1 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ ȘCOALA DE STUDII DOCTORALE Teză de Doctorat Modele Intervenționale de Combatere a Fumatului la… [601513]

1 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ
ȘCOALA DE STUDII DOCTORALE

Teză de Doctorat
Modele Intervenționale de Combatere a Fumatului la
Gravide

Doctorand: [anonimizat]

2

3

Motto

4 LISTA DE PUBLICAȚII

1. Ruța F , Tarcea M, Stere V, Abram Z, Avram C . Identification of behavioral risk factors during
pregnancy. Buletin Științific – Academia For țelor Terestre. 2015; 1(39):79 -85, ISSN:2 247 -8396, ISSN
2247 -8396, categoria B+ și BDI .
2. Ruța F , Avram C, Voidăzan S, Rus V, Georgescu M, Abram Z, Tarcea M. Associated behavioral risks in
a group of women during pregnancy from Mures Distric t. Acta Medica Marisiensis . 2015 ;61(3 ):236 –
240 , ISSN 2247 -6113 cayegoria B+ și BDI .
3. Bacârea A, Tarcea M, Bo țianu P, Ruța F , Bacârea V . Age cut -off type diabetes mellitus screening
amongst young adults from Mures Di strict, Romania – A pilot study. Obesity Research in Clinical
Practice, 2015;9(5 ):527 -3, rev cotata ISI cu FI 1,177 .
4. Stere V, Tarcea M , Ruța F . Assesing the Knowledge, Attitudes and Eating Habits of Dietary Fi bers in
Tîrgu -Mureș Population. Acta Medica Marisiensis. 2015; 61(2):128 -131 , ISSN 2247 -6113 cat egoria B+
și BDI.
5. Rus V, Ruța F , Avram C, Tarcea M . Prevalence of obesity overweight and high blood pressure in a
suburban community of Tîrgu Mureș County. Acta Medica Transilvanica Sibiu, 2015; 20( 3), ISSN:
1453 -1968 , categoria B+/BDI.
6. Ceană D, T arcea M, Ruța F, Moldovan G, Voidăzan S. Asocierea dintre indicatorii antro pometrici și
biochimici și prevalența bolilor c ronice la populația adultă a orașului Tîrgu Mureș . Acta Medica
Transilvanica Sibiu . 2013;2(2): 25, ISSN 2258 -7079, categoria B+ și BDI.

5

6 CUPRINS

INTRODUCERE

STADIUL ACTUAL AL CU NOAȘTERII
1. Determinanții psihosociali și economici ai fumatul pe perioada de sarcină
2. Evaluarea epidemiologică a consumului de tutun în România
3. Acțiunea fumatului și a altor factori de risc comportamentali asupra sănătății femeii și
copilului
3.1 Factorii nutriționali cu influență asupra sarcinii
3.2 Consumul de alcool pe perioada sarcinii
3.3 Consumul de cafea la gravide
3.4 Activitatea fizică recomandată femeii însărcinate
3.5 Acuze curente în sarcină
4. Managementul intervențion al de combatere a consumului și dependenței de tutun în rândul
femeilor
4.1 Istoricul transpunerii în practcă a dovezilor științifice privind intervențiile anti -fumat
4.2 Strategii de creștere a numărului persoanelor care admit că fumează
4.3 Efectele secu ndare ale intervențiilor anti -fumat
4.4 Aplicabilitatea practică a acțiunilor anti -fumat
4.5 Aplicabilitatea în practica medico -sanitară a dovezilor științifice privind combaterea
fumatului
4.6 Aplicațiile dovezilor științifice aferente consumului de tutun în activitatea de cercetare .

CONTRIBUȚIA PERSONAL Ă
1. Ipoteza de lucru/obiective
2. Metodologie generală
3. Identificarea atitudinii față de fumat din perioada de graviditate la un eșantion de lăuze
din județul Mureș
3.1 Ipoteză/Obiective
3.2 Material și Metodă
3.3 Rezultate
3.4 Discuții
3.5 Concluzii

7 4. Strategia combaterii consumului de tutun pe perioada sarcinii
4.1 Ipoteză/Obiective
4.2 Material și Metodă
4.3 Rezultate
4.4 Discuții
4.5 Concluzii
5. Corelații între indicatorii socio -economici, stilul de viață și consumul de tutun la un lot
extras din populația generelă de sex feminin a municipiului Târgu Mureș
5.1 Ipoteză/Obiective
5.2 Material și Metodă
5.3 Rezultate
5.4 Discuții
5.5 Concluzii
6. DISCUȚII (generale)
7. CONCLUZII (generale)
8. BIBLIOGRAFIE
9. REZUMAT / ABST RACT
10. ANEXE

8 ABREVIERI UTILIZATE ÎN TEXT

UE – Uniunea Europeana
PIB – Produsul Intern Brut
IMC – Indicele de masă corporală
MF – Medici de Familie
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
WIC – Women, Infant, Children
CPSS – Centrul de Politici și Servicii de Sănătate
CAPCTR – Cunoștințele, atitudinile și practicile populației generale referitoare la consumul de tutun în
România

9 INTRODUCERE

Dependența de tutun, considerată în ultima perioadă de timp ca aparținând afecțiunilor cronice, reprezintă
cauza a aproape jumătate de milion din decesele premature, înregistrate anual, doar în Statele Unite, și
aproape 6 milioane la nivel global, cauzând pierderi economice de sute de miliarde de dolari. Se preconizează
că fumatul va fi responsabil de aproxima tiv 1 miliard de decese dea lungul secolului XXI [1].
Fumatul a fost legat de apariția diferitelor forme de cancer, bolilor cardiovasculare, afecțiunilor pulmonare,
accidentelor vasculare cerebrale, femeile fumătoare aflându -se la risc mai crescut față d e bărbați pentru
aceste patologii. De asemenea, la femei, fumatul predispune la apariția cancerului de sân, ovarian, cervical,
infertilitate, menopauză precoce, principalele cauze de deces în rândul fumătoarelor fiind cancerul pulmonar,
afecțiunile cardiac e și bolile pulmonare cronice [2]. Pentru anul 2020 se estimează ca fumatul va fi cauza a
peste 10 milioane de decese la nivel mondial [3].
Utilizarea tutunului în țările cu venituri mici și mijlocii a fost în creștere până în anul 1970 în timp ce în țăril e
cu venituri mari a stagnat sau chiar a scăzut. În timp, ce rata fumatului a scăzut dea lungul ultimelor decenii în
țările cu venituri mari, există însă diferențe în practicarea fumatului, aceste diferențe manifestându -se ca
urmare inegalităților socio -economice care persistă la nivelul populației din țările amintite. O importantă
problemă de sănătate publică, care explică legătura dintre utilizarea tutunului și inegalitățile privind starea
de sănătate între grupuri populaționale aparținând aceleași nații , o reprezintă fumatul în sarcină [4].
Abandonul condumului de tutun, la orice vârstă, contribuie la reducerea riscului global de morbiditate [5,6].
Articolul 14 din Convenția Cadru de Control a Tutunului, prevede necesitatea elaborării și implementării un ui
program de asistență pentru renunțarea la fumat, de către fiecare țară [7].
Dintre cei aproximativ 45 de milioane fumători americani, identificați în 2010, un procent de 70% dintre
aceștia și-au exprimat dorința de a renunța la fumat în timp ce 40% s -au abținut de la fumat cel puțin o zi pe
an [7]. O parte dintre marii fumători au făcut încercări serioase de a se abține dar au fost incapabili de a se
opri mai mult de câteva ore [8]. O ultimă categorie îi include pe cei care au încercat să renunțe pe cont
propriu, aproximativ 80%, dar dintre aceștia doar 3% pe an reușesc, cu succes un abandon definitiv iar restul
revin la fuma t în mai puțin de o lună de la renunțare [7].
În ciuda dezbaterilor frecvente privind abordare a doar a persoanei fumătoare în scopul sprijinirii renunțării
la fumat, în locul măsurilor generale de politică intervențională, acestea din urmă se păstrează datorită cost –
eficienței dovedite [9,10,11].
Strategiile renunțării la tutun includ consiliere comportamentală de creștere a motivației și de suport a
încercărilor de abandon alături de intervenții farmacologice menite să reducă dependența de nicotină și a
simptomelor aferente încetării utilizării tutunului [12]. Oferirea unui simplu sfat asupra be neficiilor stopării
fumatului a crescut rata de renunțare [13,14,15] iar consilierea a crescut rata de abstinență [16,17], aceasta
din urmă fiind direct corelată cu durata de timp petrecută cu pacientul fumător [13]. O minimă intervenție de
combatere a dependenței de tutun presupune par curgerea a cinci pași: întreabă, consiliază, evaluează,
monitorizează și coordonează [14].

10

11 STADIUL ACTUAL AL CU NOAȘTERII

Fumatul și consecințele sale negative reprezintă o reală problemă de sănătate publică și în România. Datele
Asociației Mondiale a Sănătății (WHO) pentru România arată că fumatul a fost responsabil de 16% din totalul
bolilor netransmisibile și de 20% din to talul bolilor transmisibile [18]. Proporția deceselor atribuite
fumatului a fost de aproximativ 24% pentru bărbați și de 6% pentru femei. Din totalul deceselor premature,
aproape unu din patru (în cazul celor cu vârste între 30 -44 ani) și unu din 3 (în caz ul celor cu vârste între 45 –
59 ani) au fost atribuite utilizării tutunului [19].
În studiul elaborat de Peto și colaboratorii, datele au arătat că fumătorii care au decedat ca urmare a
consumului de tutun au trăit cu 14 ani mai puțin decât cei care nu au fumat niciodată. Dacă am face o
exprimare în ani de viață, am o bține o pierdere de aproximativ 9,94 milioane de ani pierduți prematur,
pierdere care cuantificată în sume bănești reprezintă 517 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene (UE),
corespunzând unui procent de 4,7% din PIB al UE [19].
România a suferit de asemenea o afectare uriașă. Conform studiului Global Adult Tabacco Survey – GATS
2011, realizat de Ministerul Sănătății, în România fumatul ucide 33.000 persoane anual, 70% dintre acestea
avân d vârste cuprinse între 35 -69 ani. Unul din patru decese are loc înaintea vârstei de 35 ani și este cauzat
de boli care au legătură cu fumatul. În medie, în România, fumătorii decedați prematur ar fi trăit cu 21 ani mai
mult în absența acestui viciu. Costu rile antrenate de această situație implic ă pierderi de aproximativ 26,61
milioane euro, care corespund unui procent de 11,2% din PIB al României. În concluzie, pe lângă faptul că
aceste consecințe ale expunerii la fumat se resimt la nivelul diverselor func ții ale societății, ele contribuie și la
creșterea costurilor cauzate de decesele premature. Astfel, pentru a reduce sarcina bolilor cauzate de fumat
și implicit a costurilor pe care le antrenează aceste îmbolnăviri, este necesară o reducere a prevalenței
fumatului. Creșterea ratei de renunțare la fumat este considerată ca fiind singura strategie cu impact crescut
care poate determina o îmbunătățire, în acest sens, pe termen relativ scurt [20].

1. Determinanții psiho -socio -economici ai fumatului în sarcină
Majoritatea țărilor, indiferent de nivelul de dezvoltare social -economică, încă se confruntă cu inegalitățile în
ceea ce privește starea de sănătate a indivizilor. Persoanele cu venituri mici, în ciuda faptului că trăiesc în cele
mai dezvoltate state, tră iesc semnificativ mai puțin și suferă de diferite boli mai frecvent decât cei cu venituri
mari. Aceste inegalități în manifestarea stării de sănătate, consecințe a nedreptății sociale reale deși greu de
admis, au constituit obiect de interes pentru cercetă tori, în sensul identificării factorilor sau determinanților
cu potențial de influență asupra nivelului sănătății în societatea contemporană.
Problema componentelor sociale ale sănătății populației este una dificilă și complexă, având legătură directă
cu aspectele vieții oamenilor, condițiile de lucru și stilul lor de viață, referindu -se totodată și la consecințele
strategiilor economice și sociale din domeniul sănătății.
Managementul serviciilor de sănătate a căutat să abordeze, la nivel global, o altă strategie, în urma
evidențierii problematicii reale existente în domeniul ocrotirii sănătății. Dacă în trecut, politicile din domeniul

12 sănătății populaționale se refereau doar la acordarea asistenței medicale și finanțarea ei, componentele
sociale fiind di scutate doar de către cercetători , actualmente mult mai importante pentru sănătatea populației
sunt condițiile social -economice, sub influența cărora se formează comportamentele din sfera stilului de viață
și/sau oameni se îmbolnăvesc [21,22,23].
Astfel, necesitatea dovezilor științifice, care să servească ca bază pentru luarea de decizii strategice în
sănătatea publică, inclusiv în perinatologie, crește considerabil. În ultimii ani s -au efectuat numeroase
cercetări sociologice, ce evidențiază aspecte ale vieții colective a populației . Prin cercetările unor specialiști în
psihologie, sociologie, filosofie, economie, și ale altor reprezentanți ai științelor sociale s -a demonstrat rolul
muncii și altor condiții ale vieții colective asupra sănătății omului. S -au elucidat aspecte de ordin economic,
profesional, moral, psihologic, etic, și estetic ale factorilor sociali precum și influența acestora asupra
natalității, mortalității generale și celei infantile etc.
În acest context, în centrul atenției numeroaselo r studii se află fumatul ca o componentă socio –
comportamentală cu risc asupra sănătății mamei și copilului, în special în timpul sarcinii și după naștere,
strâns legată de standardele de viață și accesul acestor grupuri la asistența medicală perinatală de
specialitate , cu un impact semnificativ sub aspect medical, psihosocial, economic, demografic, etico -moral etc.
În țările cu venituri mari, cum sunt Australia, Canada, Danemarca, Noua Zeelandă, Suedia, Regatul Unit,
Statele Unite ale Americii, prevalența f umatului în sarcină a scăzut de la valori procentuale situate între 25 –
35% în anii 80 la valori cuprinse între 10 -20% la începutul anilor 2000 [24,25,26,27], cu scăderi
semnificative în ultimul deceniu respectiv cu o prevalență a fumatului în sarcină sub 1 0% în 2010 [28]. Cu
toate acestea , declinul nu a fost la fel în toate sectoarele societății , fiind evidențiate rate mai mici de declin in
rândul femeilor cu status socio -economic inferior [22,29,30,31,28] . Consumul de t utun în țările cu venituri
mari este un marker al unui status social dezavantajat și a fost citat ca unul din principalele cauze ale
inegalității privind starea de sănătate între indivizii aparținând claselor bogate față de cele sărace [32] .
Înțelegerea acestor diferențe sunt esențiale pentru înțelegerea fumatului ca fenomen cu evoluție epidemică
[32]. Spre exemplu, în Scoția , în 2008, 30% dintre femeile care locuiau în zonele cele mai defavorizate au
continuat sa fumeze in timpul sarcinii , în timp ce în aceeași perioadă de timp, s -a înregistr at o rată de doar
7% fumătoare gravide în zonele mai puțin defavorizate [33]. Femeile care continuă să fumeze în timpul
sarcinii se găsesc, cel mai probabil, în una sau mai multe din următoarele situații: au un venit mic , paritate
mai mare , nici un partener , nivel scăzut de suport social , educație limitată ; acces redus la serviciile de
asistență medicală, se simt izolate de societate [34,35,36,29].
Raportul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind determinanții sociali ai stării de sănătate
recunoaște o paradigmă în care persoanele defavorizate au mai multe șanse de a utiliza substanțe nocive , ca
reacție la situația lor [37]. Există, de asemenea, o prevalență semnificativ mai mare a fumatului în timpul
sarcinii , în mai multe grupuri etnice min oritare [22,24,31,38,39] . În Australia , de exemplu fumatul în timpul
sarcinii este de trei ori mai răspândit în rândul femeilor aborigene minoritare (53%) decât în rândul femeilor
non-aborigene (16%) [31] și date similare au fost identificate și în Noua Zeelandă [24]. Aceste diferențe sunt
în mare măsură rezultat al unui nivel social și material scăzut. Totuși unele studii descriu fumatul și ca un

13 mijloc de socializare interumană și nu doar un fenomen explicat în întregime prin starea de sărăcie. [40]. În
Statele Unite, cele mai mari rate ale fumatului în perioada anterioară sarcinii au fost raportate în rândul
femeilor native din Alaska (55,6%), a celor de etnie amer -indiană (46,9%), a femeilor aparținând rasei albe
(46,4%) în timp ce rate semnificativ ma i mici (mai puțin de 20%) au fost raportate în rândul femeilor afro –
americane, hispanice și asiatice [41,42]. Femeile imigrante/refugiate în Australia, Canada, Noua Zeelandă,
Europa de Nord, Marea Britanie, sau SUA sau care provin din Asia de Sud -Est se re marcă printr -o tendință de
păstrare a unei prevalențe mai mici a fumatului, în ciuda condițiilor sociale precare [33,44,24]. Cu toate
acestea, a doua generație de femei care provin dintr -o populația imigrantă, prezintă o probabilitate mai
crescută a consum ului de tutun în sarcină decât femeile primei generații imigrante [40], reflectând modificări
etapizate ale "epidemiei de tutun".
În ceea ce privește prevalența fumatului pe perioada sarcinii, în țările cu venituri mici și medii se remarcă
variații care re flectă natura dinamică a epidemiei consumului de tutun în aceste regiuni [45,46,47]. Ratele
fumatului la gravide au fost relativ scăzute (9%) în comparație cu cele relevate la bărbați (50%), ca urmare a
constrângerilor istorice și culturale care au vizat s tatutul de fumător în rândul populației de sex feminin,
manifeste în țările cu venituri mici și medii [47]. Cu toate acestea, prevalența fumatului în rândul femeilor, în
aceste țări, este în creștere în prezent preconizându -se până în 2025 o prevalență fum ătoarelor de 20%.
Asistăm astfel la o trecere a epidemiei fumatului de la țările cu venituri mari spre țările cu venituri medii și
mici [42,45].
Cele mai ridicate rate ale fumatului în timpul sarcinii au fost raportate în America Latină (18,3% în Uruguay
2004 -2005) [47,48] și Europa de Est (15% în România 2005 -2006) [49]. Rate scăzute au fost raportate în
Pakistan (3%) [47], Asia de Sud -Est (1,3%) [50], și China (2% în 1999), deși ratele de creștere în rândul
copiilor de școală de sex feminin în aceste țăr i provoacă îngrijorare [51]. În India și Africa, ratele de fumat la
gravide au fost mici (1,7% și 6,1%) [52,47,53] dar a crescut utilizarea produse lor din tutun fără fum atât în
rândul femeilor din India (de la 4,9% la 33,5%) [53,47] cât și a celor din Afr ica (de la 6% la 7,5%) [52,47].
Dacă analizăm datele istorice, în țările în curs de dezvoltare, prevalența fumatului în rândul femeilor a fost
foarte scăzută, aceasta datorându -se cel mai mult constrângerilor culturale care vizau femeile fumătoare.
Spre d eosebire de bărbați, în cazul cărora procentul fumătorilor era de 50%, la femei procentul celor care
practicau acest obicei, în trecut, era doar de 9% [54].
OMS a identificat însă o creștere a consumului de tutun la femeile tinere cu venituri mici și în ță rile cu
populație numeroasă [37], unde această evoluție ascendentă a epidemiei consumului de tutun reprezintă o
amenințare a eforturilor de îmbunătățire a sănătății mamei și copilului în regiunile amintite [55,47].
Creșterea producției de tutun în aceste ț ări cu venituri medii și mici, alături de un marketing agresiv al
companiilor de comercializare a acestuia, orientate în mod special către femei, cu scopul obținerii de
profituri cât mai mari [56] a avut drept consecință creșterea rapidă a fumatului în r ândul femeilor, din aceste
țări [56,57,58]. Un sondaj de evaluare a cunoștințelor privind riscurile expunerii la tutun, în rândul femeilor
din două țări africane a evidențiat un nivel extrem de scăzut al acestora [59], ceea ce crește vulnerabilitatea
femei lor privind deprinderea acestui obicei.

