Strategia educației și formării profesionale din [601569]

1

Strategia educației și formării profesionale din
România pentru perioada 2014 -2020

2

CUPRINS

I. CONTEXTUL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL
II. CADRUL ACTUAL AL ORGANIZĂRII ȘI FUNCȚIONĂRII FORMĂRII
PROFESIONALE
III. ANALIZA SWOT
IV. VIZIUNE
V. OBIECTIVELE STRATEGIC E ȘI DIRECȚIILE DE ACȚIUNE PENTRU FORMAREA
PROFESIONALĂ 2014 – 2020
VI. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE
FORMARE PROFESIONALĂ
VII. LISTA ACRONIME

3
I. CONTEXTUL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL

Documente strategice care definesc cadrul planificării s trategice pentru VET și LLL (învățarea pe
tot parcursul vieții):

– Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea
europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)
http://www.gnac.ro/wp -content/uploads/downl oads/2012/02/Concluziile –
Consiliului -din-12-mai-2009 -privind -un-cadru -strategic -pentru -cooperarea –
european%C4%83 -%C3%AEn -domeniul -educa%C8%9Biei -%C8%99i -form%C4%83rii –
profesionale -ET-2020.pdf
– Concluziile Consiliului din 11 mai 2012 privind capacitatea de inserție profesională a
absolvenților educației și formării profesionale (2012/C 169/04)
http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2012:169:F ULL&from=RO
– Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 „Tineretul în Mișcare – promovarea
mobilității tinerilor în scop educațional” (2011/C 199/01)
http:/ /eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011H0707(01)&from=RO
– Concluziile Consiliului privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop
educațional (2011/C 372/08)
http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011XG1220(06)&from=RO
– Comunicatul de la Bruges privind intensificarea cooperării europene în domeniul
educației și formării profesionale pe perioada 2011 -2020
http://www.gnac .ro/wp -content/uploads/downloads/2012/02/Comunicatul -de-la-
Bruges -privind -intensificarea -cooper%C4%83rii -europene -%C3%AEn -domeniul –
educa%C8%9Biei -%C8%99i -form%C4%83rii -profesionale -pe-perioada -2011 -2020.pdf
– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social Eu ropean și Comitetul Regiunilor „ Regândirea educației: investiții în
competențe pentru rezultate socio -economice mai bune”
http://www.gnac.ro/wp -content/uploads/downloads/2012/12/Reg%C3%A2ndirea –
educa%C8%9Biei -investi%C8%9Bii -%C3%AEn -competen%C8%9Be -pentru -rezultate –
socio -economice -mai-bune.pdf
– Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind educația și formarea profesională
în Europa 2020 – contribuția educației și formării profesionale la redresare, la
creșterea economică și la crearea de locuri de muncă 2012/C 393/02
http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52012XG1219(02)&from=EN
– Recomandarea C onsiliului din 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al
Rom âniei pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de
convergență al României pentru 2014
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_c ouncil_romania_ro.pdf
– Rezoluția Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul
adulților (2011/C 372/01)

4
http://eur -lex.europa.eu /legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011G1220(01)&from=RO
– Education and Training Monitor 2014
http://ec.europa.eu/education/tools/et -monitor_en.htm
– Strategia Națională pentru Dezvo ltare Durabilă a României Orizonturi 2013 –2020 –
2030
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare -durabila/strategia -nationala -a-
romaniei -2013 -2020 -2030
– Strategia Natională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020
http://www.research.ro/ro/articol/3343/strategia -nationala -de-cercetare -si-inovare –
2014 -2020
– Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014 -2020
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014 -DOES/2014 -01-
31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf
– Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020
http://www.minind.ro/%5C/strategie _competitivitate/Strategia_Nationala_de_Comp
etitivitate_iunie_2014.pdf
– Strategia Integrată de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva învățării pe tot
parcursul vieții 2009 -2020
http://www.fonduri -structurale.ro/Document_Files/Stiri/00004296/p0yhg_sidru.pdf
http://www.fonduri -ue.ro/posdru/images/downdocs/proiect_sidr u_final_ro.pdf

Strategia educației și formării profesionale în Romania este armonizată cu Strategia Europa
2020 (aprobată în 2011) , promovează creștere a inteligentă , realizabilă prin investiții majore în
educație, cer cetare și inovare sustenabilă, creștere a incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de
muncă și reducerea sărăciei (Comisia Europeană). Cele șapte inițiative emblematice definite
prin strategie au o puternică conexiune – directă sau indirectă – cu formarea profesională prin:
– creștere inteligentă
1. agend a digitală pentru Europa;
2. uniunea de inovare;
3. tineretul în mișcare;
– creștere sustenabilă
4. resurse eficiente pentru Europa;
5. politici industriale pentru era globalizării;
– creștere incluzivă
6. agenda pentru noi deprinderi și ocupaț ii;
7. Platforma Europeană împotriva sărăciei.

Strategia educației și formării profesionale în România respectă principiile și instrumentele
europene pentru cooperare în VET , după cum urmează :
– EQF – European Qualifications Framework/ Cadrul European al Calificărilor
http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008H0506%2801%29&from=RO

– ECVET – European credit transfer system for VET / Sistemul European de Credite
Transferabile pentru VET

5
http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32009H0708%2802%29&from=RO

– EQAVET – European Quality Ass urance Reference Framework for VET / Cadrul
European deReferintă pentru Asigurarea Calității în VET
http://ec.europa.eu/education/policy/vocational -policy/eqavet_ro.htm

– ESCO – Sistemul european de clasificare a aptitudinilor/ competențelor, calificărilor
și profesiilor http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1042&langId=en

Strategia ET 2020 , care c onturează cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul educației și
formării profesionale , stabilește obiective strategice pentru deceniu l 2010 -2020 , incluzând formarea
profesională inițială (IVET) și formare a profesională continuă (CVET), pentru ca sistemele de formare
profesională să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inov ative, accesibile și flexibile ,
adaptate necesităților pieței forței de muncă, în raport cu situația din 2010.
Țintele strategice (benchmarks) pentru anul 2020 , adoptate î n cadrul ET 2020 sunt
următoarele :
1) Până în 2020, în medie , cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele
de învățare de -a lungul vieții1.
2) Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani , cu competențe scăzute de
citire, matematică și științe exacte2, ar trebui să fie mai mic de 15 %.
3) Până în anul 2020, proporția persoanelor de 30 -34 de ani , care au absolvit învățământul
terțiar3, ar trebui să fie de cel puțin 40 %.
4) Până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu4 din sistemele de educație și
formare , ar trebui să fie sub 10 %.
5) Până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru
înscrierea obligatorie la școala primară , ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.
6) Până în 2020, proporția de absolvenți angajați5 (cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani) ,
care au părăsit sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani
înaintea anului de referință , ar trebui să fie de cel puțin 82 % (comparativ cu 76,5 % în
2010)6.

1 Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și
formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).
2 Sursă: OCDE/PISA
3 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE).
4 Adică procentul din populația cu vârste c uprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul
secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într -o instituție de învățământ sau de formare.
(Eurostat, Studiul privind forța de muncă).
5 Se referă la absolvenții învățământ ului secundar superior (ISCED 3), postsecundar, neterțiar (ISCED 4) și
absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5 -6).
6 Măsurată ca proporția populați ei angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2
și 3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nicio altă activitate de educație și formare profesională.

6
Strategia Europa 2020 se axează pe trei priorități care vizează o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii:
– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
– creștere durabilă: promovarea unei economi i mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Pe baza aces tor priorități, strategia UE 2020 definește următoarele obiective principale pentru
deceniul 2010 -2020:
 Rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să ajungă la cel
puțin 75%7
 Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare -dezv oltare
 Obiectivul “ 20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser ă sau cu
30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creșterea cu 20% a ponderii energiei
regenerabile în consumul final de energie, creșterea cu 20% a eficienței en ergetice,
comparativ cu 1990
 Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu8 la maximum 10%9 și creșterea
procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare
la cel puțin 40%10 în 2020;
 Reducerea cu 25% a populației aflate s ub pragul de sărăcie11

Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din
strategia ET 2020 și strategia Europa 2020, este de interes evoluția următorilor indicatori :

Indicatori Unitate România
Perioada de referință Media
EU-28 Ținta
RO Ținta
EU
2005 2009 2010 2011 2012 2013 2013 2020 2020
Rata de
părăsire
timpurie a
școlii12 %
(18-24ani) 19,6 16,6 18,4 17,5 17,4 17,3 12,0 11,3 10

7 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei
8 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consili ului UE din mai
2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit
cel mult învățământul secundar inferior și care nu -și continuă educația sau formarea profesională
9 Față de nivelul de refer ință de 15% la momentul adoptării Strategiei
10 de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei
11 La nivelul UE, însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie. Pragul național de sărăcie este
stabilit la 60% din venitul m ediu disponibil în fiecare stat membru
12 Sursa: Eurostat (date online, code : t2020_40 )

7
Ponderea
absolvenților
de
învățământ
terțiar13 %
(30-34 ani) 11,4 16,8 18,1 20,4 21,8 22,8 36,9 26,7 40
Procentul
persoanelor
cu vârsta de
15 ani cu
competențe
scăzute de
citire,
matematică
și științe
exacte14 %
(15 ani) Citire 40,4 37,3 17,8 15,0
Matematică 47,0 40,8 22,1 15,0
Științe 41,4 37,3 16,6 15,0
Particip area
adulților in
LLL15 %
(25-64 ani) 1,6 1,5 1,3 1,6 1,4 2,0 10,5 12 15
Rata de
ocupare a
absolvenților
(ISCED 3 -6)16 %
(20-34
ani) ISCED 3 -6 72,1 77,6 71,2 70,4 69,4 66,8 75,5 82
ISCED 3 -4 62,7 69,1 61,3 58,8 59,3 55,5 69,5
ISCED 5 -6 84,7 85,7 81,9 80,7 77,7 76,2 80,9
Rata de
ocupare17 %
(20-64 ani) 63,6 63,5 63,3 62,8 63,8 63,9 68,4 70,0 75
Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online, actualizare: 20/10/2014

Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu medi a europeană și țintele asumate
de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări :
– Rata abandonului școlar timpuriu în România (17,3% în 2013, față de media europeană
de 12,0%) este una din cele mai ridicate din Europa, cu un progres lent în direcția țintei
națio nale , de 11,3% , pentru anul 2020 .
– Ponderea absolvenților de învățăm ânt terțiar a înregistrat un progres bun în direcția
țintei naționale , de 26,7% pentru 2020 (creștere de la 16,8% în 2009, la 22,8% în 2013),
cu mențiunea că ținta pentru anul 2020 la nivel european (stategia UE 2020) este de
40%, iar media europeană , în 2013 , a fost de 36,9% .

13 Sursa: Eurostat (date online, code : t2020_41 )
14 Sursa: Education and Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012),
15 Sursa: Eurostat (date online, code : trng_lfs_13)
16 Sursa: Eurostat (date online, code : edat_lfse_32)
17 Sursa: Eurostat (date online, code : t2020_10 )

8
– România continuă să se situeaze pe penultimul loc între țările europene participante în
programul PISA18. În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anteri oară (PISA
2009), rezultatele tinerilor români , în vârstă de 15 ani , participanți la testele PISA din
anul 2012 , indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire
(37,3%), matematică (40,8%) și științe exacte (37,3%), în condițiile în care media
europeană , în aceași an , a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la
științe, iar ținta (ET 2020) propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%.
– Rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani , la cel mult 3 ani
de la absolvire , a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009. În cazul
absolvenților de învățământ secundar superior (ISCED 3 -4), rata de ocupare în 2013 a
fost de 55,5%, comparativ cu o rată de 76,2% a ocupării absolvenților de învățământ
superior (ISCED 5 -6). Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,8% în anul 2013 , pe
ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3 -6, România se plasează sub media europeană ,
de 75,5%, departe de ținta de 82% , propusă la nivel european pentru anul 20 20.
– Pe ansamblul populației active , cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare
în România a fost , în 2013 , de 63,9% (față de media europeană de 68,4%), practic fără
niciun progres notabil în perioada analizată , în raport cu ținta de 70% , propusă la nivel
național pentru anul 2020.
– Rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți (LLL) a
fost, în 2013 , de 2,0%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă
de România pentru 2020 .

Datele furni zate de studiul ”CEDEFOP: On the way to 2020: data for vocational education and
training policies Country statistical overview update 2013 ”19 demostrează că șansele de
angajare sunt mai bune pentru absolvenții învățământului profesional și tehnic (ISCED 3 -4),
pentru care rata de angajare este mai mare decât în cazul absolvenților de învățământ teoretic
cu același nivel de pregătire (cu 4,1 puncte procentuale în România și cu 5,6% în UE, în anul
2010). Această constatare evidențiază importanța formării profes ionale inițiale (IVET), România
având o pondere relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic din totalul
elevilor înscriși în învățămîntul secundar superior (ISCED 3) : 61,9% în România, față media UE –
28 de 50,4% (date pentru an ul 2012)20.
Datele pentru anul 2010 , prezentate în studiul CEDEFOP mai sus citat , evidențiază ponderea
mică a investițiilor pentru formarea profesională continuă a întreprinderilor din România din
totalul costurilor cu forța de muncă (labour cost) – la jumă tate din media la nivel european
(0,4% față de 0,8%) și un procent mic al angajatorilor din România care oferă programe de
formare profesională continuă (FPC) pentru salariații proprii (24% față de 66% nivel european).
În aceste condiții, conform datelor pentru anul 2010, în România, rata de participare a

18 (OECD) Programme for International Student Assessment
19 Cedefop Reference series; 97. Luxembourg: Publications Office of the European Union, 20 14
20 Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code : educ_ipart_s )

9
angajaților la programe de formare profesională continuă se situează la mai puțin de jumătate
din media europeană (18% față de 38%) , asemenea rat ei de participare a angajaților în
formarea la locul de mu ncă (on -the-job training) , care este 18% în România, față de 38% ,
media la nivel european.

II. CADRUL ACTUAL AL ORGANIZĂRII ȘI FUNCȚIONĂRII FORMĂRII
PROFESIONALE

Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează atât pe formarea și dezvoltarea competențelor –
cheie , cât și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. Învățarea
pe tot parcursul vieții se realizează atât în contexte de învățare formale , cât și nonformale și
informale.

În România, formarea profesională în contexte de î nvățare formale este asigurată prin două
sisteme complementare: sistemul de formare profesională inițială și sistemul de formare
profesională continuă. Prin formarea profesională inițială , resursele umane dobândesc o
calificare care permite obținerea unui loc de muncă și apoi, prin formarea profesională
continuă, dezvoltarea carierei profesionale pe parcursul vieții, în concordanță cu cerințele pieței
muncii , în continuă dezvoltare , și cu aspirațiile personale.
Educația și form area profesională a copiilor, tinerilor și adulților au ca finalitate principală
formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe,
deprinderi/ abilități și aptitudini, necesare pentru:
a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizare a propriilor obiective în viață, conform
intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;
b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii
durabile;
d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura
națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural;
e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului;
f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral -civice și a
respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural.

Formarea profesională inițială furnizată prin învă țământul profesional și tehnic (ÎPT) este
reglementată prin Legea educației naționale nr. 1/2011 și regulamentele aferente.
În conformitate cu HG nr. 855 din 26 noiembrie 1998 , actualizată, Centrul Națion al de
Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic are drept scop continuarea reformei
învățământului profesional și tehnic, începută cu sprijinul Uniunii Europene prin Programul
PHARE VET RO 9405.
ART. 3
Centrul Național de Dezvoltare a Învățămân tului Profesional și Tehnic are următoarele
atribuții principale:
a) asigură coordonarea științifică și dezvoltă metodologiile de proiectare, dezvoltare,
implementare și revizuire a curriculumului pentru învățământul profesional și tehnic;

10
b) asigu ră coordonarea științifică și dezvoltă metodologii de proiectare a sistemului de
evaluare și de certificare a formării profesionale specifice învățământului profesional și tehnic;
c) asigură coordonarea științifică și elaborează propuneri privind pregă tirea personalului
didactic din învățământul profesional și tehnic;
d) asigură coordonarea profesională și consultanță științifică corpului de autori și formatori
naționali, regionali și locali din rețeaua învățământului profesional și tehnic;
e) asigură corelarea la nivel de principii și de metodologii a formării inițiale și continue a
personalului didactic din învățământul profesional și tehnic;
f) colaborează cu instituții, programe și proiecte de profil, în scopul corelării proiectării și
elaborării standardelor de pregătire profesională, a curriculumului și al evaluării, precum și al
planificării resurselor pentru învățământul profesional și tehnic;
g) elaborează principiile politicii educaționale și propune strategiile de dezvoltare a f ormării
profesionale inițiale prin rețeaua de unități școlare a învățământului profesional și tehnic,
precum și principiile de corelare a pregătirii preuniversitare și universitare din învățământul
profesional și tehnic;
h) asigură coordonarea științif ică a proiectelor de inovare și de dezvoltare a învățământului
profesional și tehnic;
i) proiectează și elaborează standardele privind dotarea cu echipamente și resurse materiale
pentru învățământul profesional și tehnic;
j) asigură dezvoltarea și funcționarea parteneriatului social în învățământul profesional și
tehnic la nivel național, regional și local;
k) asigură pregătirea și participarea unităților școlare la programele și proiectele de
dezvoltare socioeconomică la nivel național, regiona l și local;
l) asigură, la cererea Ministerului Educației Naționale, pregătirea și participarea unităților și
instituțiilor subordonate acestuia la programele comunitare ce vizează fondurile europene
structurale;
m) asigură consultanță și coordonar e științifică în probleme de planificare a structurilor și a
resurselor pentru învățământul profesional și tehnic;
n) gestionează resursele financiare de la bugetul de stat sau extrabugetare, atrase prin
programe de profil naționale și internaționale;
o) asigură îndeplinirea funcției de organism intermediar pentru Programul operațional
sectorial – dezvoltarea resurselor umane, axa prioritară 2, domeniile majore de intervenție 2.1
(tranziția de la școală la viața activă) și 2.3 (accesul și participar ea la formarea profesională
continuă).
ART. 4
Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic colaborează în
domeniul cercetării cu Institutul de Științe ale Educației și cu alte instituții specializate din țară
sau din străinătat e.
În urma unor programe comprehensive de reformă , care au vizat întregul sistem , dar și
componente le specifice, ÎPT a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru
dezvoltarea viitoarei strategii. În acest sens, Raportul național asupra i mplementării Cadrului
strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020,
elaborat de către Institutul de Științe a le Educației (București, iunie 2014 ), menționează
următoarele:
– Înființarea învățământul ui profesio nal, o rută de formare profesională inițială , în care
alocarea cifrei de școlarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor. Existe nța

