social al ܊ă rilor respective.
Aspectele comu ne ale acestor sisteme se referă la cele două categorii de bă nci
men܊ionate anterior, băncile comerciale, „banques de depots” în Fran܊a ܈i „co mmercial
banks ” în Marea Britanie ܈i S.U.A., a căror activitate se bazează î n principal pe atragerea de
depozite ܈ i acordarea de credite, dar pe lângă acestea pun la dispozi܊ia clien܊ilor o gamă
largă de opera܊iuni, precum finan܊ area schimbu rilor comerciale externe, opera܊ iuni valutare
pentru persoane fizice ܈ i persoane juridice, plasamentul fondurilor s.a. România este
recunoscută pentru numărul considerabil de bă nci comerciale.
Celălalt tip, băncile specializate dezvoltă opera܊ iuni bancare de un anumit tip sau
într-un anumit domeniu, acordă credite necesare în anumite categorii de activită܊i, precum
cele din agricultură, industrie sau comer ܊exerior. În ܊ara noastră s -a remarcat la un moment
dat în acest domeniu Banca Agricolă, care în timp a devenit bancă comercială .
Dar în ciuda dezvoltării rapide înregistrate î n ultimii ani, sistemul bancar românesc
se află într -un stadiu timpuriu de lărgire financiară, comparativ cu multe alte ܊ări aflate în
tranzi܊ ie. Cu o pondere de numai 52% în PIB, în scă dere, sistemul bancar din România a
rămas în urmă fa܊ă de cre܈terea economică. Raportul de 80% între depozite ܈i credite arată
că nu reu܈esc să plaseze banii în economie, ci fie îi duc la Ministerul Finan܊elor prin
achizi܊ ia titlurilor de sta t pentru finan܊area bugetului, fie îi ܊ in la BNR.
Băncile au acordat anul trecut pentru populație credite noi, în lei și valută, în valoare
de 310 de milioane de lei. Este cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Cea mai mare parte a
creditelor noi acordate anul trecut, adică 60%, au mers spre consum – aproape 190 de
milioane de lei, cu 5,6% mai mult decât în 2016. Împrumuturile pentru achiziția unei
locuințe a u avansat într- un ritm mai alert, de 9%, și au ajuns la 12 0,6 de milioane de lei.

Fig 3.1 Evolu܊ ia creditelor acordate pe tip uri de sectoare instituționale î n 2013-2017

Legenda
1 Credite acordate gospodăriilor populației
2 Credite acordate gospodăriilor populației, pentru consum
3 Credite acordate gospodăriilor populației, pentru locuințe
4 Credite acordate gospodăriilor populației, pentru alte scopuri
5 Credite acordate societăților nefinanciare
6 Credite acordate societăți lor de asigu rări
7 Credite acordate administrației publice
8 Credite acordate administrației centrale
9 Credite acordate administrației locale
10 Credite acordate nerezidenților

Sursa www.bnr.ro

Conform graficului de mai sus se poate observa că valoarea cea mai r idicată în
totalul creditelor acordate în perioada 2013- 2017 este reprezentată de creditele pentru
societă܊ ile nefinanciare în sumă de aproxima tiv 3 miliarde de lei, precedată de creditele
acordate popula܊iei atăt pentru consum, cât ܈i pentru locuin܊ e cu o valoare destul de
apropiată de cea a societă܊ ilor nefinanciare.
Băncile de܊in peste 20% din active în credite acordate statului, iar media europeană
este de cel mult 9-10%.
0500,000,0001,000,000,0001,500,000,0002,000,000,0002,500,000,0003,000,000,0003,500,000,000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10mii lei

24
BNR specifică faptul că în perioada analizată, cea mai mare cre܈tere a avut loc pe
segmentul împrumuturilor de consum acordate popula܊iei, cât ܈i pentru creditele destinate
achizi܊iei de locuin܊e ܈i terenuri. Cererea pentru credite destinate companiilor nefinanciare a
înregistrat un avans marginal.
În perioada ianuarie-septembrie 2017 p ozi܊ia de creditor net a sectorului
gospodăriilor popula܊iei fa܊ă de sectorul bancar s -a men܊inu t la un nivel în valoare de 417
de milioane lei, dacă creditele î n valute au crescut cu 70,9 de milioane lei, cele în monedă
na܊ională s-au diminuat cu 80,4 de milioane lei. În continua re popula܊ia se bazează
preponderent pe economisire bancară, reprezentând circa 30% din activul financiar total la
iunie 2017. C apacitatea de economisire a României este destul de redusă spre deosebire de
܊ările europene, majoritatea deponen܊ilor la sfar܈ itul anului 2016 aveau depozite bancare
sub 2.200 de euro. În următorul trimestru, băncile preconizează cre܈terea cererii atât în cazul
împrumuturilor de consum destinate popula܊iei, cât ܈i pentru creditele ipotecare.

2.2 ANALIZA DINAMICII CREDITELOR ACORDATE ÎN ROMÂ NIA

Pentru a analiza dinamica creditelor vom folo si o serie de indicatori absolu܊i,
precum sporul de cre܈tere sau scădere care se calculează ca diferen܊ă î ntre valorile
indicatorului analizat în timp la două momente diferite.

Tabel 3.1 Dinam ica cu bază fixă a creditelor acordate popula܊ iei
CREDITE
ACORDATE
GOSPODĂ RIILOR
(mil lei) DINAMICA CU BAZĂ FIXĂ
D% (yn-y0) I% (yn/y0*100) R% (I-100%)
2013
410,137,994.6 – – –
2014
448,580,746.7 38,442,752.1 109.37 +9.37
2015
555,804,093.9 145,666,099.3 135.50 +35.5
2016
721,774,191.0 311,636,193.4 175.98 +75.98
2017 880,931,845.6 470,793,851.0 214.78 +114.78
Sursa www.bnr.ro

25
[Grab your reader’s attention with a great
quote from the document or use this space
to emphasize a key point. To place this text
box anywhere on the page, just drag it.]
[Cite your source here.] [Grab
your
reader
’s
attenti
on
with a
great
quote
from
the
docu
ment
or use
this
space
to
emph
asize a
key
point.
To
place
this
text
box
anywh
ere on
the
page, Fig 3.2 Evolu܊ia creditelor pentru gospodă rii
Sursa www.bnr.ro