14 Un studiu recent, efectuat în Ungaria a arătat că apariția fumatului și a altor comportamente nesanogene are o
frecvență mai crescută în rândul populației dezavantajate socio -economic. Nivelul scăzut de educație, lip sa
unui loc de muncă, co ndiții de trai precare precum și stresul derivat din condițiile expuse, contribuie la
creșterea prevalenței fumatului. De asemenea, în timpul sarcinii , viitoarele mame au mai mare nevoie de
suport emoț ional, ceea ce ar putea explica proporția crescută de gravide căsătorite care au renunțat la fumat,
susținute fiind în luarea acestei decizii de către partener . Mediul de p roveniență și etnia influențează rata d e
abandon, aceasta fiind mai scăzută î n mediul urban și în rândul femeilor d e etnie rromă [60].
În plus față de asocierea dintre factorii socio -economici și fumat, mai există asocieri puternice și între factori
de ordin psihologic cu fumatul, în special depresia și stresul [61 -67]. Femeile care suferă de depresie prezintă
de până la de patru ori mai multe șanse de a fuma în timpul sarcinii decât femeile neafectate de depresie [61].
În ciuda acestor asocieri puternice, există informații limitate cu privire la efectele fumatului și a intervențiilor
de combatere a acestuia la femeile gravide cu simptome psihologice, deoarece acestea sunt adesea excluse din
studii [61]. În plus, în timp ce inițiativele de control a utilizării tutunului în țările cu venituri mari au fost
eficiente, reducând fumatul la femei, s -a remarcat o consecință nei ntenționată a acestor acțiuni și anume
inducerea unei atitudini de stigmatizare socială a fumătoarelor [68,69].
Campaniile anti -fumat menite să informeze asupra efectelor nocive ale expunerii la tutun, au adoptat adeseori
strategii șoc și de umilire a fum ătoarelor fără să ia în considerare că stările de auto -stimă scăzută,
neîncredere în sine, sărăcie, stres, îngrijorare, sunt cel mai adesea prezente tocmai în rândul femeilor care
continuă sa fumeze in timpul sarcinii [70]. O revizuire sistematică a reacți ilor și atitudinilor pe care le resimt
femeile cărora li se adresează astfel de campanii, descriu modul în care au fost declanșate sentimente intense
de responsabilitate personală sau acțiuni inadecvate, răspunsurile femeilor la dezaprobarea socială variin d
de la o persoană la alta [71]. Pentru unele, a fost un stimulent de a încerca să renunțe la fumat, în timp ce
pentru altele a dus la intensificarea fumatului, probabil ca o ca consecință a stresului resimțit în urma
presiunii sociale sau ca un act de reb eliune împotriva ei [71]. Unii susțin că narațiunile care descriu
amenințarea pe care fumatul îl reprezintă pentru sănătate și stigmatul social asociat campaniilor anti -fumat
contribuie la opresiunea dintre oameni și la marginalizare a lor, existând riscul ca aceste strategii să inspire
rezistență și resentimente din partea fumătorilor , mai degrabă decât de conformitate [69,71,72].
O altă problemă a efectelor tutunului o reprezintă expunerea pasivă a gravidelor cu afectare atât a mamei cât
și a fătului. În China, 75,1% din tre femeile gravi de nefumătoare au fost expuse, î n mod regulat, fumului de
țigară, de către partenerii de viață fumători [73]. Studiile efectuate în țările cu venituri mari demonstrează că
eliminarea fumatului la locul de muncă și în alte s pații publice reduce semnificativ expunerea la fumatul pasiv
și îmbunătățește rezultatele privind sănătatea materno -fetală inclusiv reducerea cazurilor de nașteri
premature [74]. Un studiu în Indonezia a raportat creșterea eficacității colective de muncă, atunci când
expunerea la fumul de țigară, la locul de muncă a fost restricționată printr -o campanie restricționară bine
mediatizată [75]. Datorită faptului că măsurile de interdicție nu pot viza și fumatul în incinta locuințelor [76],
unii susțin că expunerea din imobilele de locuit poate fi în creștere datorită politicilor de sănătate publică

15 privind restricționarea fumatului în spații publice, precum și poziția socială limitată a femeilor care nu pot
împiedica fumatul în casele lor [25].
Sarcina este descrisă în mai multe studii ca un ev eniment favorabil schimbării atitudinii față de fumat datorită
ratei crescute de renunțare spontană la consumu l de tutun din partea femeilor odată cu aflarea veștii că sunt
însărcinate. Rata de 49% a abandonului în această perioadă este mai ridicată decât în alte momente din viața
lor și substanțial crescută față de cea din populația g enerală, stoparea fumatului având loc chiar înaintea
primului consult medical de specialitate [77,78,79]. Cu toate acestea, urmărirea valorilor ce exprimă ratele de
abandon spontan a consumului de tutun variază în funcție de statutul socio -economic al grav idei fiind mai
scăzute la nivelul păturilor sociale inferioare [80].
Există diferențe psihosociale semnificative și între femei care au renunțat imediat față de cele care au
continuat sa fumeze până mai târziu pe perioada sarcinii. Primele fumau, de obicei , mai puțin, au fost mai
mult p reocupate de dorința de renunțare încă înainte de sarcină, au un partener nefumător, beneficiază de
mai mult sprijin și încurajare în familie, sunt mai puțin dependente de tutun și au convingeri puternice cu
privire la perico lele fumatului [81,82]. Femeile gravide au, de asemenea, mai multe șanse de reușită în
evitarea recidivei decât femeile care nu sunt gravide [83,84,85], dar cu toate acestea, mai puțin de o treim e
din aceste femei, ră mân abstinente după un an post -partum [86,87]. În ciuda ratei ridicate de recidivă, unele
studii sugerează că totuși efectele benefice, pe termen lung, ale renunțării spontane în timpul sarcinii sunt
semnificativ crescute [88].
Chiar dacă perioada de abstinență se limitează doar la perioada de sarcină, recunoașterea acestui succes este
importantă pentru combaterea eventualei reticențe față de renunțarea la fumat și pentru evitarea erodării
încrederii față de furnizorii serviciilor medico -sanitare, antrenați în campanii de ajutorare a depășirii
problemelor legate de tutun [89].
În cadrul proiect ului ″Increasing capacity for to bacco research in Hungary″ (2008 -2013) s -a evidențiat că
53,3% dintre femeile intervievate nu aveau cunoștințe despre programele de promovare a renunțării la fumat
iar 97,8 % nu au cerut ajutor în acest sens. Similar altor studii, a fost relevat faptul că viitoarele mame pot
renunța mult mai ușor la consumul de tutun dacă partenerul de viață este nefumător. Acest aspect sugerează
că intervenția anti -fumat în sarcină poate fi mult mai eficientă daca viz ează întreaga familie decât dacă se
adresează doar gravidei. Astfel, în trasarea programelor de promovare a fumatului în sarcină trebuie avut în
vedere că statutul socio -economic scăzut, mediul familial și ambiental au un impact semnificativ în succesul
acțiunilor anti -fumat [90].
În România, la nivel sub -național există inegalități majore vis -a-vis de profilul determinanți lor stării de
sănătate, fiind una din țările europene cu cele mai înalte niveluri ale sărăciei. Circa 42% din populația țării
este la risc de sărăcie și excluziune socială iar în mediul rural riscul de sărăcie este de 3 ori mai mare cu
diferențe pe anumite regiuni geografice, mai afectate fiind cele din nord -est și sud -est. Dintre grupurile
populaționale afectar ea mai severă vizează femeile, gospodăriile cu 2 -3 copii, minorii sub 15 ani, grupurile
etnice minoritare, familiile monoparentale. Determinanții clasici de mediu contribuie cu 17% din povara bolii
în România, în timp ce factorii comportamentali majori cu i mpact bine -cunoscut asupra stării de sănătate

16 (fumatul, consumul de alcool, dieta și inactivitatea fizică) influențează major sănătatea adulților și copiilor din
România.
Evoluț ia consumului de tutun în România între anii 2006 -2009 a fost în ușoară amelio rare, însă gradul de
expunere la fumat la vârsta de 15 ani a fost relativ mare iar ponderea tinerilor care au fumat vreodată a
crescut cu vârsta. În cazul româncelor, fumatul a fost situat pe locul cinci prin contribuția sa la povara bolii, la
nivel națion al. Evidențele privind problemele de sănătate survenite la mamă și copil indică un deficit de
îngrijiri medicale în perioada prenatală, amendarea acestor carențe revenind cu precădere specialiștilor în
promovarea sănătății și a celor din medicina primară.
Practicarea unor comportamente sanogene încă de la cele mai fragede vârste este extrem de importantă
pentru reducerea poverii bolii în populație . Nu trebuie însă omis faptul că în segmentele de populație cu un
status social defavorizat insuficiența resurs elor educaționale și/sau materiale poate explica în bună măsură o
aparentă rezistență la schimbare. Deseori pentru cei defavorizați comportamentul sănătos și investiția în
prevenire nu constituie sau nu este văzută ca o opțiune, fapt cu relevanță în contex tul românesc [91].
Politicile de sănătate care se adresează celor vulnerabili și defavorizați, trebuie fin acordate realității și
susținute în timp pentru a atinge succesul în combaterea factorilor de risc din sfera stilului de viață.

2. Evoluția epidemiolog ică a consumului de tutun în România
În țara noastră datele privind prevalența fumatului, atitudinea și gradul de înțelegere a fenomenului sunt
furnizate în urma unor studii efectuate în rândul populației generale în timp ce datele de evaluarea a aceluiași
fenomen în rândul femeilor aflate în perioada de graviditate, sunt sărace.
În perioada comunistă și la începutul anilor 90 până în 2004, prevalența fumatului în populația României a
fost doar sporadic cuantificată, fiind estimată de către Centru l de St atistică și Documentare Medicală din
cadrul Ministerului Sănătății la 25,9% în 1989 iar procentul identificat pentru femeile fumătoare zilnic a fost
de 11,3% [92].
În anul 1994 aceeași instituție, folosind aceeași metodologie (eșantionare prin randomizare) a estimat un
procent de 28% fumători adulți și 15,2% femei fumătoare zilnic. Datele statistice pentru România [93] a
evidențiat în 2000 un trend crescător al con sumului de tutun cu o valoare a prevalenței fumatului zilnic în
populația adultă de 36,1 5% faț ă de 28,5% în 1995. Rata fumătoarelor a crescut de asemenea la 25% de la
15,2% în aceeași perioadă.
Un alt studiu din 1999, Sănătatea Reproducerii în România, care a inclus câteva întrebări pentru
determinarea consumului de țigări a arătat că 39% dintre femei au declarat că au fumat cel puțin 100 de
țigări în viața lor (fumătoare), incluzând pe cele 30% care au fumat zilnic în ultimele 30 de zile premergătoare
studiului (fumătoare active).
Comparativ, proporția fumătorilor bărbați a fost mult mai mare: 72% dintre bărbații intervievați au fumat în
viața lor, incluzând pe cei 54% care erau fumători activi la momentul interviului. În plus, 4% dintre femei și
6% dintre bărbați au declarat că au fumat în ultimele 30 de zile, dar nu în fiecare zi. În anul 2000, Centrul
Național de Statistică și Informatică în Sănătate raporta că 48% din tre bărbați și 25% din tre femei erau

17 fumătoare (o medie de 36,1% în 2000 față de 28,5% la 1995). La acel moment datele furnizate plasau
România printre țările cu cea mai mare prevalență a fumatului din țările Europei de Est. Această prevalență
este o consecință și a relaxării vama le, a traficului de țigări, a existenței unei piețe negre pentru aceste
produse, a ameliorării condițiilor economice după anii 1989, așa cum relevă și raportul ERC Group
(organizație internațională specializată în studii de piață) în 2001 [93].
Un alt stud iu reprezentativ, efectuat în România de Ministerul Sănătății a arătat că în anul 2003, la nivel
național, exista un procent de 27% femei fumătoare la categoria de vârstă 15 -44 ani [92].
În 2004 Centrul Român pentru Politici și Analize în Sănătate a publi cat rezultatele studiului destinat evaluării
nivelului de înțelegere, atitudinea și comportamentul populației adulte din România (14 -60 ani) față de
consumul de tutun cu identificarea unei prevalențe totale a fumătorilor ( activi și ocazionali) de 35,3% și a
unei prevalențe a fumătorilor zilnici de 29,7% în timp ce rata consumului zilnic de tutun la femei a fost de
19,5% [92].
Raportul Eurobarometer "Attitudes of Europeans towards Tobacco", 2007, indică valoarea de 31% a
prevalenței fumatului în populația românească adultă în timp ce Institutul Național de Pneumologie Marius
Nasta atrage atenția asupra unei prevalențe totale a fumătorilor de 36,1% în populația adultă (peste 15 ani)
iar în rândul femeilor de 25% [92].
În perioada 2004 -2007 se păstrează tren dul crescător al consumului d e tutun de la un procent de 23,7%
fumători activi la 30,9%. Studiul efectuat în anul următor, folosind o metodologie similară confirmă creșterea
numărului de persoane care fumează prin identificarea prevalenței de 32,4% fumător i din care 27,9%
consumatori activi z ilnici de tutun. În schimb, în populația feminină, s -a evidențiat pentru prima dată într -o
perioadă de 20 ani o scădere a prevalenței fumătoarelor la 21,9% [92].
Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate (CPSS) a derulat în perioada mai – octombrie 2007 studiul
„Cunoștințele, atitudinile și practicile populației generale referitoare la consumul de tutun și la prevederile
legislative din domeniu” (CAPCTR), proiectat pentru a culege informații dintr -un eșantion repre zentativ
pentru populația cu vârste cuprinse între 15 și 59 de ani. Eșantionul a fost format din 2.434 persoane din
mediul urban și rural, din 8 județe din România, selectate în mod aleator, inclusiv București.
Aproape o treime din eșantionul analizat (30 %) a fost reprezentat de persoane fumătoare . Acestea sunt
persoane care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional. Referitor la statutul de fumător există și o
diferență pe sexe – o treime (33,0%) dintre bărbații cu vârste cuprinse între 15 și 59 de ani sunt fumători față
de 27,1 % dintre femeile din aceeași categorie de vârstă. Cea mai mare prevalență a fumatului se întâlnește la
grupa de vârstă 15 -24 de ani și anume 34,8% față de 2003 când prevalența cea mai mare a fost pentru
grupele de vârstă 25 -34 a ni (39,9%). La celelalte categorii de vârstă valorile au fost asemănătoare respectiv
32,9% pentru grupa 25 -34 de ani și 31% pentru intervalul 35 -44 de ani. Prevalența fumătorilor este mai
mare la grupele de vârstă tinere [92].
Față de alte studii anterioa re (CAPCTR 2003), în 2007 se remarcă menținerea valorilor prevalenței fumatului
la grupa de vârstă 15 -25 de ani (34,5%), în timp ce la celelalte categor ii de vârste acestea au scăzut față de

18 nivelul anului 2003 , fiind înregistrate următoarele valori: 39,9% pentru grupa de vârstă 25 -34 de ani, 39,3%
pentru 35 -44 de ani și 29,9% pentru 45 -59 de ani [94].
Conform aprecierilor Organizației Mondiale a Sănătății pentru [95] , în 2009 prevalența fumătorilor zilnici în
rândul adulților din România a fost de 29% iar 2010 Eurobarometrul "Tutunul – opinii și aspe ct sociale" a
notat o rată de 30% fumători adulți [96]. Ministerul Sănătății împreună cu Institutul de Pneumologie Marius
Nasta au evidențiat, în 2001, o scădere semnificativă a prevalenței fumatului, a cărei va loare a scăzut la 26,1%
în populația generală [97].
Cele mai recente date privind fumatul în România sunt furnizate tot printr -un studiu al Ministerului Sănătății,
din 2011, Global Adult Tabacco Survey (GATS) care arată o rată a fumatului de 26,7% (4,85 mi lioane
locuitori) în populația adultă . Prevalența a fost mult mai mare în rândul bărbaților decât în rândul femeilor
(37,4% vs16,7 %). Din totalul fumătorilor declarați, 24,3% fumează zilnic ( 34,9% dintre bărbați și 14,5 %
dintre femei) iar 2,4 % erau fumător i ocazionali ( 2,5% bărbați și 2,2 % dintre femei) . Conform acestui studiu
valorile cele mai crescute ale prevalenței fumatului au fost evidențiate pentru grupa de vârstă 25 -44 ani
(36.3%) [98].
Sintetizând datele prezentate în studiile amintite, privind fu matul în rândul femeilor se observă că prevalența
cea mai înaltă a consumului zilnic de tutun în 2003 s -a înregistrat la grupa de vârstă 25 -34 ani (23,3%) în
timp ce în 2009 grupa de vârstă cu cele mai multe fumătoare a fost 45 -54 ani (34,2%). De asemenea,
prevalența cea mai mare a fumătoarelor zilnice aparține grupurilor cu nivel educațional mic și mediu (29,9%
respective 29,2%) și celor din mediul urban (30,1%), [97].
Dinamica prevalenței fumatului la sexul feminin este oglinda influenței la distanță a reclamei intense
practicate de marile concerne de țigări care s -au concentrat și în România, în special după 1994 -95 asupra
adolescenților și femeilor.
În contextul aten ționărilor venite în urma a numeroase studii privind influența factorilor psihosociali asupra
comportamentului femeilor tinere de vârstă fertilă, în țara noastră, în 2005, a fost realizat studiul Sănătatea
Reproducerii la Tineri, România, care a evaluat atitudinea femeii față de sănătatea proprie și a viitorului ei
copil, precum și de o serie de circumstanțe cu caracter psihosocial [99].
Conform studiului în cauză [99]:
 circa 47,3% din femeile gravide din municipiul București s -au confruntat cu diferite c ircumstanțe
psihosociale pe parcursul sarcinii. Problemele cele mai importante, în conformitate cu indicatorul
sintetic, sunt: venitul insuficient – 9,4%, alimentația deficitară – 6,4%, situații de stres în familie și la
serviciu – 5,3%, lipsa domiciliului – 2,0%;
 circa 41,5% din femeile gravide au menționat unele obstacole de acces la deservirea medicală
antenatală, cum ar fi lipsa cadrelor medicale calificate – 40,4%, distanța mare până la instituția
medicală – 20,5%, lipsa drumurilor – 11,5%, lipsa legăt urii telefonice – 5,0%, etc;
 circa 14% din femeile intervievate au relatat că nu au loc de muncă, făr ă a indica, însă, că sunt
șomere; î n același timp, doar 59% din respondente au posedat poliță de asigurare medicală până la
sarcină ; restul, circa 40% din femeile gravide, în special cele cu probleme sociale, nu erau încadrate

19 în câmpul muncii, și în consecință, nu puteau beneficia de suportul social după naștere, comparativ
cu respondentele care beneficiau de asigurări sociale.
Studiile amintite s -au referi t la populația adultă și la tineri fără a aborda segmentul populațional reprezentat
de femeile aflate în perioada de graviditate. Datele referitoare la prevalența fumatului în sarcină, la nivelul
întregii țări, sunt sărace, cele existente fiind furnizate î n urma unor studii regionale care s -au efectuat în
România. O rată a fumatului de 24% în rândul gravidelor a fost raportată în urma unui studiu care a inclus un
lot de 160 de gravide internate în 3 maternități din București [89], în timp ce un alt studiu d emarat într -un alt
oraș din România, Brașov, de data aceasta pe un eșantion mare de subiecți (n=23.139) a estimat aceeași
valoare de 24% a ratei a fumatului în sarcină [100].
O sinteză a rapoartelor Agenției Naționale Antidrog din România 2008 -2015 au arăt at că în rândul populației
tinere (15 -34 ani) din orașele mari, fumatul produselor din tutun a înregistrat în 2008 cel de -al doilea nivel,
ca valoare, a prevalenței pentru consumul de substanțe psihotice iar dintre cei intervievați 63% au fumat cel
puțin o dată de -a lungul vieții în timp ce 33,4% erau fumători zilnici. Există o tendință crescută ca cei care sunt
consumatori ocazionali să de vină consumatori zilnici de tutun iar mai mult de jumătate dintre cei care au
experimentat tutunul au devenit consumato ri regulați. Vârsta minimă de debut a consumului primei țigări,
identificată prin aceste studii, a fost de 6 ani, indiferent de sex , în timp ce unu comportament al consum ului
zilnic de tutun, la femei, se poate instala până la vârsta de 25 ani [101,102, 10 3]
În 2008, studiul efectuat de Meghea și colaboratorii, având ca subiecți femei cu vârste de peste 18 ani,
internate în secțiile de obstetrică -ginecologie în 2 clinici din Cluj Napoca, arată că un procent de 26% au
fumat înaintea perioadei de graviditate dar au renunțat imediat ce au aflat că sunt însărcinate, în timp ce
aproximativ 15% au continuat să fumeze și în timpul sarcinii [49].

3. Acțiunea fumatului și a altor factori de risc comportamentali asupra sănătății femeii și copilului

3.1. Factori nutriționali cu influență asupra sarcinii
Un determinant important al sănătății mamei și al copilului îl constituie o nutriție corespunzătoare acoperirii
nevoilor specifice, în condițiile în care dreptul la o hrană adecvată constituie un drept fundamental al omului,
stipulat în numeroase documente internaționale [103,104,105].
Este unanim recunoscut faptul că deficiențele nutriționale din viața intrauterină și din prima copilărie
afectează creșterea și dezvoltarea organismului, starea de sănătate și nu în ultimă instan ță, speranța de viață
și calitatea vieții copilului. Complexitatea cerințelor de dezvoltare din timpul sarcinii și din copilăria timpurie,
impune o colaborare interdisciplinară și intersectorială cu măsuri sinergice pentru a preveni instalarea
tulburărilor nutriționale. Este necesară formarea personalului care are contact cu femeia gravidă, cu familiile
cu copii, în sensul cunoașterii și prevenirii carențelor nutriționale.
Educația medicală continuă a medicilor și moașelor este o prioritate, în care promova rea alăptării și a
alimentației sănătoase ar trebui să ocupe un prim loc. Știm că un număr mare de factori interacționează
pentru a determina progresul sarcinii și rezultatul ei. Intervenția alimentației în acest proces complex este

20 cunoscută doar parțial, dar este acceptat faptul că statusul nutrițional al femeii afectează gestația și produsul
ei, iar greutatea la naștere a nou -născutului este strâns corelată cu mortalitatea infantilă.
Necesitățile calorice. Pe parcursul sarcinii, necesitățile calorice cre sc progresiv, ajungând în ultimul trimestru
la 30 -40 kcal⁄kgc/zi. Ca atare, necesarul unei gravide în condițiile unei activități fizice moderate este de
2000 -2500 kcal⁄zi, iar în condiții de efort ajunge la 2500 -3000 kcal⁄zi. Bineînțeles, aceste elemente trebuie
să țină cont de greutatea inițială a femeii, pentru pacienta supraponderală recomandările calorice zilnice fiind
de cca 2200 kcal, în timp ce femeile sub 95% din greutatea ideală trebuie să primească în medie o
suplimentare de 500 kcal⁄zi.
Următoar ele situații necesită abordări specifice:
 gravide adolescente sau sub 20 ani (se sumează cu necesitățile de creștere), cu suplimentare de 100 –
200 kcal⁄zi
 bilanț energetic precar anterior sarcinii
 condiții dificile de muncă sau de microclimat
 gravidele fumătoare în cazul cărora, sub acțiunea nicotinei, se reduce aportul de sânge, oxigen și
nutrienți la embrion, cu posibilitatea afectării creștereii și dezvoltării viitorului copil, fiind necesară încă
odată în plus, acordarea unei atenții deosebite valori i nutriționale a alimentației
Necesarul aportului proteic variază odată cu progresia sarcinii. Astfel, în primul trimestru de sarcină se vor
acoperi necesitățile plastice crescute, atât ale fătului și placentei cât și ale uterului gravid și mamogenezei. C a
și necesitățile calorice, și necesarul de proteine este suplimentat în situațiile menționate mai sus.
În condițiile unei sarcini normale, necesarul proteic este de 1,1Kg/Kgc/zi, luând în considerare greutatea
ideală corporală a femeii înainte de sarcină . Cel mai mare necesar proteic este cel aferent ultimelor două
trimestre, astfel că recomandările proteice pentru proteine ajung la un plus de 25 g față de aportul
premergător sarcinii, respectiv 71g zilnic. Eficiența utilizării proteinelor în sarcină este de aproximativ 70%
la fel ca și cea observată la făt [106]
Aportul glucidic crește ușor în sarcină, la 5 -6 g⁄kgc și zi, aproximativ 135 -175g/zi, cantitate considerată a fi
cea potrivită furnizării aportului caloric în scopul prevenirii cetozei cu menținer ea nivelului glicemiei
plasmatice în limitele normale. Transferul glucozei de la mamă la făt are loc constant pe parcursul sarcinii.
Aportul lipidic este normal sau ușor diminuat, cantitatea de lipide fiind ajustată în funcție de necesarul caloric,
pentru asigurarea unei creșteri adecvate în greutate. În ultima perioadă de timp s -a stabilit un necesar de
13g/24 ore de acizi grași polinesaturați omega 6 (acid linoleic) și de 1,4g/24 ore acizi grași polinesaturați
omega 3 (acid linolenic), în dieta femeilor însărcinate [106].
Aportul de fibre în perioada d e graviditate trebuie încurajat prin consum de pâine integrală, fulgi de cereale,
legume frunzoase verzi, fructe proaspete și uscate, astfel încât aportul de fibre să ajungă la 28g/zi, considerat
ca fiind cel optim în dieta gestantei.
Printre vitaminele cu rol particular în dezvoltarea optimă a produsului de concepție, se află:

21  Acidul folic , a cărui necesar crescut se datorează unui nivel mai accelerat al eritropoezei la gravidă și
al creșterii placentei concomitent cu creșterea fetală. În cazul fumătoarelor, și al alcoolicelor se
impune suplimentarea cu acid folic chiar în condițiile unui aport alimentar suficient de folați.
 Vitamina B6 recomandată gravidelor la un aport de 1,9 mg/zi, necesar creșterii sintezei de
aminoacizi neesențiali și sintezei de niacină din triptofan, această cant itate fiind cu 0,6 mg mai
crescută comparativ cu necesarul stabilit femeilor care nu se află în perioada de sarcină.
 Surplusul de 10 mg de vitamina C , recomandat în maternitate, respectiv 80 -85mg poate fi asigurat
printr -o dietă rațională. Un studiu public at recent a arătat că suplimentarea cu v itamina C la viitoarea
mamă, a atenuat efectele nocive ale expunerii prenatale la nicotină , sugerând că utilizarea sa poate
limita unele dintre efectele adverse asociate fumatului care pot să apară în timpul sarcini i [107].
Această suplimentare trebuie avută în vedere în condițiile în care fumătorii descompun vitamina C de
două ori mai repede decât nefumătorii cu riscul de privare a organismului de unul dintre cei mai
puternici și versatili antioxidanți pe care organ ismul îi are la dispoziție [108].
 Recomandările privind aportul de vitamina A în sarcină nu diferă cu mult față de cele aferente
perioadei anterioare sarcinii. Organismul femeii dispune de suficiente rezerve de retinol, care pot
acoperi necesarul în perioa da gestațională. Astfel că, recomandările care vizează gravida sub 18 ani,
sunt de 750 µg echivalenți retinol sau 2800 UI iar pentru gravida peste 18 ani valorile indicate sunt
de 770 µg (3000UI). Trebuie să luăm în considerare și atenționarea transmisă de către Societatea de
Teratologie SUA (1987) asupra posibilelor efecte nedorite a consumului excesiv de vitamina A în
perioada imediat premergătoare concepției și în sarcină, asupra feților. În consecință, suplimentele
de vitamina A, nu se recomandă în prim ul semestru de sarcină, doar dacă s -a evidențiat deficit de
retinol.
 Aportul optim al vitaminei D în sarcină este similar celui recomandat femeilor care nu sunt gravide,
respectiv 5 µg/zi, având rolul cunoscut de menținere a balanței calciului. Vitamina D se regăsește în
sângele fetal în aceeași concentrație ca în circulația maternă, iar scăderea acesteia poate determina
apariția unei hipocalemii neonatale, mineralizări osoase fetale defectuoase, hipoplaziei de smalț
dentar. Nu trebuie ignorată nici posibil itatea unei hipercalemii infantile severe ca o consecință a
ingerării în exces de vitamina D în sarcină.
 Deficitul de vitamina E la gravide este rar. În cazul fumătoarelor există riscul ca sub acțiune a fumului
de țigară care conține concentrații ridicate de dioxid de carbon, să aibă loc o oxidare atât a vitaminei
E cât și altor vitamine antioxidante, cu deteriorarea ADN -ului [108]. Necesarul de vitamina E la
gravide este 15mg echivalenți de tocoferol [109]. Tot mai multe studii susțin rolul antioxidanților în
profilaxia preeclamsiei, fiind evidențiate concentrații serice și placentare ale vitaminelor C, E și
carotenoizi, semnificativ reduse la femeile cu eclamsie și preeclamsie [110]. Astfel se explică odată în
plus riscul crescut de eclamsie al fumătoarelo r gravide. Administrarea unor diete suplimentate în
vitamina C și E a evidențiat în cazul unui grup de femei care prezentau risc de eclamsie, o reducere
considerabilă a acestuia, comparativ cu grupul placebo [111].