11
contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prea labilă pentru
aprobarea ofertei șco lare. Această rută de formare profesional ă include:
 începând cu anul școlar 2012 – 2013 : învățământul profesional cu durata de 2 ani ,
organizat după finalizarea clasei a IX -a de liceu, reglementat prin Ordinul Minist rului
Educației Naționale 3168/2012; acesta in clude o componentă semnificativ ă de
pregătire practică , realizată în atelierele școlii și la agentul economic (în primul an,
această componentă reprezintă 60% din timpul total alocat programului , iar în al
doilea an 75% din timpul total alocat programului ; pe parcursul celor doi ani sunt
organizate stagii comasate de practică , cu o durată totală de 11 săptămâni – 6
săptămâni în primul an și 5 săptămâni în cel de -al doilea an) ;
 înce pând cu anul școlar 2014 – 2015: învățământul profesional cu durata de 3 ani ,
după finalizarea clasei a 8 -a, reglementat prin Ordinul Ministr ului Educației
Naționale 3136/ 2013; acesta include o componentă semnificativă de pregătire
practică , realizată în atelierele școlii și la agentul economic (în primul an, această
componentă re prezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al
doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice , iar în anul al
treilea, aproximativ 72% din timp este alocat pregătirii practice; pe parcursul celor
trei ani sunt organ izate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24
săptămâni – 5 săptămâni în primul an, 9 săptămâni în anul al doilea și 10 săptămâni
în cel de -al treilea an ).
– Oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învățământul profesional și
tehnic este stabilită anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de
formare profesională prin IPT , în scopul asigurării relevanței ofertei în raport cu nevoile
previzionate ale pieței munci i; modelul a fost proiectat de CNDIPT , cu sprijin ul mai multor
instituții și experți cu atribuții în dezvoltarea resurselo r umane ș i implementat începând din
anul 2004 . În perioada 2004 – 2013 au fost realizate actualizări ale instrumentelor utilizate
pentru implementarea acestui model . Modelul se bazeaz ă pe descentralizarea deciziei și
distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv național, regional,
județean și local. De asemenea, planificarea strategică este un exercițiu participativ bazat
pe acțiunea colectivă a partenerilor econo mici și sociali multipli, care reprezintă interesele
angajatorilor, asociațiilor profesionale, angajaților/ sindicatelor, administrației publice, ale
organizațiilor guvernamentale relevante, precum și ale altor organizații ale societății civile.
În acest f el este urmărită asumarea deciziilor și respectarea interesului comun al tuturor
celor implicați . Modelul combină fluxul decizional de sus în jos cu cel de jos în sus. Decizia
de planificare aparține nivelului județean, care se informează din rezultatele documentării și
monitorizării și este fundamentată, atât pe baza specificității pieței forței de muncă locale,
cât și pe capacitatea de răspuns instituțional a unității de învățământ. Monitorizarea este
realizată d e nivelurile imediat superioare. Documentel e de planificare strategică sunt:
 Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ (PRAI) – realizat la nivel regional de
către Consorțiile regionale;
 Planul Local de Acțiune pentru Învățământ (PLAI) – realizat la nivel județean de
către Comitetul Local de Dez voltare a Parteneriatului Social;
 Planul de Acțiune al Școlii (PAS) – realizat de unitatea de învățământ la nivelul
comunității.
– Elaborarea periodică de studii de piață a muncii – ultimul studiu previzional a fost realizat
în anul 2011, în cadrul proiectul ui cofinanțat din FSE prin POSDRU „Corelarea ofertei
educaționale a învățământului profesional și tehnic cu cerințele pieței muncii”. În acest

12
studiu se estimează, la orizontul anului 2013 și în perspectiva anului 2020, evoluția cererii
de forță de muncă l a nivel național și la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare . Pentru
completarea informațiilor, precum și pentru validarea tendințelor din studiile previzionale ,
în anul 2011 a fost realizată în firme ancheta privind cererea de forță de muncă pe termen
scurt (6 -12 luni). Datele au fost colectate de la un eșantion reprezentativ la nivel național ,
care cuprinde 3836 de companii.
– Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale inițiale prin crearea de rețele
parteneriale între școli , constituit e pe domenii specifice de formare profesională
(Agricultură , Chimie industrială, P rotecția mediului , Comerț , Economic , Construcții, instalații
și lucrări publice , Electric, Electromecanic , Electronică automatizări , Industrie alimentară ,
Industrie textilă și pielărie , Mecanică , Turism și alimentație , Silvicultură și F abricarea
produselor din lem n); rețelele parteneriale interș colare au fost creat e cu scopul de a
promova cooperarea și schimbul de bune pr actici în interiorul rețelei și între șco lile din
rețea și reprezentanții mediului de afaceri. Un ghid p rivind dezvoltarea de rețele
parteneriale a fost elaborat în 2013 și este disponibil la adresa
http://parteneriatpentrucalitate.tvet.ro/Ghid%20de%20bune%20practici_A4_bleed%203
mm_228%20pag.pdf
– sprijinirea dezvoltării competențelor antreprenoriale ale elevilor din IPT , prin formarea a
600 de cadre didactice în vederea implementării în p rocesul ins tructiv – educativ a unor
metode de predare și de formare profesională care să le dezvolte elevilor competenț ele
antreprenoriale (de exemplu, prin instruirea elevilor să înființeze firme de exerciț iu) și prin
promovarea dezvoltării , la nivel local, regiona l și național , de competiț ii Business plan .
Aceste competiții presupun elaborarea de către elevii participanți a unor planuri de afaceri
și prezentarea lor î n fața unui juriu , format din reprezentanți ai sistemului de educa ție și ai
mediului de afa ceri, cu scopul de a forma, descoper i și valori fica idei de afaceri valoroase
ale elevilor din IPT.
Schema si stemului de formare profesională inițială prin ÎPT – parte a sistemului național de
educație:

13

www.tvet.ro
Formarea profesională a adulților
În condițiile î n care nivelurile aptitudinilor și competențelor adulților necesită o adaptare
continuă și temeinică la necesitățile aflate în schimbare ale e conomiei și ale pieței muncii, în
Româ nia, în contextul învățării pe tot parcursul vieții, s -a acționat pentru creșterea capacității
de inserție profesională a adulților prin formare profesională de scurtă durată și ucenicie locul
de muncă.
În conformitate cu Legea educației naționale numărul 1/2011:
ART. 340
(2) Autoritatea Națională pentru Calificări elaborează Cadrul național al calificărilor pe baza
Cadrului european al calificărilor, gestionează Registrul național al calificărilor și Registrul
național al furnizorilor de formare profesională a adulților . Autoritatea Nați onală pentru
Calificări coordonează autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel
național, coordonează sistemul de asigurare a calității în formarea profesională continuă și
activitățile comitetelor sectoriale. Autoritatea Națională p entru Calificări mai are următoarele
atribuții:
a) elaborează, implementează și actualizează Cadrul național al calificărilor, precum și Registrul
național al calificărilor;
b) asigură compatibilitatea sistemului național al calificărilor cu celelalte sist eme de calificări
existente la nivel european și internațional;
c) propune Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elemente de politici și de
strategii naționale, acte normative referitoare la sistemul național al calificărilor și la
dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților;
d) coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a
standardelor de pregătire profesională;
e) coordonează asigurarea calității în formarea profe sională a adulților;

14
f) coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulților;
g) întocmește Registrul național al furnizorilor de formare profesională a adulților, precum și
Registrul național al evaluatorilor de competen țe profesionale;
h) coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale și certificarea
evaluatorilor de competențe profesionale;
i) participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes național în domeniul calificărilor
și al formării profesionale a adulților;
j) promovează dialogul social, sprijină și coordonează activitatea comitetelor sectoriale.
(3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Autorității Naționale pentru Calificări se
asigură din venituri proprii ș i subvenții de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației
Nationale .
(4) La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ,
format din reprezentați ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar, ai studenților,
ai asociațiilor profesionale, ai administrației publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor și ai
comitetelor sectoriale. Consiliul asistă Autoritatea Națională pentru Calificări în stabilirea
strategiilor naționale și a planurilor de acțiuni pentru dezvoltarea Cadrului național al
calificărilor și a formării profesionale a adulților.
(5) Autoritatea Națională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educației Nationale .
Structura, organizarea și funcționarea acest eia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în
termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 341
(1) Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în
conformitate cu un set de criterii care cores pund unor niveluri specifice de învățare atinse, al
cărui scop este integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea
transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și
societatea ci vilă.
(2) Implementarea Cadrului național al calificărilor vizează sistemul național de calificări
obținute în învățământul secundar general, în învățământul profesional și tehnic, în formarea
profesională continuă, în ucenicie, în învățământul superior, a tât în contexte formale, cât și în
contexte informale și nonformale, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
(3) Cadrul național al calificărilor permite recunoașterea, măsurarea și relaționarea tuturor
rezultatelor învățării dobândite în contex te de învățare formale, nonformale și informale și
asigură coerența calificărilor și a titlurilor certificate. Existența unui cadru național al calificărilor
contribuie la evitarea duplicării și suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învață să ia d ecizii
în cunoștință de cauză privind planificarea carierei și facilitează evoluția profesională, în
perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
(4) Cadrul național al calificărilor contribuie la asigurarea calității sistemului de formare
profesională.
ART. 342
(1) Autoritatea Națională pentru Calificări evaluează și certifică evaluatorii de competențe
profesionale, evaluatorii de evaluatori și evaluatorii externi.
(2) Criteriile și procedurile de evaluare și certificare a evaluatorilor de competențe pr ofesionale,
a evaluatorilor de evaluatori și a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice
de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării,
tineretului și sportului.
(3) Autoritatea Națio nală pentru Calificări întocmește Registrul național al evaluatorilor de
competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi certificați.

15
(4) Autoritatea Națională pentru Calificări acreditează centrele de evaluare și organismele de
evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi.
În domeniul învățării pe tot parcursul vieții , MMFPSPV are ca atribuții principale: elaborarea,
împreună cu Ministerul Educați ei Naționale, a politicilor și strategiilor naționa le privind
formarea profesională a adulților; reglementarea formării profesionale la locul de muncă și a
formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; monitorizarea, evaluarea , autoriz area și
controlarea , directă sau prin organisme abilitate , a furnizorilor de formare, alții decât cei din
cadrul sistemului național de învățământ.
Cadrul legislativ privind formarea profesională a adulților este realizat prin:
A) Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind form area profesională a adulților, r epublica tă
în 2014
Progrese î nregistrate
a) În iunie 2013, Parlamentul României a aprobat Legea nr. 167/2013 pentru modificarea și
completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 , republicată, privind formarea profesională a
adulților.
Principalele obiective ale mod ificării legislative la nivel de lege au vizat , în principal ,
următoarele:
– introducerea formării profesionale a adulților, finalizată cu certificate de calificare sau de
absolvire cu recunoaștere națională și/ sau certificate de competențe profesionale, în sfera
sistemului național de educație și formare profesională și a activităților de interes general
care nu cad sub incidența directivei serviciilor;
– flexibilizarea procedurii de autorizare a furnizorilor de formare profesională , prin
posibilitatea de reî nnoire a autorizației la cererea furnizorului, cu cel puțin 30 de zile înainte
de expirarea perioadei de valabilitate a acesteia;
– simplificarea procedurilor privind modificarea condițiilor de autorizare – furnizorul de
formare profesională e ste obligat să notifice comisia de autorizare în raza căreia își va
desfășura activitatea cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data estimată a începerii
activității;
– înregistrarea sistematică a tuturor furnizorilor de formare profesională care desfășoară
activită ți de formare profesională a adulților, la nivel județean , de către secretariatul tehnic
al comisiei de autorizare județene, precum și la nivel național , de către Autoritatea Națională
pentru Calificări;
– simplificarea procedurilor necesare privind accesul la exercitarea serviciilor de formare
profesională, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind
libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România,
aprobată cu modificările și completările ulterioare prin efectuarea acestor proceduri prin
intermediul Punctului de contact unic electronic (PCU);
– introducerea de noi sancțiuni pentru nerespectarea legislației în vigoare , care să
compenseze simplificarea condițiilor de acces la serv iciile de formare profesională a
adulților;
– completarea atribuțiilor Autorității Naționale pentru Calificări privind:
 autorizarea furnizorilor de formare profesională;
 autorizarea și monitorizarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale;
 evalu area și certificarea evaluatorilor de competențe profesionale , precum ș i a
evaluatorilor de evaluatori și a evaluatorilor externi.

16
b) introducerea principiilor pentru asigurarea calității în formarea profesional ă a adulților și a
elementelor sistemelor de asigurare a calității;
c) modificarea și completarea atribuțiilor Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Soc iale și
Persoanelor Vârstnice, Ministerului Educației Naționale, Autorității Naționale pentru Calificări
pe aspecte ce țin de formarea profesiona lă a adulților;
d) modificarea ș i completarea atribuțiilor furnizorilor de formare profesională;
e) modificarea ș i completarea atribuțiilor structurilor teritoriale implicate în procesul de
autorizare;
f) modificarea ș i completarea aspectelor ce țin de c ertificarea formării profesionale a adulților,
inclusiv a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale.
B) Legea nr. 279/2005, privind ucenicia la locul de muncă, republicată în 2013
Ucenicia la locul de muncă se adresează persoan elor interesate, cu vârsta de peste 16 ani, care
doresc să se concentreze pe învățare pornind de la situațiile profesionale reale, concrete,
cerute de practicarea unei ocupații direct la locul de muncă , precum și angajatorilor care doresc
să organizeze act ivități de ucenicie la locul de muncă potrivit domeniilor de activitate, pentru
locurile de muncă declarate vacante.
Progrese înregistrate
Principalele aspecte ale reglementărilor referitoare la ucenicia la locul de muncă au vizat
următoarele:
 Asigurarea calității programelor de formare profesională
– formarea profesională realizată la locul de muncă în baza unui contract de ucenicie, prevăzută
la art. 1 din Legea nr. 279/2005, republicată, se organizează de furnizori de formare
profesională autorizați î n condițiile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, privind formarea
profesională a adulților , cu modificările și completările ulterioare;
– formarea profesională prin ucenicie cuprinde pregătirea teoretică și pregătirea practică , în
conformitate cu prevederi le legale în vigoare și, după caz, cu legile speciale care reglementează
respectiva ocupație;
– programele de formare profesională prin ucenicie la care participă ucenici cu nevoi speciale
sunt adaptate la particularitățile specifice fiecărei categorii de persoane ;
 Acces la ucenicie pentru toate persoanele aflate î n căutarea unui loc de muncă
– angajatorii au obligația să comunice agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene,
respectiv a municipiului București, în a căror rază își au sediul, respecti v domiciliul, locurile de
muncă vacante care pot fi ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie ;
– agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, au
obligația de a comunica locurile de muncă vacante pentru a fi ocupate prin ucenicie;
– încheierea contractului de ucenicie se face pe baza dispozițiilor de repartizare eliberate de
agențiile locale pentru ocuparea forței de muncă . Persoanele care primesc această dispoziție
de repartizare sunt înregistrate în bazele de date ale structurilor teritoriale ale Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și beneficiază de servicii de informare și consiliere
profesională , acordate în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
– pentru identificarea cerer ii și ofertei de ucenicie, agențiile pentru ocuparea forței de muncă
județene și a municipiului București pot organiza burse pentru locurile de muncă declarate
vacante, inclusiv pentru persoanele cu capacitate de muncă diminuată sau pentru persoanele
cu ha ndicap. Persoanele cu capacitate de muncă diminuată sau persoanele cu handicap pot fi
cuprinse în programele de formare profesională prin ucenicie la recomandarea medicului
specialist.
 Implicarea activă a angajatorlor și furnizorilor autorizați î n programu l de ucenicie:

17
– pentru coordonarea activității ucenicului, angajatorul desemnează un coordonator de ucenicie
care este salariat al angajatorului;
– coordonatorul de ucenicie are obligația de a colabora cu furnizorul de formare profesională
autorizat pentru o rganizarea, desfășurarea și evaluarea formării profesionale a ucenicului, pe
baza standardului ocupațional corespunzător ocupației în care se califică ucenicul; atribuțiile,
drepturile și obligațiile coordonatorului de ucenicie , în raport cu activitatea de coordonare a
activității ucenicului , se stabilesc în condițiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată,
prin act adițional la contractul individual de muncă al persoanei desemnate de angajator
pentru a îndeplini funcția de coordonator de ucenicie;
– pe durata efectuării formării practice, supravegherea și îndrumarea ucenicului sunt asigurate
de formatorii furnizorului de formare profesională; furnizorul de formare profesională poate
conveni cu angajatorul pentru a asigura ucenicului supraveghere și î ndrumare pe perioada
alocată pentru formarea practică de către personalul de specialitate numit de angajator, în
condițiile OG nr. 129/2000;
– în vederea pregătirii ucenicului, angajatorul încheie cu un furnizor de formare un contract de
prestări de servicii , prevăzut la art. 4 lit .e) din lege. Acest contract începe și se finalizează în
aceleași perioadă ca și contractul de ucenicie pentru care se organizează programul de
formare prin ucenicie.
 Flexibilitate crescută î n încheierea contractelor de ucenicie
– documentele necesare pentru încheierea contractului de ucenicie sunt cele necesare î ncheierii
unui contract de muncă (se solicită numai cele prin care se poate dovedi îndeplinirea condițiilor
de acces la un contract de muncă coroborat cu un contract de f ormare profesională de un
anumit nivel de calificare)
 Constituirea de surse de finanțare viabile
– cheltuielile pentru formarea profesională a salariaților care au statut de ucenic, se deduc,
după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit , în condițiile art. 35 al Ordonanței
Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și
completările ulterioare.
Susținerea financiară a uceniciei se poate face din:
o fondurile proprii ale angajatorilor;
o bugetul asigurări lor de șomaj, în limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat, la cererea angajatorilor;
o sponsorizări ale unor persoane fizice/ juridice , în condițiile respectării Legii nr. 32/1994
privind sponsorizarea, cu modificări le și completările ulterioare;
o fonduri structurale europene: ucenicia finanțată din fonduri europene poate constitui o
cale de utilizare eficientă a fondurilor europene în România.
Principalele obiective ale modificării legislative la nivel de lege au viz at, în principal ,
următoarele:
– profesionalism și calitate în elaborarea și desfășurarea programului de ucenicie
implementat de furnizori de formare profesională autorizați, în condițiile legislației în
vigoare privind formarea profesională a adulților;
– valorificarea la maximum a diferitelor oportunități de finanțare a uceniciei pentru
persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; utilizarea cât mai eficientă a fondurilor UE
pentru a contribui la dezvoltarea sistemului de ucenicie, conținutului educaț ional și
mobilității ucenicilor și formatorilor);