Pe baza datelor din tabel ܈ i grafic, modificare a absolută cu bază în lan ܊ ne arată
faptul că produsele de creditare înregistrează în fiecare an o cre܈tere masivă, a jungând ca în
anul 2017 să fie alocată gospodă riilor suma de 880 de milioane de lei.
Indicele de dinamică exprimă o cre܈tere constantă de la un an l a altul pă na la
dublarea acestuia, astfel se observă că î n anul 2017 atinge cota de 214%, iar ritmul
dinamicii prezintă valori pozitive pe toată perioada analizată ܈i cre܈ teri succesive cu valori
cuprinse între 9-114%.
Creditele acordate gospodă riilor cuprinde creditele pentru con sum ܈i creditele
pentru locuin܊ e. Astfel numărul total al persoanelor fizice cu credite garantate cu bunuri
imobile este de 483 082, iar soldul total al acestor credite este de 880,9 de milioane de lei,
din care:
✓ 183 663 debitori au contractat credite ipotecare, soldul fiind de 227 de
milioanede lei;
✓ 158 934 debitori au contractat alte credite pentru investi܊ii imobiliare, soldul
acestor credite fiind de 200 de milioane de lei;
✓ 158 560 debitori au contractat alte credite (în principal credite de consum) cu
garan܊ii imobiliare , soldul fiind de 453 de milioane de lei. 0100,000,000200,000,000300,000,000400,000,000500,000,000600,000,000700,000,000800,000,000900,000,0001,000,000,000
2013 2014 2015 2016 2017mil lei

26
Clădirile reziden܊iale reprezintă tipul preponderent de colateral asociat creditelor
garantate cu bunuri imobile (96,09% din total debitorilor cu credite imobiliare). Numărul
debitorilor care au garantat împrumuturile cu terenuri este de 2,79%, respectiv 13 460. Cei
care au garantat creditul cu bunuri imobile reziden܊iale î܈i onorează semnificativ mai bine
serviciul datorie i la bănci fa܊ă de cei care au garantat cu terenuri.
Rata creditelor neperformante în cazul creditelor garantate cu bunuri imobile
reziden܊iale este de 4,32% (conform criteriului reprezentat de numărul de zile de întârzi ere),
respectiv de 8,21% (conform d efini܊iei Autorită܊ii Bancare Europene).
Rata creditelor neperformante aferentă creditelor garantate c u terenuri este de
31,17% (conform criteriului bazat pe numărul zilelor de întârzi ere), respectiv de 43,01%
(conform defini܊iei Autorită܊ii Bancare Europene) .
Potrivit datelor din anexa 1, se constată faptul că î n ultimii ani cele mai multe
produse de creditare au fost acordate gospodă riilor popula܊ iei ܈i societă܊ilor nefinanciare de
aceea în continuare vom ana liza evolu܊ia societă܊ ilor care au contractat credite în ultimii 5
ani.

Tabel 3.2 Dinamica cu bază în lan܊ a creditor acordate societă܊ ilor nefinanciare
CREDITE
ACORDATE
SOCIETĂ܉ILOR
NEFINANCIARE
(mil lei) DINAMICA CU BAZĂ ÎN LAN܉
D% (y n-yn-1) I%
(yn-yn-1*100) R% (I-
100%)
2013
586,950,419.0 – – –
2014
612,732,397.6 25,781,978.1 104.39 +4.39
2015
636,151,570.5 23,419,172.9 103.82 +3.82
2016
662,156,110.6 260,004,540.1 104.08 +4.08
2017
715,835,550.5 53,679,439.9 108.10 +8.10
Sursa www.bnr.ro

27
Fig. 3.3 Evolu܊ia creditelor acordate societă܊ ilor nefinanciare

Sursa www.bnr.ro

Se observă că modificarea absolută, dar de data aceasta cu bază în lan܊ pentru cea
de-a doua categorie la fel de signifiantă ca ܈ i precedenta , înregistrează o majorare pentru
creditele acordate societă܊ ilor nefinanciare de la an l a an, astfel ܈ i aici putem vorbi de o
cerere mare a agen܊ilor economici î n sfera produselor de creditare.
Dacă pentru creditele acordate popula܊ iei s-a remarcat o dublare a ponderii î n
decurs ul celor 5 ani, aici valorile rămâ n destul de constante situate în jurul cifrei de 600 de
milioane de lei, dar cu u܈oare cre܈teri pe ntru fiecare an, astfel încat în 2017 atinge valoarea
de 700 de milioane de lei.
܇i de data ac easta ritmul dinamicii marchează valori pozitive în perioada analizată,
ajungând să crească cu până la 8% în 2017.
Următoarea categorie la fel de important îmbracă creditele acordate administra܊iei
publice, adică administra܊ia centrală ܈i locală.

0100,000,000200,000,000300,000,000400,000,000500,000,000600,000,000700,000,000800,000,000
2013 2014 2015 2016 2017
mil lei

28

Tabel 3.3 Dinamica cu bază fixă pentr u creditele acordate administra܊ iei publice
CREDITE
ACORDATE
ADMINISTRA܉ IEI
PUBLICE
(mil lei) DINAMICA CU BAZĂ FIXĂ
D% (y n-y0) I% (y n/y0*100) R% (I-
100%)
2013
115,904,966.8 – – –
2014
114,997,758.4 -907,208.4 99.27 -0.73
2015
117,876,249.6 1,971,282.8 101.70 +1.70
2016
120,833,425.2 4,928,458.4 104.25 +4.25
2017
116,736,570.2 831,603.4 100.71 +0.71
Sursa www.bnr.ro

Fig 3.4 Evolu܊ ia creditelor acordate administra܊iilor centrale ܈ i locale

Sursa www.bnr.ro
115,904,966.80114,997,758.40117,876,249.60120,833,425.20116,736,570.20
20132014201520162017
mil lei

29
Conform datelor analizate în tabelul de mai sus, se remarcă faptul că aceste credite
contra ctate de către administra܊iile centrale ܈i locale, au parte de o evolu܊ie cu mult diferită
܈i tumultoasă spre deosebire de evolu܊ iile celorlate categorii pe care le-am analizat anterior.
Valoarea cea mai ridicată este înregistrată în anul 2016, o cotă de +4,25%, astfel se
observă că anul 2016 a fost un an greu pentru economia statului ܈i a avut nevoie de sume
substan܊ iale pentru acoperirea deficitului bugetar.
Dacă anterior ritmul ܈ i indicele dinamicii au atins doar valori pozitive, de data
aceasta pentru anul 2014 avem în v edere o diminuare a ponderii fa܊ă de anul precedent cu
0,73%, de unde deducem faptul că economia a putut să ܊ină frâ ul cheltuilelilor cu ajutorul
sistemului fiscal, fără a mai fi nevoie de contractarea unor credite publice.
܇i nu în ultimul rând, să nu omitem categoria care are î n vedere creditele acordate
nereziden܊ ilor.

