2 CZU 342.26 (478) (091) +94(478)”1812/1917” C 71 Lucrarea a fost recomandat ă pentru editare de Senatul Universit ăŃ ii de Stat ,,Bogdan Petriceicu… [601590]

UNIVERSITATEA DE STAT ,,BOGDAN PETRICEICU HASDEU”
DIN CAHUL

SERGIU CORNEA

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV Ă
A BASARABIEI (1812 – 1917)

Cahul 2003

2 CZU 342.26 (478) (091) +94(478)”1812/1917”
C 71

Lucrarea a fost recomandat ă pentru editare de Senatul Universit ăŃ ii de Stat
,,Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul

Referen Ńi: Anton Moraru , doctor habilitat în știin Ńe istorice,
profesor universitar.
Dumitru Grama , doctor în drept, cercet ător știin Ńific
superior.

Redactor știin Ńific: Alexandru Roman , doctor habilitat în știin Ńe
istorice, profesor universitar.

Descrierea CIP a Camerei Na Ńionale a C ărŃii
Cornea , Sergiu
Organizarea administrativ ă a Basarabiei (1812-1917) / Sergiu
Cornea.- Cahul: Univ. de Stat din Cahul, 2003.- 143 p.
Bibliogr.: p.138-142 (125 tit.)
ISBN 9975-9751-0-0
250 ex.

342.26(478)(091)+94(478)”1812/1917”

ISBN 9975 – 9751 – 0 – 0

3 Sumar:

Introducere ……………………………………………………….…… 4

Capitolul I. Dimensiunile anex ării și implement ări în Basarabia
a sistemului administrativ prov izoriu (1812-1818)

1.1 Instituirea, caracteristica și func Ńionalitatea sistemului de
administrare provizorie a Basarabiei …………………… …………15

1.2 Redimensionarea structurii administrative a reg iunii în
anii 1816 – 1818 …………………………………………….……. 39

Capitolul II. Organizarea administrativ ă a Basarabiei la etapa
autonomiei administrative (18 18-1828)

2.1 Ponderea Consiliului Suprem în sistemul institu Ńiilor administrative
din Basarabia ……………………………………………..………. 61

1.0 Implantarea în regiune a institu Ńiilor și structurilor administrative
de sorginte ruseasc ă ……………………………..…….………… 77

2.0 Dezna Ńionalizarea administra Ńiei basarabene și lichidarea treptat ă a
autonomiei administrative ……………………………..……….. 92

Capitolul III. Consolidarea sistemului rusesc de a dministrare în
Basarabia (1828-1917)

3.1 Impactul instaur ării for Ńate a modelului gubernial de
administrare în regiune ……………………..………………….. 103

3.2 Uniformizarea institu Ńiilor administrative regionale și locale
cu structurile administrative ale Imperiului rus………….…….. 116
Încheiere ………………………………………..………………….. 133
Bibliografie …………………………………………….…………… 137

4 INTRODUCERE
Reactualizarea valorilor autentice ale istoriei adm inistra Ńiei publice,
elucidarea proceselor principale din cadrul istorie i constituirii și evolu Ńiei
formelor de administrare anterioare au o importan Ńă deosebit ă în contextul
transform ărilor care au loc în societate.
Importan Ńa practic ă a istoriei administra Ńiei publice rezid ă în acumularea
și sistematizarea cuno știn Ńelor referitor la domeniul administrativ, care ajut ă la
identificarea și solu Ńionarea problemelor contemporane. Neglijarea tradi Ńiilor și
a experien Ńei acumulate în domeniu are drept consecin Ńă abordarea subiectiv ă a
problemelor legate de crearea unui sistem administr ativ eficient.
Pe parcursul evolu Ńiei istorice s-au succedat diverse sisteme și institu Ńii
administrative autohtone și str ăine. Cu toate schimb ările survenite, anumite
elemente s-au transmis de la o perioad ă la alta, ceea ce a dat sistemului
administrativ na Ńional o identitate specific ă. De aceea, studierea problemei
evolu Ńiei sistemelor de administrare sub aspect istoric, adic ă a succesiunii
complexelor de forme și metode administrative constituite în trecut are o mare
importan Ńă .
Istoria administra Ńiei publice din Basarabia reprezint ă o sintez ă proprie
determinat ă de experien Ńele sale acumulate sub diferite influen Ńe str ăine. De
rând cu sistemul na Ńional de administrare au fost impuse, în mod for Ńat,
regimuri administrative str ăine, dintre care, cea mai nefast ă influen Ńă a avut-o
sistemul Ńarist de administrare. Acest sistem a preg ătit terenul pentru edificarea
sistemului administrativ totalitar, repercusiunile c ăruia se resimt pân ă în
prezent. Studierea minu Ńioas ă a acestei influen Ńe str ăine ar explica multe
procese și tendin Ńe ce se manifest ă în cadrul sistemului administrativ
contemporan; ar permite dep ăș irea situa Ńiilor conflictuale și eludarea unor
evolu Ńii imprevizibile.
Diverse aspecte ale organiz ării administrative a Basarabiei sub st ăpânirea
Ńarist ă au devenit obiect de studiu înc ă din secolul XIX. Cercet ătorii, care au
abordat în mod special sau tangen Ńial unele probleme referitoare la procesul de
administrare a Basarabiei, respectând principiul cr onologic, pot fi,
conven Ńional, diviza Ńi în câteva grupe.
În prima grup ă includem cercet ătorii, oficialii și memuari știi din secolul
XIX – începutul secolului XX. Primele date fragment are referitoare la modul
de administrare a Basarabiei au fost expuse de P.Ku ni Ńki, 1 care a caracterizat
succint sistemul administrativ provizoriu instaurat de autorit ăŃ ile militare
ruse ști în regiune.
Din categoria primelor referiri ap ărute imediat dup ă consumarea
evenimentelor se pot men Ńiona rapoartele oficiale ale func Ńionarilor ru și
N.Baicov și P.Sviniin, în care sunt analizate diferite aspect e ale activit ăŃ ii
administra Ńiei din Basarabia. 2 Ambii au fost trimi și în Basarabia cu misiunea

5 de a studia sistemul administrativ existent aici. S pre deosebire de N.Baicov,
care insista asupra introducerii imediate a sistemu lui rusesc de administrare în
Basarabia, P.Sviniin e mai loial fa Ńă de regimul administrativ moldovenesc,
studiul s ău reflectând atitudinea autorit ăŃ ilor ruse fa Ńă de Basarabia în primii
ani dup ă anexare.
Unele fenomene caracteristice administra Ńiei din Basarabia au fost
elucidate în memoriile func Ńionarilor care au servit în institu Ńiile administrative
ale Basarabiei. Memoriile lui Vighel sunt scrise în perioada când în politica
autorit ăŃ ilor ruse ști fa Ńă de Basarabia intervin unele modific ări și se reliefeaz ă
clar tendin Ńele șovine ale oficialilor ru și în problema organiz ării administrative
a Basarabiei. 3 Guvernatorul S.D.Urusov în memoriile sale a descri s
administra Ńia Basarabiei de la începutul secolului XX și a reliefat fenomenele
negative caracteristice acelei perioade. 4
În a doua jum ătate a secolului XIX – începutul secolului XX apar câteva
lucr ări semnificative, care cuprind un bogat material do cumentar și care au ca
obiect de studiu diverse aspecte referitoare la tem a examinat ă. Una dintre
primele monografii consacrate Basarabiei și în care sunt caracterizate
institu Ńiile administrative ale regiunii apar Ńine ofi Ńerului rus A.Za șciuc. 5 În
lucrarea sa autorul a folosit vaste date statistice , economice și istorice,
sistematizându-le și interpretându-le în mod critic.
Activitatea administra Ńiei civile ruse ști în anii r ăzboiului ruso-turc și a
administra Ńiei din Basarabia în perioada 1812-1828 a constitui t obiectul de
studiu al istoricului A.Nacco. În studiul s ău referitor la administra Ńia civil ă
ruseasc ă în Principate autorul a apreciat sistemul administ rativ moldovenesc
existent în regiune pân ă la anexare și a cercetat diferite aspecte legate de
activitatea administra Ńiei ruse ști în teritoriile române ști cotropite. 6 În cel de-al
doilea studiu, autorul, folosind documente inedite și publica Ńii oficiale, a
analizat instaurarea regimului administrativ rusesc în Basarabia. A.Nacco în
studiul s ău a publicat un șir de documente importante pentru cercetarea
fenomenului administrativ din Basarabia. Scrise de pe pozi Ńii pro imperiale,
studiile sunt totu și valoroase prin materialul factologic și documentele
publicate. 7
Planurile expansioniste ale Imperiului rus referito are la Principate au fost
conturate de L.Casso. 8 R ăpirea jum ătăŃ ii de Est a Moldovei, în viziunea
autorului, se integra firesc în tradi Ńia ruseasc ă de expansiune spre Dun ăre și
Strâmtori. În lucrare a fost analizat modul de impl ementare și consolidare a
administra Ńiei ruse ști în Basarabia și au fost apreciate unele consecin Ńe ale
activit ăŃ ii sale. Cu toate c ă a fost scris ă la comand ă, în leg ătur ă cu centenarul
anex ării Basarabiei, și exprima pozi Ńia oficial ă a regimului Ńarist, lucrarea e
pre Ńioas ă datorit ă faptului c ă autorul a folosit un spectru larg de izvoare istor ice
nepublicate pân ă atunci. O alt ă preocupare a lui L.Casso a fost studierea

6 dreptului local din Basarabia, care era totalmente neglijat de oficialii ru și. 9 În
acest context men Ńion ăm c ă diverse aspecte legate de legisla Ńia local ă a
Basarabiei au mai fost cercetate de juri știi V.Linovski, A.Egunov,
M. Șimanovski, O.Pergament. 10
Un bogat material factologic expune în lucrarea sa I.Halipa. De rând cu
cercetarea activit ăŃ ii guvernatorilor basarabeni și a vizitelor Ńarilor ru și în
Basarabia sunt descrise și unele momente legate de istoria administrativ ă a
provinciei. 11 Informa Ńii utile referitoare la sistemul de administrare a
Basarabiei în a doua jum ătate a secolului XIX sunt furnizate de Z.Arbure în
lucrarea ,,Basarabia în secolul XIX”. 12
Rolul Mitropolitului G.B ănulescu-Bodoni în organizarea administrativ ă a
Basarabiei în primii ani ai st ăpânirii Ńariste a fost elucidat de c ătre A.Stadni Ńki,
care a publicat și unele documente referitoare la acea perioad ă. Aceea și
problem ă a fost tratat ă și de c ătre I.Parhomovici și D. Șceglov. 13
Diferite informa Ńii despre institu Ńiile administrative ale Basarabiei au fost
furnizate de autorii ru și P.Batiu șkov, Cru șevan, Skalikovski, N.La șkov, L
Golovko. 14
În linii generale, acest grup de autori, care au ac umulat și au introdus în
circuitul știin Ńific un vast material documentar și informativ au abordat
problemele administr ării Basarabiei de pe pozi Ńiile exigen Ńelor
institu Ńionalizate de regimul autocrat existent în Imperiul rus. S-a acreditat
ideea superiorit ăŃ ii sistemului rusesc de administrare comparativ cu cel
na Ńional; a fost acceptat ă și sus Ńinut ă necesitatea unific ării administrative în
cadrul Imperiului rus și necesitatea lichid ării particularit ăŃ ilor na Ńionale în
administrarea teritoriilor anexate.
O alt ă grup ă de cercet ători o constituie autorii români din perioada
interbelic ă. În aceast ă perioad ă au fost publicate multe lucr ări valoroase în care
au fost studiate diferite aspecte ale perioadei de referin Ńă și a fost argumentat
fenomenul continuit ăŃ ii române ști și a viabilit ăŃ ii con știin Ńei na Ńionale în
Basarabia. Au fost examinate diferite componente al e sistemului rusesc de
administrare și impactul acestui sistem asupra procesului de rusi ficare for Ńat ă a
popula Ńiei. S-a argumentat distonia dintre modul rusesc de administrare și
formele vie Ńii locale, întemeiate pe legile și tradi Ńiile autohtone precum și
neacceptarea de c ătre românii din Basarabia a legilor și a regimului de
administrare impuse de autorit ăŃ ile ruse ști.
În lucr ările sale N.Iorga a dat o apreciere politico-juridi c ă actului anex ării
și a analizat efectele cauzate de administra Ńia ruseasc ă în Basarabia. 15 O
contribu Ńie important ă la studierea procesului administrativ din Basarabi a în
perioada examinat ă și-au adus autorii basarabeni Șt.Ciobanu, P.Cazacu și
I.Nistor.
La Chi șin ău, Șt.Ciobanu editeaz ă monografia ,,Basarabia”, care

7 cuprindea și informa Ńii despre administrarea regiunii. 16 O constant ă preocupare
a sa a fost problema dezvolt ării culturii basarabene. În lucr ările sale Șt.Ciobanu
a demascat eforturile rusificatoare ale autorit ăŃ ilor ruse ști și a demonstrat
viabilitatea con știin Ńei și a culturii na Ńionale în Basarabia. 17
O contribu Ńie valoroas ă la studierea istoriei administrative a Basarabiei o
constituie lucr ările istorice ale lui P.Cazacu. Un paragraf specia l al lucr ării
,,Moldova dintre Prut și Nistru.1812-1918” este consacrat studierii
administra Ńiei ruse ști implementate în Basarabia. Explorând un bogat m aterial
documentar și statistic, studiind literatura istoric ă rus ă, autorul a redat un
tablou veridic al instaur ării și func Ńion ării sistemului de administrare rusesc.
Au fost reliefate eforturile rusificatoare întrepri nse de oficialit ăŃ ile ruse și
analiza Ńi factorii care au contribuit la dezna Ńionalizarea administra Ńiei
basarabene. 18 Un alt studiu al s ău este consacrat zemstvelor. În aceast ă lucrare
a fost definit ă etimologia istoric ă a conceptului de zemstv ă; a fost examinat
mecanismul alegerilor zemstviale și modul de organizare a institu Ńiilor
zemstvei. Autorul a demascat postulatele false desp re autonomia și
posibilit ăŃ ile zemstvelor și a demonstrat c ă ele nu au fost decât ni ște institu Ńii
complementare în angrenajul birocratic al Imperiulu i rus. 19
Divizarea teritorial-administrativ ă a Basarabiei și etapele implement ării
sistemului rusesc de administrare a Basarabiei au f ost studiate de istoricul
I.Nistor. 20
Un aport deosebit în studierea trecutului administr ativ al Basarabiei l-a
avut profesorul A.Boldur. În lucrarea sa, consacrat ă perioadei autonomiei
administrative a Basarabiei în cadrul Imperiului ru s, a fost analizat suportul
juridic al regimului administrativ implementat în r egiune, activitatea
Consiliului Suprem, suprimarea particularit ăŃ ilor na Ńionale în cadrul sistemului
administrativ al Basarabiei. 21 Realizarea reformelor sociale de la mijlocul
sec.XIX și multiple aspecte ale administr ării Basarabiei au fost studiate în
,,Istoria Basarabiei” și ,,Basarabia Româneasc ă”. 22 O preocupare a lui
A.Boldur a fost și studierea legilor locale ale Basarabiei. 23
Vicisitudinile regimului administrativ instituit d e autorit ăŃ ile ruse ști dup ă
anexarea Basarabiei, cât și etapele coloniz ării regiunii au constituit subiectele
abordate de Gh.I.Br ătianu. 24 Organizarea administrativ ă a Basarabiei a fost
cercetat ă și de V.Ionescu-Darzeu, func Ńionar în administra Ńia basarabean ă. El
și-a concentrat aten Ńia asupra cercet ării structurii și func Ńiilor institu Ńiilor
administrative ale Basarabiei la începutul secolulu i XX. 25
Diverse aspecte referitoare la institu Ńia zemstvei în sistemul administrativ
al Basarabiei au fost supuse unei profunde analize de c ătre P.Gore. 26 Dup ă
Unire, la ordinea zilei era sarcina unific ării administrative a provinciilor alipite
României. Problema men Ńinerii sau a lichid ării zemstvelor a focalizat aten Ńia
func Ńionarilor din administra Ńie, cât și a teoreticienilor din domeniul dreptului

8 administrativ și a știin Ńei administra Ńiei . Consemn ăm, în acest context, apari Ńia
mai multor publica Ńii consacrate istoriei și activit ăŃ ii zemstvelor, în care autorii
s-au exprimat pro sau contra men Ńinerii zemstvelor în Basarabia. 27
Diverse materiale referitoare la situa Ńia și participarea nobilimii
basarabene la procesul administrativ în primii ani de ocupa Ńie ruseasc ă au fost
publicate de Gh.Bezviconi în revistele ,,Din trecut ul nostru” și ,,Via Ńa
Basarabiei”. 28
Urm ătorul grup de autori reprezint ă istoriografia sovietic ă. Scrierile
istorice ap ărute la Chi șin ău în perioada postbelic ă au pl ătit tribut regimului
totalitar, istoria fiind pus ă în serviciul intereselor și obiectivelor cu caracter
politic. Diverse aspecte ale modului de administra re a Basarabiei sub regimul
Ńarist au fost abordate în unele lucr ări de sintez ă,29 cât și în lucr ările speciale,
consacrate diferitor probleme cu privire la adminis trarea Basarabiei. A.Surilov
a cercetat organizarea administrativ ă a Basarabiei în prima jum ătate a
sec.XIX.. 30 I.An Ńupov și V.Jukov au studiat reformele administrative din
Basarabia realizate în anii 1812-1828. 31 În lucrarea lui Gh.Feodorov,
consacrat ă orânduirii statal-administrative și dreptului local din Basarabia, un
capitol aparte este consacrat descrierii organiz ării administrative a regiunii. 32
Diferite date, provenind din arhivele ruse ști, se con Ńin în lucr ările autorilor
I.Iovva, L.Oganean, B.Trube Ńkoi, V.Zelenciuk. 33
Lucr ările istoricilor Ia.Grosul și I.Budac 34 prezint ă un mare interes
datorit ă faptului c ă autorii au folosit un vast material și informa Ńii documentare
valoroase provenite din mai multe arhive ruse ști, dar abordarea problemelor de
ordin administrativ de pe pozi Ńiile tradi Ńionale ale istoriografiei sovietice a
diminuat valoarea lor știin Ńific ă. Fenomenul administrativ a fost abordat
incidental, mai mult sub aspect politic și nu ofer ă o imagine ampl ă și obiectiv ă
a proceselor ce au avut loc în perioada cercetat ă.
În ultimul grup pot fi incluse studiile ap ărute în România și Republica
Moldova, dup ă c ăderea regimurilor comuniste. În ultimii ani în Repu blica
Moldova au fost publicate multe studii și materiale referitoare la istoria
Basarabiei în care sunt elucidate și diferite aspecte ale istoriei administrative.
O contribu Ńie important ă la reconstituirea istoriei evolu Ńiei administra Ńiei
publice din Republica Moldova și-au adus autorii studiului ,,Istoria
administra Ńiei publice din Moldova” ap ărut sub egida Academiei de
Administrare Public ă. 35
De c ătre A.Roman a fost cercetat ă evolu Ńia sistemelor de administrare
na Ńionale și universale. 36 D.Grama a studiat evolu Ńia statutului juridic al
Basarabiei și lupta basarabenilor pentru men Ńinerea legilor locale. 37 O succint ă
caracterizare a administra Ńiei din Basarabia este prezentat ă de E.Aram ă în
,,Istoria dreptului românesc”. 38 Organizarea administrativ ă a Basarabiei în
prima jum. a sec.XIX a fost descris ă de A.Niculi Ńă .39

9 Politica de dezna Ńionalizare a administra Ńiei, promovat ă de regimul Ńarist
în Basarabia, a fost reflectat ă de c ătre D.Po ștarencu. 40 Unele aspecte ale
problemei cercetate au fost tangen Ńial abordate și de cercet ătorii A.Agachi,
I.Chirtoag ă, V.Mischevca, I.Varta. 41
În istoriografia român ă post-comunist ă au fost abordate și unele aspecte
ale administr ării Basarabiei sub regimul Ńarist. Autorii N.Ciachir și C.Aldea,
referindu-se la istoria Basarabiei sub st ăpânirea Ńarist ă, au descris și sistemul de
administrare a regiunii implementat de autorit ăŃ ile ruse. 42 Unele aspecte legate
de participarea Sturze știlor la procesul de administrare a Basarabiei au f ost
studiate de P.Cernovodeanu, Șt.Gorovei și C.Opaschi. 43
Analiza nivelului de cercetare a temei propuse ne p ermite s ă constat ăm c ă
problema implement ării și a evolu Ńiei sistemului rusesc de administrare a
Basarabiei în anii 1812-1917 nu a fost o preocupare special ă în istoriografie.
Autorii au abordat fenomenul administrativ prin pri sma politicului sau ca
activitate. Analiza evolu Ńiei sistemului administrativ, organizarea,
func Ńionalitatea, aspectele tehnice ale sistemului de ad ministrare nu au
constituit obiectul unui studiu special.
Cadrul cronologic al lucr ării cuprinde perioada anilor 1812 – februarie
1917. Drept punct ini Ńial al acestei limite cronologice a servit sfâr șitul
războiului ruso-turc din anii 1806-1812 și anexarea de c ătre Imperiul rus a
Ńinuturilor de Est ale Moldovei. Aceast ă perioad ă, abundent ă în evenimente
politice și militare, a influen Ńat atitudinea și politicile administrative aplicate de
oficialit ăŃ ile ruse în Basarabia. Odat ă cu c ăderea Ńarismului, Imperiul rus intr ă
într-o alt ă faz ă a evolu Ńiei sale istorice, cu alte rigori în domeniul admin istrativ,
astfel am considerat s ă lu ăm drept reper cronologic – limit ă acest eveniment cu
care se încheie o perioad ă distinct ă a istoriei procesului administrativ din
Basarabia.
Studierea regimului administrativ Ńarist în scopul în Ńelegerii fenomenul
administrativ contemporan și identific ării solu Ńiilor pentru rezolvarea
problemelor curente ale administra Ńiei publice a necesitat o abordare
multidimensional ă a obiectului de studiu. Având tentativa de a refl ecta
obiectiv, evolu Ńia sistemului de administrare a Basarabiei sub ocup a Ńia ruseasc ă
am renun Ńat la stereotipurile false ale dogmatismului comuni st.
În lucrare, pentru a ne sus Ńine ra Ńionamentele enun Ńate, recurgem la
citarea diferitor surse istorice, în speran Ńa c ă autorii și sursele citate ar constitui
argumente incontestabile în definirea problemelor e xaminate.
Realizarea obiectivelor propuse a necesitat valorif icarea diferitor surse
istorice. Drept surse principalele de documentare n e-au servit documentele
con Ńinute în fondurile Arhivei Na Ńionale a Republicii Moldova: Fondul 1 (al
,,Senatorilor”); Fondul 2 (Cancelaria guvernatorulu i); Fondul 3 (Consiliul
regional); Fondul 4 (Comitetul provizoriu); Fondul 5 (Guvernul regional);

10 Fondul 17 (Namesnicul plenipoten Ńiar al Basarabiei); Fondul 22
(Departamentul ministerului justi Ńiei); Fondul 88 (Adunarea deputa Ńilor
nobilimii); Fondul 89 (Mare șalul gubernial al nobilimii); Fondul 305 (Biroul
basarabean al coloni știlor str ăini).
În fondurile enumerate se afl ă un vast și pre Ńios material, foarte util
pentru studierea istoriei administrative a Basarabi ei sub st ăpânirea Ńarist ă: copii
ale ukazurilor Ńarilor ru și; decizii și dispozi Ńii ale institu Ńiilor centrale ruse ști cu
privire la Basarabia; ordine și dispozi Ńii ale guvernatorilor și namesnicilor
plenipoten Ńiari; deciziile diverselor institu Ńii administrative de nivel local și
regional; coresponden Ńa de serviciu din cadrul sistemului administrativ
basarabean.
Foarte utile pentru elaborarea lucr ării s-au dovedit a fi colec Ńiile de
documente și materiale publicate din secolul XIX pân ă în prezent. Documente
importante pentru studierea implement ării administra Ńiei ruse ști în regiune se
con Ńin în publica Ńiile Comitetului statistic al Basarabiei. 44 Informa Ńii pre Ńioase
referitoare la modul de administrare a coloni știlor transdanubieni stabili Ńi în
Basarabia con Ńin și documentele publicate în culegerea ,, Устройство
задунайских переселенцев в Бессарабии и деятельность
А.П.Юшневского ”. 45
De un real folos este colec Ńia actelor în limba român ă tip ărite în Basarabia
de P.Mihail și Z.Mihail. 46 Diverse documente referitoare la istoria
institu Ńional ă a Basarabiei au fost traduse de D.Po ștarencu. 47 Informa Ńii
folositoare se con Ńin și în alte publica Ńii de documente. 48
Lucr ările cu caracter statistic referitor la Basarabia 49 au permis abordarea
mai ampl ă și detaliat ă a problemei evolu Ńiei sistemului de administrare a
Basarabiei.
În lucrare este reconstituit tabloul integral al ev olu Ńiei sistemului de
administrare a Basarabiei în perioada vizat ă, care cuprinde diverse institu Ńii ce
prezint ă particularit ăŃ i de organizare, de realizare a competen Ńelor, de natur ă
juridic ă și de denumire.
S-a determinat și analizat suportul juridic în baza c ăruia s-a constituit și a
func Ńionat acest sistem. Tratând administra Ńia ca un factor important de
realizare a obiectivelor politice ale statului, au fost elucidate leg ăturile directe
dintre evolu Ńia modului de administrare a Basarabiei și scopurile politice ale
Imperiului rus; au fost elucidate cauzele modific ării politicii administrative la
anumite perioade.
Fără a avea preten Ńia unei prezent ări exhaustive a problematicii în cauz ă
am st ăruit asupra unei imagini sintetice a evolu Ńiilor și tendin Ńelor manifestate
în sistemul de administrare a Basarabiei în perioad a examinat ă, care și-au pus
amprenta asupra contemporaneit ăŃ ii.
Sper ăm c ă concluziile și materialul prezentat vor folosi speciali știlor,

11 func Ńionarilor publici, studen Ńilor de la specialit ăŃ ile de profil drept mijloc de
documentare și informare în domeniul studierii istoricului evolu Ńiei formelor de
administrare a Republicii Moldova.
Restituirea adev ărului cu privire la fenomenul administrativ din Bas arabia
confer ă premisele abord ării lucide a realit ăŃ ilor de azi, a descifr ării și deslu șirii
corecte a logicii proceselor ce se deruleaz ă în prezent.

Note:
1. Куницкий П. Краткое статистическое описание Заднестровской области ,
присоединенной к России по мирному трактату , заключенному с Портою
Оттоманскую в Бухаресте 1812 года . СПб ,1813.
2. Свиньин П. Описание Бессарабской области // Записки императорского
Одесского общества истории и древностей .Т.6, Одесса ,1867; Raportul lui Baicov,
a fost publicat ulterior în: Записки императорского Одесского общества истории и
древностей .Т.22, Одесса ,1900, с.119-122. (în continuare: ЗООИД).
3. Вигель Ф. Замечания на нынешнее состояние Бессарабии . Москва ,1892.
4. Урусов С. Очерки прошлого . Т.I. Записки губернатора . Кишинев , 1907.
5. Защук A. Материалы для географии и статистики России , собранные офицерами
генерального штаба . Бессарабская область.Ч.I-II. СПб ,1862.
6. Накко А. Очерк Гражданского Управления в Бессарабии , Молдавии и Валахии во
время русско – турецкой войны 1806-1812 года года // ЗООИД ,Т.11, Одесса , 1879.
7. Idem. Очерк гражданского устройства Бессарабской области с 1812-1828 //
ЗООИД . Т.22, Одесса , 1900.
8. Кассо Л. Россия на Дунае и образование Бессарабской области . М., 1913.
9. Idem. Византийское право в Бессарабии . М. 1907; Idem. Петр Манега – забытый
кодификатор Бессарабского права . СПб , 1914.
10. Линовский В. О местных Бессарабских законах . Одесса , 1842; Егунов А.
Местные и гражданские законы Бессарабии . Сп -б, 1881; Idem. Сборник местных
в Бессарабии узаконений по предметам гражданского права . C п-б, 1882;
Шимановский М. О местных законах Бессарабии . Одесса , 1887-88; Пергамент О.
Спорные вопросы Бессарабского права . Сп -б, 1905; Idem. О применении местных
законов Арменопула и Донича . Сп -б, 1911.
11. Халипа И. Основные исторические данные о Бессарабии // Труды Бессарабской
губернской архивной комиссии . Т.2, Кишинев ,1902.
12. Arbure Z. Basarabia în secolul XIX. Bucure ști,1898.
13. Стадницкий А. Гавриил Банулеско -Бодони , экзарх молдо -валахийский (1808-
1812 ), Митрополит Кишиневский 1813-1821. Кишинев , 1894; Пархомович И.
Краткий очерк жизни и деятельности Высоко -преосвященного Гавриила
Банулеско -Бодони , Экзарха Священного Синода , Митрополита Кишиневского и
Хотинского (1813-1821 г.) // Труды Бессарабского Церковного Историко –
Археологического Общества . Выпуск V, Кишинев , 1910; Щеглов Д. Участие
Митрополита Гавриила в гражданском устройстве Бессарабии // Кишиневские
епархиальные ведомости , № 17, 1902.
14. Бессарабия . Под редакцией Крушевана . Кишинев , 1903; Батюшков П.
Бессарабия . Историческое описание . Сп -Б., 1892; Историческое введение в
статистическое описание Бессарабской области ( сост . Скальковский ). СПб , 1846;
Лашков Н.В. Бессарабия к столетию присоединения к России . 1812-1912.

12 Кишинев , 1912; Головко Л.В. Краткая история Бессарабии к 100-летнему юбилею
присоединения к России . Бельцы , 1912.
15. Iorga N. Adev ărul asupra trecutului și prezentului Basarabiei.Bucure ști,1940; Idem.
Basarabia noastr ă. Chi șin ău, 1993.
16. Ciobanu Șt. Basarabia. Chi șin ău, 1993.
17. Ciobanu Șt. Cultura româneasc ă în Basarabia sub st ăpânirea rus ă. Chi șin ău, 1992;
Idem. La continite Roumaine dans la Bessarabie anex ee en 1812 par la Russie.
Bucharest, 1920; Idem.La Bessarabie. Sa popula Ńion, son passe, sa culture. Bucharest,
1941; Idem. Unirea Basarabiei. Chi șin ău, 1993.
18. Cazacu P. Moldova dintre Prut și Nistru. 1812-1918. Chi șin ău, 1992.
19. Idem. Institu Ńia public ă numit ă ,,Zemstva” în cadrul statului absolutist rusesc și în
cadrul statului român din timpurile noastre. Ia și,1921.
20. Nistor I. Istoria Basarabiei. Chi șin ău, 1991;
21. Boldur A. Autonomia Basarabiei sub st ăpânirea ruseasc ă în 1812-1828. Chi șin ău,
1929.
22. Idem.Istoria Basarabiei. B., 1992; Idem. Basarabia Româneasc ă. Bucure ști, 1943.
23. Idem. Dreptul local al Basarabiei. Schi Ńă de istorie. Chi șin ău, 1932.
24. Br ătianu Gh. La Bessarabie. Droits nationaux et histor iques. Bucarest, 1943.
25. Ionescu-Darzeu V. Organizarea administrativ ă a Basarabiei. Chi șin ău, 1920; Idem. Trei
feluri de administra Ńie // România administrativ ă, XI,1921 – I, 1922.
26. Gore P Autoadministrarea și Zemstvoul. Chi șin ău, 1920.
27. Men Ńion ăm unele din aceste publica Ńii, care, dup ă p ărerea noastr ă, prezint ă un mare
interes pentru studierea problemelor zemstvei în Ba sarabia: Institu Ńiile zemstvei. Dup ă
legile din 1864, 1890 și 1917. Activitatea și situa Ńia lor actual ă în Basarabia.
Chi șin ău,1920; Ionescu-Darzeu V. Trei feluri de administr a Ńie // România
administrativ ă, noiembrie1921-ianuarie 1922; Zemstva în Basarabia . Regulamente.
Chi șin ău, 1920; Istoricul și activitatea zemstvelor în Basarabia. Chi șin ău, 1920; Pamfil
A. Trebuiesc zemstvele sf ărâmate // România administrativ ă, mai-iunie, 1920; Cazacu
P. Institu Ńia public ă numit ă ,,Zemstva” în cadrul statului absolutist rusesc și în cadrul
statului român din timpurile noastre.Ia și, 1921; Expunerea de motive la proiectul de
lege asupra institu Ńiilor zemstvei pentru Basarabia.Chi șin ău,1921; Guldinski G.
Zemstvele în Basarabia. Rolul și importan Ńa.// România administrativ ă, aprilie-iunie
1922.
28. Bezviconi Gh. Profiluri de ieri și azi // Fapte trecute și basarabeni uita Ńi. Chi șin ău,
1992; Via Ńa boierilor Stamati // Din trecutul nostru, № 6,1934; Din via Ńa oficialit ăŃ ilor
basarabene din secolul trecut (1823-1833)// Via Ńa Basarabiei, № 5-6; Boierii Sturdza și
Basarabia // Arhivele Basarabiei, № 1,1934; Eteria // Din trecutul nostru, № 25-
27,1935; Manuc-bei // Din trecutul nostru, № 3-4, 1934; Contribu Ńii la istoria boierimii
basarabene // Din trecutul nostru, № 17-20, 1935.
29. История МССР . Т.I. Кишинев , 1965; История Кишинева . Кишинев , 1966; Istoria
RSS Moldovene ști. Chi șin ău, 1984.
30. Сурилов А.В. К вопросу об общественном устройстве Молдавии в первой
половине XIX в. // Сборник юридического факультета Одесского университета ,
Т.2; Idem Верховный Совет Бессарабской области по ,, Уставу образования ” 1818
г. // Ученные записки КГУ , Т.52, Кишинев .1960.
31. Анцупов И., Жуков В. Реформы в управлении Бессарабией с 1812 по 1828 гг //
Ученные записки КГУ , Т.26, 1957.
32. Федоров Г.К. Государственно -административное устройство и местное право

13 Бессарабии (1812-1917), Кишинев , 1974;
33. Иовва И. Бессарабия и греческое национально -освободительное движение .
Кишинев , 1974; Передовая Россия и общественно -политическое движение в
молдавии ( I пол . XIX в.). Кишинев , 1986; Политика царской России в Бессарабии
// Политика , № 3, 1991; Оганян Л.Н. Общественное движение в Бессарабии в
первой четверти XIX века .Ч.I-II. Кишинев ,1974; Трубецкой Б. Пушкин в
Молдавии . Кишинев , 1963 și П.П.Свиньин в Бессарабии // Ученые записки КГУ ,
Т. 36, 1959.
34. Гросул Я.С. Автономия Бессарабии в составе России 1812-1828 // Труды по
истории Молдавии . Кишинев , 1982; Будак И.Г. Буржуазные реформы 60-70 гг в
Бессарабии . Кишинев ,1961.
35. Platon M., Ro șca S., Roman A., Popesu T. Istoria administra Ńiei publice din Moldova.
Chi șin ău,1999.
36. Roman A. Jaloanele principale ale administra Ńiei publice în Moldova // ,,Administrare
public ă”, № 2, 1996 ; Idem Evolu Ńia universal ă a sistemelor de administrare public ă.
Chi șin ău, 1998.
37. Grama D. Evolu Ńia statutului juridic al Basarabiei în anii 1812-18 18. // Revista de
istorie a Moldovei, № 2,1994; Idem Lupta românilor de la r ăsărit de Prut pentru
ap ărarea legilor Moldovei în primele decenii ale secol ului al XIX-lea. // Destin
românesc, № 1, 1994;
38. Aram ă E. Istoria dreptului românesc. Chi șin ău, 1998.
39. Niculi Ńă A. Organizarea administrativ ă a Basarabiei în prima jum ătate a secolului al
XIX-lea. // Administrarea public ă, № 2, 1995.
40. Po ștarencu D. Politica Ńarist ă de dezna Ńionalizare a administra Ńiei Basarabiei // Destin
românesc, № 4, 1994.
41. Agachi A. Organizarea administrativ ă a Moldovei și Munteniei sub ocupa Ńia militar ă
rus ă din anii 1806-1812 (I) // Destin românesc, № 3, 1997; Idem. Contribu Ńia impus ă
Moldovei și łă rii Române ști pentru aprovizionarea armatei ruse de ocupa Ńie în anii
1806-1810 // Destin românesc, № 1, 1994; Chirtoag ă I. Din istoria Moldovei de Sud-
Est pân ă în anii 30 ai sec. al XIX-lea. Chi șin ău, 1999; Idem.Evolu Ńia semnifica Ńiei
teritoriale a no Ńiunii Basarabia. // ,,Revista de istorie a Moldovei ”, № 2, 1994;
Mischevca V. Moldova în raporturile interna Ńionale la începutul secolului al XIX
(1802-1812).Teza…,Chi șin ău, 1997; Idem.1812: geneza problemei basarabene //
Cugetul, № 2-3,1994; Varta I. Manuc-Bei despre situa Ńia Basarabiei la 1815 //
Patrimoniu, № 3, 1991.
42. Aldea C. O istorie zbuciumat ă.Basarabia pîn ă în anul 1920. Bucure ști, 1933; Ciachir N.
Basarabia sub st ăpânire Ńarist ă (1812-1917). Bucure ști, 1992;
43. Cernovodeanu P. Românii și ru șii.Politic ă și încuscriri // Magazin istoric, № 4, 1996;
Gorovei Șt. S. Sturdze știi. // Magazin istoric, № 3, 1994; Opaschi C. Prin Ńesa
Roxandra: o descendent ă a Sturdze știlor la cur Ńile europene // Magazin istoric, № 10,
1999.
44. Бессарабский статистический комитет . Записки .Т.3, Кишинев , 1868.
45. История Молдавии . Документы и материалы . Том II. Кишинев , 1957.
46. Mihail P., Mihail Z. Acte în limba român ă tip ărite în Basarabia. I.(1812-1830).
Bucure ști, 1993.
47. Po ștarencu D. O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940). Chi șin ău,1998.
48. Moldova în contextul rela Ńiilor politice interna Ńionale. 1387-1858. Tratate. Chi șin ău,
1992; Basarabia și basarabenii./ Alc ăt., studii și comentarii M.Adauge și Al.Furtun ă.

14 Chi șin ău, 1991; Полное собрание законов Российской империи (Volumele №
33,36,39); Екатерина II Учреждения для управления губерний всерос iиския
импер iи. б/м, б/г; Россия и освободительная борьба молдавского нap ода против
османского ига (1769-1812). Сб . док . К., 1984.
49. Статистическое описание Бессарабии собственно так называемой или Буджака с
приложением генерального плана сего края …(1822-1829). Аккерман , 1899;
Штукенберг И.Ф. Статистические труды . I- ый т., статья 28. Описание
Бессарабской области .СП -Б, 1859; Памятная книжка Бессарабской области на
1862 г. Кишинев , 1862; Обзор Бессарабской губернии за 1895 год . б/м, б/г;
Статистика Российской Империи . Волости и гмины 1890 года . III. Бессарабская
губерния . С-П.,1890.

15 Capitolul I
Dimensiunile anex ării și implement ări în Basarabia a sistemului
administrativ provizoriu (1812 – 1818)

1.1 Instituirea, caracteristica și func Ńionalitatea sistemului de
administrare provizorie a Basarabiei
În primii ani de ocupa Ńie, oficialit ăŃ ile ruse, în scopul asigur ării unei
tranzi Ńii temperate de la un sistem de administrare la alt ul, au instituit în
Basarabia un regim administrativ provizoriu, care avea multe afinit ăŃ i cu cel
al Moldovei. Men Ńinerea, pân ă la o anumit ă limit ă, a similitudinii cu sistemul
administrativ moldovenesc era un procedeu ce se îns cria perfect în albia
politicii administrative promovate tradi Ńional de autorit ăŃ ile ruse în provinciile
anexate.
Principalul scop politic al administra Ńiei provizorii, impus de oficialit ăŃ ile
ruse ști, era de a convinge popula Ńia cre știn ă aflat ă sub domina Ńia otoman ă de
avantajele st ăpânirii pravoslavnice ruse ști, simpatia popoarelor vecine trebuind
să faciliteze expansiunea Imperiului rus în Balcani .
Sistemul administrativ constituit în regiune, conce put pentru un timp
limitat și care era o copie rusificat ă a modelului administrativ moldovenesc, s-a
dovedit a fi inoperant.
Cercetarea procesului de implementare și a func Ńionalit ăŃ ii sistemului
administrativ provizoriu presupune elucidarea urm ătoarelor aspecte:
caracterizarea succint ă a sistemelor administrative existente în regiune p ână la
ocupa Ńia rus ă; studierea și caracterizarea suportului juridic în baza c ăruia a fost
implementat acest sistem; elucidarea obiectivelor p oliticii administrative
promovate în regiune de autorit ăŃ ile ruse; explicarea cauzelor care au
determinat autorit ăŃile ruse ști s ă ia o atitudine special ă fa Ńă de organizarea
administrativ ă a Basarabiei; relevarea institu Ńiilor și structurilor administrative
instituite în regiune; cercetarea modului de consti tuire a institu Ńiilor
administrative, a atribu Ńiilor și competen Ńelor cu care au fost abilitate s ă le
exercite; analiza succint ă a func Ńionalit ăŃ ii regimului de administrare și
elucidarea caren Ńelor ce au influen Ńat viabilitatea acestui sistem.
Tratatul de pace de la Bucure ști, isc ălit la 16/28 mai 1812, a stabilit noul
hotar dintre Principatul Moldova și Imperiul rus pe râul Prut. 1 Motivele
expansiunii ruse în Principate erau diverse. În pri mul rând, men Ńion ăm c ă
expansiunea teritorial ă era direc Ńia general ă a politicii externe a Imperiului rus;
în al doilea rând, anexarea Principatelor ar fi asi gurat Imperiului rus controlul
bazinului dun ărean; în al treilea rând, teritoriile cotropite tre buiau s ă
demonstreze Ńă rilor din Balcani avantajele guvern ării ruse ști, contribuind astfel
la cre șterea prestigiului interna Ńional al Imperiului; în al patrulea rând, înainte
de 1812, Ńă ranii ru și obi șnuiau s ă fug ă aici pentru a sc ăpa de șerbie; în sfâr șit,

16 anexarea ar fi garantat siguran Ńa portului Odesa. 2
Actul din 1812 a constituit un gest arbitrar de exp ansiune și cotropire.
Turcia, sfidând normele dreptului interna Ńional, a cedat teritoriul unui stat cu
care se afla în rela Ńii de suzeranitate și care, de fapt, nu-i apar Ńinea. Conform
concep Ńiilor dreptului musulman lumea se diviza în trei ca tegorii: 1.,, Ńara
islamului” (,,dar al-islam”) – teritoriile administ rate de guvernan Ńi musulmani
în baza dreptului musulman; 2. ,, Ńara r ăzboiului” (,,dar al hard”) – Ńă rile
populate de ,,necredincio și” sau de musulmani afla Ńi sub suzeranitatea
,,necredincio șilor” și împotriva c ărora trebuia declan șat ,,r ăzboiul sfânt”
(djihad, gazavat); 3. a treia categorie, intermedia r ă, era ,, Ńara p ăcii”(,,dar al-
ahd”) – tributarii Por Ńii otomane din categoria c ărora f ăceau parte și
Principatele Române.
Fiind vasal ă a Por Ńii Otomane, Moldova nu și-a pierdut calitatea de stat
suveran, men Ńinându-și statalitatea na Ńional ă, sistemele politic, economic,
juridic, administrativ, fiscal și religia. 3
Imperiul rus, f ără nici un drept istoric, etnic sau politic a ,,sfâ șiat” 4
jum ătate din teritoriul Moldovei. Iar ,,complicitatea R usiei la violarea unui
contract de drept interna Ńional, – men Ńiona N.Titulescu,- nu poate crea
dreptul”. 5 Prin isc ălirea tratatului de la Bucure ști nu și-au respectat obliga Ńiile
fa Ńă de Moldova nici puterea ,,suzeran ă”, nici cea ,,protectoare”.
Schimbul actelor de ratificare a avut loc la Bucur e ști în ziua de 14 iulie
1812. 6 Teritoriul anexat avea o suprafa Ńă cu 7400 km 2 mai mult decât r ămânea
Moldovei 7 și aducea Imperiului rus importante avantaje. În Man ifestul s ău din
5 august 1812, Ńarul Alexandru I afirma: ,,Aceast ă pace care ne-a fost dat ă de
Dumnezeu, a adus foloase str ălucite Imperiului Rusesc, cuprinzând în hotarele
lui suprafa Ńa p ământului bine populat ă și fertil ă care are întinderea de la
Akkerman pân ă la gurile râului Prut, care se afl ă la o distan Ńă de 9 verste de la
Ia și și de la gurile acesteia pân ă la frontiera Cezarian ă și de acolo spre jos de
Nistru, în total aproape 1000 verste, cuprinzând în ea cele mai vestite cet ăŃ i:
Hotin, Bender, Chilia, Ismail, Akkerman și multe alte ora șe comerciale”. 8 Dac ă
lu ăm în considera Ńie și raptul teritorial din 1775, raportul dintre terit oriile
rămase Moldovei și cele r ăpite era urm ătorul: Bucovina – 10442 km 2 (11%);
Basarabia – 45630 km 2 (48%); Moldova – 38230 km 2 (41%). 9
Boierimea Moldovei, la 26 octombrie 1812, a alc ătuit un protest contra
răpirii Basarabiei, care a fost înmânat de Domnitorul S.Calimach Por Ńii. El îns ă
a refuzat s ă prezinte un protest similar Congresului de la Vien na, temându-se
să nu aib ă nepl ăceri din partea Rusiei. Fiind indignat de la șitatea Domnului,
mitropolitul Veniamin Costachi a exclamat:,,pentru Bucovina, Vod ă-Ghica și-a
jertfit via Ńa, iar noi pentru Basarabia, nu facem m ăcar un protest”. 10 În protestul
boierilor moldoveni se ar ăta c ă teritoriul cedat Rusiei avea o pondere deosebit ă
în economia Ńă rii: ,,Din cele 200000 kile de grâu ce se trimiteau anual Turciei,

17 120000 proveneau din provincia cedat ă, 140000 ocale de unt din 300000;
120000 de vite fa Ńă de 40000 din restul provinciilor; 625000 mii lei din birul
łă rii de 1695000 lei”, iar ,,din cei 120000 birnici c ît erau în toat ă Ńara 80000
locuiau în partea cedat ă”.,,Pierderea p ăș unelor din Bugeac, va aduce mari
prejudicii cre șterii vitelor, exportul vitelor aducând Moldovei u n venit de 3
milioane lei anual.” 11
La momentul invaziei trupelor ruse ști, în toamna anului 1806, spa Ńiul
Pruto-Nistrean prezenta trei regiuni cu regimuri ad ministrative diferite:
Ńinuturile moldovene ști, Bugeacul st ăpânit de t ătari și raialele turce ști 12 . În
cele ce urmeaz ă vom face o succint ă caracterizare a acestor regimuri de
administrare.
În perioada domina Ńiei otomane, Moldova a suferit grele pierderi
teritoriale. Teritoriile r ăpite au fost transformate în raiale turce ști și incluse în
componen Ńa pa șalâcului Silistra. 13 Între anii 1538-1541 din teritoriile
moldovene ști ocupate de turci au fost formate dou ă unit ăŃ i administrative
distincte (sangiac) – Akkerman și Bender, conduse de sangiacbei. 14
Sangiacbeiul din Bender era abilitat s ă supravegheze activitatea Domnului
Moldovei și s ă solu Ńioneze litigiile teritoriale moldo – osmane. 15 Satele
moldovene ști aflate în componen Ńa raialelor erau administrate de suba și, numi Ńi
de administra Ńia turc ă. Sarcina lor principal ă era colectarea de la popula Ńie a
produselor și a haraciului. 16 Litigiile dintre musulmani și cre știni erau
examinate de cadiu 17 , dup ă principiul discrimin ării popula Ńiei b ăș tina șe. 18
În afar ă de turci, o parte din teritoriul Moldovei a fost p opulat de t ătari,
care din 1475 erau vasali ai Imperiului otoman. Sat ele moldovene ști situate în
Bugeac erau administrate de ,,voievodul satelor cre știne”, numit de Han și care
își avea re ședin Ńa la C ăușeni – centrul administrativ al t ătarilor.
łinuturile Greceni, Codru, Hot ărniceni, Orhei, Soroca, Ia și, r ămase sub
jurisdic Ńia Moldovei erau administrate ca și restul Ńinuturilor moldovene ști. 19
Institu Ńia principal ă a statului feudal moldovenesc era Domnia – institu Ńie
originar ă și autohton ă. Referitor la calitatea de suveran al Domnului în
literatura de specialitate nu s-a stabilit un conse ns. Unii autori, printre care și
A. Boldur, consider ă c ă ,,rolul de autocrat nu corespundea” institu Ńiei
domne ști, mai ales c ă situa Ńia extern ă a Principatelor îi obliga s ă jure credin Ńă
regilor Poloniei și Ungariei, iar odat ă cu instaurarea domina Ńiei turce au fost
priva Ńi și de prerogativele în domeniul politicii externe. 20 Al Ńi autori, în
deosebi Mihai T. Oroveanu, consider ă c ă Domnii erau pe deplin suverani și
declara Ńiile lor de vasalitate care, de altfel, erau un luc ru firesc al acelor
timpuri, nu le îngr ădeau prerogativele în materie de politic ă extern ă, vasalitatea
fiind numai nominal ă și nu real ă.21 Analiza surselor istorice și a literaturii de
specialitate ne permite s ă consider ăm c ă Domnul era pe deplin independent în
administrarea intern ă a łă rii, iar în ceea ce prive ște exercitarea atribu Ńiilor

18 externe, ele au fost limitate, odat ă cu intensificarea domina Ńiei otomane.
Consider ăm îns ă c ă limitarea anumitor prerogative nu este echivalent ă cu
pierderea lor.
În Moldova, Domnul chiar de la începuturi, s-a situ at în postura de
exponent al entit ăŃ ii statale. 22 El avea largi prerogative în urm ătoarele domenii:
legislativ, judec ătoresc, politic ă extern ă, militar, financiar, bisericesc. Domnia
era secundat ă de dou ă tipuri de institu Ńii complementare: a) corpuri
consultative pentru luarea deciziilor și b) agen Ńi de execu Ńie a hot ărârilor
luate. 23 Corpurile consultative ale domniei erau Sfatul do mnesc, și Marea
adunare a łă rii.
În rezolvarea treburilor publice Domnii, ini Ńial, erau ajuta Ńi de curtenii lor.
Ei, realizând și activit ăŃ i cu caracter public, au evoluat în timp în slujito ri ai
statului – dreg ători, care sunt atesta Ńi în documentele istorice din secolele XIV-
XV. 24 Dup ă natura atribu Ńiilor realizate dreg ătoriile pot fi divizate în dou ă
categorii: dreg ătorii publice și dreg ătorii private.
Marii dreg ători erau ajuta Ńi în exercitarea atribu Ńiilor de func Ńionari care
purtau acelea și titluri ca și superiorii lor cu ad ăugirea a ,,vtori”, ,,treti” (al
doilea, al treilea). În subordinea lor se aflau o a lt ă categorie de func Ńionari
(,,slugi”) care purtau aceea și titulatur ă ca marii dreg ători, dar în form ă
diminutiv ă.25
De c ătre C.Mavrocordat a fost stabilit ă regula: boier poate fi doar
titularul slujbei domne ști, neacceptând boieria f ără dreg ătorie. Pân ă la
realizarea acestei reforme, criteriul boieriei era st ăpânirea p ământului. 26
Sistemul administrativ medieval moldovenesc era ca racterizat de
urm ătoarele particularit ăŃ i: nu exista o delimitare strict ă a competen Ńelor și o
specializare a atribu Ńiilor; pentru func Ńiile îndeplinite dreg ătorii nu erau
remunera Ńi, ci r ăspl ăti Ńi; 27 exista o ierarhie strict ă a func Ńiilor: dreg ătorii erau
numi Ńi și revoca Ńi de Domn, ei, fiind în serviciul statului, erau și slugile
particulare ale Domnului.
Teritoriul łă rii era divizat în Ńinuturi administrate de pârc ălabi și sude Ńi.
În 1741 ei au fost înlocui Ńi de c ătre C.Mavrocordat cu ispravnici abilita Ńi s ă
exercite func Ńii administrative și judec ătore ști. 28
Subdiviziunile administrative ale Ńinuturilor erau ocoalele. Ocoalele erau
administrate de ocola și numi Ńi de ispravnic și erau abilita Ńi s ă exercite atribu Ńii
administrative și poli Ńiene ști. 29 Satele erau administrte de un organ colectiv –
,,oamenii buni și b ătrâni”, care aveau atribu Ńii fiscale și judiciare. 30 În fiecare
sat exista un vataman și un vornicel. Vatamanii îndeplineau func Ńii
administrative și poli Ńiene ști. Vornicii se ocupau de problemele fiscale. În
satele boiere ști ei colectau veniturile în folosul proprietarului , repartizau
Ńă ranilor presta Ńiile și urm ăreau îndeplinirea lor; tot ei judecau în numele
proprietarilor litigiile și conflictele neînsemnate. Vatamanul era ales de c ătre

19 ob ștea s ăteasc ă, iar vornicelul era reprezentantul proprietarului. Aceast ă stare
de dualitate s-a men Ńinut pân ă în secolul XVIII și s-a terminat în favoarea
ultimului. 31
Administrarea ora șelor era înf ăptuit ă de func Ńionari numi Ńi de domnie și
de reprezentan Ńii autoadministra Ńiei or ăș ene ști, în componen Ńa unui șoltuz și a
12 pârgari. Acest sistem s-a men Ńinut pân ă în secolul XVIII, când vechea
organizare este înlocuit ă, treptat, cu o nou ă institu Ńie administrativ ă
or ăș eneasc ă – epitropia. 32
În anul 1807, teritoriile ocupate de otomani au fos t trecute în
administrarea Moldovei, 33 fiind formate trei Ńinuturi noi: Bender, Tomarovo și
Akkerman, care în anii r ăzboiului au fost administrate de ispravnici numi Ńi de
Divanul Moldovei. 34
Dup ă ocuparea Principatelor, în toamna anului 1806, aut orit ăŃ ile ruse ști
instaureaz ă propriul lor sistem de administrare, domnia lui C .Ipsilanti fiind
mai mult nominal ă. La 17 februarie 1808, Alexandru I îl înl ătur ă definitiv pe
C. Ipsilanti de la domnie și la 24 februarie îl nume ște pe senatorul S.Cu șnicov
pre ședinte al Divanurilor. În ajutorul lui S.Cu șnicov a fost creat ă o cancelarie
și s-a instituit un corp de revizori, func Ńionarii acestor institu Ńii fiind recruta Ńi în
Rusia. În afar ă de func Ńionarii men Ńiona Ńi au fost numi Ńi și reprezentan Ńi
speciali ai Divanurilor, care participau la anchete le și cercet ările efectuate de
revizori la fa Ńa locului și îndeplineau diferite misiuni cu caracter administ rativ.
S.Cu șnicov era abilitat s ă coordoneze și s ă supravegheze activitatea
Divanurilor, s ă confirme persoanele numite în diferite func Ńii de c ătre Divane
și îns ăș i membrii Divanurilor. Principala sa obliga Ńie, îns ă, consta în a impune
Divanele s ă execute ordinile autorit ăŃ ilor militare ruse. Astfel c ă sarcina
principal ă a Divanului a fost redus ă la stabilirea și încasarea impozitelor, la
asigurarea diverselor necesit ăŃ i ale armatei. 35
Structurile administrative Ńinutale și locale în perioada ocupa Ńiei ruse n-au
suferit modific ări esen Ńiale. În 1809, pentru a asigura executarea de c ătre
popula Ńie a presta Ńiilor și contribu Ńiilor mereu crescânde, pe lâng ă ispravnic a
fost instituit ă func Ńia de comisar militar. În martie 1810 S.Cu șnicov e înlocuit
cu senatorul V.I.Crasno-Milo șevici, care, epuizând toate procedeele de
stoarcere a banilor de la popula Ńie, a introdus practica vinderii func Ńiilor
publice. 36
Popula Ńia a suportat sta Ńionarea armatei ruse, efectivul c ăreia era în
permanent ă cre ștere: 30-40 mii la începutul r ăzboiului, 80 de mii în 1807 și
peste 140 mii în 1808. 37 Starea poporului, conform relat ărilor generalului A.
de Langeron, nobil francez aflat în serviciul Rusie , era: ,,cople șit de corvezi și
transporturi, chinuit și jefuit de slujba șii guvernului”. 38 Aceast ă stare de lucruri
a generat o atitudine de ostilitate fa Ńă de autorit ăŃ ile ruse, sau cum afirma
L.Casso: ,,popula Ńia a pierdut încrederea în posibilitatea administra Ńiei noastre

20 de a-i mic șora suferin Ńele”. 39 Oficialit ăŃ ile ruse recuno șteau la 1813, c ă
,,aceast ă Ńar ă … jefuit ă și pustiit ă de opera Ńiile militare din anii 1806-1810
prezint ă un pustiu vast și nepopulat”. 40 Chiar și Ńarul Alexandru I a fost nevoit
să recunoasc ă: ,,Excesele trupelor noastre în Moldova și łara Româneasc ă au
exasperat pe locuitori…”. 41
Introducerea administra Ńiei civile ruse ști în Principate, dup ă
considera Ńiunile noastre, a avut drept scop asigurarea aprov izion ării trupelor
militare și preg ătirea condi Ńiilor pentru anexarea Principatelor. Autorit ăŃ ile de
la Petersburg, preconizând s ă anexeze Principatele Române, erau preocupate de
problema elabor ării unei variante profitabile de administrare a ac estor teritorii.
La Petersburg , în februarie 1812, chiar a fost cre at și un comitet special, pentru
elaborarea unui regulament de administrare a noilor provincii. 42
G.B ănulescu-Bodoni, în demersul s ău c ătre M.M.Speranski din 8
februarie 1812, a propus crearea unei comisii pe lâ ng ă guvernator, alc ătuit ă din
reprezentan Ńii nobilimii locale, abilitat ă s ă exercite func Ńii administrative. Se
insista și asupra separar ării autorit ăŃ ilor civile de cele militare. 43
Dup ă încheierea P ăcii de la Bucure ști, administra Ńia civil ă rus ă din
principate și-a suspendat activitatea. La Chi șin ău, ales de c ătre G.B ănulescu-
Bodoni și V.I.Crasno-Milo șevici în calitate de ora ș-re ședin Ńă a provinciei
anexate, au fost transfera Ńi func Ńionarii cancelariei civile a comandamentului
armatei dun ărene.
Misiunea de a primi teritoriul anexat i-a fost încr edin Ńat ă amiralului
P.V.Ciceagov, noul comandant al armatei dun ărene. 44 Ciceagov a venit la fa Ńa
locului înso Ńit de Scarlat și Alexandru Sturdza cu care între Ńinea rela Ńii de
prietenie și care-i fuseser ă numi Ńi în calitate de consultan Ńi. 45 S.Sturdza, rud ă
prin so Ńia sa cu familia Moruzi, fost vornic și vistiernic al Moldovei în 1792
și-a vândut mo șiile și s-a stabilit cu traiul la început în Belorusia, i ar apoi în
Rusia. 46 Odat ă cu P.V. Ciceagov, în calitate de șef al cancelariei diplomatice a
armatei dun ărene a venit în regiune I.Capodistrias 47 , care a avut o mare
influen Ńă asupra organiz ării administrative a Basarabiei.
P.V.Ciceagov a fost abilitat de autorit ăŃ ile ruse ști s ă organizeze
administra Ńia civil ă a Basarabiei. 48 Dup ă isc ălirea p ăcii de la Bucure ști, el i-a
ordonat lui I.Capodistrias s ă elaboreze regulamentul de administrare
provizorie a Basarabiei. 49
Suportul juridic al sistemului de administrare impl ementat în Basarabia în
primii ani de ocupa Ńie ruseasc ă l-au constituit urm ătoarele acte normative:
,,Constituirea administra Ńiei provizorii în Basarabia”, ,,Instruc Ńiunile amiralului
P.V.Ciceagov c ătre S.Sturdza” și legea din 2 februarie 1813 ,,Despre
instituirea a dou ă departamente și a adun ării lor comune”.
La 23 iulie 1812 P.V.Ciceagov semneaz ă proiectul regulamentului
administr ării provizorii a Basarabiei alc ătuit de contele I.Capodistrias și îl

21 trimite spre aprobare la Petersburg. Regulamentul a fost elaborat Ńinându-se
cont de modul anterior de administrare a Basarabiei , fiind men Ńinute, în mare
măsur ă, particularit ăŃ ile și institu Ńiile administrative locale.
Autorit ăŃ ile centrale ruse ști, care preg ăteau terenul pentru noi interven Ńii
în Balcani au încuviin Ńat o astfel de abordare a problemei. În memoriul s ău
către amiralul P.V.Ciceagov, Alexandru I men Ńiona: ,,Organizarea care a Ńi
acordat-o Basarabiei este excelent ă și eu nu voi modifica absolut nimic”. La 2
august 1812, proiectul este semnat de c ătre Ńar 50 și e pus în aplicare cu titlul
,,Constituirea administra Ńiei provizorii în Basarabia”. Legea avea urm ătoarea
structur ă: preambulul, în care a fost determinat ă structura teritorial-
administrativ ă a noii provincii; prima parte, care con Ńinea cinci articole ce
reglementau situa Ńia autorit ăŃ ilor militare; a doua parte, în cele șaisprezece
articole ale sale se referea la administra Ńia civil ă a regiunii; a treia parte,
con Ńinea, în dou ă articole, ,,privilegiile regiunii Basarabia”. 51
Astfel, teritoriul cuprins între râurile Prut și Nistru a fost numit de
autorit ăŃ ile ruse ști ,,Basarabia”, extinzându-se, în mod inten Ńionat, numele
propriu doar p ărŃii de Sud-Est a Moldovei. 52 ,,Se lua sub numele unui Ńinut
tătăresc teritoriul de trei ori mai mare, al Ńinuturilor române ști de peste Prut” –
constata N.Iorga. 53 E necesar de remarcat faptul, c ă în textul tratatului de la
Bucure ști nu apare toponimul ,,Basarabia” pentru teritoriu l r ăpit de la
Moldova, el fiind definit doar prin limitele care t rebuiau s ă-l separe de
Moldova. ,,Basarabia”, înainte de 1812, desemna doa r partea de sud a
Moldovei r ăsăritene, situa Ńie confirmat ă și de D.Cantemir. 54
Motivul care a determinat extinderea toponimului ,, Basarabia” asupra
teritoriului anexat este de natur ă politic ă. Rusia a încercat s ă acrediteze ideea
existen Ńei unei Ńă ri distincte – Basarabia, deosebit ă de Moldova propriu-zis ă.
Pretinzând c ă a luat Basarabia de la Imperiul otoman, autocra Ńia rus ă încerca
să creeze o motivare ideologic ă pentru raptul teritorial s ăvâr șit pe seama
Moldovei.
Autorit ăŃ ile provinciale au fost divizate în civile și militare. Autorit ăŃ ile și
institu Ńiile civile erau conduse de guvernatorul civil, iar trupele militare și
garnizoanele cet ăŃ ilor se aflau în subordinea comandantului militar a l
Basarabiei.
Particularitatea principal ă a noii organiz ări administrative consta în faptul
că guvernatorul civil și comandantul militar al regiunii se aflau în subor dinea
direct ă a comandantului armatei dun ărene, care era reprezentantul
administra Ńiei centrale în regiune și prin intermediul c ăruia se lua leg ătura cu
guvernul central și Ńarul. 55 De fapt, situa Ńia aceasta s-a men Ńinut pân ă la
începutul anului 1813, când amiralul P.V. Ciceagov a fost pus în disponibilitate
și obliga Ńiile sale referitoare la Basarabia, provizoriu și mai mult formal, au
trecut asupra lui M.I. Cutuzov. În noiembrie 1812, aceast ă misiune i-a fost

22 încredin Ńat ă lui S.C.Veazmitinov, ministrul poli Ńiei, iar la 31 mai 1813,
conform unui decret imperial, guvernatorul civil al Basarabiei a fost
subordonat autorit ăŃ ilor centrale ruse ști, el trebuind s ă se adreseze ,,în privin Ńa
problemelor ce necesit ă rezolvare, pe baza dreptului pe care îl au to Ńi
guvernatorii, astfel ca în forma actual ă de administrare a Basarabiei s ă nu
intervin ă nici o schimbare pân ă la emiterea unui decret”. 56
În aceea și zi de 23 iulie, 1812, P.V.Ciceagov semneaz ă ordinul de numire
a lui Scarlat Sturdza în func Ńia de guvernator civil al Basarabiei, act confirmat
oficial la 7 august 1812. S.Sturdza a intrat în exe rci Ńiul func Ńiunii în octombrie
1812. 57 Numirea lui S.Sturdza în func Ńia de guvernator civil n-a fost
incidental ă. Numind un localnic în aceast ă func Ńie important ă se creea iluzia
perpetu ării în regiune a formelor vie Ńii locale. S-a mizat și pe faptul c ă pilda
lui S. Sturdza îi va influen Ńa și pe ceilal Ńi boieri moldoveni s ă nu p ărăseasc ă
regiunea și s ă colaboreze cu noile autorit ăŃ i. Dolean Ńele noilor autorit ăŃ i au fost
intuite de Mitropolitul Gavriil, care într-o pastor al ă a sa afirma: ,,V ă știe nu
numai limba, ci și pravilele și obiceiurile p ământului și pentru aceea întru toate
este gata a v ă ajuta și a v ă mângâie”. 58 Numirea unui boier localnic în cea mai
înalt ă func Ńie administrativ ă a provinciei, dup ă aranjamentele guvernan Ńilor
ru și, trebuia s ă atenueze nemul Ńumirea popula Ńiei b ăș tina șe, generate de starea
de incertitudine în care se pomenise dup ă dezmembrarea Moldovei.
Guvernatorul civil se situa în fruntea administra Ńiei provinciale. În
exercitarea atribu Ńiilor era ajutat de cancelaria sa. Șef al cancelariei
guvernatorului civil a fost numit func Ńionarul P.Somov, iar func Ńia de secretar
era exercitat ă de c ătre A.Iu șnevski. 59 Guvernatorul civil avea prerogativa de a
selecta și numi consilierii în Cancelaria administra Ńiei civile și func Ńionarii
cancelariei sale. Tot el numea ispravnicii în Ńinuturi. Ispravnici puteau fi numi Ńi
numai moldovenii care au jurat credin Ńă Rusiei sau ru șii. Persoanele stabilite cu
traiul în regiune și care nu aduseser ă cu dân șii nici o proprietate erau
considera Ńi str ăini. Industria, știin Ńa și arta, capitalurile b ăne ști, cre șterea vitelor
și alte activit ăŃ i social – utile permiteau de a dobândi cet ăŃ enia rus ă. Ob Ńinerea
cet ăŃ eniei se confirma prin jur ământul de credin Ńă fa Ńă de Rusia. De
competen Ńa sa Ńinea și eliberarea pa șapoartelor și documentelor de c ălătorie.
Înv ăŃă mântul public, de asemeni, trebuia s ă constituie obiectul aten Ńiei sale. 60
Comandantul militar era obligat, la cererea guverna torului civil, s ă-i pun ă
la dispozi Ńie unit ăŃ i militare pentru necesit ăŃ ile administr ării regiunii și în caz
de situa Ńii excep Ńionale. Pentru asigurarea ordinii publice în ora șul s ău de
re ședin Ńă , guvernatorul civil putea forma, provizoriu, deta șamente ale str ăjii
populare.
În chestiunile referitoare la administrarea Basarab iei el putea stabili
leg ătura direct ă cu guvernatorii guberniilor vecine și cu Domnitorii
Principatelor.