18
– flexibilitate în organizarea formării profesionale la locul de muncă și la furnizorul de
formare și rigurozitate în asigurarea calității locului de muncă și a programului de formare
profesională pentru ucen ic;
– proceduri simplificate privind organizarea uceniciei la angajator și furnizorul de formare
autorizat;
– încurajarea formării de personal pentru formarea ucenicilor în cadrul companiei pentru
îndrumarea profesională a acestora;
– corelarea nevoilor de comp etențe identificate de angajatori cu nevoia de formare a
ucenicului identificată prin standardele în vigoare.
Sursa: http://www.anc.edu.ro/index.php?page=f -p-c-a

19

III. ANALIZA SWOT

Analiza SWOT își p ropune să prezinte elementele pe care se fundamentează Strategia educației
și formării profesionale, structurate în puncte tari, slabe, oportunități și amenințări. Din analiza
corelată a acestor elemente , s-au definit cele 4 obiective strategice și s -au st abilit direcțiile de
acțiune și acțiunile specifice aferente (Capitolul IV) .
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
I. Relevanța sistemelor EFP în raport cu
cerințele pieței muncii din punct de vedere al
deficitului de competențe și calificări

1. Instrumentele de descrier e a ocupațiilor și
calificărilor
1.1. Existența reglementărilor necesare elaborării
regist rului național al calificărilor
1.2. Existența metodologiilor de elaborare a
calificărilor în formarea pr ofesională inițială și
continuă
1.3. Expertiza în sistem, legată de cadrul d e
reglementare și implementare a ECVET în
formarea profesională
1.4. Existența unui mare număr de Standardele
ocupaționale și standardele de pregătire
profesională și curricula a ctualizate
1.5. Dezvoltări realizate prin proiecte cofinanțate
din FSE prin POSDRU (exem plu: Proiectul
implementat de CNDIPT „Curriculum Revizuit în
Învățământul Profesional și Tehnic – CRIP T”) prin
care a fost îmbunătățită descrierea calificărilor pe
baza rezultatelor învățării și implicarea
partenerilor sociali/ angaj atorilor în descrierea
acestora

2. Mecanisme pentru anticiparea competențelor
solicitate pe piața muncii, definirea profilurilor
profesionale, în scopul dezvoltării/ revizuirii
calificărilor în concordanță cu abilitățile și
cunoștințele relevante pentru nevoile pieței
forței de mu ncă și adaptarea programelor de
învățământ la nevoile și tendințele pieței muncii
2.1. Existența unor instrumente pentru anticiparea
nevoilor de calificări și competențe ale pieței
muncii precum și o serie de rezultate ale acestor
instrumente (Studii de pi ața muncii, Studii
previzionale privind cererea de formare
profesională și anchete în firme , realizate în
perioada 2003 -2012 de către CNDIPT cu sprijinul
mai multor instituții și experți).
2.2. Existența mecanismelor și metodologiilor de I. Relevanța sistemelor de EFP în raport cu
cerințele pi eței muncii din punct de vedere al
deficitului de competențe și calificări

1. Instrumentele de descriere a ocupațiilor și
calificărilor
1.1. Registrul național al calificărilor nu este
operaționalizat
1.2. Metodologiile de elaborare a calificărilor în
formarea profesi onală inițială și continuă sunt
necorelate în termeni de rezultate ale învățării
1.3. Insuficienta dezvoltare a cadrului de
reglementare și implementare a ECVET în
formarea profesională
1.4. Standardele ocupaționale și standardele de
pregătire profesiona lă și curricula elaborate nu
acoperă toate ocupațiile/ calificările
1.5. Standardele ocupaționale/ standardele de
pregătire profesională și curricula nu sunt
actualizate pentru toate ocupațiile/ calificările, î n
special pentru economia verde

2. Mecanisme pentru anticiparea competențelor
solicitate pe piața muncii, definirea profilurilor
profesionale, în scopul dezvoltării/ revizuirii
calificărilor în concordanță cu abilitățile și
cunoștințele relevante pentru nevoile pieței
forței de muncă și adaptarea p rogramelor de
învățământ la nevoile și tendințele pieței muncii
2.1. Lipsa aplicării sistematice a instrumentelor
pentru anticiparea nevoilor de calificări și
competențe ale pieței muncii (Studii previzionale
privind cererea de formare profesională, anchete
în firme, studii de piața muncii)
2.2. Lipsa unor studii de impact privind formarea
profesională
2.3. Aria de acțiune a documentelor de planificare
strategică a nevoilor de formare profesională se

20
elaborare a docum entelor de planificare strategică
și la nivelul furnizorilor de formare profesională
inițială (PRAI, PLAI, PAS), actualizate periodic
începând din anul 2004.
2.3. Expertiza structurilor responsabile cu
elaborarea documentelor de planificare strategică
a ne voilor de formare profesională inițială la nivel
regional (Consorțiile regionale) și local (CLDPS)
2.4. Existența unei structurii centrale, CNDIPT, cu
expertiză relevantă în ceea ce privește planificarea
strategică a ofertei ÎPT , în concordanță cu nevoil e
pieței muncii
2.5. Dezvoltări realizate prin proiecte cofinanțate
din FSE prin POSDRU (exemplu: Proiectul
implementat de CNDIPT „Corelarea ofertei
educaționale a învățământului profesional și
tehnic cu cerințele pieței muncii”)

3. Monitorizarea inserției profesionale a
absolvenților programelor de formare
3.1. Existența unei metodologii de monitorizare a
inserției socio -profesionale a absolvenților IPT,
elaborată de către CNDIPT cu sprijinul mai multor
instituții și experți, actualizată în anul 2013
3.2. Metodolo gia de monitorizare a inserției
socio -profesionale a absolvenților IPT a fost
pilotată la nivel județean și regional cu sprijinul
Programului multianual Phare TVET 2004 -2006
pentru dezvoltarea învățământului profesional și
tehnic și , ulterior, aplicată în mai multe județe , în
perioada 2010 -2013 , prin proiecte cofinanțate din
FSE prin POSDRU

4. Învățarea la locul de muncă în formarea
profesională inițială și continuă
4.1. Dezvoltarea , în ultimii ani , a componentei de
învățare la locul de muncă în formarea
profesională inițială/ continu ă și ucenicie la locul
de muncă
4.2. Existenț a unui număr din ce în ce mai mare de
agenți economici care se implică în învățarea la
locul de muncă

limitează la formarea profesională inițială.
2.4. Capacitatea instituțională a structurilor
responsabile cu elaborarea documentelor de
planificare strategică este relativ limitată
2.5. Instituțiile responsabile nu dispun de toate
resursele pentru exercitarea integrală a rolului de
gestionare a bazelor de date necesare planificării
strategice a ofertei IPT , în concordanță cu nevoile
pieței muncii

3. Monitorizarea inserției profesionale a
absolvenților programelor de formare
3.1. Insuficienta dezvoltare a mecanismului de
monitorizare a inserției soc io-profesionale a
absolvenților, prin necuprinderea tuturor
absolvenților programelor de formare, lipsa unei
componente de monitorizare pe cale
administrativă, lipsa aplicării sistematice și
cuprinzătoare din punct de vedere teritorial a
acestuia

4. Învățarea la locul de muncă în form area
profesională inițială și continuă
4.1. Insuficienta reglementare legislativă necesară
unui traseu de formare profesională inițială ,
organizat prin sistemul de î nvățămant, care să
aibă o componentă semnificativă de învățare la
locul de muncă, în pa rteneriat cu companiile
4.2. Lipsa unui mecanism de asigurare a calit ății
învățării la locul de muncă, în baza unui Cadru
comun
4.3. Lipsa unui sistem d e acreditare a
întreprinderilor pentru furnizarea componentei
programului de formare care vize ază învăța rea la
locul de muncă
4.4. Lipsa unui sistem de formare a tutorilor din
întreprinderi in formarea profesională inițială
4.5. Aplicarea pe scară redusă a uceniciei la locul
de muncă

21
5. Mecanisme de finanțare publică și privată a
formării profesionale continue
5.1. Finanțarea prin proiectele Phare multianuale
2001 – 2003 și 2004 -2006 de dezvoltare a ÎPT a
funcționării a Consorțiile Regionale, Comitetele
Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social
5.2. Finanțarea prin proiecte cofinanțate din FSE
prin PSDRU a funcționări i a Consorțiile Regionale,
Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului
Social, începând cu anul 2010
5.3. Finanțarea componentei de instruire practică
din cadrul programelor de formare profesională
inițială prin proiecte cofinanțate din FSE prin
POSDRU

6. Implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea
sistemului de formare profesională
6.1. Existența structurilor de dialog social la toate
nivelele: național, regional, județean
6.2. Existența cadrului legal de reglementare a
funcționării Comitetelor sectorial e
6.3. Existența unui Model de planificare strategică
a ofertei de formare profesională prin IPT ,
elaborat și implementat începând cu anul 2000 de
către CNDIPT , în scopul asigurării unei oferte de
formare profesională prin IPT relevantă în raport
cu nevoil e previzionate ale pieței muncii care:
– se bazează pe descentralizarea deciziei și
distribuirea acesteia pe mai multe niveluri
decizionale, respectiv național, regional,
județean și local;
– este un exercițiu participativ bazat pe
acțiunea colectivă a pa rtenerilor sociali
multipli, care reprezintă interesele
angajatorilor, asociațiilor profesionale,
angajaților/ sindicatelor, administrației publice,
ale organizațiilor guvernamentale relevante,
precum și ale altor organizații ale societății
civile (Consorț ii regionale, CLDPS);
– se bazează pe asumarea responsabilității
definirii țintelor și a căilor de acțiune, în cadrul 5. Mecanisme de finanțare publică și privată a
formării profesionale cont inue
5.1. Lipsa unui mecanism de finanțare a
structurilor de cooperare/ parteneriat strategic
public – privat și sectorial din formarea
profesională (de ex. Comitetele Sectoriale,
Consorțiile Regionale, Comitetele Locale de
Dezvoltare a Parteneriatului So cial)
5.2. L ipsa unu i sistem de facilități fiscale care să
răspundă nevoilor persoanelor adulte care au
calitatea de salariați
5.3. Insuficiența măsurilor de stimulare a
participării la programe de formare a tuturor
persoanelor apte de muncă
5.4. Ponderea relativ mică a unităților de
învățământ și a elevilor care au beneficiat de
sprijin financiar pentru instruirea practică prin
proiecte cofinanțate din FSE prin POSDRU
5.5. Lipsa unor proiecte strategice naționale,
cofinanțate din FSE prin POSDRU , care să asigure
finanțarea instruirii practice în formarea
profesională inițială din sistemul de invățămant
5.6. Slaba implicare a unităților de IPT în formarea
profesională continuă

6. Implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea
sistemului de formare profes ională
6.1. Nivelul insuficient al reprezentativității și al
specializării pe diferitele domenii de interes din
formarea profesională a persoanelor desemnate
de partenerii sociali în structurile de dialog so cial
la diferite nivele
6.2. Cadrul de reglement are a Comitetelor
Sectoriale insuficient pe aspectele ce țin de
organizarea, funcționarea și finanțarea pentru
funcționarea eficientă a acestora
6.3. Reglementările privind organizare a și
funcționarea structurilor manageriale
participative cu rol în plan ificarea strategică a
formării profesionale de la nivel regional și
județean (Consorțiile regionale / Comitetele Locale
de Dezvoltare a Parteneriatului Social) nu acoperă
toate ariile de acțiune ale acestor structuri pentru
formarea pr ofesională inițială și continuă
6.4. Asistența metodologică și mecanismele de
coordonare a structurilor de cooperare strategică
de la nivel național, regional și local nu acoperă
toate ariile de acțiune ale acestor structuri pentru
formarea profesională inițială și continuă

22
procesului de planificare participativă, având la
bază interesul instituțional comun;
– are ca rezultat documente de planificare
strategic ă a ofertei IPT pe termen mediu la
nivel regional, județean și al școlii (PRAI, PLAI,
PAS) , elaborate și actualizate periodic de către
Consorții regionale/ CLDPS/ unitatea de
învățământ, pe baza unor studii previzionale
menite a asigura anticiparea timpuri e a
nevoilor de formare profesională.
6.4. Existența Metodologiilor de elaborare,
actualizare și monitorizare a documentelor de
planificare st rategică a IPT: PRAI, PLAI, PAS
6.5. Existența documentelor de planificare
strategică a ofertei IPT (PRAI, PLAI, P AS) pe termen
mediu (actualizate la orizontul anului 2020) ,
elaborate de către structurile manageriale
consultative la nivel regional și la nivel județean ,
începând din anul 2003, actualizate periodic
II. GRADUL DE PARTICIPARE ȘI FACILITAREA
ACCESULUI LA PROGRAMELE DE FORMARE
PROFESIONALĂ
7. Marketingul progr amelor de formare
profesională ș i al evaluării rezultatelor înv ățării
dobândite în context non formal și informal
7.1. Dezvoltarea , în ultimii ani , a măsurilor de
promovare a învățământului profesional prin site –
ul „Alege -ți drumul”, campanii de informare și
promovare în mass -media, materia le de informare
și de promovare etc.

II. GRADUL DE PARTICIPARE ȘI FACILITAREA
ACCESULUI LA PROGRAMELE DE FORMARE
PROFESIONALĂ
7. Marketingul programelor de form are
profesională ș i al evaluării rezultatelor înv ățării
dobândite în context non formal și informal
7.1. Lipsa unei strategii de marketing a formării
profesionale care să conducă la conștientizarea
beneficiilor participării la programe de formare
profesională și a recunoașterii rezultatelor
învățării dobândit e în context non formal și
informal, asupra dezvoltării carierei
7.2. Materialele informative și de promovare a
formării profesionale și a sistemului recunoașterii
rezultatelor învățării , dobândite în context
nonformal și informal , sunt necuprinzătoare în
raport cu diversitatea programelor și sunt
elaborate nesistematic
7.3. Nu este creat un cadru instituțional de
identificare și popularizare la nivel național,
regional și local a bunelor practici di n formarea
profesională
7.4. Diseminarea redus ă a exemple lor de bună
practică, respectiv prezentarea unor exemple de
succes în carieră a absolvenților prog ramelor de
formare profesională
7.5. Calitatea relativ redusă a Concursurilor pe
meserii, organizate la nivel local/ regional/
național
7.6. Lipsa sprijinului pentru participarea elevilor
din IPT la Concursuri internaționale pe meserii

23
8. Participarea adulților la FPC
8.1. Existența cadrului legislat iv de reglementare a
formării profesionale a adulților

9. Orientare profesională și consilierea în carieră
9.1. Existența, în planul cadru de învățământ
pentru învățământul profesional cu durata de 3
ani, a unei ore de orientare și consiliere
9.2. Existența și implicarea în orientarea și
consilierea elevilor a CJRAE/ CMBRAE
9.3. Derularea unor proiecte naționale,
cofinanțate din FSE prin POSDRU , și a unor
proiecte internaționale de dezvoltare a o rientării și
consilierii
9.4. Existența mecanismelo r și cadrului
instituțional de orientare și consiliere a șomerilor
prin ANOFM/ AJOFM

10. Mecanisme de recunoaștere și validare a
rezultatelor învățării dobândite în context
nonformal și informal
10.1. Existența cadrului general de regle mentare
pentru recunoaștere a rezultatelor învățării 8. Participarea adulților la FPC
8.1. Insuficientă adaptare și dezvoltare a formelor
de sprijin acordat participării adulților la FPC, în
special a persoanelor confruntate cu perioade de
tranziție pe piața forței de muncă, a lucrătorilor cu
risc de șomaj, a șomerilor, a grupurilor
dezavantajate și a persoanelor cu vârstă peste 50
de ani (pachete de măsuri active personalizate,
acorduri flexibile de formare profesională, măsuri
specific e de sprijin pentru persoanele
dezavantajate)
8.2. Numărul redus de adulți cuprinși în programe
de FPC

9. Orientare profesională și consilierea în carieră
9.1. Lipsa unui sistem național integrat de
informare, consiliere și orientare profesională la
nivel nați onal/ regional/ local, care să vizeze atât
formarea profesională inițială , cât și formarea
profesională continuă
9.2. Slaba cooperare între diverși actori la nivel
național, regional și local , care acționează î n
domeniul consilierii și orientării profesion ale și
lipsa coordonării acțiunilor acestora
9.3. Rețeaua de centre de informare, consiliere și
orientare profesională, insuficient dezvolta tă, în
special în mediul rural
9.4. Numărul redus de instrumente de orientare
profesională o nline elaborate și imple mentate
9.5. Insuficienta informare a persoanelor apte de
muncă în legătură cu serviciile de orientare și
consiliere existente la nivel național/ regional/
local
9.6. Lipsa unui mecanism de asigurare a calității
serviciilor de informare, consi liere și orie ntare
profesională
9.7. Lipsa unui sistem coere nt și cuprinzător de
furnizare de programe de formare profesională
continuă la persoanele cu atribuții în domeniul
informării, consilierii și orientării în carieră
(personalul centrelor de consiliere, c onsilie ri
școlari și diriginți)
9.8. Lipsa sprijinului pentru funcționarea
forumurilor națio nale de orientare profesională
9.9. Insuficienta furnizare de servicii de orientare
profesională pentru grupurile aflate în risc

10. Mecanisme de recunoaștere și validar e a
rezultatelor învățării dobândite în context
nonformal și informal
10.1. Lipsa Metodologiei de recunoaștere a
rezultatelor învățării dobândite în context