Tabel 3.4 Dinamica cu bază în lan܊ pent ru creditele acordate nereziden܊ ilor
CREDITE
ACORDATE
NEREZIDEN܉ ILOR
(mil lei) DINAMICA CU BAZĂ Î N LAN܉
D% (y n-yn-1) I%
(yn-yn-1*100) R% (I-
100%)
2013
495,486,399.0 – – –
2014
426,685,160.5 -68,801,238.5 86.11 -13.89
2015
401,611,182.6 -25,073,977.9 94.12 -5.88
2016
493,969,048.5 92,357,865.9 122.99 +22.99
2017
700,492,234.2 206,523,185.7 141.80 41.80
Sursa www.bnr.ro

30
Fig 3.5 Evolu܊ ia creditelor acordate nereziden܊ ilor

Sursa www.bnr.ro

În rân dul creditelor pentru nereziden܊i observăm o fluctuan܊ă, o u܈oară descre܈ tere
care porn e܈te în anul 2014 ܈i ܊ine până la sfar܈itul anului următor, urmând ca din 2016 să
crească uimitor de mult atingâ nd la finele anului 2017 valoarea de 700 de milioane de lei.
Dacă î n anii 2014- 2015 ritmul dinamicii înregistrează valori negative, î n anul 2017
ajunge să crească până la un procent de 41,8%.
Valoarea mediană pentru creditul total include ܈ i debitorii cu venituri sub salariul
minim. Creditele ipotecare sunt mult mai sensibile spre deosebire de cele pentru consum în
condi܊iile unor posibile ܈ ocuri asupra ratei dobânzii, venitului sau cursului de schimb,
datorită maturită܊ii ܈ i sumelor contractate foarte mari.
În prezent creditele ipotecare nou-acordate au rata dobâ nzii variabilă în propor܊ie de
95%, în timp ce creditele pentru consum în propor܊ ie de 58% au do bândă fixă .
Astf el, este necesar ca debitorii să fie informa܊i în permanen܊ă cu privire la riscurile
cu care se pot confrunta pe termen mediu pentru a preveni îndatorarea în condi܊ ii ulterioare
de nerbambur sare a obliga܊ iilor financiare.

0 200,000,000 400,000,000 600,000,000 800,000,00020132014201520162017mil lei

31
Fig 3.8 Ev olu܊ia DSTI în condi܊iile unor ܈ ocuri economice 2017

* Rata dobânzii (+2pp)
** Venit (-6%)
*** Curs de schimb
(+35%)

Sursa www.bnr.ro

DSTI pentru creditele noi ia în considerare, în cazul creditului ipotecar, to܊i debitorii
care au luat cel pu܊ in un credit ipotecar nou indif erent de ce alte credite mai de܊in, în timp
ce, în cazul cr editului de consum, au fost lua܊i î n calcul doar cei care au contractat credite
de consum. În cazul creditelor de consum nu au fost luate în calcul produsele de tip card de
credit ܈ i overdraft.
DSTI (de bt service to income) reprezintă ponderea serviciului datoriei bancare în
salar iul net lunar al debitorului, fără a ܊ine cont de existen܊ a codebitorilor. Veniturile
salariale sunt la decembrie 2016.
Pe de altă parte debitorii sunt ex pusi riscurilor macroeconomice ܈i prin scăderea
veniturilor, astfel o scă dere a acestora c u 6 procente poate atrage o cre܈tere a gradului de
îndatorare cu 2%.
Acest impact poate genera materizalizarea unei neperfoman܊e, a܈a cum s -a întamplat
în anul 2010 în cazul debitorilor angaja܊i în administra܊ia publică ܈ i care au suferit o
diminuare a veniturilor cu 25% pe fondul crizei economice. 5.7%
0.8%2.1%
1.6%3.4%
0.3%
0510152025303540
Credit ipotecar* Credit de
consum*Credit
ipotecar**Credit de
consum**Credit
ipotecar***Credit de
consum***
DSTI Modificarea dupa soc

32
Riscul valutar este la un nivel mai redus comparativ cu anii preceden ܊i, în condi܊iile
în care fluxul de credit nou este acordat aproape în totalitate în monedă na܊ională.
Cu toate acestea, rămân riscuri asociate stocului de credit, debitorii încă îndatora܊i în
valută fiind mai vulnerabili la posibile fluctua܊ii ale cursu lui de schimb.

Fig 3.9 Analiza portofoliului de credite imobiliare comerciale

Sursa www.bnr.ro

În ultimii ani volumul creditelor acordate sectorului imobiliar comercial a crescut
foarte mult, atingând în 2017 valoarea de 705 de m ilioane de lei, adica o pondere de 66% în
portofoliile institu܊ iilor de credit. Asftel în intervalul analizat 2016-2017, în timp ce
creditele acordate firmelor din domeniul imobiliar au înregistrat un declin de -6,3%,
expunerea fa܊ă de companiile din sectorul constr uc܊iilor s-a majorat cu 7,3%.
Sectoarele construc܊ii ܈i imobiliar rămân în topul celor mai riscante sectoare la
nivelul întregii economii, de܈ i riscurile generate de acestea s-au diminuat destul de mult.
Indicele lucrărilor de construc܊ ii în cazul clădirilor nereziden܊ iale s-a diminuat cu
19% în luna septembrie 2017 fa܊ă de anul precedent.
În ceea ce prive܈te autoriza܊iile de construire pentru clădiri nereziden܊iale, î n luna
septembrie 2017 avem o cre܈tere cu 19% a suprafe܊elor aprobate fa܊ă de finalul anului
2016. Cele mai mari suprafe܊ e autorizate de construire se află în regiunile N -V, Centru ܈ i V. 020406080100
Construcții Imobiliare Credite cu garanții imobiliare comerciale %

33
2.3 ANALIZA MODIFICĂRII ÎN STRUCTURA CREDITELOR DIN ROMÂ NIA

Rolul sectorulul bancar rămâne dominant î n cadrul sistemului financiar românesc,
însă, în compara܊ie cu ܊ările europene, Româ nia pr ezintă cea mai mică pondere a activelor
sectorului bancar la produsul intern brut.