23 Se prevedea ca guvernatorul civil s ă elaboreze și s ă prezinte proiectele de
constituire a institu Ńiilor judec ătore ști și administrative în regiune și s ă
determine ce înlesniri pot fi acordate locuitorilor regiunii.
Atât guvernatorul civil cât și func Ńionarii din administra Ńia provincial ă
erau remunera Ńi din contul veniturilor regiunii. 61
Comandant militar al regiunii a fost numit general- maiorul I.M.Hartingh,
comandantul cet ăŃ ii Hotin. 62 Autorit ăŃ ile ruse ști considerau c ă I.M.Hartingh,
fiind în rela Ńii de rudenie cu boierimea local ă s-ar bucura de sprijinul acesteia.
E necesar de men Ńionat c ă Hartingh a fost c ăsătorit cu Elena Sturdza (1785-
1831), fiica marelui logof ăt Grigore și a Mariei, n ăscut ă Callimachi, sor ă și
mam ă a ultimilor domnitori ai Moldovei. 63
Cu atribu Ńii executive a fost investit ă Cancelaria administra Ńiei civile, care
era alc ătuit ă din dou ă departamente. Primul departament se ocupa de
problemele de legisla Ńie, judec ătore ști, poli Ńie și învăŃă mânt. Al doilea – de
statistic ă, popula Ńie, venituri, v ămi, comer Ń și industrie. 64
S-a declarat men Ńinerea în Basarabia a legilor locale și a ,,limbii
moldovene ști,” care putea fi folosit ă în administra Ńie și justi Ńie de rând cu cea
rus ă. Referitor la men Ńinerea limbii române în circuitul administrativ și juridic
e necesar ă o remarc ă. Limba localnicilor era admis ă, dar în paralel cu cea rus ă.
În condi Ńiile în care la organizarea administrativ ă a Basarabiei au participat
mul Ńi func Ńionari ru și, care serviser ă în administra Ńia civil ă a comandamentului
armatei dun ărene, iar mai t ărziu au venit și al Ńii din guberniile centrale, limba
român ă a fost pus ă în condi Ńii de inferioritate fa Ńă de cea rus ă. Fiind
proverbial ă ignoran Ńa birocra Ńiei ruse, lucru confirmat și de numeroase surse
istorice, afirm ăm cu certitudine c ă func Ńionarii ru și veni Ńi aici n-au manifestat
nici cea mai mic ă dorin Ńă de a vorbi române ște. Astfel, pretinsa men Ńinere a
,,limbii moldovene ști” nu a fost decât un bluf.
În scopul cre ării unei imagini favorabile ,,noua st ăpânire” a acordat
locuitorilor provinciei unele înlesniri. To Ńi locuitorii, ,,stabili Ńi deja în regiune,
precum și cei ce se vor stabili” erau scuti Ńi pe timp de trei ani de plata
impozitelor c ătre stat și erau elibera Ńi de satisfacerea serviciului militar. 65
Obiectivele noii administra Ńii au fost expuse în instruc Ńiunile amiralului
P.V.Ciceagov c ătre S.Sturdza. Chiar în primul punct al acestei in struc Ńiuni,
fără echivoc, era definit principalul scop politic al a dministra Ńiei regionale: de a
transforma Basarabia într-un loc de atrac Ńie pentru popoarelor vecine; de a
men Ńine ata șamentul lor fa Ńă de Rusia și de a le îngr ădi de influen Ńa
du șmanilor, consolidând astfel pozi Ńiile Rusiei în Balcani. Pentru realizarea
acestui scop erau recomandate dou ă mijloace: a) asigurarea unei prosperit ăŃ i
veritabile locuitorilor regiunii și b) st ăruin Ńa de a incita popoarele vecine spre
acest ă prosperare. Orice act de administrare trebuia re alizat în a șa mod, încât
să aib ă rezonan Ńă extern ă. Guvernatorul era obligat s ă asigure coloni știlor

24 str ăini stabili Ńi în regiune condi Ńii decente de trai, pentru ca ei s ă-și g ăseasc ă
aici o ,,a doua patrie”.
Pentru început se recomanda de a examina situa Ńia existent ă în regiune și
anume: a) situa Ńia real ă a popula Ńiei; b) starea și num ărul propriet ăŃ ilor
funciare; c) stabilirea terenurilor agricole ce ar putea trece în proprietatea
statului. Era necesar de a organiza finan Ńele și justi Ńia. Ulterior se prevedea
elaborarea unui cod de legi locale, care ar cuprind e urm ătoarele domenii:
a) drepturile politice ale locuitorilor; asigurarea dreptului nobilimii locale de a
participa la administrarea regiunii prin accesul li ber la func Ńii administrative;
b) ob Ńinerea cet ăŃ eniei și stabilirea în regiune; c) drepturile civile și penale;
d) finan Ńele, straja popular ă și executarea sentin Ńelor.
Pentru protejarea și încurajarea comer Ńului, care trebuia s ă ocupe un loc
important în preocup ările guvernatorului civil, se recomanda atragerea
investitorilor str ăini din marile centre comerciale europene. În acela și timp,
,,reie șind din împrejur ările r ăzboiului actual și ale consecin Ńelor previzibile,
provincia poate deveni o rezerv ă de alimente și executoare a altor necesit ăŃ i
militare”. 66
Iat ă, deci, care era adev ăratul scop al ,,grijii” manifestate de autorit ăŃ ile
ruse ști – de a transforma Basarabia într-un avanpost al politicii sale în Balcani.
Prin aceasta și se explic ă ,,grija p ărinteasc ă” a guvernan Ńilor ru și fa Ńă de
administrarea provinciei cotropite.
La 2 februarie 1813, intr ă în vigoare un nou act normativ referitor la
administrarea Basarabiei, conform c ăruia Cancelaria administra Ńiei civile a fost
reorganizat ă în Guvernul regional al Basarabiei. 67
Guvernul era alc ătuit din dou ă departamente și din adunarea lor comun ă.
În adunarea comun ă a departamentelor erau convoca Ńi to Ńi consilierii din
ambele departamente. Pre ședinte al adun ării comune a departamentelor era
guvernatorul civil. Adunarea comun ă a departamentelor avea urm ătoarele
competen Ńe: a)examina și adopta deciziile definitive în chestiunile venite în
apel de la departamente; b)examina chestiunile prop use de guvernatorul civil.
Deciziile în cadrul adun ării comune a departamentului erau adoptate cu o
majoritate simpl ă de voturi. 68
Primul departament era alc ătuit din trei direc Ńii: prima – pentru
examinarea litigiilor civile; a doua – pentru ca zurile penale și anchet ă; a treia
– pentru supravegherea poli Ńiei.
În cadrul primului departament activau urm ătorii func Ńionari: în prima
direc Ńie – patru consilieri numi Ńi dintre boierii locali, un expeditor, un
traduc ător, un șef de birou și patru grefieri; în a doua direc Ńie – trei consilieri
moldoveni, un consilier – ofi Ńer superior rus, un expeditor, un traduc ător și trei
grefieri; în a treia direc Ńie – un consilier rus, un expeditor și doi grefieri. În
afar ă de func Ńionarii numi Ńi în statele de personal al departamentului mai e rau:

25 un secretar, un vagmistru și patru paznici. 69
În calitate de consilieri ai departamentului au fos t numi Ńi urm ătorii
func Ńionari: în prima direc Ńie: D.Râ șcanu, I.Carp, P.Catargi, M.Râ șcanu; în
direc Ńia a doua: T.Ba șot ă, N.Catargi, Milactache, F.Bukin; în a treia direc Ńie
doar un singur func Ńionar: P.Leibin. 70
Se confirma p ăstrarea legilor locale. Dosarele judiciare, inclusi v și cele
penale, trebuiau examinate conform legilor și obiceiurile locale.
Direc Ńiile nu erau abilitate s ă adopte decizii definitive. Ele efectuau
lucr ările de preg ătire, iar deciziile erau primite de adunarea depart amentului cu
o majoritate de voturi. Dac ă un membru al uneia din direc Ńii avea o opinie
deosebit ă de cea adoptat ă, ea se anexa la dosarul respectiv. 71
Primul departament avea în subordinea sa ispr ăvniciile și organele de
poli Ńie. 72 Direc Ńiile aveau dreptul de a cere de la ispravnici, șefii de poli Ńie,
precum și de la ceilal Ńi func Ńionari din administra Ńia Ńinutal ă îndeplinirea
deciziilor departamentului și a dispozi Ńiilor guvernatorului civil. Dac ă
func Ńionarii din institu Ńiile administrative Ńinutale și locale nu se conformau
dispozi Ńiilor primite, cazurile erau aduse la cuno știn Ńa guvernatorului civil. 73
De competen Ńa primului departament era și examinarea și investirea cu
titlu executoriu a actelor de vânzare și de schimb încheiate între proprietarii de
mo șii. 74
În cazurile civile, dac ă p ărŃile erau satisf ăcute de decizia luat ă de
departament trebuiau s ă confirme acest fapt prin isc ăliturile lor și decizia se
îndeplinea. Iar dac ă nu erau de acord aveau dreptul de a o apela la adu narea
comun ă a departamentelor. 75
Cel de-al doilea departament, ca și primul, se diviza în trei direc Ńii:
Prima direc Ńie – se ocupa de statistic ă și era obligat ă s ă ,,cerceteze
adev ărata stare a popula Ńiei, starea propriet ăŃ ii funciare, a terenurilor ce pot
trece în proprietatea statului și a altor propriet ăŃ i a statului, s ă acumuleze
informa Ńii despre foloasele ce le poate aduce regiunea stat ului și de asemenea
să se ocupe de descrierea istoric ă, geografic ă și topografic ă a regiunii”;
A doua direc Ńie – gestiona finan Ńele regiunii, de resortul s ău fiind
colectarea impozitelor, evaluarea veniturilor și cheltuielilor regiunii,
concesiunile, lucr ările de antrepriz ă, sta Ńiile de po ștă, presta Ńiile locuitorilor
fa Ńă de stat. Trimestrial era prezentat adun ării comune a departamentului un
raport despre veniturile și cheltuielile regiunii;
A treia direc Ńie – supraveghea dezvoltarea industriei și a comer Ńului. 76
Fiecare direc Ńie era condus ă de un ofi Ńer rus, ori de boieri moldoveni,
desemna Ńi de guvernatorul civil. În cel de-al doilea depart ament erau prev ăzute
urm ătoarele func Ńii: în prima direc Ńie – un consilier, un expeditor și doi
grefieri; în a doua direc Ńie – un consilier, un contabil, un vistier, cinci g refieri și
un traduc ător; în a treia direc Ńie – un consilier, un expeditor și doi grefieri. În

26 cadrul acestui departament mai activau: un secretar ,un vagmistru și doi
paznici. 77
Mecanismul adopt ării deciziilor era analogic celui din primul
departament. Decizia adoptat ă era isc ălit ă de membrii departamentului și
trimis ă spre aprobare guvernatorului. Lucr ările în ambele departamente erau
realizate în dou ă limbi: rus ă și român ă, fiecare departament având dou ă
cancelarii.
Sistemul administrativ constituit de autorit ăŃ ile ruse prin structura sa,
continua s ă aib ă o anumit ă similitudine cu institu Ńiile administrative ale
Moldovei. A fost asigurat ă și predominarea numeric ă a boierimii locale în
institu Ńiile administrative. În adunarea comun ă a departamentelor raportul
dintre func Ńionarii locali și cei ru și era de șapte la cinci, dar cele mai
importante posturi apar Ńineau, totu și, func Ńionarilor ru și. 78
Au fost men Ńinute institu Ńiile administrative de nivel local și vechea
divizare administrativ-teritorial ă în Ńinuturi, care, ini Ńial, erau în num ăr de 12.
Au fost p ăstrate și vechile denumiri ale Ńinuturilor 79 , cu toate c ă Ńinutul Ia și, de
exemplu, reprezenta doar o parte din vechiul Ńinut a c ărei re ședin Ńă r ămase
dincolo de Prut.
Pe parcursul anului 1813 divizarea administrativ-te ritorial ă a Basarabiei a
suferit modific ări. Num ărul Ńinuturilor a fost redus la nou ă:1) Orhei, 2) Hotin,
3) Soroca, 4) Ia și, 5) Bender, 6) Hot ărniceni, 7) Codru, 8) Greceni, 9)
Tomarov. 80
łinuturile continuau s ă fie administrate de c ătre ispravnici. În octombrie
1812, guvernatorul S.Sturdza a numit în Ńinuturi ispravnici noi, din rândul
boierilor r ăma și în Basarabia. 81 Ispravnicii, conform legilor locale, erau numi Ńi
pe un termen de un an și îndeplineau atribu Ńii: fiscale, administrative,
judec ătore ști și poli Ńiene ști. În activitatea lor ei se conduceau de legile și
obiceiurile locale. Toate problemele și litigiile civile erau examinate de
ispravnic unipersonal și de regul ă, în mod verbal. 82
În materie penal ă, competen Ńa de judecat ă a ispravnicilor era redus ă la
fapte de importan Ńă minor ă; ei nu puteau judeca omorurile, tâlh ăriile, furturile.
În cazurile enumerate ispravnicii f ăceau doar primele investiga Ńii. Beneficiile
provenite din judec ăŃ i erau încasate de ispravnici. De resortul ispravni cilor erau
și problemele de hot ărnicie. 83
În Ńinuturile Orhei și Hotin s-a men Ńinut vechea titulatur ă: de serdar și
pârc ălab. Titulatura acestor func Ńii s-a men Ńinut și dup ă modiic ările operate
sistemului administrativ basarabean în 1816, 84 fiind desfiin Ńate în 1818. 85
Către sf ărșitul anului 1815 administra Ńia Ńinutal ă avea urm ătoarea
structur ă:
łinutul Orhei – administrat de doi serdari ce aveau re ședin Ńa în Chi șin ău.
În cadrul ispr ăvniciei mai activau: un same ș care efectua lucr ările de secretariat

27 și Ńinea eviden Ńa contabil ă, un traduc ător și câ Ńiva copi ști;
łinutul Hotin – administrat de doi pârc ălabi,unul rus și unul moldovean.
Pîrc ălabul rus era secundat de un secretar și doi copi ști, iar cel moldovean de
un same ș și doi func Ńionari dintre boierii moldoveni;
łinutul Soroca – administrat de doi ispravnici, dint re care unul era rus.
Ispravnicul moldovean îndeplinea și func Ńiile de same ș și secretar;
łinutul Ia și – administrat de doi ispravnici (unul rus). La is pr ăvnicie erau
angaja Ńi: cinci logofe Ńi moldoveni, un secretar rus, șase func Ńionari de
cancelarie, un traduc ător, doi revizori și supraveghetori ai deta șamentelor de
călăra și;
łinutul Bender – administrat de doi ispravnici (unul rus). În administra Ńia
Ńinutal ă – un same ș, un secretar rus, un silvicultor și câ Ńiva func Ńionari de
cancelarie;
łinutul Tomarov – administrat de un ispravnic rus, u n same ș și un
secretar;
łinutul Greceni – administrat de un ispravnic rus. E ra ajutat de un same ș
și câ Ńiva copi ști, între Ńinu Ńi din contul ispravnicului;
łinutul Codru – administrat de un ispravnic rus și câ Ńiva func Ńionari,
conform statelor de personal stabilite;
łinutul Hot ărniceni – administrat de un ispravnic moldovean, un same ș și
cinci func Ńionari de cancelarie între Ńinu Ńi din contul ispravnicului. 86
În Ńinuturile Bender și Tomarov au fost numi Ńi și reprezentan Ńi ai
ispravnicilor (vechili): de la ispr ăvnicia Bender în Akkerman și Chilia, iar de
la cea din Tomarov – în Ismail. 87
łinuturile se divizau în ocoale. łinutul Orhei se diviza în 12 ocoale,
Ńinutul Hotin în 8, Ńinutul Bender în 3. łinuturile Tomarov, Greceni, Codru și
Hot ărniceni, având în componen Ńa sa un num ăr mic de localit ăŃ i, nu se divizau
în ocoale. Ocoalele erau administrate de ocola și. Administra Ńia satelor, practic,
a fost men Ńinut ă intact ă.
În ora șul Chi șin ău și în suburbiile cet ăŃ ilor Hotin, Bender, Akkerman și
Chilia au fost instituite organe de poli Ńie de tip rusesc. 88 Organele de poli Ńie
aveau menirea s ă Ńin ă sub un control strict via Ńa ora șelor, începând cu cur ăŃ enia
str ăzilor și pân ă la concep Ńiile politice ale locuitorilor. 89 În activitatea lor,
aceste organe în care activa doar personal rus, se conduceau de prevederile
legisla Ńiei ruse și de regulamentele speciale elaborate de Ministerul rus al
poli Ńiei. Ele se aflau în subordinea guvernatorului civi l și a primului
departament, iar la nivel local se subordonau coman dan Ńilor cet ăŃ ilor sus-
numite. 90
Astfel, în linii generale, se prezenta sistemul ad ministrativ, constituit în
regiune de autorit ăŃ ile ruse în primii ani dup ă anexare. În continuare vom
elucida problema func Ńionalit ăŃ ii acestui sistem, care, credem c ă este deosebit

28 de important ă pentru studierea etapei ini Ńiale de implementare a modelului
rusesc de administrare în Basarabia. Ne propunem s ă facem o analiz ă a
modalid ăŃ ii de constituire a institu Ńiilor administrative, a modului de exercitare
de c ătre ele a competen Ńelor precum și o elucidare a deficien Ńelor în activitatea
acestor institu Ńii.
Administra Ńia Basarabiei depindea foarte mult de guvernatorul civil al
regiunii. Guvernatorul civil, îns ă, în perioada ini Ńial ă se afla în subordinea
strict ă a amiralului P.V.Ciceagov, care s-a str ăduit s ă concentreze în mânile
sale toat ă puterea în noua provincie și care a insistat ca și problemele bisericii
să fie trecute în competen Ńa primului departament al guvernului regional, 91 dar
aceast ă idee nu a fost realizat ă. Administrarea eparhiei ,,Chi șin ăului și
Hotinului”, creat ă la 21 august 1813, a fost încredin Ńat ă mitropolitului Gavriil
Bănulescu-Bodoni. 92
S.Sturdza, guvernatorul civil al regiunii, datori t ă vârstei înaintate 93 era
permanent în imposibilitatea de a- și exercita obliga Ńiile de serviciu. În numele
lui, documentele și actele oficiale erau semnate de c ătre mitropolitul
G.B ănulescu-Bodoni și comandantul militar Harting. 94 În aceste condi Ńii,
inexisten Ńa în Basarabia a func Ńiei de vice-guvernator, a influen Ńat malefic
constituirea și func Ńionarea sistemului administrativ al regiunii.
În ceea ce prive ște activitatea adun ării comune a departamentelor, trebuie
men Ńionat faptul c ă aria competen Ńelor sale era foarte limitat ă. Adunarea
comună se ocupa, de facto, doar de examinarea plângerilor și apelurilor primite
de guvernatorul civil. Adunarea comun ă a departamentelor era convocat ă doar
conform dispozi Ńiei guvernatorului civil și erau examinate, în exclusivitate,
problemele indicate de el. Consilierii, fiind numi Ńi în func Ńii de c ătre
guvernatorul civil erau în dependen Ńă total ă fa Ńă de el. În concluzie, constat ăm
că adunarea comun ă a departamentelor era o institu Ńie administrativ ă cu
competen Ńe foarte limitate și era dependent ă totalmente de voin Ńa guvernatorul
civil al regiunii. Men Ńion ăm și faptul c ă deciziile adun ării comune a
departamentelor erau definitive și nu puteau fi supuse procedurii de apel.
Era departe de a fi perfect ă organizarea și activitatea departamentelor.
Analizând modul de constituire, structura și activitatea departamentelor pot fi
relevate urm ătoarele caren Ńe: a) nu exista func Ńia de șef al departamentului,
care s-ar fi ocupat de organizarea, coordonarea și controlul activit ăŃ ii
departamentului; b) lipsa oric ăror forme de control administrativ în cadrul
departamentelor; c) dreptul de a lua o decizie îl a vea departamentul în
întregime, direc Ńiile se ocupau doar de preg ătirea chestitunilor și dosarelor
pentru examinarea lor la ședin Ńa comun ă a departamentului, astfel
birocratizându-se, la cea mai înalt ă cot ă, procesul de examinare și solu Ńionare a
problemelor; d) nu era elaborat și nu exista un mecanism strict de punere în
aplicare a deciziilor adoptate; e) n-a fost stabili t ă o procedur ă eficient ă de

29 conlucrare cu autorit ăŃ ile administrative Ńinutale (se adoptau decizii și se
dădeau dispozi Ńii care se excludeau reciproc); f) era sub orice ni vel preg ătirea
profesional ă a func Ńionarilor angaja Ńi în func Ńii administrative; g) existen Ńa în
cadrul departamentelor a dou ă cancelarii paralele influen Ńa celeritatea
circuitului administrativ; h) de resortul primului departament era examinarea
atât a cazurilor civile, cât și a celor penale, inexisten Ńa unei delimit ări stricte în
materie de justi Ńie a provocat haos în activitatea acestui departame nt; i) nu se
Ńinea o eviden Ńă strict ă a dosarelor și a chestiunilor examinate; j) erau frecvente
cazurile lu ării de mit ă și de abuz administrativ; k) nu erau completate toat e
posturile potrivit cu statele de personal stabili te; l) în cel de-al doilea
departament, mai mult de un an de zile, a activat d oar un singur consilier în
direc Ńia a doua; acest consilier supraveghea și activitatea organelor de poli Ńie,
având în subordinea sa și direc Ńia a treia a primului departament. 95
La nivelul Ńinuturilor administra Ńia era acaparat ă totalmente de c ătre
ispravnici, care datorit ă atribu Ńiilor lor administrative, poli Ńiene ști și
judec ătore ști ce le-au fost atribuite erau st ăpâni deplini ai Ńinuturilor
încredin Ńate. Func Ńionarul rus P.Somov constata c ă ispravnicul în Basarabia
substituia un șir de institu Ńii ale sistemului administrativ local rus cum ar fi :
mare șalul jude Ńan al nobilimii; judec ătoriile jude Ńene; organele de poli Ńie;
primarul în ora șe; magistratura or ăș eneasc ă; dumele or ăș ene ști; judec ătoria
verbal ă ( словесный суд ). 96
Nu exista un act normativ ce ar fi reglementat obli ga Ńiile ispravnicilor. Ei
exercitau func Ńiile încredin Ńate doar conform cutumelor și uzan Ńelor locale,
care erau t ălm ăcite, în special, de func Ńionarii ru și numi Ńi în aceste func Ńii dup ă
bunul lor plac. Fiind numi Ńi pe un termen de un an și pl ătind de la 20 pân ă la
30 mii de ruble pentru postul ob Ńinut, 97 ispravnicii, erau preocupa Ńi mai mult de
realizarea scopurilor personale decât de situa Ńia și bun ăstarea locuitorilor. În
aceast ă ordine de idei este semnificativ cazul pârc ălabului de Hotin Somov 98 ,
care fusese numit în func Ńie în mod arbitrar de c ătre consilierul primului
departament Leibin și care a neglijat în cel mai brutal mod uzan Ńele locale și
regulamentele în vigoare. El nu numai c ă l-a înl ăturat de la exercitarea
obliga Ńiilor pe pârc ălabul moldovean, dar și l-a agresat în modul cel mai
brutal. 99
Cu toate c ă s-a declarat scutirea popula Ńiei de impozite pe un timp de trei
ani, ispravnicii le-au încasat permanent. În afar ă de impozitele și taxele
existente, ispravnicii au introdus, în mod arbitrar , altele noi, cum ar fi, de-o
pild ă, unele ,,taxe” vamale și taxa pentru vinul fierbinte. Ispravnicii î și
atribuiau și a zecea parte din orice sum ă de bani judecat ă în litigiile civile, a șa
numita ,,împlineal ă”. Perceperea impozitelor a fost concesionat ă și persoanelor
particulare. 100
Orice audien Ńă la ispravnic nu putea s ă aib ă loc f ără ca solicitantul s ă nu

30 prezinte un anumit ,,cadou”. Erau aplicate pe larg de c ătre ispravnici și
pedepsele corporale fa Ńă de locuitorii Ńinutului. Ispravnicii impuneau în mod
abuziv popula Ńia la diferite presta Ńii în folosul lor, cum ar fi construc Ńia caselor
de locuit, îndeplinirea diferitor munci agricole pe mo șiile lor și altele. 101
Ordinile și dispozi Ńiile erau date de c ătre ispravnici verbal, lipsind astfel orice
posibilitate de control asupra legalit ăŃ ii lor.
Func Ńionarii ru și, printre care și men Ńionatul deja P.Somov, au depreciat
institu Ńia ispr ăvniciei. E necesar, îns ă, de men Ńionat faptul c ă majoritatea
posturilor de ispravnic erau de Ńinute de func Ńionari ru și. Și aici apare o
întrebare fireasc ă – e vicioas ă institu Ńia ca atare, sau func Ńionarii ce exercitau
aceast ă finc Ńie, care nu cuno șteau și nici nu vroiau s ă cunoasc ă legile și limba
localnicilor și care veniser ă în Basarabia anima Ńi de o singur ă idee – de a- și
ameliora situa Ńia material ă.
Situa Ńia economic ă a Basarabiei în primii ani dup ă anexare continua s ă
rămân ă precar ă. În urma r ăzboiului și a rela Ńiilor nefavorabile a Rusiei cu
Turcia, Basarabia și-a pierdut tradi Ńionalele pie Ńe de desfacere. Epidemiile și
foametea au f ăcut ravagii în regiune.
Activitatea defectuoas ă a noii administra Ńii și dezastrul economic în care
s-a pomenit regiunea dup ă cei șase ani de r ăzboi au generat un fenomen care a
creat dificult ăŃ i autorit ăŃ ilor ruse: emigrarea în mas ă a popula Ńiei din Basarabia
în Moldova. Fuga locuitorilor peste Prut, sub st ăpânirea turceasc ă, este o prob ă
conving ătoare a realiz ărilor administra Ńiei ruse ști în regiune.
Fenomenul emigr ării în mas ă a locuitorilor peste Prut a fost amplificat și
de repulsia Ńă ranilor basarabeni fa Ńă de regimul de șerbie existent în Rusia. La
momentul anex ării Basarabiei statutul juridic al Ńă ranilor moldoveni era cu
mult mai favorabil decât al Ńă ranilor ru și. łă ranii moldoveni erau liberi de a se
str ămuta de pe o mo șie pe alta dup ă ce î și îndeplineau obliga Ńiile fa Ńă de
mo șier. Obliga Ńiile lor principale fa Ńă de mo șier constau în îndeplinirea cl ăcii
care era de 12 zile pe an și achitarea dijmei. ,, łă ranii moldoveni – afirma Ion
Pelivan – …s-au însp ăimântat de groaza sclaviei și cu miile au c ăutat s ă fug ă
peste Prut, în Moldova”. 102 Au fost fixate cazuri când sate întregi din
Ńinuturile Hotin, Codru și Soroca s-au refugiat peste Prut. Numai în anul 1 814
peste Prut s-au refugiat trei mii de locuitori. 103
Nici boierimea nu era entuziasmat ă de perspectivele r ămânerii în
Basarabia. Pu Ńini boieri de vi Ńă nobil ă au trecut la 1812 în supunerea Rusiei.
Dar și dintre ei mul Ńi au r ămas datorit ă faptului c ă n-au putut șă -și vând ă în
termenul stabilit 104 propriet ăŃ ile și Poarta le-a pus o condi Ńie ultimativ ă – ori î și
vând averea ori se str ămut ă în noua provincie ruseasc ă.105
Exodul popula Ńiei a dejucat planurile autorit ăŃ ilor ruse ști de a transforma
Basarabia într-o ,,provincie înfloritoare”. Inten Ńia de a oferi un model de bun ă
administrare popoarelor vecine în scopul de a le at rage de partea Rusiei n-a

31 fost realizat ă. Îngrijorate de situa Ńia creat ă, autorit ăŃ ile ruse trimit în Basarabia
pe func Ńionarul N.Baicov, pentru a efectua o anchet ă asupra situa Ńiei create în
regiune. În urma investiga Ńiilor efectuate, el a întocmit un raport c ătre ministrul
de interne, cneazul Kurakin. 106 El, luând cuno știn Ńă cu acest raport, l-a expediat
ministrului poli Ńiei S.C.Veazmitinov, înso Ńit de o scrisoare explicativ ă în care
constata: ,,Într-adev ăr, va fi un lucru foarte regretabil dac ă aceast ă regiune,
Basarabia, care pân ă acum a fost a șa de populat ă și fertil ă și a c ărei achizi Ńie a
costat atât de scump statul, va fi, în fine, pustii t ă”. 107 Aprecierile lui N.Baicov,
vădit tenden Ńioase, redau starea de spirit a func Ńionarilor și a oficialit ăŃ ilor ruse,
angajate în procesul de administrare a Basarabiei. Deci, el constata, c ă în
fruntea administra Ńiei din Basarabia, ,,care avea privilegiul de a- și men Ńine
legile și tradi Ńiile locale” se afla guvernatorul ,,ramolit, lipsit de experien Ńă ,
blând din fire și un guvern del ăsător”. Administra Ńia basarabean ă se conducea
de obiceiurile locale, dar ele, constau în ,,dreptu l celui mai puternic și a celui
ce d ă mai mult”. ,,…Poate oare s ă prospere o regiune, se întreba retoric
N.Baicov, care se administreaz ă conform obiceiurilor bazate pe f ărădelegi
nepedepsite și în afar ă de aceasta, toat ă puterea s ă r ămân ă în mânile unui om
care pân ă acum n-a condus nici odat ă nimic, cu atât mai mult, el, conducându-
se de obiceiurile locale poate ac Ńiona doar în interesul personal, procedând ca
un arendator”. Totalizând aprecierile sale (mai corect ar fi: ins inu ările sale
referitoare la sistemul administrativ, legile și func Ńionarii moldoveni), el
men Ńiona categoric c ă ,,nu este cazul de a inventa noi forme de adminis trare,
care pot fi f ără de folos sau chiar d ăun ătoare” și ,,ar fi bine dac ă în Basarabia
s-ar proceda a șa cum s-a procedat în gubernia Taurida și în Georgia, adic ă s ă
fie introduse institu Ńiile administrative și judiciare ruse ști”. 108
Analizând raportul lui N.Baicov e lesne de observat c ă unica problem ă
care-l preocupa pe autor era problema ob Ńinerii a cât mai multe avantaje și
venituri din Basarabia, achzi Ńia c ăreia a costat ,, șuvoaie de sânge rusesc și
multe milioane de ruble”. De aceea el și insista asupra a dou ă momente ce ar fi
permis ob Ńinerea unor mari venituri în vistieria statului: 1) lichidarea oric ăror
particularit ăŃ i locale și introducerea în Basarabia a sistemului de adminis trare
rusesc; 2) l ărgirea și consolidarea bazei impozabile în regiune.
Dup ă 1812, Basarabia a fost invadat ă de numero și func Ńionari ru și care nu
cuno șteau nici limba, nici legile și nici tradi Ńiile și obiceiurile locale.
Func Ńionarii ru și, de diferite ranguri și niveluri, atribuiau starea deplorabil ă a
administra Ńiei din Basarabia exclusiv legilor, institu Ńiilor și func Ńionarilor
moldoveni.
Incontestabil, era evident faptul c ă boierimea local ă fusese contaminat ă
de flagelul fanariotismului. Domnitorii-fanario Ńii au adus cu ei o nou ă
mentalitate politic ă. Termenul de domnie era scurt, iar scaunul domnesc nu se
putea ob Ńine sau men Ńine decât cu bani. Între 1711 și 1812 în Moldova au

32 domnit 35 de domnitori. Constantin Mavrocordat a do mnit de șase ori în łara
Româneasc ă și de patru ori în Moldova. În perioada dintre penul tima și ultima
domnie a lui Constantin Mavrocordat în Moldova s-au schimbat șapte
domnitori. 109
A administra, pentru fanario Ńi, era echivalent cu a te îmbog ăŃ i.
Semnificativ ă pentru acest fenomen este evolu Ńia cuvântului grecesc
,,chiverneo”, care însemna a administra, dar care î n române ște a devenit
chiverniseal ă. Fenomenul acesta a cuprins întregul aparat administ rativ.
Principala func Ńie a statului a devenit cea fiscal ă, ,,întregul aparat de stat de la
Vod ă la cel mai m ărunt slujba ș, fiind preocupat de ideea de a stoarce cât mai
mul Ńi bani de la popula Ńie”. 110
Amestecul permanent al Por Ńii în treburile interne ale Ńă rii a violat
principiul continuit ăŃ ii în administra Ńie și a contribuit la neacceptarea unei
administr ări în baza unor norme strict reglementate și a unor tehnologii
administrative ra Ńionale și eficiente.
Dar analiza surselor istorice ne convinge de culpab ilitatea func Ńionarilor
ru și în administrarea defectuoas ă a Basarabiei. ,,Era greu de apreciat, afirma
L.Casso, care categorie de func Ńionari era mai periculoas ă pentru interesele
Ńă rii: moldovenii localnici, care ocupau un șir de func Ńii în Basarabia sau
funcŃionarii veni Ńi din guberniile ruse ști”. 111 Demnitarii ru și, care veneau în
Basarabia erau înso ŃiŃi de ,,o adev ărat ă armat ă de ,,oameni de încredere” sau
mai exact de vân ători de slujbe și, mai cu seam ă, de pescuitori în ape tulburi,
pe care ei se socoteau datori s ă-i plaseze în posturi cât mai avantajoase”. 112 Era
și firesc faptul c ă ace ști func Ńionari, numi Ńi chiar de Alexandru I ,,func Ńionari
nesatisf ăcători, ru și nedori Ńi, recruta Ńi dup ă nevoile timpului, cu mare grab ă”, 113
și care nu cuno șteau legile, limba și tradi Ńiile locale aveau o atitudine ostil ă fa Ńă
de sistemul administrativ moldovenesc.
E foarte clar c ă Imperiul rus nu putea da vina pentru situa Ńia creat ă în
Basarabia pe institu Ńiile administrative și func Ńionarii s ăi. Obiectivele de ordin
politic ale Rusiei impuneau discreditarea institu Ńiilor și a practicilor
administrative locale în scopul înlocuirii lor trep tate cu cele ruse ști.
Consider ăm c ă sistemul de administrare a Basarabiei, implementat în
regiune în primii ani de ocupa Ńie ruseasc ă, era caracterizat de urm ătoarele
particularit ăŃ i:
/square4 a fost constituit Ńinându-se cont de particularit ăŃ ile locale; a fost declarat ă
men Ńinerea în administra Ńie a limbii, obiceiurilor și a legilor locale;
/square4 modul deosebit de subordonare al administra Ńiei basarabene fa Ńă de
autorit ăŃ ile centrale ruse ști (în Basarabia institu Ńiile administrative regionale
erau subordonate guvernatorului);
/square4 purta un caracter provizoriu, fapt ce a generat anu mite probleme și
dificult ăŃ i în activitatea practic ă a institu Ńiilor administrative.

33 În concluzie, constat ăm urm ătoarele :
/checkbld Pân ă la anexare, în interfluviul Pruto-Nistrean, numit ulterior
Basarabia, func Ńiona un sistem administrativ eficient constituit î n baza legilor
și a uzan Ńelor administrative moldovene ști.
/checkbld Imediat dup ă anexare, autorit ăŃ ile ruse ști promoveaz ă în Basarabia o
politic ă administrativ ă specific ă. Sunt men Ńinute cu titlu provizoriu structurile
administrative de nivel local, iar la constituirea institu Ńiilor administrative
regionale se Ńine cont de structura, componen Ńa și competen Ńele Divanului
moldovenesc.
/checkbld Caracterul provizoriu al organiz ării administrative implementate în
Basarabia era impus de situa Ńia în care se afla Rusia în acel moment.
Incontestabil, implantarea în mod abuziv, a sistemu lui de administrare rusesc
într-un teritoriu cu o popula Ńie majoritar ă român ă, care avea tradi Ńii
administrative și juridice seculare și o clas ă nobiliar ă dispus ă s ă men Ńin ă
individualitatea poporului s ău, era o sarcin ă foarte complicat ă. E evident c ă în
aceste condi Ńii s-a Ńinut cont de starea de spirit antirus ă a popula Ńiei, mai ales a
nobilimii, care a fost foarte mult afectat ă de dezmembrarea Moldovei.
łarismul rus, fiind constrâns de aceste realit ăŃ i, a fost nevoit s ă-și modifice
politica administrativ ă tradi Ńional ă și s ă tolereze în teritoriul cotropit un sistem
administrativ asem ănător, m ăcar formal, cu cel existent anterior.
/checkbld Organizarea administrativ ă a Basarabiei, la prima etap ă, a fost
determinat ă și de faptul c ă Rusia nu era sigur ă de posibilitatea men Ńinerii
teritoriului anexat în condi Ńiile dificile în care se pomenise dup ă încheierea
Tratatului de pace de la Bucure ști. Ulterior, r ăzboiul cu Napoleon și campaniile
militare europene au sustras aten Ńia Rusiei de la regiunea anexat ă. Problemele
basarabene au revenit în aten Ńia autorit ăŃ ilor ruse în a doua jum ătate a anului
1815.
/checkbld Men Ńinerea unor similitudini cu sistemul administrativ moldovenesc
era dictat ă de un alt deziderat al politicii expansioniste rus e ști. Având drept
scop imediat dominarea în Balcani, Rusia preconiza ca prin demonstrarea
avantajelor st ăpînirii ruse ști s ă atrag ă simpatia popoarele vecine de partea sa.
/checkbld Caracterul provizoriu al sistemului administrativ i mplementat în
Basarabia a influen Ńat substan Ńial func Ńionalitatea sa. Acest sistem, care prin
îns ăș i natura sa era unul temporar, era departe de perfe c Ńiune și aplicarea lui în
practic ă a scos la iveal ă foarte multe deficien Ńe și imperfec Ńiuni. Starea de
provizorat a administra Ńiei, care presupunea o existen Ńă limitat ă în timp a
provocat animozit ăŃ i între boierimea local ă și protipendada rus ă în problema
administr ării ulterioare a Basarabiei.
Note:
1. Мискевка В.И., Ткач В.И. Русско -турецкий мирный договор 1812 г. // Revist ă
de istorie a Moldovei,1990, № 1, p.39-40
2. Van Meurs W.P. Chestiunea Basarabiei în istoriograf ia comunist ă. Chi șin ău, 1996,

34 p.65-66.
3. Grama D. Evolu Ńia statutului juridic al Basarabiei în anii 1812-18 18. // Re- vista de
istorie a Moldovei,1994, № 2, p.62; Idem, Principatul Moldova – stat suveran sub
protec Ńie // Revista de filosofie și drept, № 2-3, 1998, p.43-46.
4. Astfel a calificat actul din 1812 M.Kog ălniceanu, t ălm ăcind astfel atitudinea sa de
neacceptare a evenimentului. Citat dup ă: Bodea C. Bucovina: momente din drumul ei
spre 1918 // ,,Academica”, № 26, 1992, p.1.
5. Titulescu N. Documente confiden Ńiale. Bucure ști, 1992, p.83.
6. Jarcu Ńchi I., Mischevca V. Pacea de la Bucure ști.Chi șin ău,1993, p.192.
7. Nistor I. Istoria Basarabiei. Chi șin ău,1991, p.179.
8. Citat dup ă: Gore P. Anexarea Basarabiei.Chi șin ău,1992, p.14-15.
9. Mischevca V. Moldova în raporturile interna Ńionale la începutul secolului al
XIX(1802-1812). Teza…, Chi șin ău,1997, p.127.
10. Citat dup ă: Georgescu-Vrancea C. Boierimea basarabean ă și pacea din Bucure ști din
anul 1812 //Arhivele Basarabiei, № 2,1934, p.179-180.
11. Citat dup ă: Cernovodeanu P. Basarabia. Drama unei provincii i storice române ști în
context politic interna Ńional (1806-1920). Bucure ști,1993, p.50-51.
12. Popescu I. Basarabia. Studiu istoric, politic, etno grafic. B., 1932, p.92-93.
13. Pa șalâc – o provincie sau regiune (vilaiet) în Imperiu l otoman, guvernat ă de un bei
turc cu titlul de pa șă . A se vedea: Zavadschi Iu. Dic Ńionar de istorie medie a
Moldovei. Chi șin ău, 1995, p.126.
14. Sangeac – diviziune teritorial ă în Imperiul otoman, subîmp ărŃire a unui pa șalîc.
Sangiacbei – conduc ător al diviziunii teritoriale, reprezentant al auto rit ăŃ ilor centrale
turce ști în regiune.
15. Gon Ńa G. Regimul domina Ńiei osmane în łara Moldovei // Cugetul, № 3, 1991, p.11.
16. Nistor I. Istoria Basarabiei. Chi șin ău,1991, p.68.
17. Cadiu – judec ător islamic care judeca pricinile turcilor pe terit oriul Moldovei. A se
vedea: Zavadschi Iu. Dic Ńionar de istorie medie a Moldovei. Chi șin ău, 1995, p.31.
18. Chirtoag ă I. Popula Ńia din Sud-Estul interfluviului Nistru-Prut sub dom ina Ńia
otoman ă (1484-1595) // Revista de istorie a Moldovei, № 4, 1992, p.19.
19. Popescu I. Op. cit., p.92-93.
20. Boldur A.Istoria Basarabiei. Bucure ști, 1992, p.208.
21. Oroveanu Mihai T. Istoria dreptului românesc și evolu Ńia institu Ńiilor constitu Ńionale.
Bucure ști, 1992, p.103-104.
22. Filitti Ioan C. Despre vechea organizare administra tiv ă a Principatelor Române.
Bucure ști, 1935, p.8.
23. Roman A. Jaloanele principale ale administra Ńiei publice în Moldova //
,,Administrare public ă”, № 2, 1996, p.22-23;
24. Preda M., Voinescu C. Drept administrativ.Partea ge neral ă. Bucure ști, 1992, p.218.
25. Filitti Ioan C. Op. cit., p.15-16.
26. Oroveanu Mihai T. Op. cit., p.185.
27. Sistemul de salarizare a func Ńionarilor afla Ńi în serviciul statului a fost introdus în
Moldova de c ătre Domnitorul C.Mavrocordat. Aceast ă reform ă a limitat abuzurile
caracteristice dreg ătorilor domne ști. Pân ă la aceast ă reform ă, pentru activitatea
depus ă dreg ătorii erau r ăspl ăti Ńi în felul urm ător: daniile de sate sau ocine din partea
Domniei; scutiri de d ări; daruri de la subalterni (la numirea în func Ńie și pe toat ă
durata exercit ării ei) sau de la oaspe Ńii str ăini; concedarea unor venituri domne ști
dintr-un Ńinut; veniturile provenite din amenzile ce le pron un Ńau; procente din

35 veniturile domne ști colectate de ei; taxele de la judec ăŃ i.
28. Neculce Ion Letopise Ńul łării Moldovei de la Dabija-Vod ă pân ă la a doua domnie a
lui Constantin Mavrocordat // Letopise Ńul łă rii Moldovei. Chi șin ău, 1990, p.469.
29. Aram ă E. Din istoricul administra Ńiei publice în Moldova medieval ă (III) //
Administrarea public ă, № 1, 1995, p.35.
30. Galben A. Organele judiciare locale din Moldova feu dal ă ( sec. XVIII-începutul
sec.XIX ) // ,,Revista de istorie a Moldovei”, № 3, 1990, p.7-8.
31. Oroveanu Mihai T. Op. cit., p.152; Aram ă E. Istoria dreptului românesc. Chi șin ău,
1998, p.72.
32. Cernea E., Molcu Ń E. Istoria statului și dreptului românesc. Bucure ști, 1999, p.147.
Cocîrl ă P. Târgurile sau ora șele Moldovei în epoca feudal ă. Sec. XV-XVIII.
Chi șin ău, 1991, P.145-154.
33. În august 1808, boierii moldoveni, drept recuno știn Ńă pentru mo șiile rec ăpătate au
oferit veniturile ob Ńinute statului rus. A se vedea: Boga T. Teritoriile raialelor
Hotinului și Br ăilei redate st ăpânitorilor români în 1818 // Arhivele Basarabiei, № 4,
1932, p.250.
34. Sava A. Ispravnicii din Moldova și Valahia sub ocupa Ńia rus ă (1808-1812 ). //
,,Arhivele Basarabiei”, № 1, 1934, p.111-112; Россия и освободительная борьба
молдавского норода против османского ига ( 1769-1812 ). Сб . док . Кишинев ,
1984, с.220-221.
35. Agachi A. Organizarea administrativ ă a Moldovei și Munteniei sub ocupa Ńia militar ă
rus ă din anii 1806-1812 (I) // Destin românesc, № 3, 1997, p.49.
36. Накко А. Очерк Гражданского Управления в Бессарабии , Молдавии и Валахии
во время русско – турецкой войны 1806-1812 года года // ЗООИД ,Т.11, Одесса ,
1879, с.285, 304.
37. Agachi A. Contribu Ńia impus ă Moldovei și łă rii Române ști pentru aprovizionarea
armatei ruse de ocupa Ńie în anii 1806-1810 // Destin românesc, № 1, 1994, p.68.
38. Penelea G. łă rile Române în timpul r ăzboiului din 1806-1812 v ăzute de ofi Ńerii
superiori ru și A.de Langeron și P.V.Ciceagov. // Revista de istorie, tom.41, № 7,
1988, p.679.
39. Кассо Л. Указ . Соч ., с.203.
40. Tomule Ń V. Reflec Ńii generale privind dezvoltarea social-economic ă a Basarabiei
(1812-1868) // Cugetul, 1992, № 2, p.11.
41. Citat dup ă: Iorga N. Op. cit., p.128.
42. Кассо Л. Россия на Дунае и образование Бессарабской области . Москва , 1913,
c.199.
43. Оганян Л.Н. Общественное движение в Бессарабии в первой четверти XIX
века .Часть I. Кишинев ,1974, с.31.
44. Arhiva Na Ńional ă a Republicii Moldova (în continuare: ANRM), Fond.1 , inv.1,
d.3995, f.11-11v.
45. Opaschi C. Prin Ńesa Roxandra: o descendent ă a Sturdze știlor la cur Ńile europene //
Magazin istoric, № 10, 1999, p.76; Cernovodeanu P. Românii și ru șii.Politic ă și
încuscriri // Magazin istoric, № 4, 1996, p.66.
46. Iorga N. Basarabia noastr ă. Chi șin ău, 1993, p.128; Gorovei Șt. S. Sturdze știi. //
Magazin istoric, № 3, 1994, p.25; Bezviconi Gh. Profiluri de ieri și de azi. // Fapte
trecute și basarabeni uita Ńi. Chi șin ău, 1992, p.4.
47. Сироткин В.Г. Борьба в лагере консервативного русского дворянства по
вопросам внешней политики после войны 1812 г. и отставка И.Каподистрия в

36 1822 г. // Проблемы международных отношений и освободительных движений .
Москва , 1975, с.6.
48. ANRM, Fond.1, inv.1, d.3662, f.18.
49. Bezveconnâi Gh. Boierii Sturdza și Basarabia //,,Arhivele Basarabiei”, № 1, 1934,
p.37
50. Кассо Л. Указ . Соч ., с.198.
51. ANRM, Fond.1, inv.1, d.3995, f.11-14.
52. Chirtoag ă I. Evolu Ńia semnifica Ńiei teritoriale a no Ńiunii Basarabia. // ,,Revista de
istorie a Moldovei”, № 2, 1994, p.9-12.
53. Iorga N. Op. cit., p.131.
54. Cantemir D. Descrierea Moldovei.Chi șin ău,1982, p.31.
55. ANRM, Fond.1, inv.1, d.3995, f.11v-12, f.14.
56. Кассо Л. Указ . Соч ., с.198; Po ștarencu D. O istorie a Basarabiei în date și
documente (1812-1940). Chi șin ău, 1998, p.70-71.
57. ANRM, Fond.1, inv.1, d.3995, f.10, 22-23; Накко А. Очерк гражданского
устройства Бессарабской области с 1812-1828 // ЗООИД .Т.22, Одесса , 1900,
с.111.
58. Citat dup ă: Buzil ă B. Din istoria vie Ńii biserice ști din Basarabia. Bucure ști-Chi șin ău,
1996, p. 41.
59. ANRM, Fond.5, inv.3, d.2, f.16.
60. ANRM, Fond.1, inv.1, d.3995, f.12v-13.
61. Ibidem, f.12-13v.
62. ANRM , Fond.5, inv.1, d.1, f.3.
63. Cernovodeanu P. Românii și ru șii. Politic ă și încuscriri // Magazin istoric, № 4, 1996,
p.67.
64. ANRM, Fond.1, inv.1, d.3995, f.13.
65. Ibidem, f.14.
66. Бессарабский статистический комитет .Записки .Т.3, К-в, 1868, c.110-113.
67. ANRM, Fond.5, inv.3, d.1, f.1.
68. Бессарабский статистический комитет .Записки .Т.3, Кишинев ,1868, c.114.
69. ANRM, Fond.5, inv.3, d.1, f.2.
70. Ibidem, f.4,16.
71. Бессарабский статистический комитет .Записки .Т.3,К-в,1868, c.114-115
72. ANRM, Fond.5, inv.3, d.2, f.2.
73. Бессарабский статистический комитет . Записки .Т.3, К-в,1868, c.115.
74. Georgescu-Vrancea C. Boierimea basarabean ă și pacea de la Bucure ști din anul
1812 // Arhivele Basarabiei, № 2, 1934, p.177.
75. Бессарабский статистический комитет .Записки . Т.3, К-в,1868, c.114-115.
76. ANRM, Fond.5, inv.3, d.33, f.1.
77. ANRM, Fond.5, inv.3, d.1, f.2 verso.
78. ANRM, Fond.2, inv.1, d.75, f.5.
79. ANRM, Fond.1, inv.1, d.3995, f.11-11v.
80. Бессарабский статистический комитет .Записки .Т.3, К-в, 1868, c.120.
81. ANRM, Fond.2, inv. 1, d.145 ,f. 52.
82. Бессарабский статистический комитет .Записки .Т.3, К-в, 1868, c.121.
83. Oroveanu Mihai T. Op. cit., p.185.
84. La 24 iunie 1816, A.N.Bahmetiev a confirmat în func Ńia de s ărdar de Orhei pe
căminarul Zamfirache Ralli, iar pîrc ălab de Hotin – consilierul titular Iamandi. A se

37 vedea: ANRM, Fond.5, inv.2, doc.289, f.1.
85. Mihail P., Mihail Z. Acte în limba român ă tip ărite în Basarabia. Partea I. (1812-
1830). Bucure ști,1993, p.34.
86. Свиньин П. Описание Бессарабской области // ЗООИД Т.6, Одесса , 1867, с.268,
272, 280, 287, 292, 296, 309, 316, 318, 320.
87. Накко А. Очерк гражданского устройства Бессарабской области с 1812-1828 //
ЗООИД Т.22, Одесса , 1900, с.113.
88. ANRM, Fond.2 , inv.1 , d.3 ,f.11-12.
89. Оганян Л.Н. Общественное движение в Бессарабии в первой четверти XIX
века .Часть I. Кишинев ,1974, с.33.
90. Бессарабский статистический комитет .Записки .Т.3, К-в,1868, c.121, 134.
91. Ibidem, c.114
92. Историческое введение в статистическое описание Бессарабской области
(сост .Скальковский ). СП -Б, 1846, с.423.
93. La momentul exercit ării func Ńiei de guvernator civil al Basarabiei, S.Sturdza er a
octogenar.
94. Кассо Л. Указ . Соч ., с.200.
95. Бессарабский статистический комитет . Записки .Т.3, Кишинев , 1868, c.131-132;
ANRM, Fond.2, inv.1, d.54, f.4.
96. Бессарабский статистический комитет .Записки .Т.3, Кишинев , 1868, c.135.
97. Basarabia și basarabenii./ Alc ăt., studii și comentarii M.Adauge și Al.Furtun ă.
Chi șin ău, 1991, p.160.
98. A nu-l confunda cu P.Somov, care la acea perioad ă exercita func Ńia de șef al
cancelariei guvernatorului.
99. Sava A. Crâmpeie din via Ńa Basarabiei sub ru și (1812-1830). // Via Ńa Basarabiei, №
11, 1933, p.8-13.
100. Adauge M. Istoria și faptele. // Nistru, № 4, 1989, p.113; Tomule Ń V. Unele
probleme de controvers ă privind dezvoltarea social-economic ă a Basarabiei ( 1812-
1868) în istoriografia sovietic ă moldovenesc ă // Probleme actuale ale istoriei
na Ńionale și universale.Chi șin ău, 1992, p.185.
101. Бессарабский статистический комитет . Записки .Т.3, К-в, 1868, c.138.
102. Pelivan I. Basarabia de sub obl ăduirea ruseasc ă. // Moldova, № 10, 1990, p.8.
103. Tomescu C. Diferite știri din Arhiva Consiliului eparhial Chi șin ău. // Arhivele
Basarabiei, № 2, 1935, p.117; Grama D. Lupta românilor de la r ăsărit de Prut
pentru ap ărarea legilor Moldovei în primele decenii ale secol ului al XIX-lea. //
Destin românesc, № 1, 1994, p.86-96; Chirtoag ă I. Din istoria Moldovei de Sud-Est
pân ă în anii 30 ai sec. al XIX-lea. Chi șin ău, 1999, p.129.
104. Conform articolului VII al Tratatului de pace de la Bucure ști se acorda un termen de
18 luni din ziua ratific ării tratatului pentru ca locuitorii s ă se determine și s ă-și vând ă
propriet ăŃ ile. A se vedea: : Мискевка В.И., Ткач В.И. Русско -турецкий мирный
договор 1812 г. // Revista de istorie a Moldovei, № 1, 1990, p.41.
105. Iorga N. Op. cit., p.135-136.
106. ANRM, Fond.5, inv.1, d.54, f.3-10.
107. Basarabia și basarabenii./ Alc ăt., studii și comentarii M.Adauge și Al.Furtun ă.
Chi șin ău, 1991, p.161.
108. ANRM, Fond.2, inv.1, d.54, f.8-10.
109. Berindei D. Românii și Europa.Istorie, societate, cultur ă. Vol.I. Secolele XVIII-XIX.
Bucure ști, 1991, p.7-8; 2. Hitchins K. Românii. 1774-1866. Bucure ști, 1998, p.25; 3.