24
dobândite în context nonformal și informal (inclus
în LEN)

11. Accesul la programe de formare profesională
pentru tineri din categoriile „greu accesibile”
(hard to reach), cu accent pe c ei din mediul rural
și din medii defavorizate, precum și populația
roma
11.1. Implementarea unor măsuri pentru
creșterea a ccesului la programele de formare
profesională a elevilor din mediul rural și de e tnie
romă (alocarea de locuri speciale pentru elevii
romi, transport școlar, burse școlare pentru elevii
din învățământul profesional) nonformal și informal la nivel de sistem
10.2. Mecanismele de asigurare a calității nu
sunt aplic ate sistemului de recunoaștere și
validare a rezultatelor învățării dobândite în
context non formal și informal
10.3. Insuficienta formare a personalului cu
atribuții în domeniul recunoașterii și validării
rezultatelor învățării dobândite în context
nonformal și informal
10.4. Slaba capacitate instituțională pentru
evaluarea rezultatelor învățării dobândite în
context nonformal și informal
10.5. Programele de formare existente nu sunt
adaptate și personalizate în funcție de
recunoașterea rezultatelor învăță rii dobândite în
context nonformal și informal

11. Accesul la programe de formare profesională
pentru tineri din categoriile „greu accesibile”
(hard to reach), cu accent pe cei din mediul rural
și din medii defavorizate, precum și populația
roma
11.1. Lipsa unor campusuri școlare și a unor
centre de formare profesională pentru o largă
paletă de domenii de formare profesională și
calificări și pentru un număr semnificativ de
cursanți cu domiciliul la distanțe mari
III. CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE

12. Cad ru național de asigurare a calității EFP la
nivel de sistem
12.1. Existența cadrului național de asigurare a
calității în FPI
12.2. Existența Grupului Național pentru
Asigurarea Calității (GNAC), structură informală,
care funcționează ca punct național de referință al
Rețelei Europene pentru Asigurarea calității în
Educație și Formarea Profesională (EQAVET),
având ca principală funcție coordonarea și
armonizarea sistemelor de asigurare a calităț ii în
educație și formarea profesională
12.3. Existența unor r ețele de cooperare
interinstituțională în domeniul asigurării calității
între furnizorii de formare profesională inițială

13. Cadrul de reglementare și implementare III. CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE

12. Cadru național de asig urare a calității EFP la
nivel de sistem
12.1. Sprijinul limitat acordat funcționării Grupului
Național pentru Asigurarea Calității în FP,
structură de coordonare constituită în
conformitate cu Recomandarea EQAVET
12.2. Lipsa unui sistem național de colect are și
analiză a datelor referitoare la cei 10 indicatori
EQAVET, atât pentru formarea profesională
inițială , cât și pentru formarea profesională
continuă
12.3. Lipsa unui mecanism de monitorizare,
evaluare și revizuire sistematică a calității formării
profesionale la nivel de sistem, care să includă
colectarea și analiza informațiilor cu privire la
gradul satisfacție a beneficiarilor direcți și indirecți
ai programelor de formare profesional ă
12.4. Insuficienta cooperare interinstituțională în
domeniul asi gurării calității între furnizorii de
formare profesională

13. Cadrul de reglementare și implementare

25
pentru asigurarea calității în FPC
13.1. Existenț a unui cadru legislativ de asigurare a
calității în FPC

14. Calitatea certificării rezultatelor învățării
14.1. Existența mecanismelor de certificare a
rezultatelor învățării în formarea profesională
inițială și în formarea profesională continuă
14.2. Dezvoltări realizate prin proie cte cofinanțate
din FSE prin POSDRU (exemplu: Proiectul
„Formarea cadrelor didactice în domeniul
evaluării competențelor profesionale”
implementat de CNDIPT)
14.3. Existența unei baze de itemi pentru evaluare
și certificare
14.4. Existența unui număr de ev aluatori de
competențe , formați la nivel național

15. Competențele persoanelor cu atribuții în
furnizarea programelor de formare profesională
15.1. Existența mecanismelor și programelor
destinate dezvoltării profesionale a cadrelor
didactice
15.2. Număr s emnifi cativ de persoane cu atribuții
în furnizarea programelor de FP formate prin
programel e Phare TVET, proiecte POSDRU și alte
proiecte

16. Calitatea infrastructurii educației și formării
profesionale
16.1. Îmbunătățirea infrastructurii ed ucației și
formării profesionale în raport cu ceri nțele pentru asigurarea calității în FPC
13.1. Cadrul de reglementare a asigurării calității
în FPC nu este corelat cu cel din FPI
13.2. Lipsa unor instrumente pentru asigurarea
calității FPC , atât la nivel de sistem , cât și la
nivelul furnizorilor autorizați
13.3. Lipsa unor standarde naționale de ca litate
pentru furnizorii de FPC
13.4. Baza de date statistice referitoare la
asigurarea internă a calității l a nivelul furnizorilor
autorizați neactualizată

14. Calitatea certificării rezultatelor învățării
14.1. Lipsa corelării între Mecanismele de
certificare a rezultatelor învățării și calificărilor în
formarea profesională inițială și în formarea
profesional ă continuă
14.2. Insuficienta dezvoltare a bazei naționale de
itemi pentru evaluare și certificare
14.3. Un număr redus de evaluatori certificați la
nivel național

15. Competențele persoanelor cu atribuții în
furnizarea programelor de formare profesio nală
15.1. Programele de dezvoltare profesională
continuă a formatorilor și profesorilor nu su nt
cuprinzătoare și sistematice
15.2. Lipsa unor programe sistematice de
dezvoltare profesională continuă a membrilor
Comisiilor de autorizare și a evaluatorilo r de
furnizori și programe de formare folosiți de
comisiile de autorizare , referitoare la asigurarea
calității formării profesionale continue
15.3. Lipsa unui centru național și a unor centre
regionale de formare a profesorilor și a tutorilor
din cadrul agenților economici implicați în FPI,
care să asigure o dezvoltare coerentă și unitară a
competențelor persoanelor cu atribuții în
furnizarea programelor de formare profesională
15.4. Lipsa reglementărilor legale privind
dezvoltarea competențelor tutorilor din cadrul
agenților economici implicați în formarea
profesională inițială

16. Calitatea infrastructurii educației și formării
profesionale
16.1. Infrastructura de formare profesională nu
corespunde integral nevoilor , din punct de vedere

26
Standardelor ocupaționale / Standardelor de
pregătire profesională/ Curriculumului , într-un
număr semnificativ de unități de învățământ,
realizată preponderent prin programele
multianuale Phare TVET 20 01-2003 și 2004 -2006

17. Excelența în EFP
17.1. Existența unor furnizori de formare
profesională in ițială și continuă, dezvoltați î n
programe de modernizare a FP, care promovează
excelența al distribuție i teritoriale și al calității ei
16.2. Standarde de dotare a furnizorilor de
formare profesională neactualizate în raport cu
standardele aferente calificării
16.3. Lipsa și/ sau uzura fizică și/ sau morală a
mijloacelor didactice și a echipamentelor afere nte
infrastructurii de formare profesională

17. Excelența în EFP
17.1. Insuficienta dezvoltare a unor centre
comunitare de învățare permanentă, a centrelor
de resurse din FPI pe domenii de pregătire
profesională și a celor care coordonează , la nivel
regional , inițiativele antreprenoriale
17.2. Insuficienta dezvoltare a infrastructurii
furnizorilor de formare profesională inițială și
continuă pentru sectoare economice prioritare,
identificate prin Strategia națională pen tru
competitivitate 2014 – 2020
17.3 . Lipsa unor Centre regionale de competențe
care să asigure formarea de competențe sau
calificări pentru sectoare economice prioritare,
identificate prin Strategia națională pentru
competitivi tate 2014 – 2020
17.4. Insuficienta dezvoltare a unor comunită ți de
practici în formarea profesională, pe dom enii de
pregătire profesională
17.5 Lipsa unui mecanism de recunoaștere a
excelenței în furnizarea de p rograme de formare
profesională
17.6. Relevanța insuficientă a concursurilor pe
meserii, organizate la ni vel local/ regional/
național
17.7. Slaba participare a elevilor din IPT la
Concu rsuri internaționale pe meserii
17.8. Neaplicarea standardelor specifice
competițiilor internaționale în formarea
profesională din România
IV. INOVAREA ȘI COOPERAREA ÎN DOMENIUL
FORMĂRII PROFESIONALE

18. Inovarea , creativitate a și dezvoltarea
spiritului antreprenorial din cadrul programelor
de formare profesională
18.1. Existența centralei ROCT (ROmanian
Coordination of Training -firms)
18.2 . Implementarea și dezvoltarea metodei de
învățare prin firma de exercițiu, în învățământul
profesional și tehnic din România, începând cu
anul 2001, care cuprinde , în 2014 , o rețea de
peste 1300 de firme de exercițiu
18.3. Existența rețelei de întreprinderi simulate , IV. INOVAREA ȘI COOPERAREA ÎN DOMENIUL
FORMĂRII PROFESIONALE

18. Inovarea , creativitate a și dezvoltarea
spiritului antreprenorial din cadrul pro gramelor
de formare profesională
18.1. Insuficienta extindere a metodelor de
învățare care dezvoltă competențele
antreprenoriale ale formabililor (e.g. firma de
exercițiu )
18.2. Sprijin financiar insuficient pentru
organizarea de competiții de dezvoltare și
simulare a planurilor de afaceri, în cadrul
programelor de formare profesională (de ex :

27
care cuprinde , în 2014 , peste 140 de întreprinderi
simulate
18.4. Dezvoltări realizate prin proiecte cofinanțate
din FSE prin POSDRU (exemplu : proiectul
„Formarea cadrelor didactice din învățământul
profesional și tehnic – profil SERVICII, pentru
extinderea metodei moderne de învă țare firma de
exercițiu” implementat de CNDIPT)

19.Capacitatea instituțională a furnizorilor de
formare profesională inițială și continuă și a
comitetelor sectoriale de a accesa fonduri
europene
19.1. Număr semnificativ de furnizori de formare
care a u accesat fonduri europene prin p roiecte
destinate dezvoltării resurselor umane

20. Mobilități internaționale în formarea
profesională
20.1. Existența unui număr important de furnizori
de formare care au accesat fonduri europene
destinate m obilității internaționale în formarea
profesională și care creează premisele constituirii
unei rețele, popularizarea și extinderea bunelor
practici

Business plan)
18.3. Sprijin financiar insuficient pentru
organizarea și participarea la târgurile regionale,
naționale și internați onale ale firmelor de
exercițiu
18.4. Parteneriate insuficiente pentru inovare,
dezvoltate între furnizorii de formare
profesională, instituții de învățământ superior,
insti tute de proiectare și cercetare
18.5. Număr redus de proiecte de inovare la
nivelul IPT

19.Capacitatea instituțio nală a furnizorilor de
formare profesională inițială și continuă și a
comitetelor sectoriale de a accesa fonduri
europene
19.1. Ponderea scăzută a furnizorilor de formare
profesională inițială și continuă care au accesat
fonduri europene din totalul furni zorilor
19.2. Insuficienta i nformare a furnizorilor de
formare profesională și a comitetelor sectoriale
privind posibilitățile de accesare a fondurilor
europene destinate formării pr ofesionale
19.3. Capacitatea redusă a multor furnizori de
formare profes ională și a comitetelor sectoriale
privind accesarea fondurilor europene destinate
formării profesionale și managementul proiectelor
cofinanțate din fondurile europene
19.4. Mecanismele existente nu asigură o asistență
de maximă eficiență pentru furnizorii de formare
profesională și pentru comitetele sectoriale în
elaborarea și implementarea cererilor de
finanțare în proiecte cofinanțate din fonduri
europene

20. Mobilități internaționale în formarea
profesională
20.1. Ponderea scăzută a formabililor cupri nși în
programe de mobilități internaționale din totalul
formabililor
20.2. Informarea insuficientă a furnizorilor de
formare profesională privind accesarea fondurilor
europene destinate mobilității internaționale în
formarea profesională (ERASMUS + , FSE e tc.)
20.3. Competențe limitate ale personalului multor
furnizori de formare profesională privind
elaborarea cererilor de finanțare pentru accesarea
fondurilor europene destinate mobilității
internaționale în formarea profesională
(ERASMUS + , FSE etc.)
20.4 . Număr redus de programe de formare
profesională prin cooperare transfrontalieră

28
21. Învățarea mutuală și schimburile de bune
practici la nivel internațional și mai cu seamă
euro pean
21.1. Existența unui număr semnificativ de
instituții care au implementat proiecte
cofinanțate din FSE prin POSDRU având, între
altele, și o componentă de învățare mutuală și
schimburi de bune practici la nivel european
(exemplu: Proiectul implement at de CNDIPT
„Corelarea ofertei educaționale a învățământului
profesional și tehnic cu cerințele pieței muncii”) 21. Învățarea mutuală și schimburile de bune
practici la nivel internațional și mai cu seamă
european
21.1. Învățarea mutuală și schimburile de bune
practici , la nivel int ernațional și mai cu seamă
european , sunt insuficient dezvoltate
21.2. Diseminare redusă a schimburilor de bune
practici la nivelul FP

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
1. Fondurile europene destinate dezvoltării
resurselor umane și a infrastrucrurii
2. Strategiil e de Dezvoltare ale Regiunilor pentru
perioada 2014 -2020 stabilesc , între alte obiective ,
creșterea calității serviciilor de educație și de
formare profesională, adaptate la noile cerințe ale
pieței muncii
3. Programul Operațional Regional 2014 -2020
evidenți ază Axa prioritară Îmbunătățirea
infrastructurii educaționale
4. Fondurile europene destinate mobilității
internaț ionale în formarea profesională
( ERASMUS+ , FSE etc.)
1. Schimbările legislative privind educația, sectorul
economic și piaț a muncii pot introduce distorsiuni
ale dezvoltărilor previzionate
2. Lipsa unor stimulente/ facilități fiscale adresate
agenților economici pentru implicarea acestora în
formarea profesională inițială
3. Lipsa de atractivitate a unor locuri de muncă
dispo nibile
4. Decalajul dintre opțiunile absolvenților
învățământului gimnazial pentru traseul de
educație și formare profesională și performanțele
educaționale ale acestora
5. Sistemul de finanțare pentru formarea
profesi onală inițială din sistemul de î nvăță mant nu
asigură toate resursele necesare formării
profesionale inițiale, mai cu seamă pentru
instruirea practică și pentru evaluarea și
certificarea rezultatelor învățării
6. Modelul de accesare a fodurilor europene de
către furnizorii de formare profesio nală și continuă
nu asigură egalitatea de șanse pentru comunitățile
sărace
7. Dificultăți semnificative pentru furnizorii de
formare profesională inițială în accesarea
fondurilor europene , datorită lipsei resurselor
financiare pentru cofinanțarea proiectel or
8. Insuficienta implicare a agenților economici în
procesul de certificare a rezultatelor învățării
9. Sprijinul financiar limitat , care nu acoperă
integral nevoile de cazare, masă, transport școlar
pentru tinerii înrolați în formarea profesională în
campusurile școlare/ centrele de formare
profesională, mai ales pentru cei din mediul rural
și din medii defavorizate, precum și pentru
populația romă
10. P roceduri le birocratice de accesare a
fondurilor europene

29

IV. VIZIUNE

Strategia educației și formării profesionale propune dezvoltarea unui sistem accesibil, atractiv și
competitiv, care să ofere un răspuns relevant și rapid la cerințele economiei, într -o abordare
pro-activă și prin măsuri implementate în parteneriate variate.

Viziunea strategică asupra educației si formării profesionale în România este de a oferi
tuturor persoanelor oportunitatea dezvoltării personale și profesionale în vederea dobândirii
calificărilor și competențelor relevante pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității
economice, în contextul învățării pe parcursul întregii vieti .

Strategia stabilește obiective și direcții de acțiune pe termen mediu și lung, astfel încât
sistemul de educație și formare profesională să răspundă nevoilor în continuă schimbare ale
economiei , societății și indivizilor, sporind astfel flexibilitatea și garantând coerența întregului
sistem. Strategia educației și formării profesionale este dezvol tată în jurul conceptelor cheie:
1. „RELEVANȚĂ”
2. „ACCES și PARTICIPARE”
3. „CALITATE”
4. „INOVARE și COOPERARE”

În vederea realizării obiectivelor stabilite va fi necesară schimbarea de paradigmă în definirea
planurilor de acțiune sectoriale ale sistemului de educație și formare profesională astfel încât în
loc de o abordare de tip reactiv l a cerințe concrete formulate de beneficiari, sistemul să fie în
măsură să își planifice dezvoltarea proprie fundamentată pe cerințele economiei prognozate
pentru viitor.

Furnizorii de educație și formare profesională trebuie să își adapteze și să își actu alizeze
permanent oferta de educație și formare profesională, pentru a răspunde eficient nevoilor
factorilor interesați, condiție esențială pentru a rămâne competitivi. Dezvoltarea și reformarea
sistemului de educație și formare profesională implică un p roces de descentralizare care să
asigure transferul de autoritate, responsabilitate și resurse , în privința luării deciziilor și a
managementului general și financiar către unitățile de învățământ și comunitatea locală, menit
să conducă la o mai mare apropie re de nevoile reale la nivel regional și local, precum și să
implice actorii locali în definirea ofertei de formare.

O altă provocare care stă în fața dezvoltărilor strategice derivă din aspectele legate de
globalizare, situație în care cererea nu mai est e locală, nici regională, și o dată cu creșterea
mobilității forței de muncă, sistemele pregătesc capitalul uman pentru o piață globală a muncii.

De asemenea, orientarea către o societat e bazată pe cunoaș tere presupune implicarea
sistemului de educație și formare profesională în transpunerea în practică a conceptului de
învățare pe tot parcursul vieții . Este esenț ial ca formarea profesională să promoveze , în rândul
beneficiarilor direcți , o atitudine pozitivă pentru învățare, să asigure calitatea ofertei de EFP și
relevanța acesteia în raport cu abilitățile, cunoștințele și nevoile persoanei.

30
Cooperarea interinstituț ională la diferite nivele este, de as emenea, un element fundamental î n
dezvoltarea ș i implementarea strategiei educației și formării profesi onale. De aceea, pentru a
asigura coerența și consistența dialogului cu actorii esențiali, pe de o parte, și între diferitele
politici europene, pe de altă parte, este necesară construirea sistematică a op ortunităților
pentru cooperare ș i dialog, pentru sc himbul de informații și de opinii.