3.10 Ponderea activelor sectorului bancar în PIB

Sursa www.bnr.ro
Activele totale ale sistemului financiar s-au majorat cu 4,4% în septembrie 2017 fa܊ă
de finalul anului 2016, toate componentele sectoriale înregistrând cre܈teri pozitive ale
activelor. 050100150200250300
România Polonia Ungaria Bulgaria Croația Rep. Cehă Ue-28 Zona Euro
75.3%4.2%7.7%6%6.8%
Institu܊ii de credit Societă܊i de asigurare
Fonduri de investi܊ii Institu܊ii financiar -bancare
Fonduri de pensii private

34
Î n primele nouă luni din 2017, cea mai importantă dinamică a fost înregistrată de
sectorul fonduri de pensii, activele totale ale acestora majorându-se cu 21% în septembrie
2017 fa܊ă de decembrie 2016.
Conform graficulul de mai sus, institu܊iile de credit continuă să domine sistemul
financiar autohton, activele sectorului bancar reprezentând 75,3% din activele totale ale
sistemului financiar.
În ceea ce prive܈te institu܊iile financiare, altele decât băncile ܈i societatile
nefinancare aceste a nu prezintă riscuri semnificative la adresa stabilită܊ii sistemului
financiar, expunerile celorlalte sectoare institu܊ionale fa܊ă de această subcategorie fiind
modeste.

Tabel 3.5 Structura creditelor acordate în anul 2013 comparativ cu 2017

TOTAL 2013 2017
1 mld 100% 2 mld 100%
Credite pentru
locuin܊ e 28,139,297.3 2.81 406,928,986.0 20.35
Credite pentru
consum 282,171,117.0 28.22 453,078,294.7 22.65
Credite pentru
societă܊ i
nefinanciare 586,950,419.0 58.70 715,835,550.5 35.79
Credite pentru
administra܊ia
publică 465,401.7 0.05 116,763,576.2 5.84
Alte credite
102,273,765.0 10.22 307,393,592.6 15.37
Sursa www.bnr.ro

35
Fig 3.11 Analiza modific ării în structura creditelor in 2017 comparativ cu 2013

Sursa www.bnr.ro

Conform datelor analizate în graficul ܈ i tabelul anterior, prima impresie este faptul
că valorile tuturor categoriilor de credite s-au majorat masiv, ajungând ca într- o perioadă de
5 ani efectiv, s ă se dubleze. Dacă î n 201 3 creditele acordate administra܊iei publice erau în
procent de 5%, în 2017 valoarea s-a dublat.
Creditele pentru consum s-a u majorat la fel de mult, ajungând să i܈i tripleze
valoarea ܈ i să însumeze î n 2017 o valoare de 406 de milioane de lei.
Pe fon dul acestor indicatori, putem să remarcăm faptul că societatea are nevoie de
sume din ce în ce mai mari de la an la an, pract ic popula܊ia define܈ te o cerere foarte mare de
credite pentru locuin܊e ܈i pentru consum, agen܊ii economici pentru a -܈i putea men܊ ine
sustenabilitatea, pentru condi܊ionarea ܈i modernizarea activită܊ilor curente au nevoie la
rândul lor de foarte mul܊i bani, iar administra܊ia publică pentru a nu se lovi de un deficit
bugetar greu de trecut, apelează la creditul public î n schi mbul majorării fiscalită܊ ii pe
umerii contribuabililor.
Lichiditatea sectorului bancar este confortabilă, cu indicatori superiori valor ilor
reglementate ܈i având capacitatea de a sus܊ine cre܈terea creditării economiei reale. 020406080100120
2013 2017Alte credite
Credite pentru administra܊ia
publica
Credite pentru societă܊i
nefinanciare
Credite pentru consum
Credite pentru locuin܊e

36
Raportul dintre credite ܈i depozite a crescut marginal ܈i continuă să fie subunitar,
dar eterogen la nivelul băncilor, consecin܊ă a unei subutilizări a resurselor atrase din
economie în scopul creditării.
Modelul de afaceri al băncilor continuă să vizeze, în special, creditarea popula܊iei,
pe fondul unui istoric mai favorabil al randamentelor ajustate la risc.
Creditarea economiei reale s-a revigorat, inclusiv pe segmentul companiilor
nefinanciare. La nivelul sectorului bancar, se men܊ine o concentrare importantă a
expunerilor fa܊ă de administra܊ia guvernamentală.
Pie܊ele financiare din România au înregistrat în general evolu܊ii pozitive, cu episoade
scurte de intensificare a volatilită܊ii pe anumite segmente.
Dobânzile de pe pia܊a monetară au fost l a niveluri minime istorice pentru primele opt
luni ale anului, însă începând cu luna septembrie au crescut semnificativ, în contextul
revizuirii ascendente a anticipa܊iilor infla܊ioniste ܈i al diminuării excedentului structural de
lichiditate din pia܊a monetară.
Conform tabelulu i de mai sus se poate observa că numărul institu܊iilor de credit se
află într -o u܈oară descre܈tere în decursul celor 5 ani analiza܊i, astfel numărul solicitărilor
clien܊ilor pentru credite acordate ܈ i depozite atrase s-a diminuat de la o pondere de 114% în
anul 2013 până la 74 % î n ultimul an.