38 Халиппа П. Н. Бессарабия до присоединения к России . Кишинев , 1914, с.28, 34.
110. Georgescu V. Istoria românilor de la origini pîn ă în zilele noastre. B., 1992, p.89-91.
111. Кассо Л. Указ . Соч ., с.221.
112. Crihan A. Drepturile românilor asupra Basarabiei du p ă unele surse ruse ști //
Basarabia, №10,1991, p.124.
113. Basarabia și basarabenii./ Alc ăt., studii și comentarii M.Adauge și Al.Furtun ă.
Chi șin ău, 1991, p.163.

39 I.2 Redimensionarea structurii administrative a re giunii în anii
1816-1818
Caracterul provizoriu al sistemului administrativ implementat în
Basarabia a declan șat polemici referitoare la administrarea ulterioar ă a
regiunii. Acest sistem a fost calificat atât de nob ilimea local ă, cât și de
func Ńion ărimea rus ă ca o etap ă tranzitorie spre un sistem de administrare mai
des ăvâr șit. Deosebirea consta în faptul c ă fiecare din p ărŃi interpreta lucrurile
în felul s ău. Autorit ăŃ ile ruse ști insistau asupra lichid ării particularit ăŃ ilor locale
și a uniformiz ării administra Ńiei din Basarabia cu cea din guberniile ruse ști.
Nobilimea local ă opta pentru men Ńinerea structurilor și institu Ńiilor
administrative constituite pe principiile administr ative locale și pentru
folosirea legilor moldovene ști și a limbii române în toate domeniile de
activitate. De fapt, men Ńion ăm, c ă clasa nobiliar ă din Basarabia nu era
omogen ă; dup ă aspira Ńiile sale ea se diviza în dou ă tabere: tab ăra na Ńional ă și
tab ăra rusofil ă, nereprezentativ ă, dar care era sus Ńinut ă de administra Ńia rus ă.
Politica antina Ńional ă promovat ă de administra Ńia Hartingh a generat o mi șcare
de rezisten Ńă a nobilimii basarabene pentru ap ărarea legilor, structurilor
administrative, a limbii și tradi Ńiilor na Ńionale. O urmare a administr ării
inoperante a regiunii a fost exodul masiv al popula Ńiei peste Prut. Starea
tensionat ă creat ă în regiune, rezultatele inspec Ńiilor efectuate la fa Ńa locului,
aprecierile oficialilor ru și, date administra Ńiei Hartingh, au determinat
oficialit ăŃ ile ruse ști s ă reorganizeze sistemul administrativ al Basarabiei atât la
nivel regional, cât și la cel local. În rezultatul acestei reorganiz ări sistemul
administrativ al regiunii a fost completat cu insti tu Ńii și func Ńii noi. Aceste
aspecte vor constitui în continuare subiectele cer cet ării noastre.
O problem ă controversat ă continu ă a fi în literatura de specialitate
momentul demiterii guvernatorului S.Sturdza. De ace ea, referindu-ne la acest
eveniment, care s-a produs la mai pu Ńin de un an de la numirea sa în func Ńie, e
necesar de a concretiza unele detalii. Unii istoric i consider ă c ă S.Sturdza a fost
demis conform ukazului emis de Alexandru I la 17 i unie 1813. 1 Cercet ătorul
Iu.Colesnic consider ă raportul lui N.Baicov drept principala cauz ă a punerii în
disponibilitate a guvernatorului Sturdza. 2 Al Ńi cercet ători, insist ă asupra
versiunii c ă Hartingh ar fi fost numit guvernator civil al Basa rabiei în urma
decesului lui Sturza în 1813. 3 Studierea documentelor de arhiv ă (în mod
special, Fondul 5, inv.2, doc.1) ne-a permis s ă constat ăm c ă cea mai veridic ă
este versiunea ce apar Ńine lui Gh.Bezviconi, care men Ńiona: ,,El n-a fost
înlocuit, ci a predat conducerea Basarabiei general ului Hartingh…” și
,,B ătrâne Ńea l-a silit s ă cedeze administra Ńia regiunii generalului Hartingh, so Ńul
nepoatei sale de frate.” 4
Dup ă cum rezult ă din decizia guvernului regional al Basarabiei din 20
mai 1813, guvernatorul S. Sturdza, în aceea și lun ă, din cauza bolii ce-l

40 împiedica s ă-și îndeplineasc ă obliga Ńiile de serviciu, 5 printr-o ordonan Ńă
oficial ă a predat atribu Ńiile func Ńiei lui Hartingh, pân ă la îns ănăto șirea sa. 6
Deci, S. Sturdza n-a fost concediat, el a delegat e xercitarea atribu Ńiilor de
serviciu guvernatorului militar al regiunii. Lucrul acesta e confirmat și de
con Ńinutul ukazului Ńarului din 17 iunie 1813. În acest ukaz se afirma: ,,
conform rapoartelor parvenite de la guvernatorul ci vil Sturdza și de la inginerul
general-maior Hartingh, s-a constatat c ă primul fiind grav bolnav și aflându-se
în imposibilitatea exercit ării obliga Ńiilor de serviciu, atribu Ńiile func Ńiei au fost
preluate de ultimul. …G ăsesc necesar, ca pân ă la numirea guvernatorului în
Regiunea Basarabia aceast ă func Ńie s ă fie exercitat ă de Hartingh, cumulând
puterea de șef militar și civil”. 7 La momentul emiterii ukazului, I.M.Hartingh
exercita deja și func Ńia de guvernator civil, documentul în cauz ă doar a
confirmat realit ăŃ ile existente la acel moment.
Incontestabil, demiterea lui Sturdza s-ar fi produs indubitabil, deoarece
aceasta era o continuare logic ă a politicii coloniale promovate de autorit ăŃ ile
ruse ști în teritoriile cotropite. Faptul c ă, dup ă S.Sturdza, care a fost unicul
boier român în postul de guvernator civil al Basara biei, la aceast ă func Ńie au
avut acces doar func Ńionari ru și sau rusifica Ńi este cel mai conving ător
argument.
Men Ńion ăm c ă la func Ńia de guvernator civil a fost propus de c ătre
nobilimea local ă general-maiorul Ilie Catargi, 8 moldovean de origine, 9 care la
acel moment exercita func Ńia de comisar al trupelor de gr ăniceri, dar aceast ă
dolean Ńă n-a fost luat ă în considera Ńie de guvernan Ńii ru și.
Numirea lui I.M.Hartingh în func Ńia de guvernator a fost un moment
semnificativ în procesul de organizare administrati v ă a Basarabiei. La numai
un an de la proclamarea solemn ă a men Ńinerii particularit ăŃ ilor locale în
administra Ńie, guvernator e numit o persoan ă care prea pu Ńin cuno ștea legile,
tradi Ńiile și administra Ńia local ă. ,,Numirea unui om care era departe de boierii
moldoveni, explica L.Casso, a fost provocat ă nu numai de dorin Ńa guvernului
de a avea un reprezentant mai energic la Chi șin ău, dar și de evidenta tendin Ńă
de a apropia administra Ńia Basarabiei de structura statului rus”. 10 Aceasta, de
fapt, a fost nu numai sarcina lui Harting, dar și a succesorilor s ăi.
Eforturile rusificatoare ale guvernatorului I.M.Har tingh au provocat
nemul Ńumiri în rândurile boierimii locale. Ei, pentru a î ngr ădi abuzurile
guvernatorului, la 7 octombrie 1813, i-au adresat u n demers în care cereau
instituirea postului de procuror gubernial ca garan t al respect ării situa Ńiei
institu Ńionalizate în Basarabia. Demersul a fost isc ălit de consilierii
D.Râ șcanu, F.Ba șot ă, I.Rusu, M.Donici, Filactachi și de al Ńi boieri. La 12
octombrie 1813, Hartingh e nevoit s ă aduc ă la cuno știn Ńa ministrului justi Ńiei
con Ńinutul demersului nobililor basarabeni. 11
În ianuarie 1814, în scrisoarea sa c ătre ministrul justi Ńiei, mitropolitul

41 Gavriil B ănulescu-Bodoni sus Ńine demersul boierilor moldoveni. La 13 martie
1814, ministrul justi Ńiei I.Dmitriev i-a comunicat mitropolitului c ă a primit
scrisoarea sa și îi va comunica ulterior despre decizia care va fi adoptat ă.12
Îns ă problema a șa și n-a mai fost solu Ńionat ă. Func Ńia de procuror a fost
instituit ă în Basarabia în 1818, când e pus în vigoare un nou regulament
administrativ.
I.M.Hartingh, fiind sprijinit de for Ńele proimperiale trimite câteva rapoarte
autorit ăŃ ilor centrale, în care, ponegrind legile și institu Ńiile administrative
locale, opteaz ă pentru lichidarea formelor locale de administrare și insist ă
asupra introducerii legilor și a institu Ńiilor administrative ruse ști. Aceste
rapoarte au fost publicate 13 în literatura de specialitate și con Ńinutul lor e
cunoscut. Ne vom referi doar la chestiunile ce se r efer ă nemijlocit la
problemele administrative ale Basarabiei.
La 10 decembrie 1813, I.M.Hartingh a adresat un dem ers directorului
general al ministerului justi Ńiei Bolotnicov, în care cerea permisiunea de a
judeca func Ńionarii moldoveni dup ă legile ruse ști. El insista asupra
reorganiz ării administra Ńiei dup ă exemplul guberniilor centrale, motivând
situa Ńia prin inexisten Ńa legilor locale. La organizarea administrativ ă a
Basarabiei nu se poate împrumuta nimic din sistemul administrativ
moldovenesc și nici boierii locali nu pot fi angaja Ńi fiindc ă ,,pentru ei nu exist ă
nimic sfânt în afar ă de interesul lor”. Și dup ă p ărerea sa, urmeaz ă o concluzie
fireasc ă: Basarabia nu poate fi administrat ă decât dup ă modelul celorlalte
gubernii ruse ști și în exclusivitate dup ă legile ruse ști: ,,…aceast ă regiune, care
nu are legile sale și care a devenit o parte a imperiului, conducându-s e de legile
ruse ști, înt ărite de în Ńeleapta și blajina cârmuire a Imperatorului Alexandru
Pavlovici va beneficia de bun ăstare ca și ceilal Ńi supu și ai majest ăŃ ii sale”. 14
Demersul era înso Ńit de un proiect al noii organiz ări administrative a
Basarabiei, elaborat de șeful cancelariei guvernatorului P.Somov dup ă modelul
administrativ rus. 15
Referitor la sistemul de administrare a guberniilor ruse ști asupra
introducerii c ăruia insistau func Ńionarii ru și, trebuie men Ńionat faptul c ă la
momentul anex ării Basarabiei, în Rusia se men Ńinea sistemul administrativ
instituit în anii 1775 – 1778. Administra Ńa era constituit ă în baza principiului
,,liniar” sau departamental – toate institu Ńiile și func Ńionarii locali se
subordonau ministerelor centrale corespunz ătoare. În fruntea administra Ńiei
guberniale era guvernatorul, subordonat Ministerulu i de Interne. Obliga Ńia sa
principal ă era de a supraveghea ca toate institu Ńiile și func Ńionarii din gubernia
încredin Ńat ă s ă execute prevederile legilor și s ă-și îndeplineasc ă obliga Ńiile de
serviciu. El administra gubernia cu ajutorul urm ătoarelor institu Ńii: cancelaria
guvernatorului, cârmuirea gubernial ă și un șir de comisii, comitete și oficii ce
realizau diferite activit ăŃ i cu caracter administrativ-gospod ăresc. Administra Ńia

42 jude Ńean ă era alc ătuit ă din ispravnic și judec ătoria de pace, abilitat ă s ă exercite
func Ńii administrative și poli Ńiene ști. Canceleria judec ătoriei de pace, condus ă
de un secretar, avea dou ă sec Ńii: executiv ă și de anchet ă.16
Proiectul con Ńinea o descriere a sistemului administrativ existen t, fiind
enumerate foarte multe deficien Ńe. Adunarea comun ă a departamentelor era
imperfect ă, dup ă p ărerea sa, deoarece n-a fost prev ăzut ă o procedur ă de apelare
a hot ărârilor sale. În esen Ńă , se insista subtil asupra limit ării prerogativelor
adun ării comune și a consolid ării puterii guvernatorului.
Din cei nou ă func Ńionari ai primului departament, șapte erau moldoveni și
numai doi ru și, ceea ce constituia, dup ă p ărerea sa, o ,,inegalitate enorm ă”. Ei,
,,având cancelarie moldoveneasc ă, priveaz ă consilierii ru și de posibilitatea de
a participa la deliber ări în dosarele civile, penale, cât și în cele executive”.
Referitor la aceast ă afirma Ńie e necesar de men Ńionat c ă analiza obiectiv ă a
izvoarelor istorice ne demonstrez ă c ă nu consilierii moldoveni îi lipseau pe cei
ru și de posibilitatea de a activa, ci func Ńionarii ru și nu doreau s ă p ătrund ă în
esen Ńa normelor de drept și a tradi Ńiilor administrative locale.
Referindu-se la institu Ńiile administrative locale, Somov men Ńiona c ă
ispravnicii lucreaz ă doar în interesul personal. De la locuitori au fos t percepute
impozite, cu toate c ă ei fuseser ă scuti Ńi pe un termen de 3 ani. 17 În încheiere,
dup ă enumerarea viciilor administra Ńiei basarabene, care de altfel, în mare
parte, corespundeau adev ărului, se face concluzia c ă e necesar de a reorganiza
administra Ńia basarabean ă, optând practic, pentru lichidarea statutului spec ial al
Basarabiei
La 30 ianuarie 1814, I.M.Hartingh înainteaz ă un demers c ătre ministrul
poli Ńiei S.C.Veazmitinov, în care cere permisiunea de a înlocui consilierii
moldoveni din primul departament ai guvernului regi onal, pe care i-a etichetat
ca incapabili de a- și exercita obliga Ńiile de serviciu și cerea limitarea
termenului de exercitare a func Ńiilor acestora sau înlocuirea lor cu func Ńionari
ru și. În martie 1814, I.M.Hartingh îi prezint ă și proiectul noii organiz ări
administrative a Basarabiei. La 23 decembrie 1814, I.M.Harting se adreseaz ă
din nou ministrului poli Ńiei referitor la consilierii primului departament 18
Generalizând cele expuse mai sus, men Ńion ăm c ă eforturile de
discreditare a institu Ńiilor și func Ńionarilor locali deveniser ă o preocupare
permanent ă a func Ńionarilor ru și, indiferent de func Ńie și grad. La început se
insista asupra deficien Ńelor institu Ńiilor administrative, apoi se constata lipsa
total ă a legilor în provincie, dup ă aceea, func Ńionarii locali erau califica Ńi ca
incul Ńi, amorali și lipsi Ńi de aptitudinile necesare pentru exercitarea func Ńiilor
administrative.
Boierii moldoveni erau foarte incomozi pentru gener alul I.M.Harting, de
altfel, a șa cum au fost și pentru ceilal Ńi guvernatori care l-au succedat. Nu
numai pentru faptul c ă doreau s ă-și men Ńin ă privilegiile și pozi Ńia lor în

43 societate, dar și pentru c ă insistau ca legile, obiceiurile și limba s ă le fie
respectate. În 1814, Hartingh a acuzat neîntemeiat câ Ńiva boieri moldoveni de
faptul c ă ar fi trecut marf ă de contraband ă peste Prut și c ă ar fi comandat
pecetea nobilimii basarabene cu stema Moldovei și inscrip Ńii moldovene ști.
Câ Ńiva boieri, la insisten Ńa guvernatorului, au fost expulza Ńi în Rusia. 19
Probabil, c ă ura lui I.M.Harting fa Ńă de boierii moldoveni era rezultatul
unor comlexe de inferioritate, pe care generalul le avea în prezen Ńa și în
contactele cu nobilii basarabeni, care erau mai apr opia Ńi de civiliza Ńia și cultura
occidental ă decât nobilimea rus ă.20 În afar ă de perfidia guvernatorului
Hartingh, o explica Ńie cât de cât rezonabil ă a afirma Ńiilor sale, e greu de g ăsit.
De altfel, istoricul Gh. Bezviconi afirma c ă la baza conflictului lui Hartingh cu
nobilimea local ă ar fi fost o ceart ă în familie cu so Ńia sa; el, îndep ărtându-se de
so Ńie, a intrat în conflict cu întrega boierime. 21
Ducele de Richelieu, care din 1803 se afla în servi ciul Rusiei remarcase
urm ătoarele despre boierii moldoveni: ,, mi s-au p ărut a fi foarte departe de
starea de prostie, la care pretind ru șii c ă ar fi, cu siguran Ńă, pentru a justifica
arogan Ńa și tratamentul mizerabil la care-i supun și pe care ace ștea nu par deloc
să-l merite”. 22
Consider ăm c ă insinu ările autorit ăŃ ilorlor administrative ruse ști la adresa
func Ńionarilor locali sunt o dovad ă indubitabil ă a faptului c ă administra Ńia rus ă
a depus eforturi s ă se transforme într-o cast ă privilegiat ă, separat ă de popula Ńia
băș tina șă și închis ă pentru reprezentan Ńii ei.
În ianuarie 1815, I.M.Hartingh se adreseaz ă ministrului justi Ńiei D.P
Tro șcinski cu aceea și propunere: de a reorganiza administra Ńia basarabean ă
dup ă modelul guberniilor ruse ști. 23 În acela și timp, el insista permanent asupra
imposibilit ăŃ ii de a face ordine în Basarabia din cauza c ă nu existau norme de
drept locale. Afirma Ńiile demnitarilor ru și de diferite ranguri despre inexisten Ńa
legilor moldovene ști sunt lipsite de orice logic ă și aveau un pronun Ńat substrat
politic. Comb ătând afirma Ńiile func Ńionarilor ru și, mitropolitul G.B ănulescu-
Bodoni, în scrisoarea sa c ătre procurorul Sinodului, cneazul Goli Ńin, men Ńiona:
,,Divanul moldovenesc și în prezent se conduce de legile lui Iustinian și, în
afar ă de ele, de pravile ale Domnitorilor moldoveni alc ătuite în comun de fe Ńele
biserice ști și boierimea local ă și dac ă au fost comise uneori abuzuri și unii din
boieri, dup ă circumstan Ńele acelor timpuri dep ăș eau dispozi Ńiile acestor legi nu
poate fi un argument c ă Moldova n-a avut legile sale”. 24 Referindu-ne la
sistemul legislativ moldovenesc e necesar de a evid en Ńia faptul c ă o mare
importan Ńă în func Ńionarea acestui sistem avea dreptul cutumiar, nescr is. 25
Problemele sociale fundamentale ale societ ăŃ ii moldovene ști erau solu Ńionate,
în cele mai dese cazuri, pe baza dreptului cutumiar . Chiar și când încep s ă fie
aplicate normele dreptului bizantin scris, dreptul consuetudinar nu- și pierde
importan Ńa. În Principate, dreptul consuetudinar a r ămas precump ănitor asupra

44 altor forme de drept pân ă la sfâr șitul epocii feudale. 26 Aceast ă situa Ńie
constituia o particularitate a Principatelor și nu însemna nicidecum lipsa cu
des ăvâr șire a unui sistem legislativ. De c ătre C.Mavrocordat fusese creat ă
institu Ńia judec ătorilor de profesie, anticipându-se astfel separare a func Ńiilor
judec ătore ști de cele executive. În justi Ńie a fost introdus ă procedura scris ă.27
Deci, c ătre 1812 în Moldova se constituise un sistem juridi c destul de
bine organizat și care se conducea în activitatea sa de normele dre ptului scris și
a celui consuetudinar. Afirma Ńiile despre inexisten Ńa legilor moldovene ști sunt
lipsite de orice suport logic. Ulterior, func Ńionarii și oamenii de știin Ńă ru și,
care au vizitat Basarabia, s-au convins de existe n Ńa și viabilitatea normelor
dreptului local. La sfâr șitul sec. XIX – înc. sec.XX au v ăzut lumina tiparului
mai multe lucr ări consacrate legilor locale ale Basarabiei, ceea c e este o dovad ă
în plus a inconsisten Ńei afirma Ńiilor func Ńionarilor ru și despre legile
moldovene ști. Enumer ăm unele din aceste lucr ări: Арменопуло К. Местные
законы Бессарабии . Одесса ,1908; Донич А. Краткое содержание законов ,
извлеченных из царских книг . Одесса , 1831. ( Traducerea lucr ării ap ărut ă la
Ia și în 1814 ); Егунов А. Местные и гражданские законы Бессарабии .
Сп -б, 1881 și Сборник местных в Бессарабии узаконений по предметам
гражданского права . Сп -б, 1882; Кассо Л. Византийское право в
Бессарабии . М. 1907; Линовский В. О местных Бессарабских законах .
Одесса , 1842; Пергамент О. Спорные вопросы Бессарабского права . Сп –
б, 1905 și О применении местных законов Арменопула и Донича . Сп -б,
1911; Шимановский М. О местных законах Бессарабии . Одесса , 1887-
1888.
Anticipând pu Ńin evenimentele, men Ńionâm c ă la la toate interven Ńiile și
demersurile sale, guvernatorul I.M.Hartingh a primi t un singur r ăspuns: ,,pân ă
la noi dispozi Ńii, în Basarabia r ămân în vigoare condi Ńiile anun Ńate fostului
guvernator civil Sturdza în anul 1813”. 28
Suntem departe de ideea consider ării eforturilor lui I.M.Hartingh drept o
manifestare a particularit ăŃ ilor și a aspira Ńiilor lui personale. El era exponentul
for Ńelor guvernante de la Petersburg, care reclamau o m ai mare integrare a
teritoriilor acaparate. O alt ă grupare, printre care erau I.Capodistrias,
M.Speranski, A.Czartoryski, Ńinând cont de sarcinile strategice ale politicii
externe ruse ști optau pentru o atitudine mai liberal ă fa Ńă de periferiile
na Ńionale. La acel moment, raportul de for Ńe fiind în favoarea ultimilor, s-a
considerat de c ătre autorit ăŃ ile centrale ruse ști, inoportun ă lichidarea
particularit ăŃ ilor locale în administrarea regiunii.
Insisten Ńa cu care reprezentan Ńii autorit ăŃ ilor ruse ști în regiune atentau la
sistemul de administrare instituit în Basarabia a î ngrijorat nobilimea local ă.
Starea conflictual ă a fost alimentat ă și de r ăspândirea zvonului despre
insisten Ńa lui Hartingh de a ob Ńine permisiunea autorit ăŃ ilor centrale pentru

45 supunerea boierilor basarabeni pedepselor corporale . 29
Divergen Ńe și conflicte între func Ńionarii ru și și cei b ăș tina și au avut loc și
la nivel de administra Ńie Ńinutal ă. Între pârc ălabii de Hotin au avut loc, în 1814,
grave neîn Ńelegeri. Locuitorii Chi șin ăului se aflau în conflict cu șeful poli Ńiei
din localitate, care sfida normele de drept locale și avea o atitudine ostil ă fa Ńă
de b ăș tina și. 30
Nobilimea local ă a reclamat activitatea guvernatorului în Comitetul
mini ștrilor al Rusiei și a adresat o scrisoare Ńarului în care au insistat asupra
urm ătoarelor cerin Ńe: a) s ă fie men Ńinute legile locale; b) Mitropolitul, conform
legilor moldovene ști șă fie și șeful primului departament al guvernului
regional; c) s ă fie numit guvernator un localnic, care ar cunoa ște familiile
boiere ști, obiceiurile și legile locale. 31
Boierii basarabeni au adresat o scrisoare mitropoli tului G.B ănulescu-
Bodoni, rugându-l, s ă le fie reprezentant plenipoten Ńiar. Lui i-au fost înmânate
trei cereri spre a fi expediate la Petersburg Ńarului Alexandru I, Consiliului
mini ștrilor și Consiliului de stat. 32 Un demers aparte era destinat pre ședintelui
Consiliului de stat, contelui Saltîcov. Mitropolitu l G.B ănulescu-Bodoni a
trimis cererile boierilor ober-procurorului Sinodul ui, cneazului Goli Ńin. În
cererea lor c ătre Ńar boierii cer s ă le fie l ăsate legile lor, ,,ca mitropolitul s ă fie
membru al guvernului regional și s ă fie dat un guvernator din locuitorii
regiunii”. 33
În scrisoarea c ătre Consiliul de stat boierii scriau: ,,Expir ă a
șasesprezecea lun ă de când aceast ă provincie, dat ă arbitrariului guvernatorilor
lacomi, geme sub povara abuzurilor și a influen Ńei v ătămătoare a unor
func Ńionari ai guvernului provinciei”. 34
La 5 iulie 1814, e alc ătuit ă o nou ă scrisoare c ătre Ńar, ea fiind semnat ă de
54 de boieri și încuviin Ńat ă de mitropolitul G.B ănulescu-Bodoni. În aceast ă
scrisoare boierii au înaintat urm ătoarele cerin Ńe cu caracter administrativ: a)
crearea unui comitet ce ar sistematiza legile și obiceiurile locale; b)
men Ńinerea limbii rom ăne în administra Ńie; c) administrarea regiunii s ă fie
înf ăptuit ă ,,dup ă toat ă închipuirea pravilelor și a obiceiurilor p ământului”; d)
respectarea privilegiilor boierimii și egalarea în drepturi cu dvorenimea rus ă; e)
accesul liber al boierilor basarabeni în serviciul civil și militar; f) mitropolitul
Basarabiei s ă fie membru al guvernului regional. 35
Cu toate c ă I.Catargi a șa și n-a mai fost numit guvernator al Basarabiei,
iar Mitropolitului G.B ănulescu-Bodoni i-a fost refuzat ă pre ședin Ńia în primul
departament al guvernului regional pe care el o acc eptase, 36 peti Ńiile boierilor
au fost, totu și, auzite la Petersburg. Situa Ńia creat ă în Basarabia a fost discutat ă
în ședin Ńa Comitetului mini ștrilor din 15 iunie 1815, care a luat decizia de a
trimite la fa Ńa locului pe func Ńionarul ministerului rus de externe, consilierul de
stat P.P. Sviniin. 37 Trebuie men Ńionat faptul c ă un an mai înainte, în mai 1814,

46 o anchet ă despre situa Ńia în Basarabia a fost f ăcut ă de generalul Gais. 38
Înaintea venirii sale în Basarabia, P.Sviniin a pri mit instruc Ńiuni, în care i
se indica s ă afle în ce constau normele de drept locale. El tre buia s ă mai
concretizeze ce religie confeseaz ă localnicii; ce feluri de impozite se percep și
în ce mod; din ce se constituie veniturile și cheltuielile regiunii. 39 Analiza
instruc Ńiunilor primite de P.Sviniin ne permite s ă conchidem c ă demnitarii ru și,
inclusiv și cei de cel mai înalt rang, aveau închipuiri foart e vagi despre
provincia anexat ă. Treze ște uimire faptul c ă trebuia s ă se afle ce religie
confeseaz ă b ăș tina șii, știindu-se c ă anexarea Basarabiei a fost motivat ă și de
necesitatea salv ării cre știnilor de sub jugul Imperiului otoman. Deci, nu gr ija
fa Ńă de cre știn ătatea înrobit ă era cauza expansiunii în Balcani, ci dorin Ńa de noi
cotropirii și de dominare în regiune.
Faptul c ă regiunea va fi inspectat ă de un func Ńionar al administra Ńiei
centrale ruse ști a incitat protipendada local ă, care s-a convocat la Chi șin ău
pentru consult ări. 40 La venirea sa în Basarabia P.P.Sviniin a fost asalt at de
numero și peti Ńionari, care au reclamat f ărădelegile și abuzurile comise de
administra Ńia local ă.41 Sviniin s-a prezentat drept revizor și chiar a ordonat de a
convoca la Chi șin ău to Ńi nobilii basarabeni cu actele ce le-ar certifica
provinien Ńa. 42 El s-a aflat în Basarabia aproape șapte luni, din septembrie 1815
pân ă în martie 1816. În calitate de ajutor al lui P.P.S viniin a fost desemnat de
către I.M. Harting la 15 octombrie 1815, scriitorul C .Stamati, func Ńionar al
primului departament. 43 A fost numit și un ajutor din partea nobilimii locale,
consilierul titular Sandulachi, iar pentru acumular ea și selectarea operativ ă a
actelor legislative a fost constituit un comitet sp ecial din boierii locali. 44
În urma investiga Ńiilor efectuate, P.P.Svniin a alc ătuit un raport, în care a
descris organizarea administrativ ă a Basarabiei și a caracterizat institu Ńiile
administrative ale regiunii, eviden Ńiind lacunele în activitatea lor. Pentru
redresarea situa Ńiei sunt propuse m ăsuri concrete: a) înlocuirea consilierilor
moldoveni cu al Ńii mai destoinici, ca sp ătarii Cazimir și Buc șenescu, c ăminarul
Pruncul, paharnicul Stamati, c ăminarul Simforachi și al Ńii; b) desemnarea unui
pre ședinte al departamentului întîi; c) numirea unui pr ocuror și a doi inspectori
judiciari: unul pentru cazurile civile, cel ălalt pentru dosare penale; d) direc Ńiei a
treia s ă-i fie reconfirmate competen Ńele, func Ńiile c ăreia, practic, le îndepline ște
cel de-al doilea departament, transformat de guvern ator în propria sa
cancelarie. Dezordinile în cadrul celui de-al doile a departament erau cauzate de
amestecul abuziv al guvernatorului.
P.P.Svinin constata, c ă la posturile de ispravnici au fost numi Ńi func Ńionari
ru și, ,,care nu se conduceau de principii stricte și de norme morale”, ,,nu
cuno șteau ,,limba moldoveneasc ă”, ceea ce ingreuia contactul lor cu
localnicii”, mai ales c ă ,,puterea ispravnicilor nu avea nici un fel de li mite”.
Referitor la sistemul legislativ moldovenesc, P.P.S viniin conchide c ă atât

47 în Moldova, cât și în Basarabia este aplicat nu numai dreptul consue tudinar,
dar și legile scrise: legile lui Iustinian, Bazilicalele , Exabiblul lui Armenopol,
Pravila lui Vasile Lupu și diferite hrisoave emise de Domnitorii Moldovei. 45
Raportul lui P.P.Sviniin a dejucat planurile guvern atorului I.M.Harting și
a sus Ńin ătorilor s ăi. Incontestabil, dreptul consuetudinar a dominat î n Moldova,
dar nu a fost unica surs ă de drept. Afirma Ńiile sterile ale func Ńion ărimii ruse au
fost contestate de un alt func Ńionar rus care a încercat s ă p ătrund ă în esen Ńa
problemei. Primii, în dorin Ńa de a rusifica administra Ńia Basarabiei, au recurs la
cele mai diverse mijloace: falsul, interpretarea te nden Ńioas ă a realit ăŃ ilor locale,
denaturarea faptelor ș. a. Pentru a constata inexisten Ńa legilor moldovene ști era
necesar ă o cât de superficial ă documentare. Te puteai documenta în cazul când
cuno ști cât de cât realit ăŃ ile și limba local ă. Dac ă nu le cuno ști și nici nu vrei
să le cuno ști calea cea mai simpl ă e s ă afirmi c ă ceea ce nu dore ști s ă existe nu
exist ă. Numai astfel, dup ă p ărerea noastr ă, se pot explica aprecierile
iresponsabile ale func Ńion ărimii ruse despre sistemul legislativ moldovenesc.
O consecin Ńă a administr ării nefaste a regiunii, considera P.P.Sviniin, e
fuga locuitorilor peste Prut. El a constatat c ă din Basarabia au fugit 3000 de
familii. 46
Starea deplorabil ă a regiunii a fost confirmat ă și de P.Kiselev, care
comunica Ńarului Alexandru I: ,,Ca s ă V ă dovedesc cât de nefast ă este
administrarea de azi din Basarabia, a ș dori ca M. V. s ă dea ordin pentru a face
calcule din care s ă se vad ă câ Ńi locuitori au fost la încheierea p ăcii, câ Ńi bulgari
au trecut atunci la noi, câ Ńi au r ămas mai apoi și câ Ńi dintre ei au plecat înapoi,
preferând guvernarea turceasc ă în locul guvern ării noastre. ”. 47
O alt ă m ărturie elocvent ă referitoare la primii ani de activitate a
administra Ńiei ruse în Basarabia este scrisoarea lui Manuc Bei Mirzoian c ătre
contele I.Capodistrias. Manuc Bei, personalitate cu noscut ă a acelor vremuri,
care s-a impus prin ,,frumuse Ńea, de ștept ăciunea de diplomat și cuno știn Ńele
sale largi”, 48 a oferit anumite servicii Rusiei în timpul r ăzboiului din 1806-
1812 și, ca recompens ă Ńarul Alexandru I i-a acordat cet ăŃ enia rus ă. În anul
1815 el se stabile ște cu traiul în Basarabia. Lui i-a fost acordat gra dul de
consilier de stat și posibilitatea de a contacta direct cu Ńarul și ministrul de
externe, pentru a-i informa despre situa Ńia din Principate, Turcia și Basarabia. 49
Importan Ńa scrisorii sale const ă în veridicitatea și impar Ńialitatea cu care
autorul reflect ă starea de lucruri din Basarabia la trei ani dup ă anexare.
Exodul popula Ńiei se explic ă prin ,,modul de administra Ńie”, care e ,,cauza
că mai mult de 5000 de familii au emigrat din Basarab ia în Moldova”.
Hartingh ,,nu este în stare s ă conduc ă asemenea treburi. Necunoscând nici
organizarea interioar ă a guvernului s ău, nici buna manier ă de a se comporta cu
lumea…”.
El insista asupra men Ńinerii în regiune a tradi Ńiilor și obiceiurilor locale,

48 recomandând ca în fruntea celor dou ă departamente ale guvern ământului local
să fie numi Ńi doi boieri localnici și anume: Boc șă nescu și Ba șot ă, care sunt
caracteriza Ńi ca oameni competen Ńi și one ști. 50
A apreciat foarte dur activitatea administra Ńiei Hartingh și contele
I.Capodistrias, care în scrisoarea sa c ătre A.N.Bahmetiev din 4 iunie 1816,
constata c ă tot ce s-a f ăcut pân ă la acel moment în administrarea Basarabiei e
imperfect și vicios, iar mai târziu îi recomanda revocarea fu nc Ńionarilor care
au servit sub Harting. 51 ,,În loc s ă atrag ă oamenii, constata I.Capodistrias,
administra Ńia i-a f ăcut s ă emigreze și pe b ăș tina și”. 52 Chiar și Ńarul Alexandru
I, a recunoscut: ,,Spre cea mai adânc ă durere sunt informat, în mod absolut
sigur, c ă toate inten Ńiile mele nu sunt realizate și c ă dezordinea, de la un timp
încoace, a ajuns la apogeu”. 53
Starea de tensiune între nobilimea local ă și func Ńion ărimea rus ă, abuzrile
și haosul ce domneau în activitatea administra Ńiei, situa Ńia deplorabil ă a
locuitorilor care, nemaiputând suporta ororile noii st ăpânirii emigrau peste
Prut, au provocat nelini ște autorit ăŃ ilor centrale. Informa Ńiile primite din
Basarabia, precum și raportul lui P.P.Sviniin au confirmat starea des tul de
complicat ă ce se crease în Basarabia.
Dup ă încheierea lucr ărilor Congresului de la Viena, Alexandru I revine î n
Rusia și se implic ă personal în rezolvarea problemelor basarabene. Un rol
aparte în organizarea administrativ ă a Basarabiei, la acea perioad ă, a jucat
I.Capodistrias – promotor al politicii liberale și unul dintre cei mai aprigi
sus Ńin ători ai orient ării constitu Ńionale. Anume lui, Ńarul i-a încredin Ńat s ă-l
informeze în problemele Basarabiei și a ordonat, ca din ianuarie 1816, toate
documentele referitoare la Basarabia s ă-i fie adresate, de asemeni, lui
I.Capodistrias. 54 Pân ă în august 1822, toate problemele referitoare la
administrarea Basarabiei se rezolvau prin intermedi ul și cu participarea lui
I.Capodistrias, pe lâng ă care activa și o cancelarie special ă. Tot el era persoana,
prin intermediul c ăreia, mai tîrziu, namesnicul plenipoten Ńiar al Basarabiei se
adresa Ńarului. 55
În februarie 1815, a fost creat un comitet pentru a lc ătuirea de noi reguli
de administrare a Basarabiei, 56 subordonat contelui I.Capodistrias. Analizând
situa Ńia creat ă în Basarabia, el ajunge la concluzia c ă situa Ńia poate fi
ameliorat ă numai prin numirea în regiune a unui func Ńionar de rang superior,
împuternicit cu largi competen Ńe și care s-ar bucura de încrederea Ńarului. În
rapoartele sale c ătre Ńar el a insistat asupra instituirii în regiune a fu nc Ńiei de
namesnic plenipoten Ńiar ca remediu contra abuzurilor frecvent practicat e în
Basarabia.
Situa Ńia creat ă în Basarabia a fost examinat ă de Consiliul mini ștrilor al
Rusiei, care, în ședin Ńa sa din 15 ianuarie 1816 a decis: 1) de a trimite în
Basarabia un func Ńionar de rang înalt pentru a administra regiunea co nform

49 actelor normative în vigoare și pentru elaborarea de noi reguli de administrare
a provinciei; 2) de a institui un comitet special î n ajutorul înaltului func Ńionar
ce va fi trimis în Basarabia; 3) de a constitui un comitet în cadrul Consiliului
mini ștrilor care s-ar ocupa de problemele Basarabiei.
La 22 februarie, Consiliul mini ștrilor a hot ărât ca pân ă la aprobarea de
către Ńar a deciziei din 15 ianuarie s ă trimit ă în Basarabia o persoan ă de
încredere în scopul prevenirii de noi f ărădelegi. 57 Ultima decizie a fost
sanc Ńionat ă de Ńar și astfel, I.M.Harting a fost concediat 58 și în locul s ău e numit
guvernatorul guberniei Ecaterinoslav, I.H.Calagheor ghi. 59
Demiterea lui Hartingh nu a însermnat respectarea și men Ńinerea de c ătre
autorit ăŃ ile centrale ruse ști a vechii organiz ări administrative și a legilor locale,
ci o neînsemnat ă modificare de ordin tactic. Numirea lui I.H.Calag heorghi în
aceast ă func Ńie urm ărea scopul de a reabilita imaginea autorit ăŃ ilor
administrative ruse, deteriorat ă grav de administra Ńia Hartingh și ameliorarea
rela Ńiilor cu nobilimea local ă.
La 21 mai 1816, namesnic plenipoten Ńiar al Basarabiei a fost numit
general- locotenentul A.N.Bahmetiev, care de Ńinea și func Ńia de guvernator
general al Podoliei. 60 Ukazul Ńarului de numire în func Ńie a lui A.N.Bahmetiev
a fost înso Ńit de o instruc Ńiune în care au fost concretizate sarcinile ce treb uiau
îndeplinite de namesnicul plenipoten Ńiar al Basarabiei. Cele mai importante
erau: restabilirea administra Ńiei basarabene în baza regulamentelor existente;
elaborarea unui nou regulament de administrare a re giunii; reglementarea
modului de colectare a impozitelor; organizarea paz ei frontierei; deschiderea
hotarelor pentru exportul de vite; reconstruirea po rturilor dun ărene; asigurarea
condi Ńiilor pentru dezvoltarea viticulturii. 61
Namesnicul plenipoten Ńiar era investit cu putere nelimitat ă. Toate
autorit ăŃ ile și institu Ńiile administrative ale regiunii erau subordonate
namesnicului, inclusiv și cet ăŃ ile, care anterior se afflau în subordinea
autorit ăŃ ilor militare. Introducerea institu Ńiei namesnicului plenipoten Ńiar și
investirea lui cu puteri nelimitate a diminuat subs tan Ńial rolul și influen Ńa
guvernatorului în administrarea regiunii.
Namesnicul plenipoten Ńiar se afla în subordine direct ă fa Ńă de Ńar și nu
depindea de ministerele centrale. Au fost concretiz ate cazurile de conlucrare a
namesnicului cu Ministerul de interne în problema c oloni știlor. Toat ă
coresponden Ńa referitoare la Basarabia, aflat ă în diferite ministere a fost
transmis ă namesnicului plenipoten Ńiar. 62
În scrisoarea sa c ătre A.N.Bahmetiev din 4 iunie 1816, I.Capodistrias îl
aten Ńiona asupra interesului manifestat de Ńar în instaurarea ordinii în Basarabia
și c ă ,,e necesar de a asigura prosperarea noii provinci i, bun ăstarea c ăreia poate
contribui la consolidarea rela Ńiilor de pace cu Turcia.Trebuie de demonstrat
prin fapte concrete c ă p ăstrând caracterul distinct na Ńional a acestei provincii o

50 putem face util ă imperiului din punct de vedere politic, al finan Ńelor, popula Ńiei
și al comer Ńului”. Pentru realizarea cu succes a acestor sarcin i era necesar ă
disponibilizarea func Ńionarilor care sau compromis. 63
A.N.Bahmetiev î și începe activitatea în Basarabia prin înlocuirea
func Ńionarilor locali cu cei adu și de dânsul de la Kamene Ń-Podolsk . 64 La nivel
local, lucrul acesta s-a realizat mai subtil, men Ńinându-se, un timp, func Ńionarii
locali. La 24 iunie 1816, Bahmetiev i-a confirmat î n func Ńii pe c ăminarul Z.
Rale – serdar de Orhei, Iamandi – pârc ălab de Hotin, paharnicul N. Done –
ispravnic de Bender, Vasilache – ispravnic de Ia și, Leonard – ispravnic de
Soroca, Costachi Russu – ispravnic de Codreni. 65 łinutul Hot ărniceni a fost
desfiin Ńat, num ărul Ńinuturilor reducându-se la opt. 66
Pentru a restabili ordinea și a administra mai eficient regiunea a fost
constituit un Comitet provizoriu, care și-a început activitatea la 4 iulie 1816.
Membri ai Comitetului au fost numi Ńi boierii moldoveni P.Catargi, A.Ghica,
Gh.Millo, I.Buc șenescu, P.Cazimir, I.Sturza, M.Râ șcanu, I.Pruncul și
func Ńionarii M.E.Krupenschi și A.P.Iu șnevski. Pre ședinte a fost numit
guvernatorul I.H.Calagheorghi, iar șeful cancelariei Comitetului
A.P.Iu șnevski. 67
Comitetul se subordona namesnicul plenipoten Ńiar al Basarabiei și era
ierarhic superior guvernului regional. Obiectivele strategice ale Comitetului,
dup ă cum rezult ă din raportul lui A.N.Bahmetiev c ătre Ńar din 7 iulie 1816,
erau: de a face ordine în administra Ńia regiunii și de a elabora un nou
regulament de administrare a Basarabiei în concorda n Ńă cu tradi Ńiile locale. 68
În adresarea sa c ătre Comitetul provizoriu A.N.Bahmetiev a specificat
chestiunile principale ce trebuiau solu Ńionate de Comitet: a) reorganizarea
administra Ńiei regionale; b) restabilirea ordinii în satele și ora șele regiunii; c)
revizuirea conturilor referitoare la veniturile sta tului; d) examinarea plângerilor
referitoare la abuzurile func Ńionarilor angaja Ńi în administratia regional ă și
local ă; e) crearea re Ńelei po ștale și instituirea comunica Ńiei prin sta Ńiile po ștale;
f) stabilirea unui volum strict al presta Ńiilor îndeplinite de locuitori; g) crearea
deta șamentelor de c ălăra și pentru asigurarea pazei frontierilor. 69
Prin dispozi Ńia sa din 22 august 1816 A.N.Bahmetiev a indicat sa rcinile
ce trebuiau realizate de Comitet pentru a asigura s tabilitatea și func Ńionalitatea
administra Ńiei: 1) perfec Ńionarea sistemului de colectare a impozitelor;
2) crearea condi Ńiilor pentru dezvoltarea comer Ńului intern și extern;
3) acumularea și prelucrarea datelor statistice; 4) divizarea în t agme sociale a
popula Ńiei și întocmirea listei familiilor nobile din Basarabia ; 5) reorganizarea
guvernului regional; 6) crearea condi Ńiilor pentru stabilirea în regiune a
coloni știlor; 7) asigurarea ordinii publice și a pazei frontierei. 70
Conformându-se indica Ńiilor namesnicului plenipoten Ńiar, Comitetul
provizoriu a operat unele modific ări în structurile administrative ale regiunii.

51 Au fost concretizate și delimitate func Ńiile și competen Ńele guvernului regional.
Primul departament al guvernului regional (executiv ) era condus de vice-
guvernator, func Ńie nou ă în sistemul administrativ basarabean și avea în
competen Ńa sa problemele administrative, iar al doilea depar tament (judiciar) –
examinarea dosarelor civile și penale.
A fost men Ńinut ă divizarea primului departament în trei direc Ńii: prima
direc Ńie – se ocupa de problemele executive, organizarea intern ă și men Ńinerea
ordinii publice în regiune; a doua – de statistic ă, comer Ń și administrarea
propriet ăŃ ii de stat; a treia gestiona veniturile statului.
Al doilea departament se diviza în dou ă direc Ńii: a) direc Ńia penal ă, care
pentru examinarea cazurilor se conducea de legile r use ști și era alc ătuit ă din
doi consilieri ru și; b) direc Ńia civil ă; se conducea de legile și dreptul cutumiar
moldovenesc și era alc ătuit ă dintr-un pre ședinte și patru consilieri moldoveni. 71
A fost reorganizat ă și administra Ńia Ńinutal ă. În Ńinuturi a fost instituit ă
func Ńia de revizor; administra Ńia Ńinutal ă fiind alc ătuit ă din urm ătorii
func Ńionari: ispravnicul, revizorul și func Ńionarul Ńinutal ( same șul ). 72
Revizorul era numit în func Ńie ,,din partea coroanei”. Conform
instruc Ńiunii de care trebuia s ă se conduc ă în activitatea sa, revizorul avea
urm ătoarele competen Ńe și obliga Ńii:
/square4 Să supravegheze organele de poli Ńie; dac ă depista anumite înc ălc ări
era obligat s ă în știin Ńeze ispravnicul,exprimându- și și p ărerea sa, iar în cazul
dac ă nu erau luate m ăsuri raporta direct namesnicului plenipoten Ńiar;
/square4 Era abilitat s ă primeasc ă peti Ńii de la popula Ńie; peti Ńiile primite erau
expediate namesnicului plenipoten Ńiar spre a fi solu Ńionate;
/square4 Supraveghea paza frontierei; modalitatea de îndepli nire a presta Ńiei;
felul cum se efectueaz ă paza; dac ă num ărul str ăjerilor corespunde normelor
stabilite; dac ă pichetele sunt amplasate la distan Ńele prev ăzute;
/square4 Să supravegheze toate sursele de venit ale caznalei. 73
În iulie 1816, în Ńinuturi, au fost numi Ńi urm ătorii revizori: Ivinski
(Hotin), Stepanov (Soroca), Popovski (Orhei), Ghemb ici (Bender), Lugovoi
(Ia și), Voli șcin (Codru), Macovski (Greceni), Pizani (Ismail). 74
Instituirea func Ńiei de revizor și numirea în aceste func Ńii doar a
func Ńionarilor ru și, în situa Ńia în care și ceilal Ńi func Ńionari ai administra Ńiei
Ńinutale erau tot func Ńionari ru și, au limitat substan Ńial accesul basarabenilor în
administra Ńia Ńinutal ă și a redus aria de aplicare a legilor și uzan Ńelor locale în
administrarea regiunii.
Un rol important în func Ńionarea administra Ńiei Ńinutale îl avea same șul,
care era abilitat s ă exercite urm ătoarele func Ńii și obliga Ńii:
/square4 Conducea activitatea cancelariei ispr ăvniciei și cu toate c ă se afla în
subordinea ispravnicului, era abilitat s ă urm ăreasc ă îndeplinirea de c ătre
ispravnic, ocola și și ceilal Ńi func Ńionari și institu Ńii din teritoriu a instruc Ńiunilor

52 și ordonan Ńelor primite;
/square4 Era dator s ă cunoasc ă situa Ńia real ă din satele Ńinutului, precum și num ărul
locuitorilor din fiecare sat pentru repartizarea ec hitabil ă a presta Ńiilor impuse
de autorit ăŃ ile regionale;
/square4 Dac ă same șul depista anumite nereguli era dator s ă cear ă corectarea lor și
să informeze departamentul corespunz ător al guvernului regional în caz de
neîndeplinire;
/square4 Nu trebuia s ă admit ă supunerea locuitorilor la presta Ńii, cl ăci sau alte
lucr ări în afar ă de cele prev ăzute legal.
Regulamentul, referitor la activitatea same șului prevedea c ă dac ă same șul
,,dep ăș ea împuternicirile sale sau nu respecta instruc Ńiunile primite” era
concediat f ără ca guvernul s ă-i ofere alt ă func Ńie și era impus s ă restituie
pagubele materiale rezultate din activitatea sa. 75
Administra Ńia Ńinutal ă în componen Ńa celor trei func Ńionari se convoca în
ședin Ńe în prima s ăpt ămân ă a fiec ărei luni. Odat ă pe lun ă fiecare func Ńionar era
obligat s ă prezinte un raport de activitate. În cadrul ședin Ńelor se examinau și
litigiile între locuitorii Ńinutului. Dac ă decizia era adoptat ă unanim – era
executorie. Iar dac ă nu era adoptat ă unanim ea se pronun Ńa, dar p ărŃile aveau
dreptul de a o apela în primul departament al guver nului. Deciziile, referitor la
introducerea unei noi presta Ńii sau impozit, trebuiau adoptate unanim de cei tre i
func Ńionari. La aceste ședin Ńe se discuta și îndeplinirea sarcinilor primite de la
instan Ńele superioare. 76
Administra Ńia local ă n-a suferit modific ări, ocoalele erau administrate de
ocola și, iar satele de staro ști (star șini). 77
Conform dispozi Ńiei namesnicului plenipoten Ńiar din 13 ianuarie 1817,
Comitetul provizoriu, la 15 ianuarie a format o com isie pentru sistematizarea
legilor locale în urm ătoarea componen Ńă : I.Ba șot ă, T.Ba șot ă, A.Balli. 78 Mai
tîrziu, în activitatea acestei comisii au fost coop ta Ńi Cantacuzin, Gafenco și
Leonard, iar la sfâr șitul anului 1820 și doctorul în drept P.Manega. 79
Anticipând evenimentele, men Ńion ăm c ă în martie 1822, comisia a finalizat
opera de codificare a dreptului local. Dar proiectu l codului, din cauza c ă nu era
elaborat în baza principiilor dreptului rusesc, n -a fost aprobat de autorit ăŃ ile
ruse. 80
La 2 august 1817, la Chi șin ău se înfiin Ńeaz ă Duma or ăș eneasc ă.81 Duma
era un organ electiv, care se ocupa de treburile ad ministrative și gospod ăre ști
ale ora șului: comer Ńul, me ște șugurile și industria, concesion ările, terenurile
agricole or ăș ene ști, amenajarea și salubritatea ora șului. E necesar de precizat
că până la instituirea Dumei din Chi șin ău ora șul era administrat de organele de
poli Ńie or ăș ene ști, aflate în subordinea guvernatorului și a primului departament
al guvernului.
În Consiliul Dumei au fost ale și cinci consilieri dintre negustorii locali,

53 în baza principiului apartenen Ńei na Ńionale. 82 Primul primar al Chi șin ăului a
fost ales A.Nour. 83 Bugetul ora șului era alc ătuit de Dum ă și aprobat de
guvernator. Veniturile or ăș ene ști proveneau din: a) taxele colectate de la
intreprinderile industriale și comerciale; b) taxe pe vii și livezi; c) taxe
percepute de la negustori; d) taxele de la cârciume . Majoritatea acestor venituri
erau folosite pentru între Ńinerea institu Ńiilor or ăș ene ști și a organelor de
poli Ńie. 84
În 1819, pentru rezolvarea problemelor administrati ve și judec ătore ști ale
negustorilor stabili Ńi în Chi șin ău se instituie Magistratul, care a existat pân ă în
1866. Magistratul era condus de un burgomistru și doi ratmani. Primul
burgomistru a fost Stavru Dinu. 85 Pentru administrarea me ște șugarilor a fost
instituit Consiliul de breasl ă, alc ătuit din starosta ora șului și starostii breslelor.
Consiliul Ńinea eviden Ńa tuturor me ște șugarilor și ucenicilor stabili Ńi în ora ș,
rezolva litigiile dintre me ște șugari, urm ărea respectarea Statutului breslelor,
aproba crearea de noi bresle. 86
Un regim special de administrare, a fost instituit de autorit ăŃ ile ruse ști
pentru coloni știi str ăini stabili Ńi în Basarabia. În anii 1812-1815 de problemele
coloni Ńtilor se preocupau autorit ăŃ ile militare. Înc ă de c ătre M.Kutuzov fusese
numit ofi Ńerul D.Vatikioti ca responsabil pentru problemele c oloni știlor. 87 La
sfâr șitul anului 1815 autorit ăŃ ile ruse se preocup ă mai insistent de problema
plas ării coloni știlor. Ini Ńial, luând în considera Ńie cerin Ńele coloni știlor, se
preconiza de a crea, în baza comunit ăŃ ilor bulg ăre ști, Armata Bulgar ă dup ă
modelul trupelor de cazaci. În martie 1812 fusese c reat ă o unitate militar ă de
emigran Ńi transdanubieni, dar a existat doar pân ă în luna mai a aceluia și an 88
La 31 decembrie 1815, ministrul rus de interne O.P. Kozodavlev i-a
poruncit lui I.M.Hartingh s ă acumuleze informa Ńii despre coloni știi stabili Ńi în
Basarabia și s ă clarifice urm ătoarele chestiuni: a) dac ă sunt adev ărate
declara Ńiile f ăcute de c ătre Kutuzov coloni știlor; în baza c ăror dispozi Ńii
oficiale sunt administra Ńi; b) care este num ărul lor total și pe care terenuri s-
au stabilit; c) de concretizat num ărul celora ce vor s ă se mute de dup ă Dun ăre
și ce condi Ńii le-ar fi prielnice transferului; d) câ Ńi coloni ști sau stabilit pe
terenuri particulare și în ce constau presta Ńiile lor fa Ńă de proprietari. 89 Analiza
informa Ńiilor solicitate de ministrul rus de interne ne per mite s ă constat ăm
faptul c ă autorit ăŃ ile ruse aveau cele mai vagi închipuiri despre star ea real ă ce
se crease în Basarabia în primii ani de st ăpânire ruseasc ă.
Pentru acumularea informa Ńiilor despre coloni ști, în martie 1816, a fost
creat ă o comisie special ă, cu re ședin Ńa în ora șul Reni. În aceast ă comisie au
fost numi Ńi: maiorul în retragere Miletici, ispravnicul Ńinutului Codru
Marcenko, ofi Ńerii Iu șnevski și Vatikioti. 90
La 29 aprilie 1816, Comitetul Mini ștrilor al Rusiei a examinat problema
coloni știlor din Basarabia și a decis de a numi un func Ńionar rus abilitat s ă