31
OBIECTIVELE STRATEGICE ȘI DIRECȚIILE DE ACȚIUNE PENTRU EDUCAȚIA ȘI
FORMAREA PROFESIONALĂ 2014 – 2020

Strategia educației și formării profesionale pentru perioada 2014 – 2020 stabilește patru
obiective strategice, reali zate prin 17 direcții de acțiune și acțiuni specifice, astfel:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de FP pentru piața muncii
Acest obiectiv exprimă, de fapt, filozofia dezvoltărilor în formarea profesională prin care
acest sector î și aduce o importantă contribuție l a dezvoltarea economică locală, regională ,
națională și europeană. Strategia va ține cont de caracterul teritorial al dezvoltării economice
și de disparitățile existente în termeni de acces și participare la FPA.

Obiecti vul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare
profesională
Acest obiectiv definește modul în care sistemul de formare profesională se adresează
beneficiarilor direcți, fie prin formare inițială , fie prin formare continuă, de fapt încurajând
învățarea de -a lungul întregii vieți. Strategia va încerca să furnizeze un răspuns adecvat la
nevoile persoanelor, angajatorilor și comunităților , în materie de formare profesională de
calitate pentru piața muncii. Prin direcți ile de acțiune aferente acestui obiectiv strategic ,
vizăm o contribuție semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei EU 2020 și
anume creșterea ratei de ocupare, cu ținta de 75%.

Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității formării pr ofesionale
Obiectivul are în vedere cerințele de asigurare a calității pentru întregul sistem de formare
profesională, cerință esențială pentru o contribuție recunoscută la creșterea competitivității
economiei naționale și europene, care se poate realiza doar prin procese, sisteme și
mecanisme asigurate din perspectiva calității, într -o abordare armonizată cu sistemele
europene de calitate.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în
domeniul formării profes ional e scoate în evidență caracteristicile esențiale ale tuturor
acțiunilor din sectorul formării profesionale care, pentru a fi eficiente și relevante, este
necesar a fi realizate prin cooperare, în cadrul unor parteneriate funcționale la toate
nivelurile de acțiune și cu filozofia încurajării creativității și valorizării inovării. Aceste principii
sunt prezente și pătrund toate prioritățile de acțiune concrete, însă definirea lor în cadrul unui
obiectiv distinct va accentua importanța strategică a acestor a în contextul actual.

32
Obiectivul strategic 1
Îmbunătățirea atractivității și relevanței sistemelor de FP pentru piața muncii

cu următoarele direcții de acțiune și acțiuni specifice:

1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupațiilor / calificăril or curriculumului și a
auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul Național al
Calificărilor , pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilității
în ed ucație și formare profesională ș i pentru crește rea relevanței pentru piața muncii:
1.1. Operaționalizarea Registrului național al calificărilor (RNC)
1.2. Corelarea metodologiilor de elaborare a tuturor calificărilor obținute,
indifer ent de ruta de profesionalizare , în termeni de rezultate ale învățării ,
în fo rmarea pr ofesională inițială și continuă
1.3. Dezvoltarea și operaționalizarea cadrului de reglementare și implementare
a sistemul european de credite pentru educație și formare profesională
(ECVET) în formarea profesională inițială și continuă
1.4. Elaborarea/ actu alizarea standardelor ocupaționale/ standardelor de
pregătire profesională și curricula din perspectiva relevanței acestora
pentru piața muncii, preponderent pentru economia verde și dezvoltarea
sectoarelo r prioritare la nivel național
1.5. Revizuirea periodică a metodologiilor de elaborare a instrumentelor de
descriere a ocupațiilor și calificărilor
1.6. Elaborarea și asigurarea accesului furnizorilor de formare profesională la
auxiliare curriculare pentru toate calificările (manuale, ghiduri , platforme
de învățare on line etc.)

2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competențelor solicitate pe piața muncii,
definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/ revizuirii calificărilor în
concordanță cu abilitățile și cunoștințele relevante pentru nevoil e pieței forței de muncă
și adaptarea programelor de învățământ la nevoile și tendințele pieței muncii:
2.1. Elabor area de studii și cercetări periodice , pentru anticiparea timpurie a
nevoilor de calificări , cât și de competențe ale pieței muncii
2.2. Studii period ice de impac t privind formarea profesională
2.3. Elaborarea și revizuirea periodică a documentelor de planificare a nevoii de
formare la nivel național, regional, loca l și al furnizorului de formare
2.4. Elaborarea și gestionarea bazelor de date necesare planificări i strategice a
ofertei de formare profesională , în conco rdanță cu nevoile pieței muncii

3. Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților programelor de formare :
3.1. Crearea unui mecanism național de monitorizare pe cale administrativă a
inserției profesio nale a absolvenților programelor de formare
(implementat de către MEN, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale
și Persoanelor Vârstnice , ANOFM, AJOFM )
3.2. Revizuirea Metodologiei pentru monitorizarea inserției socioprofesionale a
absolvenților de înv ățământ profesional și tehnic , în concordanță cu
modificările aduse Legii educației naționale și mutarea centrului de
greutate al investigației pe aspectele privind deficitul de competențe

33
3.3. Realizarea sistematică a monitorizării absolvenților programelor de
formare pe cale administrativă și prin anchete la nivel național

4. Îmbunătățirea învățării la locul de muncă în formarea profesională:
4.1. Elaborarea și operaționalizarea reglementărilor legislative necesare unui
traseu de formare profesională în formarea ini țială, cu o componentă
semnificativă de învățare la locul de munc ă, în parteneriat cu companiile
4.2. Implementarea reglementărilor legislative referitoare la ucenicie
4.3. Dezvoltarea de structuri de cooperare a le angajatorilor pe domenii de
pregătire profesională , care să coordoneze învățarea la locul de muncă
pentru domeniul respecti v, la diferite nivele (național/ regional/ local)
4.4. Elaborarea și implementarea unui mecanism de asigurare a calită ții
învățării la locul de muncă
4.5. Elaborarea metodologiei și a standarde lor de acreditare a întreprinderilor,
pentru furnizarea componentei programului de formare care vizează
învățarea la locul de muncă
4.6. Elaborarea metodologiei de implementare a principiil or pentru asigurarea
calității î n formarea profesională a adulților
4.7. Formarea tutorilor din întreprinderi

5. Îmbunătățirea mecanismelor de finanțare publică și privată a formării profesionale:
5.1. Elaborarea u nui mecanism de finanțare a structurilor de cooperare/
parteneriat strategic public – privat și sectorial din formarea profe sională
(de ex. Comitetele Sectoriale, Consorțiile Regionale, Comitetele Locale de
Dezvo ltare a Parteneriatului Social)
5.2. Elaborarea unui mecanism de s timulare a angajatorilor implicați în
învățarea la locul de muncă , ca parte a pr ogramelor de formare iniția lă
5.3. Îmbunătățirea sistemului de finanțare pentru asigurarea resurselor
necesare formării profesionale inițiale, inclusiv a instruirii practice și a
evaluării și cert ificării rezultatelor învățării
5.4. Elaborarea ș i implementarea unor proiecte strategice naționa le care să
asigure finanțarea instrui rii practice a elevilor din IPT

6. Creșterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare
profesională:
6.1. Revizuirea cadrului de reglementare a Comitetelor Sectoriale și sprijinirea
dezvoltării lor i nstituționale
6.2. Revizuirea metodologiilor de organizare și funcționare a structurilor
manageriale participative cu rol în planificarea strategică a formării
profesionale de la nivel regional (Consorțiile regionale) și județean
(Comitetele Locale de Dezvo ltare a Parteneriatului Social)
6.3. Dezvoltarea capacității de managem ent participativ , prin asigurarea
asistenței metodologice și a mecanismelor de coordonare a structurilor de
cooperare strategică de la nivel național, regional și județean, cu accent
pentru Con sorțiile Regionale și Comitetele Locale de Dezvoltare a
Parteneriatelor Sociale, în vederea înd eplinirii rolurilor ce le revin

34
6.4. Crearea și furnizarea de programe de dezvoltare profesională continuă a
specialiștilor comitetelor sectoriale , care să vizeze:
6.4.1. utilizarea Standardelor ocupaționale, Standardelor de pregătire
profesională și Curriculumului ;
6.4.2. dezvoltarea competențelor profesionale prin învățar e la locul
de muncă în companii;
6.4.3. asigurarea calității.

Obiectivul strategic 2
Creșterea participării și faci litarea accesului la programele de formare profesională

cu următoarele direcții de acțiune și acțiuni specifice:

7. Dezvoltarea marketingului progr amelor de formare profesională ș i al rezultatelor
învățării dobândite în context non formal și informal:
7.1. Dezvol tarea și implementarea unei strategii de marketing care să conducă
la conștientizarea beneficiilor asupra dezvoltării carierei:
– a participării la programele de formare profesională inițială și
continuă ;
– a recunoașterii rezultatelor învățării dobândite în context nonformal
și informal.
7.2. Elaborarea și difuzarea de materiale informative și de pro movare a formării
profesionale ș i a recunoașterii rezultatelor învățării dobândite în context
nonformal și informal
7.3. Dezvoltarea și implementarea unui cadru de identifi care și popularizare , la
nivel național, regional și local , a bunelor pra ctici din formarea profesională
7.4. Diseminarea exemplelor de bună practică și prezentarea unor exemple de
succes în carieră a absolvenților prog ramelor de formare profesională

8. Creșterea participării tinerilor ș i adulților la FPC cu accent pe NEETs (tineri cu vârsta
cuprinsă î ntre 15 -24 de ani care nu sunt nici a ngajaț i, nici nu urmează un program de
educație ș i/ sau formare profesională), persoanel e confruntate cu perioade de tran ziție
pe piața forței de muncă, precum și a lucrători lor cu risc de șomaj și șomeri, pe grupuril e
dezavantajate și pentru persoane cu vârs ta peste 50 de ani:
8.1. Crearea bazei de date integrate destinată înregistrării tinerilor NEETs
8.2. Furnizarea de pachete de măsuri a ctive personalizate
8.3. Realizarea de acorduri flexibile de formare profesională , asigurând
egalitatea de șanse
8.4. Asigurarea măsurilor specifice de sprijin pentru persoane dezavantajate , în
scopul creșterii ratei de participare la formarea profesională
8.5. Introduce rea/ operaționalizarea formării profesionale continue la distanță/
în sistem blended -learning

9. Îmbunătățirea orientării profesionale și a consilierii în carieră:
9.1. Consolidarea sistemului național integrat de informare, consiliere și
orientare profesională la nivel național/ regional/ local, care vizează atât
formarea profesională inițială , cât și fo rmarea profesională a adulților

35
9.2. Dezvoltarea coordonării și cooperării între diverși actori la nivel național,
regional și local care acționează î n domeniul cons ilierii și orientării
profesionale
9.3. Dezvoltarea și extinderea rețelei de centre de informare, consiliere și
orientare profesională, atât în mediul urban , cât și în mediul rural , în
vederea participării l a formarea inițială și continuă
9.4. Dezvoltarea și impleme ntarea de instrumente d e orientare profesională
online
9.5. Campanii de i nformare a persoanelor aflate î n căutarea unui loc de muncă
în legătură cu serviciile de orientare și consiliere existente la nivel național/
regional/ local
9.6. Elaborarea și implementarea u nui mecanism de asigurare a calității
serviciilor de informare, consi liere și orientare profesională
9.7. Dezvoltarea și furnizarea de programe de formare profesională continuă
pentru persoanele cu atribuții în domeniul informării, consilierii și orientării
în carieră (personalul centrelor de consiliere, c onsilieri școlari și diriginți)
9.8. Dezvoltarea și furnizarea de servicii de consiliere și orientare profesională
pentru grupurile aflate în risc

10. Consolidarea și flexibilizarea mecanismelor de recunoaștere și va lidare a rezultatelor
învățării dobândite în context non formal și informal:
10.1. Îmbunătățirea metodologiilor de recunoaștere a rezultatelor înv ățării
dobândite în context non formal și inf ormal la nivel preuniversitar, î n
vederea valorificării acestora î n sis temul de educație și formare
profesională a adulților
10.2. Dezvoltare a mecanismelor de asigurare și î mbunătățire a calității
sistemului de recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în
context non formal și informal
10.3. Formarea personalului cu atr ibuții în domeniul recunoașterii și validării
rezultatelor învă țării dobândite în context non formal și informal
10.4. Dezvoltarea capacităților instituționale existente , prin încurajarea și
sprijinirea furnizorilor de formare profesională, precum și a altor org anizații
relevante, pentru a deveni centre de evaluare a rezultatelor învăț ării
dobândite în context non formal și in formal
10.5. Personaliza rea programelor de formare, prin valorificarea rezultatelor
învățării dobândite în context nonformal și informal

11. Facili tarea accesului la pro gramele de formare profesională pentru tineri, cu accent pe cei
din mediul rural și din medii defavorizate, precum și populația romă :
11.1. Dezvoltarea campusurilor școlare pentru o largă paletă de domenii de
formare profesională și calific ări și pentru un număr semnificativ de elevi
cu domiciliul la distanțe mari
11.2. Acordarea de sprijin financiar , care să acopere nevoile de cazare, masă,
transport școlar ale tinerilor, cu accent pe cei din mediul rural și din me dii
defavorizate, populația rom ă, înrolați în formarea profesională în
campusurile școlare/ centrele de formare profesională

36
11.3. Elaborarea și implementarea unui program național de dotare a furnizorilor
de formare profesională inițială, în funcție de criterii specifice, cu mijloace
de tran sport pentru deplasarea elevilor la agenții economici la care se
derulează stagiile de practică

Obiectivul strategic 3
Îmbunătățirea calității formării profesionale

cu următoarele direcții de acțiune și acțiuni specifice:

12. Dezvoltarea unui cadru național de asigurare a calității EFP la nivel de sistem :
12.1. Sprijinirea funcționării Grupului Național pentru Asigurarea Calității în FP,
structură de coordonare constituită în conf ormitate cu Recomandarea
EQAVET
12.2. Dezvoltarea, pilotarea , revizuirea și implementarea u nui sistem național de
colectare și analiză a datelor referitoare la cei 10 indicatori EQAVET, atât
pentru formarea profesională inițială , cât și pentru formarea profesională
continuă
12.3. Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare, evaluare și revizuire
sistema tică a calității formării profesionale la nivel de sistem, care să
includă colectarea și analiza informațiilor cu privire la gradul de satisfacție a
beneficiarilor direcți și indirecți ai prog ramelor de formare profesională
12.4. Extinderea rețelelor de cooperar e interinstituțională în domeniul asigurării
calității între fur nizorii de formare profesională

13. Dezvoltarea cadrului de reglementare și implementare privind asigurarea calității în FPC
prin:
13.1. Crearea de instrumente pentru asigurarea calității FPC , atât la nivel de
sistem , cât și la n ivelul furnizorilor autorizați
13.2. Elaborarea de standarde naționale de calitate pentru furnizorii de FPC
13.3. Actualizarea bazei de date statistice referitoare la asigurarea internă a
calității la nivelul furnizorilor autorizați

14. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării:
14.1. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism coerent de certificare a
rezultatelor învățării și calificărilor, atât în formarea profesională inițială ,
cât și în formarea profesională a adulților și , relevant pentru piața muncii,
prin implicarea activă și su stenabilă a mediului de afaceri

15. Îmbunătățirea competențelor persoanelor cu atribuții în furnizarea programelor de
form are profesională din FPI și FPC și î n evaluarea re zultatelor învățării dobândite în
nonformal ș i informal :
15.1. Dezvoltarea și furnizarea de programe de dezvoltare profesională continuă
a formatorilor și profesorilor, care să vizeze:
15.1.1. utilizarea Standardelor ocupaționale/ Standardelor de pregătire
profesională/ Curriculumului;

37
15.1.2. dezvoltarea competențelor profesionale prin învățare la locul de
muncă în companii;
15.1.3. evaluarea competențelor profesionale ale formabililor;
15.1.4. asigurarea calității;
15.1.5. utilizarea unor metode de predare -învățare care să dezvolte:
15.1.5.1. c ompetențele antreprenoriale ale formabililor;
15.1.5.2. c ompetențele verzi ale formabililor;
15.1.5.3. c ompetențele transversale ale formabililor;
15.1.6. întărirea cooperării interinstituționale între furnizorii de formare
prof esională și a parteneriatelor cu companiile.
15.2. Dezvoltarea unui centru național de formare a profesorilor și a tutorilor ,
din cadrul agenților economici implicați în FPI , capabil să asigure o
dezvoltare coerentă și unitară a competențelor persoanelor cu atri buții în
furnizarea FPI

16. Îmbunătățirea calității infrastructurii formării profesionale inițiale și continue:
16.1. Construcția/ consolidarea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea
infrastructurii de formare profesională la toate nivelurile, cu accent pe
campus urile școlare ș i centrele de formare regionale
16.2. Elaborarea standardelor de dotare a furnizorilor de formare profesională
inițială și continuă, în raport cu s tandardele aferente calificării
16.3. Dotarea cu mijloace didactice și echipamente a infrastructurii de fo rmare
profesională inițială și continuă la toate nivelurile , în concordanță cu
standardelor de dotare a furnizorilor de formare profesională

17. Promovarea excelenței în EFP:
17.1. Dezvoltarea ca poli de excelență 21în EFP a:
17.1.1. centrelor comunitare de învățare perma nentă, constituite de
autoritățile administrației publice locale în parteneriat cu
furnizorii de educație și formare;
17.1.2. centrelor de resurse22 din FPI, pe domenii de pregătire
profesională;
17.1.3. centrelor de resurse din FPI, care coordonează la nivel regional
inițiativele antreprenoriale . Dezvoltarea infrastructurii
furnizorilor de formare profesională inițială și continuă, prin
atragerea de investiții publice și private pentru sectoare le
economice prioritare, identificate prin Strategia națională pentru
competi tivitate 2014 – 2020 .
17.2. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism de recunoaștere a excelenței
în furnizarea de programe de f ormare profesională

21 Sintagmă folosită pentru a defini furnizori cu performanță ridicată în EFP, nefiind înființate prin reglementare
legală
22 Centrele de resurse au fost introduse prin programele Phare TVET; aceste centre au resurse materiale prin
dotările programelor Phare TVET, iar resursele umane au fost formate prin aceleași programe.