Fig 3.12 Evolu܊ia produselor bancare î n ultimii 5 ani

Sursa www.bnr.ro 0.0020.0040.0060.0080.00100.00
Dec.
2017Sep.
2017Jun.
2017Mar.
2017Dec.
2016Sep.
2016Jun.
2016Mar.
2016Dec.
2015Sep.
2015Jun.
2015Mar.
2015Dec.
2014Sep.
2014Jun.
2014Mar.
2014Dec.
2013Sep.
2013Jun.
2013Mar.
2013
Credite acordate / Depozite atrase de la clienți

37
La aproape un deceniu de la debutul crizei financiare mondiale, cerin܊ele de capital
au crescut, au fost introduse noi reguli privind lichiditatea cu impact asupra maturită܊ii
structurii de active, iar evaluarea riscului de credit este mult mai strânsă.
Institu܊iile de credit au o contribu܊ie substan܊ială la cre܈terea economică ܈i la
reducerea excluziunii sociale ܈i financiare.
Aproximativ 91% din activele sistemului bancar sunt deținute de instituții cu capita l
străin, potrivit datelor BNR î n 2017.
Sistemul bancar este marcat de o perioadă în care fuziunile ܈i achizițiile vor conduce la
o mai mare concentrare, numărul instituțiilor de credit în sistemul bancar românesc fiind de
35 în prezent, față de 43 de bănci înainte de criză.
Structura sectorulu i bancar românesc la finele anului 2016 includea 37 de bănci din care
două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, trei instituții de credit cu capital
majoritar privat autohton, 24 de bănci cu capital majoritar străin ܈i 8 sucursale ale unor
bănci străine.

38
CONCLUZII

Evolu܊ia ultimilor ani în Româ nia a condus la modificări structurale atât pe partea
cererii de credite,cât ܈i pe partea ofertei. Procesul de restructurare a economiei împreună c u
modificarea comportamentului popula܊iei ac܊ionează pe partea cre܈terii cererii de creditare
atât în scopul consu mului cât ܈i pentru investi܊ii.
Conform analizelor efectuate în ultimii ani putem observa ca cea mai mare pondere
a poduselor de creditare merge către societă܊ ile nefinanciare. În ceea ce prive܈te creditarea
popula܊iei putem observa o cre܈tere a cererii î n randul creditelor pentru consum ܈i locuin܊e,
fa܊ă de ajutorul acord at administra܊ iei publice care a ramas destul de constant în ultimii 5
ani. Evolu܊ia creditelor către popula܊ie a înregistrat ܈i va înregistra în continuare o majorare
sus܊inută atât de sporirea cheltuielilor destinate consumului, cât ܈i de cre܈terea venitului
popula܊iei din România. Această dezvoltare a creditului în ultimii ani a fost sus܊inută de
cre܈terea puterii de cumparare în condi܊iile în care salariile reale s -au majorat, infla܊i a a
scăzut, iar ܈omajul s -a redus.
Dacă criza economică a reu܈it să i܈i pună amprenta asupra profitabilită܊ii bancare,
iar pierderile la finele anului 2012 au înregistrat nu mai pu܊in de 30,6 de milioane de lei,
anul 2015 a fost cel mai bun an pentru sistemul bancar, înregistrân d o cre܈tere de
aproximativ 40, 7 de milioane de lei, reu܈ind până în prezent să rămână în teritoriu pozitiv ܈i
să iasa din angoasa creditelor neperformante.
Cu siguran܊ă creditul ipotecar rămâne piesa de rezisten܊ă a fiecărei societă܊i bancare,
un adevă rat sprijin a venitului net reali zat, iar sursele BNR ne confirmă ca numărul
solicitărilor pentru acesta cre܈ te pe zi ce trece, stocul acestor fina n܊ări atingâ nd pragul a 2 0
de milioanede lei.
Creditul este un sprijin pentru popula܊ie ܈ i un factor de dezvoltare a economiei
statului? Da, dupa cum se poate observa, creditul chiar este motorul principal al întregului
angrenaj economico-social. Creditul este ܈i va rămâ ne pos ibilitatea rapidă de care o
persoana fizică sau juridică poate beneficia la cerere ܈i în timp scurt, este pârghia pe care se
sprijină statul ܈i la care apelează ori de cate ori portofelul societă܊ii scâ r܊âie ܈ i care
contribuie la disciplinarea întregii economii a statului.

39
BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Olteanu, (2003), Management bancar, Editura Dareco , București.
2. Andrew Murray, (1998), Analizacreditului, Editura Capital, Bucure܈ti.
3. Andronache Virgil,” Banca ܈i opera܊ iunile comerciale, (2006), Editura Universitară,
Bucure܈ ti.
4. Aurelian Alexandru܈i Paul Berea, (2003 ), Modernizarea sistemului bancar, Editura
Expert, Bucure܈ti.
5. Basno Cezar, Dardac Nicolae (2003), Management bancar , Editura Economică,
Bucure܈ ti.
6. Berea Aurel Octavian ܈i Stoica Emilia Cornelia, (2003), Creditul bancar:
coordonate actuale ܈i perspective, Editura Expert, Bucure܈ti.
7. Caracota Razvan, (2011), Sistemul bancar din Romania: realizări și perspective,
Editura Universitară, București.
8. Cezar Bosno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel, (2001), Monedă, credit, bănci,
Editura Didactică ܈i Pedagogică, Bucure܈ti.
9. Iulian Văcărel, (1981), Finan܊ele publice, Editura ܇tiintifică ܈i Enciclopedică,
Bucure܈ti.
10. Jesus Huerta de Soto, (2011), Moneda, Creditul bancar ܈i ciclurile economice,
Editura Universită܊ii Alexandru Ioan Cuza, Ia܈i.
11. Lazarescu S., Moinescu B., Pocan I, Turcanu M (2004), Managementul riscului și
măsurarea performanțelor bancare, Editura ASE, București.
12. Mariana Diaconescu, (1999), Bă nci, sisteme de plă܊i ܈i riscuri, Editura Economică,
Bucure܈ti.
13. Marius Gust, (1999), Management bancar, Editura Independența Economică,
Universitatea Constantin Brâncoveanu, București
14. Pavel V. Ungureanu, (2001), Banking: Produse și operațiuni bancare, Editura Dacia,
Cluj-Napoca.
15. Radu C. Rădu( ,܊ 2003), Creditarea agen܊ilor economici, Editura Luminalex,
Bucure܈ti.