54 tuteleze și s ă administreze, împreun ă cu staro ști ale și, coloni știi stabili Ńi în
Basarabia. 91 Instituirea acestei func Ńii, cu titlu provizoriu, a fost dictat ă de
necesitatea de a Ńine sub control procesele de colonizare din sudul B asarabiei.
Ini Ńial, au fost numi Ńi doi curatori ai coloni știlor din Basarabia: D.P.Vatikioti și
A.P.Iu șnevski. 92
Odat ă cu instituirea în Basarabia a institu Ńiei namesnicului plenipoten Ńiar,
sarcina administr ării coloni știlor și a elabor ării unui regulament ce ar
determina situa Ńia lor în regiune, dup ă cum s-a men Ńionat deja, a fost trecut ă în
competen Ńa sa. În raportul s ău c ătre Ńar din 3 iulie 1816, Bahmetiev constat ă c ă
din punct de vedere economic nu este rentabil pentr u Rusia de a constitui o
oaste bulgar ă din coloni știi stabili Ńi în Basarabia, deoarece, ei, în calitate de
agricultori, pot aduce mai multe foloase imperiului . 93
La 10 iulie 1816, dup ă transferul lui A.P.Iu șnevski în Comitetul
Provizoriu al Basarabiei, 94 Bahmetiev îl nume ște pe D.P.Vatikioti în func Ńia de
,,curator pentru administrarea provizorie a coloni știlor transdanubieni”.
Curatorul avea sarcina de a supraveghea îndeplinire a de c ătre coloni ști a
presta Ńiilor stabilite legal și de a-i ap ăra de abuzurile administra Ńiei Ńinutale. El
era obligat, de trei ori pe an s ă inspecteze personal localit ăŃ ile populate de
coloni ști. Dac ă depista abuzuri din partea staro știlor avea dreptul s ă-i
înlocuiasc ă. Despre abuzurile comise de administra Ńia Ńinutal ă era obligat s ă
raporteze namesnicului plenipoten Ńiar. Curatorul era abilitat s ă exercite și
func Ńii judec ătore ști. El, judeca în mod verbal, conflictele m ărunte între
coloni ști. Urm ărea ca în localit ăŃ ile populate de coloni ști s ă nu se stabileasc ă
persoane str ăine, dezertori sau Ńă rani fugari din guberniile centrale. Toate
dosarele și peti Ńiile coloni știlor, aflate în primul departamant al guvernului
regional, au fost transmise lui D.P.Vatikioti, care a fost abilitat s ă le
solu Ńioneze. 95
Re ședin Ńa curatorului coloni știlor a fost stabilit ă la Reni. El era ajutat de
un secretar – func Ńionarul rus Maleavin. 96 Competen Ńa curatorului se extindea
asupra administr ării interne a coloni știlor și nu substituia autorit ăŃ ile Ńinutale. 97
Administrarea general ă a Ńinuturilor era realizat ă de ispr ăvnicii, dar în
problemele ce afectau coloni știi era necesar ă colaborarea cu curatorul
coloni știlor. Ispravnicul nu putea lua sub straj ă sau s ă pedepseasc ă coloni știi
fără permisiunea curatorului, exceptând cazurile urgent e și cele penale. 98
D.P.Vatikioti, în îndeplinirea obliga Ńiilor sale de serviciu, era ajutat de
staro ști ale și de comunit ăŃ ile coloni știlor. 99 Ei aveau urm ătoarele atribu Ńii și
competen Ńe: coordonau realizarea presta Ńiilor și achitarea pl ăŃ ilor de c ătre
coloni ști; rezolvau conflictele și litigiile neînsemnate; urm ăreau ca printre
coloni ști s ă nu se stabileasc ă persoane ce nu apar Ńin comunit ăŃ ii; eliberau
permise de c ălătorie; lunar, prezentau rapoarte curatorului despre situa Ńia din
localitate; erau obliga Ńi s ă informeze curatorul coloni știlor despre cazurile

55 excep Ńionale întâmplate în localitate. 100
În decembrie 1816, tutelarea coloni știlor str ăini e pus ă și pe seama
revizorilor Ńinutali din Ńinuturile în care ace ștea se stabiliser ă. Sarcina lor era de
a ocroti coloni știi de abuzurile autorit ăŃ ilor Ńinutale. 101
În aprilie 1817 a fost instituit ă func Ńia de starost ă Ńinutal. Ei erau ale și de
comunit ăŃ ile coloni știlor cu acordul curatorului. Au fost confirma Ńi de c ătre
primul departament urm ătorii staro ști Ńinutali: I.Mingler, D.Cutir, I.Vatikioti,
C.Coicio, V.Ruban. Staro știi Ńinutali executau și organizau executarea
dispozi Ńiilor guvernamentale. Erau mijlocitori în rela Ńiile ispr ăvniciilor cu
comunit ăŃ ile coloni știlor și urm ăreau ca coloni știi s ă nu realizeze presta Ńii
suplimentare. Ei urm ăreau respectarea echit ăŃ ii la repartizarea presta Ńiilor
printre coloni ști. 102
Analiza procedeelor de administrare a coloni știlor str ăini, stabili Ńi în
Basarabia în primii ani de ocupa Ńie, ne permite s ă constat ăm c ă autorit ăŃ ile ruse
promovau politici administrative diferen Ńiate în unul și acela și teritoriu.
Politica liberal ă fa Ńă de coloni ști reie șea din sarcinile strategice urm ărite de
Ńarism în Balcani și de aici atitudinea special ă fa Ńă de coloni ști, care au fost
pu și în condi Ńii mai avantajoase decât popula Ńia b ăș tina șă .
La 30 decembrie 1817, guvernator civil al Basarabie i e numit
C.A.Catacazi, 103 care a exercitat aceast ă func Ńie pân ă în august 1825. 104
Dup ă cum s-a men Ńionat, una din sarcinile principale a Comitetului
provizoriu era elaborarea unui nou regulament de ad ministrare a Basarabiei.
Boierii moldoveni membri ai Comitetului, chiar de l a bun început au adoptat o
atitudine pasiv ă fa Ńă de aceast ă sarcin ă și cu orice prilej c ăutau s ă se eschiveze
de la acest lucru. Acest fenomen se explic ă, dup ă convingerea noastr ă, prin
suspiciunile boierilor c ă noul regulament ar putea s ă lichideze particularit ăŃ ile
locale în administra Ńie și s ă priveze nobilii locali de drepturile și privilegiile
lor. Pozi Ńia boierilor moldoveni a fost clar exprimat ă în scrisoarea boierului
M.Krupenski c ătre contele I.Capodistrias din 18 iunie 1817, în ca re se insista
asupra p ăstr ării ,,limbii moldovene ști” în institu Ńiile administrative ale
Basarabiei. 105 Boierii basarabeni erau convin și c ă dac ă va fi men Ńinut ă limba
român ă în administra Ńia regional ă, vor fi respectate și legile și tradi Ńiile locale.
Men Ńinerea limbii române în institu Ńiile administrative era o garan Ńie a
accesului nobililor basarabeni la diferite func Ńii în sistemul administrativ al
regiunii și a posibilit ăŃ ii de a influen Ńa procesul de administrare a regiunii.
Deoarece elaborarea noului regulament de administra re a Basarabiei
decurgea foarte anevoios, sarcina aceasta a fost tr ansmis ă adun ării comune a
departamentelor. Pentru a accelera preg ătirea proiectului, A.N.Bahmetiev a
elaborat un regim special de activitate a adun ării comune a departamentelor:
de la ora 16 00 pân ă la ora 20 00 , în afar ă de mar Ńi și sâmb ătă. Dar și aici
lucrurile n-au mers mai bine și proiectul, în final, a fost elaborat de șeful

56 cancelariei namesnicului P.Krini Ńki. Proiectul noului regulament administrativ
a fost discutat de guvernul regional și cu unele modific ări a fost aprobat. 106
La începutul anului 1818, varianta în limba rus ă a proiectului a fost
semnat ă de namesnic, guvernator și consilierii ru și, iar varianta în român ă de
către consilierii moldoveni și e trimis spre aprobare la Petersburg. 107
O alt ă problem ă legat ă de introducerea noului regulament administrativ
era stabilirea apartenen Ńei locuitorilor regiunii la diferite tagme sociale.
Comitetul provizoriu n-a putut realiza aceast ă sarcin ă și în octombrie 1817
A.N. Bahmetiev a creat o comisie special ă pentru alc ătuirea listei familiilor
nobile din Basarabia. 108
Analiza efectiv ă a aspectelor abordate permite s ă facem urm ătoarele
concluzii:
/checkbld În primii ani ai ocupa Ńiei ruse ști nobilimea basarabean ă constituia o
for Ńă relativ unit ă, apt ă s ă se ridice în ap ărarea valorilor na Ńionale. Deoarece în
secolul XIX, privilegiul de a servi în institu Ńiile administrative îl aveau doar
reprezentan Ńii nobilimii, acest fapt era semnificativ pentru me n Ńinerea în
regiune a tradi Ńiilor administrative moldovene ști.
/checkbld Oficialit ăŃ ile ruse ști, pentru care Basarabia nu era un scop, ci un mij loc
de realizare a planurilor expansioniste în Balcani au Ńinut cont de situa Ńia creat ă
și au luat în considera Ńie dolean Ńele nobilimii de a men Ńine structurile
administrative na Ńionale. Basarabia, care conform planurilor ruse ști trebuia s ă
devin ă un loc de atrac Ńie pentru popoarele vecine, în primii ani de st ăpânire
ruseasc ă, a fost transformat ă într-o zon ă dominat ă de samovolnicie și
fărădelegi. Situa Ńia creat ă contravenea intereselor de politic ă extern ă ale Rusiei
și nu contribuia deloc la crearea unei mai bune imag ini a Rusiei ca ocrotitoare
a cre știnit ăŃ ii. De aceea, volens nolens, se impunea luarea unor m ăsuri ce ar fi
redresat situa Ńia.
/checkbld Prin instituirea în Basarabia a func Ńiei de namesnic plenipoten Ńiar
autorit ăŃ ile ruse ști au urm ărit scopul de a Ńine sub un control efectiv regiunea.
Namesnicul era abilitat s ă supravegheze și s ă influen Ńeze direct activitatea
institu Ńiilor administrative de toate nivelurile.
/checkbld Ca rezultat al reorganiz ării sistemului administrativ provizoriu s-a
realizat o mai mare centralizare a puterii în regiu ne și tot odat ă a fost deschis
accesul în Basarabia a legisla Ńiei, institu Ńiilor și a practicii administrative
ruse ști.
/checkbld În aceast ă perioad ă, sub pretextul luptei cu dezordinea și corup Ńia a
fost declan șat un masiv proces de dezna Ńionalizare a administra Ńiei basarabene.
O parte din boierii locali au fost elibera Ńi din func Ńiile de Ńinute, ei fiind înlocui Ńi
cu func Ńionari ru și. În institu Ńiile și func Ńiile de sorginte ruseaec ă implementate
la aceast ă etap ă în regiune, de asemeni, au fost promova Ńi doar func Ńionari ru și.
Reorganizarea structurilor administrative regionale și locale au preg ătit

57 terenul pentru introducerea în 1818 a unui nou regu lament de administrare a
Basarabiei.
Note:
1. Халипа И. Основные исторические данные о Бессарабии // Труды Бессарабской
губернской архивной комиссии . Т.2, Кишинев ,1902, с.35; Кассо Л. Указ . Соч .,
с.206; : Накко А. Указ . Соч ., с.117 ș.a.
2. Colesnic Iu. Basarabia necunoscut ă. Chi șin ău, 1997, p.14.
3. Aram ă E. Istoria dreptului românesc. Chi șin ău, 1998, p.92; Cernovodeanu P.
Românii și ru șii.Politic ă și încuscriri // Magazin istoric, № 4, 1996, p.66-67. Ciachir
N. Basarabia sub st ăpânire Ńarist ă (1812-1917). Bucure ști, 1992, p.27. (E necesar de
men Ńionat c ă S.Sturdza a decedat la 3 aprilie 1816).
4. Bezviconi Gh. Via Ńa boierilor Stamati // Din trecutul nostru, 1934, № 6, p.8; Idem,
Din via Ńa oficialit ăŃ ilor basarabene din secolul trecut (1823-1833) // V ia Ńa Basarabiei,
№ 5-6, p.137.
5. Scarlat Sturdza a fost lovit de hemiplegie (DEX,p.4 51: paralizie a unei jum ătăŃ i a
corpului, datorit ă lez ării unei p ărŃi a c ăii nervoase motorii). A se vedea: Gorovei Șt.
S. Sturdze știi. // Magazin istoric, № 3, 1994, p.25.
6. ANRM, Fond.5, inv.2, d.1,f.1-2.
7. ANRM, Fond.2, inv., d.36, f.1-3.
8. Пархомович И. Краткий очерк жизни и деятельности Высокопрео – священного
Гавриила Банулеско -Бодони , Экзарха Священного Синода , Митрополита
Кишиневского и Хотинского (1813-1821 г. // Труды Бессарабского Церковного
Историко -Археологического Общества . Выпуск V, Кишинев , 1910, с.48.
9. Hatmanul moldovean Ilie Catargi, în noiembrie 1792 s-a refugiat în Rusia unde i-a
fost acordat gradul de general. A se vedea: Iorga N . Op. cit., p.119.
10. Кассо Л. Указ . Соч ., с.206.
11. ANRM, Fond.2, inv.2, d.6, f.5.
12. ANRM, Fond.22, inv.1, d.4, f.1,3.
13. Бессарабский статистический комитет . Записки .Т.3, Кишинев , 1868, c.114-146;
ЗООИД Т.22, Одесса , 1900, с.122-131.
14. Накко А. Указ . Соч ., с.122, 124-125.
15. Кассо Л. Указ . Соч ., с.207.
16. Екатерина II Учреждения для управления губерний всерос iиския импер iи. б/м,
б/г, с. 1-9, 12, 19, 38,57,76,83-95.
17. Бессарабский статистический комитет .Записки .Т.3, К., 1868, c.122-137.
18. Ibidem, p.116-118.
19. Gore P. Anexarea Basarabiei. Chi șin ău, 1992, p.26.
20. Aldea C. Pagini dintr-o istorie zbuciumat ă: Basarabia pîn ă în anul 1920. Bucure ști,
1993, p.48
21. Bezviconi Gh. Via Ńa boierilor Stamati // Din trecutul nostru, 1934, № 6, p.9; Idem,
Din via Ńa oficialit ăŃ ilor basarabene din secolul trecut (1823-1833) // V ia Ńa Basarabiei,
№ 5-6, p.139.
22. Citat dup ă Br ătianu Gh. Basarabia: Drepturi na Ńionale și istorice. Bucure ști, 1995,
p.28.
23. Накко А. Указ . Соч ., с.127.
24. Стадницкий А. Гавриил Банулеско -Бодони , экзарх молдо -валахийский (1808-
1812 ), Митрополит Кишиневский 1813-1821. К., 1894, с.287.
25. Cutuma este definit ă ca o regul ă de conduit ă nescris ă care s-a format prin repetarea

58 unei practici, pe o lung ă durat ă în credin Ńa c ă se respect ă o regul ă de drept. A se
vedea: Ciobanu D. Introducere în studiul dreptului. B., 1992, p.18.
26. Georgescu V. Op. cit., p.50.
27. Neculce Ion Letopise Ńul łă rii Moldovei de la Dabija-Vod ă pân ă la a doua domnie a
lui Constantin Mavrocordat // Letopise Ńul łă rii Moldovei. Ch., 1990, p.469.
28. Анцупов И., Жуков В. Реформы в управлении Бессарабией с 1812 по 1828 гг //
Ученные записки КГУ , Т.26, 1957, с.151.
29. Boldur A. Op. cit., p.327.
30. Sava A. Crâmpeie din via Ńa Basarabiei sub Ru și.(1812-1830) // Via Ńa Basarabiei, №
11, p.1-16.
31. Щеглов Д. Участие Митрополита Гавриила в гражданском устройстве
Бессарабии // Кишиневские епархиальные ведомости , № 17,1902, с.368-9.
32. Стадницкий А. Указ . Соч ., с.281-285.
33. ЗООИД . Т.22, Одесса , 1900, c.128.
34. Basarabia și basarabenii./ Alc ăt., studii și comentarii M.Adauge și Al.Furtun ă.
Chi șin ău, 1991, p.159.
35. ANRM, Fond.2, inv.1, d.368, f.22-27;
36. Casso L. Dreptul Bizantin în Basarabia. Chi șin ău, 1923, p.13.
37. ANRM, Fond.88, inv.1, d.5, f.2.
38. Iorga N. Op. cit., p.137.
39. Кассо Л. Указ . Соч ., с.209-210.
40. ANRM, Fond.88, inv.1, d.5,f.6-7.
41. Накко А. Указ . Соч ., с.133.
42. ANRM, Fond.88, inv.1, d.5,f.25-43.
43. Ibidem, f.13.
44. Grama D. Lupta românilor de la r ăsărit de Prut pentru ap ărarea legilor Moldovei în
primele decenii ale secolului al XIX-lea.// Destin românesc, № 1, 1994, p.91.
45. Свиньин П. Описание Бессарабской области // ЗООИД , Т.6, Одесса ,1867, с.223-
234.
46. Ibidem, p.211.
47. Basarabia și basarabenii./ Alc ăt., studii și comentarii M.Adauge și Al.Furtun ă.
Chi șin ău, 1991, p.160.
48. Bezveconnâi Gh. Manuc-bei // Din trecutul nostru, № 3-4, 1934, p.50.
49. Varta I. Manuc-Bei despre situa Ńia Basarabiei la 1815 // Patrimoniu, № 3, 1991, p.7.
50. Manuc Bei Mirzoian. Observa Ńii asupra st ării actuale a Basarabiei // Patrimoniu, № 3,
1991, p. 9-14.
51. История Молдавии . Документы и материалы . Том II. Кишинев , 1957, с.205;
Кассо Л. Указ . Соч ., с.211.
52. ANRM, Fond.5, inv.2, doc.1, f.1-3.
53. ANRM, Fond.5, inv.2, d.308, f.178.
54. История Молдавии . Документы и материалы . Том II. К., 1957, с.205.
55. Трубецкой Б. Пушкин в Молдавии . Кишинев ,1963, с.35.
56. ANRM, Fond.2, inv.1, d.386, .9-10.
57. Накко А. Указ . Соч ., с.134.
58. Dup ă demiterea sa, I.M.Hartingh s-a stabilit cu traiul pe mo șia so Ńiei sale din Ńinutul
Orhei unde a mai tr ăit cincisprezece ani în permanent conflict cu rudel e so Ńiei sale. A
se vedea: Халипа И. Основные исторические данные о Бессарабии // Труды
Бессарабской губернской архивной комиссии . Т.2, Кишинев ,1902, с.36.

59 59. Кассо Л. Указ . Соч ., с.212.
60. ANRM, Fond.17, inv.1, d.15, f.7.
61. ПСЗРИ , Т.33, с.665; Гросул Я.С. Автономия Бессарабии в составе России 1812-
1828 // Труды по истории Молдавии . К.,1982, с.163-164.
62. ПСЗРИ ,Т.33, с.867.
63. История Молдавии . Документы и материалы . Том . II. К, 1957, с.205.
64. Кассо Л. Указ . Соч ., с.215.
65. ANRM, Fond.5, inv.2, d.289, f.1-1verso.
66. Зеленчук В.С. Население Бессарабии и поднестровья в XIX в. К., 1979, с.88.
67. ANRM, Fond.4, inv.1, d.48, f.29.
68. История Молдавии . Документы и материалы . Том . II. К, 1957, с.233.
69. ANRM, Fond.4, inv.1, d.48, f.3-5v.
70. Ibidem, f. 15-23.
71. ANRM, Fond.5, inv.3, d.104, f.4-7v.
72. ANRM, Fond.4, inv.1, d.48, f.1-1v.
73. ANRM, Fond.4, inv.2, d.4, f.12-13.
74. Ibidem, f.1.
75. ANRM, Fond.5, inv.2, d.289, f.12, 12v, 13.
76. ANRM, Fond.4, inv.2, d.4, f.10-11.
77. ANRM, Fond.5, inv.2, d.281, f.1v.
78. ANRM, Fond.4, inv.1, d.80, f.1-1v.
79. Кассо Л. Петр Манега – забытый кодификатор Бессарабского права . СП -Б,
1914, с.10.
80. Grama D., Slutu C. Petru Manega – codificator al dr eptului moldovenesc din
Basarabia // Cugetul, № 2,1991, p.37-38.
81. ANRM, Fond.4, inv.1, d.84, f.1.
82. Bezviconi Gh. Proiluri de ieri și de azi // Fapte trecute și basarabeni uita Ńi. Chi șin ău,
1992, p.69.
83. ANRM, Fond.4, inv.1, d.84, f.1.
84. История Кишинева . Кишинев , 1966, с.53.
85. Bezviconi Gh. Op. cit.
86. История Кишинева . Кишинев , 1966, с.53-54.
87. История Молдавии . Документы и материалы . Том . II. К, 1957, с.182.
88. Chirtoag ă I. Din istoria Moldovei de sud-est. Chi șin ău, 1999, p.162
89. ANRM, Fond.2, inv.1, d.521, f.2-3.
90. ANRM, Fond.2, inv.1, d.521, f.19, 21.
91. Ibidem
92. ANRM, Fond.17, inv.1, d.17, f.25-26.
93. ANRM, Fond.2, inv.1, d.521, f.86-88.
94. ANRM, Fond.4, inv.1, d.48, f.9.
95. ANRM, Fond.2, inv.1, d.521, f.97,101, 102, 112.
96. Ibidem, f.101, 104.
97. ANRM, Fond.17, inv.1, d.17, f.113.
98. ANRM, Fond.2, inv.1, d.521, f.101-102.
99. ANRM, Fond.2, inv.1, d.214, f.35; Fond.17, inv.1, d.17, f.76.
100. ANRM, Fond.2, inv.1, d.214, f.32-33; Fond.2, inv.1 , d.521, f.101.
101. ANRM, Fond.2, inv.1, d.214, f.34-35.
102. Ibidem, f.130-131, 133-134.

60 103. C.A.Catacazi era ginerele lui Constantin Ypsilanti. A se vedea: Bezveconnâi Gh.
Eteria // Din trecutul nostru, № 25-27, 1935, p.2.
104. ANRM, Fond.4, inv.1, d.22, f.7; Халипа И. Указ . Соч ., с.36.
105. Кассо Л. Указ . Соч ., с.216.
106. Накко А. Указ . Соч ., с.156-158; Вигель Ф. Замечания на нынешнее состояние
Бессарабии . Москва ,1892, с.4.
107. Кассо Л. Указ . Соч ., с.216-217.
108. Накко А. Указ . Соч ., с.157.

61 Capitolul II
Organizarea administrativ ă a Basarabiei la
etapa autonomiei administrative

2.1 Ponderea Consiliului Suprem în sistemul institu Ńiilor
administrative din Basarabia
Perioada anilor 1818-1828 reprezint ă o etap ă deosebit ă în procesul
organiz ării administrative a Basarabiei. În istoriografie a ceast ă etap ă e definit ă
ca perioada autonomiei Basarabiei. Referitor la no Ńiunea de autonomie a
Basarabiei în cadrul Imperiului rus, consider ăm c ă ea nu reflect ă adecvat
esen Ńa acelei perioade și e pu Ńin exagerat ă. Aceast ă perioad ă poate fi definit ă ca
o autonomie administrativ ă limitat ă și provizorie. Cercetarea structurii și
func Ńionalit ăŃ ii sistemului administrativ introdus în regiune în 1818 ne permite
să constat ăm c ă deosebirea sa principal ă fa Ńă de cele aplicate în guberniile
centrale consta în instituirea Consiliului Suprem a bilitat s ă exercite puterea
deplin ă administrativ ă și judec ătoreasc ă în regiune. Ne vom referi în continuare
la unele aspecte legate de activitatea acestui orga n și anume: divizarea în tagme
sociale a popula Ńiei; problema convoc ării primelor adun ări nobiliare în
Basarabia; modul de constituire și competen Ńele realizate de Consiliul Suprem;
elucidarea cauzelor ce au determinat activitatea i neficient ă a Consiliului;
analiza factorilor ce au determinat autorit ăŃ ile s ă instituie în regiune regimul
autonomiei administrative.
La 29 aprilie 1818, Ńarul Alexandru I a promulgat la Chi șin ău un nou
regulament de administrare a Basarabiei cu titlul ,,Așez ămânul obrazovaniei
oblastei Basarabiei”. ,,…Basarabia î și p ăstreaz ă specificul s ău na Ńional – se
afirma în rescriptul Ńarului – și, ca urmare, prime ște o form ă deosebit ă de
administrare”. 1
,,A șez ământul” a instituit o nou ă structur ă administrativ ă a Basarabiei.
Au fost delimitate strict competen Ńele institu Ńiilor administrative și
judec ătore ști ale provinciei, precum și atribu Ńiile și obliga Ńiile func Ńionarilor
angaja Ńi în administra Ńia local ă și regional ă. S-a concretizat situa Ńia p ăturilor
sociale basarabene și a fost determinat cuantumul presta Ńiilor ce trebuiau
îndeplinite de locuitori. A fost reglementat ă activitatea Oficiilor cadastrale, a
vămilor și a carantinelor. 2
A fost elaborat ă o procedur ă deosebit ă de conlucrare a institu Ńiilor
administrative din Basarabia cu cele centrale. Porn ind de la faptul c ă
,,A șez ământul” fusese promulgat cu titlu provizoriu, 3 autorit ăŃ ile centrale
ruse ști au dispus ca toate institu Ńiile și func Ńionarii afla Ńi în raporturi de serviciu
cu organele centrale de stat s ă se adreseze acestor institu Ńii prin intermediul
secretarului de stat I.Capodistrias. 4
Basarabiei i s-a confirmat oficial denumirea de ,,Regiunea Basarabia”,

62 iar limba român ă a fost admis ă formal în institu Ńiile regiunii. A fost modificat ă
structura teritorial-administrativ ă, num ărul Ńinuturilor mic șorându-se pân ă la
șase.
Apropierea de frontier ă, num ărul mare de cet ăŃ i existente aici, precum și
,,un șir de al Ńi factori importan Ńi” au determinat autorit ăŃ ile ruse s ă subordoneze
administra Ńia civil ă a Basarabiei administra Ńiei militare. De aceea, în fruntea
administra Ńiei civile a regiunii a fost pus guvernatorul gener al militar al
Podoliei, care, concomitent, era și namesnicul plenipoten Ńiar al Basarabiei. 5 El,
dup ă necesit ăŃ i, putea s ă-și stabileasc ă re ședin Ńa sa în ora șele Chi șin ău ori
Kamene Ń-Podolsk, f ără a acorda prioritate vreunuia din ele. 6 Men Ńion ăm c ă
numirea în teritoriile ocupate a guvernatorilor mil itari era o practic ă frecvent ă a
politicii coloniale promovate de autorit ăŃ ile ruse ști.
Cu toate c ă institu Ńiile administrative regionale și mitropolia se aflau la
acel moment în Chi șin ău, unii func Ńionari ru și erau contra amplas ării aici a
re ședin Ńei regionale. Ei optau pentru ora șul Bender, aflat în posesia statului și
care, fiind situat pe malul Nistrului, era mai apr oape de ora șele portuare Odesa
și Akerman. 7
Problema a fost rezolvatâ definitiv odat ă cu promulgarea
,,A șez ământului’’ care a determinat ca ora ș – re ședin Ńă a provinciei Chi șin ăul. 8
Oficialii ru și au preferat, totu și, acest ora ș datorit ă insisten Ńei manifestate de
mitropolitul G.B ănulescu-Bodoni, afluxului de nobili și comercian Ńi locali și
str ăini în ora ș, a șez ării sale în centrul geografic al regiunii și la intersec Ńia
căilor comerciale. Conform în Ńelegerii prealabile a autorit ăŃ ilor cu m ănăstirea
Galata, Chi șin ăul a fost transmis în mod gratuit în posesia statul ui rus. 9
În Imperiul rus, la acel moment exista o delimitare strict ă a popula Ńiei în
tagme sociale și de aceea locuitorii regiunii au fost diviza Ńi și ei în nou ă st ări
sociale: clerul, nobilimea, boierna șii, mazilii, rupta șii, negustorii, Ńă ranii,
Ńiganii și evreii.
Clerul se bucura de toate privilegiile și drepturile ob Ńinute conform
hrisoavelor domne ști sau dup ă ucazurile Ńarului. Averile bisericilor și
mănăstirilor r ămâneau pe veci în posesia lor și erau protejate ca și averea
statului, cu toate c ă în Rusia, înc ă de pe timpul Ecaterinei II, p ământurile
mănăstire ști fuseser ă secularizate. 10
Nobilimea și-a p ăstrat privelegiile și a fost egalat ă în drepturi cu cea
rus ă. În sistemul de administrare instituit în Basarabi a rolul principal îi revenea
nobilimii locale. Majoritatea func Ńiilor administrative erau ocupate de nobilii
basarabeni în baza principiului eligibilit ăŃ ii. În context, men Ńion ăm faptul, c ă în
Rusia institu Ńiile administrative, sub diferite forme și aspecte, au fost dominate
de nobilime pân ă la începutul secolului XX. 11
Boierna șilor le erau respectate drepturile personale, dar u rma șii lor erau
transfera Ńi în tagma mazililor. Mazilii și rupta șii pl ăteau statului un impozit

63 numit dajdie și efectuau presta Ńii conform obiceiurilor locale. Au fost
confirmate și drepturile reze șilor. Negustorii basarabeni au fost egala Ńi în
drepturi cu cei ru și. łă ranii și-au p ăstrat libertatea personal ă, dar și formele de
dependen Ńă economic ă fa Ńă de proprietarii p ământurilor. Ei erau obliga Ńi s ă
pl ăteasc ă statului impozit și s ă îndeplineasc ă diferite corvezi. łiganii statului
pl ăteau la stat dajdie, iar Ńiganii proprietarilor particulari nu pl ăteau nimic și nu
prestau nici o munc ă de interes public. Evreii puteau face parte din ta gma
negustorilor sau cea a Ńă ranilor. Evreii și Ńiganii nu aveau dreptul de a se
angaja în serviciul de stat. 12
Caracterul specific al sistemului administrativ al Basarabiei în
perioada examinat ă era determinat de instituirea Consiliul Suprem – organul
suprem executiv, administrativ și judec ătoresc al regiunii. De competen Ńa sa
erau ,,toate de ob ște pricinile ob știi, adic ă: cele de punire la cale, împlinitoare,
a haznelii și iconomice ști; a șijderea pricinile de apela Ńie criminalice ști și de
cercet ări, precum și acele de giudec ăŃ i politice ști pentru ori șice avere
mi șcătoare și nemi șcătoare și pentru hot ărîturi de mo șii”. 13 Astfel, potrivit cu
competen Ńele ce i-au fost atribuite, Consiliul Suprem de Ńinea puterea suprem ă
administrativ ă și judec ătoreasc ă în regiune și era abilitat s ă exercite func Ńii
organizatorice, administrative, economice și judec ătore ști.
Consiliul Suprem era alc ătuit din unsprezece membri: cinci membri
numi Ńi și șase membri ale și. Erau numi Ńi: namesnicul, guvernatorul, vice-
guvernatorul, pre ședin Ńii judec ătoriilor penale și civile. Ceilal Ńi membri erau
ale și de nobilimea local ă pe un termen de trei ani cu confirmarea namesnicul ui.
În num ărul acestora era inclus în mod obligatoriu mare șalul regional al
nobilimii. Calitatea de pre ședinte al Consiliului o de Ńinea ,,cârmuitorul
principal al regiunii” –guvernatorul general milit ar al Podoliei, care era și
namesnicul Basarabiei. Votul s ău nu era hot ărâtor, astfel asigurându-se
majoritatea reprezentan Ńilor nobilimii locale.
Cvorumul necesar de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului Suprem
era de șase persoane. Deciziile se adoptau cu o majoritate simpl ă de voturi și
erau definitive. Persoanelor nemul Ńă mite de hot ărârile Consiliului le-a fost
oferit ă o posibilitate de a le ataca în Consiliul de Stat prin intermediul
Ministerului justi Ńiei sau a procurorului general.
Problemele importante ale regiunii, sau cele care n ecesitau elaborarea de
noi acte normative, sau modificarea celor existente , erau examinate la ședin Ńele
în plen ale Consiliului și doar la propunerea namesnicului (sau a guvernator ului
civil în cazul absen Ńei sale). Decizia adoptat ă, înso Ńit ă de o not ă explicativ ă a
pre ședintelui Consiliului, prin intermediul procurorulu i general, era expediat ă
spre aprobare Consiliului de Stat. Pre ședintele Consiliului Suprem putea s ă nu
participe la ședin Ńe, dac ă problemele discutate erau de importan Ńă minor ă. În
asemenea cazuri, sau dac ă el lipsea din ora șul de re ședin Ńă , pre ședin Ńia era

64 preluat ă de membrul Consiliului ce de Ńinea cea mai înalt ă func Ńie în ierarhia
administrativ ă a Basarabiei. 14
Consiliul Suprem nu era subordonat organelor cent rale ruse ști. El se afla
în subordinea direct ă a Ńarului. Leg ătura dintre Ńar și Consiliul Suprem era
realizat ă prin intermediul secretarului de stat, responsabil pentru problemele
Basarabiei în Consiliul de Stat. 15
Toate chestiunile în cadrul Consiliului Suprem erau examinate în dou ă
limbi. Cazurile referitoare la veniturile vistierie i, cele penale și de anchetare
penal ă se examinau în dou ă limbi, Ńinând cont de legisla Ńia rus ă și respectând
legile și obiceiurile locale. Dosarele civile și litigiile de departajare a
terenurilor erau examinate doar în ,,singur ă limba moldoveneasc ă și
giudec ăŃ ile s ă vor face pe temeiul legiuirilor și a obiceiurilor Moldaviei”. 16
Nobilimea local ă, fiind egalat ă în drepturi cu cea rus ă, a ob Ńinut dreptul
de a convoca Adunarea nobilimii, în cadrul c ăreia se alegeau func Ńionari în
institu Ńiile administrative a regiunii și Mare șalul regional al nobilimii. 17
Mare șalii nobilimii basarabene erau confirma Ńi în func Ńie de namesnic, iar
din 1836 de c ătre Ńar. 18 Mare șalul nobilimii ocupa o pozi Ńie specific ă în
sistemul administrativ basarabean. Pe de o parte, e l fiind ales de nobilimea
local ă era exponentul intereselor lor, iar pe de alt ă parte, lui i se atribuia
calitatea de func Ńionar al statului și era obligat s ă depun ă jur ământ de credin Ńă
fa Ńă de statul rus, procedur ă obligatorie pentru orice func Ńionar angajat în
serviciul de stat. Astfel, el îndeplinea func Ńii incompatibile. Consider ăm, c ă
prin acest procedeu autorit ăŃ ile ruse au c ăutat s ă supravegheze nobilimea local ă
și s ă-i direc Ńioneze aspira Ńiile în albia dorit ă.
Către momentul realiz ării prevederilor ,,A șez ământului” lista nobililor
nu era definitivat ă. Nobilimea basarabean ă a fost anun Ńat ă s ă se prezinte c ătre
data de 10 iunie 1818 la Chi șin ău pentru a prezenta actele doveditoare a
provinien Ńei lor. Pentru a urgenta alc ătuirea listelor, guvernatorul C.A.Catacazi
a format o comisie special ă alc ătuit ă din nobili basarabeni. Pe parcursul a dou ă
săpt ămâni lista familiilor nobile din Basarabia a fost a lc ătuit ă.19
Dreptul de a participa la alegeri în cadrul Adun ării nobilimii îl aveau
nobilii care posedau mo șii nu mai mici de 300 desetine și feciorii lor de la
vârsta de 22 ani. Func Ńionarii afla Ńi în serviciul statului puteau fi ale și în
func Ńii, dar nu puteau participa la alegeri. 20 Adunarea nobililor alegea
func Ńionari atât în administra Ńia regional ă, cât și în cea Ńinutal ă. La fiecare
func Ńie trebuiau propu și nu mai pu Ńin de doi candida Ńi. Persoanele alese se
confirmau de c ătre namesnic. Alegerile nobilimii erau convocate o dat ă la trei
ani, în ora șul Chi șin ău. 21
La 25 iunie 1818 și-a început lucr ările prima Adunare a nobilimii la care
au participat 73 de persoane. De c ătre Adunare au fost ale și: Mare șalul regional
al nobilimii – Dumitru Râ șcanu, cinci deputa Ńi în Consiliul Suprem, un

65 consilier și un asesor în departamentul executiv și un consilier în departamentul
economic al Guvernului regional, doi consilieri și un asesor în judec ătoria
penal ă, trei consilieri în judec ătoria civil ă, pre ședintele și patru membri ai
Oficiului cadastral regional, trei vistieri Ńinutali, câte un ispravnic și patru
asesori în fiecare Ńinut. To Ńi cei ale și au fost confirma Ńi în func Ńii de c ătre A.N.
Bahmetiev la 28 iulie 1818. 22
Boierii ale și în func Ńii, cu mici excep Ńii, nu erau nobili de prim rang, ei,
dup ă cum afirma A.Boldur erau ,,boieri de mâna a doua”.23 Men Ńion ăm c ă
dup ă 1812, în Basarabia au r ămas numai boieri de la a zecea treapt ă boiereasc ă
în jos. 24 Func Ńionarul rus F.Vighel, constata c ă ,,persoanele din familii bune și
cu studii se eschiveaz ă de la slujb ă”. 25 Faptul c ă boierimea basarabean ă nu
manifesta dorin Ńă de a se angaja în serviciu, consider ăm c ă este o dovad ă a
atitudii boierilor fa Ńă de noua st ăpânire, o form ă de manifestare a neaccept ării
noilor autorit ăŃ i.
La 6 iulie1818, sub pre ședin Ńia guvernatorului civil C.A.Catacazi, și-a
început activitatea Consiliul Suprem al Basarabiei în urm ătoarea componen Ńă :
guvernatorul general militar al Podoliei A.N.Bahmet iev, guvernatorul civil
C.A.Catacazi, vice-guvernatorul M.E.Krupenski, pre ședintele judec ătoriei
penale P.V.Curic, pre ședintele judec ătoriei civile F.I.Nedoba și deputa Ńii ale și
de nobilime: mare șalul regional al nobilimii D.Rî șcanu, consilierul de clasa a
VII I.Pruncul, asesorul de colegiu Z.Ralli, sp ătarul V.Ruset; comisul
Șt.Rî șcanu, asesorul de colegiu S.Feodosiev.
Ulterior, componen Ńa Consiliului Suprem a fost reînnoit ă doar de dou ă
ori: în perioada 1822 – 1825 au activat deputa Ńii: I.Donici, I.Pruncul, P.Catargi,
D.Dinu-Russo și P.Cazimir; în anii 1825 – 1828: I.Donici, N.Cerc hez, I.Ianov
și A.Stamo. 26 Deputa Ńii I.Ianov, A.Stamo, C.Stamati, I.Canano și C.Botezatu,
ale și în 1828, au fost priva Ńi de posibilitatea de a- și exercita mandatele,
Consiliul Suprem fiind suprimat.
La 29 iulie 1818 a fost convocat ă ultima ședin Ńă a Comitetul provizoriu.
Documentele sale, conform listei întocmite, au fost transmise Consiliului
Suprem. 27
Una din primele ac Ńiuni intreprinse de Consiliul Suprem, în calitatea sa de
organ de dispozi Ńie a fost examinarea, în septembrie 1818, a interpe l ării
judec ătoriei civile referitoare la aplicarea legilor și obiceiurilor locale în
examinarea cazurilor civile. Conducându-se de preve derile noului
,,A șez ământ”, Consiliul Suprem a permis judec ătoriei civile ca la examinarea
litigiilor civile s ă se c ălăuzeasc ă de normele dreptului local și obiceiurile
pământului, iar în cazurile în care legile și obiceiurile locale erau insuficiente
pentru examinarea anumitor litigii s-a prescris s ă fie aplicate normele
corespunz ătoare din ,,Bazilicale” și Exabiblul lui Armenopol. 28
În anul urm ător, Consiliul Suprem a examinat problema deta șamentelor

66 de c ălăra și. Problema aceasta fusese examinat ă și mai înainte de administra Ńia
basarabean ă. Prin dispozi Ńia sa din 7 decembrie 1816, A.N.Bahmetiev ordona
primului departament al guvernului regional s ă stabileasc ă num ărul total al
călăra șilor din regiune la trei sute de persoane. În Ńinutul Orhei – 60, în Ńinutul
Hotin – 50, în Ńinutul Bender – 40, în Ńinutul Ia și – 40, în Ńinutul Soroca – 40,
în Ńinutul Codru – 20, în Ńinutul Greceni – 20 c ălăra și. 29
La începutul anului 1819, A.N.Bahmetiev revine la a ceast ă problem ă.
Consiliul Suprem, conformându-se dispozi Ńiei namesnicului a elaborat un nou
regulament cu privire la deta șamentele de c ălăra și. Sarcinile principale ale
acestor deta șamente erau: organizarea serviciului de carantin ă la frontier ă;
contracararea importului ilegal de m ărfuri; men Ńinerea ordinii publice în
Ńinuturi. Au fost constituite 27 deta șamente de c ălăra și a câte o sut ă de oameni,
vârsta de încorporare fiind de la 17 la 50 de ani. Fiecare deta șament era condus
de un ofi Ńer ales din rândurile nobilimii locale și cinci subofi Ńeri. Nou ă
deta șamente alc ătuiau o cohort ă. Serviciul c ălăra șilor dura patru luni pe an,
rânduindu-se câte trei deta șamente. 30
O alt ă problem ă important ă ce a focalizat aten Ńia Consiliului Suprem a
fost elaborarea unui regulament referitor la obliga Ńiile reciproce ale
proprietarilor de mo șii și ale Ńă ranilor, adoptat în ședin Ńa sa din 16 mai 1819. 31
În august 1819, regulamentul a fost publicat în li mbile român ă și rus ă.32
Capitolul VII al regulamentului a determinat struct ura și sarcinile
administra Ńiei s ăte ști. În afar ă de vornic, care era numit de ispr ăvnicie,
locuitorii î și alegeau un staroste ( șoltuz) și un consiliu s ătesc alc ătuit din trei
membri, ale și dintre b ătrânii satului. 33 Sarcina principal ă a administra Ńiei s ăte ști
se reducea la constrângerea locuitorilor s ă îndeplineasc ă presta Ńiile fa Ńă de
mo șier și obliga Ńiile fiscale c ătre stat. Având suspiciuni c ă aplicarea
regulamentului ar putea provoca nemul Ńumirea Ńă ranilor, A.N. Bahmetiev a
suspendat punerea sa în aplicare. 34
La începutul anului 1819 Consiliul Suprem, urm ărind scopul de a
sistematiza documentele folosite și de a facilita circuitul administrativ a luat
decizia de a aplica în instan Ńele judec ătore ști și în administra Ńie formulare și
documente tipizate. 35
În afar ă de problemele enumerate, Consiliul a examinat o mu l Ńime de alte
probleme referitoare la administrarea regiunii, fap t confirmat și de dosarele
fondului Consiliului Suprem al Arhivei Na Ńionale. Analiza cantitativ ă și
sistematizarea tematic ă a dosarelor acestui fond a fost realizat ă de A.Boldur. 36
Analiza cantitativ ă nu poate înlocui analiza con Ńinutului, dar cuantificarea în
cazul dat, este totu și, un instrument util pentru studierea activit ăŃ ii Consiliului
Suprem. Având ca baz ă de referin Ńă rezultatele cercet ărilor profesorului
A.Boldur, prezent ăm analiza cantitativ ă a activit ăŃ ii Consiliului Suprem în
urm ătorul tabel:

67 Dosare administrative – 34,7 %
Dosare referitoare la
drepturile popula Ńiei – 19,2 %
Dosare fiscale și cele
referitoare la averea vistieriei – 18,6 %

DOSARE
ADMINISTRATIV-
ECONOMICE
Dosare economico-financiare – 27,5 %
Dosare corec Ńionale – 76,7 %
Dosare civile – 22,4 %
DOSARE JUDICIARE
Litigii și hot ărnicii – 0,9 %

În num ărul total al dosarelor administrative predomin ă dosarele
referitoare la numiri în func Ńii și dispozi Ńii adresate diferitor institu Ńii
administrative ale regiunii. Cele referitor la drep turile popula Ńiei sunt
predominate de solicit ări cu privire la recunoa șterea apartenen Ńei la diferite
st ări sociale.
În subgrupa urm ătoare predomin ă dosarele referitor la mic șorarea sau
scutirea diferitor persoane de d ări și impozite și cele fiscale. Tot aici au fost
încadrate și dosarele referitor la concesiuni. Dosare referito r la închirierea
localurilor pentru necesit ăŃ ile diferitor institu Ńii administrative și gestionarea
finan Ńelor publice constituie majoritatea în subgrupa dos arelor economico-
financiare.
Fiind instan Ńa judec ătoreasc ă suprem ă a regiunii, Consiliul Suprem
examina diverse dosare cu caracter judiciar (1/3 di n num ărul total). Categoria
dosarelor corec Ńionale este dominat ă de cazurile despre infrac Ńiunile s ăvâr șite
de func Ńionari. În subgrupa dosarelor civile predomin ă cazurile referitor la
drepturile de proprietate, litigii de departajare a averii și cele succesorale.
Prerogativa Consiliului Suprem de a examina posibil itatea modific ării sau
elaborarea de noi acte normative referitor la probl emele importante ale regiunii
a fost interpretat ă de unii cercet ători ca drept de ini Ńiativ ă legislativ ă al
Consiliului. 37 E necesar de men Ńionat c ă Consiliul Suprem examina problemele
suspomenite doar la sesizarea guvernatorului genera l militar al Podoliei. 38
Mecanismul adopt ării deciziei de c ătre Consiliul Suprem, stipulat în
,,A șez ământ” era urm ătorul: Consiliul, la solicitarea pre ședintelui s ău, delibera
asupra problemei propuse. Decizia Consiliului Supre m, în form ă de propunere
și înso Ńit ă de o not ă explicativ ă a pre ședintelui, era trimis ă procurorului
general, care o prezenta spre aprobare Consiliului de Stat. Posibilitatea
deliber ării asupra unor probleme de importan Ńă pentru regiune nu trebuie
confundat ă cu dreptul de ini Ńiativ ă legislativ ă. Consider ăm c ă Consiliul Suprem
poate fi calificat ca organ cu atribu Ńii consultative în domeniul legislativ.
Interpretarea anumitor prevederi ale legilor (de e xemplu, prevederile

68 ,,A șez ământului” din 1818), 39 de asemeni, nu poate fi apreciat ă ca activitate cu
caracter legislativ.
În literatura de specialitate, indiferent de orient area ideologic ă a autorilor,
s-a cristalizat opinia despre activitatea ineficien t ă a Consiliului Suprem. Fiind
de acord cu aceast ă opinie, insist ăm asupra faptului c ă una dintre cele mai mari
dificult ăŃ i cu care s-a confruntat Consiliul a fost problema frecven Ńei
membrilor s ăi la ședin Ńe. Neasigurarea cvorumului necesar pentru adoptarea
deciziilor, f ăcea ca Consiliul Suprem, s ă se afle într-o permanent ă stare de
inactivitate. Din aceast ă cauz ă, dosarele și problemele examinate se rezolvau
foarte anevoios. Nu exista o procedur ă strict ă de elaborare și adoptare a
deciziilor și nu era organizat ă o eviden Ńă strict ă a dosarelor primite, astfel, fiind
foarte dificil de urm ărit circuitul documentelor în cadrul Consiliului Su prem.
Dup ă unele surse, c ătre anul 1823, în Consiliul Suprem se acumulaser ă peste
6000 de dosare neexaminate, anual num ărul lor sporind cu 200. 40
În iulie 1821 a fost introdus un nou regulament de activitate a Consiliului
Suprem. Dou ă zile în s ăpt ămân ă ( mar Ńea și vinerea) erau examinate
problemele financiare și administrative în componen Ńa celor cinci deputa Ńi și a
celor doi reprezentan Ńi ai Coroanei. În celelalte zile erau examinate caz urile
civile. În aceste zile prezen Ńa membrilor din partea Coroanei nu era
obligatorie. 41 Deputa Ńii puteau lipsi de la ședin Ńe numai în caz de boal ă,
certificat ă de medic. Dac ă boala era de durat ă deputatul respectiv era înlocuit
de unul din consilierii institu Ńiilor administrative de nivel regional. Ședin Ńele se
începeau la ora 10 00 și durau ,,dup ă necesitate”. 42 Dar nici acest regulament n-a
ameliorat cu mult situa Ńia. În iulie 1827 Consiliul Suprem a fost obligat d e
către namesnic s ă-i prezinte în fiecare s ăpt ămân ă un raport de activitate înso Ńit
de lista frecven Ńei membrilor Consiliului. 43
Randamentul sc ăzut al activit ăŃ ii Consiliului Suprem a fost determinat de
mai multe cauze:
În primul rând, men Ńion ăm, c ă cinci din cei unsprezece membri ai
Consiliului Suprem ocupau func Ńii înalte în administra Ńia basarabean ă.
Exercitându- și func Ńiile care le de Ńineau, ei erau mai pu Ńin preocupa Ńi de
problemele Consiliului Suprem și participarea lor la ședin Ńe l ăsa mult de dorit.
În al doilea rând, datorit ă finan Ńă rii insuficiente și a atitudinii ostile a
func Ńionarilor superiori ru și din administra Ńia Basarabiei, cancelaria Consiliului
Suprem nu era asigurat ă cu un num ăr suficient de func Ńionari, capabili s ă
îndeplineasc ă lucr ările de secretariat și de preg ătire a ședin Ńelor Consiliului.
Pentru finan Ńarea cancelariei Consiliului Suprem (remunerarea fu nc Ńionarilor,
paznicilor și pentru cheltuielile cancelariei) era alocat ă suma de 3950 ruble pe
an. Pentru compara Ńie, men Ńion ăm c ă aparatului namesnicului plenipoten Ńiar i
se alocau 5250 ruble, iar pentru cârmuirea regional ă – 15560 ruble. 44
Urm ărind inten Ńia de a submina autoritatea Consiliului, guvernator ul general și

69 cei din anturajul s ău, aveau grij ă ca în cancelaria Consiliului s ă fie angaja Ńi
func Ńionari incompeten Ńi și cu o reputa Ńie nu prea bun ă, iar cei angaja Ńi aici
erau priva Ńi de orice posibilitate de avansare, serviciul în c adrul Consiliului
Suprem nefiind atractiv pentru func Ńionarii ce vroiau s ă fac ă carier ă. 45
În al treilea rând, deputa Ńii din partea nobilimii locale nu cuno șteau
legisla Ńia, tehnica administrativ ă și limba rus ă, iar membrii numi Ńi ai
Consiliului nu cuno șteau legile, tradi Ńia administrativ ă și limba localnicilor. În
domeniul dreptului public se aplicau prevederile le gisla Ńiei ruse, necunoscute
de consilierii moldoveni, iar litigiile civile erau examinate în limba român ă,
conform legilor locale necunoscute de func Ńionarii ru și. 46 Starea aceasta de
lucruri, adic ă coabitarea a dou ă legisla Ńii diferite, în dou ă limbi diferite, în
condi Ńiile în care fiecare parte cuno ștea doar legile și limba sa , au generat o
stare de intoleran Ńă între func Ńionarii locali și cei ru și.
Chiar de la constituirea Consiliului Suprem, func Ńionarii ru și urm ăreau
scopul de a diminua rolul lui în sistemul institu Ńiilor administrative și judiciare
ale Basarabiei. Atitudinea func Ńionarilor ru și fa Ńă de Consiliul Suprem a fost
exprimat ă de F.Vighel, fost vice-guvernator al Basarabiei, c are afirma:
,,moldovenii hîtri l-au am ăgit pe generalul Bahmetiev, asigurându-l c ă el va
avea influen Ńă hot ărîtoare în Consiliu,” și ,,E dureros pentru un suflet slav s ă
vad ă un general rus sub tutela ace ștor barbari”. 47 Nobilii locali, membri ai
Consiliului, din contra, optau pentru independen Ńa Consiliului fa Ńă de
autorit ăŃ ile centrale ruse ști și pentru consolidarea pozi Ńiilor lui ca institu Ńie
administrativ – judec ătoreasc ă suprem ă a regiunii.
Antagonismul dintre membrii ale și și cei numi Ńi, diferen Ńa de scopuri și
inten Ńii nu contribuia la crearea unui climat de conlucra re în cadrul Consiliului
Suprem. Indiferen Ńa manifestat ă de deputa Ńii moldoveni fa Ńă de activitatea
Consiliului Suprem a fost o form ă de rezisten Ńă pasiv ă fa Ńă de eforturile
administra Ńiei ruse ști de a limita accesul nobililor locali în institu Ńiile
administrative și de a reduce puterea și prerogativele Consiliului Suprem în
administrarea regiunii. 48
Formal, membrii ale și ai Consiliului Suprem aveau largi posibilit ăŃ i de a
influen Ńa activitatea și deciziile adoptate, dar, în realitate, aceste pre rogative
puteau fi realizate în strict ă dependen Ńă de felul cum interpreta namesnicul
plenipoten Ńiar al Basarabiei sau guvernatorul civil înf ăptuirea lor.
Ulterior, la începutul sec.XX, s-a revenit la probl ema autonomiei
Basarabiei. În anii revolu Ńiei ruse din 1905–1907, ziarul ,,Basarabia” a
reactualizat ideea autonomiei acordate în 1818. Se constata cu regret c ă
basarabenii au fost priva Ńi pentru zeci de ani de drepturile avute la 1818. Î n
paginile aceluia și ziar, I.Incule Ń demonstra importan Ńa autonomiei pentru
Basarabia, elementul principal al c ăreia trebuia s ă fie un organ legislativ,
asemuit de autor cu vechiul Consiliu Suprem. 49 Dup ă c ăderea Ńarismului în

70 februarie 1917, mi șcarea de eliberare na Ńional ă în Basarabia ia amploare și în
aprilie 1917, se constituie Partidul Na Ńional Moldovenesc scopul c ăruia era
autonomia Basarabiei și înfiin Ńarea organului de guvern ământ – Sfatul łă rii. 50
,,Basarabia î și cap ătă autonomia nu pentru prima dat ă: ea a avut-o înc ă în
timpul autocra Ńiei ruse ști”, se afirma în ,,Manifestul c ătre to Ńi basarabenii” al
Comitetului PNM din Bolgrad. 51 Pornind de la dreptul de a avea un organ
suprem asemeni Consiliului Suprem suprimat de autoc ra Ńie, basarabenii
revendic ă dreptul la autonomie, n ăzuin Ńă ce se va realiza prin convocarea la
21noiembrie a Sfatului łă rii, care la 2 decembrie 1917 proclama Republica
Democratic ă Moldoveneasc ă.
Prin men Ńinerea unor particularit ăŃ i locale și instituirea Consiliului
Suprem – institu Ńia suprem ă administrativ-judec ătoreasc ă a regiunii, Basarabiei
i-a fost acordat statutul de autonomie administrati v ă în cadrul Imperiului rus.
Autorit ăŃ ile ruse, reie șind din condi Ńiile concret-istorice ale acelei
perioade au con știentizat faptul c ă exercitarea politicii coloniale fa Ńă de
popoarele anexate necesit ă aplicarea unor metode mai subtile, diferite de cel e
aplicate în celelalte regiuni ale Imperiului.
În scopul atragerii de partea sa a nobilimii locale și urm ărind interese de
ordin politic, autocra Ńia rus ă admite acordarea dreptului de autoadministrare
limitat ă Basarabiei. Aceast ă deviere de la linia general ă promovat ă de Ńarism
era conceput ă ca o m ăsur ă provizorie, ca o tranzi Ńie de scurt ă durat ă spre
legisla Ńia și modelul administrativ rus.
Analizând cauzele ce au determinat Ńarismul s ă fac ă anumite ced ări în
organizarea administrativ ă a Basarabiei, constat ăm c ă un rol important l-au
avut interesele de ordin extern ale Ńarismului.
Din cele mai vechi timpuri, expansiunea a fost elem entul esen Ńial al
politicii externe a Rusiei. De-a lungul secolelor, aceast ă tendin Ńă expansionist ă
a fost camuflat ă cu diverse motiv ări ideologice: la început se insista asupra
ideii mesianismului cre știn, apoi a fost conceput planul restabilirii imper iului
grec, condus de un guvern rus, transformat mai târz iu în planul cre ării unui stat
dac, dup ă care a urmat proiectul cre ării de noi state la hotarul Turciei, sub
protectoratul rus.
Basarabia ocupa o pozi Ńie geopolitic ă deosebit ă, fiind considerat ă de
Rusia ca un factor important de consolidare a pozi Ńiilor sale în Balcani. Rusia
urm ărea scopul de a atrage de partea sa popoarele din S ud-Estul Europei, aflate
sub domina Ńie turc ă și de a folosi mi șcarea de eliberare na Ńional ă din aceste Ńă ri
pentru realizarea propriilor interese. łarismul, cu orice ocazie, se str ăduia s ă
demonstreze c ă sus Ńine lupta de eliberare a popoarelor balcanice.
Imperiul rus cucerise un teritoriu populat de cre știni care se aflaser ă sub
domina Ńia Por Ńii și conform planurilor strategice ale autocra Ńiei ruse, Basarabia
trebuia s ă devin ă o ,,momeal ă” pentru popoarele balcanice, lor acordânduli-se

71 și posibilitatea de a se muta cu traiul în Basarabia . Autorit ăŃ ile ruse vroiau s ă
impun ă popoarelor din Balcani ideea c ă numai sub st ăpânirea rus ă e posibil ă o
dezvoltare durabil ă. De aceea, ini Ńial, locuitorilor Basarabiei le-au fost acordate
unele înlesniri și au fost men Ńinute anumite particularit ăŃ i în administra Ńie.
Basarabia, situat ă la confluen Ńa a trei imperii, avea o mare însemn ătate
strategic ă în calitate de pla Ńdarm sau spate sigur în cazul eventualelor
conflagra Ńii militare în Balcani. De aceea Ńarismul era interesat în asigurarea
stabilit ăŃ ii în regiune, evitându-se schimbarea brusc ă a realit ăŃ ii existente.
Asupra organiz ării administrative a Basarabiei a influen Ńat și un alt factor
extern. Dup ă revolu Ńia francez ă, ideile constitu Ńionalismului cap ătă o larg ă
răspândire, fapt ce contribuie la amplificarea disens iunilor între autocra Ńiile
feudale și statele burgeze. Sub influen Ńa acestor curente ideologice, diploma Ńia
rus ă încearc ă s ă-și men Ńin ă pozi Ńiile, elaborând conceptul ,,diploma Ńiei
constitu Ńionale”. 52 Politica constitu Ńional ă promovat ă de oficialit ăŃ ile ruse a fost
o arm ă ideologic ă foarte eicient ă în lupta contra lui Napoleon. 53 Unii demnitari
ru și au intuit c ă ,,diploma Ńia constitu Ńionalist ă” poate fi un instrument de
consolidare a influen Ńei ruse ști în Europa. Sus Ńinând instaurarea regimurilor
monarhice în Ńă rile Europei de Vest, diploma Ńia rus ă spera c ă va crea o
majoritate capabil ă s ă anihileze alian Ńa diplomatic ă englezo-austriac ă. Aceast ă
stretegie ar fi fost lipsit ă de sens dac ă n-ar fi fost sus Ńinut ă de m ăsuri concrete
în plan intern. 54 Prin aceasta credem c ă poate fi explicat ă atitudinea special ă a
autocra Ńiei ruse fa Ńă de periferii, mai ales fa Ńă de cele din Apus: Finlanda,
Polonia și Basarabia. În anii 20 ai sec.XIX, politica consti tu Ńionalist ă nu mai
aducea dividentele politice de odinioar ă și oficial ătăŃ ile ruse n-au mai utilizat-
o, faptul având impactul corespunz ător asupra atitudinii guvernan Ńilor ru și fa Ńă
de provinciile anexate.
Erau și cauze de ordin intern. În anii r ăzboiului popula Ńia Basarabiei a
suferit foarte mult în urma sta Ńion ării trupelor ruse, 55 fapt ce a contribuit la
crearea unei atitudini ostile fa Ńă de armata și autorit ăŃ ile ruse. În primii ani de
administra Ńie ruseasc ă situa Ńia economic ă a regiunii și nivelul de trai al
locuitorilor nu s-a ameliorat, consecin Ńele r ăzboiului persistau. 56 Ruina
economic ă și administra Ńia incompetent ă, abuziv ă și corupt ă au contribuit la
declan șarea unui fenomen care a deteriorat iremediabil ima ginea Imperiului
Rus – fuga Ńă ranilor din Basarabia peste Prut.
Nici nobilimea local ă nu avea temei s ă fie mul Ńumit ă de activitatea
administra Ńiei ruse în primii ani dup ă anexare. Opozi Ńia boierilor fa Ńă de
tendin Ńele rusificatoare manifestate, mai ales, de c ătre guvernatorul
I.M.Harting și insisten Ńa cu care ei ap ărau legile și obiceiurile locale au
determinat autorit ăŃ ile centrale ruse ști s ă promoveze în Basarabia o politic ă
mai liberal ă, cu ced ări de moment și cu men Ńinerea unor particularit ăŃ i și
structuri administrative locale. Fermitatea cu care boierii moldoveni s-au