38
17.3. Îmbunătățirea relevanței Concursurilor pe meserii, organizate la nivel local/
regional/ național și sprijinirea participării elevilor din IPT la Concu rsuri
internaționale pe meserii
Obiectivul strategic 4
Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării
profesionale

cu următoarele direcții de acțiune și acțiuni specifice:

18. Dezvolt area componentelor privind inovare a, creativitatea și spiritului antreprenorial
din cadrul programelor de formare profesională:
18.1. Extinderea metodelor de învățare care dezvoltă competențele
antreprenoriale ale participantilor la programele de formare (de ex . firma
de exercițiu)
18.2. Sprijin financiar pentru:
18.2.1. organizarea de competiții de dezvoltare și simulare, în cadrul
programelor de formare profesională, a planurilor de afaceri
(de ex Business plan);
18.2.2. organizarea și/ sau participarea la târgurile regionale, nați onale
și internați onale ale firmelor de exercițiu.

19. Îmbunătățirea capacității instituționale a furnizorilor de formare profesională inițială și
continuă și a comitetelor sectoriale de a accesa fonduri europene:
19.1. Informarea furnizorilor de formare profesion ală și a comitetelor sectoriale
privind posibilitățile de accesare a fondurilor europene destinate formării
profesionale
19.2. Formarea personalului furnizorilor de formare profesională și a comitetelor
sectoriale privind accesarea fondurilor europene destinate formării
profesionale și managementul proiectelor cof inanțate din fondurile
europene
19.3. Crearea și operaționalizarea unui mecanism eficient de asistență a
furnizorilor de formare profesională și a comitetelor sectoriale pentru
elaborarea cererilor de finanțar e

20. Dezvoltarea mobilității internaționale în formarea profesională:
20.1. Informarea furnizorilor de formare profesională privind accesarea
fondurilor europene destinate mobilității internaționale în formarea
profesională ( ERASMUS+, FSE etc.)
20.2. Formarea personalu lui furnizorilor de formare profesională privind
elaborarea cererilor de finanțare pentru accesarea fondurilor europene
destinate mobilității internaționale în fo rmarea profesională ( ERASMUS+,
FSE etc.)
20.3. Dezvoltarea de programe de formare profesională prin cooperare
transfrontalieră
21.

39
22. Extinderea învățării mutuale și a schimbului de bune practici, în vederea asigurării
premizelor pentru participarea la o piață a muncii europene incluzive:
22.1. la nivel european și internațional;
22.2. la nivel de macro -regiuni;
22.3. la nive lul statelor din SE Europei și a altor state partenere ale UE.

40
V. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE FORMARE PROFESIONALĂ

Obiectiv
strategic Direcție de acțiune Acțiuni specifice Indicatori Responsabil
Instituții implicate Termen Buget/ Su rsa de
finanțare23
Obiectivul
strategic 1
Îmbunătățirea
relevanței
sistemelor de FP
pentru piața
muncii
1. Actualizarea
instrumentelor de descriere a
ocupațiilor și calificărilor, a
curriculumului și a auxiliarelor
curriculare, pe nivelurile de
calificare st abilite prin CNC ,
pentru o mai bună articulare
între subsisteme, pentru
facilitarea mobilității în
educație și formare
profesională ș i pentru
creșterea relevanței pentru
piața muncii
1.1. Operaționalizarea Registrului
național al calificărilor (RNC)

1.2. Corelar ea metodologiilor de
elaborare a tuturor calificărilor
obținute, indifer ent de ruta de
profesionalizare , în term eni de
rezultate ale învățării în formarea
profesională inițială și continuă

1.3. Dezvoltarea și
operaționalizarea cadrului de
reglementare și impl ementare a
ECVET în formarea pr ofesională
inițială și continuă

1.4. Elaborarea/ actualizarea/
aprobarea standardelor
ocupaționale și a standardelor de
pregătire profesională și curricula ,
din perspectiva relevanței acestora
pentru piața muncii, preponderent
pentru economia verde și
dezvoltarea sectoarel or prioritare la
nivel național 1 RNC
operațional

1 Metodologie
unică
elaborată

1 Cadru de
reglementare
și
implementare
elaborat

360 SPP
2000 SO
2400
Curriculum
IPT elaborate/
actualizate

1.1 Responsabil: ANC
Instituții implic ate: MEN,
MMFPSPV

1.2 Responsabil : ANC
Instituții implicate: CNDIPT,
Comitete sectoriale, partenerii
sociali

1.3 Responsabil : ANC, CNDIPT
Instituții implica te: MEN

1.4 Responsabil: ANC, CND IPT
Instituții implicate : MEN,
Comitetele sectoriale

2017

2017

2017

2018

1.100.000 lei/FSE

700.000 lei/FSE

700.000 lei/FSE

72.500.000 lei,
din care:
– 22.500.000 lei
(360 SPP)/ FSE
– 22.500.000 lei
(2400 Curriculum
IPT)/ FSE
– 27.5 00.000 lei
(2000 SO)/ FSE

23 Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Planul de acțiune se realizează de către fiecare instituție/autoritate publică implicată, prin absorbția fondurilor europene
nerambursabile și asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor realizate cu acestea, precum și î n limita fondurilor aprobate anual în bugetul instituțiilor publice
implicate . Pentru o parte din acțiuni, au fost introduse costuri estimative.

41

1.5. Revizuirea periodică a
metodologiilor de elaborare a
instrumentelor de descriere a
ocupațiilor și calificărilor
1.6. Elaborarea și asigurarea
accesului instituțiilor care asigură
form area profesională inițială prin
sistemul de învățământ la auxiliare
curriculare pentru toate calificările
(manuale, ghiduri , platform e de
învățare on -line etc.)
1 Metodologie
elaborată/
revizuită

2300 au xiliare
pentru
învățământ
profesional
1300 auxiliare
pentru liceu
tehnologic
2000 auxiliare
pentru școala
postliceală
2000 aux iliare
pentru școala
de maiștri
1.5 Responsabil: ANC
Instituții implicate : CNDIPT,
MEN, MMFPSPV

1.6 Responsabil: CNDIPT
Instituții implicate : MEN

2017

2017 -2020
700.000 lei/FSE

22.500.000 lei
(invățământ
profesional)/ FSE
12.000.00 0 lei
(liceu
tehnologic)/ FSE
19.000.000 lei
(școala
postliceală)/ FSE
19.000.000 lei
(școala de
maiștr i)/ FSE
2. Dezvoltarea mecanismelor
pentru anticiparea
competențelor solicitate pe
piața muncii, definirea
profilurilor profesionale, în
scopul dezvoltări i/ revizuirii
calificărilor în concordanță cu
abilitățile și cunoștințele
relevante pentru nevoile pieței
forței de muncă și adaptarea
programelor de învățământ la
nevoile și tendințele pieței
muncii
2.1. Elabor area d e studii și cercetări
periodice pentru ant iciparea
timpurie a nevoilor de calificări , cât
și de competențe ale pieței muncii și
determinarea tendi nțelor pe termen
scurt și mediu

2.2. Studii periodice de impact
privind f ormarea profesională

2.3. Elaborarea și revizuirea
periodică a documentelor de
planifi care a nevoii de formare la
nivel național, regional, loca l și al
furnizorului de formare 1 Studiu
previzional
3 Anchete în
întreprinderi

1 Strategie a
educației și
formării
profesionale
revizuită
8 PRAI 2.1. Responsabil: CNDIPT
Instituții implicate : MEN,
ANOFM, MMFPSPV, ANC

2.2. Responsabil : CNDIPT
Instituții implicate : ANOFM,
MMFPSPV, MEN

2. 3. Responsabil : CNDIPT
Instituții implicate : MMFPSPV,
MEN

2016
2016; 2018;
2020.

2017,
2018,2019

2016, 2018

4.660.000 lei/ FSE

22.000.000 lei /
FSE

22.000.000 lei/
FSE

42

2.4. Elaborarea și gestionarea
bazelor de date necesare planificării
strategice a ofertei de formare
profesională în concordanță cu
nevoile pieței muncii revizuite
42 PLAI
revizuite
1000 PAS
revizuite
1 Bază de date
elaborată și
actualizată
anual
2.4. Responsabil : CNDIPT
Instituții implicate : Instituțiile
care au ca atribuție gestionarea
și elaborarea bazelor de date
necesare planificării strategice a
ofertei de formare profesională
în concordanță cu nevoile pieței
muncii.

Anual
începând cu
2017

11.000.000 lei/
FSE

3. Monitorizarea inserției
profesionale a absolvenților
programelor de formare 3.1. Crearea unui mecanism
național de monitorizare pe cale
administrativă a inserției
profesionale a absol venților
programe lor de formare

3.2. Revizuirea Metodologiei
pentru monitorizarea inserției
socioprofesionale a absolvenților de
învățământ profesional și tehnic , în
concordanță cu modificările aduse
Legii educației naționale și mutarea
centrului de greutate al investigației
pe aspectele privind deficitul de
competențe

3.3. Realizarea sistematică a
monitorizării absolvenților
programelor de formare din sistemul
de învățământ pe cale administrativă
și prin anchete la nivel național 1 Mecanism
elaborat și
implementat

1 Metodolo gie
revizuită

5 Studii de
monitorizare
pe cale
administrativă
3 Anchete la
nivel național 3.1. Responsabil : MEN, CNDIPT
Instituții implicate : MMFPSPV ,
ANOFM, AJOFM, serviciile
publice de ocupare

3.2. Responsabil : CNDIPT
Instituții implicate : MEN

3.3. Responsabil : MEN
Instituții implicate : CNDIPT,
MMFPSPV , ANOFM , AJOFM,
serviciile publice de ocupare
2016

2015

Anual
începând din
2016 4.000.000 lei/ FSE

____

4.000.000 lei/ FSE

4. Îmbunătățirea învățării la
locul de muncă î n formarea 4.1. Elaborarea și operaționalizarea
reglementărilor legislative necesare 1 Set de
reglementări 4.1 Responsabil: CNDIPT
Instituții implic ate: MEN 2015
–

43
profesională
unui traseu de formare profesională
în formarea inițială în sistemul de
învățământ, cu o componentă
semnificativă de învățare la locul de
munc ă, în parteneriat cu companiile
4.2. Implementarea reglementărilor
legislative referitoare la ucenicie

4.3. Dezvoltarea de structuri de
cooperare ale angajatorilor pe
domenii de pregătire profesională
din sistemul de învățământ, care să
coordoneze învățarea la locul de
muncă pentr u domeniul respecti v, la
diferite nivele (național / regional /
local)

4.4. Elaborarea și implementarea
unui mecanism de asigurare a
calității învățării la locul de munc ă, în
sistemul de învățământ

4.5. Elaborarea metodologiei și a
standardelor de acreditare a
întreprinderilor, pentru furnizarea
componentei programului de
formare care vizează învățarea la
locul de m uncă, în sistemul de
învățământ elaborat

Set de
reglementări
implementate

15 Structuri
create la nivel
national,
regional și
local

1 Mecanism
de asigurare a
calității
învățării la
locul de
muncă
elaborat și
implementat

Metodologie
și standarde
de acreditare
elaborate

4.2 Responsabil: ANOFM
Instituții implicate: serviciile
publice de ocupare la nivel
județean

4.3 Responsabil: CNDIPT
Instituții implicate : CNDIPT,
MMFPSPV , ANOFM, AJOFM,
serviciile publice de ocupare

4.4 Responsabil: CNDIPT
Instituții implicate : ARACIP

4.5. Responsabil: ARACIP
Instituții implicate : CNDIPT

2016

2016 – 2018

2017

2017

4.000.000 lei/ FSE

900.000 lei/ FSE

44

4.6. Elaborarea metodologiei de
implementare a principiil or pentru
asigurarea calității î n formarea
profesională a adulț ilor
4.7. Formarea tutorilor din
întreprin deri, în sistemul de
învățământ
1 Metodologie
elaborată

1300 tutori
formați
4.6. Responsabil : MEN,
MMFPSPV;
Instituții implicate : ANC;
Comitete sectoriale
4.7. Responsabil : CNDIPT
Instituții implicate :
2015

Anual,
începând cu
2016

4.000.000 lei/ FSE

5. Îmbunătățirea
mecanismelor de finanțare
publică și privată a formării
profesionale 5.1. Elaborarea unui mecanism de
finanțare a structurilor de
cooperare/parteneriat strategic
public – privat și sectorial din
formarea profesională (de ex.
Comitetele Sectoriale, Consorțiile
Regionale, Comitetele Locale de
Dezvoltare a Parteneriatului Social)

5.2. Elaborarea unui mecanism de
stimulare a angajatorilor implicați în
învățarea la locul de muncă ca parte
a programelor de formare inițială

5.3. Îmbunătățirea sistemului de
finanțare pentru asigurarea
resurselor necesare formării
profesionale inițiale în sistemul de
învățământ, inclusiv a instruirii
practice și a evaluării și cert ificării
rezultatelor învățării

5.4. Elaborarea și implementarea
unor proiecte strategice naționale
care să asigure finanțarea instrui rii
practice a elevilor din IPT 1 Mecanism
elaborat și
supus
aprobării

1 Mecanism
elaborat și
supus
aprobării

Sistem de
finanțare
îmbunătățit
supus
apro bării

3 Proiecte
strategice
pentru cele 3
profile (tehnic,
resurse 5.1. Responsabil : CNDIPT , ….
Instituții implicate : MFP
MMFPSPV

5.2. Responsabil: CNDIPT
Instituții implicate : MEN, MFP
MMFPSPV

5.3. Responsabil : MEN
Instituț ii implicate : MFP
CNDIPT

5.4. Responsabil : MEN
Instituții implicate: CNDIPT 2015

2015

2015

2016

22.500.000 lei
(profil tehnic)/
FSE
22.500.000 lei
(profil resurse

45
naturale,
servicii)

naturale )/ FSE
22.500.000 lei
(profil servicii )/
FSE
6. Creșterea implicării
partenerilor sociali în
dezvoltarea sistemului de
formare profesională

6.1. Revizuirea cadrului de
reglementare a Comitetelor
Sectoriale și sprijinirea dezvoltării lor
instituționale

6.2. Revizuirea metodologiilor de
organiza re și funcționare a
structurilor manageriale
participative cu rol în planificarea
strategică a formării profesionale de
la nivel regional (Consorțiile
regionale) și județean (Comitetele
Locale de Dezvo ltare a
Parteneriatului Social)

6.3. Dezvoltarea capacităț ii de
managem ent participativ prin
asigurarea asistenței metodologice
și a mecanismelor de coordonare a
structurilor de cooperare strategică
de la nivel național, regional și
județean, cu accent pentru
Consorțiile Regionale și Comitetele
Local e de Dezvol tare a
Parteneriatului Social , în vederea
îndeplinirii rolurilor ce le revin

6.4. Dezvoltarea și furnizarea de
programe de dezvoltare profesio nală
continuă a specialiștilor C omitetelor
sectoriale care să vizeze: Cadru de
reglementare
elaborat și
implementat

2 Metodologii
revizuite

Proiect
strategic
național
pentru
dezvoltarea
capacității de
managem ent
participativ

Proiect
strategic
pentru
dezvoltare a 6.1. Responsabil: ANC
Instituții impli cate : CNDIPT

6.2. Responsabil : CNDIPT
Instituții impli cate :

6.3. Responsabil : CNDIPT
Instituții implicate :MEN

6.4. Responsabil :ANC
Instituții implicate : 2015

2015

2016 -2018

2016 -2018

100.000 lei

22.500.000 lei /
FSE

22.500.000 lei /
FSE

46
6.4.1. utilizarea
Standardelor ocupaționale,
Standard elor de pregătire
profesională și Curriculumulu i;
6.4.2. dezvoltarea
competențelor profesionale prin
învățare la locul de muncă în
companii;
6.4.3. asigurarea calității. profesională a
specialiștilor
comitetelor
sectoriale

Obiectivul
strategic 2
Creșterea
participării și
facilitarea
accesului la
programele de
formare
profesională
7. Dezvoltarea marketingului
progr amelor de formare
profesională ș i al rezultatelor
învățării dobândite în context
nonformal și informal

7.1. Dezvolta rea și implementarea
unei strategii de marketing care să
conducă la conștientizarea
beneficiilor asupra dezvoltării
carierei:
 a participării la programele de
formare profesională inițială și
continuă ;
 a recunoașterii rezultatelor
învățării dobândite în context
nonformal și informal.
7.2. Elaborarea și difuzarea de
materiale informative și de
promovare a formării profesionale si
a recunoașterii rezultatelor înv ățării
dobândite în context nonformal și
informal
7.3. Dezvoltarea și implementarea
unui cadru de identifi care și
popularizare la nivel național,
regional și local a bunelor pra ctici
din formarea profesională
7.4. Diseminarea exemplelor de
bună practică și prezentarea unor
exemple de succes în carieră a
absolvenților prog ramelor de Proiect
strategic
pentru
dezvoltarea
marketingului
progr amelor
de formare
profesională ș i
al rezultatelor
învățării
dobândite în
context
nonformal și
informal 7.1 – 7.4. Responsabil : CNDIPT
Instituții implicate : MEN

2016-2018

22.500 .000 lei/
FSE

47
formare profesională
8. Cr eșterea participării
tinerilor ș i adulților la FPC cu
accent pe NEETs (tineri cu
vârsta cuprinsă între 15 -24 de
ani care nu sunt nici angaja ți,
nici nu urmează un program de
educație și/ sau formare
profesională), per soanele
confruntate cu perioade de
tranziție pe piața forței de
muncă (precum și pe lucrători
cu risc de șomaj și șomeri), pe
grupurile dezavantajate și
pentru persoane cu vârstă
peste 50 de ani 8.1. Crearea bazei de date integrate
destinată înregistrării tine rilor NEETs
8.2. Furnizarea de pachete de măsuri
active personalizate care să cuprindă
și programe de formare profesională;
8.3. Realizarea de programe de
formare profesională cu program
flexibil , care să asigure acces
nediscriminatoriu la FP C la
angajatori , asig urând egalitatea de
șanse
8.4. Asigurarea măsurilor specifice
de sprijin pentru persoane
dezavantajate în scopul creșterii ratei
de participare la formarea
profesională
8.5. Introducerea/
operaționalizarea formării
profesionale continue la distanță/ în
sistem ble nded -learning) Proiect
strategic
pentru
creșterea
participării
tinerilor ș i
adulților la
FPC cu accent
pe NEETs 8.1 – 8.5. Responsabil :
MMFPSPV
Instituții implicate : ANOFM,
AJOFM, MEN, MAI (direcțiile
pentru evidența populației)

2016 -2018

22.500. 000 lei/
FSE

9. Îmbunătățirea orientării
profesionale și a consilierii în
carieră 9.1. Dezvoltarea unui sistem
național integrat de informare,
consiliere și orientare profesională la
nivel național/ regional/ local, care
să vizeze atât formarea profesională
inițială , cât și formarea profesională
continuă
9.2. Dezvoltarea coordonării și
cooperării între diverși actori la nivel
național, regional și local care
acționează î n domeniul consili erii și
orientării profesionale
9.3. Dezvoltarea și extinderea
rețelei de centre de informare, Proiect
strategic
pentru
îmbunătățirea
orientării
profesionale și
a consilierii în
carieră

9.1. – 9.7. Responsabil:
MEN, MMFPSPV
Instituții implicate : ANOFM,
AJOFM, CNDIPT.