22  Recomandările recente privind alimentația gravidei atenționează asupra necesității asigurării unei
cantități adecvate de vitamina K , datorită asocierilor evidențiate între această vitamină și sănătatea
osoasă fetală. Necesarul recomandat în sarcină pentru gravida sub 18 ani este de 75 mg/zi iar p entru
gravida cu vârsta peste 18 ani de 90 mg/zi.
Necesarul de minerale este crescut la gravide:
 Calciul suferă în sarcină un transfer intens, mai ales în ultimul trimestru de sarcină. Necesarul
gravidei crește astfel cu 0,5 -0.8 g⁄zi, dar este accesibil pr intr-o dietă adecvată (lapte, carne, ouă și
legume). Cantitatea totală de calciu, recomandată pentru consum in timpul gestatiei, nu trebuie să
depășească 2,5g.
 Fosforul fiind larg răspândit în numeroase alimente, împiedică apariția carențelor la femeia gra vidă,
necesarul de 1250 mg/zi pentru femeile mai tinere de 19 ani și cel de 700 mg/zi pentru cele de peste
19 ani, fiind ușor asigurate.
 Fierul este necesar și el în cantități crescute în sarcină. Creșterea volumului total eritrocitar cu 20 –
30% prin crește rea volumului s anguin la gravidă explică acest necesar crescut. Dieta zilnică trebuie
să realizeze 27 mg, fără a depăși însă 45mg/zi. Acoperirea necesarului sub forma suplimentării cu
săruri feroase a fost acceptată datorită procentului crescut de femei ca re încep perioada de
graviditate cu depozite de fier insuficiente, fiind astfel amenințată nu numai capacitatea de a
răspunde corespunzător nevoilor crescute în urma modificărilor fiziologice menționate, dar si starea
lor de sănătate. Efectele anemiei asup ra produsului de concepție nu au fost clar descrise,
presupunându -se că o valoare a hemoglobinei sub 11% compromite transportul de oxigen la nivelul
uterului, placentei și fătului [106]. O atenție deosebită în acest sens vizează gravidele expuse fie
fumatului activ fie celui pasiv, la care aportul de oxigen către făt este de asemenea redus, sub
acțiunea toxică a nicotinei. Un alt aspect de care trebuie ținut cont este a cela că doar aproximativ
10% din fierul alimentar se absoarbe, astfel este indicat ca alimentația să asigure cca 30 -40 mg Fe/zi.
În plus vor fi evitate conservele, brânzeturile fermentate, mâncărurile grase, sosurile, prăjelile,
condimentele, combinația di ntre alimente bogate în fibre și cele bogate în fier deoarece absorbția
fierului este împiedicată de către fibre, și de asemenea de către cafeaua concentrată și alcool.
 Zincul depozitat în oasele materne nu poate fi mobilizat iar concentrația maternă de zi nc este invers
proporțională cu cantitatea de fier suplimentată prenatal prin interferența dintre ingestia în exces a
fierului și absorbția zincului [106]. Astfel, alimentației corecte îi revine un rol important și anume
acela de a asigura femeii gravide n ecesarul mediu zilnic de 11,1 mg zinc [112]
 Cuprul este prezent în alimente în cantități relativ scăzute, fără a se cunoaște exact efectele unui
aport exogen redus de cupru asupra fătului, prin alimentația mamei. Necesarul zilnic recomandat în
sarcină este de 1000 µg [113].
 Sodiul este prezent în organismul gravidei în exces cu 500 -900 mEq, din care peste 1⁄2 revine
fătului. Mecanismul acestei modificări este reprezentat de reabsorbția renală crescută. Aportul
recomandat în prezent pe perioada sarcinii est e de 4 -6 g⁄zi clorură de sodiu, realizabil prin

23 prepararea culinară obișnuită. Se exclud alimentele conservate prin sărare, și se ține cont și de alte
surse de clorură de sodiu, ca de exemplu apele minerale și se ”ia solnița de pe masă“.
 Magneziul este acu mulat de către făt, pe perioada gestației în cantitate de 1g., iar recomandările
aportului de magneziu pentru viitoarea mamă sunt de 360 -400mg/zi, cantitate care depășește rația
negravidelor cu 40 -90mg, surplus solicitat prin procesul creșterii fetale și a țesuturilor reproductive
materne.
 Nu se pot face încă afirmații certe în ceea ce privește cantitatea de fluor care poate să traverseze
placenta și care este rolul său în dezvoltarea celor 32 de dinți care se formează încă din perioada
gestațională, precum și măsura în care fluorul va contribui la prevenirea apariției cariilor, mai târziu,
la copil. Recomandările privind cantitatea de fluor în sarcină sunt de 3 mg/zi, fără a depăși 10 mg/zi
 Iodul și-a câștigat atenția în ceea ce privește aportul adecvat în sarcină, prin riscul apariției
cretinismului la nou -născut și cel al compromiterii dezvoltării intrauterine, daca acest aport nu este
acoperit printr -o alimentație corectă pe perioada gestației. Necesarul la gravidă este mai crescut față
de perioada premergătoare sarcinii cu 70µg zilnic respectiv un aport total de 220µg/zi.
Suplimentele nutritive pe parcursul sar cinii . Dieta echilibrată, bazată pe o varietate largă de alimente
hrănitoare, conform piramidei alimentare, asociată unui nivel scăzut de expunere la factorii de risc ai stilului
de viață, va asigura creșterea ponderală normală a gravidei concomitent asigu rării necesarului vitaminic și
mineral aferent gestației. Din acest motiv, suplimentele nutritive nu sunt recomandate de rutină gravidelor, ci
vor fi indicate gestantelor subponderale, fumătoarelor, celor expuse noxelor, adolescentelor gravide și
multipare lor [106].
Efectul benefic al suplimentelor, pentru aceste categorii enumerate, s -a demonstrat prin programul WIC
(Women, Infant, Children) care a venit în sprijinul gravidelor, femeilor care alăptau, sugarilor și copiilor până
la cinci ani aflați în zone considerate cu risc nutrițional și care au raportat venituri aflate sub limita de 185%
din venitul standard al țărilor sărace. Programul a facilitat împărțirea de alimente cu conținut bogat în
proteine, vitamina A, C, minerale , fier, calciu, sub forma de cereale fortificate cu fier, lapte, ouă, unt de arahide,
sucuri de fructe dar și furnizarea de informații privind îmbunătățirea comportamentului nutritional și de stil
de viață. Rezultatele programului s -au concretizat prin faptul că beneficiarele interven ției prin suplimente
energetice și proteice au născut copii la termen, s -a redus incidența nașterilor premature, a crescut
semnificativ greutatea la naștere a nou -născuților, a scăzut substanțial numărul copiilor nou -născuți cu
greutate mică la naștere, s -a redus mortalitatea neonatală cu valori semnificative statistic [114] .
Suplimentele nutritive care vizează toate gravidele sunt acidul folic și fierul. Aportul nutritiv de referință
pentru o bună evoluție a perioadei gestaționale, pentru asigurarea sănătă ții matern o-fetale este redat în
Tabelul 3.1.

24 Tabel 3.1. Aport dietet ic de referință, aport adecvat, recomandări dietetice în sarcină [115]
Aport UM Vârsta (ani) Gestația Lactația
14-18 19-50
Energetic (Kcal) Kcal 2368 2403 +0 trimestrul I
+340 trimestrul II
+452 trimestrul III +330 primele 6 luni
+400 următoarele 6 luni
Proteine g 46 46 71 71
Vitamina A µg 700 700 700 (v>18 ani)
750 (<=18 ani) 1300 (v>18 ani)
1200 (<=18 ani)
Vitamina D µg 5 5 5 5
Vitamina E µg 8 15 15 19
Vitamina K µg 55 90 90 (v>18 ani)
75 (<=18 ani) 90 (v>18 ani)
75 (<=18 ani)
Vitamina C µg 60 75 85 (v>18 ani)
80 (<=18 ani) 120 (v>18 ani)
115 (<=18 ani)
Tiamina mg 1 1,1 1,4 1,4
Riboflavina mg 1 1,1 1,4 1,6
Niacina mg 14 14 18 17
Vitamina B6 µg 1,2 1,3 1,9 2
Acid folic µg 400 400 600 500
Vitamina B12 µg 2,4 2,4 2,6 2,8
Biotina µg 25 30 30 35
Ac. Pantothenic mg 5 5 6 7
Colina mg 400 425 450 550
Calciu mg 1300 1000 1000 (v>18 ani)
1300 (<=18 ani) 1000 (v>18 ani)
1300 (<=18 ani)
Fosfor mg 1250 700 700 (v>18 ani)
1250 (<=18 ani) 700 (v>18 ani)
1250 (<=18 ani)
Magneziu Mg 360 310 350 (v>18 ani)
400 (<=18 ani) 310 (v>18 ani)
360 (<=18 ani)
Fluor Mg 3 3 3 3
Fier Mg 15 18 27 9 (v>18 ani)
10 (<=18 ani)
Zinc Mg 9 8 11 (v>18 ani)
12 (<=18 ani) 12 (v>18 ani)
13 (<=18 ani)
Iod µg 150 150 220 290
Seleniu µg 55 55 60 70

25 3.2. Consumul de alcool pe perioada sarcinii
Deși mecanismul prin care alcoolul afectează fătul nu este pe deplin cunoscut iar datele privind cantitatea
maximă de alcool consumată fără consecințe asupra fătului nu sunt elucidate, gravidelor li se recomandă
eliminarea totală, până la naștere, a consum ului de alcool.
Numeroase studii realizate pe animale și oameni au evidențiat efectul teratogen al consumului excesiv de
alcool în sarcină. Totalitatea anormalităților legate de consumul excesiv de alcool al gravidei au fost grupate
sub denumirea de „feta l alcohol syndrome”. Dintre trăsăturile acestui sindrom amintim creșterea insuficientă
intrauterină și postanatală, întârzierea dezvoltării psihice, microcefalie, malformații faciale, epicantusul,
malformații articulare.
Copiii născuți din mame care au bău t moderat prezintă doar o parte din trăsăturile amintite anterior.
Consumul de alcool în sarcină este corelat cu o rată mare de avorturi spontane și copii născuți cu o greutate
suboptimală. De asemenea, există corelații și între consumul de alcool de către tați și greutatea mică la
naștere a nou -născutului [116,117].
Se presupune că odată cu traversarea placentei, alcoolul se acumulează în circulația fetală până la un nivel
critic care afectează blastogeneza și diferențierea celulară. Fătul poate fi afectat și indirect, prin carențele de
acid folic, vitamina A, vitamina C, magneziu, zinc, care sunt frecvent întâlnite la alcoolici [106,118].

3.3. Consumul de cafea la gravide
Capacitatea cafeinei de traversare a placentei și pătrunderii în circulația fetală a făcu t obiectul unor studii dar
rezultatele sunt modeste. Este cunoscut faptul că există o afectare a frecvenței cardiace și respiratorii la făt
dar nu s -a demonstrat vreun efect teratogen al cafeinei. Există însă un studiu care a arătat că un risc crescut
de a vort spontan în primul trimestru la un consum de 1 -3 căni de cafea zilnic [119]. În acest context,
abordarea gravidelor privind consumul de cafea trebuie să se facă în sensul descurajării acestuia.
Asociația ″Sănătatea Canadiană″ recomandă ca aportul de cafeină pe zi în sarcină să nu depășească 3 00
mg/zi, din surse diferite. (T abelul 3.2).

26 Tabel 3.2. Conținutul în cafeină a celor mai consumate băuturi și alimente [120]
Alimente și băuturi Cantitate Conținutul în cafeină (mg)
Cafea preparată 250 ml ~100 -145
Cafea expres preparată la restaurant 175 ml 376
Ceai obișnuit 250 ml 35
Ceai verde 250 ml 32
Ceai cu lapte 250 ml 12
Ceai instant îndulcit preparat cu apă 250 ml 8
Băutură de ciocolată cu lapte 250 ml 5
Bătutură energizantă 250 ml 75 și peste
Cola 355 ml 30-100
Ciocolată cu lapte 30 g 7
Ciocolată neagră 30 g 13-26
Băutură de soia cu ciocolată 250 ml 5

3.4. Activitatea fizică recomandată femeii însărcinate
Cele mai recente recomandări privind activitatea fizică în sarcină din partea Departamentului de Sănătate si
Servicii Umane (DHHS) ale Statelor Unite ale Americii [121], indică cel puțin 150 minute de activitate fizică
moderată, de tip aerobic, săptămâna l pentru gravide.
Pentru sportivele de performanță, în perioada anterioară sarcinii, se recomandă continuarea sportului, cu
condiția ca durata și intensitatea acestuia să fie ajustate în funcție de evoluția sarcinii și la recomandarea
medicului specialis t, astfel încât să nu reprezinte o amenințare asupra sănătății mamei și copilului [121].
Restricțiile pentru gravida normală privesc doar durata și intensitatea eforturilor fiz ice, mai ales în ceea ce
privește eforturile prelungite și de intensitate cresc ută. Pentru activitatea profesională în perioada primelor 5
luni de sarcină nu se recomandă schimbări, gravida trebuind să evite doar eforturile fizice mari, ridicarea de
greutăți peste 10 -15 kg.
Printre sporturile contraindicate în această perioadă sunt călăria, canotajul, schiul și tenisul (deși părerile nu
sunt concordante cu privire la acesta din urmă).
Înotul poate fi contraindicat în primele luni de sarcină, în special la gravidele care prezintă lipotimii. În restul
sarcinii, menținut în limite rezon abile (fără a produce oboseală), înotul poate fi practicat, reprezentând un
bun exercițiu pentru tonifierea musculaturii abdomino -perineale, și ameliorând circulația prin scăderea
greutății relative a gravidei. În timpul ultimelor luni de sarcină practicar ea de exerciții fizice în apă se poate
face sub forma unor mișcări ușoare, menite să amelioreze durerile de spate, acest timp de efort fizic având un
impact mic asupra organismului [122].
Mersul pe jos (plimbare, drumeție) cu încălțăminte potrivită (fără toc sau talpă dură), urcatul scărilor și
exercițiile aerobice cu greutăți mici, pot fi utile, atât timp cât nu devine excesiv de solicitant pentru

27 capacitatea cardio -pulmonară, ușor restrânsă și sistemul osteoarticular, mai fragil. Din aceleași motive,
joggingul sau alte sporturi înrudite sunt contraindicate. De asemenea sunt contraindicate băile calde tip
jacuzzi și sauna (umedă sau uscată) [122].
Dacă prin activitate fizică se reduce riscul de apariție a diabetului gestațional, se combate eficient stresul,
crește tonusul muscular, forța și rezistența, stilul de viață sedentar asociat expunerii la fumatul activ sau
pasiv, nu numai că va crește risc ul de apariție a diabetului zaharat în sarcină, dar gravida va fi privată de
celelalte avantaje ale practicării de exercițiu fizic adecvat [123]. În plus, rolul exercitiului fizic în combaterea
fumatului în sarcină, a fost evidențiat prin studii care au arătat, în cazul fumătoarelor gravide , practicante de
exercițiu fizic, o reducere a poftei de a fuma . Prin urmare , exercitiul fizic poate avea potențialul de a ajuta, mai
ales în etapele inițiale ale tentativei de renunțare la fumat, a femeii aflate în perio ada de graviditate [124].

3.5. Acuze curente în sarcină
3.5.1. Acuze comune legate de nutriția gravidei
O serie de simptome nu constituie propriu -zis elemente patologice, dar prin exacerbarea frecvenței de
apariție și intensității lor, în perioade deosebite psiho -emo țional și în contextul expunerii la fumatul activ și
pasiv, pot complica evoluția sarcinii, necesitând intervenții medico -sanitare de specialitate.
Deși mecanismul exact al apariției g rețurilor și vărsăturilor, la începutul sarcinii, nu este clar, se presupune
intervenția unor hormoni direct legați de activitatea placentară (argumentat și prin accentuarea simptomelor
în sarcina multiplă sau în sarcina molară). Astfel, ar putea fi vorba fie de hipersensibilitate a musculaturii
tractului digestiv superior la stimulii externi, fie de episoade de hipoglicemie tranzitorie prin pasajul accelerat
al glucozei la făt, fie de o reacție la hipersalivație, până la forma agravată a acesteia – ptialismul. Disconfortul
acestei perioade și deficitul de proteine, vitamine și electroliți care pot să apară atunci când crește frecvența
vărsăturilor trebuie corectate prin câteva recomandări, neexistând un tratament specific și adecvat al
disgravidității de prim trimestru:
 abandonarea fumatului și evitarea expunerii pasive la fumul de țigară
 liniștirea gravidei, agitația cauzată de simptome poate accentua excitabilitatea agravând
manifestările
 evitarea, oboselii excesive, a mirosurilor neplăcute
 evitarea mișcărilor bruște și a stresulu i excesiv
 aerisirea frecventă a încăperii, plimbările prin aer liber
 ingestia unei mici gustări dimineața, la trezire, cu circa 10 minute înainte de ridicarea din pat
(combate hipoglicemia de decubit matinală)
 mese reduse cantitativ, cu ″uscături″, respect iv glucide ușor absorbabile
 în perioadele fără grețuri se crește cantitatea de alimente consumată
 consumul de lichide între mese
 dietă săraca în grăsimi
În final, marea majoritate a formelor simple de vărsături dispar spontan spre 12 săptămâni de sarcină.

28 Pirozis ul, datorat pe de o parte creșterii uterine care deplasează stomacul și ansele intestinale, iar pe de altă
parte efectului progesteronului care scade tonusul sfincterului cardial și constă în reflux gastro -esofagian
însoțit eventual de senzația de a rsură retro -sternală. Se poate constata chiar o hernie hiatală temporară în
timpul sarcinii. O serie de factori pot favoriza aceste manifestări:
 fumatul
 consumul de băuturi gen bere, vin sau lichior
 mesele copioase, cele bogate în grăsimi sau mâncăruri pră jite sau foarte condimentate
 băuturi gen cola, cafea sau alte băuturi acidulate
 repausul la pat imediat după masă
 medicația cu aspirină sau preparate acide înrudite
Simptomatologia se produce mai ales în decubit dorsal sau la aplecarea înainte. Recomandări pentru
diminuarea efectelor:
 suprimarea fumatului
 minim 5 mese pe zi
 se indică mâncatul încet iar mâncarea să fie bine mestecată
 se evită clinostatismul imediat după masă
 mesele vor fi servite cu cel puțin de 3 ore înainte de culcare
 ca ultimă variantă, tratamentul cu antiacide a formelor severe
Constipația, ca urmare a acțiunii progesteronului cu influență asupra peristalticii musculaturii intestinale și
deplasarea viscerelor pelvine datorită uterului gravid contribuie la încetinirea tranzitul ui, creșterea
reabsorbției apei și a consistenței scaunului, cu instalarea constipației. Prescrierea unor tratamente cu fier
per os poate amplifica aceste fenomene. Creșterea frecvenței hemoroizilor în această perioadă și așa
predispuși la protruzie și sân gerări datorită congestiei gravidice, pot amplifica gradul de constipație pentru
unele paciente. Măsuri de minimalizare a constipației prin dietă cuprind:
 alimente bogate în fibre
 fructe recomandate sunt prunele și smochinele
 ingestie lichidiană suficientă
 evitarea degradării excesive a vegetalelor
 exercițiu fizic regulat
Pica constă în ingestia de substanțe fără valoare nutritivă, ca de exemplu argila sau soda de rufe. Este vorba
de multe ori de obiceiuri și tradiții de grup etnic sau de tulburări psihotic e asociate sarcinii. Tratamentul, în
condițiile riscului de denutriție, implică pe lângă recomandarea unui plan nutrițional adecvat și un consult
psihiatric de specialitate.