40
16. Tudorache Dumitru; Pirjol Toader, (2005), Moneda, banci, credit, Editura
Universitară, Bucure܈ ti.
17. Turliuc Vasile, Coeri܈ Vasile, Boariu Angela, Stoica Ovidiu, DornescuValeriu,
Chirle܈an Dan, (2007), Monedă ܈i Credit, Editura Universită܊ii Alexandru Ioan Cuza, Ia܈i.
18. VarujanVasgonian, (1999), Reforma pie܊elor financiare din România, Editura
Polirom, București.
19. Vasile Cocri ,܈Dan Chirle܈an, Economie bancară, (2007), Editura Universită܊ii Al. I.
Cuza Ia܈i.
20. Virgil N. Madgearu, (2010), Drumul echilibrului financiar, EdituraTipo Moldova,
Ia܈i.
21. Ordonan܊a de Urgen܊ă nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institu܊iile de credit ܈i
adecvarea capitalului.
22. www.biblioteca- digitală.ase.ro
23. www.bnr.ro
24. www.mfinan܊ e.ro
25. www.insse.ro
26. www.lege5.ro
27. www.ecb.europa.eu
28. www.europa.eu

41
Anexa 1. Prelucrări proprii pe baza datelor preluate de pe site -ul BNR – creditele acordate pe tipuri de sectoare instituționale
Data Credite
acordate
gospodăriilor
populației;
în lei Credite
acordate
gospodăriilor
populației;
pentru
consum;
în lei Credite
acordate
gospodăriilor
populației;
pentru
locuințe;
în lei Credite
acordate
gospodăriilor
populației;
pentru alte
scopuri;
în lei Credite
acordate
societăților
nefinanciare;
în lei Credite
acordate
instituțiilor
financiare
nemonetare;
societăți de
asigurări Credite
acordate
administrației
publice Credite
acordate
administrației
publice;
administrația
centrală Credite
acordate
administraț
iei publice;
administraț
ia locală Credite
acordate
nerezidențilo r
(mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei)
Dec. 2017 80,147,465.6 39,516,696.1 39,091,538.4 1,539,231.1 61,920,991.2 62,219.4 9,233,507.0 728,768.1 8,504,738.9 71,147,092.2
Nov. 2017 79,513,058.2 39,732,400.8 38,205,102.5 1,575,554.9 62,419,202.0 28,345.4 9,353,151.1 759,293.1 8,593,858.0 63,646,656.6
Oct. 2017 78,288,315.6 39,482,317.7 37,271,478.4 1,534,519.5 61,874,139.3 24,608.3 9,334,860.4 680,762.2 8,654,098.2 65,389,186.2
Sep. 2017 77,321,368.7 39,408,092.5 36,306,527.8 1,606,748.4 61,852,344.2 24,802.5 9,454,219.2 813,034.6 8,641,184.6 59,140,584.1
Aug. 2017 76,256,218.0 39,039,517.3 35,443,129.4 1,773,571.4 60,334,403.1 24,791.4 9,448,375.6 844,914.4 8,603,461.2 59,911,066.0
Jul. 2017 74,489,841.6 38,205,772.3 34,603,863.1 1,680,206.1 60,115,664.9 20,934.4 9,530,421.5 1,238,848.6 8,291,572.9 53,014,043.0
Jun. 2017 72,760,461.5 37,748,271.7 33,404,358.4 1,607,831.4 59,795,682.5 21,126.9 9,339,813.4 1,032,176.0 8,307,637.4 53,479,747.1
May. 2017 71,033,489.1 37,364,915.2 32,079,312.5 1,589,261.4 58,577,038.6 5,859.9 9,928,013.8 991,546.8 8,936,467.0 59,717,178.4
Apr. 2017 69,315,712.8 36,181,960.3 31,145,274.5 1,988,478.0 58,548,331.5 6,798.5 10,230,559.1 1,249,982.6 8,980,576.5 60,461,855.2
Mar. 2017 68,410,258.0 35,941,074.6 30,466,585.0 2,002,598.5 58,069,356.4 7,254.2 10,337,603.9 1,250,456.8 9,087,147.1 54,012,958.9
Feb. 2017 67,084,961.5 35,275,283.9 29,788,978.9 2,020,698.7 56,581,237.0 7,391.6 10,295,148.1 1,157,796.8 9,137,351.3 53,448,834.4
Jan. 2017 66,310,695.0 35,181,992.3 29,122,837.1 2,005,865.6 55,747,159.8 6,601.4 10,277,897.1 1,109,488.7 9,168,408.4 47,123,032.1
Total 2017 880,931,845.6 453,078,294.7 406,928,986.0 20,924,565.0 715,835,550.5 240,733.9 116,763,570.2 11,857,068.7 104,906,501
.5 700,492,234.2
Dec. 2016 66,075,092.7 35,331,486.2 28,728,054.6 2,015,551.9 56,498,249.4 7,642.1 10,485,717.4 1,131,117.2 9,354,600.2 55,441,109.6
Nov. 2016 65,334,371.1 35,038,415.8 27,948,684.9 2,347,270.4 56,694,254.5 8,386.5 10,454,954.6 1,165,128.8 9,289,825.8 53,577,186.7
Oct. 2016 64,432,040.4 34,821,865.8 27,213,544.0 2,396,630.6 56,050,976.9 8,104.5 10,349,773.8 1,041,995.6 9,307,778.2 51,298,536.0