2017 – 2019

22.500.000
lei/FSE

48
consiliere și orientare profesională,
atât în mediul urban , cât și în mediul
rural , în vederea participării la
formarea i nițială și continuă
9.4. Campanii de informare a
persoanelor apte de muncă în
legătură cu serviciile de orientare și
consilie re existente la nivel național/
regional/ local
9.5. Elaborarea și implementarea
unui mecanism de asigurare a
calității serviciilor de informare,
consi liere și orientare profesională
9.6. Dezvoltarea și furnizarea de
servicii de orientare profesională
pentru g rupurile aflate în risc
9.7. Dezvoltarea și implementarea
de instrumente de orientare
profesională online
9.8. Dezvoltarea și furnizarea de
programe de formare profesională
continuă pentru persoanele cu
atribuții în domeniul informării,
consilierii și orientării în carieră
(personalul centrelor de consiliere,
consilieri școlari și diriginți)

Proiect
strategic
pentru
formarea
profesională
continuă a
pers oanelor
cu atribuții în
domeniul
consilierii și
orientării în
carieră

9.8. Responsabil: MEN
Instituții implicate : ANOFM,
AJOFM, CNDIPT.

2016 -2018

22.500.000 lei/
FSE

10. Consolidarea și
flexibilizarea mecanismelor de
recunoaștere și validare a
rezultatelor învățării 10.1. Revizuirea Metodologiei de
recunoaștere a rezultatelor învățării
dobândite în context nonformal și
informal 1 Metodologie
revizuită

10.1. Responsabil : ANC
Instituții impli cate:
MMFPSPV,MEN , CNDIPT
2017

100.000 lei/ FSE

49
dobândi te în context
nonformal și informal

10.2. Dezvoltarea mecanismelor de
asigurare a calității sistemului de
recunoaștere și validare a
rezultatelor învă țării dobândite în
context nonformal și informal

10.3. Formarea personalului cu
atribuții în domeniul recunoașterii și
validării rezultatelor învățăr ii
dobândite în context nonformal și
informal
10.4. Dezvoltarea capacității
instituționale existente prin
încurajarea și sprijinirea furnizorilor
de formare profesională, precum și a
altor organizații relevante, pentru a
deveni centre de evaluare a
rezultatelor învăț ării dobândite în
context non formal și informal;
10.5. Personalizarea programelor
de formare prin recunoaștere a
rezultatelor învă țării dobândite în
context non formal și informal

1 Mecanism
elaborat

Proiect
strateg ic
pentru
acțiunile 10.3.
– 10.5.

10.2. Responsabil : ANC
Instituții impli cate: MMFPSPV,
MEN, CNDIPT

10.3. – 10.5. Responsabil: ANC
Instituții implicate: MMFPSPV,
MEN, CNDIPT

2016

2017 -2019

200.000 lei/ FSE

11.000.000 lei/
FSE

11. Facilitarea accesului la
programele de formare
profesională din sistemul de
învățământ pentru tineri cu
accent pe cei din mediul rural
și din medii defavo rizate,
precum și populația romă 11.1. Dezvoltarea campusurilor
școlare și a unor centre de formare
profesională din sistemul de
învățământ pentru o largă paletă de
domenii de formare profesională și
calificări și pentru un număr
semnificativ de cursanți cu domiciliul
la distanțe mari

Proiecte
strategice
pentru 126 de
campusuri și
centre de
formare
construite/
reabilitate și
dotate
11.1. Responsabil: CNDIPT
Instituții implicate : MEN,
Auto rități locale

2016 -2019

680.000.000 lei/
FEDR

50

11.2. Acordarea de sprijin financiar
care să acopere nevoile de cazare,
masă, transport școlar ale tinerilor,
cu accent pe cei din mediul rural și
din me dii defavorizate, populația
romă , înrolați în formarea
profesională în campusurile școlare/
centrele de formare profesională din
sistemul de învățământ

11.3. Elaborarea și implementarea
unui program național de dotare a
furnizorilor de formare profesională
inițială din sistemul de învățământ,
în funcție de criterii specifice, cu
mijloace de transport pentru
deplasarea elevilor la agenții
economici la care se derulează
stagiile de practică
Proiect
strategic cu
grup țintă de
42.000 elevi
din mediul
rural

126 furnizori
dotati cu cate
1 mijloc de
transport
11.2. Responsabil: MEN
Instituții implicate : CNDIPT

11.3. Responsabil: MEN
Instituții implicate : CNDIPT

2016 – 2019

2016
130.000.000 lei/
FSE

16.000.000 lei/
buget
Obiectivul
strategic 3
Îmbunătățirea
calității formării
profesionale
12. Dezvoltarea unui cadru
național de asigurare a calității
EFP la nivel de sistem 12.1. Sprijinirea funcționării
Grupului Național pentru Asigurarea
Calității în FP, structură de
coordonare co nstituită în
conf ormitate cu Recomandarea
EQAVET
12.2. Dezvoltarea, pilotarea
revizuirea și implementarea unui
sistem național de colectare și
analiză a datelor referitoare la cei 10
indicatori EQAVET, atât pentru
formarea profesională inițială , cât și
pentru formarea profesională
continuă
12.3. Dezvoltarea unui mecanism Proiect
strategic
destinat
dezvoltării
unui cadru
național de
asigurare a
calității EFP la
nivel de
sistem 12.1. – 12.4. Responsabil: MEN
Instituții implicate: MMFPSPV,
CNDIPT, ARACIP, ANC , ISJ/ISMB
toate instituțiile care
implementează principiile de
asigurare a calității în VET

2017 – 2019

22.500.000 lei/
FSE

51
de monitorizare, evaluare și
revizuire sistematică a calității
formării profesionale la nivel de
sistem, care să includă colectarea și
analiza informațiilor cu privire la
gradul satisfacție a beneficia rilor
direcți și indirecți ai prog ramelor de
formare profesională
12.4. Extinderea rețelelor de
cooperare interinstituțională în
domeniul asigurării calității între
furnizorii de formare profesională
13. Dezvoltarea cadrului de
reglementare și implementare
privind asigurarea calității în
formarea profesională 13.1. Crearea de instrumente
pentru asigurarea calității FPC atât
la nivel de sistem , cât și la nivelul
furnizorilor autorizați
13.2. Elaborar ea de standarde
naționale de ca litate pentru
furnizorii de FPC
13.3. Actualizarea bazei de date
statistice referitoare la asigurarea
internă a calității la nivelul
furnizorilor autorizați

Proiect
strateg ic
pentru
dezvoltarea
cadrului de
reglementare
și
implem entare
privind
asigurarea
calității în
formarea
profesională 13.1. – 13.3. Responsabi l: ANC
Instituții implicate : CNDIPT,
MEN, MMFPSPV; comitetele
sectoriale, comisii de autorizare
a FPC

2017 -2019
22.500.000 lei/
FSE

14. Asigurarea calității
certific ării rezultatelor învățării 14.1. Dezvoltarea și implementarea
unui mecanism coerent de
certificare a rezultatelor învățării și
calificărilor, atât în formarea
profesională inițială din sistemul de
învățământ , cât și în formarea
profesională a adulților și relev ant
pentru piața muncii, prin implicarea
activă și su stenabilă a mediului de
afaceri 12.1. – 12.4. Responsabil: MEN
Instituții implicate: MMFPSPV,
CNDIPT, ARACIP, ANC, ISJ/ISMB
toate instituțiile care
implementează principiile de
asigurare a calității în VET
2016 -2019

52

15. Îmbunătățirea
competențelor persoanelor cu
atribuții în furnizarea
programelor de formare
profesională din FPI și FPC și î n
evaluarea re zultatelor învățării
dobândite în nonformal ș i
informal
15.1. Dezvoltarea și furnizarea de
programe de dezvoltare profesională
continuă a formatorilor și
profesorilor, care să vizeze:
15.1.1. utilizarea Standardelor
ocupaționale/ Standardelor de
pregătire profesională/
Curriculumului;
15.1.2. dezvoltarea competențelor
profesionale prin învățare la locul
de muncă în companii;
15.1.3. evaluarea competențelor
profesionale ale formabililor;
15.1.4. asigurarea calității;
15.1.5. utilizarea unor metode de
predare -învățare care să dezvolte
la formabili:
 competențele antreprenoriale;
 competențele verzi;
 competențele transversale.
15.1.6. întărirea cooperării
interinstituționale între furnizorii
de formare profesională și a
parteneriatelor cu companiile.

15.2. Dezvoltarea unui centru
național de formare a profesorilor
și a tutorilor din cadrul agenților
economici implicați în FPI capabil să
asigure o dezvoltare coerentă și
unitară a competențelor persoanelor
cu atribuții în furnizarea FPI Proiect
strat egic –
furnizarea de
programe de
dezvoltare
profesională
continuă a
formatorilor
și profesorilor
cu gru p țintă
3200
formatori și
profesori

Centru
național de
formare a
profesorilor
constituit și
funcțional
15.1. Responsabil: CNDIPT,
ANC
Instituții implicate : CCD, ISJ/
ISMB, toți furnizorii autorizați
din sistemul de FP C

15.2. Responsa bil: CNDIPT
Instituții implicate :MEN
2016 -2019

2016 21.000.000 lei/
FSE

22.500.000 lei/
FSE

16. Îmbunătățirea calității
infrastructurii formării 16.1. Construcția/ consolidarea/
reabilitarea/ modernizarea/ Vezi actiunea
11.1. 16.1 Responsabil: CNDIPT,
Instituții implicate : MEN, Vezi actiunea
11.1. Vezi actiunea
11.1.

53
profesionale inițiale și
continue extinderea infrastructurii de formare
profesională la toate nivelurile, cu
accent pe campusurile școlare și
centrele regionale de fo rmare
profesională a adulților

16.2. Elaborarea standardelor de
dotare a furnizorilor de formare
profe sională inițială, în raport cu
standardele aferente calificării

16.3. Dotarea cu mijloace didactice
și echipamente a infrastructurii de
formare profesională inițială și
continuă la toate nivelurile , în
concordanță cu standardelor de
dotare a furnizorilor de f ormare
profesională

Proiect
strategic de
elaborare a
360 de
standarde de
dotare

700 de unitati
de invatamant
dotate
ANOFM

16.2 Responsabi l: CNDIPT
Instituții implicate: MEN

16.3. Responsabil : CNDIPT
Instituții implicate : MEN

2016

2017 -2019

22.500.000 lei/
FSE

22.500.000 lei/
FSE

17. Promovarea excelenței în
EFP 17.1. Dezvoltarea ca poli de
excelență în EFP a :
17.1.1. centrelor comunitare de
învățare permanentă,
constituite de autoritățile
administrației publice locale
în parteneriat cu furnizorii de
educație și formare;
17.1.2. centrelor de resurse din
FPI, pe domenii de pregătire
profesională;
17.1.3. centrelor de resurse din
FPI, care coordonează la
nivel region al inițiativele
antreprenoriale. Proiect
stratgegic
pentru
dezvoltarea
centrelor
comunitare de
învățare
permanentă și
a centrelor de
resurse din FPI

17.1. Responsabil: CNDIPT
Instituții implicate : MEN, ISJ,
autorităț i locale

2017 -2019

22.500.000 lei/
FSE

54
17.2. Dezvoltarea și implementarea
unui mecanism de recunoaștere a
excelenței în furnizarea de p rograme
de formare profesională
17.3. Îmbunătățirea relevanței
Concursurilor pe meserii, organizate
la n ivel local/ regional/ național și
sprijinirea participării elevilor din IPT
la Concu rsuri internaționale pe
meserii

Mecanism
elaborat și
implementat

Concursuri pe
meserii
organizate la
nivel județean
și național la
toate
calificările
Participare la
toate
concursurile
internaționale

17.2. Responsab il: CNDIPT
Instituții implicate : MEN ,
MMFPSPV

17.4. Responsabil : MEN
Instituții implicate : CNDIPT, ISJ/
ISMB

2016

2017

Buget

Buget

Obiectivul
strategic 4
Dezvoltarea
inov ării și
cooperării
naționale și
internaționale în
domeniul
formării
profesionale
18. Dezvoltarea
componentelor privind
inovare a, creativitatea și
spiritului antreprenorial
din cadrul programelor de
formare profesională 18.1. Extinderea metodelor de
învățare care dezvoltă competențele
antreprenoriale ale participantilor la
programele de form are (de ex. firma
de exercițiu)

18.2. Sprijin financiar pentru:
18.2.1. organizarea de competiții
de dezvoltare și simulare, în
cadrul programelor de formare
profesională, a planurilor de
afaceri (de ex Business plan);
18.2.2. organizarea și/ sau
participarea la târgurile Proiecte
pentru
dezvoltarea
firmelor de
exercițiu

Proiecte
pentru
dezvoltarea
de competiții
de dezvoltare
și simulare a
planurilor de
afaceri 18.1 . Responsabil : MEN, ISJ,
unități de învățămâ nt
Instituții implicate: CNDIPT

18.3. Responsabil : MEN, ISJ,
unități de învățămâ nt
Instituții implicate: CNDIPT

2017 – 2019

2015- 2020

12.000.000 lei

15.000.000 lei

55
regionale, naționale și
internaționale ale firmelor de
exercițiu .

19. Îmbunătățirea capacității
instituționale a furnizorilor de
formare profesională inițială și
continuă și a comitetelor
sectoriale de a accesa fonduri
europene 19.1. Informarea furnizorilor de
formare profesională și a
comitetelor sect oriale privind
posibilitățile de accesare a fondurilor
europene destinate formării
profesionale
19.2. Formarea personalului
furnizorilor de formare profesională
și a comitetelor sectoriale privind
accesarea fondurilor europene
destinate formării profesionale și
managementul proiectelor
cofinanțate din fondurile europene
19.3. Crearea și operaționalizarea
unui mecanism eficient de asistență
a furnizorilor de formare
profesională și a comitetelor
sectoriale pentru elaborarea
cererilor de finanțare Proiect
strategic 19.1. – 19.3. Responsabil: MFE
Instituții implicate : CNDIPT

2016 -2018 11.500.000 lei/
FSE

20. Dezvoltarea mobilității
internaționale în formarea
profesională 20.1. Informarea furnizorilor de
formare profesională privind
accesarea fondurilor europene
destinate m obilității internaționale
în formarea profesională
(ERASMUS+, FSE etc)
20.2. Formarea personalului
furnizorilor de formare profesională
privind elaborarea cererilor de
finanțare pentru accesarea
fondurilor europene destinate
mobilității internațio nale în
formare a profesională (ERASMUS+, Proiect
strategic 20.1. – 20.3. Responsabil: MEN,
MFE, ANPCDEFP
Instituții implicate : CNDIPT ,
ANC

2016 -2018 11.500.000 lei/
FSE

56
FSE etc)
20.3. Dezvoltarea de programe de
formare profesională prin cooperare
transfrontalieră
21. Extinderea învățării
mutuale și a schimbului de
bune practici, în vederea
asigurării premizelor pentru
participarea la o piață a muncii
europene incluzive 21.1. Extinderea învățării mutuale
și a schimbului de bune practici, în
vederea asigurării premizelor pent ru
participarea la o piață a muncii
europene incluzive la nivel
internațional

21.2. Extinderea învățării mutuale
și a schimbului de bune practici, în
vederea asigurării premizelor pentru
participarea la o piață a muncii
europene incluzive la nivel de
macro -regiuni

21.3. Extinderea învățării mutuale
și a schimbului de bune practici, în
vederea asigurării premizelor pentru
participarea la o piață a muncii
europene incluzive la nivelul
statelor din SE Europei și a altor
state partenere ale UE Proiecte
pentru
extinderea
învățării
mutuale și a
schimbului de
bune practici 21.1. Responsabil : ANC, MEN,
CNDIPT
Instituții implicate: ANOFM,
furnizorii autorizați de FPA și
FPI

2016 -2018 68.000.000 lei/
FSE

57
VI. LISTĂ ACRONIME

AJOFM – Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANC – Autoritatea Națională pentru Calificări
ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANPCDEFP – Agenția Națion ală pentru Programe Comunitare î n domeniul EFP
CCD – Casa Corpului Didactic
CE – Comisia Europeană
CEDEFOP – European Centre for the Development of Vocational Training (Centru European pentru
Dezvoltarea Formării Profesionale)
CLDPS – Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatelor Sociale
CNC – Cadrul Național al Calificărilor
CNDIPT – Centrul Național de Dezvoltare a Î nvățământului Profesional și Tehnic
COR – Clasificarea Ocupațiilor din România
CR – Consorții Regionale
CVET – Educație și Formare P rofesională C ontinuă
ECVET/ SECEFP – Sistem European de Credite pentru Educație și Formare Profesională
EFP – Educație și Fo rmare Profesională
EQAVET – Rețea Europeană pentru Asigurarea calității în Educație și Formare Profesională
EQF/ CEC – Cadrul European al Calificărilor
EU, UE – Uniunea Europeană
ESCO – Sistemul european de clasificare a aptitudinilor/ competențelor, cali ficărilor și profesiilor
FP – formare profesională
FPC – programe de formare profesională continuă
FSE – Fonduri Structurale Europene
GNAC – Grupul Național pentru Asigurarea Calității
ISCED – International Standard Classification of Education (Standard In ternațional pentru Clasificarea în
Educație)
ISCO – International Standard Classification of Occupations (Standard Internațional de Clasificare a
Ocupațiilor)
ISJ/ ISMB – Inspectoratele Școlare Județene / al Municipiului București
IVET – educație și formare profesională inițială
LEN – Legea Educației Naționale
LLL – (Long Life Learning) formare pe tot parcursul vieții
MAI – Ministerul Admin istratiei ș i Internelor
MEN – Ministerul Educației Naționale
MFE – Ministerul Fondurilor Europene
MFP – Ministerul Finan țelor Publice
MMFPSPV – Ministerul Munc ii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
PAS – Planul de Acțiune al Școlii
PLAI – Planul Local de Acțiune în Învățământ
PRAI – Planul Regional de Acțiune în Învățământ
RNC – Registrul Național al Cali ficărilor
RO – România
SO – Standard Ocupațional