29 3.5.2 Alte acuze nespecifice
Edemele pot să apară în timpul sarcinii datorită re tenției de fluide sub acțiunea hormonilor specifici. Cele mai
dese sunt edemele de decubit, care apar la o treime din gravide în trimestrul al III -lea fără să aibă o
semnificație deosebită. Restricția de sodiu în alimentația gravidelor care prezentau edeme a fost frecvent
recomandată în trecut. În prezent s -a renunțat la combaterea acestora cu diuretice sau restricție de sodiu,
considerându -se edemele moderate ca fiind normale în perioada maternității. Astfel că, actualmente se
permite un aport de până la 2 -3g/zi sodiu, deci recomandările pentru consumul alimentelor sărate și adaosul
de sare la prepararea alimentelor indică moderația.
Sincopele și stările lipotimice . pot să apară în prima parte a sarcinii datorită instabilității vasomotorii asociată
cu hipo tensiunea ortostatică. Alteori, este vorba de hipoglicemia dinainte de masă, sau activitatea fizică
neadecvată, putând fi agravate prin efectul nicotinei de reducere a cantității de oxigen din sânge datorită
expunerii la fumat, fie activ fie pasiv. Măsuril e generale privesc renunțarea/evitarea fumatului, evitarea
sedentarismului, respirațiile ample corecte, schimbările lente de poziție și mobilizarea membrelor inferioare
pentru ameliorarea circulației. Mesele mai dese și mai frecvente, ceai sau cafea pentru episoadele de
hipotensiune frecventă și, susținerea glicemiei sunt alte recomandări adresate în astfel de situații.
Hipertensiunea indusă de sarcină , definită prin valori ale tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg și a celei
diastolice de peste 90 m m Hg, pare să nu aibă o etiologie clar definită. Sărăcia, lipsa de îngrijire prenatală,
deficitul nutrițional, vârsta mai mare a mamei, diabetul zaharat, sindromul metabolic sunt câțiva din factorii
care concură la apariția hipertensiunii arteriale în sarc ină, în special în trimestru trei, afectând aproximativ 7 –
8% dintre gravide [106]. Dacă la acestea se mai adaugă și statutul de fumătoare a viitoarei mame, trebuie
avut în vedere că fumatul unei singure țigări determină o creștere a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace
cu menținerea acestui fenomen mai mult de 15 minute .
Diabetul gestațional , apărut ca o consecință a stresului gestațional, afectează 5 -10% dintre gravide și apărare
de obicei după cea de a 20 -a săptămână de sarcină iar după naștere s e remite. Un studiu recent efectuat de
Zhang și colaboratorii a arătat că cel mai puternic factor de risc asociat diabetului gestațional a fost indicele
de masă corporală (IMC) crescut înainte de sarcină. Chiar și o valoare a IMC aflată la limita superioar ă a
intervalului normal, a fost identificat ca fiind asociat diabetului gestațional. Același studiu a evidențiat și o
asociere semnificativă între fumat, sedentarism și dieta nesănătoasă cu riscul apariției diabetului gestațional ,
Fiecare dintre acești factori ai stilului de viată au fost măsurați independent, asocierile semnificative cu
diabetul gestațional fiind relevate pentru fiecare factor de risc în parte. Aceste asociații au rămas
semnificative și după aplicarea ajustării privind ceilalți factori de risc ai diabetului gestațional, cum sunt
vârsta mamei, paritatea și antecedentele familiale de diabet [1 25].

30 4. Managementul intervențional de combatere a consumului și dependenței de tutun în rândul
femeilor
Având în vedere complexitatea dimensiunilor sociale și de sănătate ale fumatului în sarcină , perspectivele în
ceea ce privește abordările cele mai adecvate sunt contradictorii . Unii consideră că păstrarea acestui obicei pe
perioada sarcinii nu este altceva decât o alegere a unui stil de viață, dar ignorarea lor, prin atribuirea
statutului de "victimă vinovată " nu poate fi acceptată [126] iar interven ția la nivel de individ trebuie să aibă
un rol pozitiv , nu unul punitiv [127] . Pe de altă parte, abordările individualizate , sunt considerate de unii mai
puțin adecvate și cu mai puține șanse de reducere a inegalităților în domeniul sănătății [128] , consid erându –
se că dependența de tutun alături de cea de droguri sunt mai bine tratate prin implementarea politicilor
sociale și de sănătate publică aplicate populației generale [129] . Alții avertizează asupra faptului că
încadrarea fumatului în sarcină doar ca problemă socială poate declanșa atitudini reticente din partea
cadrelor medicale, în a oferi sprijin acestor categorii de pacienți [130] , atât timp cât dependența tabagică nu
este înțeleasă și tratată ca boală.
În consecință se pune întrebarea care est e cea mai bună abordare intervențională de combatere a acestei
patologii cu înalt grad de preventibilitate . Sarcina a fost descrisă ca o "fereastră a oportunității" de renunțare
la fumat [131]. Sarcina schimbă percepția unei femei față de riscul asupra să nătății personale și a copilului,
reprezentat prin expunerea la fumat [132,133]. De asemenea, în această perioadă femeia își redefinește
percepția față de sine și asupra rolului social pe care urmează să îl îndeplinească odată ce va deveni mamă
[134], mai ales atunci când nerespectarea acestui rol ar putea să dăuneze copilului și prin aceasta să atragă
stigmatizarea soc ială [135,136]. Intervențiile anti fum at implică o serie de componente sociale și psihologice
care vizează creșterea motivației afective sau emoționale și care completează activitatea medico -sanitară de
sprijinire a femeii gravide în renunțarea la fumat și în dezvoltarea unor strategii de evitare a recidivei
[137,138]. De exemplu, consilierea și stimulentele financiare sunt strategii motivațio nale de atragere a femeii
mai aproape de scena "acțiunii" care vizează schimbarea comportamentală vis -a-vis de fumat.
Cele mai multe teorii ale schimbării comportamentului, aplicabile printr -o colaborare între personalul
medico -sanitar și specialiștii di n domeniul psiho -social, evidențiază șase clase largi de variabile [139]:
 Percepția față de capacitatea proprie și auto -eficiență în adoptarea și/sau menținerea schimbării
comportamentului subiecților țintă
 Rolul factorilor contextuali, în special a celor sociali
 Experiențele anterioare de comportament, fie direct, fie indirect, prin intermediul proceselor de
modelare
 Prioritatea de acțiune, o persoană putând atinge doar un număr limitat de obiective
 Noțiunea de progresie etapizată sau sistematică (pas c u pas) spre schimbarea comportamentului
Bazat pe opiniile femeilor, raportate într -un studiu a lui Flemming [140], au fost identificate patru direcții
principale de acțiune intervențională în scopul sprijinirii femeilor de a renunța la fumat pe perioada ge stației :
 Fumatul face parte mai frecvent din viața femeilor care trăiesc în condiții defavorizate

31  Femeile percep fumatul în sarcină , ca un factor de risc pentru sănătatea copilu lui lor nenăscut , și
care le poate declanșa un sentiment de culpabilitate
 Aban donul fumatului nu a fost perceput în termenii unui avantaj pozitiv fără echivoc ci mai degrabă a
fost perceput ca fiind dezavantajos sub anumite aspecte , cum sunt cele de tip social -relațional, în
sensul perturbării acestora și eliminarea unui obicei care ajută femeia să facă față mai ușor
condițiilor percepute de ea ca fiind stresante
 Parteneri i joacă un rol important în influențarea atitudinii față de fumat al femeilor gravide , putând
să joace fie rol de barieră fie să aibă un rol facilita nt al renun țării
Tipurile de intervenții descrise în literatura de specialitate îmbracă următoarele forme [137,141,142]:
 Intervenții de consiliere – sunt cele care oferă motivația de a ieși dintr -o situație și optează pentru
rezolvarea problemelor identificate ca pos ibile cauze. Intervențiile de consiliere pot fi furnizate față
în față, prin telefon, prin intermediul programelor informatice interactive, sau folosind echipament
audiovizual. Durata de consiliere poate varia de la intervenții scurte (mai puțin de cinci m inute) la
mai multe intervenții intensive, care pot dura până la o oră și pot fi repetate în mai multe sesiuni.
Consilierea poate fi asigurată de personal specializat, furnizor i ai serviciilor de săn ătate sau consilieri
instruiți;
 Intervenții educ aționale pentru sănătate – definite ca fiind cele în care femeilor le sunt furnizate
informații cu privire la riscurile fumatului și sunt consiliate în sensul renunțării , dar nu primesc
sprijin suplimentar sau sfaturi despre cum să facă această schimbare . Prin acest tip de intervenție
femeile pot beneficia de suport automatizat cum ar fi manualele de auto -ajutor sau mesajele text
trimise automat, fără a exista o interacțiune directă cu personal ul specializat ;
 Intervenții de tip Feedback – sunt cele în care mamei i se asigură un feedback prin informații privind
starea de sănătate fetală sau măsurarea nivelului produșilor secundari utilizării tutunului, la mamă .
Aceste intervenții presupun efectuarea de consult ecografic, măsurarea valorilor monoxidului de
carbon , a cotininei urinare, etc., rezultatele fiind ulterior comunicate mamei ;
 Intervenții bazate pe stimulare – includ acele intervenții în care femeile primesc un stimulent
financiar și care depinde de încetarea lor de a fumat (ex. tichete cadou, bilete de lo terie, cadouri)
 Intervenții bazate pe sprijin social – cu implicarea sau nu a partenerului. Intervenția poate include
furnizarea de sprijin din partea unui coleg instruit de către personalul de sprijin sau de către
profesioniștii din domeniul sănătății , sau din partea partenerului, ca o strategie de promovare a
renunțării la fumat ;
 Alte strategii – de exemplu, exercițiile fizice .
În funcție de componența strategiilor intervenționale, acestea mai pot fi clasificate în [137,141,142]:
 intervenție singulară – care utilizează o singură strategie;
 intervenție multiplă – care include mai multe strategii oferite tuturor femeilor;
 intervenție adaptată – în care au fost folosite strategii opționale, suplimentare potrivite profilului
femeilor cărora li s -a adresat intervenția.

32 4.1 Istoricul transpunerii în practică a dovezilor științifice privind intervențiile anti -fumat
Primele studii privind intervențiile anti -fumat în timpul sarcinii au fost publicate cu mai bine de 30 de ani în
urmă [143,144]. Primul studiu care a demonstrat reversibilitatea greutății reduse la naștere asociată
abandonului fumatului și care a inclus o intervenție intensivă de combatere a consumului de tutun pe
perioada sarcinii, a fost publicat în 1984 [145]. De atunci încoace, încercările de imple mentare la un nivel mai
larg a intervențiilor care să sprijine femeile gestante în încercarea de a renunța la fumat au arătat multe din
provocările care apar când se dorește transpunerea ‘dovezilor în practică’, în special a dovezil or non –
farmacologice [14 6].
Studiile pe această temă pot fi grupate din punct de vedere al transpunerii cercetării în practică astfel: studii
descriptive respectiv de definire a problemei, studii de eficacitate , care includ cercetări formative în scopul
elaborării modelului de in tervenție, intervențiile propuse făcând parte dintr -un program de îngrijire de rutină
respectiv cercetări privind eficiența intervenției și studii pentru implementarea de rutină/în medii normale,
diseminarea în mai multe medii și instituționalizarea lor [146]. Multe studii au descris strategii de dezvoltare
a une i intervenții antifum at, în special intervenții dezvoltate pentru femeile vulnerabile, incl usiv pentru
femeile tinere . Trebuie să ținem cont de faptul că un model intervențional nu poate fi adoptat pur și simplu
pentru că transferul unei intervenții dintr -un mediu în altul îi poate reduce eficiența dacă elementele sunt
schimbate sau dacă sunt inadecvate contextului socio – cultural. Un exemplu în aceste sens este manualul de
auto -ajutor a lui Windsor care și -a demonstrat eficiența în rândul femeilor din Birmingham (Anglia) dar
tentativa de aplicare a sa în alte țări, s -a dovedit mai puțin eficientă [147,14 8, 149 ].
În ciuda dovezilor de eficiență a intervențiilor antifumat pe durata sarcinii există anu mite provocări în
punerea eficientă, în practica de rutină, a rezultatelor cercetărilor. Există mai multe explicații posibile în
acest sens. În primul rând, multe din studiile în care s -au recrutat femei nu au oferit informații cu privire la
numărul de fe mei care au fost eligibile pentru includerea în studiu sau numărul celor care au acceptat să
participe din totalul celor invitate să ia parte la studiu. ”Rata de participare” ar fi oferit informații folositoare
despre ”acceptabilitatea” generală, în popula ția studiată [150] În rândul studiilor care nu au raportat
proporția de femei abordate și recrutate din populația totală ”eligibilă”, au fost raportate adesea rate scăzute
de participare și există probabilitatea ca femeile care au acceptat participarea la studii să fi fost într -o etapă
pregătitoare pentru schimbare, să fi renunțat recent la fumat sau să fi avut o vârstă gestațională mai scăzută,
în comparație cu femeile care au refuzat participarea la studii [151]. Studiile de tip „cluster” oferă
posibilita tea unei estimări mai exacte a efectului intervenției într -o populație non -selectivă de femei
însărcinate.
În al doilea rând, implementarea intervențiilor în condiții mai facile decât cele pe care le presupune un studiu
randomizat controlat pot fi reduse, lucru care ar putea limita expunerea grupului de țintă la intervenție sau la
anumite component e ale sale [152]. Mai multe studii de implementare a intervenției în Sistemul Îngrijirilor de
Sănătate, cu participarea personalului din spital, moașe, doctori [153,154], au raportat dificultăți în
demararea procesului, concretizate fie prin percepții variate cu privire la rolul furnizorului de servicii de
sănătate în procesul de renunțarea la fumat a femeilor [154] , fie prin neîndeplinirea sarcinilor care revenea u

33 personalului medico -sanitar solicitat în procesul intervențional pe motivul lipsei de timp sau lipsei accesării
resurselor necesare sau a pregătirii specifice necesare.
Mai multe studii au propus diferite criterii de implementare a intervențiilor de rut ină în maternități, cum ar fi
diseminarea unor materiale; un angajament fezabil în timp din partea inițiatorilor intervenției; cerințe clare
de instruire a personalului implicat; minimizarea efectelor barierelor organizaționale și administrative [155]
și o structură a programului care să fie acceptabilă atât pentru implementatorii intervenției cât și pentru
beneficiarele vizate [152,156] A fost sugerată și necesitatea întocmirii unui protocol scris de identificare a
responsabilităților care revin personalul ui, ca strategie de îmbunătățire a procesului intervențional [157].
Studiul de tip cluster demarat de Pbert în 2004 a evidențiat o creștere semnificativă, atât în punerea în
practică a intervenției cât și în rezultatele ei privind combaterea fumatului în rândul gravidelor, ca urmare a
pregătirii personalului pe baza unui set de instrucțiuni, a unui sistem clinic de management și prin stabilirea
unui program de implementare [158]. Alte sugestii vin din partea sudiului efectuat de More și colaboratorii
care au recomandat folosirea tehnologiei pentru a reducerea timpului pe care personalul medical ar fi trebuit
să îl acorde implementării intervenției [153]. În consecință, folosirea serviciilor de tip ‘quitline’ ([159] și a
intervențiilor conduse tehnologic s-au bucurat de o popularitate tot mai ma re în ultimii cinci ani
[160,16 1,162]. Un alt studiu nerandomizat, din Australia de Sud [163] descrie de asemenea, experiențele și
percepțiile pozitive ale personalului în implementarea proiectului ’Smoke -free Pregn ancy’, cu referire la
serviciile ’quitline’. Folosirea materialelor informative de auto -ajutor pentru fumătoare și utilizarea
tehnologiei în intervenții nu au părut să crească semnificativ rata abstinenței la fumat dar a ajutat la creșterea
fezabilității ș i la reducerea costurilor de furnizare a intervențiilor.
O a treia explicație posibilă pentru efectul limitat observat în implementarea mai largă a intervențiilor în
cadrul studiilor de eficacitate ar fi expunerea prea mare a grupului de comparație la in tervenție.
În țări ca Australia, Canada, Marea Britanie și Statele Unite au fost create protocoale de instruire prin care se
urmărește ca toate femeile însărcinate să aibă parte de intervenții menite să promoveze renunțarea la fumat
în timpul sarcinii [16 4,16 5]. Totuși, studiile din Canada, SUA și Argentina atenționează că deși majoritatea
medicilor (50 -100%) își întreabă pacientele dacă fumează sau nu, rata de ajutorare a femeilor să renunțe la
fumat, prin strategii considerate eficiente, este scăzută (11 .5% la mai puțin de 50%) (157,166,167,16 8,169].
Un sondaj recent efectuat în Marea Britanie sugerează că atitudinile cu privire la oferirea de sfaturi și sprijin
se pot schimba, dar nu și eficiența intervențiilor [170]. Un sondaj recent, făcut la femeile c are nasc în
Australia, sugerează că s -a observat o creștere semnificativă în oferirea de sfaturi și sprijin pentru renunțarea
la fumat, în cadrul serviciilor de sănătate din perioada de sarcină, din 2000 până în 2008. Chiar și în aceste
condiții, jumătate dintre fumătoare nu au beneficiat de o paletă intervențională anti -fumat completă, în ciuda
recomandărilor de implementare la nivel național a acțiunilor antitabac. S -a mai observat, de asemenea, o
variabilitate semnificativă a percepției față de intervenț ie în funcție de locul și persoana de la care femeile au
primit îngrijirea prenatală ([171].

34 4.2 Strategii de creștere a numărului persoanelor care admit că fumează
Pe perioada demarării mai multor cercetări, au fost identificate, la tot pasul, bariere în i mplementarea
intervențiilor de sprijinire a renunțării la fumat pe perioada sarcinii, implicit identificarea femeilor care
fumează și care ar putea fi beneficiarele unei intervenții de sprijin anti fumat [172]. Admiterea voluntară a
stării de fumătoare/nefumătoare poate varia. Această admitere este influențată de mai mulți factori, inclusiv
stigmatul și vina asociate consumului de tutun pe perioada sarcinii, modul în care decurge relația dintre
furnizorii serviciilor de sănătate și chiar felul în care femeia este întrebată despre fumat. În general, se pare că
întrebările mai puțin directe cresc rata de admitere. De exemplu, înlocuirea întrebărilor având un format care
necesită răspunsuri de ‘da’ sau ‘nu’ c u o serie de întrebări cu răspunsuri multiple din care să reiasă statutul
stării actuale de fumătoare/nefumătoare. Este considerat de unii cercetători, ca fiind mai benefice întrebările
indirecte, care se referă mai degrabă la folosirea altor substanțe în timpul sarcinii sau expunerea indirectă a
femeii la fumul de țigară datorită membrilor fumători ai familiei, decât cele directe referitoare la consumul
activ de tutun [173,174] iar întrebările personale mai sensibile, este bine să fie lăsate la urmă, când s-a creat
deja o legătură între subiectul chestionat și intervievator. Raționamentul constă în faptul că această abordare
oferă ocazia femeilor să cântărească răspunsul oferit interlocutorului și astfel se simt mai confortabil în a
recunoaște statutul de fumătoare. În Marea Britanie, s -a propus screeningul ca mijloc a creșterii ratei de
recunoaștere a fumatului în rândul gestantelor [172,175]. Validarea biochimică a statutului de fumătoare este
o pre -condiție logică, anterioară primirii unui ajutor motiva țional de abandon sau în contextul unui studiu
privind fumatul, dar există totuși suspiciuni cu privire la acuratețea monitorizării monoxidului de carbon în
rândul femeilor cu expunere ridicată la fumatul pasiv . De asemenea există suspiciuni a unor efecte secundare
ale screeningului de rutină, precum violența domestică crescută sau afectarea sănătății mentale a celor cărora
li se adresează screeningul [176].

4.3 Efecte secundare ale intervențiilor anti -fumat
Deși intervențiile non -farmacologice nu prezintă ac eleași riscuri pentru sănătatea fetală ca și administrarea
agenților farmacologici în sarcină, există unele îngrijorări referitoare la posibilele consecințe, neintenționate,
ale acestor intervenții care țintesc să încurajeze femeile însărcinate în renunțar ea la fumat [177]. Posibilele
efecte secundare asupra cărora au insistat unele studii sunt creșterea numărului de țigări fumate, lipsa
sprijinului din partea partenerului, stigmatizarea venită din partea societății și sevrajul consecutiv stopării
nicotinei .
Unele studii au ales, în strategia anti fumat , implicarea partenerilor și colegilor femeilor însărcinate, care pot
îndeplini un rol facilitant în abandonul consumului de tutun de către acestea [178,179]. În unele situații, în
special acolo unde rata fum atului este încă crescută în rândul bărbaților, au fost evidențiate modele culturale
și demografice în contextul cărora acest fenomen este întreținut și de care trebuie să se țină seama în
elaborarea intervențiilor [180,181]. La această se adaugă și neces itatea înțelegerii influenței contextului
social în care femeia și -a format atitudinea față de fumat și comportamentului privind acest factor de risc
[182].

35 Studiile avertizează asupra existenței, pe lângă aspectele pozitive ale ajutorului acordat femeilo r care doresc
să renunțe la fumat pe perioada sarcinii, prin implicarea partenerilor sau colegilor de muncă, și a câtorva
aspecte negative concretizate prin posibila alterare a relațiilor intra -familiale sau de afectare a
poziției/imaginii femeii în mediul profesional în care își desfășoară activitatea [182,183,184]. De aceea, se
recomandă luarea în calcul a acestor riscuri secundare, în dezvoltarea intervențiilor care implică partenerul
de viață sau colegii de muncă, în special în cadrul sub -populațiilor s au regiunilor în care protecția drepturilor
femeii este sub -optimă. Măsurile de asigurare a siguranței femeilor, ar trebui implementate ca parte a
intervențiilor de acest fel [185].
Deși nu există studii care au măsurat efectiv impactul intervențiilor asup ra stigmatizării femeii, totuși,
specialiștii în sănătate publică trebuie să rămână vigilenți atunci când implementează măsuri adresate
populației, deoarece politicile pot perturba sistemele complexe, cu apariția unor consecințe neintenționate
ale politici lor anti – tutun, cu un impact diferit față de cel scontat, asupra grupurilor populaționale cărora li se
adresează [186]. Observațiile privind stigmatizarea sugerează că există posibilitatea ca astfel de politici să
aibă rezultate neanticipate pentru mamele vulnerabile, cum ar fi declinul sănătății mentale, creșterea
consumului de alcool și țigări, evitarea sau a amânarea apelării la ajutorul medical, primirea unui tratament
mai precar din partea specialiștilor din domeniul sănătății [187]. Această stigmatiz are cu efecte dăunătoare
poate fi identificată mai ales în cazul grupurilor etnice minoritare [188,189].

4.4 Aplicabilitatea practică acțiunilor anti -tabac
Majoritatea studiilor realizate aparțin țărilor cu venituri mari și nu există dovezi ale aplicabilită ții rezultatelor
lor în alte contexte. Dată fiin d evoluția rapidă a epidemiei fumat ului spre țările cu venituri mici și medii,
aceasta se confruntă cu o penurie de dovezi privind modelele intervenționale cu succes în combaterea
fumatului .
De aceea, identif icarea celei mai optime intervenții, adaptate contextului socio -economic al mediului de
proveniența a femeii fumătoare, este un prim pas în asigurarea reușitei procesului intervențional.