42
Sep. 2016 63,607,009.4 34,527,076.1 26,745,208.3 2,334,725.0 54,905,777.9 8,691.5 10,147,636.2 1,035,726.1 9,111,910.1 41,251,289.0
Aug. 2016 62,464,700.7 34,052,267.9 26,148,303.4 2,264,129.3 54,355,772.3 8,701.9 10,063,227.8 1,027,818.5 9,035,409.3 43,455,834.2
Jul. 2016 61,247,797.1 33,645,342.0 25,288,391.6 2,314,063.5 54,811,169.7 11,734.2 9,941,721.2 949,001.4 8,992,719.8 42,367,811.9
Jun. 2016 60,109,729.0 33,201,133.0 24,395,616.3 2,512,979.7 55,168,670.3 12,009.1 10,005,363.1 965,863.1 9,039,500.0 37,944,789.7
May. 2016 58,526,627.1 32,736,436.1 23,268,321.0 2,521,869.9 55,507,573.2 11,571.9 9,705,929.0 859,400.5 8,846,528.5 34,940,055.7
Apr. 2016 57,217,298.1 32,610,355.4 22,007,081.3 2,599,861.4 55,178,154.2 11,916.1 9,803,530.5 918,025.1 8,885,505.4 33,889,898.5
Mar. 2016 55,816,700.0 32,226,352.0 20,947,746.8 2,642,601.2 55,000,457.9 18,660.3 9,968,879.3 958,499.0 9,010,380.3 32,792,178.2
Feb. 2016 54,085,532.5 31,587,486.6 19,890,014.7 2,608,031.2 54,065,067.5 18,897.7 9,986,992.5 970,490.7 9,016,501.8 33,776,779.0
Jan. 2016 52,857,292.9 31,162,451.6 19,125,855.4 2,568,985.9 53,919,986.8 19,300.9 9,919,699.8 846,659.3 9,073,040.5 33,233,580.0
Total 2016 721,774,191.0 400,940,668.5 291,706,822.3 29,126,700.0 662,156,110.6 145,616.7 120,833,425.2 11,869,725.3 108,963,699
.9 493,969,048.5
Dec. 2015 52,621,930.1 31,356,550.7 18,673,758.7 2,591,620.6 54,344,909.8 19,101.1 9,971,059.3 834,367.6 9,136,691.7 35,513,995.7
Nov. 2015 51,964,741.7 31,534,961.3 17,822,731.0 2,607,049.4 56,015,267.1 23,837.8 9,810,953.0 829,298.5 8,981,654.5 35,994,325.3
Oct. 2015 50,902,288.2 31,420,344.3 16,873,020.5 2,608,923.4 54,953,665.5 23,807.5 9,895,136.2 947,839.1 8,947,297.1 36,570,960.5
Sep. 2015 49,821,371.9 31,188,488.3 16,054,972.7 2,577,910.9 54,757,883.2 23,415.2 9,885,104.7 1,040,487.6 8,844,617.1 33,787,118.1
Aug. 2015 48,732,267.7 30,959,224.3 15,191,647.5 2,581,395.9 53,855,586.6 23,257.2 9,800,221.2 939,853.0 8,860,368.2 29,759,434.8
Jul. 2015 47,480,753.8 30,519,425.7 14,384,389.1 2,576,939.0 53,259,555.8 23,343.0 9,885,790.9 1,017,425.3 8,868,365.6 32,538,461.0
Jun. 2015 45,956,298.0 29,824,892.8 13,530,235.6 2,601,169.7 53,682,724.5 16,816.6 9,917,019.7 1,056,787.9 8,860,231.8 32,590,457.4
May. 2015 43,776,401.8 28,747,838.0 12,432,197.7 2,596,366.1 52,885,698.2 18,026.8 9,926,204.7 1,041,929.7 8,884,275.0 26,814,403.4
Apr. 2015 42,216,186.6 28,121,489.2 11,627,259.9 2,467,437.6 51,662,862.6 15,164.8 9,721,651.4 839,435.6 8,882,215.1 36,754,059.7
Mar. 2015 41,563,382.6 28,031,675.2 10,993,840.7 2,537,866.8 51,306,887.6 15,302.2 9,670,862.8 805,808.8 8,865,054.0 31,975,688.0
Feb. 2015 40,500,965.4 27,833,188.6 10,169,753.5 2,498,023.3 49,877,389.4 17,838.4 9,691,247.2 765,383.9 8,925,861.8 32,253,130.1
Jan. 2015 40,267,506.1 27,914,990.6 9,861,660.0 2,490,855.5 49,549,140.2 17,898.1 9,700,998.5 733,441.2 8,967,557.3 37,059,148.6
Total 2015 555,804,093.9 357,453,069.0 167,615,466.9 30,735,558.2 636,151,570.5 237,808.7 117,876,249.6 10,852,058.2 107,024,189
.2 401,611,182.6
Dec. 2014 40,154,369.8 28,145,209.7 9,455,529.8 2,553,630.3 50,086,037.1 12,642.9 9,788,108.1 779,167.3 9,008,940.8 38,239,309.8
Nov. 2014 39,884,259.4 23,531,241.9 8,795,316.8 7,557,700.7 51,787,683.2 12,324.1 9,686,492.0 759,653.0 8,926,839.0 34,075,675.8