72 ridicat în ap ărarea legilor și tradi Ńiilor locale au temperat eforturile rusificatoare
ale autorit ăŃ ilor ruse și le-au determinat s ă fie mai loiale fa Ńă de nobilimea
local ă. În anul 1817, în Basarabia se aflau 45 de boieri din cei atesta Ńi în
Moldova pân ă la 1812 și 93 persoane înscrise în tagma nobiliar ă sub st ăpânirea
ruseasc ă.57 Autorit ăŃ ile ruse nu numai c ă au respectat titlurile de noble Ńe
acordate anterior, dar au și triplat num ărul lor într-o perioad ă relativ scurt ă. O
alt ă metod ă de atragere a nobilimii era acordarea diferitelor func Ńii, titluri și
ranguri în ierahia administrativ ă a imperiului. Astfel, prin ukazul Ńarului din 29
aprilie 1818, ,,pentru munca deosebit ă depus ă pentru administrarea regiunii” au
fost conferite urm ătoarele titluri: consilier de curte (3 persoane), a sesor colegial
(4), consilier titular (6), secretar colegial (5), secretar gubernial (6), registrator
colegial (2). 58
Introducerea for Ńat ă a sistemului administrativ rus ar fi avut efecte
nedorite pentru imperiu: Ńarismul s-ar fi lipsit de principalul s ău sprijin social –
nobilimea. Men Ńion ăm și faptul c ă boierimea local ă, care a fost foarte mult
afectat ă de dezmembrarea Moldovei, se orienta mai mult spre capitalele
europene, decât spre civiliza Ńia rus ă. Este evident faptul c ă în aceste condi Ńii,
autorit ăŃ ile ruse n-au vrut s ă complice și mai mult situa Ńia prin schimb ări
radicale în administra Ńia regiunii.
Situa Ńia Basarabiei în componen Ńa Rusiei a fost determinat ă și de
procesele ce aveau loc, în acea perioad ă, în interiorul imperiului. La începutul
secolului XIX, autocra Ńia rus ă deviaz ă de la cursul s ău tradi Ńional și porne ște pe
calea promisiunilor, ced ărilor neesen Ńiale și a reformelor. Procesul de adaptare
a sistemului administrativ rus la noile condi Ńii a început cu reformarea
institu Ńiilor centrale. Conform manifestului Ńarului din 8 septembrie 1802,
colegiile înfiin Ńate de Petru I, au fost transformate în ministere. Principiul
colegialit ăŃ ii a fost înlocuit cu cel al conducerii unipersonal e. E necesar ă
urm ătoarea remarc ă: în știin Ńa administrativ ă organele administra Ńiei publice,
dup ă natura lor se împart în colegiale și unipersonale. Organul colegial adopt ă
decizii în urma deliber ării de un colectiv stabilit de func Ńionari a c ărui
competen Ńă este stabilit ă legal. În cel de-al doilea caz, deciziile sunt pro dusul
manifest ării de voin Ńă a unei singure persoane.
Pentru coordonarea activit ăŃ ii ministerelor a fost creat Comitetul
mini ștrilor. În 1809 au fost promulgate dou ă ucazuri care reglementau statutul
func Ńionarului în Rusia. Ob Ńinerea titlurilor și a rangurilor e pus ă în dependen Ńă
de exercitarea anumitor func Ńii în administra Ńia civil ă sau de serviciul militar.
La 1 ianuarie 1810 și-a început activitatea Consiliul de stat în noua s a calitate
de organ legislativ – consultativ. Tendin Ńele reformatoare, caracteristice
societ ăŃ ii ruse la acea perioad ă, au influen Ńat și procesul organiz ării
administrative a provinciilor anexate.
Fenomenul acord ării autonomiei administrative Basarabiei trebuie t ratat

73 în contextul politicii promovate de Ńarism la periferiile na Ńionale în acea
perioad ă. Realizarea politicii de exploatare colonial ă a popoarelor cotropite
necesita aplicarea altor metode de administrare, de osebite de cele folosite în
guberniile centrale și de aceea se impuneau și altfel de structuri și institu Ńii
administrative. În prima jum ătate a sec.XIX politica Ńarismului fa Ńă de periferii
se caracteriza prin crearea de unit ăŃ i administrativ-teritoriale deosebite și prin
men Ńinerea diferitor particularit ăŃ i specifice doar acelor regiuni.
Specificul administr ării periferiilor na Ńionale era determinat de sarcinile
Ńarismului rus în regiunea respectiv ă. Sarcinile ,,locale”, care trebuiau realizate
de autocra Ńie, necesitau acordarea unei anumite independen Ńe în activitate și o
autonomie relativ ă autorit ăŃ ilor ruse ști din provinciile na Ńionale în raport cu
autorit ăŃ ile centrale. De statut de autonomie în cadrul stat ului rus beneficia
Finlanda, care avea propriul organ legislativ și guvernul s ău, în fruntea c ăruia
se afla un guvernator general rus și o administra Ńie local ă alc ătuit ă în baza
principiilor autonomiei locale. În 1815 în componen Ńa Rusiei a fost proclamat
regatul Poloniei; Ńarul rus fiind și rege al Poloniei. El guverna prin intermediul
unui namesnic. Exista un organ legislativ și un consiliu care exercita func Ńii
administrative. 59 Diferite forme de administrare erau aplicate și în Caucaz.
Considera Ńiunile enumerate ne permit s ă constat ăm c ă acordarea
autonomiei administrative Basarabiei a fost în unis on cu politica
administrativ ă, promovat ă de autorit ăŃ ile ruse fa Ńă de provinciile na Ńionale, în
primii ani dup ă anexarea lor.
Asupra organiz ării administrative a Basarabiei au influen Ńat și unii factori
de ordin subiectiv. Ne referim, în primul rând, la manifest ările aparent liberale,
caracteristice primei perioade de domnie a lui Alex andru I, care în condi Ńiile
dificile de la începutul sec. XIX, manevrând abil, f ăcând unele abateri de la
politica tradi Ńional ă promovat ă de autocra Ńia rus ă a reu șit, totu și, s ă o men Ńin ă.
E cunoscut ă apropierea lui Alexandru I de anumite personalit ăŃ i ale epocii
sale (M.M.Speranski, A.A.Aracceev, I.A.Capodistrias ) și influen Ńa care au
avut-o asupra lui. 60 Ideile politice ale lui Alexandru I și înrâurirea anumitor
persoane din anturajul s ău, de asemeni, au influen Ńat crearea modelului
administrativ implementat în Basarabia.
Un rol aparte în constituirea sistemului administra tiv basarabean, la prima
etap ă, l-a avut contele I.A.Capodistrias (1776 – 1831), un sus Ńin ător fidel al
ideii de eliberare na Ńional ă a popoarelor din Balcani și crearea stateor cre știne
sub protectoratul Rusiei. 61 E știut faptul c ă el între Ńinea leg ături cu familii
nobile din Basarabia și în deosebi cu S.Sturdza și copiii s ăi Alexandru și
Roxandra, 62 cu care a între Ńinut o vast ă coresponden Ńă . Astfel, la 22 octombrie
1817, I.A.Capodistrias îi comunica Roxandrei Sturdz a (Edling): ,, łarul dore ște
să fiu lâng ă domnia sa. De ce? Pentru a se folosi de mine în re alizarea marilor
reforme în imperiul s ău.” 63 Alexandru, care cuno ștea perfect cinci limbi, 64 la

74 vârsta de numai optsprezece ani a fost angajat în serviciu la Ministerul de
Externe al Rusiei, unde face cuno știn Ńă cu I.Capodistrias, care îi devine bun
prieten. 65 El, fiind în subordinea lui I.Capodistrias, care e ra secretar de stat,
responsabil de problemele Basarabiei, participa la examinarea chestiunilor
referitoare la Basarabia și avea o anumit ă influen Ńă asupra deciziilor adoptate. 66
Un alt factor, ce a influen Ńat organizarea administrativ ă a Basarabiei, în
opinia noastr ă, a fost și starea de ignoran Ńă a demnitarilor ru și, pentru care
Basarabia era ,,terra incognita”. În primii ani de dup ă anexare, chiar și
func Ńionarii ru și de cel mai înalt rang, aveau foarte vagi închipui ri despre
provincia anexat ă: unii credeau c ă Basarabia e în Asia, iar al Ńii o confundau cu
Georgia. 67
În aceste condi Ńii, s-au evitat schimb ările radicale în organizarea și
func Ńionarea sistemului administrativ și au fost luate în considera Ńie structurile
administrative existente, legile și obiceiurile locale. ,,Suprimarea, deodat ă, a
tuturor formelor de via Ńă locale – men Ńiona P.Cazacu – ar fi fost egal ă cu
suprimarea îns ăș i a vie Ńii și aceasta nu convenea”. 68
Acestea, consider ăm, au fost cauzele ce au determinat autocra Ńia rus ă s ă
acorde Basarabiei la 1818 o form ă deosebit ă de administrare – autonomia
administrativ ă.
Cercetarea aspectelor referitoare la rolul și pozi Ńia Consiliului Suprem în
cadrul sistemului de administrare al Basarabiei per mite s ă enun Ńă m urm ătoarele
concluzii:
/checkbld Autonomia administrativ ă a Basarabiei în cadrul Imperiului rus a fost
definit ă de instituirea în regiune a unui organ suprem abi litat s ă exercite
func Ńii administrativ-judiciare.
/checkbld Ini Ńial Consiliul Suprem s-a impus în via Ńa administrativ ă și judiciar ă,
implicându-se în solu Ńionarea diferitor probleme legate de situa Ńia intern ă a
regiunii; deciziile și sentin Ńele Consiliului fiind definitive.
/checkbld Consiliul Suprem, datorit ă atitudinii ostile a autorit ăŃ ilor ruse, nu și-a
realizat pe deplin competen Ńele care i-au fost atribuite. Oficialit ăŃ ile ruse
regionale și centrale, chiar de la constituirea Consiliului, a u depus eforturi
considerabile de a-i minimaliza rolul în procesul d e administrare a Basarabiei.
Treptat, un urma diferitor interven Ńii a autorit ăŃ ilor centrale și cu sprijinul
func Ńion ărimii ruse din regiune, Consiliul Suprem a fost tra nsformat într-un
organ consultativ.
/checkbld Realizarea competen Ńelor ce i-au fost atribuite Consiliului a fost
substan Ńial diminuat ă și de îns ăș i modalitatea de constituire a acestei institu Ńii
și practicile administrative utilizate.

Note:
1. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.27.
2. Ibidem, P.28-100.

75 3. ANRM, Fond.3, inv.1, d.491, f.3.
4. ПСЗРИ , T.39, c.256.
5. ANRM, Fond.5, inv.3, d.117, f.1-2.
6. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.28-29.
7. Бессарабский статистический комитет . Записки .Т.3, Кишинев ,1868, c.146.
8. Mihail P.,Mihail Z. Op. cit., p.29.
9. История Кишинева . Кишинев ,1966, с.51.
10. Aram ă E. Istoria dreptului românesc. Chi șin ău,1998, p.88.
11. Зайончковский П.А. Правительственный аппарат самодержавной России в XIX в.
Москва , 1978, с.20.
12. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.35-39.
13. Ibidem, p.29.
14. Ibidem
15. Сурилов А.В. Верховный Совет Бессарабской области по ,, Уставу образования ”
1818 г. // Ученные записки КГУ , Т.52, Кишинев .1960, с.110.
16. Mihail P.,Mihail Z. Op. cit., 30.
17. Ibidem, p.40.
18. Крупенский А. Полный список лиц избранных бессарабским дворянством на
областные , губернские должности со времени присоединения Бессарабии к
Российской империи по 1912 г. Сп -Б, 1912, с.11; Накко А. Указ . Соч ., с.179.
19. Накко А. Указ . Соч ., с.176.
20. Mihail P.,Mihail Z. Op. cit., 40.
21. Ibidem
22. Крупенский А. Указ . Соч ., с.20,22; Накко А. Указ . Соч ., с.179.
23. Boldur A. Op. cit., p. 331-332.
24. Teodorescu C-tin. Moldova și Basarabia.1807-1817. Boierii, treptele boiere ști și
slujbele îndeplinite // Via Ńa Basarabiei, № 11, 1933, p.35.
25. Вигель Ф. Замечания на нынешнее состояние Бессарабии . М., 1892, с.10.
26. ANRM, Fond.3, inv.1,d.305, f.3; Крупенский А. Указ . Соч ., Приложени e, с.3.
27. ANRM, Fond.5,inv.3, d.178; Fond.3, inv.1, d.29, f. 6-46, la paginile indicate se con Ńine
lista dosarelor transmise Consiliului Suprem;
28. ANRM, Fond.3, inv.1, d.48, f.5-9.
29. ANRM, Fond.5, inv.3, d.134, f.2-2verso.
30. Накко А. Указ . Соч ., с.181.
31. ANRM, Fond.3, inv.1, d.90.
32. David A. Tip ăriturile române ști în Basarabia sub st ăpânirea rus ă (1812-1918).
Chi șin ău,1993, p.49.
33. Mihail P.,Mihail Z. Op. cit., p.166-167.
34. ANRM, Fond.5,inv.1,d.90, f.1-1v.
35. ANRM, Fond.5,inv.2,d.323, Partea I, f.54.
36. Boldur A. Autonomia Basarabiei sub st ăpânirea ruseasc ă în 1812-1828. Chi șin ău,1929,
p.64-80.
37. Сурилов А.В. Верховный Совет Бессарабской области по ,, Уставу образования ”
1818 г. // Ученные записки КГУ ,Т.52, Кишинев .1960, с.110; Федоров Г.К.
Государственно -административное устройство и местное право Бессарабии
(1812-1917), Кишинев ,1974, с.54.
38. Mihail P.,Mihail Z. Op. cit., p.29.
39. ANRM, Fond 3, inv.1, d.48 și d.542, p.1-2 (În ședin Ńa sa din 5.12.1824, Consiliul

76 Suprem a interpretat prevederile ,,A șez ământului” referitoare la problema suplinirii
func Ńiei de pre ședinte al Consiliului în cazul absen Ńei ultimului)
40. Вигель Ф. Указ . Соч ., с.10.
41. ANRM, Fond 88, inv.1, d.50, p.3v-8v.
42. Ibidem, p.10v.
43. ANRM, Fond 3, inv.1, d.769, p.1-10.
44. Mihail P.,Mihail Z. Op. cit., p.101-102.
45. Вигель Ф. Указ . Соч ., с.10.
46. Boldur A. Op. cit., p.71-72.
47. Вигель Ф. Указ . Соч ., с.7.
48. Гросул Я.С. Указ . Соч ., с.188.
49. Varta I. Sfatul łă rii – o op Ńiune secular ă a românilor // Literatura și arta, 1997, 6
noiembrie, p.2.
50. Bobeic ă A. Sfatul łă rii – stindard al rena șterii na Ńionale. Chi șin ău,1993, p.17; Halipa
P., Moraru A. Testament pentru urma și. Chi șin ău,1991, p.31.
51. Ciobanu Șt. Unirea Basarabiei. Chi șin ău, 1993, p.117.
52. Гросул В.Я. О конституционалистской политике России на Балканах // Вопросы
истории , № 8, 1969, с.47.
53. Минаева Н.В. Правительственный конституционализм и передовое общественное
мнение России в н.XIX в. Москва , 1982, с.159.
54. Сироткин В.Г. Борьба в лагере консервативного русского дворянства по
вопросам внешней политики после войны 1812 г. и отставка И.Каподистрия в
1822 г. // Проблемы международных отношений и освободительных движений .
Москва , 1975, с.46.
55. Ciobanu Șt. Cultura româneasc ă sub st ăpânirea rus ă. Chi șin ău, 1992, p.8-9.
56. Гросул Я.С. Указ . Соч ., с.190.
57. Teodorescu C-tin. Moldova și Basarabia.1807-1817. Boierii, treptele boiere ști și
slujbele îndeplinite // Via Ńa Basarabiei, № 11, 1933, p.27.
58. ANRM, Fond 88, inv.1, d.40, p.2-2v.
59. Минаева Н.В. Указ . Соч ., с.132-144.
60. Ключевский В.О. Сочинения . Т.5, Москва ,1989, с.415.
61. Дипломатический словарь .Т.2, Москва ,1985, с.14.
62. Bezviconi Gh. Op. cit., p.37.
63. Сироткин В.Г. Указ . Соч ., с.7.
64. Iorga N. Op. cit., p.131.
65. Babii A.,Vrabie E. Alexandru Scarlat Sturza (1791-1 854) // Revista de istorie a
Moldovei,1992, № 4, p.64; Гросул В.Я. Указ . Соч ., с.47.
66. Boldur A. Op. cit., p.319-320.
67. Кассо Л. Указ . Соч ., c.228.
68. Cazacu P. Moldova dintre Prut și Nistru.(1812-1918). Chi șin ău, 1992, p.98.

77 2.2 Implantarea în regiune a institu Ńiilor și structurilor
administrative de sorginte ruseasc ă
Noua lege de administrare a Basarabiei a fixat schi mb ările produse în
administra Ńia regiunii pân ă la acel moment și a men Ńinut principiul
recunoa șterii particularit ăŃ ilor na Ńionale în administra Ńie. În acela și timp a fost
deschis accesul liber în regiune pentru institu Ńiile și func Ńiile administrative,
caracteristice sistemului administrativ rusesc. Au fost institu Ńionalizate în
regiune subdiviziuni și servicii deta șate ale ministerelor centrale. S-a declarat
men Ńinerea caracterului na Ńional al administra Ńiei, dar în realitate a fost copiat
regimul administrativ al guberniilor europene ale I mperiului rus. În acest
paragraf ne propunem realizarea urm ătoarelor obiective: reliefarea structurii
administra Ńiei constituite conform ,,A șez ământului” din 1818; relevarea
institu Ńiilor administrative și judiciare provinciale și Ńinutale; analiza modului
de constituire, a competen Ńelor și atribu Ńiilor acestor institu Ńii; implementarea și
func Ńionarea în regiune a institu Ńiilor și func Ńiilor administrative ruse ști;
evolu Ńia regimului special de administrare a coloni știlor str ăini stabili Ńi în
regiune.
,,Cârmuitorul” regiunii Basarabia era guvernatorul civil. El se afla în
subordinea direct ă a namesnicului și era responsabil de starea general ă a
regiunii. ,,Gubernatorul politicescu nu este giudec ătoriu, – se men Ńiona în
,,A șez ămîntul…’’- ci este p ăzitoriu celor date legiuiri și a șez ămînturi,
ating ători de oblasti, este ocrotitoriu drept ăŃ ilor și a pronomiilor tuturor st ărilor
ei; st ăruitoriu pentru folosu ob ștescu, ap ărătoriu asupri Ńilor și de ștept ătoriu
pricinilor f ără glas. El se îndatore ște ca întru îndeletnicirile sale s ă ar ăte
bun ăvoin Ńă și împreun ă p ătimiri de durerile norodului’’. 1
Guvernatorului i se atribuiau un spectru larg de co mpeten Ńe și obliga Ńii:
/square4 era pre ședintele guvernului regional și șeful direct al primului
departament al acestui guvern; avea dreptul de a pr opune namesnicului, iar în
cazul absen Ńei lui direct Consiliului Suprem, spre a fi discuta te, problemele
legate de administrarea și starea financiar ă a regiunii; supraveghea finan Ńele
regiunii, economia și comer Ńul; era responsabil de starea sta Ńiilor de po ștă, a
drumurilor și a podurilor;
/square4 putea contacta guvernatorii regiunilor vecine, cur Ńile regale ale statelor
vecine și misiunile diplomatice ale Rusiei peste hotare; în cazurile de for Ńă
major ă, când se necesita interven Ńia poli Ńiei și atunci când executa dispozi Ńiile
instan Ńelor ierarhic superioare guvernatorul putea ac Ńiona unipersonal; avea
dreptul de a da dispozi Ńii trupelor militare în cazurile prev ăzute de lege;
/square4 aproba sentin Ńele judec ătoriei penale; coordona și controla activitatea
institu Ńiilor administrative, a organelor de poli Ńie; asigura protec Ńia coloni știlor
str ăini stabili Ńi în regiune; era responsabil de men Ńinerea ordinii publice și a
st ării sanitare a regiunii. 2

78 În cazurile care nu erau prev ăzute în ,,A șez ământ’’, guvernatorul se
conducea de legile ruse ști ce reglementau activitatea guvernatorilor.
Analiza competen Ńelor și a atribu Ńiilor guvernatorului ne permite s ă
constat ăm c ă el ocupa un rol foarte important în sistemul admin istrativ al
Basarabiei. Fiind abilitat s ă coordoneze și s ă supravegheze activitatea tuturor
institu Ńiilor regiunii, era un factor ce determina func Ńionalitatea structurilor
administrative în ansamblu.
Autorit ăŃ ile civile ale regiunii au fost divizate în execut ive și
judec ătore ști. 3 Luând în considera Ńie experien Ńa nereu șit ă a imixtiunii
chestiunilor judec ătore ști și administrative, practicat ă anterior, consider ăm c ă
separarea autorit ăŃ ilor judec ătore ști de cele civile a fost oportun ă.
Pentru exercitarea func Ńiilor executive a fost instituit guvernul regional
(,,Cârmuirea oblastii Bassarabiei”). Conformându-se prevederilor
,,A șez ămîntului’’, vechiul guvern, în ședin Ńa sa din 20 iunie 1818, a luat
decizia de a reorganiza primul s ău departament în guvern regional al
Basarabiei. Cel de-al doilea departament a fost des fiin Ńat, instituindu-se
judec ătoriile civil ă și penal ă.4 Prin ordonan Ńa sa din 10 august 1818 guvernul
regional a adus la cuno știn Ńa institu Ńiilor administrative Ńinutale despre
schimb ările produse în administra Ńia regional ă.5
Guvernul era alc ătuit din dou ă departamente: executiv și economic.
Primul, condus de guvernator și în componen Ńa c ăruia erau doi consilieri și doi
asesori se ocupa de problemele administrativ-organi zatorice. Acest
departament în activitatea sa se conducea de dispoz i Ńiile prev ăzute pentru
cârmuirile guberniale, de regulamentul referitor la administrarea guberniilor
ruse ști și de legile ulterioare. Cei doi asesori ai primului departament aveau
sarcina de a supraveghea institu Ńiile administrative ale regiunii. Ei cercetau
activitatea institu Ńiilor administrative la fa Ńa locului și erau autoriza Ńi s ă
intervin ă pentru a redresa situa Ńia.
Al doilea departament, era alc ătuit din doi consilieri și vistierul regional.
El se ocupa de problemele economico-fiscale (percep erea impozitelor,
activitatea v ămilor, gestionarea averii statului, monopolurile și concesion ările,
revizuirea conturilor, drepturile haznalei și recens ământurile) și activa conform
regulamentelor referitor la palatele haznalei din R usia. În componen Ńa acestui
departament era și controlorul regional. 6 În fruntea acestui departament era
vice-guvernatorul, care era obligat s ă supravegheze func Ńionarii
departamentului ca ei s ă-și îndeplineasc ă întocmai obliga Ńiile de serviciu. Vice-
guvernatorul ducea eviden Ńa strict ă a documentelor primite și era responsabil
de examinarea și solu Ńionarea lor la timp. La ini Ńiativa sa se convoca ședin Ńa
comun ă a departamentelor Guvernului regional. 7
Problemele în domeniul asisten Ńei sociale se rezolvau conform legisla Ńiei
ruse ști și erau, de asemeni, în competen Ńa celui de-al doilea departament al

79 guvernului regional, f ără a se crea o institu Ńie specializat ă.8 Regiunea și-a
păstrat drepturile în domeniul colect ării impozitelor și a taxelor locale. 9
Guvernatorul și vice -guvernatorul erau numi Ńi în func Ńii cu aprobarea
Ńarului, iar consilierii, asesorii și vistierul regional cu acordul namesnicului.
Nobilimea local ă alegea în primul departament un consilier și un asesor, iar în
cel de-al doilea un consilier. Membri ai guvernului regional au fost ale și
urm ătorii boieri moldoveni: N.Cerchez, D.Balasachi, P.Lazo (1818-1821);
C.Botezat și C.Millo (1822-1825); P.Lazo și I.Barbu (1825-1828). 10
Departamentele investigau, hot ărau și executau problemele de importan Ńă
minor ă. Problemele mai importante erau discutate în aduna rea comun ă a
departamentelor, deciziile fiind adoptate cu o majo ritate de voturi. În mod
obligatoriu, adunarea comun ă a celor dou ă departamente ale guvernului
regional trebuia s ă examineze urm ătoarele chestiuni: lucr ările executate în
interesul vistieriei statului; preten Ńiile persoanelor particulare asupra
propriet ăŃ ii statului; problemele impunerii fiscale și a presta Ńiilor în folosul
statului. Reclama Ńiile referitoare la activitatea guvernului regional puteau fi
adresate Consiliului Supem.
Toate chestiunile în cadrul guvernului regional se examinau în limbile
rus ă și ,,moldoveneasc ă,” ,,în func Ńie de necesitate’’. Toate deciziile și
dispozi Ńiile emise de guvernul regional, de asemeni, trebui au s ă fie alc ătuite în
dou ă limbi. 11
La 12 august1822 a fost deschis ă Adunarea deputa Ńilor nobilimii din
Basarabia, 12 în componen Ńa c ăreia erau, din oficiu, mare șalii Ńinutali și cel
regional ai nobilimii și deputa Ńi ale și. De competen Ńa acestei institu Ńii Ńinea
examinarea documentelor pretenden Ńilor la titlul de noble Ńe, și numirea
tutorilor la mo șiile mo șiere ști. 13
În conformitate cu ,,A șez ământul”, în Basarabia au fost instituite func Ńii
noi: de procuror regional și procuror Ńinutal. Spre deosebire de restul Rusiei, în
Basarabia, procurorul regional era numit în func Ńie nu de Senat, 14 ci direct de
Ńar și se afla în subordinea namesnicului Basarabiei. Pr ocurorii Ńinutali, de
asemeni, erau numi Ńi de c ătre autorit ăŃ ile ruse, îns ă erau propu și de procurorul
regional cu confirmarea Consiliului Suprem. 15
Procurorul regional supraveghea respectarea de c ătre toate institu Ńiile a
legilor și a regulamentelor în vigoare. Despre înc ălc ările și neregulile depistate
el era dator s ă informeze guvernatorul general militar al Podoliei . El era obligat
să-l informeze asupra urm ătoarelor cazuri concrete: a) despre cazurile de
nerespectare de c ătre instan Ńele de judecat ă a legisla Ńiei în vigoare; b) despre
cazurile de nesupunere autorit ăŃ ilor și de de înc ălcare a ordinii publice; c)
despre nerespectarea termenelor de îndeplinire a di spozi Ńiilor primite de la
institu Ńiile ierarhic superioare și despre func Ńionarii care nu- și onoreaz ă
obliga Ńiile de serviciu; d) despre cazurile de birocratism , formalism și de

80 înc ălcare a jur ământului de c ătre func Ńionari; e) despre nerespectarea
regulamentelor comerciale; f) despre pagubele mater iale pricinuite vistieriei
statului. 16
Procurorul supraveghea ca institu Ńiile administrative s ă activeze în
limitele competen Ńelor atribuite. Dac ă într-o anumit ă institu Ńie erau depistate
anumite înc ălc ări, procurorul avertiza verbal institu Ńia respectiv ă. Când nu se
luau m ăsuri de redresare a situa Ńiei cazul era prezentat guvernatorului general.
Procurorul avea dreptul s ă inspecteze orice institu Ńie administrativ ă a regiunii
și observa Ńiile f ăcute de el în timpul inspect ării trebuiau îndeplinite în mod
obligatoriu. Dac ă în vreo institu Ńie administrativ ă sau instan Ńă de judecat ă
ap ăreau probleme de interpretare a legisla Ńiei în vigoare, erau obliga Ńi s ă trimit ă
un demers procurorului regional pentru a primi expl ica Ńii referitoare la
aplicarea legii respective. P ărerea procurorului în asemenea cazuri era decisiv ă.
Procurorul nu putea influen Ńa activitatea instan Ńelor judec ătore ști în
cazurile civile. În aceste cazuri el urm ărea doar respectarea regulilor de
procedur ă. În litigiile dintre vistieria statului și persoane particulare procurorul
ac Ńiona în interesul vistieriei.
Procurorul regional avea în subordinea sa procurori i Ńinutali, care erau
datori s ă-i prezinte raporturi despre înc ălc ările și neregulile depistate de ei în
Ńinuturi.
Toate atribu Ńiile procurorului regional cu privire la supraveghe rea
institu Ńiilor regiunii, dup ă cum s-a men Ńionat deja, nu se refereau și la Consiliul
Suprem. 17
A fost creat ă direc Ńia sanitar ă regional ă în componen Ńa c ăreia activau: un
inspector, un operator, un acu șer, o moa șă , ,,doi ucinici doftore ști”, un fel șer și
un secretar. În fiecare Ńinut a fost angajat un medic (,,lecari” ) cu un aju tor.
Activitatea lor era reglementat ă de regulamentele sanitare ruse ști. Personalul în
institu Ńiile medicale ale regiunii era angajat de departame ntul sanitar al
Ministerului Poli Ńiei.
La 28 mai 1823 a fost instituit ă Direc Ńia vamal ă de circumscrip Ńie a
Basarabiei, la conducerea c ăreia a fost numit șeful v ămii Sculeni, consilierul
Ianovski. 18 V ămile și posturile de carantin ă se aflau în subordinea
namesnicului plenipoten Ńiar și a șefilor de circumscrip Ńie. În activitatea lor
aceste institu Ńii se conduceau de legile și regulamentele ruse ști. V ămile erau
amplasate în urm ătoarele localit ăŃ i: Noua-Suli Ńă , Reni, Ismail, Leovo, Sculeni,
Lipcani, Akkerman. Posturi de carantin ă se aflau în: Reni, Ismail, Leovo,
Sculeni, Lipcani, Akkerman și în Valea Bazarciuc (lâng ă localitatea Vilcov). 19
În ora șul Chi șin ău a fost instituit oficiul po ștal regional, iar în ora șele-
re ședin Ńă de Ńinut – expedi Ńii po ștale. Ele func Ńionau în baza legilor ruse ști și
foloseau doar limba rus ă. Angaja Ńii institu Ńiilor po ștale erau desemna Ńi în
func Ńii de Guvernul regional cu aprobarea guvernatorului general militar al

81 Podoliei. Veniturile provenite din activitatea po ștei erau v ărsate în bugetul
regional. 20
A fost instituit ă func Ńia de arhitector regional. El era secundat de un
loc Ńiitor. Arhitectorul era numit în func Ńie de Guvernul regional cu confirmarea
guvernatorului general militar al Podoliei, iar loc Ńiitorul s ău de Consiliul
Suprem. În activitatea sa, arhitectorul regional se conducea de legile și
regulamentele ruse ști referitoare la acest domeniu.
Supravegherea fondului forestier al provinciei era realizat ă de c ătre
silvicultorul regional, secundat de doi colaborator i. 21
În 1818 au fost puse bazele juridice ale cre ării arhivei regionale, care la
început reprezenta un depozit de p ăstrare a documentelor departamentale, a
actelor din localurile bisericilor și m ănăstirilor, din colec Ńiile personale ale
familiilor boiere ști. 22
A doua component ă a administra Ńiei civile a Basarabiei o constituiau
institu Ńiile judec ătore ști care se divzau în trei trepte: I.Consiliul Supre m, care
era instan Ńa suprem ă; II. Judec ătoriile regionale penal ă și civil ă; III.
Judec ătoriile Ńinutale.
A șa cum func Ńiile judec ătore ști ale Consiliului Suprem au fost analizate
în paragraful precedent, ne vom referi succint la j udec ătoriile regionale penal ă
și civil ă. Judec ătoria penal ă examina dosarele penale și cele de anchet ă penal ă
venite în apel de la judec ătoriile Ńinutale. În componen Ńa sa activau: un
pre ședinte, trei consilieri și un asesor. Judec ătoria civil ă examina litigiile civile,
precum și preten Ńiile statului fa Ńă de persoanele particulare și cele ale
persoanelor particulare c ătre stat. Era alc ătuit ă din patru consilieri și un
pre ședinte. Infrac Ńiunile comise de nobilime și func Ńionari nu erau în
competen Ńa judec ătoriilor regionale, ele fiind examinate de Consiliu l Suprem. 23
În litigiile fiscale judec ătoria civil ă nu decidea în ultim ă instan Ńă . Ea î și
exprima p ărerea reie șind din prevederile legisla Ńiei ruse și o trimitea guvernului
regional.
Pre ședin Ńii judec ătoriilor erau numi Ńi de guvernatorul general militar al
Podoliei și confirma Ńi de Ńar. Doi consilieri, câte unul pentru fiecare
judec ătorie, se numeau de c ătre autorit ăŃ ile ruse ști. Ceilal Ńi cinci consilieri și
un asesor se alegeau de c ătre nobilimea local ă, cu aprobarea namesnicului, pe
un termen de trei ani.
Judec ătoria penal ă examina dosarele conform legisla Ńiei ruse. Sentin Ńele
judec ătoriei nu puteau fi executate f ără a fi aprobate de guvernator. Dac ă el,
din motive legale, nu era de acord cu hot ărârea judec ăŃ ii, putea transmite
dosarul, în original, Consiliului Suprem pentru exa minarea și solu Ńionarea lui
definitiv ă. Lucr ările de anchetare și de examinare a dosarelor în judec ătoria
penal ă erau efectuate în dou ă limbi și anume: interogarea b ăș tina șilor se
efectua în limba român ă, iar protocoalele se întocmeau și în rus ă; sentin Ńa era

82 pronun Ńat ă acuzatului în limba român ă; membrii judec ătoriei penale care nu
posedau limba rus ă aveau dreptul de a se exprima în limba român ă.
În cazurile care afectau interesele statului se ap licau legile de procedur ă
ruse ști și hot ărârea judec ăŃ ii era dublat ă și în limba rus ă. Judec ătoria civil ă
trebuia s ă se conduc ă în activitatea sa de ,,drept ăŃ ile și obiceiurile moldovene ști
și va lucra…în singur ă aceea și moldoveneasc ă limb ă”. 24
În aprilie 1819 a fost emis ukazul Ńarului despre instituirea în ora șul Reni
a judec ătoriei comerciale, abilitat ă s ă examineze litigiile comerciale din întrega
Basarabie. Pre ședinte al judec ătoriei a fost numit func Ńionarul Persiani. 25 Mai
târziu, în 1825, judec ătoria comercial ă a fost transferat ă în ora șul Ismail. 26
În afar ă de institu Ńiile judec ătore ști men Ńionate mai func Ńiona o jurisdic Ńie
special ă pentru hot ărnicii – Oficiul cadastral regional (,,cantora hot ărniciilor”),
care și-a început activitatea la 10 martie 1819. 27 În componen Ńa sa activau
urm ătorii func Ńionari: un pre ședinte, patru membri și inginerul agrimensor al
regiunii. Cvorumul la ședin Ńele oficiului era de trei persoane. Pre ședintele și
membrii oficiului erau ale și de nobilimea local ă, cu aprobarea Consiliului
Suprem, iar inginerul agrimensor era numit de autor it ăŃ ile centrale ruse ști și
confirmat de namesnic. În primul complet de func Ńionari al acestei institu Ńii au
fost ale și: Iordachi Donici (pre ședinte), Enachi Cristian, Iona ș Sechira ș și
boierul Ghica. 28 În statele de personal ale oficiului cadastral er au inclu și
inginerii agrimensori Ńinutali, arbitrii de hot ărnicii și un secretar.
Func Ńionarii oficiului cadastral și ai comisiilor cadastrale nu aveau voie s ă
lipseasc ă de la serviciu decât cu permisiunea namesnicului, sau a
guvernatorului civil, dac ă primul era absent din localitate. Singura cauz ă
plauzibil ă a absen Ńei de la serviciu era din motive de boal ă, stare ce trebuia
confirmat ă prin adeverin Ńa medicului, vizat ă de șeful poli Ńiei din localitatea
respectiv ă.
Activitatea Oficiului cadastral regional, ini Ńial, se extindea doar asupra a
trei Ńinuturi: Orhei, Ia și și Hotin. În celelalte Ńinuturi, în care predominau
terenurile aflate în posesia statului, lucr ările de cadastru se executau de
func Ńionari numi Ńi de guvern. 29 Toate problemele și litigiile de hot ărnicii erau
examinate de c ătre comisiile cadastrale instituite în Ńinuturi. Deciziile acestor
comisii puteau fi reclamate la Oficiul cadastral re gionalal. La examinarea
litigiilor dintre particulari se aplicau legile și uzan Ńele locale, iar în litigiile
referitoare la terenurile aflate în proprietatea st atului și bisericii se aplicau
legile și regulamentele ruse ști. În astfel de litigii decizia definitiv ă era
pronun Ńat ă de Consiliul Suprem. 30
A suferit modific ări și structura administrativ-teritorial ă a regiunii. În
,,A șez ământ” se prevedea mic șorarea num ărului Ńinuturilor pân ă la șase. La 19
octombrie 1818, A.N. Bahmetiev, conformându-se disp ozi Ńiilor noului
regulament, porunce ște Guvernului regional s ă reorganizeze structura

83 administrativ-teritorial ă a regiunii. 31 La 30 octombrie 1818 Guvernul regional
aprob ă noua divizare administrativ-teritorial ă a regiunii în șase Ńinuturi: Hotin,
Ia și, Orhei, Bender, Akkerman și Izmail. łinuturile Codru, Greceni și Soroca
au intrat în componen Ńa celorlalte Ńinuturi, pierzându- și astfel entitatea. Centre
ale Ńinuturilor au fost desemnate urm ătoarele ora șe: Chi șin ău ( Ńinutul Orhei );
Hotin (Hotin ); B ălŃi (Ia și ); Bender (Bender ); Akkerman (Akkerman ); Ismail
(Ismail ). 32
În Ńinuturi s-au men Ńinut ispr ăvniciile, în componen Ńa cărora activau un
ispravnic și patru asesori (comisari). Ei erau ale și de nobilime și confirma Ńi de
către namesnic. Ini Ńial, dreptul de a alege func Ńionari în institu Ńiile
administrative a fost acordat doar nobililor din Ńinuturile Hotin, Ia și și Orhei
unde num ărul nobililor era mai mare ca în Ńinuturile din sudul regiunii.
Conform ucazului Ńarului din 1aprilie 1819 aceast ă posibilitate a fost extins ă și
asupra Ńinuturilor Bender, Akkerman și Ismail, în care num ărul nobililor era
mic. 33
La primele alegeri ale nobilimii locale au fost al e și urm ătorii ispravnici:
Iamandi (Orhei), Ciuhureanu (Hotin), Bodescu (Ia și), Cazimir (Bender),
Pruncul (Akkerman), Popovski (Ismail). 34
Ispravnicul și-a men Ńinut pozi Ńia-cheie în administra Ńia Ńinutal ă și avea
urm ătoarele atribu Ńii și obliga Ńiuni:
/square4 trebuia s ă-și exercite func Ńiile conform legisla Ńiei în vigoare și s ă
îndeplineasc ă întocmai dispozi Ńiile institu Ńiilor ierarhic superioare; fiind dator
să supravegheze respectarea de c ătre to Ńi locuitorii a îndatoriilor lor el era
obligat s ă informeze instan Ńele superioare despre toate înc ălc ările ce aveau loc
în Ńinut și s ă ia m ăsuri eficiente pentru a le corecta;
/square4 în caz de izbucnire în Ńinut a vreunei epidemii, ispravnicul era dator,
fără întârziere, s ă examineze bolnavii împreun ă cu medicul Ńinutului; dac ă
medicul confirma contaminarea locuitorilor, ispravn icul trebuia s ă intreprind ă
măsuri urgente de izolare a bolnavilor și de prevenire a r ăspândiirii epidemiei
sau de localizare a ei; în caz de epizootie, isprav nicul lua m ăsuri de izolare a
vitelor bolnave de cele s ănătoase și schimba c ăile de acces spre localitatea
contaminat ă;
/square4 lui i se încredin Ńa supravegherea ordinii publice și era abilitat s ă
examineze litigiile civile m ărunte, cazurile fiind cercetate și solu Ńionate la fa Ńa
locului; decizia se lua dup ă audierea p ărŃilor și a martorilor demni de încredere
și era comunicat ă namesnicului și Guvernului regional; dac ă în teritoriul
Ńinutului ap ăreau persoane suspecte sau f ără acte de identitate, ispravnicul era
dator s ă intreprind ă ac Ńiuni de re Ńinere a lor și s ă descopere locuitorii care au
acordat ajutor sau i-au ad ăpostit pe cei suspec Ńi; era dator s ă contracareze
trecerea ilegal ă peste hotare;
/square4 era dator s ă supravegheze ca titularii contractelor de concesiu ne s ă

84 respecte taxele stipulate în contract și s ă nu admit ă majorarea lor;
/square4 asigura sta Ńionarea trupelor militare în Ńinut și era responsabil de
cvartiruirea solda Ńilor, asigurarea lor cu care pentru transportarea b olnavilor;
punea la dispozi Ńie ima șuri pentru caii armatei;
/square4 era dator s ă men Ńin ă în stare func Ńional ă podurile și drumurile în
Ńinutul încredin Ńat; era responsabil și de protec Ńia antiincendiar ă în Ńinutul
încredin Ńat, fiind dator s ă ia m ăsuri de prevenire a incendiilor, iar în caz de
incendiu s ă intreprind ă ac Ńiuni rapide și eficiente pentru a-l stinge;
/square4 era obligat s ă prezinte Guvernului regional c ătre data de 1 noiembrie
date referitor la cantitatea de grâu și fân colectate de locuitorii Ńinutului cu
men Ńiunea c ă aceste cantit ăŃ i sunt suficiente sau nu pentru acoperirea
necesit ăŃ ilor lor; dac ă era an neroditor el trebuia s ă previn ă Guvernul regional
cu scopul de a preîntâmpina foametea în Ńinut; trebuia s ă cunoasc ă pre Ńurile la
grâu și la alte produse alimentare, fiind dator s ă prezinte în fiecare lun ă
Guvernului regional informa Ńii despre evolu Ńia pre Ńurilor la produsele agricole
în Ńinut. 35
În exercitarea obliga Ńiilor de serviciu ispravnicii trebuiau s ă respecte
anumite restric Ńii, menite s ă îngr ădeasc ă samovolnicia și abuzul de putere.
Ispravnicului i se interzicea: s ă cear ă plat ă pentru activit ăŃ ile prestate, el
trebuind ,,s ă se îndestuleze cu leafa ce i s-a rânduit de la haz na”; exercitarea
func Ńiilor judec ătore ști (exceptând cazul men Ńionat mai sus); impunerea
popula Ńiei la munci sau presta Ńii în afar ă de cele prev ăzute legal; s ă lege
tov ărăș ii cu locuitorii din Ńinutul în care î și desf ăș ura activitatea. Puterea
ispravnicilor se limita la hotarele Ńinuturilor ce le-au fost încredin Ńate. Lor le-a
fost men Ńinut și dreptul de a aplica pedepse corporale în cazurile când locuitorii
Ńinutului se eschivau de la îndeplinirea presta Ńiilor cu caracter de urgen Ńă .36
Administra Ńia Ńinutal ă a fost completat ă cu institu Ńii și func Ńii noi,
inexistente pân ă în 1818: judec ătoria Ńinutal ă, vistieria Ńinutal ă, serviciul
medical, expedi Ńia po ștal ă, procurorul Ńinutal, inginerul agrimensor.
Pentru deschiderea oficial ă a noilor institu Ńii în Ńinuturi au fost trimi și
pre ședin Ńii judec ătoriilor regionale Kuric și Nedoba. Kuric, pre ședintele
judec ătoriei penale, a fost trimis în Ńinuturile Bender, Akkerman și Ismail, iar
Nedoba, pre ședintele judec ătoriei civile, în Ńinuturile Orhei, Ia și și Hotin. 37 În
Ńinuturi au fost trimise copii ale ,,A șez ământului” înso Ńite de instruc Ńiuni
referitoare la aplicarea lui. 38
Pe parcursul lunii decembrie 1818 au fost deschise judec ătoriile Ńinutale:
la 22 în Orhei, 24 – la Bender, 26 – la Akkerman, 2 7 –la B ălŃi, 30 – la Hotin,
31 – la Ismail. 39 Judec ătoriile Ńinutale erau institu Ńii judiciare de prim ă instan Ńă .
Procesele de judecat ă se Ńineau de trei ori pe an: de la 20 februarie la 20 m artie;
de la 15 mai la 1 iulie și de la 1noiembrie la 20 decembrie. Plângerile treb uiau
adresate în primele patru zile ale celor trei terme ne. 40 În cazurile când suma

85 litigiului nu dep ăș ea o mie de ruble, judec ătoriile Ńinutale pronun Ńau sentin Ńa
definitiv ă. Sentin Ńele judec ătore ști, în cazurile când suma litigiului era mai
mare de o mie de ruble, puteau fi reclamate în jude c ătoria regional ă. E
important de men Ńionat faptul c ă judec ătoriile Ńinutale erau independente de
ispravnici.
Judec ătoria Ńinutal ă avea în componen Ńa sa urm ătorii func Ńionari: un
judec ător, doi membri și un secretar. Cei doi membri erau ale și de nobilimea
local ă și confirma Ńi de c ătre guvernatorul general militar al Podoliei. Membr ii
judec ătoriilor Ńinutale nu aveau voie s ă cear ă recompense în bani sau obiecte de
la cei care se judecau, ei ,,mul Ńă mindu-s ă cu leafa ci li s-au hot ărât de la
hazne[a]oa împ ărăteasc ă” 41 Ei nu puteau fi elibera Ńi din func Ńii pentru
înc ălc ări sau infrac Ńiuni de serviciu f ără hot ărârea judec ăŃ ii care constata
vinov ăŃ ia lor.
Procurorul Ńinutal era numit în func Ńie de c ătre procurorul regional, cu
aprobarea Consiliului Suprem. El era subordonat dir ect procurorului regional și
avea urm ătoarele atribu Ńii și competen Ńe: urm ărea respectarea de c ătre
institu Ńiile administrative din Ńinut a legilor și regulamentelor în vigoare;
supraveghea respectarea drepturilor locuitorilor Ńinutului și nu trebuia s ă
admit ă ca vre-o persoan ă s ă fie pedepsit ă ilegal; era obligat s ă informeze
procurorul regional despre toate înc ălc ările și fraudele depistate de el în Ńinutul
în care î și desf ăș ura activitatea; supraveghea respectarea de c ătre judec ătoria
Ńinutal ă a legisla Ńiei și a procedurilor judiciare; asista la examinarea ca zurilor în
judecat ă urm ărind respectarea drepturilor ambelor p ărŃi aflate în proces;
urm ărea îndeplinirea sentin Ńelor pronun Ńate de judec ătoria Ńinutal ă.42
Inginerul agrimensor Ńinutal se numea în func Ńie de c ătre Consiliul
Suprem. În activitatea sa el se conducea de regulam entele ruse ști, iar în
problemele succesorale se aplicau legile și obiceiurile locale. Aceste cazuri
erau examinate în limba român ă.
În cadrul serviciului medical Ńinutal activau un medic și un ajutor al s ău.
Ei erau numi Ńi în func Ńii de c ătre Departamentul medical al Ministerului
poli Ńiei.
În ora șele-re ședin Ńă de Ńinut au fost instituite expedi Ńii po ștale la care erau
angaja Ńi: un expeditor, loc Ńiitorul expeditorului și patru factori po ștali. Ei erau
numi Ńi în func Ńii de Guvernul regional cu confirmarea namesnicului .
În fiecare Ńinut a fost instituit ă vistieria Ńinutal ă care era împuternicit ă s ă
colecteze impozitele și alte venituri ale statului. 43 În componen Ńa ei activau
urm ătorii func Ńionari: vistierul Ńinutal, un contabil și doi colaboratori.
Vistierul Ńinutal se afla în subordinea direct ă a Guvernului regional. El se
alegea de nobilime și era confirmat de Consiliul Suprem. Sarcina sa pri ncipal ă
era ,,s ă adune d ările haznelii și havalelile p ământe ști câti vor fi în bani, cum și
celelalti venituri împ ărăte ști ce vin de la Ńinut”. 44 El nu putea impune

86 popula Ńiei impozite sau presta Ńii în afar ă de cele stabilite legal sau s ă foloseasc ă
sumele colectate pentru acoperirea cheltuielilor vi stierii Ńinutale.
Suma pl ăŃ ilor anuale c ătre stat era împ ărŃit ă în dou ă p ărŃi egale și trebuia
achitat ă în lunile februarie și septembrie. Vistierul Ńinutal, în lunile stabilite
pentru colectarea impozitelor, avea urm ătorul program de activitate: de la
răsăritul soarelui pân ă la ora 12 00 ; de la 12 00 la 14 00 – pauza de prânz; de la
14 00 pân ă la apusul soarelui. Dup ă apusul soarelui vistieria Ńinutal ă se
închidea pân ă a doua zi, noaptea fiind interzis de a primi și a da bani. 45
S-a men Ńinut divizarea Ńinuturilor în ocoale. Ele erau administrate de
ocola și care erau datori ,,s ă se poarte cu locuitorii ocolului amabil și cuviincios,
ap ărându-i de persecu Ńii”. 46 Ocola șul avea urm ătoarele atribu Ńii și competen Ńe:
/square4 își stabilea re ședin Ńa în centrul ocolului și era dator s ă primeasc ă și s ă
execute dispozi Ńiile instan Ńelor ierarhic superioare; era obligat s ă cunoasc ă
situa Ńia existent ă și informa ispr ăvnicia despre toate cazurile deosebite (moarte
premeditat ă, tâlh ării, incendii, epidemie, epizootie) și evenimentele ce s-au
produs în teritoriul ocolului încredin Ńat;
/square4 era responsabil de asigurarea ordinii publice în te ritoriul ocolului și era
abilitat s ă examineze litigiile neînsemnate între locuitorii o colului; litigiile erau
examinate în mod verbal și dac ă p ărŃile erau nemul Ńă mite de verdictul enun Ńat
se adresau în instan Ńe conform legisla Ńiei în vigoare; urm ărea ca locuitorii
ocolului s ă nu-și schimbe ilegal locul de trai și s ă preîntâmpine str ămutarea
nesanc Ńionat ă a locuitorului;
/square4 era responsabil de încartiruirea trupelor militare pe teritoriul ocolului;
/square4 era obligat s ă depisteze cazurile de îmboln ăvire a vitelor și s ă
intreprind ă m ăsuri de prevenire a epizootiei;
/square4 în cazurile când ac Ńiona în interesul vistieriei statului era dator s ă
îndeplineasc ă întocmai indica Ńiile primite, ocola șul fiind responsabil de
pierderile produse din cauza sa; cu permisiunea spe cial ă a ispr ăvniciei putea
percepe de la popula Ńie anumite pl ăŃ i; era dator s ă duc ă eviden Ńa celor care
părăsesc temporar teritoriul ocolului și celora care au revenit cu scopul ca ei s ă-
șî îndeplineasc ă obliga Ńiile fiscale; 47
În sate func Ńiile administrative și poli Ńiene ști erau îndeplinite de
,,dvornici”. Ei erau numi Ńi de ispravnic ,,cu primirea ob știilor și din însu și
locuitorii ce vor fi statornici Ńi și vor avea în Ńinut averea lor ”. 48
La 30 iunie 1826 e sanc Ńionat ă de Ńar decizia Comitetului de mini ștri
referitor la implementarea în satele aflate în pose sia statului din Basarabia a
administa Ńiilor de voloste. 49 O voloste cuprindea de la 500 la 1000 de familii.
Fiecare 10 familii alegeau un ,,deseatskii”, iar lo calitatea un staroste. Volostea
era administrat ă de cârmuirea volostei, în componen Ńa c ăreia erau
conduc ătorul volostei, doi asesori și un copist. Conduc ătorul era ales odat ă la
trei ani de c ătre capii familiilor cuprinse în voloste. Cârmuirea volostei era

87 subordonat ă ispr ăvniciei Ńinutale, iar în domeniul financiar se subordona
departamentului economic al guvernului regional. 50
Ora șele-re ședin Ńe de Ńinut erau administrate de dume or ăș ene ști și consilii
de breasl ă, institu Ńii ce func Ńionau conform regulamentelor ruse ști. La 22
august 1818 s-a deschis duma din ora șul Bender, la 5 noiembrie duma din
Akkerman, la 6 noiembrie duma din B ălŃi. 51 În total, la diferite func Ńii în
administra Ńiile or ăș ene ști în ora șele Ismail, Hotin, Akkerman, Bender și B ălŃi
au fost alese 53 persoane. 52
Duma or ăș eneasc ă avea urm ătoarea componen Ńă : un burgomistru, doi
ratmani și un copist. Burgomistrul și ratmanii erau ale și de locuitorii ora șelor și
activau f ără a fi remunera Ńi. În cadrul consiliul de breasl ă activau:
burgomistrul, primarul Ńârgului și staro știi breslelor. Func Ńiile lor erau elective
și ei activau f ără a fi remunera Ńi.
Ora șele ce apar Ńineau vistieriei statului se administrau ca și celelalte ora șe
ale Imperiului rus. Bugetele acestor ora șe erau completate din impozitele
colectate de la locuitorii lor. Dac ă suma colectat ă era insuficient ă pentru a
acoperi cheltuielile se alocau bani de la vistierie din veniturile provenite de la
concesionarea b ăuturilor. Cheltuielile or ășene ști, în ora șele Chi șin ău și B ălŃi,
de asemeni, erau suportate de locuitori și de comercian Ńii ce-și desf ăș urau
activitatea în aceste ora șe.
Func Ńiile de asigurare a ordinii publice erau îndeplinit e de poli Ńiile
Ńinutale. Prin alc ătuire și num ărul colaboratorilor s ăi se eviden Ńia poli Ńia
Chi șin ăului, care avea în componen Ńa sa o subdiviziune de pompieri cu un
efectiv de 13 persoane și comisia de cvartiruire, în componen Ńa c ăreia erau doi
func Ńionari. În statele de personal ale poli Ńiei chi șin ăuene erau prev ăzute
urm ătoarele func Ńii: șef al poli Ńiei or ăș ene ști (1), comisar de poli Ńie (4),
supraveghetor de cartier (8), copist (1), traduc ător(1), supraveghetor al pe Ńei
(1), deseatnici (40), gardist de post (12). 53
Celalte cinci institu Ńii poli Ńiene ști activau în urm ătoarea componen Ńă :
șeful poli Ńiei, doi comisari, patru supraveghetori de cartier, un copist și
dou ăsprezece gardi ști de post. Men Ńion ăm, c ă în dependen Ńă de starea concret ă
a fiec ărui ora ș, namesnicul putea modifica statele de personal ale poli Ńiilor
or ăș ene ști. Tot lui îi apar Ńinea prerogativa de a numi func Ńionarii în institu Ńiile
poli Ńiene ști.
În februarie 1819, la propunerea guvernatorului civ il, care inspectând
regiunea, a constatat c ă în târguri lipsesc func Ńionari ce ar îndeplini func Ńii
poli Ńiene ști, a fost restabilit ă func Ńia de c ăpitan de târg, 54 care se alegea ca și
ceilal Ńi func Ńionari Ńinutali. Ei erau responsabili de: combaterea furtur ilor și a
altor delicte; protec Ńia antiincendiar ă; convoierea arestan Ńilor; asigurarea
condi Ńiilor pentru sta Ńionarea și trecere prin localitate a trupelor militare. 55
Și în aceast ă perioad ă a fost men Ńinut regimul special de administrare a

88 coloni știlor str ăini stabili Ńi în Ńinuturile din sudul Basarabiei. Coloni știi str ăini
stabili Ńi în teritoriile de sud ale Rusiei pân ă la 1818 erau administra Ńi și se
subordonau guvernatorului general al Novorosiei. În urma repetatelor și
insistentelor demersuri ale coloni știlor, la 22 martie 1818, a fost aprobat
,,Regulamentul despre administrarea coloni știlor din sudul Rusiei”. 56 Conform
prevederilor acestui regulament a fost creat ă o institu Ńie special ă de tutel ă a
coloni știlor: ,,Comitetul de tutel ă a coloni știlor din sudul Rusiei”, în fruntea
căreia a fost numit generalul I.N.Inzov – ,,curatorul principal și pre ședintele
Comitetului de tutel ă a coloni știlor din sudul Rusiei”. 57 În subordinea acestui
Comitet au trecut coloniile pân ă la Nistru, astfel c ă coloni știi stabili Ńi în
Basarabia n-au fost inclu și în aria de activitate a acestui comitet. 58
În timpul afl ării Ńarului Alexandru I la Chi șin ău generalul I.N.Inzov a
insistat ca regulamentul din 22 martie s ă fie aplicat și în Basarabia. 59
Extinderea ac Ńiunii regulamentului asupra Basarabiei a fost prece dat ă de o
nou ă campanie de colectare a informa Ńiilor despre coloni știi str ăini, campanie
ce se finalizeaz ă în martie 1819. 60 În octombrie 1819 Comitetul de Mini ștri al
Rusiei a examinat problema coloni știlor din Basarabia și a decis de a le acorda
acelea și drepturi și privilegii ca și coloni știlor stabili Ńi în sudul Rusiei. 61 La 29
decembrie 1819 este promulgat ucazul Ńarului despre echivalarea în drepturi a
coloni știlor transdanubieni stabili Ńi în Basarabia cu cei din sudul Rusiei, care la
20 ianuarie e trimis lui Bahmetiev spre executare. 62 Dispozi Ńiile acestui act au
fost completate de circulara ministerului de intern e din 12 martie 1820. 63
Deci, situa Ńia coloni știlor basarabeni a fost determinat ă de stipul ările
prev ăzute în documentele men Ńionate. A fost instituit Biroul basarabean al
coloni știlor str ăini, alc ătuit din trei func Ńionari. În acest Birou se alegeau și doi
reprezentan Ńi ai coloni știlor pentru solu Ńionarea litigiilor între coloni ști.
Membrii Biroului era numi Ńi în func Ńie de c ătre ministrul de interne.
Șeful Biroului era propus de Comitetul de mini ștri al Rusiei, iar ceilal Ńi
membri erau propu și de Comitetul de tutel ă a coloni știlor din sudul Rusiei. La
sfâr șitul anului 1820 acest Comitet, a fost transferat la Chi șin ău. 64
De competen Ńa Biroului Ńinea examinarea și solu Ńionarea chestiunilor
referitoare la coloni ști. În realizarea atribu Ńiilor sale Biroul conlucra cu
institu Ńiile administrative și judiciare regionale și Ńinutale. Membrii Biroului
puteau asista la examinarea în prima instan Ńă a litigiilor între coloni ști și
băș tina și. 65 Teritoriul populat de coloni ști a fost divizat în 4 districte: 1.Prut (14
localit ăŃ i ); 2.Cahul ( 10 localit ăŃ i ); 3.Ismail ( 14 localit ăŃ i ); Bugeac ( 19
localit ăŃ i ). Centrul administrativ al coloni știlor a fost stabilit în localitatea
Tabac (Bolgrad). 66
Pentru a le Ńine sub un control permanent, autorit ăŃ ile ruse au numit în
colonii supraveghetori. Ei realizau supravegherea g eneral ă a coloniilor și erau
obliga Ńi s ă informeze instan Ńele superioare despre toate cazurile de for Ńă major ă

89 și evenimentele petrecute în colonii. Ei erau respon sabili de men Ńinerea ordinii
publice și asigurau convoierea aresta Ńilor prin teritoriile încredin Ńate. De
asemeni, trebuiau s ă asigure trecerea și sta Ńionarea trupelor militare. Tot de
competen Ńa lor Ńinea și supravegherea activit ăŃ ilor economice și comerciale. 67
La începutul anului 1824, în coloniile care aveau d oi supraveghetori, a fost
lichdat ă func Ńia de supraveghetor secund. 68 Regimul de administrare al
coloni știlor era deosebit de cel instaurat în restul regiu nii, fapt ce se datora,
intereselor politice ale Rusiei. Prin promovarea un ei politici administrative
loiale fa Ńă de coloni ști autorit ăŃ ile ruse ști sperau s ă faciliteze procesul de
dezna Ńionalizare a popula Ńiei b ăș tina șe și s ă cucereasc ă simpatiile popoarelor
vecine..
Astfel, în linii generale, ar ăta sistemul institu Ńiilor regionale și Ńinutale ale
Basarabiei constituit dup ă 1818. Aceast ă situa Ńie s-a men Ńinut pân ă în 1828,
când se introduce un nou regulament de administrare a Basarabiei.
Generalizând prezentarea structurii administrative provinciale și Ńinutale
în perioada autonomiei administrative eviden Ńiem urm ătoarele particularit ăŃ i:
/checkbld Oficialit ăŃ ile ruse, conducându-se de scopurile sale de politi ca extern ă
și conformându-se normelor tradi Ńionale aplicate în provinciile cucerite, au
men Ńinut unele particularit ăŃ i locale în administra Ńie și au admis existen Ńa
limbii române în institu Ńiile administrative și judiciare ale regiunii.
/checkbld Nobilimii locale i-au fost recunoscute acelea Ńi drepturi ca și nobilimii
ruse și i-a fost acordat ă posibilitatea de a- și alege reprezentan Ńi în institu Ńiile
administrative și judec ătore ști la nivel local și regional.
/checkbld Au fost men Ńinute legile locale, dar în acela și timp a fost admis ă și
favorizat ă aplicarea normelor de drept ruse ști, asigurându-se suprema Ńia
ultimelor.
/checkbld Au fost implementate în regiune institu Ńii și func Ńii administrative
specifice sistemului rusesc de administrare. Toate institu Ńiile administrative
constituite în 1818, în afar ă de Consiliul Suprem, aveau analogii în sistemul
gubernial rusesc de administrare. Astfel, sistemul administrativ constituit în
aceast ă perioad ă și care în aparen Ńă era unul al autonomiei administrative, în
realitate, fusese împrumutat din guberniile central e și acomodat la realit ăŃ ile
Basarabiei.
/checkbld Au fost promovate în regiune politici și practici administrative
preferen Ńiale fa Ńă de coloni știi transdanubieni stabili Ńi în regiune, c ărora le era
atribuit un rol important în politica colonial ă promovat ă de autorit ăŃ ile ruse ști
în Basarabia.