4.5 Aplicabilitatea în practica medico -sanitară a dovezilor științifice privind combaterea fumatului
Intervențiile de sprijin a femeilor în renunțarea la fumat pe perioada sarcinii au un efect dovedit în reducerea
numărului de nașteri premature și a nou -născuților cu greutate mică la naștere. De aceea, sprijinul instituit în
acest sens, trebuie implementat în cazul femeilor care sunt însărcinate sau care doresc să rămână însărcinate.
Contrar opiniei că femeile pot fi ofensate dacă li se oferă sprijin pentru a renunța la fumat, studiile au sugerat
că de fapt femeile așteaptă să primească ajutor și apreciază aceste acțiuni, iar probabilitatea ca intervențiile
să contribuie la îmbunătățirea stării psihosociale a femeilor este mai mare. Dovezile existente sugerează că
acest sprijin ar trebui să fie perceput pozitiv, nu punitiv [188 ] și este esențial ca personalul implicat în acțiuni
de ajutor să sesizeze eventualele sentimente de auto -învinovățire și îngrijorare cu privire la impactul
renunțării la fumat asupra vieții personale a femeilor și asupra relațiilor lor c u partenerii [177, 189]

36 sugerându -se ca specialiștii din domeniul sănătății, la rândul lor, să își dea seama de propriile prejudecăți
împotriva mamelor care fumează, și dacă este cazul să proce deze la o revizuire a atit udinii lor față de acestea.
De asemenea, dovezile au arătat că oferirea de informații educaționale pentru sănătate și sfaturi privind riscul
fumatului în sarcină nu sunt suficiente și că orice sprijin psihosocial asociat, care să includă intervenții
multiple sau ajustate, concretizate prin încurajări pozitiv e, recompense, sprijinul familial sau al prietenilor,
poate contribui la creșterea ratei de schimbare în sens pozitiv, a atitudinii fem eilor față de fumat. Pe de altă
parte, anumite componente indicate ca având potențial pozitiv în intervenție, trebuie at ent monitorizate,
pentru a nu expune femeile vulnerabile la un risc și mai mare, așa cum sunt situațiile în care anturajul femeii
sau relația cu partenerul sunt de așa natură încât nu pot fi de ajutor.
Includerea sprijinului pentru alăptare și prevenirea kilogramelor în plus ar trebui să fie considerate, de
asemenea, ca parte a intervenției anti -fumat la gravide, deoarece obezitatea a depășit fumatul pe lista
cauzelor majore a nașterilor premature în țările cu venituri ridicate [190]. În plus, rolul interv ențiilor trebuie
să fie și acela de combatere a recăderilor, ca urmare a reluării fumatului după sarcină, prin accentuarea
mesajelor care evidențiază beneficiile renunțării la fumat nu numai pentru mamă cât și pentru copil.
Creșterea intensității intervenț iei nu a fost clar asociată cu efecte crescute anti fumat în sarcină. De aceea,
atenția trebuie orientată spre asigurarea calității intervenției și oferirii de sprijin care să fie avantajos pentru
femei și să nu le supra împovăreze . Consultarea cu femeile și programele pilot locale, a căror eficiență a fost
dovedită în urma studiilor efectuate, pot reprezenta un star t bun pentru dezvoltarea unor strategii adecvate
populației țintă. Astfel, pe baza acestora se pot dezvolta strategiile adresate populației va ste, pentru controlul
fumatului în întreaga comunitate și re ducerea fenomenului de inițiere a tinerelor fete în deprinderea
fumat ului .
Acțiunile demarate în acest sens este bine să includă măsurile de reducere a comercializării produselor de
tutun la tiner i, de interzicere a fumatului în spațiile publice, de creștere a taxelor pentru tutun, de anulare a
pauzei de fumat din timpul programului de muncă și de interzicere a sponsorizărilor din partea
producătorilor de tutun [191]. La acestea se adaugă și strate giile de reducere a riscurilor de expunere la
stigmatizare socială, de afectare a relațiilor interumane, de evitare a evidențierii exacerbate a
comportamentului mamelor fumătoare ca fiind amenințător pentru copii i lor, dezvoltarea unor alternative
adresate femeilor care sunt nevoite să facă față traiului în circumstanțe dificile [177]. Doar astfel se poate
răspunde eficient recomandărilor OMS de a reduce inegalitățile sociale în comunitatea largă, inegalități a
căror asociere puternică cu păstrarea obiceiul ui de a fuma pe perioada sarcinii, a fost clar dovedită [191].

4.6 Aplicațiiledovezilor științifice aferente consumului de tutun în activitatea de cercetarea
Deși îndoielile cu privire la rolului intervențiile anti fumat în reducerea numărului de nașteri pr emature sau a
nou-născuților cu greutate scăzută la naștere, sunt puține, au rămas neclarități i: asupra mărimii eficienței
acestora, a modului în care funcționează aceste intervenții, pentru cine și cum ar trebui implementate,
diseminate și instituționaliz ate. Pe măsură ce numărul fumătorilor a scăzut în rândul populației din țările cu
venituri mari, este tot mai evident faptul că fumatul se corelează mai puternic cu dezavantajele socio –

37 economice și cu comorbiditățile de ordin psihologic din țările cu venituri mici și mijlocii [192]. Astfel, a
devenit evidentă nevoia de studii menite să îmbunătățească intervențiile adaptate nevoilor specifice ale
grupurilor populaționale, fără a exclude problemele de înstrăinare socială și scăderea stimei de sine. Dat fiind
contextul demografic în care consumul de tutun se manifestă și multitudinea de boli pe care le cauzează
acesta, este încă nevoie de proiecte de cercetare pentru a se dezvolta str ategii potrivite acestor medii.
Chamberlain și colaboratorii au evidențiat studiul lor că mai este nevoie de cercetări privind următoarele
aspecte [146]:
 fezabilitatea și eficaci tatea intervențiilor de combatere a campaniilor agresive de comercializare a
tutunului în țările cu venituri mici și medii
 aplicarea și implementarea prin intermediul serviciilor medicale de rutină a intervențiilor anti fumat
precum și evaluarea eficienței implementării lo r la nivel de populațional
 fezabilitatea și eficiența utilizării stimulentelor în sprijinirea femeilor gravide de a renunța la fumat,
inclusiv evaluarea oricăror efecte adverse sau circumstanțe negative neprevăzute în cazul atât a
gravidel or cât și a comunității în general
 demonstrarea eficacității intervențiilor adresate tinerelor femei și a celor aparținând grupurilor
etnice minoritare cu detalierea modului în care acestea au fost dezvoltate
 includerea în strategiile intervenționale a mă surilor prin care se asigură că aceste intervenții nu au
un impact negativ a supra alăptării sau nu contraca rează unele dintre beneficiile renunțării la fumat,
atât pentru mamă cât și pentru copil
 identificarea momentului optim de suport anti -fumat, de exem plu, posibilitatea unei nevoi mai
crescute de sprijin în primele etape ale renunțării la fumat comparativ cu etapele tardive
 Un grup de experți OMS [193] au recomandat recent, trei domenii de cercetare menite să ajute la
reducerea fumatului pe perioada sarcinii:
 identificarea factorilor sociali și culturali care influențează utilizarea tutunului și expunerea la
fumatul pasiv a femeii gravide
 intervenții de promovare a renunțării la consumul de tutun și de reducere a expunerii pasive la fumul
de țigară pe p erioada sarcinii, adresate separat și specific țărilor cu venituri mari, mijlocii și mici
 descrierea riscurilor asupra sarcinii consumului altor produse de tutun decât țigara
National Institute for Health and Care Excellence (NICE) a elaborat, în 2009, gh idul "Renunțarea la fumat pe
perioada sarcinii și după naștere, atrăgând atenția asupra unei serii de lacune [194]:
 modul și măsura în care furnizarea intervenției poate influența efectul acesteia
 lipsa unor dovezi a eficienței intervențiilor adresate grup urilor populaționale vulnerabile, inclusiv
mame adolescente, mame cu handicap, femei cu boli psihice, și alte femei

38 Concluzionând, analiza studiilor existente până în prezent în literatura de specialitate a evidențiat
necesitatea ca cercetările viitoar e să includă următoarele elemente:
 specificarea numărului de femei eligibile pentru includerea într -un studiu și numărul celor care și -au
dat acordul de participare, acestea ajutând la evaluarea gradului de părtinire în procesul de selecție
și a potențialu lui general de acceptabilitate , dacă sunt puse în aplicare la un nivelul populației vaste
 strategii de identificare a elementelor care pot contamina intervenția și de minimalizare a acestor
elemente, deoarece par să influențeze dimensiunea efectului
 descrierea suficient de detaliată a intervenției în scopul replicării sale
 dovezi ale punerii în aplicare a metodologiei intervenționale descrise
 opiniile femeilor privind intervenția, în special în cazul în care a fost inclus și sprijinul partenerului
 validarea biochimică a nefumătoarelor
 colectarea datelor privind bunăstarea psihologică maternă resimțită, și impactul perceput în urma
intervenției precum și efectul acesteia asupra relațiilor intrafamiliale
 analiza impactului intervențional adresat cu precă dere grupurilor populaționale vulnerabile .

39 CONTRIBUȚII PERSONALE

1. IPOTEZA DE LUCRU/ OBIECTIVE
În ultimii ani a crescut frecvența factorilor comportamentali cu risc pentru femei în perioada de graviditate și
indirect pentru viitorul copil. Dintre aceștia cei mai importanți (dar în același timp și cu potențial de
monitorizare și control) sunt parametrii stilului de viață, atitudinea și comportamentul față de fumat a
gravidelor, adresabilitatea la serviciile medicale specializate și lipsa unor date in formaț ionale în domeniu
[1,85 ,86].
Sarcina reprezintă "coroana" evoluției femeii, pentru că a genera și a da naștere vieții, este implicarea
supremă a luptei pentru evoluție și perpetuarea speciei. De aceea, cunoașterea factorilor de risc socio –
economici și com portamentali la femeile care se pregătesc pentru o sarcină sau sunt deja însărcinate precum
și intervenția de combatere a acestora, concretizată prin acțiuni preventive de educație pentru sănătate, de
reducere a fumatului la femeile de vârstă fertilă, de c orectare a comportamentului igienico -dietetic din
perioada de sarcină și de evitare a altor factorilor de risc din sfera stilului de viață, reprezintă probleme
actuale și stringente.
Datele din literatura de specialitate din România sunt sărace în ceea ce privește managementul intervenției
de combatere a fumatului la gravide și identificarea factorilor care contribuie la întreținerea acestui fenomen,
din acest motiv am ales ca temă de studiu pentru doctorat acești parametrii de influență a stării de sănătat e
mamă/făt, corespunzător unui lot reprezentativ de lăuze din județul Mureș, comparativ cu restul țării.
Concluziile acestei lucrări vor permite o apreciere reală a comportamentului privind fumatul în sarcină și a
principalilor factori de influență cu risc pentru mamă și făt, corespunzătoare stilului de viață actual precum și
identificarea modelelor intervenționale adecvate de combatere a acestora ca bază pentru viitoare programe
de educație pentru sănătate, din domeniul medicinei preventive, atât în județu l nostru cât și la nivel național.
Plecând de la ipoteza că diferențele demografice, socio -economice și comportamentale contribuie la prezența
și întreținerea celui mai important factor de risc maternal (fumatul în sarcină) și în urma evaluării
materialelo r din literatura națională și internațională, ne dorim ca prin aceasta teză de doctorat să aducem
îmbunătățiri managementului de intervenție pentru combaterea consumului de tutun, în arealul mureș ean și
național.
Cunoașterea aprofundată a nivelului și a formei de manifestare în care acest fenomen se regăsește în rândul
femeilor aflate în perioada de graviditate, reprezintă punctul de pornire în promovarea unor propuneri
pertinente pentru viitoare programe intervenționale și prevenționale locale și naționa le privind sănătatea
familiei, în plus cunoașterea terenului existent va ajuta la implementarea cât mai timpurie a unor metode
educaționale eficiente pentru sănătate și un fond informațional interdisciplinar adecvat atât pentru viitoarele
mame cât și pentr u copii.
Pornind de la deja cunoscutul fapt că orice fumător care nu reușește să se lase de fumat prin voință sau în
urma unui sfat minimal anti fumat , trebuie să aibă acces la consiliere specializată în acest sens, oferit de către
specialiști instruiți în domeniu, originalitatea acestui studiu constă în prezentarea unui plan de intervenție

40 pentru combaterea consumului de tutun adresat femeilor aflate în perioada de sarcină alături de
recomandările dietetice specifice profilului abordat, în condițiile in c are în țara noastră nu există încă un
asemenea material. Un prim aspect al origina lității , îl reprezintă adoptarea unor noțiuni și a unui limbaj
corect medical și accesibil cu privire la femeia consumatoare de tutun. Această abordare își propune să aibă
efecte pe două planuri:
 Înțelegerea acestui fenomen, atât din partea cadrelor medicale cât și din partea pacientelor, ca o
condiție medicală, nu ca un stil de viață, obicei, plăcere, viciu, permițând abordarea și tratarea
corectă a sa;
 Facilitarea reușitei profesioniștilor în medicină de a reacționa corect în fața unei asemenea
amenințări pentru sănătate, prin recomandarea de întrerupere cât mai grabnică a fumatului, în
temeiul unui plan intervențional bazat pe dovezi științifice.

2. METODOLOGIA GENERALĂ
Din A nuarul Statistic al J udețul ui Mureș (2013), elaborat de Institutul Național de Statistică – Direcția
Județeană de statistică Mureș s-a observat o scădere a indicilor de natalitate și fertilitate, față de ultimii ani, și
anume în 2012 Natalitatea a fost de 10,0 născuți vii la 1000 locuitori, cea mai mică valoarea din 1990 încoace.
Fertilitatea feminină cea mai ridicată fiind la grupa de vârstă 25-29 de ani, cu o valoare de 93,2 născuți vii la
1000 femei din contingentul fertil feminin .
Arealul municipiului Tg. Mureș și zonele limitrofe acoperă circa o treime din populația județului iar lotul
nostru analizat în primul studiu al prezentei cercetări, alcătuit dintr -un număr de 1278 lăuze intervievate pe
o perioadă de 9 luni , în trei maternități mureșene, acoperă o proporție reprezentativă de 45,64% din
populația țintă, pentru identificarea prevalenței consumului de tutun pe perioada de sarcină. Am considerat
ca alegerea populației de lăuze, ca subiecți în prezentul studiu, va facilita obținerea unui număr mai mare de
date cât și acuratețea acestora, dat fiind cadrul de desfășurare a acțiunii de culege a datelor și a momentului
în care se aflau pacientele, favorabil exprimării sincere a acestora.
Parte a acest ui eșantion , constituită din femeile abstinente da la tutun în sarcină, a fost evaluat ă în studiul al
doilea cu scopul identificării recăderilor și a factorilor favorizanți acesteia precum și a implicării f emeilor în
identificarea modelelor intervenționale de combatere a fumatului în sarcină, agreate de participantele la
studiu . De asemenea am analizat gradul de aplicare a intervenției anti fumat în sarcină, aplicată la nivelul
cabinetelor de medicină de familie, completată cu aplicarea unui test de determinare a concen trației de
cotinină salivară , atât la gravidele care s -au declarat fumătoare cât și la cele nefumătoare declarate cu scopul
identificării expunerii pasive la fumul de țigară dar și a eventualelor declarații nesincere privind
comportamentul față de fumat .
Ținând cont de faptul că inițierea fumatului la tinerele fete sub vârsta de 15 ani, a ajuns la o prevalență de
aproximativ 12,8%, raportată prin studiul GATS 2011 [98] , în cel de al treilea studiu am căutat să identificăm
corelațiile dintre consumul de tu tun și factorii socio -economici alături de factorii stilu lui de viață la un lot de
tinere femei, cu vârste cuprin se între 15 -49 de ani, din populația generală a municipiului Tîrgu Mureș .

41 Pe parcusul prezentei cercetări am făcut frecvent referire la s tatusul privind consumul de tut un, iar pentru
înțelegerea termenilor se impune definirea lor , conform ghidului GREFA, după cum urmează:
 Fumătoare – persoana care fumează de cel puțin 6 luni
 Nefumătoare – persoana care nu a fumat mai mult de 100 țigări în cu rsul vieții
 Fostă fumătoare – persoană care nu mai fumează de cel puțin 6 luni
Programul de biostatistică SPSS 21 .0 a fost utilizat în prelucrarea și analiza datelor. Testele statistice care au
determinat semnificația statistică, au fost testul CHI pătrat cu corecție Yates sau testul Fischer când era
necesar, și testul Student. Toți subiecți au fost liberi să refuze sau să accepte participarea la studiu.

In concluzie, am completat profilul acestei teze de disertație cu 3 studii diferite, care privesc aces t ansamblu
al ipotezei de lucru din mai multe puncte de vedere:
I. Identificarea atitudinii față de fumat și a factorilor de risc comportamentali din sfera
stilului de viață, în perioada de graviditate, la un eșantion de femei din județul Mureș;
II. Strategia co mbaterii consumului de tutun pe perioada sarcinii;
III. Corelații î ntre indicatorii socio -economici, stilul de viață și consumul de tutun la un lot de
tinere femei din populația generală a municipiului Tîrgu Mureș.

42 3. STUDIUL I: IDENTIFICAREA ATITUDINII FAȚĂ DE FUMAT DI N PERIOADA DE GRAVIDITATE
LA UN EȘANTION DE LĂUZE DIN JUDEȚUL MUREȘ

3.1. Ipoteză/Obiective
Evaluarea atitudinii față de fumat și a stilului de viață din perioada de sarcină, cu impact negativ asupra stării
de sănătate mamă -făt, la un lot de femei din județul Mureș, în vederea elaborării unor viitoare modele
intervenționale de combatere a fumatului în sarcină și a celorlați factori de risc comportamentali din sfera
stilului de viață.
Îmbunătățirea stării de bine și de sănătate a mamelor, sugarilor și copiilor este un țel important de sănătate
publică. Sănătatea acestora asigură starea de sănătate a generației următoare și poate ajuta în prezicerea
viitoarelor modificări de sănătate publică în cadrul familiilor, comunităților și sistemului de servici i medicale.
Dintre factorii comportamentali care amenință starea de sănătate și contribuie la apariția unui număr mare
de îmbolnăviri, fumatul joacă unul din cele mai importante roluri. Lipsa de educație pentru sănătate și
adoptarea unui stil de viață nes ănătos pot întreține și completa tabloul nesanogen, cu atât mai amenințător cu
cât vizează factori comportamentali a căror acțiune se evidențiază în timp. O situație aparte de adaptare o
reprezintă sarcina, perioadă în care asigurarea și menținerea sănătăț ii gravidei, a nevoilor de creștere ale
fătului, a forței fizice și vitalității în travaliu, a succesului lactației, prezință valențe deosebite.
Fumatul înainte, în timpul și după sarcină nu este un comportament neobișnuit în populația generală, dar cu
imp act în detrimentul sănătații materno -fetale.
Pornind de la ipoteza unei prevalențe crescute a fumatului în sarcină, în arealul mureșean, similar altor
regiuni ale țării noastre respectiv ale altor țări est -europene, a m considerat importantă crearea unei baze de
date care să ofere suport pentru programe de combatere a fumatului în sarcină și de promovare a stilului de
viață sănătos la gravide.
Studiul își propune să evalueze fumatul la femeile gravide din municipiul Târgu Mureș în funcție de nivelul
social , nivelul de educație și alți factori sociodemografici alături de cei comportamentali și să stabilească
prevalența consumului de tutun pe perioada de sarcină.
Prin rezultatele obținute în urma cercetării, se vor completa datele existente la nivel național privind
prevalența fumatului în sarcină și a atitudinii față de fumat a femei lor gravide , ca punct de pornire a
dezvoltarii unor modele intervenționale anti fumat , eficiente, adresate specific acestui grupul populațional la
risc.

3.2. Material și metodă
Având în vedere numărul limitat de date referitoare la fumatul în sarcină din România, am realizat un studiu
bazat pe aplicarea unui chestionar la un lot de 1278 lăuze, internate în trei spitale din municipiul Tîrgu –
Mureș, evaluate pe parcursul a 9 luni. Î n arealul din care s -au cules datele, anual sunt înregistrate aproximativ
2800 nașteri. Ținta noastră a fost aceea de a chestiona pe o perioadă 2000 lăuze, iar în urma eșantionării de
conveniență am ajuns la un număr de 1278 lăuze intervievate.

43 Material de studiu: un lot reprezentativ de lăuze din județul Mureș:
 din mediul rural și urban
 de vârste, nivel socio -economic și cultural, educație și profesii diferite
 intervievate în secțiile de obstetrică -ginecologie din municipiu
 care au fost de acord cu intervi ul pentru evaluare.
Metode de cercetare: studiu cross -sectional pe un lot de lăuze internate în cele trei maternități ale
municipiului Tîrgu Mureș, care au completat individual un chestionar de evaluare a atitudinii față de fumat și
a stilului de viață, a lături de cea a comportamentului alimentar pe parcursul sarcinii precum și cunoștințele
lor în domeniu.
Fiecare chestionar a fost alcătuit 109 itemi dintre care 50 itemi cu referire directă la atitudinea față de fumat.
Chestionarea s -a referit atât la fuma tul activ cât și la expunerea pasivă la fumul de țigară iar restul
întrebărilor au vizat alți factori comportamentali ai stilului de viață.
Aceste chestionare au fost repartizate și completate în condiții similare, în secțiile de obstetrică -ginecologie
de la Spitalul Clinic de Urgență Tg. Mureș, Clinica de obstetrică -ginecologie II Tg. Mureș, Centrul Medical Nova
Vita Tg. Mureș, care deservesc în principal populația orașului dar și populația rurală din imediata apropiere a
orașului. Două din clinicile amin tite funcționează în sistem de stat, fiind accesibile tuturor gravidelor,
indiferent de mediul de proveniență sau nivelul socio -economic. Cea de a treia clinică luată în studiu, aparține
sistemului privat, limitând prin costurile aferente, accesul paciente lor, în favoarea celor cu situații socio –
economice mai ridicate. În total, eșantionul nostru a cuprins paciente în marea majoritate provenind din
mediul urban, dar repartiția pe maternități diferă, în primele două procentul pacientelor din mediul rural
fiind mai mare comparativ cu cea de a treia maternitate.
Studiul s -a desfășurat în perioa da decembrie 2013 -aprilie 2014 iar c ercetarea a fost focusată pe consumul de
tutun, factorii de risc pe parcursul sarcinii și comportamentul alimentar.
Chestionarul a fos t completat cu implicarea directă a intervievatorului pregătit în acest sens, femeile
intervievate fiind informate asupra obiectivului acestui studiu și respectându -se confidențialitatea datelor
personale.
Pentru început am urmărit caracteristicile demogra fice: vârsta, etnia, ocupația, educația, statutul social și
nivelul socio -economic.
Am continuat cu investigarea următorilor parametrii:
 Statusul de fumătoare
 Numărul țigărilor fumate zilnic de către fumătoare
 Atitudinea femeilor față de fumat după aflare a veștii că sunt însărcinate
 Vârsta de debut a fumatului
 Anturajul fumătoarei
 Fumatul involuntar – expunerea pasivă la tutun
 Dorința de abandon a consumului de tutun
 Apelarea la ajutor în încercarea de renunțare la tutun

44  Beneficierea de informații prin int ermediul cabinetelor medicale de specialitate
 Parametrii familiali și ambientali de expunere (condiții de trai, statut socio -economic, educațional,
ocupațional)
 Modele de activitate fizică
 Frecvența consumului de cafea și alcool
 Preocuparea pentru alimentație pe perioada sarcinii
 Caracteristicile dietei și consumul alimentelor cu risc în sarcină.
Lotul de lăuze participante la studiu este reprezentativ pe județ, rata de răspuns la întrebările chestionarului
a fost de 89 %, rata de pierdere fiind cauz ată fie de refuzul pacientei de a participa la studiu fie de
complicațiile medicale prezente la unele paciente care au împiedicat efectuarea chestionării.
Evaluarea statistică se bazează pe distribuirea și interpretarea datelor pe baza softu lui SP SS varia nta 2 1.0 și a
indicatorilor statistici de corespondență. Programul de biostatistică a fost utilizat în prelucrarea și analiza
datelor. Testele statistice care au determinat semnificația statistică, au fost testul CHI pătrat cu corecție Yates
sau testul Fis cher când era necesar, testul Student și OR. Statistica descriptivă a fost utilizată pentru a
determina prevalența fumatului și pentru a identifica atitudinea față de fumat pe perioada sarcinii ,
concretizată prin următoarele variabile: nefumătoare înainte de sarcină, fumătoare înainte de sarcină, cele
care au continuat să fumeze și după ce au aflat că sunt îns ărcinate, respectiv cele care au abandonat fumatul
pe perioada gestației.