58
SPP – Standard de Pregătire Profesională
SWOT – Strength , Weaknesses , Opportunitys , Threats (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități,
Amenințări)
TVET / IPT – Învățământ Profesional și Tehnic
VET – Vocational Education Training (educație și formare profesională)

59
Anexa 1

Prezentarea documentelor strategice care definesc cadrul planificării strategice pentru VET și
LLL (învățarea pe tot parcursul vieții)

– Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un ca dru strategic pentru cooperarea
europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)
http://www.gnac.ro/wp -content/uploads/downloads/2012/02/Concluziile –
Consiliului -din-12-mai-2009 -privind -un-cadru -strategic -pentru -cooperarea –
european%C4%83 -%C3%AE n-domeniul -educa%C8%9Biei -%C8%99i -form%C4%83rii –
profesionale -ET-2020.pdf

Documentul precizează faptul că , în domeniul educației și formării pentru perioada până în
2020 , cooperarea europeană ar trebui să fie instituită în contextul unui cadru strategic care să
abordeze hol istic sistemele de educație și formare profesională , în perspectiva învățări i pe
parcursul întregii vieți . Acest cadru strategic trebuie proiectat astfel încât să acopere învățarea
în toate contextele – formale, non formale sau informal e – și la toate nivelurile: de la educația
pentru preșcolari și școl ari, până la învățământul superior, educaț ia și formarea profesională și
învățământul pentru adulți. Principalele obiective strat egice vizate sunt:
– Realizarea în practică a în vățării de -a lungul vieții și a mobilității
– Îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării profesionale
– Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active
– Stimularea creativității și a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toa te nivelurile
de educație și formare profesională

– Comunicatul de la Bruges privind intensificarea cooperării europene în domeniul
educației și formării profesionale pe perioada 2011 -2020
http://www.gnac.ro/wp -content/uploads/downloads/2012/02/Comunicatul -de-la-
Bruges -privin d-intensificarea -cooper%C4%83rii -europene -%C3%AEn -domeniul –
educa%C8%9Biei -%C8%99i -form%C4%83rii -profesionale -pe-perioada -2011 -2020.pdf

Comunicatul de la Bruges prezintă obiectivele strategice pe termen lung ale cooperării
europene în domeniul educației ș i formării profesionale (EFP) pentru perioada 2011 -2020.
Aceste obiective se bazează pe realizările anterioare și sunt menite să răspundă provocărilor
actuale și viitoare, ținând seama de principiile fundamentale ale procesului de la Copenhaga.
Comunicatul precizează că, pentru ca EFP să răspundă provocărilor actuale și viitoare, sistemele
europene de educație și formare profesională trebuie:
– să fie flexibile și de înaltă calitate;
– să se adapteze la evoluțiile pieței muncii și să țină seama de sectoarele ș i
competențele emergente;
– să asigure o formare profesională adaptată cerințelor pieței muncii și ușor
accesibilă;
– să asigure durabilitatea și excelența EFP, printr -o abordare comună a procesului de
asigurare a calității;
– să permită oamenilor să devină auto nomi , pentru a se adapta și pentru a gestiona
schimbările, facilitându -le dobândirea de competențe -cheie ;

60
– să favorizeze incluziunea;
– să facilite ze și să încurajeze mobilitatea transnațională a cursanților și a formatorilor
în domeniul EFP;
– să asigure o finanțare durabilă a EFP și utilizarea eficientă și echitabilă a acestei
finanțări.

– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Com itetul Economic și
Social Eu ropean și Comitetul Regiunilor „ Regândirea educației: investiții în
competențe pentru rezultate socio -economice mai bune”
http://www.gnac.ro/wp -content/uploads/downloads/2012/12/Reg%C3%A2ndirea –
educa%C8%9Biei -investi%C8%9Bii -%C3%AEn -competen%C8%9Be -pentru -rezultate –
socio -economice -mai-bune.pdf

Inițiativa Regândirea Educației a fost lansată în 2012, cu scopul de a sprijini sistemele de
educație și formare profesională din Europa , pentru a răspunde la provocările curente socio –
economice. Inițiativa propune reformarea sistemelor de educa ție și for mare profesională, din
perspectiva a trei domenii principale de interes:
– calitate
– accesibilitate
– finanțare
Măsurile de reformă propuse vizează , în principal , creșterea nivelului competențelor cheie,
promovarea uceniciei, promovarea spiritu lui antrepreno rial, sprijinirea dezvoltării profesionale
a cadrelor didacti ce, creșterea competențelor IT ș i a competentelor lingvistice, dezvoltarea
parteneriatelor .

– Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind educația și formarea profesională
în Europa 2020 – contribuția educației și formării profesionale la redresare, la
creșterea economică și la crearea de locuri de muncă 2012/C 393/02
http://eur -lex.euro pa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52012XG1219(02)&from=EN

CONSTATĂ că :
– În domeniul educației și formării profesionale, recomandările specifice fiecărei țări
emise de Consiliu la 10 iulie 2012 vizează mai ales promovarea accesului la învățământul
preșcolar și școlar de bună calitate; reducerea cazurilor de părăsire timpurie a școlii;
facilitarea tranziției tinerilor de la educație și formare profesională la piața muncii;
îmbunătățirea rezultatelor educaționale și a relevanței competențelor în rapo rt cu
nevoile pieței forței de muncă; consolidarea învățământului profesional și tehnic, cu
accent pe formarea profesională la locul de muncă și pe ucenicia la locul de muncă;
modernizarea învățământului superior, cu accent pe reducerea ratelor de abandon;
îmbunătățirea accesului la educație pentru grupurile dezavantajate.
și INVITĂ Statele Membre:
– să elaboreze și să pună în aplicare, conform priorităților și necesităților naționale și
regionale, reformele care vizează soluționarea problemelor abordate în r ecomandările
specifice fiecărei țări în domeniul educației și formării profesionale;

61
– să canalizeze investiții eficiente în educație și formare profesională, în cadrul unei
strategii mai largi care să vizeze redresarea, creșterea economică și crearea de loc uri de
muncă, inclusiv prin programele UE și prin fondurile structurale europene;
– să depună eforturi, împreună cu părțile interesate, pentru a îmbunătăți recrutarea,
dezvoltarea profesională și statutul global al profesorilor, al directorilor de școli și a l
formatorilor profesorilor , în scopul de a spori calitatea predării și a mediului de învățare,
precum și de a îmbunătăți atractivitatea profesiilor respective;
– să includă mai multe elemente legate de activitatea profesională în programele de
educație și d e formare profesională, în special în domeniul învățământului profesional și
tehnic, inclusiv prin intermediul stagiilor și uceniciilor; să instituie structuri de cooperare
între instituțiile de învățământ profesional și tehnic, întreprinderi, partenerii s ociali și
autorități locale și regionale; să sporească atractivitatea sectorului învățământului
profesional și tehnic, inclusiv prin diversificarea opțiunilor din cadrul acestuia și prin
furnizarea de orientări mai numeroase pe parcursul primilor ani ai în vățământului
secundar;
– să promoveze pasarele flexibile între învățământul profesional și tehnic și învățământul
superior, în contextul cadrelor naționale de calificări;
– să lărgească participarea la învățământul superior și la învățământul profesional și
tehnic prin adoptarea de măsuri specifice pentru grupurile slab reprezentate, prin
introducerea unor modalități de învățare flexibile și prin dezvoltarea, acolo unde nu
există, a unui învățământ superior orientat spre domeniul profesional sau tehnic, în
comp letarea educației universitare;
– să stabilească legături între prioritățile în materie de educație și formare profesională
definite în cadrul Strategiei Europa 2020 și al cadrului „ET 2020” și cheltuielile din
fondurile structurale europene în cadrul financ iar multianual actual și viitor.

– RECOMANDAREA CONSILIULUI din 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă
al României pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de
convergență al României pentru 2014
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_romania_ro.pdf

RECOMANDĂ ca, în perioada 2014‐2015, România să întreprindă acțiuni astfel încât:
– Să consolideze măsurile a ctive în domeniul pieței forței de muncă și capacitatea
Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
– Să acorde o atenție specială activării tinerilor neînregistrați.
– Să consolideze măsurile menite să promoveze capacitatea de inserție profesională a
lucrătorilor în vârstă.
– Să elaboreze, în consultare cu partenerii sociali, orientări clare privind stabilirea
transparentă a salariului minim, luând în considerare condițiile economice și condițiile
pieței muncii .
– Să asigure creșterea calității și a acc esului la învățământul profesional și tehnic, la
ucenicii, la învățământul terțiar și la învățarea pe tot parcursul vieții și să le adapteze
la necesitățile pieței forței de muncă .
– Să asigure un acces mai bun la serviciile de educație și de îngrijire a co piilor preșcolari.

62
– Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 –2020 –
2030
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/d ezvoltare -durabila/strategia -nationala -a-
romaniei -2013 -2020 -2030

Strategia stabile ște obiective concrete pentru trecerea la modelul de dezvoltare
generator de valoare adaugat ă înalt ă, care pune accent pe cunoastere și inovare,
orientat spre îmbunătățirea continu ă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei , în
armonie cu mediul natural. Obiectivele strategice pro puse pe termen scurt, mediu și
lung sunt:
– Orizont 2013 : Încorporarea organic ă a principiilor și practicilor dezvolt ării durabile în
ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE
– Orizont 2020 : Atingerea nivelului mediu actual al ț ărilor Uniunii Europene la principalii
indicatori ai dezvoltării durabile
– Orizont 2030 : Apropierea semnificativ ă a României de n ivelul mediu din acel an al
țărilor membre ale UE din punctul de vedere al ind icatorilor dezvoltării durabile

Documentul recomandă ca sistemul de educație și formare profesional ă să asimileze
principiile și obiectivele dezvolt ării durabile ca element int egrator al ansamblului de
cunoștințe, aptitudini și deprinderi, să integreze transversal aceste principii în toate
programele de pregătire, să sus țină cooperarea între principalii factori de decizie.

– Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020
http://www.research.ro/ro/articol/3343/strategia -nationala -de-cercetare -si-inovare –
2014 -2020

Strategia identifică zonele î n care Români a poate avea contribu ții semnificative și prin
care poate beneficia de rezultatele științei ș i inovării în creșterea competitivității.
Strategia vizează următoarele priorități:
– Prioritățile de specializare inteligentă , care presupun definirea și consolidar ea
unor domenii de competență ridicată, în care există avantaje comparative reale
sau potențiale
– Prioritățile cu relevanță publică, care vizează alocarea de resurse în domenii în
care cercetarea și dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concret e
și presante
Strategia su bliniază importanța susținerii în toate domeniile, a excelenței, inovării ș i
creativității.

– Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014 -2020
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014 -DOES/2014 -01-
31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf

Strategia își propune să impulsioneze eforturile de a atinge ținta de ocupare stabil ită de
România pentru anul 2020 și anume o rată de ocupare de 70% pentru populația în
vârstă de 20 -64 de ani. Obiectivele specifice se referă la:
O1. Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în
vârstă, subsumând următoarele direcții de acțiun e:

63
1.1. Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din
categoria NEETs (care nu sunt în ocupare, educație sau formare)
1.2. Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă

O2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul
femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile , cu următoarele direcții de
acțiune:
2.1. Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării
acestei resurse umane către activități non -agricole
2.2. Creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de
reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie
2.3. Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața
muncii , prin dezvoltarea de măsuri care să combi ne suportul social cu activarea

O3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competențe
adaptate la cerințele pieței muncii, cu următoarele direcții de acțiune :
3.1. Sprijinirea adaptabilității și dezvoltări i permanente a forței de muncă
corelate cu schimbăril e structurale ale pieței muncii
3.2. Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor șomere și inactive
apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii

O4. Îmbunătățirea mecan ismului de fundamentare, implementare, monitorizare și
evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii , cu următoarele direcții de acțiune:
4.1. Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare
și evaluare a politi cilor cu impact pe p iața muncii
4.2. Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea,
implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii

– Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020
http://www.minind.ro/%5C/strategie_competitivitate/Strategia_Nationala_de_Comp
etitivitate_iunie_2014.pdf

Strategia Națională pentru Competitivitate (SNC) asigură corelarea intervențiilor
dedicate competitivității, având în vedere domeniile naționale de excelență, inclusiv din
perspectiva dimensiunii teritoriale și a dezvoltării rurale. Viziunea Strategiei este
dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un me diu de reglementare
stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare și creativitate, care să pună accent pe
încredere, eficiență și excelență și să plaseze România în primele 10 economii la nivel
european. Unul din obiective , O3. 1 Resurse umane și educație vizează îmbunătățirea
calității sistemului de educație și formare , astfel încât să asigure corelarea cu piața
muncii și stabilește următoarele ț inte:
– Progres în direcția plasării României cel puțin la jumătatea ierarhiei în testele
PISA
– Scăderea ratei tineri lor cu vârste cuprinse între 15 -24 de ani care nu urmează o
formă de învățământ sau de formare și nu sunt nici încadrați în muncă (NEET) de
la 16,8% la nivelul mediei UE (actual este 12%, 2012)

64
– Îndeplinirea țintei naționale privind părăsirea timpurie a șc olii (11,3% de la
17,4% în 2012)
– Oferta educațională bazată pe TIC să reprezinte cel puțin 30% din programele
educaționale obligatorii la nivel național și cel puțin 50% î n zonele de locuire
vulnerabilă

– Strategia Integrată de Dezvoltare a Resurselor Uman e din perspectiva învățării pe tot
parcursul vieții 2009 -2020
http://www.fonduri -structurale.ro/Document_Files/Stiri/00004296/p0yhg_sidru.pdf
http://www.fonduri -ue.ro/posdru/images/downdocs/proiect_sidru_final_ro.pdf

Obiecti vul general al Strategiei este îmbunătățirea calității ș i capacității sistemelor de
dezvoltare a re surselor uman e, care să conducă la un nivel înalt și stabil de ocupare, un
nivel înalt al calității vieții și o incluziune socială efectivă pentru toți cetaț enii.
Obiectivele specif ice se referă la:
– înțeleg erea mai bună a nevoilor reale ș i a direcțiilor de dezvoltare a resurselor
umane ;
– educație ș i formare profesional ă initială de calitate ;
– stimularea cre șterii cererii pentru dezvoltarea resurselor umane ;
– ajustarea ofertei pentru dezvoltarea resuselor umane ;
– valorificarea competen țelor și poten țialului fiec ăruia pe pia ța muncii .

65
Anexa 2

Prezenta rea principalelor instrumente europene pentru formarea profesional ă

– EQF – Cadrul European al calificărilor: este un cadru comun de referință menit să
servească drept instrument de traducere între diferite sisteme și niveluri de calificări, atât
pentru învățământul preuniversitar , cât și pentru învățământul superior. Elementul central al
EQF este un set de opt niveluri de referință, fiecare nivel fiind definit de un set de descriptori
(prezentați în termeni de c unoștințe, abilități și competenț e) care indică rezultatele învățării
relevante pentru calificările de la nivelul respectiv , în orice sistem de calificări. Setul precizează :
– ceea ce știe persoana care învață;
– ceea ce înțelege persoana care învață;
– ceea ce este capabilă să facă persoana care învață .
EQF nu este conceput pentru a înlocui sistemele naționale de calificări, ci pentru a completa
acțiunile statelor membre prin facilitarea cooperării între acestea.

– ECVET – Sistem European de Credite pentru Educa ție și Formare Profesională este un
cadru metodologic comun care facilitează acumularea și transferul de credite aferente
rezultatelor învățării între diversele sisteme de calificări. Scopul acestui sistem este de a
promova mobilitatea transnațională și ac cesul la învățarea pe tot parcursul vieții. ECVET nu este
menit să înlocuiască sistemele naționale de calificări, ci să optimizeze comparabilitatea și
compatibilitatea între acestea. ECVET se aplică tuturor rezultatelor obținute de o persoană în
diversele sisteme de educație și formare, care sunt ulterior transferate, recunoscute și
cumulate în vederea obținerii unei calificări. Această inițiativă le permite cetățenilor europeni
să obțină mai ușor recunoașterea formării, competențelor și cunoștințelor dobân dite în alt stat
membru.

– EQAVET – Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în formarea
profesională este un instrument important de susținere a statelor membre în promovarea și
monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor de educație și formare profesională (EFP), pe
baza unor criterii și a unor indicatori de calitate comuni. Cadrul trebuie luat în considerare la
nivelul sistemului EFP, al furnizorilor EFP și la nivelul acordării calificărilor. Acesta asigură o
abordare sistemică a cal ității, acoperind și interrelaționând nivelurile importante și actorii.
Accentul este pus pe monitorizarea și îmbunătățirea calității, prin combinarea evaluării interne
și externe, a evaluării și a proceselor pentru îmbunătățire, susținută de analiză canti tativă și
calitativă.

– ESCO – Sistemul european de clasificare a aptitudinilor/ competențelor, calificărilor și
profesiilor : clasificarea dispune de anumite caracteristici unice și inovatoare: va fi multilingvă,
se va baza pe aptitudini/ competențe și va fi publicată într -un format deschis, care va putea fi
utilizat de programele informatice ale părților terțe. Astfel, clasificarea va deveni un element de
bază al portalurilor online de locuri de muncă, al instrumentelor de consiliere profesională și al
bazelor de date privind posibilitățile de învățare, generând beneficii concrete pentru solicitanții
de locuri de muncă, persoanele care doresc să își schimbe cariera, cursanți și angajatori.