Note:
1. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.42.
2. Ibidem, p. 41-45.
3. ANRM, Fond.5, inv.2, d.419, f.1-2.

90 4. ANRM, Fond.5, inv.2, d.404, f.45-46v.
5. ANRM, Fond.5, inv.2, d.419, f.16-21.
6. Статистическое описание Бессарабии собственно так называемой или Буджака с
приложением генерального плана сего края …(1822-1829). Аккерман , 1899, c.49.
7. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.52-53.
8. Статистическое описание Бессарабии собственно так называемой …, c.49.
9. Sumele provenite din impozite aveau o dubl ă întrebuin Ńare: o parte intra în veniturile
vistieriei statului, alta era afectat ă necesit ăŃ ilor locale ale provinciei. Administra Ńia
regional ă, dup ă ce achita cheltuielile prev ăzute pentru regiune, dispunea de restul
veniturilor în felul urm ător: nou ă zecimi mergeau tot la veniturile vistieriei statul ui și
numai cea de-a zecea parte era destinat ă necesit ăŃ ilor locale. Dac ă ulterior ap ărea
necesitatea de noi mijloace financiare, ele puteau fi primite doar cu aprobarea
ministerului de finan Ńe.
10. Крупенский А. Указ . Соч ., Приложение , с.3.
11. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.31.
12. Po ștarencu D. O istorie a Basarabiei în date și documente ( 1812-1940 ). Chi șin ău,
1998, p.11.
13. Статистическое описание Бессарабии собственно так называемой …,c.52.
14. Екатерина II Учреждения для управления губерний всерос iиския импер iи.б/м,
б/г, c.17.
15. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.33.
16. Ibidem, p.53.
17. Ibidem, p.54-56
18. Po ștarencu D. Op. cit., p.11.
19. Статистическое описание Бессарабии собственно так назыв . …, c.52, 54-59.
20. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.34.
21. Статистическое описание Бессарабии собственно так называемой …, c.50.
22. Roman A. Din istoria arhivelor Republicii Moldova / /Cugetul, № 2,1992, p.56.
23. Aram ă E. Op. cit., p.93.
24. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p. 32-33.
25. Po ștarencu D. Op. cit., p.9.
26. Статистическое описание Бессарабии собственно так называемой …, c.52.
27. ANRM, Fond.2, inv.1, d.547, f.41.
28. ANRM, Fond.88, inv.1, d.41, f.3.
29. În ,,A șez ământ” se stipula c ă pe m ăsur ă ce terenurile aflate în proprietatea statului vor
fi date proprietarilor particulari, comisiile cadas trale Ńinutale î și vor extinde aria de
activitate și asupra acestor terenuri.
30. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.90.
31. ANRM, Fond.5, inv.2, d.420, f.4.
32. Ibidem, f.4-5.
33. ПСЗРИ , Т.39, с.510.
34. ANRM, Fond.5, inv.2, d.420, f.2,5.
35. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.57-59.
36. Ibidem, p.60.
37. ANRM, Fond.2, inv.1, d.547, f.2,3,7,8-10,20,21,41; Fond.5,inv.3, d.189, f.1-27.
38. ANRM, Fond.5, inv.1, d.634, f.2-5.
39. ANRM, Fond.5, inv.3, d.189, f.26-27; Fond.5, inv.2, d.323, Partea I, f.15-17.
40. Georgescu-Vrancea C. Legisla Ńia // Ciobanu Șt. Basarabia. Chi șin ău, 1993, p.214.

91 41. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.78.
42. Ibidem, p.56-57.
43. ANRM, Fond.3, inv.1,d.45, f.1.
44. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.79.
45. Ibidem
46. ANRM, Fond.5, inv.2, d.487, f.50v.
47. Ibidem, p.48-53.
48. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.34-35.
49. ANRM, Fond.3, inv.1,d.765, f.3.
50. Ibidem, p. 4-8.
51. Fiind în drum spre Chi șin ău, Alexandru I a înoptat la B ălŃi unde a primit vestea despre
na șterea nepotului s ău Alexandru. Cu aceast ă ocazie el a dispus ca localit ăŃ ii s ă-i fie
acordat statutul de ora ș. A se vedea: Головко Л.В. Краткая история Бессарабии к
100-летнему юбилею присоединения к России . Бельцы , 1912, с.13.
52. ANRM, Fond.5, inv.2, d.450, f.30-49.
53. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.104-105.
54. Func Ńia de capitan de târg fusese desfiin Ńat ă de c ătre A.N.Bahmetiev în 1816.
55. ANRM, Fond.3, inv.1, d.45, f.1.
56. ANRM, Fond.17, inv.1, d.70, f.144-146.
57. Ibidem, p.112-113, 144-145.
58. Накко А. Указ . Соч ., с.181.
59. Мещерюк И.И. Болгарские и гагаузкие поселения Бессарабии в 20-х гг . XIX
столетия . // Ученные записки КГУ , Т. II, 1950, с.78-79.
60. История Молдавии . Документы и материалы . Том . II. К., 1957, с.533-534.
61. Ibidem, p.537-538.
62. Ibidem, p.544-545.
63. Мещерюк И.И. Социально – экономическое развитие болгарских и гагаузких сел
в южной Бессарабии ( 1808 – 1856 ). Кишинев , 1971, с.32.
64. Историческое введение в статистическое описание Бессарабской области
(сост .Скальковский ). СП -Б, 1846, c.437.
65. История Молдавии . Документы и материалы . Том . II. К., 1957, с.502.
66. ПСЗРИ , Т. 36, c.519-520.
67. ANRM, Fond.305, inv.1, d.16, f.3-15v.
68. ANRM, Fond.305, inv.1, d.54, f.3-3v.

92 2.3 Dezna Ńionalizarea administra Ńiei basarabene și lichidarea
treptat ă a autonomiei administrative
Implementarea noilor institu Ńii administrative n-a schimbat starea de
lucruri existent ă în Basarabia. Analiza politicii administrative pro movate de
Ńarism la aceast ă etap ă și func Ńionalitatea structurilor administrative
implementate vor constitui subiectele la care ne vo m referi în continuare.
Pentru a elucida subiectele propuse e necesar de a pune în lumin ă chestiunile
referitoare la capacit ăŃ ile func Ńionale ale institu Ńiilor și func Ńionarilor din
administra Ńia Basarabiei și de a deslu și eforturile intreprinse de autorit ăŃ i
pentru lichidarea particularit ăŃ ilor caracteristice administra Ńiei din Basarabia.
Noile institu Ńii, fiind copiate dup ă cele din guberniile ruse ști au preluat
fidel și viciile caracteristice modelului rusesc de admini strare. Abuzul
administrativ, formalismul în abordarea problemelor , nerespectarea legilor și
regulamentelor administrative, delapidarea banilor publici erau fenomene
frecvente în institu Ńiile administrative ale provinciei. Nu respectau le gile nici
acei care, în virtutea obliga Ńiilor de serviciu, erau datori s ă asigure respectarea
lor: organele de poli Ńie și judec ătoriile. Toate completele judec ătoriilor Ńinutale
formate în 1818 au fost deferite justi Ńiei pentru înc ălc ări grave ale legisla Ńiei. 1
Foarte grav era afectat ă de corup Ńie și f ărădelegi administra Ńia Ńinutal ă.
Numai în a doua jum ătate a anului 1823 doi ispravnici și câ Ńiva asesori au fost
destitui Ńi din func Ńii de c ătre Consiliul Suprem pentru comiterea infrac Ńiunilor
de serviciu. În aceea și perioad ă ispravnicul din Ismail era antreprenorul po ștei
de cai din Ńinutul încredin Ńat; ispravnicul din Bender era persoana de încreder e
a mo șierului Bal ș și era preocupat doar de problemele acestuia; isprav nicii din
Hotin și Akkerman au impus popula Ńia s ă îndeplineasc ă presta Ńii în mod ilegal;
ispravnicii din Ńinuturile Ia și și Orhei au fost acuza Ńi de s ăvâr șirea
infrac Ńiunilor de serviciu și delapidarea banilor publici. 2
O surs ă sigur ă de venit a ispravnicilor erau deta șamentele de c ălăra și. Ei
numeau c ălăra și dintre slugile lor într-un num ăr exagerat de mare. Pentru
între Ńinerea unui c ălăra ș se solicita o sum ă de la 500 la 1000 de lei anual,
cheltuielile reale fiind de 200 – 300 lei. În servi ciu erau men Ńinu Ńi doar
jum ătate din cei recruta Ńi, iar folosi Ńi efectiv doar o treime. În afar ă de
contribu Ńiile b ăne ști popula Ńia era obligat ă s ă predea produse alimentare pentru
între Ńinerea c ălăra șilor și fân pentru cai, care, de altfel, tot de la locuit ori erau
lua Ńi. 3
Ocola șii, care dup ă obiceiul moldovenesc, trebuiau ale și, se numeau în
mod arbitrar de c ătre ispravnic, lucru pentru care pl ăteau ispravnicului o
anumit ă sum ă de bani. Ocola șii, concomitent erau și reprezentan Ńii
concesionarilor, a șa c ă funcŃia fiscal ă era una din principalele func Ńii
îndeplinite de ei. 4
Călătorii ru și, care au vizitat Basarabia la sfâr șitul anilor dou ăzeci și care

93 fuseser ă aici anterior, men Ńionau c ă nu au observat schimb ări spre bine; unii
afirmând c ă situa Ńia în Basarabia era mai bun ă în timpul domnitorilor fanario Ńi
decât în cincisprezece ani de administra Ńie ruseasc ă.5 Astfel, A.Storojenco, care
a vizitat regiunea la sfâr șitul anilor dou ăzeci, relata: ,, Șefimea Chi șin ăului, de
altfel ca și întreaga conducere a Basarabiei, tr ăiesc doar pentru dân șii. …e
suficient doar s ă intri în ora ș ca s ă-Ńi faci o impresie despre activitatea
deficient ă a poli Ńiei și s ă intri în orice institu Ńie administrativ ă ca s ă observi
dezordinea total ă ce domne ște în administrarea regiunii. Nu-i nici judecat ă nici
dreptate. …chestiunilor r ămase f ără rezolvare li s-a pierdut num ărul, de altfel,
ca și sumelor de bani publici cheltuite.” 6 ,,Am fost în Basarabia acum
unsprezece ani, relata istoricul rus A.I.Mihailovsk ii-Danilevskii, dar de atunci
și pân ă în prezent n-am observat nici o schimbare spre bin e.” 7 ,,Aici este o
regiune barbar ă, unde oamenii f ără vin ă sunt în ăbu șiŃi în închisori, pr ăda Ńi,
bătu Ńi și ar și” – constata generalul Longhinov în 1824. 8
Reducerea rolului și influen Ńei func Ńionarilor moldoveni în cadrul
institu Ńiilor administrative ale regiunii, obiedien Ńa lor voin Ńei autorit ăŃ ilor ruse a
constituit obiectul grijii permanente a func Ńionarilor ru și, inclusiv și a
generalului A.N.Bahmetiev, 9 care chiar de la constituirea Consiliului Suprem a
încercat s ă-l supun ă voin Ńei sale. Prin dispozi Ńia sa din 28 iunie 1818 el informa
Consiliul c ă în leg ătur ă cu plecarea sa din regiune i-a poruncit procurorul ui
regional s ă supravegheze activitatea Consiliului. 10 Aceast ă dispozi Ńie
contravenea ,,A șez ământului”,care prevedea urm ătoarele: a) în cazul absen Ńei
guvernatorului general militar al Podoliei pre ședin Ńia Consiliului Suprem era
preluat ă de guvernatorul civil; b) prerogativele procuroru lui regional nu se
extindeau și asupra Consiliului Suprem. 11
Nerespectarea normelor legale de c ătre A.N.Bahmetiev care, conform
func Ńiei ce o de Ńinea, era dator s ă supravegheze și s ă asigure îndeplinirea
legilor în regiunea ce i-a fost încredin Ńat ă, a alertat nobilimea local ă. În raportul
său c ătre A.N. Bahmetiev, membrul Consiliului Suprem I.Pr uncul, men Ńiona c ă
procurorul a înc ălcat prevederile punctului 17 al paragrafului din , ,A șez ământ”
referitoare la competen Ńele și atribu Ńiile procurorului regional și, datorit ă
faptului c ă el nu era membru al Consiliului Suprem, nu putea p articipa la
ședin Ńele sale. 12 Boierii moldoveni au militat principial pentru re spectarea
dispozi Ńiilor ,,A șez ământului” și s-au pronun Ńat categoric contra încerc ării de a
submina pozi Ńia și importan Ńa Consiliului în administra Ńia Basarabiei. 13
Procurorului i s-a indicat s ă-și desf ăș oare activitatea în limitele competen Ńelor
atribuite și ,,s ă nu se amestece în treburile Consiliului Suprem”. P ozi Ńia ferm ă
a boierilor l-a determinat pe A.N. Bahmetiev s ă cedeze și pentru a dezamorsa
situa Ńia l-a sanc Ńionat pe procurorul regional pentru dep ăș irea abuziv ă a
competen Ńelor sale. 14
Ulterior, namesnicul A.N.Bahmetiev a insistat perma nent asupra

94 necesit ăŃ ii supravegherii activit ăŃ ii Consiliului Suprem și a schimb ării
raportului de for Ńe în cadrul Consiliului. În raportul s ău din 30 septembrie 1819
și ulterior, în dou ă scrisori particulare, el a propus contelelui I.Cap odistrias
reorganizarea Consiliului Suprem în scopul facilit ării situa Ńiei membrilor
numi Ńi ai Consiliului și în acela și timp de a m ări influen Ńa lor asupra activit ăŃ ii
acestei institu Ńii. 15
Ca urmare a acestor insistente demersuri, la numai doi ani de la punerea
în aplicare a noilor reguli de administrare a Basar abiei e promulgat ukazul
,,Despre Consiliul Suprem al Basarabiei” din 16 mar tie 1820 care a modificat
prevederile ,,A șez ământului” din 1818 referitor la Consiliul Suprem. C onform
acestui ukaz în componen Ńa Consiliului Suprem au fost inclu și înc ă doi membri
permanen Ńi, numi Ńi de namesnic, astfel asigurându-se predominarea nu meric ă a
func Ńionarilor ru și. 16 Aceast ă schimbare permitea func Ńionarilor ru și s ă ob Ńin ă o
majoritate de voturi chiar și în cazurile când erau adoptate decizii neacceptat e
de boierii moldoveni, membri ai Consiliului. În iul ie 1820, membri permanen Ńi
ai Consiliului Suprem au fost numi Ńi consilierul militar Logvinov și consilierul
Guvernului regional Cerchez.
Toate chestiunile examinate de Consiliul Suprem se divizau în dou ă
grupe: administrativ-economice și judiciare. De aceea și ședin Ńele Consiliului
trebuiau s ă se împart ă în ședin Ńe administrativ-consultative și ședin Ńe judiciare,
determinându-se anumite zile pentru respectivele ședin Ńe. 17
Votul pre ședintelui Consiliului a devenit hot ărâtor. Mai mult ca atât, el a
ob Ńinut dreptul de ,,veto” asupra deciziilor Consiliul ui Suprem, cu excep Ńia
celor cu caracter judiciar. Unii autori consider ă c ă dreptul de ,,veto” i-a fost
acordat ,,loc Ńiitorului guvernatorului, ce îndeplinea func Ńia de pre ședinte al
Consiliului Suprem”. 18 Ne rezerv ăm dreptul de a nu fi de acord cu aceast ă
opinie și men Ńion ăm urm ătoarele: pre ședinte al Consiliului Suprem era, din
oficiu, namesnicul plenipoten Ńiar al Basarabiei 19 și anume lui i-a fost acordat
dreptul de a ,,suspenda ac Ńiunea deciziilor Consiliului Suprem pân ă la primirea
unei dispozi Ńii imperiale”. 20 Deci, în cazurile când namesnicul nu era de acor d
cu decizia Consiliului, avea dreptul de a o suspend a și de a o trimite, înso Ńit ă de
explica Ńia sa Ńarului, spre rezolvare. 21
Cvorumul de adoptare a deciziilor a r ămas acela și – de șase persoane. A
fost admis ă posibilitatea de a supune procedurii de apel deciz iile Consiliului
Suprem prin subdiviziunea Ministerului de Interne, care informa Ńarul în
problemele Basarabiei. 22
Un alt moment ce caracterizeaz ă adev ăratele inten Ńii ale autorit ăŃ ile
ruse ști este cazul cu alegerea vistierilor Ńinutali. La alegerile nobilimii au fost
ale și vistieri Ńinutali doar în Ńinuturile Orhei, Hotin și Ia și. În Ńinuturile de Sud,
datorit ă num ărului insuficient de nobili, n-au fost ale și vistieri Ńinutali.
A.N.Bahmetiev a poruncit Consiliului Suprem s ă numeasc ă func Ńionari în

95 visteriile Ńinutale ale acestor Ńinuturi. La aceast ă inten Ńie de nerespectare a
ordinii stabilite de ,,A șez ământ” Consiliul Suprem a dat un r ăspuns promt:
aceste func Ńii sunt elective și alegerea vistierilor Ńinutali în cele trei Ńinuturi este
prerogativa nobilimii locale. 23 Pentru respectarea strict ă a stipul ărilor prev ăzute
în ,,A șez ământ” optau și membrii guvernului regional. La cererea ispravnic ului
din Akkerman de a elibera din func Ńii ocola șii care s-au compromis și de a
numi al Ńii, guvernul a adoptat o decizie în care se men Ńiona clar c ă ocola șii se
aleg de locuitori și nu se numesc. 24
Activitatea lui A.N.Bahmetiev a provocat nemul Ńumiri în rândurile
nobililor și func Ńionarilor basarabeni. Func Ńionarii superiori ru și, din contra, îl
învinuiau c ă a acordat prea mult ă libertate nobilimii locale și în iunie 1820 el a
fost concediat.
Dup ă constatarea lui L.Casso, persoanele numite în func Ńii de c ătre
Bahmetiev au provocat nu mai pu Ńine repro șuri ca cele numite de Hartingh,
neîn Ńelegerile dintre func Ńionarii locali și cei veni Ńi în Basarabia nu contribuiau
la ameliorarea situa Ńiei. 25 Loghinov, trimis de Voron Ńov în Basarabia s ă
studieze situa Ńia la fa Ńa locului relata: ,,Basarabia a fost o provincie ne norocit ă,
lăsat ă prad ă la jaful întregii bande oribile aduse de Bahmetiev din Cameni Ńa,
adev ăratele lep ădături din Podolia.” 26
Politica de suprimare a qvaziautonomiei acordate Basarabiei la 1818 a
fost promovat ă și de succesorii lui Bahmetiev I.N.Inzov și M.S. Voron Ńov. 27
,,A șez ământul”, dup ă cum s-a men Ńionat, a fost promulgat de Alexandru
I cu titlul de lege provizorie, urmând, ca pe parcu rsul aplic ării lui în practic ă, s ă
fie operate modific ări și complet ări conforme realit ăŃ ilor existente în regiune. 28
Acest fapt a fost tratat de func Ńionarii ru și de diferite ranguri și niveluri ca o
posibilitate permanent ă de atentare la autonomia Basarabiei , de omitere a
elementului local din administra Ńie.
La 27 iunie 1820 A.N.Bahmetiev aduce la cuno știn Ńa Consiliului Suprem
că ,,a predat conducerea regiunii lui I.N.Inzov, sosi t la fa Ńa locului”. 29 Preluând
conducerea Basarabiei, I.N.Inzov a fost informat de c ătre I.Capodistrias c ă
comportamentul boierilor locali nu corespundea a ștept ărilor Ńarului și c ă
Basarabia, în cel mai scurt timp, va trece în subor dinea autorit ăŃ ilor centrale de
rând cu celelalte gubernii. 30 Astfel, I.N.Inzov, pentru a îngr ădi accesul
boierilor locali la func Ńii în sistemul institu Ńiilor administrative din regiune, a
cerut aprobarea Ńarului de a institui o nou ă comisie pentru examinarea obâr șiei
nobililor basarabeni. În consecin Ńă , o treime din nobilii basarabeni și-au pierdut
drepturile și privilegiile de dvoreni, în lista familiilor nobi le ale Basarabiei
fiind incluse doar 170 de familii. 31
Pentru alegerile dvorenimii de la sfâr șitul anului 1821 a fost întocmit ă
lista nobililor cu drept de vot: Ńinutul Orhei -102, Ńinutul Ia și -38, Ńinutul
Hotin -19, Ńinutul Bender -4, Ńinutul Izmail -1. 32

96 Adunarea nobilimii a ales func Ńionari în institu Ńiile regionale și Ńinutale,
precum și Mare șalul regional al nobilimii în persoana boierului S turza,
confirmat de c ătre namesnic la 4 ianuarie 1822. 33 O lun ă mai târziu au fost
confirma Ńi în func Ńii și ceilal Ńi func Ńionari ale și. 34 La alegeri, I.N.Inzov a f ăcut
tot posibilul ca membrii Consiliului Suprem, neloia li autorit ăŃ ilor ruse, s ă nu
fie reale și și ca urmare Z.Ralli, V.Ruset, Șt.Râ șcanu și S.Feodosiev – fo ști
membri ai Consiliului n-au fost reale și. ,,În general, constata A.Naco,
guvernarea lui Inzov, n-a adus nimic folositor regi unii, din contra, a favorizat o
mai mare r ăspândire a abuzurilor”. 35 Adunarea deputa Ńilor nobilimii și-a
început activitatea doar în luna octombrie 1823. 36 La începutul anului 1824
nobilimii locale din Ńinuturile Orhei, Ia și și Hotin i-a fost acordat dreptul de a-
și alege mare șali Ńinutali ai nobilimii și epitropii nobiliare. 37
În august 1822 cancelaria pentru problemele adminis trar ării Basarabiei a
fost lichidat ă.38 Toate chestiunile referitoare la Basarabia au fost transmise în
resortul ministrului de interne, contelui V.P.Cociu bei, numit prin rescriptul
imperial din 13 iulie 1822 responsabil pentru probl emele Basarabiei. 39
Transmiterea administr ării Basarabiei în competen Ńa Ministerului de interne
era motivat ă prin necesitatea de a asigura o mai strâns ă leg ătur ă între
administra Ńia Basarabiei și sistemul institu Ńiilor administrative ruse ști. Înc ă la
17 martie 1822, în raportul s ău c ătre Ńar, I.Capodistrias insista asupra asigur ării
unei leg ături permanente între administra Ńia regiunii și sistemul general
administrativ al statului. 40 De fapt, aceast ă modificare în conducerea cu
treburile Basarabiei, a însemnat un nou pas în dire c Ńia suprim ării autonomiei
administrative și apropierea sistemului administrativ din Basarabia de cel
rusesc.
Începând cu luna iunie 1823, conform deciziei Senat ului, asupra
proceselor judiciare din Basarabia a fost extins te rmenul de prescrip Ńie de zece
ani, aplicat în Rusia. 41 Lucrul acesta a fost f ăcut cu scopul ,,de a pune cap ăt
interminabilelor procese generate de neclarit ăŃ ile legilor locale”. 42 A câta oar ă,
în spatele unor inten Ńii, aparent nobile, se ascunde o inten Ńie perfid ă – omiterea
din instan Ńele de judecat ă ale Basarabiei a legisla Ńiei locale ,,neclare” și
introducerea în practica judiciar ă a legisla Ńiei ruse ști.
În august 1823, V.Cociubei a fost înlocuit cu Campa nhauzen, care era
adeptul intensific ării controlului asupra Consiliului Suprem. El a pro pus ca
problemele Basarabiei s ă fie examinate de Comitetul de mini ștri. łarul a
încuviin Ńat propunerea sa, cu men Ńiunea ca în cazurile extraordinare s ă i se
raporteze direct lui. Astfel, Consiliul Suprem a de venit dependent de institu Ńiile
centrale ruse ști, neglijându-se înc ă un punct al ,,A șez ământului”, care declara
independen Ńa Consiliului Suprem fa Ńă de administra Ńia central ă.
Un an mai înainte, la 16 martie 1822, la Petersburg fusese instituit un
comitet special, în care puteau fi apelate deciziil e Consiliului Suprem. 43 Toate

97 peti Ńiile referitor la activitatea și deciziile Consiliului, primite de c ătre
Ministerul afacerilor interne, precum și cele ce vor fi primite în viitor, pân ă la
instituirea în Senat a unei subdiviziuni specializa te în problemele Basarabiei,
trebuiau transmise spre solu Ńionare comitetului creat. 44 Pentru apelarea
deciziilor Consiliului Suprem au fost stabilite ter mene de un an și jum ătate de
an, termene de apel practicate în Rusia. Aceste mo dific ări au fost sanc Ńionate
de Ńar la 13 august 1823. 45 Prin înfiin Ńarea acestui comitet Consiliul Suprem al
Basarabiei a fost lipsit de calitatea sa de instan Ńă judiciar ă suprem ă a regiunii,
fapt ce a subminat și mai mult pozi Ńia ocupat ă de el în ierarhia institu Ńional ă a
regiunii.
În 1825 acest comitet a fost desfiin Ńat, 46 atribu Ńiile sale preluându-le
departamentul al doilea al Senatului, care era abil itat s ă examineze apelurile la
sentin Ńele pronun Ńate de judec ătoria civil ă regional ă în cazurile civile. Aceste
cazuri erau examinate conform ,,legilor și obiceiurilor din Basarabia”. De
aceea judec ătoria regional ă era obligat ă s ă trimit ă Senatului originalul și
traducerile dosarului, cererii și a legilor locale, de care trebuie s ă se conduc ă la
examinarea cazului. 47
Consiliului Suprem i-au fost l ăsate doar func Ńiile de dispozi Ńie și cele
economice. 48 În ședin Ńa sa din 13 octombrie 1825 Consiliul Suprem,
conformându-se noilor dispozi Ńii, a luat decizia de a suspenda primirea
cererilor de apel. 49 Doi ani mai târziu urmeaz ă ukazul Senatului din 30 iulie
1827, care confirm ă precedentele dispozi Ńii referitor la procedura de apel. 50
Aceste m ăsuri au redus substan Ńial rolul Consiliului Suprem în via Ńa
Basarabiei. Consiliul î și pierde calitatea sa de institu Ńie suprem ă administrativ –
judec ătoreasc ă a regiunii, transformându-se, de fapt, într-un org an consultativ.
Func Ńiile sale au fost acaparate de namesnic care ,,a de venit asemeni unui
satrap oriental, atot știutor și omnipotent, iar Basarabia s-a transformat definit iv
într-o provincie ruseasc ă”. 51
La sfâr șitul lunii iunie 1823, M.S.Voron Ńov intră în exerci Ńiul func Ńiunii.
El era un adept ferm al concep Ńiei lichid ării particularit ăŃ ilor locale și a
introducerii în Basarabia a institu Ńiilor și structurilor administrative ruse. Chiar
în timpul primei sale vizite la Chi șin ău (august 1823), M.S.Voron Ńov a supus
unui control riguros institu Ńiile administrative și judiciare. În urma controlului
efectuat M.Voron Ńov a depistat foarte multe deficien Ńe și dup ă p ărerea sa, cele
mai grave erau urm ătoarele: a) în judec ăŃ i s-au acumulat multe dosare
nerezolvate; b) datorit ă activit ăŃ ii ineficiente a departamentului economic al
guvernului au fost acumulate mari restan Ńe la colectarea impozitelor; c)
dezordine și înc ălc ări în activitatea organelor de poli Ńie; d) institu Ńiile
administrative ale regiunii îndeplinesc foarte r ău ordinile și dispozi Ńiile
instan Ńelor ierarhic superioare.
Prin dispozi Ńia sa din 8 august 1823, M.S.Voron Ńov a cerut Consiliului

98 Suprem s ă ia m ăsuri pentru lichidarea deficien Ńelor depistate. 52 Înainte de
plecarea la Odesa, el a constituit un comitet de revizie sub pre ședin Ńia sa cu
scopul de a supune reviziei conturile administra Ńiei precedente. În septembrie
1823 M.S.Voron Ńov, pentru faptul c ă a ,,insultat” un nobil rus îl demite, în mod
abuziv, pe secretarul Consiliului Suprem Ba șot ă. Cu toate c ă Consiliul Suprem
s-a opus, 53 func Ńionarul basarabean a fost destituit și în locul lui a fost numit
func Ńionarul rus F.Vighel, 54 care ulterior a devenit viceguvernator al Basarabi ei
și s-a f ăcut cunoscut prin atitudinea sa ostil ă fa Ńă de boierii și func Ńionarii
locali. 55 El însu și a recunoscut mai târziu c ă boierii moldoveni, din cauza
activit ăŃ ii sale șovine l-au declarat du șman și nu-l salutau. ,,Dac ă oameni cu
situa Ńii ca aceea a lui Hartingh sau acea înc ă a lui Vighel, men Ńiona A.Crihan,
își permiteau ie șiri …împotriva moldovenilor, î și poate închipui oricine de ce
erau în stare s ă fac ă și mai cu sam ă s ă spun ă ceilal Ńi, adic ă cei mai mici în grad
ca ei și, deci, f ără s ă aib ă și r ăspunderile lor. Ori cei mai mul Ńi dintre ru șii
ace ștea, de la mare la mic, erau îndeob ște extrem de abuzivi, hr ăpăre Ńi și lipsi Ńi
de cea mai elementar ă omenie, ba unii dintre ei erau chiar ni ște ho Ńi ordinari”. 56
În octombrie 1823 M.S.Voron Ńov a destituit din func Ńii doi consilieri ai
departamentului economic și vistierul regional, iar conduc ător al acestui
departament și viceguvernator a fost numit func Ńionarul rus Petrulin. 57
Pentru a asigura predominarea func Ńionarilor ru și în Basarabia au fost
operate modific ări în sistemul de administrare a Basarabiei. În a d oua jum ătate
a anului 1824 au fost supuse controlului și modificate statele de personal ale
Consiliului Suprem, cancelariei guvernatorului civi l, guvernul regional și a
organelor de poli Ńie din Chi șin ău și Ismail. 58
În scopul urgent ării procesului de examinare a dosarelor acumulate în
judec ătoria penal ă a fost instituit ă judec ătoria penal ă provizorie. Comitetul de
revizie, constituit provizoriu în septembrie 1823, a c ăpătat statut de institu Ńie
permanent ă și era condus de un pre ședinte special. În 1825 în aceast ă func Ńie a
fost numit func Ńionarul rus Golub Ńov. În componen Ńa sa activau doi membri și
câ Ńiva func Ńionari în cancelaria comitetului. 59
Au fost f ăcute unele modific ări și în cadrul departamentului economic.
Conform noilor prevederi prerogativa nobilimii loca le de a alege un consilier în
acest departament a fost anulat ă. Departamentul economic a fost reorganizat și
era alc ătuit din șase direc Ńii: economic ă, a s ării, a vinului, a vistieriei, de
control și sec Ńia special ă. În resortul departamentului se afla și direc Ńia
pădurilor statului condus ă de un ,,for ștmeister”. 60
O alt ă m ăsur ă menit ă s ă lichideze particularit ăŃ ile locale în administra Ńia
Basarabiei a fost anularea dreptului nobilimii loca le de a alege ispravnicii și
asesorii în administra Ńia Ńinuturilor, privilegiu acordat nobilimii în baza
prevederilor ,,A șez ământului” din 1818. În demersul s ău, înaintat Comitetului
de mini ștri, M.S.Voron Ńov îi acuza pe ispravnicii și asesorii ale și de nobilime

99 că nu sunt one ști și nu cunosc limba rus ă. Func Ńionarii ale și sunt eticheta Ńi ca
oameni de neîncredere, incapabili de a- și îndeplini obliga Ńiile de serviciu.
Principiul eligibilit ăŃ ii func Ńionarilor, dup ă p ărerea sa, nu este convenabil,
fiindc ă func Ńionarii destitui Ńi din func Ńii sunt înlocui Ńi cu al Ńii care nu sunt mai
demni. M.S.Voron Ńov considera trecerea la numirea func Ńionarilor în
administra Ńia Ńinutal ă drept început al procesului de anulare a prevederi lor
,,A șez ământului” din1818. 61
Comitetul de mini ștri al Rusiei, constatând c ă ,,nobilimea local ă, alc ătuit ă
în mare parte din boieri neînsemna Ńi, mul Ńi dintre care nu și-au demonstrat
provinien Ńa lor nobil ă și care nu posed ă cuno știn Ńele și deprinderile necesare
pentru angajarea în serviciul de stat”, a luat deci zia ,,de a permite în regiunea
Basarabia numirea ispravnicilor și a asesorilor Ńinutali … din partea coroanei,
cu aprobarea namesnicului plenipoten Ńiar ”. La 2 septembrie 1824, decizia a
fost sanc Ńionat ă de Ńar. 62 Aceste m ăsuri au îngr ădit accesul nobilimii locale la
func Ńii administrative și au redus mult posibilit ăŃ ile b ăș tina șilor de a participa
la administrarea Basarabiei.
Dup ă cum constatasem anterior, faptul c ă ,,A șez ământul” din 1818 fusese
introdus ca un regulament provizoriu îi incita perm anent pe func Ńionarii
superiori ai Basarabiei s ă ini Ńieze ac Ńiuni de revizuire a lui. În mai 1824, a fost
creat un comitet provizoriu pentru modificarea ,,A șez ământului”. În
componen Ńa sa au fost inclu și: guvernatorul, viceguvernatorul, mare șalul
regional al nobilimii, pre ședintele judec ătoriei penale, procurorul regional și
func Ńionarul F.Vighel. 63
Eforturile rusificatoare a func Ńionarilor ru și din provincie erau sus Ńinute
de institu Ńiile administrative centrale. În ședin Ńa Comitetului de mini ștri din 12
august 1824 la care a fost examinat ă problema administr ării Basarabiei s-a
ajuns la concluzia c ă administrarea acestei regiuni trebuie înf ăptuit ă de rând cu
celelalte gubernii ale Rusiei, cu subordonarea dire ct ă a institu Ńiilor
administrative și judiciare ale regiunii ministerelor centrale și Senatului. 64
Către începutul anului 1825 a fost elaborat proiectul unui nou regulament
de administrare a Basarabiei. La 22 mai 1825 Comite tul mini ștrilor a discutat
problema modific ării regimului de administrare a Basarabiei. S-a con statat c ă
Basarabia pân ă în acel moment s-a administrat în baza unei legi p rovizorii și
sistemul ei administrativ nu corespunde celui aplic at în restul Rusiei. Comitetul
mini ștrilor a decis c ă e necesar ca dup ă 12 ani de la încorporarea Basarabiei ar
fi util de a o administra ca și pe celelalte gubernii centrale ale Rusiei. Comite tul
a sus Ńinut proiectul lui M.Voron Ńov, care prevedea lichidarea autonomiei
Basarabiei și instituirea administra Ńiei de tip gubernial. 65
Dup ă moartea lui Alexandru I, tronul Imperiului rus e o cupat de Nicolai I,
care considera c ă absolutismul este unica form ă posibil ă de guvern ământ și,
fiind un reac Ńionar convins, nu tolera manifest ările liberale. Dac ă lu ăm în

100 considera Ńie rolul și pozi Ńia Ńarului în Rusia, e clar c ă concep Ńiile sale au
determinat direc Ńiile generale ale politicii autorit ăŃ ilor ruse fa Ńă de periferiile
na Ńionale. Dezvoltarea sistemului administrativ rus în aceast ă perioad ă e
caracterizat de o birocratizare și centralizare excesiv ă.
La 16 martie 1826 ministrul afacerilor interne V.La nskoi aducea la
cuno știn Ńa lui M.S.Voron Ńov c ă în mai 1825, de c ătre dânsul a fost propus spre
examinare Comitetului de mini ștri proiectul noii organiz ări administrative a
Basarabiei, iar dup ă 23 februarie 1826 a fost transmis Consiliului de s tat. 66
M.Voron Ńov, care ,,s-a hot ărât s ă termine pentru totdeauna cu sistemul de
autoadministrare, în timpul afl ării sale la Petersburg din noiembrie 1826 pân ă
în martie 1828, a avut suficient timp pentru a conv inge persoanele din anturajul
Ńarului de necesitatea schimb ării modului de administrare a Basarabiei”. 67
Întorcându-se la Odesa în martie 1828, M.Voron Ńov a adus cu sine și un nou
regulament de administrare a Basarabiei, semnat de Ńar la 29 februarie 1828.
În concluzie, men Ńion ăm urm ătoarele:
/checkbld Perioada anilor 1818 – 1828 dominat ă de dispozi Ńiile con Ńinute în
,,A șez ământul” din 1818 a fost pentru sistemul administrat iv al Basarabiei un
,,cal troian” amplasat în regiune de autorit ăŃ ile ruse ști. La aceast ă perioad ă
procesul de implementare în Basarabia a institu Ńiilor și legisla Ńiei publice
ruse ști s-a amplificat. Pentru a camufla aceast ă diversiune s-a recurs la crearea
unor aparen Ńe de autonomie.
/checkbld Perioada a șa-numitei autonomii a Basarabiei în componen Ńa Rusiei,
poate fi divizat ă, conven Ńional, în dou ă perioade:
prima perioad ă, cuprinde anii 1818 – 1820 și este perioada de constituire
a noului sistem administrativ, prev ăzut de ,,A șez ământul” din 1818;
a doua perioad ă, cuprinde anii 1820 – 1828 și se caracterizeaz ă prin
lichidarea treptat ă a particularit ăŃ ilor na Ńionale în administra Ńia regiunii.
/checkbld Autonomia administrativ ă a Basarabiei era definit ă de urm ătoarele
particularit ăŃ i:
/square4 Existen Ńa Consiliul Suprem – institu Ńie, care conform competen Ńelor
atribuite, nu avea analogii în guberniile ruse ști;
/square4 Nobilimea local ă participa direct la administrarea Basarabiei având
dreptul s ă aleag ă func Ńionari în institu Ńiile administrative și judiciare;
/square4 Men Ńinerea, în anumite limite, a limbii și legilor locale.
/checkbld Dincolo de elementele enumerate au fost institu Ńiile, legile și practica
administrativ ă existente în guberniile ruse ști. Dac ă în anii 1812 – 1813, când a
fost implementat sistemul administrativ provizoriu s-au p ăstrat intacte
structurile administrative, proprii principatului M oldova, atunci ,,A șez ământul”
din 1818 a continuat procesul de extindere în Basar abia a institu Ńiilor și a
procedeelor administrative ruse ști.
/checkbld În acela și timp, în perioada examinat ă s-a permis accesul nobilimii

101 locale la anumite func Ńii în institu Ńiile administrative și judiciare, iar în
Consiliul Suprem, ini Ńial, localnicilor le-a fost asigurat ă majoritatea. Elementul
local în administra Ńie n-a fost reprezentat de institu Ńii de sorginte
moldoveneasc ă ca în perioada precedent ă. Exponentul elementului local a fost
nobilimea basarabean ă, care, profitând de faptul c ă accesul la anumite func Ńii
se realiza în baza principiului electiv a avut posi bilitatea s ă participe la
administrarea regiunii.
/checkbld Men Ńinerea particularit ăŃ ilor na Ńionale în administra Ńie a deranjat
necontenit oficialii ru și și ei, permanent și foarte insistent, cu orice prilej, au
căutat s ă omit ă din institu Ńiile administrative ale Basarabiei tot ceea ce era
local: func Ńionarii ,,neloiali și incompeten Ńi”, legile ,,neclare”, limba
,,neîn Ńeleas ă”.

Note:
1. Гросул Я.С. Указ . Соч ., с. 180.
2. ПСЗРИ . Т.39, с.511.
3. Вигель Ф. Замечания на нынешнее состояние Бессарабии . М., 1892, с.28.
4. Ibidem, p.29.
5. Кассо Л. Указ . Соч ., с.220-221; Basarabia și basarabenii. Ch., 1991, p.162.
6. Citat dup ă: Халипа И. Основные исторические данные о Бессарабии // Труды
Бессарабской архивной комиссии . Т.2, Кишинев , 1902, с.41.
7. Basarabia și basarabenii. Chi șin ău,1991, p.162.
8. Ibidem, p.160.
9. Вигель Ф. Указ . Соч ., с. 10.
10. ANRM, Fond.3, inv.1,d.89, f.6.
11. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p. 41,56.
12. ANRM, Fond.3, inv.1,d.89, f.11v-12v.
13. S-a ajuns pân ă la aceea c ă la insisten Ńa boierilor V.Ruset și I.Pruncul scaunul
procurorului regional a fost scos din sala de ședin Ńe ( Ibidem,p.3).
14. Ibidem,p.26-27.
15. Гросул Я.С. Указ . Соч ., с. 230.
16. Dup ă aceast ă modificare, raportul dintre consilierii numi Ńi și cei ale și a devenit de șapte
la șase.
17. ANRM, Fond.5, inv.2,d.516, f.7-7v.
18. Istoria Basarabiei de la începuturi pân ă în 1998. Bucure ști, 1998, p.42-43.
19. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.29.
20. ANRM, Fond.5, inv.2,d.516, f.8.
21. Ibidem, p.8.
22. Ibidem, p.9.
23. ANRM, Fond.3, inv.1, d.45, f.1-5.
24. ANRM, Fond.3, inv.1, d.1280, f.1-2.
25. Кассо Л. Указ . Соч ., с.220.
26. Din scrisoarea consilierului militar Longhinov de l a 7 iunie 1823 c ătre contele
Voron Ńov // Basarabia și basarabenii. Chi șin ău,1991, p.160.
27. La 25 iulie 1820 A.N.Bahmetiev a fost înlocuit cu g eneral-locotenentul I.N.Inzov. În
mai 1823, prin decret imperial, I.N.Inzov e elibera t din func Ńie și în locul s ău e numit

102 guvernatorul general al Novorosiei, contele M.S.Vor on Ńov.
28. ПСЗРИ . Т.39, с.510.
29. ANRM, Fond.3, inv.1,d.160, f.2-2v.
30. Оганян Л.Н. Общественное движение в Бессарабии в первой четверти XIX в.
Часть 1, Кишинев ,1974, с.42.
31. Вигель Ф. Указ . Соч ., с.14.
32. ANRM, Fond.3, inv.1,d.305, f.9-12.
33. Ibidem, f.1.
34. ANRM, Fond.88, inv.1,d.58, f.2-3v.
35. Накко А. Указ . Соч ., с.194.
36. ANRM, Fond.88, inv.1,d.58, f.15.
37. ANRM, Fond.88, inv.1,d.77, f.43-44v.
38. Трубецкой Б. Пушкин в Молдавии .Кишинев ,1963, с.32.
39. Grama D., Slutu Cl. Petru Manega – codificator al d reptului moldovenesc din
Basarabia // Cugetul, № 2, 1991, p.38-39.
40. Гросул Я.С. Указ . Соч ., с.231.
41. Conform acestei dispozi Ńii era socotit ă nevalabil ă orice preten Ńie asupra propriet ăŃ ii
aflate în folosin Ńă str ăin ă, dac ă în termen de zece ani nu s-a intentat un proces as upra
acestui fapt.
42. ANRM, Fond.22, inv.1, d.53, f.1-1v.
43. ANRM, Fond.3, inv.1, d.1310, f.1-2.
44. ANRM, Fond.3, inv.1, d.361, f.1-4.
45. Boldur A. Op. cit., p.85.
46. ANRM, Fond.3, inv.1, d.491, f.10.
47. Ibidem
48. ANRM, Fond.22, inv.1, d.113, f.9-9v.
49. Boldur A. Op. cit., p.86.
50. ANRM, Fond.305, inv.1, d.112, f.1.
51. Сурилов А.В. Верховный Совет Бессарабской области по ,, Уставу образования ”
1818 г. // Ученные записки КГУ , Т.52, Кишинев .1960, с.113.
52. ANRM, Fond.3, inv.1, d.316, f.1-4.
53. ANRM, Fond.3, inv.1, d.731, f.1-1V, 3-7, 12V.
54. Накко А. Указ . Соч ., c.196.
55. Вигель Ф. Указ . Соч ., с.7,10,16,23,30,31.
56. Crihan A. Drepturile românilor asupra Basarabiei du p ă unele surse ruse ști // Basarabia,
№ 11,1991, p.125-126.
57. Накко А. Указ . Соч ., c.196,198.
58. ANRM, Fond.3, inv.1, d.533.
59. Накко А. Указ . Соч ., c.199.
60. Ibidem
61. ПСЗРИ . Т.39, с.510-512.
62. Ibidem, p.510.
63. ANRM, Fond.2, inv.1, d.906, f.1-1v.
64. Оганян Л.Н. Указ . Соч ., с.44-45.
65. Иовва И. Политика царской России в Бессарабии // Политика , № 3, 1991, с.60-61.
66. Гросул Я.С. Указ . Соч ., с.232-233.
67. Накко А. Указ . Соч ., с.220.

103 Capitolul III.
Consolidarea sistemului rusesc de administrare
în Basarabia (1828 – 1917)

3.1 Impactul instaurar ării for Ńate a modelului gubernial de
administrare în regiune
Preg ătirile Imperiului rus pentru viitoarele campanii mi litare în Balcani
reclamau instaurarea în Basarabia a unei administra Ńii centralizate, cu un sistem
strict de subordonare, previzibil ă și executorie pentru a face fa Ńă eventualelor
eforturi militare. În aceste condi Ńii autonomia administrativ ă a Basarabiei nu
avea nici o șans ă s ă suprave Ńuiasc ă. La numai zece ani de la proclamarea
solemn ă a autonomiei Basarabiei, autorit ăŃ ile ruse ști adopt ă o nou ă lege de
organizare administrativ ă a regiunii.
Având ca sarcin ă cercetarea sistemului de administrare instituit în 1828
ne propunem s ă realiz ăm urm ătoarele obiective: analiza suportului juridic al
administra Ńiei de tip regional implementat ă în regiune; relevarea structurilor și
a institu Ńiilor de nivel regional și jude Ńean care au func Ńionat în aceast ă
perioad ă; studierea procesului de implementare a administra Ńiilor or ăș ene ști;
evolu Ńia regimului special de administrare a coloni știlor transdanubieni;
reliefarea cauzelor sl ăbirii opozi Ńiei nobilimii basarabene fa Ńă de eforturile
rusificatoare ale autorit ăŃ ilor Ńariste.
Lichidarea particularit ăŃ ilor locale în administrarea Basarabiei a fost o
preocupare constant ă a func Ńionarilor și a autorit ăŃ ilor administrative ruse de
toate nivelurile. Prin promulgarea la 29 februarie 1828 a ,,A șez ământului
pentru ocârmuirea oblastei Bessarabiei” asupra regi unii au fost extinse
prevederile legisla Ńiei ruse referitoare la gubernii. 1 Deci, cu toate c ă, formal,
Basarabiei i-a fost men Ńinut ă titulatura de regiune, aici a fost instaurat un
regim administrativ de tip gubernial.
Spre deosebire de ,,A șez ământul” din 1818, care fusese introdus cu titlu
provizoriu, noul ,,A șez ământ”, dup ă cum se men Ńiona în preambula sa,
constituia decizia final ă a autorit ăŃ ilor centrale ruse ști. 2
Schimbarea atitudinii puterii centrale fa Ńă de Basarabia a fost determinat ă
și de influen Ńa Ńarului Nicolai I, domnia c ăruia s-a bazat pe ideea c ă pentru a fi
un bun administrator e necesar de a strânge mai tar e h ăŃ urile cârmuirii. 3 În
timpul domniei lui Nicolai I, nobilimea, care era f or Ńa dominant ă în
administra Ńia gubernial ă a fost transformat ă într-o component ă complementar ă
a administra Ńiei Ńariste. Domnia sa a fost propice dezvolt ării birocra Ńiei ruse
care a atins dimensiuni enorme.
Noul ,,A șez ământ” a schimbat îns ăș i principiile de constituire a
administra Ńiei. Principiul eligibilit ăŃ ii a fost înlocuit cu principiul numirii
func Ńionarilor în posturi, iar cel al colegialit ăŃ ii în cadrul institu Ńiilor

104 administrative e înlocuit cu principiul centralismu lui administrativ.
Despre schimbarea accentelor în politica fa Ńă de Basarabia ne vorbe ște și
urm ătorul fapt: pentru a promulga ,,A șez ământul” din 1818 Ńarul Alexandru I a
venit personal la Chi șin ău; ,,A șez ământul” din 1828 e trimis f ără mare
publicitate.
Conform ukazului Senatului din 15 martie 1828 a fo st instituit ă, potrivit
cu prevederile ,,A șez ământului” din 29 februarie 1828, administra Ńia regional ă
a Basarabiei. 4 Trebuie de men Ńionat faptul c ă realizarea practic ă a prevederilor
noii legi administrative a avut loc în condi Ńiile st ării de r ăzboi, decretate în
aprilie 1828, în leg ătur ă cu începutul conflagra Ńiei militare cu Turcia. 5
Institu Ńia namesnicului plenipoten Ńiar al Basarabiei se lichida, iar
Basarabia era inclus ă în componen Ńa guvern ământului general al Novorosiei și
Basarabiei. Guvern ământul general era o unitate administrativ-teritori al ă
alc ătuit ă din una sau mai multe gubernii. La începutul secol ului XIX în Rusia
erau trei guvern ământe generale (includeau opt gubernii), iar c ătre mijlocul
secolului XIX erau deja zece guvern ământe generale în componen Ńa c ărora
erau dou ăsprezece gubernii. Tendin Ńa general ă de reformare a sistemului
administrativ în al doilea p ătrar al secolului XIX era militarizarea aparatului de
stat. C ătre mijlocul secolului XIX 41 de gubernii din tota lul de 53 erau
,,cârmuite” de guvernatori militari. 6
Guvernatorii generali se conduceau în activitatea l or de dispozi Ńiile
,,A șez ământului despre gubernii” din anul 1775, care l ăsa la aprecierea lor
limita puterii pe care doreau s ă o exercite. Având în supravegherea sa de la una
la câteva gubernii, guvernatorul general, reprezent a Ńarul și autorit ăŃ ile centrale
în teritoriu. El realiza în teritoriu voin Ńa puterii centrale, fiind obligat s ă
execute și s ă aduc ă la cuno știn Ńa public ă dispozi Ńiile autorit ăŃ ilor superioare.
Guvernatorul general putea raporta direct Ńarului în toate chestiunile referitor la
guberniile încredin Ńate. El supraveghea activitatea tuturor institu Ńiilor
guberniale și era responsabil de respectarea legisla Ńiei și a ordinii publice în
gubernii. 7
Primul guvernator general al Basarabiei a fost M.S. Voron Ńov. El s-a aflat
în exerci Ńiul func Ńiei cu sediul la Odesa pân ă în anul 1844, când a fost numit
namesnic al Caucazului. Din 1846 și pân ă în 1854 func Ńia de guvernator
general al Basarabiei a fost îndeplinit ă de P.Fiodorov, care era subordonat lui
M.S.Voron Ńov. 8
Pe lâng ă guvernatorul general al Basarabiei a fost institui t ă o cancelarie
prin intermediul c ăreia se realiza leg ătura cu institu Ńiile administrative ale
regiunii și în componen Ńa c ăreia activau un șef al cancelariei și cinci
func Ńionari, printre care și un traduc ător pentru coresponden Ńa în limbile
român ă și turc ă.
Sistemul administrativ al Basarabiei includea urm ătoarele componente:

105 administra Ńia regional ă, jude Ńean ă și or ăș eneasc ă.
Administra Ńia regional ă era alc ătuit ă din urm ătoarele institu Ńii: Consiliul
regional, Cârmuirea regional ă, Palatul haznalei, Judec ătoria penal ă, Judec ătoria
civil ă, Judec ătoria de con știin Ńă .
Consiliul regional era format din opt membri. Pre ședinte al Consiliului
era guvernatorul general. Calitatea de membri o av eau: guvernatorul,
mare șalul regional al nobilimii, vice-guvernatorul, pre ședin Ńii judec ătoriilor
regionale și doi membri permanen Ńi numi Ńi de Senat (în timpul dintre ședin Ńele
consiliului ei se aflau la dispozi Ńia guvernatorului general).
Consiliului regional i-au fost atribuite urm ătoarele sarcini și competen Ńe:
/square4 alc ătuirea devizului de cheltuieli a regiunii;
/square4 gestionarea finan Ńelor regiunii;
/square4 stabilirea presta Ńiilor ce trebuiau îndeplinite de locuitorii regiuni i;
/square4 dobândirea mijloacelor pentru ameliorarea bun ăst ării poporului, industriei
și a agriculturii;
/square4 construc Ńia drumurilor noi și repararea celor existente;
/square4 construc Ńia cl ădirilor în ora șe;
/square4 prevenirea abuzurilor ce ar putea avea loc în regiu ne;
/square4 stabilirea presta Ńiilor pentru între Ńinerea drumurilor;
/square4 supravegherea veniturilor și a cheltuielilor ora șelor regiunii;
/square4 asigurarea aprovizion ării ora șelor în caz de secet ă.9
Consiliul regional nu avea prerogative judec ătore ști (spre deosebire de
Consiliul Suprem, care era instan Ńa judec ătoreasc ă suprem ă a regiunii) și nici
dreptul de ini Ńiativ ă. Erau examinate doar chestiunile propuse de guver natorul
general, guvernator, cârmuirea regional ă și mare șalul regional al nobilimii.
Deciziile în cadrul Consiliului erau adoptate cu o majoritate de voturi.
Votul pre ședintelui Consiliului era hot ărâtor. Deciziile care nu necesitau
aprobarea instan Ńelor superioare și erau încuviin Ńate de guvernatorul general
erau executorii. Guvernatorul general avea dreptul s ă anuleze deciziile
Consiliului. În cazul când anula o decizie a Consil iului, el trebuia s ă prezinte o
motivare a hot ărîrii sale, înso Ńit ă de decizia anulat ă ministerului, de resortul
căruia era problema, pentru solu Ńionarea ei definitiv ă. Deciziile primite în
completarea reglement ărilor existente trebuiau prezentate ministerului
corespunz ător pentru aprobare.
Consiliul se convoca de dou ă ori pe an: în lunile mai și noiembrie; dar
putea fi convocat și extraordinar, în caz de necesitate, la cererea gu vernatorului
general sau a guvernatorului (în cazul absen Ńei guvernatorului general ).
Problemele urgente trebuiau solu Ńionate în decurs de o lun ă.10 În cazurile
nestipulate în ,,A șez ământul” din 1828 se prevedea aplicarea normelor
legisla Ńiei ruse referitor la gubernii. 11
Pentru a defini mai clar pozi Ńia, atribu Ńiile și rolul Consiliului regional în