Concluziile acestei lucrări vor permite o apreciere reală a prevalenței fu matului pe perioada sarcinii și a
principalilor factori risc corespunzători stilului de viață actual, a cunoștințelor din domeniu, a gradului de
beneficiere și de apelare la ajutor medico -sanitar specializat, a atitudinii față de sănătate a femeilor aflat e în
perioada de graviditate.
Originalitatea temei este legată de evaluarea prevalenței fumatului din perioada de sarcină în
asociere cu principalii factori de risc ai stilului de viață , în arealul mureșean iar schema de evaluare se
bazează pe următoarele etape de lucru:
 Istoricul utilizării tutunului aferent perioadei dinaintea sarcinii și a celei din timpul sarcinii
 Date privind factorii socio -economici și demografici în corelație cu fumatul pe perioada sa rcinii
 Date privind alimentația la risc în corelație cu consumul de tutun la gravidele din arealul mureșean.

45 3.3. Rezultate

3.3.1. Informații socio -demografice:
Lotul de femei a cuprins 1278 lăuze, 58,84% (752) provenind din mediul urban și 41,15% (52 6) din mediul
rural.
Media de vârstă a întregului lot a fost de 29,5 ani, fără diferențe între mediul urban (29.71 ) și cel rural (29,19)
(figura 3 .1).

Figura 3 .1. Repartizarea numerică a femeilor din lot după vârstă și rezidență

Statutul marital
Majoritatea femeilor atât din mediul urban cât și din mediul rural sunt căsătorite (84,04% respectiv 80,60%)
în timp ce statutul de căsătorită fără a cte înregistrează un procent de 14,76% pentru mediul urban și 17,68%
pentru mediul rural, respectiv necăsăt orite 1,9 erau de pro veniență urbană și 1,14 rurală (Tabelul 3 .1).
Statutul social
În ceea ce privește ocupația, cele mai multe persoane din mediul urban sunt angajate (n=544, 72,34%),
casnicele sunt reprezentate în procent de 17,15% iar cele aflate în concediu de îngrijire a copilu lui 4,52%. În
mediul rural procentul celor cu loc de muncă a fost de 56,84%, a celor casnice de 24,52% iar a celor aflate în
concediu de îngrijire a copil ului de 8,93% (Tabelul 3 .1). Restu l procentului de 4,5% a revenit celor care erau
eleve sau studente, cu o repartizare uniformă pe mediul urban și cel rural.
Din lotul de lăuze studiat majoritatea, atât cele din mediul urban cât și rural aveau în proprietate cel puțin un
imobil (83,11% respectiv 78,51%)(Tabelul 3 .1).
La între barea „Venitul familial pe cap de persoană”, cele mai m ulte dintre dintre femei atât din mediul urban
cât și din cel rural au declarat un venit cuprins între 500 și 1500 pe persoană (33,11% respectiv 31,93%)
Venitul familial sub 300 lei pe persoană a fost declarat de 7,44% dintre femeile din mediul urban și 11,59%
dint re cele din mediul rural (Fig. 3 .2). 114307 331
90251
185
050100150200250300350
< 25 ani 25-30 ani >30 aniUrban
Rural

46
Figura 3 .2. Distribuția numerică după venitul familial pe cap de persoană și rezidență , în lotul studiat

Studiile mamei
Dintre femeile cu studii sub nivelul liceal, 17,68% aparțineau mediului urban și 29,50 % mediului rural, cele
cu studii liceal e proveneau în proporție de 12,50% din mediul urban și 14, 60% din mediul rural. Un procent
de 13,56% dintre orășence au absolvit o școală postliceală în timp ce procentul celor din mediul rural
absolvente de studii postliceale a fost de 10,3 %. Absolventele de studii superioare proveneau din mediul
urban și rural în procen te apropiate (56,25 respectiv 45,60 %) (Fig. 3 .3).

Figura 3 .3. Distribuția în lot după nivel ul de educație și rezidență
Etnia
Majoritatea femeilor intervievate fie că proveneau din mediul urban sau rura l au fost de etnie română urmate
de cele de etnie maghiară. Procentul femeilor rrome a fost de 10,56% dintre care 8,77% din mediul urban si
14,11% din mediul rural. 56101249227
2297
6197168
115
2362
050100150200250300
<300 Ron 300-500 Ron 500-1.500 Ron 1.500-5.000
Ron>5.000 Ron Nedeclaratn=1278
Urban Rural
52 5191
32102423
59 597446 51237
050100150200250300350400450
<8 clase 8 clase Liceu Profesionala Postliceala Studii
superioaren=1278
Urban Rural

47 Tabel 3 .1. Caracteristici ale subiecților investigați
Caracteristici Rezidență
Total
n=1278 Urban
n=752 Rural
n=526
Vârstă (ani)
 <25
 25-30
 >30
114 (15,15%)
307 (40,82 %)
331 (44,01%)
90 (17,11%)
251 (47,71%)
185 (53,17% )
204 (15,96%)
558 (43,66%)
516 (40,37%)
Statut marital
 Căsătorite
 Concubinaj
 Necăsătorite
632 (84,04 %)
111(14,76 %)
9(1.19 %)
424 (82,50 %)
96 (18,30% )
6 (1,14 %)
1056 (82,62 %)
207 (16,20% )
15 (1,17 %)
Statut social
 angajate
 casnice
 concediu de îngrijire a copilului
 altele (eleve, studente)
544 (72,34%)
129 (17,15 %)
34 (4,52 %)
45 (6.%)
299 (56,84 %)
129 (24,52 %)
47 (8,93 %)
51 (9,71%)
843 (65,96 %)
258 (20.18 %)
81 (6,33 %)
96 (7,5%)
Venit
 venit redus
 venit mediu
 venit înalt
 nedeclarat
157 (20.87%)
476 (63,29%)
22 (2,91%)
97 (12,89%)
158 (30.03%)
283 (53.80%)
23 (4,37 %)
62 (11,78%)
315 (24,64%)
759 (59,38%)
45 (3,50 %)
159 (12,44%)
Educație
 nivel subliceal
 liceu
 postliceal
 universitate
133 (17,68%)
94 (12,5 0%)
102 (13,56%)
423 (56.25%)
155 (29,50 %)
77 (14, 60%)
54 (10,30 %)
240 (45,60 %)
288 (22,53 %)
165 (13,38 %)
156 (12,20 %)
663 (51.87 %)
Etnia rromă 66 (8,77%) 69 (14,11%) 135 (10,56%)
Fumătoare înainte de sarcină 225 (29.92 %) 129 (24,52%) 384 (30,04 %)
Consum crescut de cafea în sarcină 43 (5,71%) 59 (11,21 %) 102 (7,98%)
Consumatoare de alcool în timpul sarcinii
(săptămânal) 33 (4.38%) 24 (4.56%) 57 (4,46%)
Activitatea fizică
 activă
 sedentară
24 (3.19%)
728 (96.80%)
9 (1,71%)
517 (98,28%)
33 (2,58%)
1245 (97,41%)

48 3.3.2 Atitudinea față de fumat, in perioada premergătoare sarcinii, în lotul studiat
Interpretarea datelor culese prin aplicarea chestionarelor ne arată că din numărul tota l de 1278 persoane
chestionate, 30,04% (respectiv 384 femei) au declarat că au fost fumătoare active înainte de sarcină.
Din totalul celor 384 femei identificate ca fu mătoare înainte de sarcină, 43,75 % (168) au rămas fumătoare
active și pe perioada sarcinii în timp ce restul femeilor au renunțat la fumat după aflarea veștii că sunt
însărcinate. Numărul de țigări fumate de femei ante -sarcină a variat de la mai puțin de 5 fire pe zi la peste 31
țigări fumate zilnic. Astfel, cele mai multe, respectiv 195 femei (51,18%) au fumat mai puțin de 5 țigări pe zi și
doar un număr de 9 femei (2,36%) au fumat peste 20 de țigă ri pe zi (Fig. 3 .4).

Fig. 3 .4 Numărul de țigări fumate pe zi de către o femeie înainte de sarcină

Media vârstei de debut a fumatului a fost de 18.3 ani, fiind declarate și vârste fragede de fumat a primei
țigarete, și anume vârsta de 4 ani la 3 din tre paciente, și cea de 6 ani, tot la 3 persoane din cele intervievate.
La întrebarea " Care a fost anturajul în care v -a plăcut cel mai mult să fumați?" , pacientele au avut posibilitatea
să aleagă una sau mai multe din variantele de răspuns " singură ", "cu partenerul ", "cu prieteni, familia ", "toate
trei enumerate ". Cele mai multe femei au preferat anturajul familiei și prietenilor (44,64%) iar un procent de
19,64% au considerat potrivite pentru practicarea fumatului toate categoriile enumerate (Tabelul 3 .2).

1%2%
19%
27%51%Fumătoare înainte de sarcină n=384
> 31 țigări/zi 21-30 țigări/zi 11-20 țigări/zi 5-10 țigări/zi < 5 fire/zi

49 Tabelul 3 .2 Influența mediului social asupra fumătoarei
Mediul propice fumatului Femei care au continuat fumatul Femei care au renunțat la fumat
Partenerul 27 (16.07%) 36 (16,66%)
Prieteni, familia 75 (44,64%) 126 (58,33%)
Singură 15 (8,92%) 21 (9,72%)
Toate cele trei 33 (19,64%) 12 (5,55%)
Nespecificat 18 (10,71%) 21 (9,72%)

De asemenea, urmărind să identificăm, mediul în care femeile au fost cel mai des expuse fumatului involuntar
(fumatul pasiv), ca factor determinant ale inițierii consumului tabagic, în urma chestionării prin intermediul
întrebării " Cine fuma în anturajul dumneavoastră când ați început fumatul?" cu posibilitatea de alegere a uneia
sau mai multor variante de răspuns, respectiv " părinții ", "rudele apropiate (frați, bu nici)", "prieteni apropiați",
"colegii", "o parte din profesori ", am identificat prietenii (89,28%), colegii (75%), familia (53%) ca având
influențele cele mai importante în debu tul fumatului dar și persoane care au aparținut colectivului cadrelor
didactice din perioada de școlarizare a femeilor , într -un procent delo c de neglijat, 23,21% (Tabelul 3 .3)

Tabelul 3 .3 Mediul social al expunerii pasive la fumat
Mediul expunerii pasive la fumat Femei care au continuat Femei care au reenunțat la
fumat
Colegii 126 (75%) 81 (37,5%)
Familia 90 (53,57%) 99 (45,83%)
Rudele 36 (21,42%) 75 (34,72%)
Prietenii 150 (89,28%) 114 (52,77%)
Profesori 39 (23,21%) 33 (15,27%)
Nespecificat 39 (23,21%) 21 (9,72 %)

Cea mai mare parte a pacientelor intervievate (75,78%) au declarat ca au avut mai multe tentative de
abandon a fumatului, în perioada premergătoare sarcinii, cu un număr variabil, cuprins între 1 și 10 încercări.
Printre motivele principale, invocate de f umătoare, în justificarea faptului nu au apelat la servicii specializate
anti -fumat a fost lipsa de cunoștințe privind existența unor astfel de servicii. Dintre mijloacele prin care au
încercat să renunțe, majoritatea au specificat efortul și voința propr ie, iar un număr foarte mic dintre ele au
amintit bomboanele mentolate sau țigara electronică, dar nici una dintre femei, nu au cerut ajutor specializat
în vederea abandonului, în perioada premergătoare sarcinii. (Fig. 3 .5)

50

Fig. 3 .5 Mijloacele încercării de stopare a fumatului

3.3.3 Atitudinea față de fumat, pe perioada sarcinii, în lotul studiat
Dintre cele 216 femei, care au renunțat după aflarea veștii că sunt însărcinate, cele multe au renunțat imediat
ce au aflat despre sarcină, respectiv în prima jumătate a primului trimestru, iar restul au renunțat ulterior, pe
parcursul sarcinii, în diverse săptămâni premergătoare nașterii.
Pe baza studiului se poate observa că, în primul trimestru de sarcină au renunțat la fumat un număr de144
femei (8 7,27%) din care 128 femei (76,36%) au renunțat în primele trei săptămâni de sarcină, 15 femei (9,09
%) au renunțat la fumat în timpul celui de -al doilea semestru al sarcinii, în timp ce doar un număr de 6 femei
(3,63 %) au renunțat la înc eputul semestrului trei. (Fig. 3 .6).

Fig. 3 .6 Numărul gravidelor care au renunțat la fumat în perioade diferite ale sarcinii 79.19%12.13%5.90%2.80%
82.90%11.10%4.30%1.70%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%Efort propriuBomboane mentolateTigara electronicaAltele
Exfumatoare
Fumatoare în continuare
129
63 3 3 3 3 3 3 3 3 3
020406080100120140
săpt.1-6 săpt.7 săpt.9 săpt.10 săpt.12 săpt.13 săpt.15 săpt.19 săpt.20 săpt.25 săpt.28 săpt. 29Fumătoare ante -sarcină n=216

51
Vârsta de debut a fumatului a fost identificată ca fiind de 10 ani, procentul cel mai ridicat al femeilor cu debut
timpuriu al fumatului regăsindu -se în rândul celor care au p ăstrat obiceiul de a fuma și în sarcină în timp ce la
femeile care au abandonat fumatul în sarcină vârsta de debut a fost preponderent mai crescută .
Am evidențiat o ușoară diferență, în ceea ce privește procentul încer cărilor de abandon ante -sarcină , mai
scăzut în rândul femeilor care au continuat fumatul în sarcină față de cele care au abandonat după ce au aflat
că sunt însărcinate, respectiv 62,5% vs 85,72%, Pentru un procent majoritar (58,33%) dintre pacientele care
au renunțat la fumat în graviditate, sarcina și sănătatea copilului au fost motivele invocate iar reușita
renunțării s -a datorat voinței proprii de se abține de fumat (52,01%), în urma unui abandon brusc. Numărul
celor care au auzit de existența unor progr ame de sprijin anti -tabac a fost de 33 femei respectiv un procent de
15,27% dar dintre acestea doar 6 paciente (2,77% din totalul celor care au abandonat fumatul după aflarea
veștii că sunt însărcinate) au apelat la servicii specializate de asistență anti -fumat, respectiv accesarea online
a programelor anti -tabac.
Valoarea cea mai mare a consumului tabagic , def init prin pachete -ani și calculat ca un produs dintre numărul
pachetelor de țigări fumate pe zi și numărul anilor de fumat/20 (numărul țigărilor din pachet), a fost de 1,4 și
a fost identificat la un număr de 6 paciente, toate continuând fumatul și în perioada de sarcină.

3.1.4 Prezența factorilor de risc socio -demografici și comportamentali din perioada de sarcină, la lotul
studiat
În T abelul I.4 am aplic at o analiză univariată asupra factorilor de risc analizați, cu referire la perioada
premergătoare sarcinii. Am procedat la o împărțire, a femeilor, pe baza atitudinii lor declarate față de fumat
în două categorii: nefumătoare și fumătoare înainte de sarci nă, urmărind modul în care factorii de risc
studiați, au fost prezenți în fiecare din cele două grupe notate anterior.
Din totalul femeilor chestionate, 30,04% au fost fumătoare înainte de sarcină, respectiv un număr de 384, în
timp ce 894 (69.96%) au fost nefumătoare.
3.1.4.1 Analiza factorilor socio -demografici
Dintre femeile fumătoare înainte de sarcină cele mai multe au avut un nivel scăzut de educație (50,78%) în
timp ce din totalul fumătoarelor, un procent de 37,5% au declarat un venit familial pe cap de persoană sub
500 lei. Un procent de 17,18% dintre fumătoare a fost reprezentat de către femeile aparținând etniei
minoritare rrome. Mai mult de jumătate dintre fumătoarele înainte de sarcină (64,62%) au declarat că nu au
primit informații privind influența sillului de viață și a fumatului asupra sănătății femeii și copilului, prin
intermediul cabinetelor de medicină de familie, procent apropiat identificat și în rândul nefumătoarelor, în
cazul acestora din urmă situația se poate explicabilă datorită tocmai a calității de "nefumătoare" pentru care
probabil s -a considerat nejustificată furnizarea de informații anti -taba c. (T abelul 3 .4)
3.1.4.2 Analiza factorilor comportamentali , din sfera stilului de viață, a arătat că din totalul femeilor
intervievate, un procent mic, 4,46% au consumat alcool săptămânal, procentul cel mai mare al acestora
regăsindu -se în categoria fumătoarelor ante -sarcină (10,15%), în timp ce doar 2,01% dintre nefumătoare au

52 fost consumatoare de alcool. Procentul celor care au băut cafea în cantități crescute, peste 2 cești zilnic, nu a
fost diferit pentru cele două categorii nefumătoare și fumătoare înainte de sarcină iar procentajele femeilor
care au preferat activitățile sedentare au fost, de asemenea, simila re pe cele două categorii analizate. În ceea
ce privește lipsa de preocuparea pentru alimentație ante -sarcină, nu am găsit diferențe importante între cele
două categorii, dar procentele de dezinteres, atât al nefumătoare lor cât și al fumătoare lor față de alimentația
din perioada de sarcină, prin valorile lor, nu sunt deloc de neglij at (33,55% respectiv 49, 21%) (T abelul 3 .4)

Tabelul 3 .4 Factori de risc cu influență asupra statusului privind fumatul înainte de sarcină
n=1278 Statusul femeilor privind fumatul n (%)
Toate
n=1278 Nefumătoare
n=894 (69,96%) Fumătoare
n=384 (30,04%)
Factori socio -demografici
Proveniență rurală 526 (41,15%) 397 (44.40%) 129 (33,59%)
Necăsătorită 219 (17,13%) 114 (12,75%) 105 (27,34%)
Studii sub nivelul liceal 465 (36,38%) 270 (30,20%) 195 (50,78%)
Lipsa unui loc de muncă 198 (15,49%) 114 (12,75%) 84 (21,87%)
Fără titlu de proprietate 159 (12,44%) 97 (10,85%) 62 (16,14%)
Locuințe fără utilități 135 (10,56%) 63 (7,04%) 72 (18,75%)
Venit familial sub 500 lei/pers 341 (26,68%) 197 (22,03%) 144 (37,5%)
Etnia rromă 135 (10,56%) 69 (7,71%) 66 (17,18%)
Informații lipsă/insuficiente
de la medicul de familie 786 (61,50%) 540 (60,40%) 246 (64,62%)
Factori comportamentali
Consum săptămânal de alcool 57 (4,46%) 18 (2,01%) 39 (10,15%)
Consum de cafea > 300 mg
cafeină/zi 120 (9,38%) 54 (6,04%) 66 (17,18%)
Sedentarism 777 (60,79%) 534 (59,73%) 243 (63,28%)
Lipsa preocupării pentru
alimentație 489 (38,26%) 300 (33,55%) 189 (49,21%)

În Tabelul 3 .5 am urmărit influența factorilor de risc pentru continuarea fumatului în sarcină. Mai mult de
jumătate dintre femeile care au continuat să fumeze (67,85%) au avut studii sub nivelul liceal iar 53,57% au
avut un venit sub 500 lei pe cap de persoană în timp ce pentru 3 0,35% dintre femeile care au continuat să
fumeze au fost identificate condiții improprii de locuit (T abelul 3 .5). Un procent de 32,14% dintre gestantele
care au păstrat fumatul gravide fiind, aparțineau etniei minoritare rrome în timp ce doar doar 5,5% din tre
cele care au abandonat fumatul pe perioa da sarcinii erau femei rrome (T abelul 3 .5). Lipsa și insuficiența

53 informațiilor de sprijin antitabac prin intermediul cabinetelor de medicină de familie a fost identificată în
procent crescut la femeile care au continuat fumatul pe perioada de sarcină (79,76%) (Fig. 3 .7).
Un procent important dintre cele care au continuat să fumeze, respectiv 16,07% au fost și consumatoare de
alcool în timp ce doar 5,5% dintre cele care au renunțat la tutun au declarat un consum săptămânal de alcool.
Prevalența cea mai mare a unui consum crescut de cafea, peste 2 cești zilnic, a fost evidențiată, tot la
pacientele care nu au stopat fumatul pe perioada gravidității (21,42%). Lipsa preocupării pentru alimentație
s-a evidențiat într -un procent mai mare la cele care au continuat fumatul (66,66%) comparativ cu cu cele c are
au renunțat (30,09%) (Fig. 3 .8).

Tabelul 3 .5 Influența factorilor de risc asupra continuării fumatului în sarcină
n=384 Statusul femeilor privind fumatul n (%)
Fumătoare
n=384 (30,04%) Cele care au abandonat
fumatul
n=216 (56,25%) Cele care au continuat
să fumeze
n=168 (43,75)
Factori socio -demografici
Proveniență rurală 129 (33,59%) 72 (33,33%) 57 (33,92%)
Necăsătorită 105 (27,34%) 39 (18,05 %) 66 (39,8%)
Studii sub nivelul liceal 195 (50,78%) 81 (37,5%) 114 (67,85%)
Lipsa unui loc de muncă 84 (21,87%) 30 (13,88%) 54 (32,14%)
Fără titlu de proprietate 62 (16,14%) 30 (13,88%) 32 (19,04%)
Locuințe fără utilități 72 (18,75%) 21 (9,72%) 51 (30,35%)
Venit familial lunar sub 500
lei/persoană 144 (37,5%) 54 (25%) 90 (53,57%)
Etnia rromă 66 (17,18%) 12 (5,55%) 54 (32,14%)
Informații lipsă/insuficiente de la
medicul de familie 246 (64,06%) 112 (51,85%) 134 (79.76%)
Factori comportamentali
Consum săptămânal de alcool 39 (10,15%) 12 (5,55%) 27 (16,07%)
Consum de cafea > 300 mg cafeină/zi 66 (17,18%) 30 (13,88%) 36 (21,42%)
Sedentarism 243 (63,28%) 129 (59,72%) 114 (67,85%)
Lipsa preocupării pentru alimentație 189 (49,21%) 65 (30,09%) 112 (66,66%)

54
Fig. 3.7 Distribuția numerică în funcție de sprijin ul anti -tabac și statusul de fumătoare în perioada de
sarcină

Fig. 3 .8 Distribuția numerică în funcție de preocuparea pentru alimentație și statusul de fumătoare
în perioada de sarcină

020406080100120
nu, deloc
da, însă insuficienteda, multe și utile
nu mă interesează30 37
34
244264104
6femei careau fumat în continuare
femei care au renunțat la fumat
050100150200
mult
putin
deloc56
57
55151
47
18femei care au fumat în continuare
femei care au renunțat la fumat

55 3.3.5. Asocierea factorilor de risc socio -demografici și comportamentali cu statusul de
fumătoare din perioada de sarci nă
În Tabelul 3 .6 am evidențiat rezultalele regresiei logistice a trei parametrii luați binar: fumătoare vs
nefumătoare; cele care au continuat vs cele care au renunțat; cele care au renunțat vs. nefumătoare. Pentru
următorii din factorii socio -demografici studiați, proveninența rurală, statutul marital, lipsa unui loc de
muncă, lipsa unei proprietăți, nu am identificat diferențe între categoriile nefumăt oare și fumătoate înainte de
sarcină, între cele care au abandonat fumatul și cele care au continuat să fumeze gestante fiind, și cele care au
renunțat în sarcină față de nefumătoare.
În urma aplicării regresiei logistice am identificat că dintre factorii de risc socio -demografici, nivelul scăzut
de educație constituie un risc mai mare în determinarea femeilor să fumeze (OR=2,39, p<0,05) și de
asemenea, un risc mai crescut de a continua fumatul în sarcină decât de a abandona la aflarea veștii că sunt
însărc inate (OR=1,84, p<0,05) . Femeile care trăiesc în condiții improprii de locuit prezintă un risc mai cre scut
de a fi fumătoare (OR=2,12, P<0,05) . Riscul continuării fumatului în sarcină a fost evidențiat ca fiind crescut la
cele cu un venit familial mai mic de 500lei/persoană (OR=1,32, p=0.0001) în timp ce pacientele de etnie
rromă prezintă o șansă mai mare de a continua fumatul în sarcină (OR=4,53, p<0,05) de cât cele non -rrome .
Influența lipsei de informații privind pericolele expunerii la fumat pe perioada sarcinii, din partea medicilor
de familie a fost observată în special la femeile care au continuat fumat ul în sarcină (OR=1,5, p=0.05) .
Dintre factorii de risc comportamentali care influențează fumatul înainte de sarcină a fost evidențiat
consumul regulat de alcool (OR=4,62) , același factor de risc fiind corelat cu continuarea fumatului pe
perioada sarcinii (OR=2,56) . Consumul de cafea a fost de două ori mai crescut la fumătoare față de
nefumătoare (OR = 2,10, p <0, 05) men ținându -de, de asemenea crescut și la cele care au continuat fumatul în
sarcină față de cele care au abandona t (OR=1.3, p=0.01) și de două ori mai ridicat la și la cele care au renunțat
față de cele nefumătoare (OR= 2,20, p <0,05) . În ceea ce privește lipsa activității fizice nu s -au găsit d iferențe
semnificative pe ntru cei trei parametrii luați binar. O preocupare scăzută sau chiar lipsa preocupării pentru
modul de alimentație a fost evidențiată cu o frecvență de peste două ori mai mare la femeile ca re au ales
consumul de tutun gravide fiind , faț ă de cele care au renunțat . Apartenența l a etnia rromă, consumul
săptămâ nal alcool și un aport crescut de cafeină, prin consumul a mai mult de 2 cești de cafea zilnic afost
evidențiat în mai mare măsură la femeile care au fost fumătoare dar au abandon at decât la cele care nu au
fumat niciodată .
.