43
Oct. 2014 39,629,524.5 23,761,233.5 8,232,276.3 7,636,014.7 51,607,534.1 11,746.7 9,481,711.2 734,255.2 8,747,456.0 35,151,051.9
Sep. 2014 38,966,716.9 23,587,432.8 7,572,280.7 7,807,003.5 51,515,652.4 12,364.9 9,662,422.9 863,071.9 8,799,351.0 25,017,479.8
Aug. 2014 38,250,607.9 23,562,761.5 7,046,516.3 7,641,330.1 51,636,412.3 12,293.4 9,526,216.0 768,872.6 8,757,343.4 24,910,216.9
Jul. 2014 37,548,356.4 23,522,839.3 6,510,842.4 7,514,674.8 51,826,760.2 12,389.1 9,461,875.7 768,018.6 8,693,857.1 24,962,669.6
Jun. 2014 36,862,056.0 23,405,378.2 5,900,006.3 7,556,671.6 51,735,013.1 7,380.5 9,459,065.1 813,886.2 8,645,178.9 34,981,793.8
May. 2014 36,588,506.1 23,367,490.3 5,389,801.1 7,831,214.7 51,529,913.7 7,602.3 9,521,719.7 859,590.9 8,662,128.8 39,141,626.5
Apr. 2014 35,933,205.2 23,234,289.3 4,916,955.7 7,781,960.2 51,107,392.5 13,804.7 9,475,842.9 768,296.8 8,707,546.1 52,602,274.4
Mar. 2014 35,388,498.3 23,122,140.1 4,449,633.9 7,816,724.3 50,880,848.4 17,951.0 9,601,456.4 852,060.7 8,749,395.7 35,998,762.3
Feb. 2014 34,763,242.9 22,976,449.1 4,036,133.4 7,750,660.3 49,598,749.1 16,217.6 9,642,751.0 869,810.9 8,772,940.1 38,057,999.0
Jan. 2014 34,611,403.3 22,992,499.1 3,713,086.4 7,905,817.8 49,420,401.5 31,668.7 9,690,097.4 877,562.9 8,805,677.4 43,546,300.7
Total 2014 448,580,746.7 285,208,964.8 76,018,379.1 87,353,403.0 612,732,397.6 168,385.9 114,997,758.4 9,714,247.0 105,276,654
.3 426,685,160.5
Dec. 2013 34,621,798.2 23,102,857.8 3,472,635.3 8,046,305.1 48,993,856.7 31,660.0 9,876,569.7 1,038,203.9 8,829,291.9 49,247,248.3
Nov. 2013 34,736,180.4 23,219,932.9 3,128,417.9 8,387,829.6 49,530,498.0 31,812.4 9,613,347.2 816,100.9 8,774,404.0 37,655,501.0
Oct. 2013 34,548,483.4 23,216,875.4 2,815,211.2 8,516,396.8 49,691,769.1 32,042.4 9,526,436.7 779,572.7 8,723,974.7 47,759,008.3
Sep. 2013 34,266,092.6 23,268,414.8 2,489,518.9 8,508,159.0 49,769,300.5 32,018.2 9,683,182.0 920,046.1 8,740,155.0 39,127,479.1
Aug. 2013 33,965,531.0 23,346,206.7 2,270,183.9 8,349,140.5 48,630,724.7 31,363.9 9,681,279.6 909,482.0 8,744,079.0 34,276,254.6
Jul. 2013 33,982,940.5 23,497,103.7 2,175,838.2 8,309,998.5 48,317,411.2 31,499.8 9,573,800.0 998,019.0 8,575,781.0 42,202,733.8
Jun. 2013 33,920,831.5 23,514,411.8 2,087,758.1 8,318,661.7 48,831,583.2 25,415.1 9,596,196.6 983,454.5 8,612,742.1 36,550,065.6
May. 2013 34,058,986.8 23,690,958.8 2,031,689.5 8,336,338.6 48,298,811.2 37,064.6 9,624,571.6 986,524.8 8,638,046.8 43,741,454.2
Apr. 2013 33,756,203.7 23,718,683.1 1,984,212.5 8,053,308.0 48,489,237.4 55,223.4 9,602,386.7 986,271.9 8,616,114.8 42,658,733.8
Mar. 2013 34,006,778.7 23,814,463.7 1,934,235.6 8,258,079.4 48,640,726.6 58,557.6 9,704,924.7 1,069,155.1 8,635,769.6 36,216,074.1
Feb. 2013 34,064,153.6 23,829,697.5 1,888,244.8 8,346,211.4 48,910,749.6 49,332.3 9,740,537.0 1,098,522.5 8,642,014.5 40,532,402.6
Jan. 2013 34,210,014.2 23,951,510.8 1,861,351.4 8,397,152.0 48,845,750.8 49,412.0 9,681,735.0 1,058,674.0 8,623,061.0 45,519,443.6
Total 2013 410,137,994.6 282,171,117.0 28,139,297.3 99,827,580.6 586,950,419.0 465,401.7 115,904,966.8 11,644,027.4 104,155,434
.4 495,486,399.0
Total 2013-
2017 3,017,228,871.8 1,739,335,417.9 970,408,951.6 267,967,806.8 3,213,826,048.2 1,257,946.9 586,375,970.2 55,937,126.6 530,326,479
.3 2,518,244,024.8

44

www.bnr.ro Data Număr
instituții
de
credit Sucursale
bănci
străine Total active
nete
(mil lei) Active instituții
cu capital
privat
% Active instituții
cu capital străin
% Credite acordate
/ Depozite atrase
de la clienți
%
Rata riscului
de credit
% Rata creditelor
neperformante
potrivit
defini܊iei BNR
% Creanțe
depreciate /
Total
portofoliu
credite
% Creanțe
depreciate/
Total datorii

%
Dec. 2017 35 7 427,410.32 91.30 77.00 74.74 – – 3.01 1.82
Sep. 2017 36 8 406,427.69 91.60 91.10 80.30 – – 3.60 2.29
Jun. 2017 36 8 398,626.46 91.50 91.00 79.99 – – 3.84 2.41
Mar. 2017 37 8 393,746.87 91.40 90.90 80.43 – – 4.62 2.88
Dec. 2016 37 8 393,647.91 91.80 91.30 79.05 – – 4.89 2.98
Sep. 2016 37 8 378,097.10 91.60 90.40 82.87 – – 5.16 3.25
Jun. 2016 36 7 380,142.60 91.40 90.20 83.67 – – 5.65 3.50
Mar. 2016 36 7 370,179.20 91.60 90.30 87.02 – – 6.84 4.28
Dec. 2015 36 7 377,187.20 91.70 90.40 85.39 – – 7.04 4.29
Sep. 2015 39 8 359,597.10 91.40 76.80 92.67 – 12.33 7.93 5.00
Jun. 2015 40 9 363,274.30 91.60 90.20 93.56 – 12.80 8.45 5.26
Mar. 2015 40 9 361,042.80 91.50 90.10 93.68 – 13.85 9.08 5.56
Dec. 2014 40 9 364,143.30 91.30 89.90 91.33 – 13.94 9.39 5.65
Sep. 2014 40 9 351,442.70 91.70 80.50 99.65 – 15.33 10.15 6.44
Jun. 2014 40 9 352,425.00 91.40 80.20 103.56 – 19.19 11.42 7.24
Mar. 2014 40 9 352,521.00 91.60 90.00 105.36 32.60 20.39 12.17 7.75
Dec. 2013 40 9 362,259.20 91.50 90.00 104.59 32.14 – 11.64 7.25
Sep. 2013 41 10 353,571.40 92.00 90.60 111.50 31.77 – 12.42 8.21
Jun. 2013 41 9 355,021.40 92.00 90.70 113.71 30.49 – 12.16 8.10
Mar. 2013 41 9 356,222.70 92.20 90.80 114.30 29.98 – 12.28 – Anexa 2. Indicatori agrega܊i privind institu܊iile de credit