106 sistemul administrativ din Basarabia, credem c ă e necesar ă o compara Ńie cu
predecesorul s ău – Consiliul Suprem:
/checkbld Consiliul suprem era instan Ńa suprem ă executiv ă, administrativ ă și
judec ătoreasc ă a regiunii; Consiliul regional – institu Ńie admistrativ-
economic ă, care, practic, nu avea putere real ă s ă realizeze nici acele
competen Ńe limitate abilitat s ă le exercite.
/checkbld În Consiliul Suprem, cel pu Ńin la etapa ini Ńial ă, predominau
func Ńionarii ale și de nobilmea local ă; în Cosiliul regional era doar un
singur membru ales – mare șalul regional al nobilimii.
/checkbld Consiliul Suprem nu era subordonat institu Ńiilor centrale ruse ști;
Consiliul regional se afla în subordinea ministerel or centrale ruse ști.
/checkbld Consiliul Suprem avea prerogativa de a ini Ńia modificarea actelor
normative și a regulamentelor existente sau de a elabora noi a cte
normative referitoare la administrarea regiunii; Co nsiliul regional era
privat de aceast ă posibilitate.
/checkbld Votul pre ședintelui Consiliului Suprem, ini Ńial, era egal cu votul
celorlal Ńi membri; pre ședintele Consiliului regional avea vot hot ărâtor.
/checkbld Activitatea Consiliului regional era supravegheat ă de procurorul
regional; Consiliul Suprem era în afara sferei de i nfluen Ńă a procurorului
regional.
Consiliul regional a fost definit de A.Boldur ca ,, …o iner Ńie lipsit ă de
suflet, conservarea unui organ, care și-a pierdut con Ńinutul intern, pentru
crearea aparen Ńei, c ă trecerea la noua ordine nu este prea brusc ă”. 12
Organul executiv al regiunii era Cârmuirea regional ă, subordonat ă
Senatului și Ministerului de interne. Cârmuirea regional ă era condus ă de
guvernator, care era numit în func Ńie de c ătre Ńar. Guvernatorul înlocuia
pre ședintele Consiliului regional în cazul absen Ńei sale, fiind obligat s ă-i
prezinte un raport de activitate pe perioada suplin irii func Ńiei. 13 În îndeplinirea
obliga Ńiilor sale guvernatorul era secundat de o cancelari e alc ătuit ă din
unsprezece func Ńionari.
În componen Ńa Cârmuirii regionale activau patru consilieri și un asesor.
Consilierii și asesorii se numeau în func Ńii de Senat la propunerea
guvernatorului general. În cadrul Cârmuirii regiona le mai activau executori,
expeditori, secretari în num ăr total de paisprezece angaja Ńi. 14
Pe lâng ă Cârmuirea regional ă mai func Ńionau urm ătoarele institu Ńii:
/square4 Serviciul asisten Ńei sociale, care era format și activa asemeni
serviciilor similare din celelalte gubernii ruse ști;
/square4 Adunarea deputa Ńilor nobilimii, alc ătuit ă din mare șalul regional al
nobilimii și din deputa Ńii fiec ărui jude Ń, ale și de nobilime pe un termen de trei
ani;
/square4 Direc Ńia sanitar ă, alc ătuit ă din: inspector, operator, acu șer, moa șă și un

107 secretar;
/square4 Serviciul arhitectural în componen Ńa c ăruia activau un arhitector și doi
ajutori, numi Ńi de guvernatorul general;
/square4 Procurorul regional și doi ajutori ai s ăi, unul pentru cazurile civile și
altul pentru cazurile penale,numi Ńi de Ministerul justi Ńiei. 15
În afar ă de institu Ńiile men Ńionate, în regiune activau și servicii
deta șate în teritoriu ale ministerelor centrale:
/square4 Oficiul po ștal regional, care era alc ătuit și func Ńiona conform
regulamentelor ruse ști și era subordonat Direc Ńiei imperiale a po ștei;
/square4 Direc Ńia carantinelor care activa sub supravegherea Minis terului de
interne și era subordonat ă nemijlocit guvernatorului general. Șeful Direc Ńiei
carantinelor și șefii carantinelor se numeau în func Ńii de c ătre Ńar, ceilal Ńi
func Ńionari – de c ătre guvernatorului general, cu confirmarea Minister ului de
interne.
/square4 Direc Ńia v ămilor, care era o structur ă a Ministerului de finan Ńe.
/square4 Direc Ńia lacurilor s ărate, subordonat ă, de asemeni, Ministerului de
finan Ńe. 16
Palatul haznalei gestiona finan Ńele regiunii. Nou ă zecimi din veniturile
regiunii erau v ărsate în bugetul imperial, iar o zecime erau destin ate pentru
necesit ăŃ ile regiunii. Aceast ă sum ă se transfera în bugetul regional f ără acordul
Ministerului de finan Ńe. Transferul se efectua în baza cererii guvernator ului
general sau a Consiliului regional. Era strict inte rzis împrumutul banilor din
suma destinat ă vistieriei imperiale.
În 1830 linia vamal ă de pe Nistru a fost suspendat ă,17 iar veniturile
vămilor din regiune au fost transferate în contul ce lor 10% de venituri
destinate regiunii. În 1832 au fost instituite punc te de carantin ă pe Dun ăre și pe
Ńă rmul M ării Negre.
Palatul haznalei era alc ătuit din urm ătorii func Ńionari: viceguvernatorul,
trei consilieri, vistierul regional, controlorul re gional și un asesor. 18 Vice-
guvernatorul era numit în func Ńie de c ătre Ńar, ceilal Ńi func Ńionari – de Senat, la
propunerea Ministetrului de finan Ńe. Viceguvernatorul ocupa locul
guvernatorului în cazul absen Ńei ultimului.
Palatul haznalei îndeplinea func Ńii economico-financiare (îndeplinite
anterior de cel de-al doilea departament al guvernu lui regional) 19 și se diviza
în șase sec Ńii:
/square4 Sec Ńia economic ă, în care activau un consilier, șeful biroului de
revizori, șeful biroului de concesion ări, doi loc Ńiitori ai șefilor de birou și cinci
copi ști;
/square4 Sec Ńia lacurilor de sare, condus ă de un consilier și în cadrul c ăreia
activau un șef de birou, loc Ńiitorul s ău și doi copi ști;
/square4 Sec Ńia concesiunii de rachiu, compus ă din: un consilier, un șef de

108 birou, loc Ńiitorul s ău și trei copi ști;
/square4 Vistieria regional ă, condus ă de administratorul financiar al regiunii și
care activa în urm ătoarea componen Ńă : un șef de birou, un controlor și un
contabil, fiecare având câte un loc Ńiitor și șase copi ști;
/square4 Sec Ńia de control, care era alc ătuit ă din controlorul regional, doi
controlori, fiecare cu câte un loc Ńiitor și patru copi ști;
/square4 Sec Ńia general ă, alc ătuit ă din: un asesor, un secretar, un protocolist, un
func Ńionar-responsabil de registre, doi jura Ńi și șase copi ști. 20
Pe lâng ă Palatul haznalei se aflau urm ătoarele institu Ńii:
/square4 Serviciul cadastral al regiunii, în cadrul c ăruia activau agrimensorul
regional și loc Ńiitorul s ău;
/square4 Direc Ńia silvic ă, subordonat ă guvernatorului general. 21
În 1841 a fost creat ă garda forestier ă cu scopul de a contracara
distrugerea p ădurilor din Basarabia. 22
În regiune activa și Biroul Ńiganilor coroanei, care administra Ńiganii
statului și cei ai coroanei stabili Ńi aici. De resortul acestei institu Ńii era
colectarea pl ăŃ ilor fa Ńă de stat și solu Ńionarea litigiilor care ap ăreau între
Ńigani. 23
La nivel regional instan Ńele judec ătore ști erau reprezentate de: Judec ătoria
civil ă și Judec ătoria penal ă. Judec ătoriile regionale erau alc ătuite, fiecare, din:
un pre ședinte, doi consilieri, doi asesori din partea nobi limii și doi asesori din
partea tagmei negustorilor. Pre ședin Ńii judec ătoriilor erau numi Ńi în func Ńii de
Ńar, iar consilierii de Senat, la propunerea guvern atorului general.
În regiune mai activa și o instan Ńă special ă – judec ătoria de con știin Ńă ,
care avea urm ătoarea componen Ńă : un judec ător, doi asesori din partea
nobilimii și doi asesori din partea negustorilor și Ńă ranilor. Judec ătorul era ales
în felul urm ător: nobilimea alegea cinci candida Ńi și-i propunea guvernatorului
general, care numea în func Ńie pe unul din ei. 24
În 1828, odat ă cu suprimarea autonomiei administrative a Basarabi ei,
sistemul juridic tradi Ńional, cât și legisla Ńia local ă, practic, au fost scoase din
folosin Ńă . ,,De la aceast ă dat ă, constata P.Cazacu, s-a introdus și organiza Ńia, și
legisla Ńia, și limba ruseasc ă în justi Ńie, p ăstrându-se numai unele legi civile.
Astfel, marea mas ă a fost lipsit ă, prin lege și organizare, de o justi Ńie bun ă, prin
introducerea alteia mai proaste, chiar numai prin f aptul c ă se f ăcea într-o limb ă
neîn Ńeleas ă, dac ă nu și prin organizare și legisla Ńie, care nu erau superioare
celor moldovene ști”. 25
S-a men Ńinut folosirea legilor locale în cazurile civile. D ar se specifica, c ă
acolo unde aceste legi sunt insuficiente pentru exa minarea cazurilor s ă se
aplice legile ruse ști. Legile locale nu erau folosite în jude Ńele Ismail și
Akkerman ,,fiindc ă într-însele nu sunt moldoveni”. 26 Afirma Ńia era fals ă,
deoarece în aceste jude Ńe moldovenii constituiau cel pu Ńin 30% din num ărul

109 total al popula Ńiei. 27 Către momentul introducerii ,,A șez ământului” din 1828 în
jude Ńul Akkerman locuiau peste 12.000, iar în jude Ńul Ismail mai mult de
16.000 moldoveni. 28 Trebuie men Ńionat faptul c ă în pofida tuturor eforturilor
intreprinse de administra Ńia rus ă de a elimina dreptul local din instan Ńele
judec ătore ști ale regiunii, unele norme ale dreptului moldoven esc au fost
aplicate pe parcursul întregii perioade de st ăpânire Ńarist ă.29
Cet ăŃ ile situate în regiune erau subordonate unui comand ant militar. 30
În 1830, conform ucazului Ńarului din 26 septembrie, ,,luând în
considera Ńie importan Ńa amplas ării ora șului Ismail” a fost instituit ă o form ă
deosebit ă de administrare – cârmuirea or ăș eneasc ă ( градоначальство )
Ismail. 31 În componen Ńa noii unit ăŃ i administrative au fost incluse ora șele
Ismail, Chilia, Reni, târgul Vilcovo și cincisprezece localit ăŃ i rurale din
împrejurimile acestor ora șe și care antetrior au f ăcut parte din jude Ńele
Akkerman și Ismail. 32
Noua entitate administrativ ă era condus ă de cârmuitorul ora șului Ismail
(градоначальник ). El nu se subordona autorit ăŃ ilor regionale, dar era obligat
să între Ńin ă raporturi de colaborare cu institu Ńiile administrative ale regiunii. Pe
lâng ă dânsul a fost instituit ă o cancelarie în care activau: șeful acestei
cancelarii, doi șefi de birou și câ Ńiva func Ńionari. 33 Cârmuitorul ora șului
stabilea presta Ńiile care trebuiau s ă le îndeplineasc ă locuitorii și gestiona
veniturile or ăș ene ști. Toate actele și deciziile referitoare la administrarea
cârmuirii or ăș ene ști trebuiau, în mod obligatoriu, s ă fie aprobate de cârmuitorul
ora șului Ismail. Lui i se subordonau comandan Ńii cet ăŃ ilor Ismail și Chilia,
flotila fluvial ă de pe Dun ăre, organele de poli Ńie din teritoriu, paza de frontier ă
și serviciul de carantin ă; fapt pentru care, conform ucazului Ńarului, aceast ă
func Ńie trebuia s ă fie încredin Ńat ă unui militar în grad de general. 34 În func Ńia
de cârmuitor or ăș enesc a fost numit general-locotenentul Tucikov, ca re și-a
început activitatea în ianuarie 1831. 35
Vama din ora șul Ismail, spre deosebire de celelalte cârmuiri or ăș ene ști
din Rusia, 36 n-a fost subordonat ă cârmuirii or ăș ene ști Ismail, continuând s ă
activeze în condi Ńii similare cu celelalte v ămi din Basarabia.
Procurorul judec ătoriei comerciale Ismail a fost abilitat s ă supravegheze
institu Ńiile cârmuirii or ăș ene ști, astfel, noua unitate administrativ ă fiind în afara
influen Ńei procurorului regional. 37
La 28 august 1834 guvernator civil al Basarabiei a fost numit general-
maiorul P.I.Fiodorov. Lui, în 1836 dup ă concedierea generalului Tucikov i-a
fost încredin Ńat ă și cârmuirea or ăș eneasc ă Ismail. 38 Începând cu acest an,
guvernatorului civil al Basarabiei îi este schimbat ă titulatura în guvernator
militar. 39
În 1838 se instituie Palatul propriet ăŃ ilor de stat care administra mo șiile
statului și terenurile destinate coloniz ării. Lui îi erau subordonate trei birouri

110 jude Ńene: Akkerman, Bender și Hotin. În 1840, șefului acestei institu Ńii i-a fost
atribuit ă calitatea de membru al Consiliului regional. 40
În anul 1840 a fost înfiin Ńat ă Comisia de cvartiruire. Comisia reglementa
normele de cazare a solda Ńilor ru și pentru locuitorii regiunii și se ocupa de
căutarea locurilor potrivite pentru construc Ńia caz ărmilor ost ăș ești.
În 1849 se instituie Comisia pentru construc Ńii publice și drumuri. 41
Referitor la administra Ńia local ă, constat ăm c ă în aceast ă perioad ă
,, Ńinuturilor”le este schimbat ă titulatura în ,,jude Ńuri”. Administra Ńii jude Ńene se
aflau în urm ătoarele ora șe – re ședin Ńe de jude Ń: Hotin, B ălŃi (jude Ńul Ia și),
Chi șin ău (jude Ńul Orhei), Bender, Akkerman, Ismail. 42
În 1830, în leg ătur ă cu crearea cârmuirii or ăș ene ști Ismail, jude Ńul Ismail
și-a schimbat denumirea în Leova cu transferarea re ședin Ńei de jude Ń în
localitatea Leova. Aici au fost transferate instan Ńele de judecat ă jude Ńene,
vistierul jude Ńean, procurorul și agrimensorul jude Ńean. La Leova a fost
instituit ă magistratura și poli Ńia or ăș eneasc ă în urm ătoarea componen Ńă : șeful
poli Ńiei, un comisar, un copist și opt poli Ńiști. 43 În decembrie 1835, din p ărŃi ale
jude Ńelor Hotin, Ia și și Orhei au fost formate înc ă dou ă jude Ńe: Chi șin ău și
Soroca, iar administra Ńia jude Ńului Leova e transferat ă în localitatea Frumoasa,
redenumit ă în Cahul. 44 În 1857, dup ă delimitarea noului hotar, din localit ăŃ ile
jude Ńului Cahul r ămase la Rusia, a fost format jude Ńul Comrat, care în anul
urm ător a fost desfiin Ńat, localit ăŃ ile trecând în componen Ńa jude Ńelor Bender și
Akkerman.
Administra Ńia jude Ńean ă era alc ătuit ă din: Ispr ăvnicia jude Ńului și
Judec ătoria jude Ńean ă. Ispr ăvnicia activa în urm ătoarea componen Ńă : un
ispravnic și patru asesori (comisari), numi Ńi în func Ńii de c ătre guvernatorul
general.
Judec ătoria jude Ńean ă era alc ătuit ă din judec ător, un asesor numit de
guvernatorul general, doi asesori din partea nobili mii și doi asesori din partea
mazililor, rupta șilor și Ńă ranilor. Judec ătorul jude Ńean era numit în func Ńie de
Senat la propunerea guvernatorului general. În octo mbrie 1830 Comitetul
mini ștrilor al Rusiei a adoptat o decizie care permitea ca în jude Ńele Orhei, Ia și
și Hotin judec ătorii jude Ńeni s ă fie ale și de nobilime. Procedura alegerii era
foarte original ă: se alegeau câte trei candida Ńi la fiecare func Ńie, dintre care
guvernatorul general, indiferent de voturile acumul ate, numea un judec ător. 45
Pe lâng ă judec ătoria jude Ńean ă mai activau : epitropia dvoreneasc ă, în
componen Ńa c ăreia erau asesorii judec ătoriei jude Ńene ale și de c ătre nobilime și
mare șalul jude Ńean al nobilimii (pre ședinte); agrimensorul jude Ńean, numit de
guvernatorul general.
În jude Ńele Bender, Akkerman și Ismail, datorit ă num ărului mic de nobili
ce locuiau în aceste jude Ńe, n-a fost instituit ă func Ńia de mare șal jude Ńean al
nobilimii. Atribu Ńiile acestei func Ńii erau exercitate de c ătre judec ătorul

111 jude Ńean. Situa Ńia aceasta a continuat pân ă în anul 1869, când nobilimii din
aceste dou ă jude Ńe i-a fost acordat ă posibilitatea de a- și alege un mare șal al
nobilimii pentru ambele jude Ńe. 46
În jude Ńe func Ńionau vistieriile jude Ńene, conduse de vistierii jude Ńeni. În
activitatea sa aceast ă institu Ńie se conducea de legisla Ńia rus ă referitor la
institu Ńiile similare din guberniile centrale.
În fiecare jude Ń mai activau câte un procuror, numit de Cârmuirea
regional ă și confirmat în post de guvernatorul general și un doctor cu doi
ajutori numi Ńi, de asemeni, de c ătre guvernatorul general.
Administra Ńii or ăș ene ști au fost instituite în ora șele Chi șin ău, Bender,
Ismail, B ălŃi, Hotin, Akkerman, Chilia și Reni. 47
Chi șin ăul și-a p ăstrat statutul de ora ș-re ședin Ńă a administra Ńiei regionale.
Administra Ńia or ăș eneasc ă avea trei domenii principale de activitate: justi Ńia,
gospod ăria or ăș eneasc ă, poli Ńia.
Institu Ńia judiciar ă a ora șului era magistratura, alc ătuit ă din burgomistru și
patru ratmani, reprezentan Ńi ai tagmelor sociale ce locuiau în ora ș. Pe lâng ă
magistratur ă activau urm ătoarele institu Ńii: judec ătoria verbal ă (c ловесный
суд ), în componen Ńa c ăruia erau ale și judec ători și staro ști de c ătre tagmele
sociale; judec ătoria tutelar ă (c иротский суд ), alc ătuit ă din: primarul ora șului
(pre ședinte), doi membri ai magistraturii și un staroste or ăș enesc.
De problemele gospod ăriei or ăș ene ști și administrarea ora șelor se ocupau:
duma or ăș eneasc ă, consiliul or ăș enesc și consiliul breslelor.
Duma or ăș eneasc ă era alc ătuit ă din primar și cinci consilieri din partea
tagmelor sociale or ăș ene ști. În ora șele Chilia și Reni, în loc de magistraturi și
dume, au fost instituite ratu șe cu func Ńii judec ătore ști și administrative. Ratu șa
era alc ătuit ă din: un burgomistru, patru ratmani și un secretar. 48
Consiliul or ăș enesc, prezidat de șeful poli Ńiei or ăș ene ști, avea în
componen Ńa sa un comisar de poli Ńie și un ratman de la magistratur ă. În ora șele
în care nu era comisar de poli Ńie, în consiliu erau doi ratmani. Angaja Ńii
organelor de poli Ńie erau numi Ńi în func Ńii de c ătre guvernatorul general. În
cadrul consiliului or ăș enesc mai activau: echipa de pompieri și comisia de
închirieri.
Consiliul breslelor era alc ătuit din: un burgomistru, starosta ora șului și
conduc ătorii breslelor existente în ora ș.49
Consider ăm c ă merit ă s ă relat ăm pe scurt istoria dumei or ăș ene ști din
ora șul B ălŃi, care a avut o evolu Ńie mai deosebit ă. Dup ă cum s-a men Ńionat
anterior, ora șul B ălŃi era situat pe teren privat. În 1824, proprietarul ora șului,
Petrachi Catargi, a adresat namesnicului plenipoten Ńiar al Basarabiei un demers
în care afirma c ă duma și consiliul breslelor sunt o povar ă pentru locuitorii
ora șului, care trebuiau s ă între Ńin ă aceste institu Ńii precum și localurile în care
ele î și desf ăș urau activitatea. El sus Ńinea c ă aceste institu Ńii, datorit ă activit ăŃ ii

112 lor defectuoase, împiedic ă dezvoltarea industriei și a comer Ńului în ora ș și de
aceea ele trebuiesc desfiin Ńate. Acest demers a fost examinat și aprobat de c ătre
Consiliul Suprem și a fost prezentat namesnicului M.Voron Ńov, care l-a
aprobat și l-a expediat șefului serviciului administrativ al Ministerului de
interne Lanskoi.
Problema a fost examinat ă de Comitetul mini ștrilor, care prin decizia sa
din 10 decembrie 1827 a decis de a desfiin Ńa duma și consiliul breslelor din
ora șul B ălŃi, func Ńiile îndeplinite de ele fiind atribuite poli Ńiei or ăș ene ști sub
supravegherea procurorului jude Ńean. La 3 ianuarie 1828 decizia Comitetului
mini ștrilor a fost aprobat ă de Ńar. În rezultatul deciziilor suspomenite duma și
consiliul breslelor din B ălŃi au fost desfiin Ńate. 50
Dar în anul 1828, odat ă cu realizarea prevederilor ,,A șez ământului” din
29 februarie, duma și consiliul breslelor au fost restabilite. Propriet arul Catargi,
s-a adresat iar ăș i Cârmuirii regionale cu aceea și cerere – de a desfiin Ńa duma și
consiliul breslelor. Cârmuirea regional ă i-a adresat lui M.Voron Ńov cererea,
fiindc ă solu Ńionarea problemei nu Ńinea de competen Ńa sa. În acela Ńi timp
Cârmuirea regional ă a propus ca în cazul desfiin Ńă rii dumei și consiliului de
breasl ă din B ălŃi atribu Ńiile lor s ă fie exercitate de magistratura or ăș eneasc ă,
condus ă de un staroste ales de locuitorii ora șului. M.Voron Ńov aprob ă cererea
lui P.Catargi și prin intermediul Ministerului de interne cererea e trimis ă în
Senat spre solu Ńionare. 51
În septembrie 1828 Iordachi Catargi, fiul lui P.Cat argi a reactualizat
cererea tat ălui s ău. La 3 februarie 1831, Ńarul a aprobat decizia comitetului
mini ștrilor de a lichida duma și consiliul breslelor din ora șul B ălŃi și
transmiterea atribu Ńiilor lor magistraturii or ăș ene ști în frunte cu un staroste ales
de locuitorii ora șului. 52
,,A șez ământul”din 1828 a stabilit strict modalitatea de su bordonare a
institu Ńiilor administrative basarabene autorit ăŃ ilor centrale. Dup ă cum s-a
men Ńionat, guvernatorul general al Novorosiei și Basarabiei era subordonat
Senatului. Institu Ńiile executive erau subordonate Senatului, minister elor și
guvernatorului general. Institu Ńiile economice se subordonau ministerelor de
resortul c ărora Ńinea activitatea realizat ă. Judec ătoriile regionale se aflau în
subordinea Senatului. Supravegherea tuturor institu Ńiilor regiunii o înf ăptuia
guvernatorul general. Au fost delimitate strict rap orturile dintre institu Ńiile
administrative, economice și judec ătore ști ale regiunii. 53
Conform paragrafului 62 al ,,A șez ământului” din 1828 limba român ă a
fost eliminat ă din institu Ńiile basarabene. Numai în caz de necesitate se
prevedea de a face traduceri din rus ă în român ă.54 Astfel, limba rus ă a devenit
limb ă obligatorie în administra Ńie, fapt ce a contribuit la accelerarea procesului
de dezna Ńionalizare a institu Ńiilor și a popula Ńiei din regiune.
Introducerea noului regulament de administrare a Ba sarabiei în anul 1828

113 a provocat nemul Ńumiri în rândurile boierilor locali. Guvernatorul c ivil
interimar al Basarabiei P.Curic, în raportul s ău din 25 mai 1828 c ătre
M.S.Voron Ńov îi comunica c ă nobilii basarabeni sunt deprima Ńi de faptul
introducerii noului regulament administrativ și erau inten Ńiona Ńi s ă trimit ă o
delega Ńie la Ńarul Nicolai I. 55
În aceast ă perioad ă, în Basarabia nu se mai produc manifest ări active în
ap ărarea institu Ńiilor administrative, a legilor și tradi Ńiilor locale. Între anii
1828-1830, o bun ă parte din nobilii basarabeni, care anterior partic ipaser ă la
administrarea Basarabiei s-au refugiat în Moldova, printre ei fiind și mare șalul
regional al nobilimii Ba șot ă.56 În 1847 vechile tagme sociale privilegiate
moldovene ști au fost suprimate. 57
O bun ă parte din nobilimea basarabean ă a fost atras ă de c ătre autorit ăŃ i
prin conferirea diferitor privilegii și titluri, a mo șiilor, rusificându-se treptat.
Una din metodele de atragere a nobilimii locale de partea Rusiei era acordarea
posibilit ăŃ ii nobililor locali de a se angaja în serviciul de stat. În Rusia la
func Ńiile de stat aveau acces, în primul rând, dvorenii și copii lor. Vârsta
minim ă de angajare în serviciu era de 16 ani. La primirea în serviciul de stat se
Ńinea cont de urm ătoarele criterii: provinien Ńa social ă, vârsta și studiile. Erau
angaja Ńi doar tinerii care au absolvit institu Ńii de înv ăŃă mânt ruse sau au primit
educa Ńie în familie. Nobilii str ăini puteau fi angaja Ńi în serviciul de stat doar
dac ă prezentau acte ce ar fi confirmat provinien Ńa lor nobil ă și faptul primirii
cet ăŃ eniei ruse. Ei erau angaja Ńi prin decizii speciale a Senatului. Procedura
men Ńionat ă nu se referea la oamenii de știin Ńă ce posedau titluri știin Ńifice și la
medici.
Analizând urm ările ,,A șez ământului” din 1828 pentru Basarabia, I.G.
Pelivan afirma: ,,De acum înainte totul se face dup ă modelul rusesc.To Ńi
func Ńionarii ru și, începând cu guvernatorul, continuând cu prela Ńii, prefec Ńii,
judec ătorii, jandarmii etc… și terminînd cu comisarii de poli Ńie, se pun cu
aprindere la lucru. Scopul lor e dezna Ńionalizarea poporului moldovenesc și
introducerea în Basarabia a ,,spiritului rusesc”. P entru a atinge aceast ă Ńint ă
guvernul rus nu cru Ńa nici un mijloc”. 58
Generalizând materialul prezentat formul ăm urm ătoarele concluzii:
/checkbld Imperiul rus, fiind preocupat de interesele sale po litice în Balcani a
recurs la consolidarea și centralizarea sistemului de administrare a Basara biei.
Stabilitatea politic ă, în accep Ńia autorit ăŃ ilor ruse, putea fi men Ńinut ă doar pe
calea suprim ării oric ăror manifest ări na Ńionale și a introducerii aici a
institu Ńiilor administrative ruse ști, a șa cum s-a procedat și în alte periferii
na Ńionale ale Imperiului rus.
/checkbld Sistemul institu Ńiilor administrative prev ăzut de ,,A șez ământ” s-a
constituit definitiv c ătre mijlocul anilor 30 și s-a men Ńinut pân ă la realizarea
reformelor în anii 60-70 ai sec.XIX. Perioada exami nat ă este caracterizat ă de o

114 centralizare și birocratizare excesiv ă a sistemului administrativ al regiunii. A
fost determinat strict modul de subordonare a insti tu Ńiilor basarabene
autorit ăŃ ilor centrale ruse ști.
/checkbld Spre deosebire de etapa precedent ă o mai mare aten Ńie a fost acordat ă
administra Ńiei jude Ńene. Au fost realizate modific ări structurale, fiind
implementate institu Ńii și func Ńii caracteristice modelului rusesc de
administrare. Prin regulamente și decizii oficiale au fost stabilite strict
competen Ńele institu Ńiilor și func Ńionarilor jude Ńeni.
/checkbld A fost men Ńinut și institu Ńionalizat modul specific de administrare a
coloni știlor transdanubieni, c ărora le era atribuit rolul de sprijin social al
Ńarismului în regiune.
/checkbld Nobilimea local ă și-a pierdut privilegiul de a participa și a influen Ńa
procesul de administrare a Basarabiei. Dup ă 1828 func Ńionarii institu Ńiilor
administrative și judiciare erau selecta Ńi și numi Ńi în func Ńii de autorit ăŃ ile ruse.
Principiul eligibilit ăŃ ii personalului administrativ e omis, de altfel, ca și limba
român ă și legile și tradi Ńiile locale din administra Ńie și justi Ńie. Rezisten Ńa
nobilimii basarabene fa Ńă de politica de rusificare promovat ă de autorit ăŃ ile
ruse ști se reduce substan Ńial.
/checkbld Basarabia î și pierde calitatea sa de entitate administrativ ă distinct ă în
cadrul Imperiului rus, fiind inclus ă în componen Ńa guvern ământului general al
Novorosiei și Basarabiei.

Note:
1. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.4.
2. Ibidem, f.5.
3. Ключевский В.О. Сочинения . Т.V, Москва , 1989, с.432;
4. Халипа И. Указ . Соч ., с.33.
5. Ibidem, p.42.
6. Ерошкин Н.П. История государственных учреждений дореволюционной России .
Москва , 1983, с.173.
7. Екатерина II Учреждения для управления губерний всерос iиския импер iи.б/м,
б/г, c.19-23.
8. Boldur A. Istoria Basarabiei.Bucure ști,1992, p323.
9. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.8.
10. Ibidem, f.8verso-9.
11. Ibidem, f.8.
12. Boldur A. Autonomia Basarabiei sub st ăpânirea ruseasc ă în 1812-1828. Chi șin ău,1929,
p.93.
13. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.5v, 8v-9.
14. Ibidem, f.10.
15. Ibidem, f.6.
16. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.6v.
17. Халипа И. Указ . Соч ., с.47.
18. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.9.

115 19. Mihail P., Mihail Z. Op. cit., p.30.
20. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.12.
21. Ibidem, f.6.
22. Халипа И. Указ . Соч ., с.52.
23. Федоров Г.К. Указ . Соч ., с.62.
24. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.6.
25. Cazacu P. Moldova dintre Prut și Nistru.1812 – 1918.Chi șin ău, 1992, p.142.
26. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.8.
27. Гросул Я.С. Указ . Соч ., с.202.
28. Кабузан В.М. Народонаселение Бессарабской области и левобережных районов
Приднестровья . Кишинев , 1974, с.92-100.
29. Grama D. Lupta românilor de la r ăsărit de Prut pentru ap ărarea legilor łă rii Moldovei
în primele decenii ale secolului al XIX-lea // ,,De stin românesc”, № 1, 1994, p.94.
30. Федоров Г.К. Указ . Соч ., с.63.
31. ANRM, Fond.22, inv.1, d.187, f.6.
32. Зеленчук В.С. Население Бессарабии и Поднестровья в XIX в. Кишинев , 1979,
с.93.
33. ANRM, Fond.22, inv.1, d.187, f.7.
34. Ibidem, p.6.
35. Ibidem, p.2.
36. ANRM, Fond.22, inv.1, d.184, f.4.
37. ANRM, Fond.22, inv.1, d.187, f.9v.
38. Лашков Н.В. Бессарабия к столетию присоединения к России . 1812-1912.
Кишинев , 1912, с.6.
39. Историческое введение в статистическое описание Бессарабской области
(сост .Скальковский ). СП -Б, 1846, c.443.
40. Boldur A. Istoria Basarabiei.Bucure ști,1992, p.350.
41. Ionescu-Darzeu V. Organizarea administrativ ă a Basarabiei. Ch., 1920, p.5.
42. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.5.
43. ANRM, Fond.22, inv.1, d.187, f.6-6v.
44. Po ștarencu D. Op. cit, p.17.
45. ANRM, Fond.88, inv.1, d.8, f.124.
46. О предоставлении дворянству Бессарабской области права избирать уезд -ного
предводителя для Бендерского и Аккерманского уездов . Б/м, Б/г, с.1.
47. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.5-5v.
48. Ibidem, p.19.
49. Ibidem, p.7v.
50. ANRM, Fond.22, inv.1, d.113, f.5-7, 16.
51. Ibidem, p.16v.
52. Ibidem, p.21v., 29.
53. ANRM, Fond.2, inv.1, d.1194, f.9verso.
54. Ibidem, p.8.
55. Иовва И.Ф. Передовая Россия и общественно -политическое движение в молдавии
(I пол . XIX в.). Кишинев , 1986, с.35.
56. Halipa P., Moraru A. Testament pentru urma și. Chi șin ău,1991, p.19.
57. La Russie et les peuples allogenes par Inorodetz / / Limba român ă, № 9, 1999, p.116.
58. Citat dup ă: Crihan A. Drepturile românilor asupra Basarabiei dup ă unele surse ruse ști //
№ 11, 1991, p.127.

116 3.2 Uniformizarea institu Ńiilor administrative regionale și
locale cu structurile administrative ale Imperiu lui rus
A doua jum ătate a sec. XIX – înc. sec.XX constituie o perioad ă
caracterizat ă de o evolu Ńie mai lent ă a procesului administrativ în Basarabia.
Regiunea încetase de a mai fi un instrument de infl uen Ńă în politica extern ă a
Imperiului rus. Acest moment a și influen Ńat atitudinea oficialilor ru și fa Ńă de
problema administr ării regiunii. Basarabia, jucându- și rolul ce i-a fost atribuit
de regizorii politicii externe ruse ști, a fost transformat ă într-o ordinar ă gubernie
ruseasc ă, cu sistemul administrativ respectiv. În literatur a de specialitate, fiind
deja elucidate unele aspecte legate de aceast ă perioad ă vom insista asupra
urm ătoarelor obiective: caracteristica succint ă a sistemului gubernial de
administrare și eviden Ńierea rolului guvernatorului în acest sistem; eluci darea
structurii zemstviale de administrare; relevarea si stemului de administrare a
ora șelor; instituirea în Basarabia a institu Ńiei nacealnicului local ( земский
начяльник ).
Categoric, urm ările r ăzboiului Crimeii (1853 – 1856) au pus autocra Ńia
rus ă în situa Ńia de a g ăsi modalit ăŃ i ce i-ar asigura suprave Ńuirea. Guvernul
Ńarist a con știentizat faptul c ă pentru a men Ńine puterea politic ă e necesar de a
face unele ced ări și de a acomoda vechiul edificiu al autocra Ńiei la noile
condi Ńii. Aceasta, consider ăm, este explica Ńia condescenden Ńei și a politicii de
reformare realizate de autocra Ńia rus ă. Prin actul de la 19 februarie 1861 este
desfiin Ńat ă șerbia. Schimbarea temeliei pe care se baza construc Ńia statal ă a
Rusiei a necesitat ajustarea suprastructurii la noi le condi Ńii, fiind realizate
reforme în administra Ńie, justi Ńie, finan Ńe, înv ăŃă mânt, pres ă și în armat ă.
Men Ńion ăm faptul c ă Basarabia și-a men Ńinut aparen Ńele neînsemnatelor
particularit ăŃ i locale în administra Ńie pân ă la realizarea acestor reforme în anii
60-70 ai sec. XIX. În aceast ă perioad ă se des ăvâr șește procesul de lichidare a
particularit ăŃ ilor locale și uniformizare a administra Ńiei basarabeane cu
administra Ńia guberniilor centrale ale Rusiei. Consider ăm afirma Ńia autorului V.
Zelenciuc despre faptul c ă guvernul Ńarist a lichidat particularit ăŃ ile locale în
administra Ńia Basarabiei tocmai la sfâr șitul secolului XIX 1 pu Ńin exagerat ă și
insist ăm asupra faptului c ă acest lucru s-a realizat odat ă cu aplicarea reformelor
men Ńionate.
,,Din a doua jum ătate a secolului trecut, Basarabia nu mai constitui a un
obiect de griji deosebite pentru imperiul rusesc”- constata P.Cazacu. 2 La 22
noiembrie 1873 Senatul a examinat raportul ministru lui de interne despre
transformarea Basarabiei în gubernie și despre lichidarea Consiliului regional.
Aceast ă propunere a ob Ńinut avizul favorabil al Consiliul de stat al Rusie i și a
fost aprobat ă de Alexandru II, la 7 decembrie 1873. 3 Aceast ă decizie a fost
doar o constatare juridic ă a realit ăŃ ilor existente la acel moment.
Deci, dup ă aplicarea reformelor, în Basarabia a fost instaura t un sistem de

117 administrare tipic rusesc. În fruntea ierarhiei adm inistrative guberniale se situa
guvernatorul, care era declarat oficial ,,st ăpânul guberniei”. Anual, el era
obligat s ă inspecteze gubernia încredin Ńat ă și s ă întocmeasc ă un raport despre
situa Ńia guberniei c ătre Ńar. Constat ăm c ă în a doua jum ătate a secolului XIX,
spre deosebire de perioada anterioar ă, lucrul acesta era înf ăptuit cu o mai mare
regularitate.
Guvernatorul prezida un șir de institu Ńii și diverse comitete guberniale
menite s ă contribuie la buna administrare a regiunii. De fap t, prin intermediul
acestor comitete guvernatorul supraveghea activitat ea institu Ńiilor
administrative ale guberniei, inclusiv și a celor ap ărute în urma reformelor.
Enumer ăm comitetele suspomenite: Comitetul statistic, Comi tetul pentru
recrut ări, 4 Institu Ńia zemstvelor și a ora șelor, Comitetul pentru controlul
treburilor guberniale, Comitetul pentru societ ăŃ i, Comitetul pentru comer Ń,
Comitetul pentru impozite industriale, Comitetul pe ntru credit m ărunt,
Comitetul pentru industrii și mine, Comitetul pentru închisori, Institu Ńia
asigur ărilor muncitore ști, Comitetul pentru evalu ări, Comitetul agrar,
Comitetul pentru ocrotirea p ădurilor, Comitetul pentru b ăuturile alcoolice. 5
Conducerea acestor institu Ńii, cu diverse domenii de activitate f ăcea
activitatea guvernatorului ineficient ă. Conform calculelor lui A.Za șciuc,
guvernatorul, în 1080 ore de activitate anual ă trebuia s ă solu Ńioneze 7000 de
cazuri și s ă semneze 80000 de adrese, astfel c ă într-o or ă trebuia s ă solu Ńioneze
7 cazuri și s ă semneze 80 de acte. 6
Dup ă atentatul asupra Ńarului din aprilie 1866, în Rusia se începe o
perioad ă de reac Ńiune. La 22 iulie 1866 Comitetul mini ștrilor a adoptat o
hot ărâre despre consolidarea puterii guvernatorilor. Lo r le-a fost acordat
dreptul de a controla activitatea tuturor institu Ńiilor civile ale regiunilor
încredin Ńate, indiferent de subordonarea lor departamental ă. Astfel, judec ătorii,
care se considerau independen Ńi dup ă reformarea sistemului judiciar, acum
erau supraveghea Ńi și influen ŃaŃi de guvernator. Guvernatorul putea suspenda
activitatea societ ăŃ ilor și a cluburilor particulare ,,în cazurile dac ă observa în
activitatea lor lucruri contrare ordinii de stat, securit ăŃ ii publice și moralei”. 7
În anii 80 gubernatorul a c ăpătat posibilitatea de a controla totalmente
activitatea institu Ńiilor judec ătore ști: el aproba listele persoanelor ce aveau
dreptul s ă fie alesi judec ători de pace și listele jura Ńilor. Din 1904 guvernatorul
e numit pre ședinte al ,,Consf ătuirii speciale” alc ătuit ă din șeful jandarmeriei
guberniale și procurorul gubernial. De competen Ńa acestui organ era cercetarea
infrac Ńiunilor contra statului
Guvernatorul conducea Cârmuirea gubernial ă care în aceast ă perioad ă se
transformase într-un simplu organ executiv de pe lâ ng ă guvernator. Cârmuirea
gubernial ă avea în componen Ńa sa urm ătoarele sec Ńii: administrativ ă, poli Ńie,
justi Ńie, contabilitate, evrei și str ăini, sanitar ă, veterinar ă, construc Ńii,

118 hot ărnicii. 8
În schimb, cre ște rolul cancelariei guvernatorului. Cancelaria
guvernatorului avea urm ătoarele competen Ńe: inspec Ńia guberniei; alc ătuirea
rapoartelor c ătre împ ărat; chestiunile confiden Ńiale; chestiunile zemstvei;
alegerile nobilimii; pa șapoartele pentru str ăin ătate; întrebuin Ńarea armatei în
cazurile necesare; chestiunile cu caracter de urgen Ńă .9
Evolu Ńia sistemului administrativ al Basarabiei la aceast ă etap ă a fost
marcat ă de introducerea în regiune a noilor institu Ńii administrative –
zemstvele. Institu Ńia zemstvei a ap ărut în condi Ńiile crizei social-economice și
politice existente în Rusia, din necesitatea de a a dapta absolutismul la noile
exigen Ńe ale dezvolt ării capitaliste. Erau necesare noi principii de con stituire a
administra Ńiei locale și un nou mecanism de administrare. Astfel, în rezul tatul
luptei diferitor grup ări în cadrul cercurilor guvernante ale Rusiei și sub
presiunea crizei social-politice, a ap ărut o nou ă structur ă în sistemul
administrativ rus – zemstva.
La 1 ianuarie 1864, dup ă discutarea în Consiliul de stat al Rusiei, a fost
aprobat de Ńarul Alexandru II ,,Regulamentul despre institu Ńiile zemstvei
guberniale și jude Ńene”. Acest regulament a fost aplicat doar în 34 gu bernii.
Reforma zemstvei n-a fost realizat ă în Siberia, guberniile Astrahani,
Arhangelsc și Orenburg, unde num ărul de nobili era redus. Zemstva n-a fost
instituit ă nici la periferiile na Ńionale ale Rusiei: Polonia, Lituania, Caucaz,
Cazahstan și Asia Mijlocie. Dar și în acele 34 gubernii suspomenite, institu Ńiile
zemstvei nu au fost introduse concomitent. C ătre începutul anului 1866
zemstve activau în 19 gubernii, în 1867-înc ă în 9 gubernii, iar în 1868-1879
zemstvele au fost extinse și asupra celorlalte 6 gubernii. 10
Zemstvele au fost introduse în Basarabia în anul 18 69. Procesul
introducerii zemstvelor în Basarabia s-a extins în timp datorit ă nehot ărârii
manifestate atât de autorit ăŃ ile provinciale, cât și de cele centrale ruse ști.
Autorit ăŃ ile provinciale presupuneau c ă între zemstve – exponente al interesului
local și autorit ăŃ ile administrative – exponente ale puterii centrale ruse ști vor
ap ărea disensiuni. Erau îngrijorate și de faptul c ă zemstvele în condi Ńiile
Basarabiei puteau evolua în centre de promovare a i deilor na Ńionale. În acela și
timp, autorit ăŃ ile centrale, cât și cele locale vedeau în zemstve un instrument de
atragere a nobilimii locale de partea autorit ăŃ ilor ruse.
Asupra introducerii zemstvelor în Basarabia a influ en Ńat și factorul
extern; introducerea în regiune a institu Ńiilor zemstvei era și un act politic și
propagandistic: Rusia ar fi demonstrat prin exemplu l Basarabiei c ă este un stat
care promoveaz ă reforme burgheze și c ă posed ă un sistem de administrare
superior celor existente în statele vecine.
Introducerea zemstvelor în Basarabia s-a re Ńinut și din cauza c ă
autorit ăŃ ile ruse ști erau de p ărere c ă pân ă la rezolvarea problemei Ńă răne ști în

119 Basarabia e prematur de a introduce aici noile stru cturi ale administra Ńiei
locale. În anul 1867 guvernatorul P.A.Antonovici î n memoriul s ău referitor la
administrarea regiunii relata: ,,Una dintre cele m ai importante probleme în
administrarea Basarabiei sunt rela Ńiile funciare între mo șieri și Ńă rani;
…mo șierii folosesc orice prilej de a izgoni de pe teren urile lor câ Ńi mai mul Ńi
Ńă rani și astfel se eschiveaz ă de la împropriet ărirea lor cu p ământ, iar Ńă ranii la
rândul lor refuz ă s ă îndeplineasc ă presta Ńii în folosul mo șierilor …”. 11
Regulamentul din 19 februarie 1861, n-a afectat Bas arabia din cauza
inexisten Ńei în regiune a Ńă ranilor șerbi. 12 De aceea, introducerea zemstvei a
fost condi Ńionat ă de rezolvarea problemei Ńă răne ști. La 14 iulie 1868 a fost
publicat ,,Regulamentul despre organizarea Ńă ranilor basarabeni”, iar la 15
noiembrie 1868 – ukazul despre aplicarea în Basarab ia a ,,Regulamentului” din
1864. 13
Acest regulament a fost extins asupra Basarabiei cu urm ătoarele
modific ări:
/square4 A fost stabilit ă m ărimea terenurilor proprietarii c ărora puteau
participa la alegerile zemstviale în cadrul colegiu lui electoral al
proprietarilor funciari. În jude Ńele: Chi șin ău, Orhei, Hotin – 200 deseatine,
BălŃi și Soroca– 250 deseatine, Bender și Akkerman – 300 deseatine.
/square4 Răze șii au fost atribui Ńi la colegiul colectivit ăŃ ilor s ăte ști, dar acei care
posedau terenuri în limitele ar ătate mai sus – la colegiul electoral al
proprietarilor funciari.
/square4 Adun ările zemstvei guberniale se convocau nu mai tîrziu de luna
decembrie, iar cele jude Ńene-nu mai târziu de luna octombrie.
/square4 A fost stabilit num ărul de consilieri în adun ările de zemstv ă jude Ńene
la 320, iar în cea gubernial ă – 53 de membri. 14
Reforma zemstvei n-a fost aplicat ă în jude Ńul Ismail, format din Ńinuturile
Ismail și Cahul retrocedate Rusiei în 1878, aici men Ńinându-se institu Ńiile
administrative române ști. 15
Institu Ńiile zemstvei erau organizate în dou ă niveluri: jude Ńean și
gubernial. Pentru ambele niveluri erau prev ăzute dou ă tipuri de institu Ńii:
organe de dispozi Ńie – adun ările de zemstv ă jude Ńene și gubernial ă și organe
executive – consiliile de zemstv ă jude Ńene și gubernial.
Să examin ăm modul de constituire a institu Ńiilor zemstvei. Ele erau
formate în baza principiului electiv, consilierii î n institu Ńiile suspomenite fiind
ale și pe o perioad ă de trei ani. Dreptul de a participa la alegeri în zemstv ă îl
aveau cet ăŃ enii ru și, cu excep Ńia urm ătoarelor categorii de persoane: femeile și
bărba Ńii sub 25 de ani; persoanele condamnate; persoanele destituite din
func Ńii; cei exclu și din tagmele lor sociale; persoanele falite; cet ăŃ enii str ăini;
evreii. 16 La baza sistemului electoral al zemstvei erau dou ă criterii: cenzul de
avere și apartenen Ńa social ă.

120 Veriga principal ă în sistemul de organizare a zemstvei era zemstva
jude Ńean ă. Zemstva jude Ńean ă era abilitat ă s ă cumpere, s ă vind ă și s ă
mo șteneasc ă averi, s ă încheie contracte și s ă participe în justi Ńie. 17 Alegerile în
adunarea de zemstv ă a jude Ńului aveau loc în cadrul a trei colegii electorale:
I.Colegiul proprietarilor funciari. Includea nobilii locali și r ăze șii ce
posedau terenuri între 200 și 300 deseatine de p ământ.
II.Colegiul or ăș enesc. Era alc ătuit din negustori de toate ghildiile,
proprietarii intreprinderilor comerciale și industriale cu o cifr ă de afaceri nu
mai mic ă de 6000 ruble, precum și proprietarii bunurilor imobiliare cu o
valoare minimal ă de 500 ruble. Pre ședinte al acestui colegiu electoral era
primarul localit ăŃ ii.
III.Colegiul s ătesc. Din acest colegiu f ăceau parte Ńă ranii. Dar a fost
admis ă posibilitatea de a candida în acest colegiu a nobi limii locale ca
reprezentan Ńi ai colectivit ăŃ ilor s ăte ști. Alegerile în cadrul acestui colegiu se
petreceau în mai multe etape: 1) adunarea satului, la care aveau dreptul s ă
participe to Ńi locuitorii colectivit ăŃ ilor s ăte ști, alegea reprezentan Ńi în adunarea
volostei; 2) adunarea volostei, la care erau ale și delega Ńi pentru adunarea
jude Ńean ă; 3) adunarea jude Ńean ă, prezidat ă de un judec ător de pace, alegea
consilieri în adunarea de zemstv ă jude Ńean ă.18
În Basarabia, fo știi mazili și rupta și, fiind în afara colectivit ăŃ ilor s ăte ști,
nu luau parte la alegeri în institu Ńiile zemstvei. 19
Listele aleg ătorilor erau alc ătuite de c ătre serviciile corespunz ătoare a
fiec ărei zemstve jude Ńene. Contesta Ńiile referitoare la modul și corectitudinea
alc ătuirii listelor puteau fi adresate zemstvei guberni ale. Listele candida Ńilor
înainta Ńi pentru alegerile în adunarea zemstvei trebuiau s ă con Ńin ă cel pu Ńin 2/3
din num ărul total de mandate. Lista persoanelor alese se în ainta în termen de
dou ă zile spre aprobare guvernatorului.
Consilierii ale și în adunarea zemstvei, erau obliga Ńi s ă participe în mod
obligatoriu la ședin Ńe. Erau admise doar patru cazuri de absen Ńă motivat ă: a)
lipsa c ăilor de comunica Ńie, b) în caz de boal ă, c) decesul unei rude apropiate,
d) în cazurile îndeplinirii unor activit ăŃ i speciale. În caz de absen Ńă nemotivat ă,
consilierul vinovat putea fi pedepsit cu votul a 2/3 din num ărul membrilor
adun ării zemstvei.
În adunarea zemstvei jude Ńene erau și membri numi Ńi: din partea statului
(dac ă statul avea propriet ăŃ i funciare în circumscrip Ńia zemstvei date); șefii
administra Ńiei agriculturii și a averilor statului; un delegat din partea biseri cii. 20
Adunarea zemstvei jude Ńene era convocat ă o dat ă în an, nu mai târziu de
luna octombrie. Se puteau convoca și ședin Ńe extraordinare, dar cu aprobarea
Ministerului de interne. Durata ședin Ńelor adun ării zemstvei era de 10 zile.
Membrii adun ării zemstvei jude Ńene î și exercitau mandatele numai dup ă
ce depuneau jur ământul în fa Ńa pre ședintelui adun ării. Pre ședinte al adun ării

121 zemstvei jude Ńene era, din oficiu, mare șalul jude Ńean al nobilimii. Dintre
membriii adun ării era ales un secretar. Consilierii zemstvei nu e rau remunera Ńi
pentru activitatea prestat ă.
Deciziile zemstvei jude Ńene erau adoptate cu o majoritate de voturi, votul
pre ședintelui fiind decisiv. Pentru ca deciziile zemstv ei s ă fie legale trebuiau s ă
îndeplineasc ă urm ătoarele condi Ńii: participarea a cel pu Ńin 1/3 din num ărul
total al membrilor; dac ă nu se întrunea num ărul necesar de consilieri, ședin Ńa
repetat ă putea fi convocat ă doar dac ă erau prezen Ńi nu mai pu Ńin de 10
membri; pentru alegerea judec ătorilor de pace era necesar un cvorum de
minimum 12 membri. 21
Dup ă cum s-a men Ńionat, organul executiv al zemstvei jude Ńene era
consiliul zemstvei ( Уездная земская управа ), care avea urm ătoarea
componen Ńă : un pre ședinte, un vice-pre ședinte și doi membri. Pre ședintele
consiliului era confirmat în func Ńie de c ătre guvernator. Num ărul membrilor
consiliului zemstvei putea fi majorat cu aprobarea Ministerului de interne.
Durata mandatului membrilor consiliului jude Ńean al zemstvei era de trei ani.
Membrii consiliului, pentru activitatea prestat ă erau remunera Ńi. M ărimea
indemniza Ńiilr lor era stabilit ă de adunarea zemstvei jude Ńene. În activitatea sa
consiliul era ajutat de cancelaria consiliului.
Aria activit ăŃ ii zemstvelor a fost restrâns ă la problemele administrative și
gospod ăre ști de importan Ńă local ă. De competen Ńa zemstvei jude Ńene Ńineau
urm ătoarele chestiuni: impozitele speciale în bani și în natur ă; propriet ăŃ ile și
capitalurile zemstvei; drumurile și p ădurile; po șta și telefoanele; institu Ńiile
medicale și de caritate; asigur ările mutuale; aprovizionarea; ajutor s ăracilor,
orfanilor și handicapa Ńilor; serviciul veterinar; înv ăŃă mîntul public; sprijinirea
agriculturii, industriei și a comer Ńului. 22
Nivelul urm ător în structura institu Ńiilor zemstvei era zemstva gubernial ă,
care era constituit ă în felul urm ător: fiecare zemstv ă jude Ńean ă alegea consilieri
în adunarea zemstvei guberniale. Num ărul consilierilor ale și de c ătre zemstvele
jude Ńene se stabilea prin metoda împ ărŃirii num ărului total al consilierilor
jude Ńeni la 6; num ărul ob Ńinut ar ăta câ Ńi consilieri trebuia s ă aleag ă zemstva
respectiv ă.23 Num ărul total al consilierilor ale și de zemstvele jude Ńene era de
36 persoane. Zemstva jude Ńului Chi șin ău alegea 6 persoane, Hotin – 6, Bender
– 5, B ălŃi – 5, Orhei – 5, Soroca – 5, Akkerman – 4. 24 În afar ă de consilierii
ale și erau și consilieri numi Ńi din partea statului: mare șalii jude Ńeni ai nobilimii;
pre ședin Ńii consiliilor zemstvelor jude Ńene; șefii serviciilor agriculturii,
domeniilor statului și a coroanei. 25 Competen Ńele zemstvei guberniale erau
acelea și ca și ale zemstvei jude Ńene, extinse la nivelul întregii gubernii.
Pre ședinte al adun ării zemstvei guberniale era numit, din oficiu,
mare șalul gubernial al nobilimii basarabene. Zemstva gub ernial ă era convocat ă
în ședin Ńe o dat ă pe an, dup ă încheierea ședinŃelor zemstvelor jude Ńene, dar nu

122 mai târziu de luna decembrie. Durata sesiunii nu pu tea dep ăș i 20 de zile. Pentru
ca ședin Ńele s ă-și poat ă desf ăș ura legal lucr ările a fost stabilit cvorumul de cel
pu Ńin o treime din num ărul total al consilierilor. Pentru alegerea judec ătorilor
era stabilit cvorumul de minimum 12 consilieri. Dec iziile erau adoptate prin
majoritate simpl ă de voturi. În caz dac ă voturile erau egale, votul pre ședintelui
era decisiv. Consilierii, pentru activitatea desf ăș urat ă în cadrul adun ării
zemstvei guberniale nu erau remunera Ńi.
E necesar de men Ńionat urm ătorul fapt: cu toate c ă, formal, s-a asigurat
participarea diferitor st ări sociale la activitatea zemstvelor, num ărul
consilierilor ale și de primul colegiu electoral era egal cu num ărul consilierilor
ale și de celelalte dou ă colegii. Autorit ăŃ ile ruse, de rând cu faptul c ă au admis
participarea altor tagme sociale la administrarea l ocal ă, și-au concentrat
eforturile asupra men Ńinerii situa Ńiei favorabile a nobilimii, care anterior
domina categoric în structurile administrative de n ivel jude Ńean și gubernial.
Sistemul electoral al zemstvei, având la baz ă principiile cenzului de avere și al
apartenen Ńei sociale, a permis Ńarismului rus s ă asigure în zemstve
predominarea ,,primei clase a imperiului” – a nobil imii. 26
Reforma zemstvei, constata A.Boldur, ,,a fost reali zat ă pentru a satisface
preten Ńiile nobilimii, care vroia s ă fie compensat ă pentru pierderea drepturilor
asupra Ńă ranului printr-o reform ă constitu Ńional ă, influen Ńat ă de interesele
nobilimii. Nu i s-a dat un parlament, ci numai o po sibilitate de a influen Ńa, în
limite restrânse, mersul vie Ńii locale ”. 27
Basarabia era o regiune în care predomina marea pr oprietate funciar ă.
Către anul 1861(cu excep Ńia jude Ńelor din sudul Basarabiei), nobilimea și
clerul, care constituiau 3,3% din popula Ńie de Ńineau 72% din p ământul
productiv al regiunii. În jude Ńele Hotin, Soroca, Orhei 94% din p ământuri
apar Ńineau mo șierilor. Din 288000 deseatine de p ădure nobilimii și clerului le
reveneau 268000. 28
Zemstva a fost tratat ă de nobilimea local ă ca un mijloc de satisfacere a
propriilor interese, mai ales a celor economice. Ch iar de la constituirea
zemstvelor nobilimea a depus eforturi pentru a- și asigura prezen Ńa masiv ă în
noile structuri administrative. În scopul ob Ńinerii majorit ăŃ ii în institu Ńiile
zemstvei mo șierii î și înaintau candidaturile lor în cadrul celorlalte c olegii
electorale, tendin Ńă sus Ńinut ă și de autorit ăŃ ile centrale ruse ști. Conform
,,Regulamentului despre institu Ńiile zemstvei”, colectivit ăŃ ilor s ăte ști le era
acordat ă posibilitatea de a- și alege consilieri reprezentan Ńi ai altor tagme
sociale. Nobilii basarabeni au profitat de aceast ă posibilitate; folosind diferite
procedee legale și mai pu Ńin legale, au c ăutat permanent s ă-și asigure
predominarea în zemstvele jude Ńene și în cea gubernial ă.
Primele alegeri în adun ările zemstvelor au avut loc în anul 1869. În anii
1869 – 1872, în adun ările zemstvelor jude Ńene, nobilii constituiau 44,7% din

123 num ărul total de consilieri, în 1873 – 1875 erau 48,5%, iar în 1876 – 1878 deja
50%. În adunarea zemstvei guberniale predominau cat egoric. În consiliile
zemstvelor jude Ńene, de asemeni, predomina nobilimea: în 1869 – 187 2
costituiau 64,5%, în 1891 – 1893 erau 72%, în 1894 – 1896 erau 74%, în 1897
– 1899 erau 77,8%. Cât prive ște consiliul zemstvei guberniale, el era alc ătuit în
exclusivitate din reprezentan Ńii nobilimii. 29
Deci, chiar de la constituire institu Ńiile zemstvei din Basarabia au fost
dominate de nobilime, care ac Ńionând prin prisma intereselor lor corporative,
le-au transformat în mijloace de realizare a scopur ilor sale. O mare pondere în
via Ńa social ă a Basarabiei o aveau câteva familii nobile, care î n mare m ăsur ă și
influen Ńau componen Ńa organelor zemstvei. Astfel, din cei 52 de consili eri ale și
în adunarea zemstvei guberniale în anii 1881 – 1884 erau 18 consilieri care
erau rude și care purtau acelea și familii: patru fra Ńi Semigradov, doi Krupenski,
doi Sinadino și al Ńii. Acea și situa Ńie era și la nivelul zemstvelor jude Ńene. 30
Datorită componen Ńei și activit ăŃ ii sale zemstva din Basarabia era una din cele
mai reac Ńionare zemstve ale Rusiei, fiind caracterizat ă de contemporani ca o
pat ă neagr ă pe fundalul zemstvei. 31
Zemstvele nu erau finan Ńate de c ătre stat. Pentru a- și acoperi cheltuielile,
zemstva a fost abilitat ă s ă colecteze taxe și impozite locale. Veniturile zemstvei
erau formate din impozitarea veniturilor intreprind erilor industriale și
comerciale precum și din taxele percepute pentru averea mobil ă și imobil ă.32
Practic, majoritatea cheltuielilor zemstvei erau su portate de Ńă rani, p ământul
cărora era împov ărat cu pl ăŃ i în folosul zemstvei de dou ă ori mai mari ca
mo șiile nobilimii. Principalele articole de cheltueli erau între Ńinerea institu Ńiilor
zemstvei, între Ńinerea diferitor institu Ńii de stat, asisten Ńa social ă, înv ăŃă mântul,
asisten Ńa medical ă și veterinar ă.33
În grija zemstvelor au fost transmise chestiunile c e necesitau cheltuieli
materiale și eforturi din partea birocra Ńiei, care, profitând de aceast ă ocazie și-a
ușurat substan Ńial existen Ńa. Multe din atribu Ńiile zemstvei nu aveau nimic
comun cu necesit ăŃ ile locale (între Ńinerea înc ăperilor pentru aresta Ńi; asigurarea
cu locuin Ńe a func Ńionarilor organelor de poli Ńie; convoierea aresta Ńilor;
construirea și între Ńinerea drumurilor; asigurarea transportului pentru
deplasarea func Ńionarilor de stat și altele), dar datorit ă faptului c ă ele Ńineau de
interesul statului erau îndeplinite în mod obligat oriu de zemstve.
Zemstva, chiar de la crearea ei a trezit suspiciuni birocra Ńiei Ńariste.
łinerea sub control strict a activit ăŃ ii institu Ńiilor zemstvei, limitarea
competen Ńelor și subordonarea ei administra Ńiei Ńariste a fost o grij ă
permanent ă a autorit ăŃ ilor Ńariste.
Men Ńion ăm faptul c ă la momentul introducerii zemstvelor în Basarabia
statutul zemstvei fusese supus deja unor modific ări în direc Ńia limit ării
posibilit ăŃ ilor și competen Ńelor lor, pe care le enumer ăm:

124 a) prin hot ărârea Comitetului de mini ștri din 22 iulie 1866 institu Ńiile
zemstvei au fost puse în subordinea direct ă a guvernatorilor;
b) conform unor circulare și a legii din 21 noiembrie 1866 zemstvelor le-
a fost redus ă baza impozabil ă, ele fiind lipsite de dreptul de supune impozit ării
veniturile intreprinderilor comerciale și industriale;
c) în 1867 zemstvele au fost lipsite de posibilitatea de a comunica între
ele și de a-si publica rapoartele de activitate f ără permisiunea
guvernatorului. 34
Zemstvele erau lipsite de orice func Ńii politice. Sfera de activitate a
zemstvelor a fost foarte strict delimitat ă, reducându-se la ,,nevoile și foloasele
locale”.
Cu toate c ă zemstva, formal, avea calitatea de organ al autoad ministr ării
locale, în practic ă, ea nu fusese investit ă cu putere de constrângere. Pentru a
ob Ńine îndeplinirea deciziilor adoptate institu Ńiile zemstvei apelau la organele
de poli Ńie.
Zemstvele se aflau sub tutela și controlul total al func Ńionarilor și
institu Ńiilor de stat, încep ănd cu cele de nivel local și pân ă la ministrul de
interne, sub a c ărui strict ă supraveghere se aflau zemstvele. Lucr ările adun ării
zemstvei guberniale, în mod obligatoriu, erau desch ise și închise de c ătre
guvernator. El și ministrul de interne puteau anula orice decizie a zemstvei
dac ă ea, dup ă p ărerea lor, contravenea intereselor statului. Decizi ile zemstvei
erau irealizabile f ără avizul favorabil al guvernatorului sau a ministrul ui de
interne.
La 12 iunie 1890 a fost aprobat un nou regulament d espre zemstve.
Formal, au fost men Ńinute principiul reprezentativ și modul electiv de
constituire a zemstvelor, dar au fost substan Ńial diminuate.
Colegiul proprietarilor de p ământ a fost transformat în colegiul nobilimii,
cenzul de avere fiind mic șorat de dou ă ori, iar num ărul consilierilor ale și de
acest colegiu a fost majorat pe contul celorlalte d ou ă colegii. łă ranii au fost
priva Ńi de posibilitatea de a- și alege reprezentan Ńii s ăi direct în zemstve.
Conform noului regulament ei alegeau doar candida Ńi în consilieri. Din rândul
acestor candida Ńi, congresul jude Ńean al nacealnicilor locali ( земские
начальники ) numea consilieri care erau confirma Ńi de guvernator. Aceste
modific ări au asigurat dominarea deplin ă a nobilimii în zemstv ă.
A fost constituit ă o nou ă verig ă intermediar ă între zemstve și guvernator
– Institu Ńia gubernial ă pentru problemele zemstvei, care era abilitat ă s ă
supravegheze activitatea zemstvelor și supunea procedurii de cenzur ă deciziile
adoptate de zemstve.
Ca rezultat al modific ărilor operate, zemstva a devenit o institu Ńie
corporativ-nobiliar ă, cu competen Ńe și posibilit ăŃ i limitate și foarte strict
supravegheate de institu Ńiile de stat. Guvernatorul controla pe deplin orice

125 form ă de activitate a zemstvei, având urm ătoarele prerogative: confirma
pre ședintele consiliului zemstvei guberniale; aproba bu getele zemstvei
jude Ńene și a celei guberniale; supraveghea alegerile pentru zemstve; aproba
deciziile adun ărilor zemstvelor; putea suspenda deciziile zemstvel or care
,,contraveneau intereselor statului”.
Analizând structura, modul de constituire, activita tea și raporturile cu
institu Ńiile de stat, constat ăm c ă zemstva, intitulat ă pompos ,,organ al
autoadministr ării locale” nu a fost altceva decât un instrument d e realizare de
către autocra Ńia rus ă a politicii și a intereselor sale. Calitatea zemstvei de organ
reprezentativ al autoconducerii locale era diminuat ă de un șir de factori care
subminau însu și temelia pe care zemstva fusese edificat ă. La originea tuturor
imperfec Ńiunilor zemstvei, constata P. Gore, era falsitatea teoriei sociale de
autoadministrare pus ă la baza ideii de zemstv ă.35 Sus Ńinem aceast ă afirma Ńie și
men Ńion ăm c ă între ceea ce sa declarat și ceea ce s-a realizat a fost o mare
deosebire. Zemstva, reprezentativ ă și electiv ă, în realitate era o institu Ńie de
cast ă constituit ă în baza principiului cenzitar. Baza social ă a zemstvei era
foarte redus ă; între masele Ńă răne ști, care constituiau majoritatea popula Ńiei și
institu Ńiile zemstvei nu existau conexiuni. Zemstva, repre zentat ă în mare parte
de nobili – proprietari ai terenurilor agricole, în activitatea ei nu Ńinea cont de
necesit ăŃ ile Ńă rănimii – dependent ă de ace ști proprietari. Neacceptarea de c ătre
popula Ńie a zemstvei era accentuat ă și de faptul c ă marea majoritate a
func Ńionarilor zemstvei o constituiau ru șii sau str ăinii rusifica Ńi (80 – 90%). 36
La implementarea institu Ńiilor zemstvei în Basarabia nu s-a Ńinut cont de
particularit ăŃ ile locale, ele fiind tratate de locuitori ca eleme nte eterogene,
str ăine tradi Ńiilor na Ńionale. Chiar de la înfiin Ńare zemstvele au fost puse sub
controlul strict al statului, acreditându-se ideea c ă ele sunt institu Ńii improprii
autocra Ńiei ruse. În acela și timp autorit ăŃ ile se distan Ńau de necesit ăŃ ile locale,
trecându-le pe seama zemstvelor. Fiind lipsit ă de putere executorie și limitat ă
în surse financiare zemstva a fost transformat ă într-o institu Ńie complementar ă
a administra Ńiei de stat. Cu toate c ă consilierii consiliilor de zemstv ă erau ale și,
ei erau responsabili în fa Ńa autorit ăŃ ilor ca și func Ńionarii institu Ńiilor de stat.
Studierea activitat ăŃ ii zemstvelor în Basarabia denot ă c ă ele au fost un
mijloc de rusificare, mai ales a nobilimii basarabe ne, care, pentru a se încadra
în activitatea zemstvei, îi ,,trebuia cultur ă ruseasc ă, trebuiau diplome ruse ști,
trebuia s ă lucrezi cu guvernul în ideile guvernului, la stârp irea limbii și a
obiceiurilor str ămo șești, la rusificarea neamului t ău”. 37 Cu toate meritele sale
în domeniul activit ăŃ ii gospod ăre ști locale zemstva a fost, totu și, o unealt ă
docil ă, folosit ă abil de autorit ăŃ ile ruse în scopul realiz ării obiectivelor sale în
regiune.
La 16 iunie 1870, Ńarul Alexandru II a aprobat un nou regulament de
administrare a ora șelor. La 22 august la Chi șin ău s-a constituit Institu Ńia

126 regional ă pentru chestiunile or ăș ene ști în sarcina c ăreia a și fost pus ă realizarea
reformei or ăș ene ști în Basarabia. Noul regulament de administrare a ora șelor a
fost aplicat în ora șele: Chi șin ău, Akkerman, Bender, Hotin, Soroca și în trei
târguri: P ăpu șoi, Turlaci, Șabo. 38
La începutul anului 1871 au avut loc alegerile în d uma din Chi șin ău, care
și-a început activitatea la 22 martie. 39 Ora șele B ălŃi și Orhei, situate pe terenuri
private erau administrate, încep ănd cu anul 1877 de o administra Ńie
simplificat ă, alc ătuit ă din staroste și doi ajutori. Ulterior, practica constituirii
administra Ńiilor simplificate pentru ora șele mici a fost legalizat ă de prevederile
Regulamentului despre administrarea or ăș eneasc ă din 1892, care prevedea
urm ătorul mecanism de constituire a administra Ńiei în ora șele mici: adunarea
proprietarilor de case alegea un grup de 12-16 îm puternici Ńi care alegeau
starosta ora șului și unu sau doi ajutori ai s ăi.
Administra Ńia or ăș eneasc ă era alc ătuit ă din duma or ăș eneasc ă – organ de
dispozi Ńie și din consiliul or ăș enesc – organ executiv. Aceste organe erau
constituite în baza principiului electiv, fiind al ese de c ătre contribuabilii
stabili Ńi în ora ș. Aleg ătorii erau diviza Ńi în trei categorii, dup ă m ărimea
impozitelor pl ătite (o treime fiecare categorie): I categorie includea cei mai
mari contribuabili; a II categorie – contribuabilii mijlocii; a III-a categorie , cea
mai numeroas ă, a pl ătitorilor de sume mici. Fiecare colegiu electoral a legea un
num ăr egal de consilieri. Sistemul electoral al dumei or ăș eneti asigura
predominarea numeric ă a nobilimii și a negustorilor stabili Ńi în ora șe.
Candida Ńii în consilieri ai dumei or ăș ene ști trebuiau s ă corespund ă
urm ătoarelor condi Ńii: s ă aib ă cet ăŃ enie rus ă; s ă împlineasc ă vârsta de 25 ani;
să corespund ă unui cenz de avere prestabilit; s ă nu aib ă datorii sau imobile
ipotecate.
Duma alegea consiliul or ăș enesc compus din primar ( городской
голова ) și membrii consiliului. Primarul conducea și coordona activitatea
ambelor organe. Primarii ora șelor – re ședin Ńă de jude Ń erau confirma Ńi în func Ńii
de c ătre guvernator, iar primarul Chi șin ăului de c ătre ministrul de interne.
Consiliul avea o cancelarie cu cîteva sec Ńii, fiecare sec Ńie fiind responsabil ă de
un domeniu concret de activitate. Activitatea dumel or și a consiiliilor
or ăș ene ști era strict supravegheat ă de Institu Ńia regional ă pentru chestiunile
or ăș ene ști. 40
Contrareforma din 11 iunie 1892 a modificat sistemu l electoral al
administra Ńiei or ăș ene ști, introducând pentru electori cenzul de avere. Dr eptul
de a alege îl aveau doar or ăș enii care posedau avere imobil ă în valoare de
1000-1500 ruble în ora șele guberniale și 300 ruble în ora șele jude Ńene. Ca
urmare a acestei reforme s-a redus considerabil num ărul aleg ătorilor și în
acela și timp s-a majorat num ărul nobililor ale și în organele administrative
or ăș ene ști. Astfel, în 1871, când au fost constituite dumel e or ăș ene ști, nobilii

127 constituiau 19,4 %, iar în 1894 – 70,2 % din num ărul total al consilierior ale și
în dumele or ăș ene ști. 41
Competen Ńele dumelor or ăș ene ști se reduceau la rezolvarea problemelor
gospod ăre ști de nivel local cum ar fi: amenajarea ora șelor, problemele
gospod ăre ști ale institu Ńiilor medicale și de înv ăŃă mânt, sus Ńinerea comer Ńului și
a industriei locale, asigurarea m ăsurilor de protec Ńie antiincendiar ă și altele.
Dumele erau obligate s ă între Ńin ă poli Ńia or ăș eneasc ă, echipa de pompieri,
închisorile și cazarmele situate pe teritoriul ora șului ( 50-60% din cheltuielile
dumei). Aceste cheltuieli erau obligatorii. Ceea ce r ămânea era cheltuit pentru
necesit ăŃ ile ora șului.
Izvorul principal de venituri ale dumei or ăș ene ști era impozitarea
propriet ăŃ ilor imobiliare, veniturile intreprinderilor comerc iale și industriale.
Duma a fost abilitat ă s ă colecteze impozite, îns ă m ărimea lor a fost stabilit ă
prin lege și nu putea dep ăș i 1% din costul propriet ăŃ ii imobiliare sau a
venitului. Înc ă o surs ă de venit a dumei erau terenurile, întreprinderile și
edificiile aflate în proprietatea ora șului.
Ca și zemstvele, organele administr ării or ăș ene ști n-au fost investite cu
putere executorie. Orice decizie a dumei or ăș ene ști era executorie doar în cazul
dac ă era aprobat ă de administra Ńia gubernial ă. Activitatea organelor
autoadministr ării or ăș ene ști se afla sub controlul strict al institu Ńiilor și
func Ńionarilor de stat, fiind transformate în organe com plementare cu menirea
de a între Ńine institu Ńiile de stat și pentru solu Ńionarea problemelor locale cu
caracter gospod ăresc.
În aprilie 1869, Consiliul de stat al Rusiei a deci s realizarea în Basarabia
a reformei judiciare. A fost instituit ă judec ătoria de circumscrip Ńie și
judec ătoriile jude Ńene, care și-au început activitatea în decembrie 1869. 42
La nivelul local s-a men Ńinut divizarea administrativ-teritorial ă în jude Ńe.
În fruntea sistemului institu Ńiilor administrative jude Ńene se situa ispravnicul,
care și în a doua jum ătate a sec. XIX și-a men Ńinut prerogativele și posibilitatea
de a influen Ńa activitatea tuturor institu Ńiilor situate în teritoriul jude Ńului
încredin Ńat.
Către anul 1870 în Basarabia a fost extins sistemul a dministra Ńiei de
voloste (plas ă) asupra tuturor localit ăŃ ilor rurale din regiune. 43 E necesar de
menŃionat faptul c ă pân ă la aceast ă dat ă, satele basarabene, în general, s-au
administrat conform tradi Ńiilor administrative moldovene ști. În jude Ńul Hotin au
fost instituite 10 voloste; Chi șin ău-13; Orhei-13; B ălŃi-9; Soroca-12; Bender-4;
Akkerman-1. 44 Ulterior, în unele jude Ńe divizarea administrativ ă în voloste a
fost modificat ă și în anul 1890 se prezenta în felul urm ător: jude Ńul Hotin-12,
Bender-11, Akkerman-28, B ălŃi-10, Orhei-15. 45
Volostea întrunea câteva sate cu un num ăr de locuitori de la 300 la 2000.
Re ședin Ńa volostei se stabilea în satele care aveau biseric i sau se situau mai în

128 centrul volostei. Administra Ńia volostei era alc ătuit ă din: adunarea volostei;
șeful de voloste; cârmuirea volostei; judec ătoria de voloste. Adunarea volostei
era alc ătuit ă din cârmuirea volostei, administra Ńia satelor și din reprezentan Ńi
ale și de la fiecare 10 cur Ńi Ńă răne ști. Adunarea volostei avea urm ătoarele
atribu Ńii: alegea șeful de voloste și judec ătorii de voloste; alegea reprezentan Ńi
pentru adunarea de desemnare a candida Ńilor în adunarea zemstvei jude Ńene;
numea și revoca func Ńionarii volostei și le stabilea salariul; aproba sentin Ńele
pronun Ńate de adun ările satelor; supraveghea activitatea de colectare a
impozitelor; aproba devizul de cheltueli al voloste i; asigura între Ńinerea
școlilor, depozitelor alimentare și a serviciilor de asisten Ńă social ă; elabora
măsuri de asigurare a averii locuitorilor contra cala mit ăŃ ilor naturale și a
incendiilor. 46
Șeful de voloste era ales pe un termen de trei ani și era abilitat s ă exercite
func Ńii cu caracter administrativ și poli Ńienesc în teritoriul volostei. În
subordinea sa erau staro știi s ăte ști și cârmuirea volostei care era alc ătuit ă din
staro știi satelor, perceptori, unu-doi consilieri și un secretar. Sarcina principal ă
a acestei institu Ńii era colectarea impozitelor de la locuitorii volo stei. Un rol
important i se atribuia secretarului, de competen Ńa sa fiind Ńinerea registrelor de
impozitare a volostei, lucr ările de secretariat și coresponden Ńa cu organele
ierarhic superioare.
În afar ă de aceast ă divizare, jude Ńul mai era împ ărŃit în circumscrip Ńii
poli Ńiene ști conduse de pristavi și circumscrip Ńii administrativ-judec ătore ști în
frunte cu nacealnicii locali. Fiecare jude Ń a fost divizat în 4 asemenea
circumscrip Ńii. 47 Ulterior num ărul lor a fost modificat și la începutul sec.XX
atest ăm urm ătoarea situa Ńie: în jude Ńul Chi șin ău-5 circumscrip Ńii; Orhei-7;
BălŃi-5; Soroca-5; Hotin-8; Bender-5; Akkerman-8. 48
Introducerea institutului nacealnicilor locali conf orm ,,Regulamentului
despre nacealnicii locali de circumscrip Ńie” din 12 iulie 1889 a fost una din
cele mai reac Ńionare contrareforme ale anilor 80-90 ai sec. XIX, urm ărindu-se
scopul de a restabili puterea mo șierilor asupra Ńă rănimii, pierdut ă par Ńial dup ă
reforma din 1861. În leg ătur ă cu instituirea func Ńiei de nacealnic local au fost
desfiin Ńate institu Ńiile jude Ńene pentru problemele Ńă răne ști, instituite în 1874 și
judec ătoriile de pace introduse conform reformei judiciar e din 1864. Func Ńiile
îndeplinite de aceste institu Ńii au fost transferate nacealnicilor locali. În jud e Ńe a
fost instituit congresul jude Ńean al nacealnicilor locali ce era alc ătuit din dou ă
componente: institu Ńia administrativ ă și institu Ńia judiciar ă.
Nacealnicul local era numit în func Ńie de ministrul de interne la
propunerea guvernatorului și a mare șalului regional al nobilimii. El îndeplinea
func Ńii administrative, judiciare și poli Ńiene ști; supraveghea și controla
activitatea institu Ńiilor s ăte ști și de voloste. La aceste func Ńii puteau accede doar
nobilii. Candidatul la aceast ă func Ńie trebuia s ă întruneasc ă urm ătoarele

129 condi Ńii: a)cenzul de avere (200 desetine de p ământ sau proprietate imobiliar ă
în valoare de 7500 de ruble); b)studii superioare; c)stagiu minimal de trei ani
de exercitare a uneia din urm ătoarele func Ńii: judec ător de pace, mijlocitor de
pace, membru al institu Ńiei guberniale pentru problemele Ńă rănimii. În lipsa
candidaturilor ce ar fi întrunit condi Ńiile enumerate, se admitea numirea
oric ăror nobili afla Ńi în serviciul administrativ sau militar, indiferen t de stagiu
și studii, dar pentru aceast ă categorie cenzul de avere se dubla. Ministrul de
interne, ,,în cazuri deosebite”, putea numi pe oric are din nobilii locali. Mai
târziu, în 1904, condi Ńiile enumerate, necesare pentru ocuparea func Ńiei de
nacealnic local, au fost anulate.
La nivelul satelor se convoca adun ările satelor, care aveau urm ătoarele
prerogative: alegea și putea revoca conducerea satului; administra p ământurile
satului; supraveghea starea sanitar ă a satului; stabilea cuantumul cheltuielilor
colectivit ăŃ ii s ăte ști; stabilea cota de impozitare pentru locuitori; a sigura
campania de recrutare; elabora m ăsuri de aprovizionare a locuitorilor; alegea
candida Ńi pentru func Ńia de judec ător de voloste; numea tutori pentru minori și
persoane handicapate; putea exclude din colectivita te locuitorii ce s-au
compromis. 49
Satul era administrat de un staroste, doi ajutori, un suta ș – comandantul
poli Ńiei s ăte ști și un secretar. Starostele era ales de adunarea satu lui și avea
urm ătoarele competen Ńe și atribu Ńii: convoca, conducea și putea dizolva
adun ările s ăte ști; executa hot ărârile adun ărilor s ăte ști și a instan Ńelor
superioare; era responsabil de starea patrimoniului s ătesc; supraveghea
achitarea la timp de c ătre locuitori a impozitelor; era responsabil de men Ńinerea
ordinii publice în sat. Starostele era investit cu putere de constrângere; pentru
săvâr șirea de c ătre locuitori a delictelor m ărunte putea aplica urm ătoarele
pedepse: lucr ări ob ște ști pân ă la trei zile, amend ă pân ă la o rubl ă, arest pân ă la
dou ă zile.
Un regim administrativ deosebit a fost men Ńinut în sudul Basarabiei. Pe o
perioad ă de 22 ani (1856-1878) por Ńiuni ale jude Ńelor Chi șin ău, Cahul,
Akkerman și cârmuirea or ăș eneasc ă Ismail s-au aflat în componen Ńa statalit ăŃ ii
române ști. Aici s-a revenit la structura administrativ ă moldoveneasc ă. Au fost
formate dou ă Ńinuturi (Cahul și Ismail) divizate în ocoale. Coloni știlor le-au
fost men Ńinute privilegiile declarate de autorit ăŃ ile ruse ști. A șez ările
coloni știlor și satele aflate pe domeniul statului (practic, într egul Ńinutul Ismail)
au fost trecute sub jurisdic Ńia departamentului de finan Ńe.
În 1864 se realizeaz ă reforma administrativ ă, în stânga Prutului fiind
create trei jude Ńe: jude Ńul Cahul alc ătuit din trei plase cu 46 comune rurale;
jude Ńul Bolgrad avea în componen Ńa sa coloniile și domeniile statului; jude Ńul
Ismail cuprindea doar comunele urbane Ismail, Chili a, Reni, Vâlcov și
comunele rurale Nicolaevca și Tuzla.

130 Jude Ńul era o subdiviziune administrativ ă investit ă cu putere public ă ce
avea personalitate juridic ă și drepturi patrimoniale. Era condus de un consiliu,
format din câte doi membri ale și din fiecare plas ă, care se convoca odat ă pe an.
Consiliul alegea un Comitet permanent din trei memb ri permanen Ńi și trei
suplean Ńi pe un termen de patru ani. Comitetul era prezidat de prefect –
reprezentantul guvernului în teritoriu. Fiecare pla s ă era administrat ă de un
subprefect. Comunele erau conduse de consiliul comu nal și de primar, institu Ńii
alese de locuitorii comunei.
Dup ă reanexarea acestor jude Ńe la Imperiul rus, pân ă în anul 1899 aici au
fost men Ńinute formele existente de administrare și divizarea administrativ-
teritorial ă în comune urbane și rurale. 50
Astfel se prezenta sistemul administrativ al Basara biei la hotarul dintre
secolele XIX – XX. Organizarea și func Ńionarea sistemului administrativ
implementat în Basarabia nu se deosebea de cel ce f unc Ńiona în restul
Imperiului. Acest sistem s-a men Ńinut pân ă la c ăderea Ńarismului în februarie
1917.
Generalizând cele expuse anterior, men Ńion ăm urm ătoarele:
/checkbld În a doua jum ătate a sec. XIX, odat ă cu modificarea situa Ńiei
geopolitice a Imperiului rus, se corecteaz ă și obiectivele de politic ă extern ă.
Basarabiei îi este retras privilegiul de a fi punct de atrac Ńie pentru popoarele
balcanice și e omis ă din agenda preocup ărilor speciale ale guvernan Ńilor ru și.
/checkbld Evolu Ńia sistemului administrativ la etapa examinat ă a fost marcat ă de
implementarea în regiune a zemstvelor. Zemstva a fo st instituit ă din necesitatea
de a adapta Imperiul rus la noile exigen Ńe ale dezvolt ării capitaliste și a fost un
instrument folosit de autocra Ńia rus ă pentru realizarea politicii sale coloniale.
/checkbld Sfera de activitate a zemstvelor a fost foarte stri ct delimitat ă
reducându-se la ,,nevoile și foloasele locale”. Zemstvele erau lipsite de func Ńii
politice și se aflau sub controlul total al institu Ńiilor de stat.
/checkbld Cu toate c ă era strict ,,tutelat ă” de autorit ăŃ i zemstva î și alegea, totu și,
organele sale de conducere, î și determina propria structur ă și principalele
direc Ńii de activitate, reie șind din sursele financiare disponibile.
/checkbld Perioada realiz ării reformelor administrative de la hotarul anilor 60-70
ai sec.XIX reprezint ă etapa final ă a procesului de implementare a sistemului
rusesc de administrare în Basarabia. Sunt lichidate orice manifest ări na Ńionale
în toate sferele vie Ńii sociale și regiunea e transformat ă în gubernie. Astfel se
încheie controversatul proces de implementare a reg imului rusesc de
administrare în Basarabia, sistem ce se men Ńine pân ă la c ăderea Ńarismului.
Note:
1. Зеленчук В.С.Указ .Соч ., с.95-96.
2. Cazacu P. Op. cit., p.132.
3. Иовва И. Политика царской России в Бессарабии // Политика , № 3, 1991, с.61.
4. Primele dou ă comitete au fost create anterior perioadei de refo rme.

131 5. Cazacu P. Op. cit., p.138-139.
6. Защук Ф. Материалы для географии и статистики Росии , собранные офицерами
генерального штаба .Бессарабская область ,Ч.II, СПб ,1862, с.54.
7. История СССР . Т.V. Москва , 1968, с.107.
8. Cazacu P. Op. cit., p.138.
9. Boldur A. Istoria Basarabiei.Bucure ști,1992, p.398.
10. История СССР . XIX- н.XX в. Москва , 1981, с.141.
11. Citat dup ă: Халипа И. Основные исторические данные о Бессарабии // Труды
Бессарабской архивной комиссии . Т.2, Кишинев , 1902, с.65.
12. În Basarabia, șerbi erau doar Ńiganii, care constituiau un procent infim din num ărul total
al locuitorilor.
13. Будак И.Г. Буржуазные реформы 60-70-х годов XIX века в Бессарабии . Кишинев ,
1961, с.33.
14. Ibidem, p.34.
15. Boldur A. Op. cit., p.400; Берг Л.С. Бессарабия . Кишинев , 1993, с.73.
16. Ionescu-Darzeu V. Organizarea administrativ ă a Basarabiei.Ch шin ău, 1920, p.11-12.
17. Cazacu P. Institu Ńia public ă numit ă ,,Zemstvo” în cadrul statului absolutist rusesc și în
cadrul statului român din timpurile noastre. Ia și, 1921, p.7.
18. Ерошкин Н.П. Указ . Соч ., с.231.
19. Boldur A. Op. cit., p.400.
20. Cazacu P. Op. cit., p.6.
21. Zemstva în Basarabia. Regulamente.Chi șin ău, 1920, p.9-16.
22. Istoricul și activitatea Zemstvelor în Basarabia în decurs de 50 de ani (1869-1919).
Chi șin ău, 1920, p.3-6.
23. Ключевский В.О. Сочинения . Т.V, Москва , 1989, с.279.
24. Ionescu-Darzeu V. Op. cit., p.8.
25. Cazacu P. Op. cit., p.7.
26. Герасименко Г.А. Земское самоуправление в России . Москва , 1990, с.9.
27. Boldur A. Op. cit., p.358.
28. Ciachir N. Basarabia sub st ăpânire Ńarist ă (1812-1917 ). Bucure ști,1992, p.39.
29. История МССР . Т. Кишинев , 1965, с.478; Гросул Я.С., Будак И.Г. Очерки
истории народного хозяйства Бессарабии (1861-1905). Кишинев , 1961, с.98-99;
Будак И.Г. Указ . Соч ., с.37-39.
30. Веселовский Б. История земства за сорок лет .Т.IV. СПб , 1911, с.240-241.
31. Ibidem, p.246.
32. Istoricul și activitatea Zemstvelor în Basarabia în decurs de 50 de ani (1869-1919).
Chi șin ău, 1920, p. 19-21.
33. Ibidem, p.15-19.
34. История СССР . Т.V. Москва , 1968, с.107-108.
35. Gore P. Autoadministrarea și Zemstvoul. Chi șin ău, 1920, p.28.
36. Aldea C. Pagini dintr-o istorie zbuciumat ă.Bucure ști,1993, p.48; Cazacu P. Op. cit.,
p.13.
37. Moruzi D.C. Ru șii și românii // Basarabia, № 12, 1992, p.35.
38. История МССР . Т. Кишинев , 1965, с.481.
39. ,, Бессарабские областные ведомости ”, 24-III-1871.
40. Aceast ă institu Ńie a existat pân ă în anul 1892, când a fost reorganizat ă în ,,Institu Ńia
gubernial ă pentru chestiunile zemstvei și a ora șelor”.
41. История Кишинева . Кишинев , 1966, с.105.

132 42. Чебан А.Т. Политико -правовая мысль Молдавии второй пол .XIX-нач .XX в.
Кишинев , 1980, c.9.
43. Aldea C. Op.cit., p.55.
44. Arbure Z. Op.cit., p.34-36; Защук А. Военное обозрение Бессарабской области .
Сп -Б, 1863, с.32.
45. Статистика Российской Империи . Волости и гмины 1890 года . III. Бессарабская
губерния . С-П.,1890, с. 1-10.
46. Ionescu-Darzeu V. Op. cit., p.38-39.
47. Arbure Z. Op.cit., p.33.
48. Бессарабия . Под редакцией Крушевана . Кишинев ,1903, с.507.
49. Ionescu-Darzeu V. Op. cit., p.41-42.
50. Jalea I. Basarabia. Chi șin ău, 1991, p.12; Записка по вопросу об устройстве
возсоединенного края Бессарабии . б/м, б/г, c.23.

133 Încheiere
Politica administrativ ă promovat ă în Basarabia în primii ani de ocupa Ńie
era impus ă de necesitatea consolid ării succeselor militare ale Imperiului rus.
Autorit ăŃ ile ruse, având drept scop imediat dominarea în Bal cani, preconizau
ca prin demonstrarea avantajelor st ăpânirii ruse ști în Basarabia s ă atrag ă
simpatia popoarele vecine de partea lor. De aceea, ini Ńial, a fost instituit un
sistem provizoriu de administrare, care avea simil itudini cu cel existent în
Moldova, acreditându-se ideea unei oarecare continu it ăŃ i a administra Ńiei.
Caracterul provizoriu al sistemului administrativ i mplementat în
Basarabia a influen Ńat substan Ńial func Ńionalitatea sa. Acest sistem, care prin
îns ăș i natura sa era unul tranzitoriu, s-a dovedit a fi departe de perfec Ńiune.
Aplicarea lui în practic ă a scos la iveal ă foarte multe deficien Ńe și
imperfec Ńiuni. Starea de provizorat a administra Ńiei, care presupunea o
existen Ńă limitat ă în timp și înlocuirea cu o alt ă form ă de administrare, a
provocat animozit ăŃ i între boierimea local ă și protipendada rus ă în problema
administr ării ulterioare a Basarabiei.
Chiar din primii ani de st ăpânire ruseasc ă, Basarabia a fost transformat ă
într-o zon ă dominat ă de samovolnicie și f ărădelegi. Situa Ńia creat ă contravenea
intereselor de politic ă extern ă ale Rusiei și nu contribuia deloc la crearea unei
mai bune imagini a Rusiei ca ocrotitoare a popoarel or de aceea și credin Ńă . De
aceea autorit ăŃ ile ruse intreprind m ăsuri pentru redresarea situa Ńiei.
În viziunea oficialilor ru și, situa Ńia putea fi ameliorat ă doar prin trimiterea
la fa Ńa locului a unui func Ńionar de rang superior, abilitat s ă exercite puterea
deplin ă în regiune. Prin instituirea în Basarabia a func Ńiei de namesnic
plenipoten Ńiar autorit ăŃ ile ruse au urm ărit scopul supravegherii stricte a regiunii
anexate și a modific ării regimului administrativ existent în scopul apro pierii lui
de structurile administrative existente în gubernii le centrale ale Imperuiului
rus, de legile și practicile administrative ruse ști.
Modific ările aduse sistemului administrativ al regiunii au preg ătit terenul
pentru introducerea în 1818 a unui nou regulament de administrare a
Basarabiei. ,,A șez ământul obrazovaniei oblastei Bassarabiei” a institu it o nou ă
structur ă administrativ ă a Basarabiei bazat ă pe principiile men Ńinerii
particularit ăŃ ilor na Ńionale și a eligibilit ăŃ ii func Ńionarilor în func Ńiile
administrative. Basarabiei i s-a confirmat oficial denumirea de ,,Regiunea
Basarabia”, iar limba român ă a fost admis ă în institu Ńiile administrative și
judiciare ale regiunii.
Autonomia administrativ ă a Basarabiei în cadrul Imperiului rus a fost
determinat ă de instituirea în regiune a unui organ suprem abil itat cu func Ńii
administrativ-judiciare. Ini Ńial, Consiliul Suprem s-a impus în via Ńa
administrativ ă și judiciar ă, implicându-se în solu Ńionarea diferitor probleme
legate de situa Ńia intern ă a regiunii. Deciziile și sentin Ńele Consiliului erau

134 definitive.
Consiliul Suprem, datorit ă atitudinii ostile a autorit ăŃ ilor ruse, nu și-a
realizat obiectivele care i-au fost atribuite. Ofic ialit ăŃ ile ruse, chiar de la
constituirea Consiliului, au depus eforturi conside rabile pentru a-i minimaliza
rolul în procesul de administrare a Basarabiei. Tre ptat, un urma diferitor
interven Ńii din partea autorit ăŃ ilor centrale și cu sprijinul func Ńion ărimii ruse din
regiune, Consiliul Suprem a fost transformat într- un organ consultativ.
Realizarea competen Ńelor ce i-au fost atribuite Consiliului a fost
substan Ńial diminuat ă și de îns ăș i modalitatea de constituire a acestei institu Ńii
și practicile administrative utilizate.
Nobilimea local ă a fost egalat ă în drepturi cu cea rus ă și a ob Ńinut accesul
la anumite func Ńii în institu Ńiile administrative și judiciare la nivel local și
provincial, iar în Consiliul Suprem, ini Ńial, localnicilor le-a fost asigurat ă
majoritatea. Elementul local în administra Ńie n-a fost reprezentat de institu Ńii de
sorginte moldoveneasc ă ca în perioada precedent ă. Exponentul elementului
local a fost nobilimea basarabean ă, care, profitând de faptul c ă accesul la
anumite func Ńii se realiza în baza principiului electiv a avut p osibilitatea s ă
participe la administrarea regiunii.
Au fost men Ńinute legile locale, dar în acela și timp a fost admis ă și
favorizat ă aplicarea normelor de drept ruse ști, asigurându-se suprema Ńia
ultimelor.
Au fost implementate în regiune institu Ńii și func Ńii administrative
specifice sistemului rusesc de administrare. Toate institu Ńiile administrative
constituite în 1818, în afar ă de Consiliul Suprem, aveau analogii în sistemul
gubernial rusesc de administrare. Astfel c ă, sistemul administrativ constituit în
aceast ă perioad ă și care, în aparen Ńă , era unul al autonomiei administrative, în
realitate fusese împrumutat din guberniile centrale și acomodat la realit ăŃ ile
Basarabiei. Dac ă în anii 1812 – 1813, când a fost implementat siste mul
administrativ provizoriu s-au p ăstrat intacte structurile administrative
moldovene ști, atunci ,,A șez ământul” din 1818 a continuat procesul, început de
Bahmetiev în 1816, de extindere în Basarabia a inst itu Ńiilor și uzan Ńelor
administrative ruse ști. Pentru a camufla aceast ă diversiune s-a recurs la crearea
unor aparen Ńe de autonomie.
Noul regulament administrativ din 1828 a fost o evo lu Ńie fireasc ă a
politicii promovate de Ńarism în domeniul organiz ării administrative a
Basarabiei. Sistemul institu Ńiilor administrative prev ăzut de
,,A șez ământ”(1828) s-a constituit definitiv c ătre mijlocul anilor treizeci și s-a
men Ńinut pân ă la realizarea reformelor din deceniile șase-șapte ale sec.XIX.
Anii 30-40 ai sec. XIX se caracterizeaz ă printr-o centralizare și birocratizare
excesiv ă a aparatului de stat, a administra Ńiilor regionale și jude Ńene. Preg ătirile
Imperiului rus de noi campanii militare spre Balcan i au influen Ńat și atitudinea

135 cercurilor guvernante fa Ńă de administrarea provinciei. Preconizatele opera Ńii
militare cereau instaurarea în regiune a unei admin istra Ńii centralizate, cu un
sistem strict de subordonare, previzibil ă și executorie pentru a face fa Ńă
eventualelor eforturi militare.
În aceste condi Ńii autonomia administrativ ă a Basarabiei nu avea nici o
șans ă s ă suprave Ńuiasc ă. Nobilimea local ă și-a pierdut privilegiul de a participa
și a influen Ńa procesul de administrare a Basarabiei. Dup ă 1828 func Ńionarii
institu Ńiilor administrative și judiciare erau selecta Ńi și numi Ńi în func Ńii de
autorit ăŃ ile ruse. Principiul eligibilit ăŃ ii personalului administrativ e omis, de
altfel, ca și limba român ă și legile și tradi Ńiile locale din administra Ńie și justi Ńie.
Odat ă cu constituirea sistemului administrativ prev ăzut de ,,A șez ământul…”
din 1828 Basarabia, treptat, î și pierde calitatea de entitate administrativ ă
distinct ă în cadrul Imperiului rus.
Perioada reformelor sociale din anii 60-70 ai sec.X IX poate fi considerat ă
etapa final ă a procesului de implementare a sistemului rusesc d e administrare
în Basarabia. Reformele ,,liberale” din anii 60-70 ai sec.XIX, ce au avut pentru
Rusia o mare semnifica Ńie și care reprezentau pentru ea un progres decisiv, au
avut pentru Basarabia rezultate cu totul diferite: ele au contribuit la lichidarea
statutului deosebit al Basarabiei și la asimilarea regiunii și a locuitorilor de
către Imperiul rus. Sunt lichidate orice manifest ări na Ńionale în toate sferele
vie Ńii sociale și regiunea e transformat ă într-o ordinar ă gubernie ruseasc ă,
situa Ńie ce se men Ńine pân ă la c ăderea absolutismului rusesc în anul 1917.
Generalizând rezultatele cercet ărilor efectuate expunem principalele
concluzii referitor la evolu Ńia sistemului de administrare a Basarabiei în anii
1812 – 1917:
/checkbld În 1812, f ără nici un drept istoric, juridic, na Ńional sau de alt ă natur ă,
Imperiul rus a anexat Moldova de Est, teritoriu num it ulterior Basarabia și
transformat în colonie a Imperiului rus. Politica a dministrativ ă promovat ă de
autorit ăŃ ile ruse ști în Basarabia era strâns legat ă de evolu Ńiile și tendin Ńele în
politica extern ă a Imperiului rus. În dependen Ńă de interesele politice ale
Imperiului a evoluat și procesul organiz ării administrative a Basarabiei : de la
acordarea statutului de autonomie iluzorie pân ă la transformarea într-o
simpl ă gubernie ruseasc ă.
/checkbld Procesul implement ării și consolid ării sistemului rusesc de
administrare a Basarabiei în anii 1812-1917 poate f i divizat în trei perioade
distincte: I.Perioada administra Ńiei provizorii (1812-1818); II.Perioada
autonomiei administrative (1818-1828); III.Perioada administra Ńiei de tip
gubernial (1828-1917).
/checkbld În primele decenii ale sec.XIX nobilimea local ă s-a opus politicii de
dezna Ńionalizare promovate de autorit ăŃ ile ruse ști. Ulterior, oficialit ăŃ ile ruse
au întreprins m ăsuri energice de rusificare a nobilimii basarabene, fapt ce a

136 contribuit la sl ăbirea rezisten Ńei antiruse ști a clasei nobiliare din regiune.
/checkbld Pe parcursul întregii perioade examinate nu a exist at o conexiune între
administra Ńie și cei administra Ńi. Administra Ńia ruseasc ă a fost o cast ă închis ă
și str ăin ă, impus ă cu for Ńa și men Ńinut ă cu for Ńa.
/checkbld Sistemul administrativ de sorginte ruseasc ă implementat în Basarabia
a preluat fidel și viciile caracteristice acelui sistem. Abuzurile a dministrative,
malversa Ńiile financiare, birocratizarea excesiv ă a circuitului administrativ au
influen Ńat substan Ńial func Ńionalitatea institu Ńiilor administrative, f ăcându-le
ineficiente.
/checkbld Administra Ńia Basarabiei a fost un instrument docil de realiza re a
politicii coloniale ruse ști în regiune. Dezna Ńionalizarea și discreditarea
sistemului na Ńional de administrare, ignorarea institu Ńiilor și practicilor
administrative locale, def ăimarea normelor de drept moldovene ști a fost o
preocupare constant ă a autorit ăŃ ilor administrative ruse ști.
/checkbld Politica administrativ ă a autorit ăŃ ilor ruse ști în regiune era bazat ă pe
principiul aplic ării standartelor duble în unul și acela și teritoriu. Un regim
administrativ preferen Ńial era aplicat fa Ńă de coloni știi transdanubieni stabili Ńi
în regiune c ărora le era atribuit rolul de sprijin social al abs olutismului rusesc
în Basarabia.

137 Bibliografie selectiv ă:
I. Publica Ńii documentare și statistice
1. Moldova în contextul rela Ńiilor politice interna Ńionale. 1387-1858. Tratate.
Chi șin ău, 1992.
2. Mihail P., Mihail Z. Acte în limba român ă tip ărite în Basarabia. Partea
I.(1812-1830). Bucure ști,1993.
3. Po ștarencu D. O istorie a Basarabiei în date și documente (1812- 1940 ).
Chi șin ău, 1998;
4. Zemstva în Basarabia.Regulamente. Chi șin ău, 1920.
5. Бессарабский статистический комитет . Записки .Т.3, Кишинев , 1868;
6. Вигель Ф. Замечания на нынешнее состояние Бессарабии . Москва ,1892.
7. Екатерина II Учреждения для управления губерний всерос iиския
импер iи.б/м, б/г;
8. Историческое введение в статистическое описание Бессарабской
области ( сост .Скальковский ). СП -Б, 1846;
9. История Молдавии . Документы и материалы . Том . II. Кишинев , 1957.
10. Обзор Бессарабской губернии за 1895 год . б/м, б/г;
11. О предоставлении дворянству Бессарабской области права избирать
уездного предводителя для Бендерского и Аккерманского уездов . б/м,
б/г;
12. Памятная книжка Бессарабской области на 1862 г. Кишинев , 1862;
13. Полное собрание законов Российской империи (ПСЗРИ ), Т. 33, 36, 39;
14. Россия и освободительная борьба молдавского нap ода против
османского ига (1769-1812 ). Сб . док . Кишинев , 1984;
15. Свиньин П. Описание Бессарабской области // ЗООИД , Т.6, 1867;
16. Статистика Российской Империи . Волости и гмины 1890 года .
III. Бессарабская губерния . С-П.,1890;
17. Статистическое описание Бессарабии собственно так называемой или
Буджака с приложением генерального плана сего края …(1822-1829).
Аккерман , 1899;
18. Штукенберг И.Ф. Статистические труды . I-ый т., статья 28. Описание
Бессарабской области .СП -Б, 1859;
19. Урусов С. Очерки прошлого .Т.I. Записки губернатора . Кишинев , 1907;
20. Записка Н.Байкова // ЗООИД ,Т.22, Одесса ,1900, с.119-122
21. Защук А. Материалы для военной географии и военной статистики
России , собранные офицерами генерального штаба . Военное обозрение
Бессарабской области . СП -Б, 1863.

II. Monografii și articole
22. Agachi A. Organizarea administrativ ă a Moldovei și Munteniei sub ocupa Ńia
militar ă rus ă din anii 1806-1812 (I) // Destin românesc, № 3, 1997.
23. Agachi A. Contribu Ńia impus ă Moldovei și łă rii Române ști pentru
aprovizionarea armatei ruse de ocupa Ńie în anii 1806-1810 // Destin

138 românesc, № 1, 1994
24. Aldea C. O istorie zbuciumat ă.Basarabia pîn ă în anul 1920. Bucure ști, 1933.
25. Aniversarea a 50 ani a Zemstvei jude Ńului Chi șin ău (1869-1919).Chi șin ău,
1919.
26. Aram ă E. Din istoria administra Ńiei publice în Moldova medieval ă //
Administrarea public ă, № 3, 4, 1994 și № 1, 1995.
27. Arbure Z. Basarabia în secolul XIX. Bucure ști, 1898.
28. Babii A.,Vrabie E. Alexandru Scarlat Sturza (1791-1 854) // Revista de
istorie a Moldovei, № 4, 1992.
29. Basarabia și basarabenii./ Alc ăt., studii și comentarii M.Adauge și
Al.Furtun ă. Chi șin ău, 1991.
30. Basarabia. Sub îngrijirea lui Șt.Ciobanu. Chi șin ău, 1993.
31. Bezviconi Gh. Profiluri de ieri și azi // Fapte trecute și basarabeni uita Ńi.
Chi șin ău, 1992.
32. Bezviconi Gh. Via Ńa boierilor Stamati // Din trecutul nostru, № 6,1934.
33. Bezviconi Gh. Din via Ńa oficialit ăŃ ilor basarabene din secolul trecut (1823-
1833) // Via Ńa Basarabiei, № 5-6.
34. Bezveconnâi Gh. Boierii Sturdza și Basarabia //Arhivele Basarabiei, №
1,1934.
35. Bezveconnâi Gh. Eteria // Din trecutul nostru, № 25-27,1935.
36. Bezveconnâi Gh. Manuc-bei // Din trecutul nostru, № 3-4, 1934.
37. Bezveconnâi Gh. Contribu Ńii la istoria boierimii basarabene // Din trecutul
nostru, № 17-20, 1935.
38. Boga T. Teritoriile raialelor Hotinului și Br ăilei redate st ăpânitorilor români
în 1818 // Arhivele Basarabiei, № 4, 1932.
39. Boldur A. Autonomia Basarabiei sub st ăpânirea ruseasc ă în 1812-1828.
Chi șin ău,1929.
40. Boldur A. Istoria Basarabiei. Bucure ști,1992.
41. Boldur A. Dreptul local al Basarabiei.Schi Ńă de istorie. Chi șin ău, 1932.
42. Boldur A. Basarabia Româneasc ă. Bucure ști, 1943.
43. Br ătianu Gh. La Bessarabie. Droits nationaux et histor iques. Bucarest, 1943.
44. Bruhis M. Rusia, România și Basarabia: (1812,1918,1924,1940). Chi șin ău,
1992.
45. Buzil ă B. Din istoria vie Ńii biserice ști din Basarabia. Bucure ști-Chi șin ău,
1996.
46. Bulat T. Contribu Ńiuni la via Ńa judec ătoreasc ă și administrativ ă a Moldovei
supt ocupa Ńiunea ruseasc ă din 1806-1812 //Arhivele Basarabiei, № 1,1930.
47. Casso L. Dreptul bizantin în Basarabia. Chi șin ău,1923.
48. Cazacu P. Moldova dintre Prut și Nistru. 1812-1918. Chi șin ău, 1992.
49. Cazacu P. Institu Ńia public ă numit ă ,,Zemstva” în cadrul statului absolutist
rusesc și în cadrul statului român din timpurile noastre. I a și,1921.
50. Chirtoag ă I. Din istoria Moldovei de Sud-Est pân ă în anii 30 ai sec. al XIX-
lea. Chi șin ău, 1999.

139 51. Chirtoag ă I. Evolu Ńia semnifica Ńiei teritoriale a no Ńiunii Basarabia. //
,,Revista de istorie a Moldovei”, № 2, 1994.
52. Ciachir N. Basarabia sub st ăpânire Ńarist ă (1812-1917). Bucure ști, 1992.
53. Ciobanu Șt. La continite Roumaine dans la Bessarabie anexee en 1812 par la
Russie. Bucharest, 1920;
54. Ciobanu Șt. La Bessarabie. Sa popula Ńion, son passe, sa culture. Bucharest,
1941;
55. Ciobanu Șt. Basarabia. Chi șin ău, 1993.
56. Ciobanu Șt. Cultura româneasc ă în Basarabia sub st ăpânirea rus ă. Chi șin ău,
1992;
57. Ciobanu Șt. Unirea Basarabiei. Chi șin ău, 1993.
58. Cocîrl ă P. Târgurile sau ora șele Moldovei în epoca feudal ă. Sec. XV-XVIII.
Chi șin ău, 1991.
59. Crihan A. Drepturile românilor asupra Basarabiei du p ă unele surse ruse ști //
Basarabia, №10-11, 1991.
60. David A. Tip ăriturile române ști în basarabia sub st ăpânirea rus ă (1812-
1918). Chi șin ău , 1993.
61. Filitti I. Principatele române de la 1828 la 1834: ocupa Ńia ruseasc ă și
regulamentul organic. Bucure ști, f/a.
62. Georgescu-Vrancea C. Boierimea basarabean ă și pacea de la Bucure ști din
anul 1812 // Arhivele Basarabiei, № 2, 1934.
63. Gorovei Șt. S. Sturdze știi. // Magazin istoric, № 3, 1994.
64. Gore P. Autoadministrarea și Zemstvoul. Chi șin ău, 1920;
65. Gore P. Anexarea Basarabiei. Chi șin ău, 1992.
66. Grama D. Tendin Ńele evolu Ńiei doctrinelor juridice în Moldova (1774-1859).
Bucure ști, 2000.
67. Grama D. Evolu Ńia statutului juridic al Basarabiei în anii 1812-18 18. //
Revista de istorie a Moldovei, № 2,1994.
68. Grama D. Principatul Moldova – stat suveran sub pro tec Ńie // Revista de
filosofie și drept, № 2-3, 1998.
69. Grama D. Lupta românilor de la r ăsărit de Prut pentru ap ărarea legilor
Moldovei în primele decenii ale secolului al XIX-le a. // Destin românesc, №
1, 1994.
70. Grama D. Anul 1812: Aspecte juridice (II) // Revist a de filosofie și drept, №
3, 1993.
71. Iorga N. Basarabia noastr ă. Chi șin ău, 1993.
72. Iorga N. Adev ărul asupra trecutului și prezentului Basarabiei.
Bucure ști,1940.
73. Ionescu-Darzeu V. Trei feluri de administra Ńie // România administrativ ă,
noiembrie1921-ianuarie 1922.
74. Ionescu-Darzeu V. Organizarea administrativ ă a Basarabiei. Chi șin ău, 1920.
75. Istoricul și activitatea Zemstvelor în Basarabia în decurs de 50 de ani (1869-
1919). Chi șin ău, 1920.

140 76. Institu Ńiile zemstvei.Dup ă legile din 1864,1890, și 1917.Activitatea și
situa Ńia lor actual ă în Basarabia. Chi șin ău, 1920.
77. Jarcu Ńchi I., Mischevca V. Pacea de la Bucure ști. Chi șin ău, 1993.
78. La Russie et les peuples allogenes par Inorodetz // Limba român ă, № 9,
1999.
79. Moruzi D. Ru șii și românii // Basarabia, № 10-12, 1992.
80. Nistor I. Istoria Basarabiei. Chi șin ău,1991.
81. Popescu I. Basarabia. Studiu istoric, politic, etno grafic. Bucure ști, 1932.
82. Penelea G. łă rile Române în timpul r ăzboiului din 1806-1812 v ăzute de
ofi Ńerii superiori ru și A.de Langeron și P.V.Ciceagov. // Revista de istorie,
tom.41, № 7, 1988.
83. Pelivan I. Basarabia de sub obl ăduirea ruseasc ă // Moldova, № 10-11, 1990.
84. Pelivan I. Din suferin Ńele Basarabiei sub st ăpînire ruseasc ă // Suferin Ńele
Basarabiei și r ăpirile ruse ști. Bucure ști, 1996.
85. Pop If. Basarabia din nou la r ăscruce. Editura ,,Demiurg”, 1995.
86. Po ștarencu D. Politica Ńarist ă de dezna Ńionalizare a administra Ńiei Basarabiei
// Destin românesc, № 4, 1994.
87. Platon M., Ro șca S., Roman A., Popesu T. Istoria administra Ńiei publice din
Moldova. Chi șin ău,1999.
88. Roman A. Evolu Ńia universal ă a sistemelor de administrare public ă.
Chi șin ău.1998.
89. Roman A. Jaloanele principale ale administra Ńiei publice în Moldova //
,,Administrare public ă”, № 2, 1996.
90. Roman A. Din istoria arhivelor Republicii Moldova / / Cugetul, № 2,1992.
91. Sava A. Ispravnicii din Moldova și Valahia sub ocupa Ńia rus ă (1808-1812 ).
// ,,Arhivele Basarabiei”, № 1, 1934.
92. Teodorescu C-tin. Moldova și Basarabia.1807-1817. Treptele boiere ști și
slujbele îndeplinite // Via Ńa Basarabiei, № 11, 1933.
93. Tomescu C. Diferite știri din Arhiva Consiliului eparhial Chi șin ău. //
Arhivele Basarabiei, № 2, 1935.
94. Varta I. Manuc-Bei despre situa Ńia Basarabiei la 1815 // Patrimoniu, № 3,
1991.
95. Van Meurs Wilhelmus P. Chestiunea Basarabiei în ist oriografia comunist ă.
Chi șin ău. 1996.
96. Адрес -календарь Бессарабской губернии на 1912 год . Кишинев , 1911.
97. Анцупов И., Жуков В. Реформы в управлении Бессарабией с 1812 по
1828 гг // Ученные записки КГУ , Т.26, 1957.
98. Бессарабия . Под редакцией Крушевана . Кишинев , 1903.
99. Батюшков П. Бессарабия .Историческое описание . Сп -Б., 1892.
100. Берг Л.С. Бессарабия . Кишинев , 1993.
101. Будак И.Г. Буржуазные реформы 60-70-х годов XIX века в Бессарабии .
Кишинев , 1961.
102. Веселовский Б. История земства за сорок лет .Т.IV. Сп -Б, 1911.

141 103. Герасименко Г.А. Земское самоуправление в России . Москва , 1990.
104. Гросул Я.С. Автономия Бессарабии в составе России 1812-1828 //
Труды по истории Молдавии . Кишинев , 1982.
105. Головко Л.В. Краткая история Бессарабии к 100-летнему юбилею
присоединения к России . Бельцы , 1912.
106. Записка по вопросу об устройстве возсоединенного края Бессарабии .
б/м, б/г.
107. Зеленчук В.С. Население Бессарабии и поднестровья в XIX в.,
Кишинев . 1979.
108. Илюстрированный адрес -календарь Бессарабской губернии на 1914
год . К., 1913.
109. История Кишинева . Кишинев ,1966.
110. Кабузан В.М. Народонаселение Бессарабской области и левобережных
районов Приднестровья . Кишинев , 1974.
111. Кассо Л. Россия на Дунае и образование Бессарабской области . Москва ,
1913.
112. Крупенский А. Полный список лиц избранных бессарабским
дворянством на областные , губернские должности со времени
присоединения Бессарабии к Российской империи по 1912 г. Сп -Б,
1912.
113. Куницкий П. Краткое статистическое описание Заднестровской
области , присоединенной к России по мирному трактату ,
заключенному с Портою Оттоманскую в Бухаресте 1812 года .
СПб ,1813.
114. Лашков Н.В. Бессарабия к столетию присоединения к России . 1812-
1912. Кишинев , 1912.
115. Мещерюк И.И. Социально – экономическое развитие болгарских и
гагаузких сел в южной Бессарабии ( 1808 – 1856 ). К., 1971.
116. Накко А. Очерк Гражданского Управления в Бессарабии , Молдавии и
Валахии во время русско – турецкой войны 1806-1812 года года //
ЗООИД ,Т.11, Одесса , 1879.
117. Накко А. Очерк гражданского устройства Бессарабской области с 1812-
1828 // ЗООИД . Т.22, Одесса , 1900.
118. Одарченко К. Организация и задачи земского самоуправления .
Москва ,1900.
119. Пархомович И. Краткий очерк жизни и деятельности Высоко –
преосвященного Гавриила Банулеско -Бодони , Экзарха Священного
Синода , Митрополита Кишиневского и Хотинского (1813-1821 г.) //
Труды Бессарабского Церковного Историко -Археологического
Общества . Выпуск V, Кишинев , 1910.
120. Сурилов А.В. Верховный Совет Бессарабской области по ,, Уставу
образования ” 1818 г. // Ученные записки КГУ , Т.52, Кишинев .1960.
121. Стадницкий А. Гавриил Банулеско -Бодони , экзарх молдо -валахийский

142 (1808-1812 ), Митрополит Кишиневский 1813-1821. Кишинев , 1894.
122. Трубецкой Б. П.П.Свиньин в Бессарабии // Ученые записки КГУ , Т. 36,
1959.
123. Федоров Г.К. Государственно -административное устройство и местное
право Бессарабии (1812-1917), Кишинев ,1974.
124. Халипа И. Основные исторические данные о Бессарабии // Труды
Бессарабской губернской архивной комиссии . Т.2, Кишинев ,1902.
125. Щеглов Д. Участие Митрополита Гавриила в гражданском устройстве
Бессарабии // Кишиневские епархиальные ведомости , № 17, 1902.

143 Summary
As a result of the Russian –Turkish war in 1806-181 2 the
Moldovan territory between the rivers Prut and Dnie ster, later called
Bessarabia, was annex by the Russian Empire.
The administrative policy of the Russian authoritie s in Bessarabia
was closely connected with the progress and the for eign policy course
of the Russian Empire. As Basarabia bordered in the West on the
Russian Empire it had a great political and militar y importance being
treated as a possible springboard for attack on Bal kan. The process of
administrative establishment in Bessarabia dependen t upon the
propesed objectives in foreign policy and upon the Empire`s political
interests. The implementation and consolidation pro cess of the Russian
administrative system in Bessarabia can be divided into three distinct
periods.
The first period – from 1812 to 1818. A temporary s ystem of
administration has been institued which was similar to that existent in
Moldova, the idea of a continuation of the administ rative system being
accredited.
In the period of administrative authonomy (1818 – 1 828) the
Suprem Council has been established, which was the suprem
administrative and juridical body in Bessarabia. At the same time,
administrative institutions characteristic of the R ussian system of
administration were founded in the region.
The last period between 1828 and 1917 is the final period in the
process of consolidationof Russian administration i n Bessarabia. With
the foundation of the administrative system accordi ng to ,,The
Locality” from 1828 the implementation of Russian a dministrative
structures in the region ends, but some exeptions.
After the realization in the region of administrati ve reforms in the
60s – 70s of the XIX century administration in Bess arabia becomes
identical with that in central provinces of the Rus sian Empire.
Administration in Bessarabia was an obedient instru ment in
carrying out the Russian colonial policy in the reg ion. Russian
autorities permanent objects were making Bessarabia dependent on
them discreditation of the national system of admin istration, disregard
of the local administrative institutions and practi c, subestimation of
Moldovan laws.

144