56 Tabelul 3 .6 Asocierea atitudinea față de fumat – factorii socio -demografici și comportamentali
Factori de risc Fumătoare vs Nefumătoare Continuat vs Abandon Abandon vs Nefumătoare
OR* IC Valoarea
lui p OR* IC Valoarea
lui p OR* IC Valoarea
lui p
Factori socio -demografici
Proveniența
rurală 0.58 0.38 0.66 0,50 0.76 0.47 1.25 0.29 0.56 0.40 0.78 0.05
Necăsătorită 1.61 1.11 2.35 0.01 1.39 0.79 2.43 0.24 1.63 0.99 2.69 0.54
Studii sub nivelul
lice al 2.39 1.81 3.15 0.00 1.84 1.04 3.24 0.04 1.41 0.96 2.06 0.06
Lipsa unui loc de
muncă 1.32 0.88 1.97 0.97 1.45 0.80 2.62 0.23 1.07 0.64 1.80 0.87
Făr ă titlu de
proprietate 1.34 0.93 1.95 0,1 1.21 0.66 2.23 0.38 1.31 0.84 2.04 0.12
Locuințe făr ă
utilități 2.12 1.30 3.46 0,01 1.00 0.46 2.19 0.65 1.62 0.85 3.09 0.16
Venit familial
lunar sub 500
lei/persoană 1.19 0.83 1.70 0,47 1.32 1.29 3.58 0.04 1.00 0.65 1.55 0.96
Etnia Rromă 1.13 0.68 1.86 0,90 4.53 2.04 10.05 0.00 1.40 1.18 3.87 0.00
Informații
lipsă/insuf iciente
de la medicul de
familie
0.82
0.63
1.08
0,16
1,5
1.05

2.27

0.04
0.90
0.65
1.24
0.54
Factori comportamentali
Consum
săptămânal de
alcool 4.62 2.50 8.54 0.00 2.56 1.21 5.43 0.01 2.18 1.01 4.77 0.04
Consum de cafe a
> 300 mg
cafein ă/zi 2.10 1.38 3.20 0.00 1.3 1.1 2.29 0.01 2.20 1.32 3.67 =0.00
Sedentarism 0.98 0.54 1.05 0.36 1.19 0.76 1.86 0.64 0.89 0.65 1.21 0.63
Lipsa procupării
pentru
alimentație
1.64
1.26
2.13
0.00
2.34
1.25
4.38
0.00
0.93
0.67
1.30
0.68
OR*Analiza regresiei logistice multivariate

57 3.3.6. Evidențierea profilului de risc alimentar alături de fumat din perioada de graviditate
Cu referire la perioada premergătoare sarcinii, Indicele de masă corporală (IMC) încadrat în intervalul normal
(între 18,5 și 24,9) a fost identificat la un număr de 900 dintre femeile din lotul investigat, starea de
suprapondere (corespunzătoare unei valori cuprinse între 25 și 29,9), a fost prezentă la un număr de 99
dintre femei în timp ce un număr de 78 femei au fost obeze înainte de sarcină, cu o valoare a IMC -ului mai
mare de 30.
Procentul de greutatea normală în rândul femeilor, provenind fie din mediul urban fie din cel rural, este
aproximativ egal (71,54% versus 69,39% rural). Frecvența femeilor cu suprapondere și obezitate, în perioada
antenatală a fost mai crescută în mediul urban (20,42%) compartiv cu cel rural (18,66%), fără diferențe
semnificativ statistice (p=0,0817), pe întreg lotul identificând un procent de 20,42% femei care au prezentat
supr apondere și obezitate (Tabelul 3.10, Fig. 3 .9).

Tabelul. 3 .10 Valoare IMC pe medii de proveniență
Valoare IMC
Înainte de sarcină Rezidența
Urban
n=752 Rural
n= 526
<=18,4 59 (7,84%) 55 (10,45%)
18,5 -24,9 538 (71,54%) 365 (69,39%)
25-29,9 108 (14,36 %) 69 (13,11 %)
>=30 47 (6,26 %) 37 (7,03%)

Figura 3 .9 Ponderea riscului prin obezitate în lotul de femei mureșene, pe medii de rezidență
UrbanRuralTotal
20.61%20.11%20.42%

58 Dintre femeile fumătoare înainte de sarcină 15,62% prezentau o greutate corporală suboptimală în timp ce
doar 6,2% dintre ele au prezentat obezitate, confirmând tendința spre sub pondere a femeilor fumătoare.
(Tabelul 3.11)

Tabelul 3 .11 IMC -ul femeii ante -sarcină și statusul privind fumatul
IMC
ante -sarcină Statusul privind fumatul
Nefumătoare
(894) Abandon
(216) Continuare
(168)
<=18,4 102 (11,4%) 30 (13,88%) 30 (17,85)
18,5 -24,9 630(70,46%) 138(63,88) 99(58,92%)
25-29,9 126(14,09%) 36(16,16%) 27(16,07%)
>=30 36(4,02%) 12(5,55%) 12(7,14%)

Considerând câștigul ponderal optim de 11,5 -16Kg pentru femeile normoponderale ante -sarcină, excluzând
sarcinile gemelare, am identificat în lotul nostru că riscul unui câștig ponderal suboptimal este prezent tot la
gravidele care au păstrat obiceiul de a fuma și pe perioada maternității, într -un procent important (37,37%),
procent care se menține crescut (40%) și în rândul fumătoarelor care au început perioada de sarcină cu o
greutate corporala raportată la înălțime, sub cea optimă .
Tendința de câștig ponderal crescut a fost evidențiată, în procente mari, între 70 -82% la femeile cu
suprapondere și obezitate înainte de sarcină, atât fumătoate cât și nefumătoare, observând valori procentuale
de creștere excesivă în greutate, mai mici la femeile care au continuat să fumeze în perioada de sarcinii
comparativ cu ce le care au abandonat . În Tabelul 3 .12 este prezentat câștigul ponderal al femeilor din lotul
studiat , pe parcursul sarcinii, atât în sen sul creșterii excesive în greutate cât și în cel al câștigului ponderal
insuficient , diferenț a dintre numărul total al femeilor din lot și num ărul de femei din tabel fiind reprezent ată
de cele care au avut o creștere ponderală în sarcină, în limitele valorilor normale .

Tabelul 3 .12 Câștigul ponderal în sarcină și statusul privind fumatul
IMC
ante –
sarcină Câștigul ponderal inadecvat în sarcină
Nefumătoare Abandon Continuare
Insuficient Crescut Insuficient Crescut Insuficient Crescuut
<=18,4 33 (31,42%) 18 (17,14%) 12 (40%) 6 (20%) 12 (40%) 9 (30%)
18,5 -24,9 180 (28,70%) 196 (31,25%) 24 (17,02%) 87 (61,70%) 37 (37,37%) 30 (30,30%)
25-29,9 6 (4,76%) 90 (71,42%) – 27 (81,81%) 3 (11,11%) 18 (66,66%)
>=30 3 (8,33%) 27 (75%) – 9 (75%) – 9 (75%)
Analiza comportamenului alimentar din pe rioada de graviditate (Tabelul 3.13, Fig. 3 .10) ne -a arătat că:

59  Atât fumătoarele cât și nefumătoarele au consumat fructe sau legume proaspete și de asemenea
multe au mâncat mai des și mai mult, comportament care nu a fost influențat de consumul de tut un
respectiv de abandonul sau continuarea acestuia pe perioada de sarcină. Cu toate acestea, femeile
care a u declarat un aport redus de fructe și legume au deținut o pondere de 18% (Tabelul 3.14,
Tabelul 3 .15) .
 Preparatele din carne (mezeluri, cârnați) sau conserve, au fost frecvent utilizate în alimentație de
către aproximativ 70% dintre femei în perioada de sarcină, practic nici o femeie, consumatoare sau
nu de tutun, nu a evitat consumul unor astfel de produse (Tabelul 3.14, Tabel ul 3.15)
 Referitor la consumul de dulciuri înainte de naștere, majoritatea celor intervievate (92,72%) au
declarat un consum frecvent de dulciuri, aproximativ o treime au declarat că au consumat astfel de
alimente zilnic sau de 2 -3 ori pe săptămână, restul evitându -le. Am observat o reducere a apetitului
pentru dulciuri în rândul fumătoarelor comparativ cu cel al nefumătoarelor înainte de sarcină
(OR=0.43, p=0.0013), fără ca această diferență să mai fie evidențiată, pe parcursul sarcinii, între cele
care au continuat vs cele care au abandonat fumatul. Per total, 10% dintre femei, au avut un exces de
dulciuri în meniu atât din punct de vedere a cantității consumate odată, cât și a frecvenței crescute de
consum (Tabelul 3.14, Tabelul 3 .15)
 Cantitatea de grăsimi saturate din meniu l respondentelor a fost crescut ă în timpul sarcinii,
aproximativ 30% dintre gestante prezentând o frecvență a consumului de 2 -4 ori/săptămână
(Tabelul 3.14, Tabelul 3 .15)
 Gătitul alimentelor prin prăjire a fost preferat de fem eile fumătoare ante -sarcină de aproape 2 ori
mai mult (OR=1,88) decât de de cele care nu fumează, în timp ce alimentele de tip fast -food au fost
consumate în sarcină de aproximativ 30% din totalul femeilor intervievate, cu o frecvență de 2-4 ori
pe săptămâ nă (Tabelul 3.14, Tabelul 3 .15)
 Consumul de apă în cantitate 1500 -2000 ml a fost declarat de către aproximativ de jumătate din tre
femei, restul consumând mai puțin de 1500 ml de apă zilnic (Tabelul 3.14, Tabelul 3 .15) .

60
Fig. 3 .10 Ponderea factorilor de r isc alimentari din timpul sarcinii la lotul studiat

Tabelul 3 .13 Alimentația nesanogenă vs statusul de fumătoare
Comportamentul
alimentar la risc Toate (1278) Nefumătoare
(894) Cele care au
continuat (168) Cele care au
renunțat (216)
Fructe insuficiente 225 (17.60%) 147 (16.44%) 39 (23.21%) 39 (18.05%)
Legume insuficiente 408 (31.92%) 273 (30.53%) 60 (35.71%) 75 (34.72%)
Mezeluri 1029 (80.51%) 708 (79.19%) 144 (85.71%) 177 (81.94%)
Conserve 771 (60.32%) 537 (60.06%) 102 (60.71%) 132 (61.11%)
Dulciuri 1185 (92.72%) 837 (93.62%) 156 (92.85%) 192 (88.88%)
Grăsimi animale 1092 (85.44%) 756 (84.56%) 144 (85.71%) 192 (88.88%)
Fast food 510 (39.90%) 339 (37.91%) 81 (48.21%) 90 (41.66%)
Prăjirea alimentelor 927 (72.53%) 612 (68.45%) 138 (82.14%) 177 (81.94%)

0% 20% 40% 60% 80% 100%aport redus de fructe și legumeconsum de mezeluriconsum de conserveexces de dulciuriaport crescut de grăsimi animalealimente fast-foodalimente prăjiteingestie scăzută de lichide
18%81%60%92.72%85%40%73%57%

61
Tabelul 3 .14 Asocierea dintre alimentație și atitudinea față de fumat înainte de sarcină
n=1278
Fumătoare vs Nefumătoare*
OR Interval de Confidență Valoarea lui p
Fructe insuficiente 0.87 0.59 1.90 0,49
Legume insuficiente 1.01 0.74 1.39 0.91
Mezeluri 1.25 0.86 1.82 0.22
Conserve 0.87 0.66 1.14 0.33
Dulciuri 0.43 0.26 0.72 0.00
Grăsimi animale 1.37 0.95 1.98 0.09
Fast -food 1.03 0.79 1.35 0.79
Prăjirea alimentelor 1.88 1.33 2.65 0.00
*Analiza regresiei logistice multivariate: variabila dependentă femei luată binar : 1- fumătoare; 0 – nefumătoare

Tabelul 3 .15 Asociații multivariate între alimentație și atitudinea față de fumat în perioada de
sarcină
n=384 Continuare vs Abandon*
OR Interval de Confidență valoarea lui p
Fructe insuficiente 1.40 0.73 2.65 0.30
Legume insuficiente 0.83 0.48 1.43 0.50
Mezeluri 1.00 0.52 1.93 0.77
Conserve 0.86 0.54 1.36 0.52
Grăsimi animale 0.70 0.37 1.33 0.10
Dulciuri 1.01 0.09 1.56 0.06
Fast -food 1.34 0.85 2.11 0.31
Prăjirea alimentelor 0.7 0.41 1.50 0.58
*Analiza regresiei logistice multivariate: variabila dependentă femei luată binar : 1- femei care au continuat
fumatul; 0 – femei care au abandonat fumatul

62 3.4. Discuții

Cu rate estimate ale fumatului de zi cu zi de 31 – 37% în rândul populației adulte și 24% în rândul elevilor,
nevoia dezvoltării programelor de cercetare a consumului de tutun este una critică pentru România. În acest
context, studiile individuale și instituționale au capacitatea de a contribui la construirea unui control riguros
al consumului de tutun și de formare a unei rețele durabile dedicate cercetării privind expunerea la tutun a
populației din România, cu predilecție a grupurilor populaționale la risc.
Fumatul este considerat o boală, și ca orice patologie trebuie abordată de către personal medical specializat,
în cadrul Sistemului Îngrijirilor de Sănătate. Binecunoscutul drog al tutunului, nicotina, reprezintă factorul
etiologic al bolii care face obiec tul prezentului studiu, și care determină dependență la cei care sunt
consumatori cronici de tutun.
Inițierea consumului de tutun, prin consumul unor cantități oricât de mici, reprezintă startul unei mari
amenințări asupra sănătății perso anelor care se ex pun. Fumatul se definește ca "boala de a consuma timp
îndelungat și într -un ritm zilnic produse pe bază de tutun fără capacitatea de a putea opri fumatul oricând,
atunci când se dorește acest lucru". În teremeni medicali fumatul se definește ca "dependență tabagică" sau
"dependență nicotinică " [195] .
Expunerea îndelungată la tutun, în special la țigarete, a fost dovedită științific ca a având efecte nocive la
nivelul organelor, sistemelor și proceselor din organismul uman, influențând negativ sarcin a și dez voltarea
intrauterină a fătului, dar și sănătatea persoanelor nefumătoare expuse acțiunii pasive a fumului de țigară.
Studiul nostru arată o prevalență crescută a femeilor mureșene care au fumat înainte de sarcină ( 30,04% )
dintre care un procent ridicat (d e 43,3%) au continuat să fumeze și pe perioada sarcinii , respectiv din totalul
celor 1278 femei intervievate 13,14% au fost fumătoare în sarcină . Prevalența identificată prin studiul GATS
(2011) rândul femeilor din lotul studiat a fost de 16,7 % [98] în ti mp Meghea și colaboratorii au identificat,
printr -un studiu apropiat ca perioada și mărime a lotului de studiul nostru, o prevalență a fumatului
asemănătoarea cu cea evidențiată de noi , respectiv de 15% [49].
Inhalarea a mai mult de 4800 substanțe chimice diferite, ca o consecință a utilizării tutunului, generează
probleme de fertilitate și creșterea riscului de apariție a problemelor de sănătate pe perioada sarcinii. La
aceasta se mai adaugă și potențialul carcinogen a cel puțin 60 dintre componenții chimi ci toxici ai țigaretelor.
Condiții le de apariție și întreținere a acestui fenomen sunt influențat e de:
 Starea economică
 Nivelul de educație
 Cultura
 Mediul familial
 Climatul emoțional
 Gradul de dependență

63 Odată inhalată, nicotina ajunge rapid în circulația sanguină prin plămâni și mucoasa bucala, la nivelul sistemului
nervos central se fixează de receptorii acetilcolinici α4β2, urmând o creștere a concentrației de noradrenalină în
nucleus accumbens și locus coeruleus ceea ce va determina o senzaț ie de stimulare psiho -intelectuală, resimțită
de fumător ca fiind agreabilă [195] .
Deși fumătorii, nu percep, întotdeauna, dependența de tutun ca o amenințare importantă, totuși se cunoaște că
nicotina induce o dependență cel puțin la fel de puternică precu m heroina sau cocaina [195] . Proprietățile
psihoactive ale nicotinei sunt cele care induc dorința de a fuma și împiedică abandonul la fel de ușor precum a fost
inițierea fumatului, simpotomele fizice și psihice ale întreruperii fumatului fiind, deseori, gr eu de suportat de
către fumător. Pe de altă parte, declanșarea mecanismului adaptativ, scade sensibilitatea celulelor țintă la stimulii
nicotinici pe măsură ce consumul de tutun se cronicizează. [195] . Astfel, fumătorii, chiar și cei cu începuturi
modeste, cad în capcana creșterii dozei de nicotină, respectiv de tutun, pentru a resimții aceleași senzații plăcute
de stimulare psiho -activă, ca în momentul inițierii în fumat. Fumătorul ajunge, la un moment dat, după adaptarea
inițială, la doza sa individuală d e nicotină, pentru a se simți într -o stare neutră. Această adaptare morfologică
survenită la nivelul sistemului nervos central cor espunde unei dependențe fizice [195] . Odată instalată
dependența fizică, obișnuința completează și ea tabloul adicției tabagic e, întreținut prin situațiile asociate rutinei
cotidiene, și a contactelor sociale, astfel, aproape neobservat, fumatul devine "partenerul fidel" în viața de zi cu zi.
Folosit de secole pentru capacitatea de stimulare a sistemului nervos și resimțirea sen zațiilor de plăcere și
relaxare a fumătorului, tutunul prin conținutul său în nicotină, determină creșterea tensiunii arteriale, a ritmului
cardiac, afectează rata metabolismului general și capacitate de reglare a temperaturii corpului, gradul de tensiune
musculară și nivelurile anumitor hormoni. Consecința acestor modificări și senzații o reprezintă dependența, care
odată instalată este greu de abandonat. O persoană devenită dependentă de nicotină, după administrare
îndelungată, se caracterizează prin cons um abuziv, continuarea fumatului în ciuda efectelor negative resimțite,
toleranță crescută față de substanță iar la încercarea de oprire a consumului acuză simptome de sevraj [195] .
Dependența de nicotină are o determinare multifactorială în care rolul pri ncipal îl are dorința de a resimți efectele
farmacologice ale nicotinei și de a evita fenomenele de sevraj și asocieri condiționate fie de tip pozitiv (stimulare
psihoactivă) fie de tip negativ (disconfort) [7].
Detectarea factorilor care concură la iniție rea fumatului, la menținerea sa pe termen lung, la modul în care se
combină și care fac dificilă renunțarea la fumat, poate contribui major la facilitarea abandonului acestei practici
nesanogene. Fie că este vorba de dependența fizică sau psihică de tutun, fie că actul fumatului în sine devine o
sursă de plăcere care se îmbină potrivit cu băutul cafelei de dimineață, socializare, scuză convenabilă pentru un
timp de pauză sau pentru depășirea momentelor tensionate, neplăcute, stresante, mare parte dintre fumători nu
fumeză pentru că doresc ci pentru că au devenit dependenți. Exploatarea potențialului de reversibilitate a acestei
dependențe face obiectul cercetărilor prezentului studiu, utilizată pentru realizarea unui plan intervențional, cu
aplicabilitate g rupurlui cu risc selectat, reprezentativ populației de femei în perioada de graviditate.
Scopul restabilirii parametrilor normali de funcționare a organismului poate fi atins relativ ușor dat fiind faptul că
la numai 24 ore de la ultima țigară, tensiunea arterială și pulsul pot reveni la valori normale, nivelul oxigenului și

64 monoxidului de carbon din sânge se apropie de cel adecvat iar după o săptămână de abstinență mirosul și gustul
neplăcut sunt minim resimțite iar respirația devine mai ușoară.
Scopul mo dificării comportamentului, în sens sanogen , a consumului de tutun , datorită mecanismelor dependenței
tabagice, nu este la fel de ușor de atins și depinde în mare măsură de alegerea, implementarea și monitorizarea
efectelor modelelor intervenționale.
Anamn eza
Istoricul medical al pacientelor este relevant pentru alegerea opțiunii intervenționale, cu respectarea precauțiilor
impuse de prezența sarcinii sau evetual unele comorbidități. Cel mai frecvente condiții patologice întâlnite la
fumătoare sunt depresii le și sindroamele anxioase, în detectarea cărora, anamneza, reprezintă o primă modalitate
de aplicare.
Anamneza medicală presupune identificarea, în contextul prezenței fumatului, a afecțiunilor cronice, a bolilor
cosumptive, a intervențiilor chirurgicale recente, a patologiei tubului digestiv, a prezenței alcoolismului, a
situațiilor în care cresc necesitățile metabolice.
Anamneza socială se referă la factorii favorizanți ai deprinderii obiceiului de a fuma și de păstrare a consumului
de tutun, în context ul în care fumatul reprezintă din ce în ce mai mult o problemă socială. Acestea cuprind:
proveniența rurală, lipsa unui loc de muncă, venitul inadecvat, lipsa unei proprietăți, alcoolismul, lipsa unor
activități recreative
Anamneza alimentară caută cauzele unui aport nutritiv defectuos asociat fumatului.
Date privind comportamentul cu risc al consumului de tutun pe perioada sarcinii
Fumătoarele sunt mai frecvent expuse riscului de pierdere a sarcinii, de nașteri premature sau riscului de a da
naștere unor c opii morți. La rândul lor, nou -născuții fumătoarelor au frecvent o greutate mai mică la naștere și
mai multe probleme de sănătate comparativ cu cei născuți de mame nefumătoare. Sindromul morții subite, de
asemenea, se evidenți ază mai frecvent la copiii mam elor care au fost fumătoare active în sarcină.
Expunerea pasivă la fumat
Expunerea copilului nou -nascut la acest factor de risc nu vine doar din partea mamei ci și tații care fumează
reprezintă un potențial amenințător asupra sănătății copiilor lor. Astf el o atenție sporită trebuie acordată
expunerii la fumatul pasiv, fenomen a cărui acțiune poate fi chiar mai periculoasă decât fumul inspirat de
fumătorii activi. Din 2006, în urma studiilor inhalării i nvoluntare a fumului de țigară , expresia "fumatul
involuntar", a înlocuit noțiunea de "fumat pasiv" tocmai pentru a accentrua expunerea fără voie a persoanelor din
jurul fumătorilor, indiferent de statutul lor de fumători sau nefumători și pentru a îndepărta percepția de
pasivitate, de lipsă de reacție în f ața acestui fenomen. [22].
Abandonul fumatului
Depășirea dorinței de a fuma, pe termen lung, cere un efort continuu de stăpânire, aparținând sferei dependenței
psihice. Asocierea, în mintea fumătoarelor, a plăcerii de a fuma cu alte activități cu potențial amenințător pentru
sănătate, cum sunt consumul unor cantități crescute de cafea, preferința pentru activitățile sedentare, consumul
de alcool, fumatul în detrimentul alimentației pot exacerba efectele nesanogene asupra mamei și fătului.
Evaluarea stării de nutriție în sarcină

65 Sugestiile unui aport alimentar adecvat care să asigure nutrienții necesari corectării eventualelor deficiențe și
afecțiuni instalate pe perioada de utilizare a tutunului și în cea de încercare a abandonului se adresează celo r
expuși activ și pasiv la fumul de țigară.
Datele antropometrice sunt esențiale pentru estimarea stării de nutriție. Înălțimea și greutatea sunt simplu de
obținut și de evaluat. Le -am luat în calcul și în studiul de față.
Pentru interpretarea înălțimii ș i greutății, sunt folosite măsurători “standard”.
Indicele de masă corporală (IMC) reprezintă raportul dintre greutate (exprimată în kg) și pătratul înălțimii
(exprimată în m).
Gradul scăderii ponderale este un indicator important al modificărilor surveni te în starea de nutriție deoarece
reflectă un aport caloric insuficient care duce la un bilanț proteic negativ. Un adult care pierde 5% din greutate
într-o lună sau 10% în 6 luni trebuie considerat un risc nutrițional.
Îmbunătățirea stării de bine și de s ănătate a mamelor, sugarilor și copiilor este un țel important de sănătate
publică. Sănătatea acestora asigură starea de sănătate a generației următoare și poate ajuta în prezicerea
viitoarelor modificări de sănătate publică în cadrul familiilor, comunităț ilor și sistemului de servicii medicale.
Dintre factorii de mediu care contribuie la menținerea stării de sănătate, dar și la apariția unui număr mare
de îmbolnăviri, educația și alimentația joacă un rol important deoarece sunt factori care acționează în timp. O
situație aparte de adaptare este sarcina, când se cere o alimentație echilibrată care să asigure menținerea
sănătății gravidei, nevoile de creșt ere ale fătului, forța fizică, vitalitatea în travaliu precum și succesul lactației.
În ultimii ani a c rescut frecvența factorilor comportamentali cu risc pentru femei în perioada de graviditate și
indirect pentru viitor ul copil. Dintre aceștia predomină parametrii stilului de viață, atitudinea și
comportamentul nutrițional la risc al gravidelor, adresabili tatea la medic și lipsa unor date informaționale în
domeniu, toți având ca element comun potențialul de preventibilitate și control.
Starea de nutriție a unei persoane arată gradul în care necesitățile alimentare fiziologice sunt acoperite prin
aport. Nece sarul alimentar este influențat în primul rând de stările anabolice fiziologice (creștere, sarcină,
convalescență) dar și de stres (infecții, patologie acută și cronică, traumatisme, stres psihic).
Aport ul alimentar este influențat de starea economică, c ultură , climatul emoțional , stări patologice ,
comportamentul alimentar tradițional , capacitatea de a consuma alimenta și de a absorbi nutrienți , fumat ,
consum de alcool .
Aprecierea stării de nutriție trebuie efectuată de rutină la toate persoanele. Cei cu ri sc nutrițional se pot identifica
pe baza unor informații obținute de rutină cu ocazia unei vizite medicale.
Starea de nutriție deficitară sau exce sivă apare atunci cand aportul nu corespunde necesarului. În cazul unui aport
menținut la un nivel de siguran ță, mecanismele homeostatice ale organismului utilizează nutrienții în mod corect,
fără să apară modificări ale stării de nutriție. Pe măsură ce se instalează deficitul sau excesul, organismul se
adaptează la un nou nivel fără să afecteze funcțiile fiziolo gice. Starea de nutriție a unei persoane se determină prin
prezența sau absența acestor adaptări.
Screening -ul nutrițional și eva luarea nutrițională a r trebui efectuate periodic, și nu doar atunci când o persoană se
adresează medicului pentru o afecțiune oarecare, cu atat mai mult în cazul gravidelor. Abordarea particularizată a

66 gravidelor fumătoare, ar trebui să își găsească un loc bine stabilit în contextul screeningului și evaluării
nutriționale cunoscut fiind faptul că fumatul are un efect dăunător și asupra nutriției, determinând, spre exemplu
o descompunere de două oi mai rapidă a vitaminei C, epuizând astfel rezerve unuia dintre cei mai puternici și
versatili antioxidanți ai organismului . Concentrațiile crescute de dioxid de azot, ale fumului de țig ară, oxidează și
alte vitamine antioxidante, conducând la epuizarea lor. Pe de altă parte, cu cât viitoarea mamă fumează mai mult,
cu atât, sub acțiunea toxică a nicotinei, aportul de sânge, oxigen și nutrienți la embrion, este mai redus, situație
valabilă și în cazul expunerii pasive la fumat.
Screening -ul nutrițional este procesul de identificare a caracteristici lor cunoscute ca fiind asociate cu problemele
nutriționale iar e valuarea nutrițională ar trebui să constituie o etapă esențială a procesului de î ngrijire perinatală,
urmând identificarea subiecților care necesită un tratament dietetic în contextul prezenței și a altor factori de risc
comportamentali, în special al fumatului.
Lichidele
Apa și celelate lichide reprezintă elemente esențiale ale une i alimentații echilibrate. Retenția de lichide,
fenomen normal în evoluția unei sarcini sănătoase, asigură creșterea volumului de sânge și lichid amniotic. În
timpul sarcinii, se recomandă să se bea cel puțin 2 litri de lichide (asigurat prin aportul a 6 -8 pahare de apă),
pe tot parcusrul zilei, între mese.
Fitness pentru gravide
Menținerea unui tonus fizic și psihic bun ușurează atât evoluția ii cât și nașterea. Această opinie s -a impus în
dauna celei conform careia femeia gravid ă trebuie să se odihnească mult, să doarmă și să mănance cât pentru
doi. Exercițiul fizic adecvat imbunătățește tonusul muscular, dar și aspectul fizic.
Exercițiile sunt diferite în functie de cele trei perioade ale sarcinii. În primul trimestru se fac exe rcitii ușoare,
mai ales exercitii de relaxare si respiratie, începand cu trimestrul al doilea sunt indicate exercițiile care
întă resc musculatura pelvi -perineala, abdominală și fesele iar efortul se dozeaza astfel încât acestea sa nu
depășeasca limitele no rmale. În plus, exercițiul fizic, vine sprijinul reușitei de abandon a fumatului , în cazul
fumătoarelor gravide , prin reducerea poftei de a fuma. Dorința acută de țigară durează de obicei, de la trei
până la cinci minute. Concetrarea asupra exercițiului fi zic, ar putea să atenueze dorința de a fuma iar pe
măsură ce timpul trece devine tot mai ușor de a suporta abstineța Chiar și a legerea unei simple plimbări,
relaxante are un efect benefic în abaterea gândul de la fumat, și trecerea mai ușor peste momentele în care
dorința de a fuma devine mai puternică.
În ciuda faptului că nu toți fumătorii prezintă aceeași traiectorie de risc, aceasta fiind diferită de la o persoană
la alta și influențată de intensitatea, durata de consum și tipul produsului de tutun utilizat , atitudinea
personalului medico -sanitar trebuie să se orienteze către identificarea tuturor fumătorilor, în special a
femeilor aflate la vârsta fertilă și să acționeze prin recomandări ferme de stopare a fumatului, în special a
țigaretelor, cunoscute ca având cel mai ridicat grad de nocivitate. Doar dacă acest fenomen este înțeles,
abordat în contextual complex al factorilor de risc asociați și perceput corec t ca boală, poate fi abordat co rect
prin intermediul asistenței medicale, în vederea tratării sale. Asistența medicală constă în diagnosticul
consumului cronic de tutun și a dependenței de nicotină urmată de instituirea tratamentului adecvat așa cum

67 se procedează cu oricare altă patologie. Tratarea precoce a dependenței nicotonice este direct propo rțională
cu gradul de reușită și cu evitarea riscurilor pe termen lung, în beneficiul cert al pacientului. Dar, trebuie ținut
cont și de faptul că renunțarea, în orice moment al vieții aduce, de asemenea, beneficii asupra sănătații, iar
pentru femeile afla te în perioada de graviditate, abandonul tutunului, și mai târziu în perioada de sarcină,
contribuie la schimbări import ante, în sensul îmbunătățirii sănătății materno -fetale.
3.5. Concluzii

Concluzia aferentă datelor prezentate indică existența unei prevalențe încă ridicate a femeilor
însărcinate care fumează, completată de numărul celor care sunt expuse consumului involuntar de
tutun, confirmată și prin rezultatele studiului nostru. Astfel, devine evident că cercetările realizate în
România sunt insu ficiente pentru a ne aștepta la rezultate de reducere a fumatului în rândul
gravidelor. Datorită interesului arătat de o parte dintre participantele în lotul prezentului studiu, față
de suportul de abandon a consumului tabagic, se impune o atenție suplimen tara acestui domeniu de
intervenție comunitară la acest grup populațional cu risc.
Comportamentul cu risc al consumului de tutun este legat de vârsta timpurie a debutului, de mediul
în care cele mai mlte femei fumează, reprezentat de persoanele cele mai ap ropiate (familia și prieteii)
și anturajul în care tinerele au deprins consumul de tutun, unele chiar de la vârste fragede.
Expunerea pasivă la fumul de țigară precum și lipsa de cunoștințe privind existența serviciilor
specializate de sprijin a abandonul ui, completează spectrul comportamentului nesanog en i ndus de
dependența tabagică.
Analiza factorilor socio -demografici a evidențiat diferențe semnificative între femeile nefumătoare și
fumătoare înainte de sarcină, în categoria acestora din urmă predominân d nivelul scăzut de educație,
veniturile familial e pe cap de persoană mici sau etnia rromă, precum și lipsa informațiilor primite
prin intermediul cabinetelor de medicină de familie
Analiza factorilor comportamentali din sfera stilului de viață, a evidențiat de asemenea
comportamente cu risc, manifeste preponderent la fumătoare, la care s -a remarcat asocierea
fumatului cu consumul de alcool săptămînal și cel a cafelei în exces, diferit semnificativ de grupul
nefumătoarelor
Prezența unora din factori i de risc socio -economici și comportamentali din perioada de sarcină, a fost
semnificativ diferită la grupul femeilor care au continuat fumatul în sarcină vs cele care au abandonat
odată cu aflarea veștii că sunt însărcinate, identificând că nivelul scăzut de educație și etnia rromă,
sunt cele care au infleunțat continuarea fumatului, acest ea fiind asociat e și consumului de alcool
săptămânal
Suportul serviciilor medicale și aprecierea din partea pacientelor privind nivelul de informare de
care au beneficiat în cabinetele d e medicină de familie, nu sunt î mbucurătoare, arăt ând lacunele din
sistemul serviciilor de sănătate lipsa de pregătire a persona lului medico -sanitar în înțeleg erea și
abordarea tabagismului ca boală cronică

68
Analiza caracteristicilor stilulu i de viață, în acest studiu, atrage atenția și asupra aspectelor privind
lipsa preocupării pentru alimentația sănătoasă care ar trebui luate în considerare în formarea unor
intervenții promoționale de îmbunătățire a stării de sănătate și a statusului nut rițio nal la femei, în
special la cele la care dependența tabagică persistă în evoluție cronică.

Dezvoltarea unei rețele comunitare de asistență medicală la nivelul întregii țări ar contribui la o mai
bună monitorizare a gravidelor, o identificare mai rap idă a familiilor vulnerabile, ar facilita acces ul la
serviciile medicale și sociale specializate, pentru familiile care au nevoie , ar crește nivelul de educație
pentru sănătate la femeile gravide și ar contribui la combaterea comportamentului cu risc din ti mpul
sarcinii.
Este importantă, de asemenea, intervenția preventivă a nutriționistului în educația pentru sănătate a
femeilor care se pregătesc pentru o sarcină sau sunt deja însărcinate, privind comportamentul
alimentar corespunzător pentru mamă și făt, a titudinea corectă față de dieta din sarcină,
suplimentarea corectă cu nutrienți în această perioadă și evitarea factorilor de risc.

69 4. STUDIUL II: Strategia combaterii consumului de tutun pe perioada sarcinii

4.1. Ipoteză/Obiective
Fumatul și -a dobândit c alitatea de factor amenințător al sănătății umane fiind responsabil de majoritatea
îmbolnăvirilor și deceselor la nivel global, cunoscându -se faptul că speranța de viață a persoanei care
consumă tutun este cu 5 ani mai mică, în situația în care nu apare o afecțiune cauzată de fumat și cu 15 -20 de
ani mai mică dacă persoana se îmbolnăvește în urma utilizării tutunului. Datorită acestor aspecte, abordarea
fumatului trebuie să se facă în cadrul serviciilor medicale, cu ajutorul personalului medical pregătit, p rin
intermediul unor servicii specializate, adaptate grupurilor țintă vizate iar recomandarea de întrerupere cât
mai repede a fumatului, adresată oricărui consumator de tutun, trebuie privită ca o datorie ce revine fiecăruia
dintre cadrele medico -sanitare.
Punctul de pornire îl reprezintă definirea corectă a termenilor, care trebuie să fie cunoscută și înțeleasă de
către cei care pot participa la combaterea și tratarea acestui fenomen , specialiști și cadre medici -sanitare
Astfel fumatul trebuie perceput ca o condiție medicală, respectiv ca o boală care necesită un tratament
adecvat. Factorul etiologic al acestei boli este nicotina, drogul conținut de tutun și care determină dependență
la consumatorii cronici a produselor din tutun. Recomandarea fermă de sto pare a consumului de tutun în
special prin intermediul țigaretelor, considerate ca fiind mijlocul cel mai nociv de consum, se adresează
tuturor consumatorilor, indiferent de faptul că pot prezenta traiectorii diferite de risc sau diferențe privind
intensit atea, durata consumului și tipul produsului ales pentru consum [195] .
Prin definiție, fumatul este "boala de a consuma timp îndelungat și într -un ritm zilnic produse pe bază de
tutun, fără capacitatea de a putea opri fumatul oricând atunci când se dorește acest lucru". În termeni
medicali fumatul se definește ca "dependență tabagică" sa u "dependență nicotinică" [195].
Consumul voluntar de tutun, prin introducerea de nicotină în organism, va induce pe de o parte la o patologie
cu afectare psihică, "dependența nicotinică" iar pe de altă parte consituenții toxici ai tutunului crează risc
pentru apariția multor boli grave cu evoluție fatidică.
Pornind de la ipoteza că acest fenomen nu este suficient de bine înțeles și abordat în vederea stopării
sale, prin tratarea dependenței nicotinice, ne propunem prin prezentul studiu evaluarea opțiunilor
intervenționale de combatere a fumatului adresate gravidelor, în cabinetele de medicină de familie,
având ca obiectiv îmbunătățirea, pe termen lung, a modelelor i ntervenționale anti -fumat pe perioada
sarcinii.
Reușita evitării riscurilor de afectare a sănătății materno -fetale, prin consum de tutun în sarcină, depinde în
mare măsură de intervenția precoce de combatere a acestui fenomen, de eliminare a factorilor car e ar putea
favoriza menținerea sa și de împiedicare a recidivelor.
Abordările recente ale fumatului, tind să se orienteze către acest aspect cronic -recidivant al dependenței de
tutun (boala cronică având caracteristica reunirii dintre evoluția îndelungată și alternanța episoadelor de
recidivă și remisiune). Reușita unor astfel de abordări presupune înțelegerea naturii cronice a consumului de
tutun ca boală, monitorizarea de durată, nu doar intervenții în fazele acute de manifestare, educarea atât a

70 person alului medico -sanitar cât și educarea pacientului prin asigurarea suportului psiho -comportamental
adaptat grupului țintă.
Datele obținute de noi, în prima parte a prezentului studiu le confirmă pe cele din literatura de specialitate, și
anume că o mare par te din femeile care află că sunt însărcinate, devin motivate și doresc să renunțe la fumat.
În calitate de gravide, femeile sunt solicitate să respecte un calendar al vizitelor obligatorii la medicul de
familie (MF), dar și la obstetrician. Aceste vizite r eprezintă ocazii care trebuie fructificate, de către personalul
medical, fie expert sau nu în renunțarea la fumat, în sensul recomandării abandonului imediat și dintr -odată.
Managementul intervenției anti -fumat la gravide necesită o abordare adaptată situației în care se găsesc
femeile, gestante fiind, astfel încât să nu determine modificări în sens negativ a comportamentului acestora cu
consecințe asupra stării de sănătate a mamei și fătului.
Deși cele mai mari beneficii pentru sănătatea materno -fetală le aduce renunțarea precoce în timpul sarcinii,
stoparea fumatului chiar și mai târziu, în orice moment din perioada de graviditate, este benefică pentru
sănătate, intervențiil e din partea clinicienilor de stinate stopării consumului de tutun, fiind astfel benefice pe
tot parcursul sarcinii [195] .
Modelele intervenționale de combatere a consumului de tutun adresate femeilor însărcinate se bazează în
principal pe terapia non -farmacologică a dependenței nicotinice. Pornind de la clasificarea intervențiilor
terapeutice de renunțare la fumat – sfatul minimal (intervenție pentru nivelul 1), intervenția specializată de
renunțare la fumat de tip individual (intervenție pentru nivelul 2), intervenția specializată de renunțare la
fumat de tip consiliere de grup (int ervenție pentru nivelul 3) [195] , modelele intervenționale adaptate
fumătoarele gest ante presupun, conform ghidului GREFA [195] .
Sfatul minimal
 consil iere față în față
 recoma ndarea fermă venită din partea personalului medical (medic, asistentă, moașă) de a opri
fumatul imediat și dintr -o dată
 informarea detaliată despre efectele nocive ale ale fumatului prin acțiunea nicotinei asupra evoluției
sarcinii, stării de sănătate a ma mei și asupra produsului de concepție
 punerea la dispoziție a materialelor auto -ajutătoare informative: scrise – broșuri, manuale, pliante
 intervenție recomandată în medicina primară
 efectuat de către medicii de familie și specialiștii din toate categoriil e medicale.
Consilierea specializată individuală
 distribuirea informațiilor și a materialelor informative: scrise – broșuri, manuale, pliante sau audio –
video – mesaje de încurajare a abandonului
 suport telefonic – helpline
 urmărirea statusului fumatului prin determinrea cotininei din urină, sânge, salivă sau păr
 platforme online
 necesită personal medical format în acest domeniu.

71 Consiliere specializată de grup
 recomandarea și încurajarea gravidelor de a participa la programe de sevraj, care prin susținer e
psiho -comportamentală (consiliere/urmărire telefonică, scrisori medicale, sfaturi practice de evitare
a situațiilor incitante la fumat, au dat rezultate mai bune decât implicarea în intervenție a
soțului/partenerului sau specialistului obstetrician [196] .
 programe educaționale interactive
 se efectuează de către consilier specializat.
Programe educaționale preventive adresate tinerelor sub 18 ani
 consiliere față în față de tip "pereche/cuplu"
 consiliere telefonică
 intervenții educative în clasă.
Pe baza modelelor prezentate mai sus, prin studiul nostru am urmărit:
 identificarea modului de aplicare a intervenției pentru nivelul 1, în cabinetele de medicină de familie,
din arealul mureșean
 identificarea participanților activi la intervenție, dintre categoriile personalului medico -sanitar
 obținerea de informații privind expunerea organismului la tutun prin dozarea cotininei salivare la
gravidele luate în studiu
 identificarea intervențiilor preferate de femei în scopul sprijinirii renunțării la fumat în timpul
sarcinii
4.2. Material și metodă
În scopul demarării studiului propus de noi, am inclus următorii participanți:
1. Personalul medico -sanitar din 50 de cabinete de medicină de familie din municipiul Tîrgu Mureș
2. Femeile gravide care în momentul includerii în studiu erau urmărite în scopul monitorizării evoluției
sarcinii, prin intermediul cabinetelor de medicină de familie, care au format un lot de 205 persoane
 din mediul rural și urban
 de vârste, nivel socio -economic și cultural, educație și pro fesii diferite
 intervievate cu ocazia prezentării la medici de familie
 care au fost de acord cu interviul pentru evaluare
3. Un lot de 119 femei, care au declarat abandonul fumatului pe perioada de sarcină, intervievate
telefonic, la 3 luni după nașterea copi lului

72 Metode de cercetare:
Evaluarea intervenției anti -fumat la gravide, prin intermediul cabinetelor de medicină de familie
Am apelat la un studiu transversal pe un lot de gravide, înregistrate în 50 cabinete de medicină de familie din
Tîrgu Mureș, care au completat individual un chestionar de evaluare a intervenției antifumat aplicată la nivel
de medicină primară, și care au acceptat efectuarea unei testări a cotiniei salivare, efectuată atât în scopul
identificării sincerității completării chestionarului cât și a identificării fumatului involuntar prin expunere
pasivă la fumul de tutun.
Fiecare chestionar a fost alcătuit di n 25 itemi dintre care 7 itemi cu referire directă la fumatul voluntar și
involuntar al femeii gravide , 7 itemi cu referire la una sau mai multe tipuri de intervenție antifumat de care a
beneficiat gravida cu ocazia vizi telor la medicul de familie, 4 între bări au urmărit să identifice intențiile
viitoare privind fumatul la gravidele care s -au declarat consumatoare voluntare de tutun, iar 6 itemi au
furnizat informații socio -demografice cu referire la respondente.
Aceste chestionare au fost repartizate și c ompletate în condiții similare, în 50 din cele 80 de cabinete de
medicină de familie din Tg. Mureș Mureș, pe perioada ianuarie -aprilie 2015, iar completarea chestionarului s –
a făcut cu implicarea directă a intervievatorului pregătit în acest sens, gravidel e fiind informate asupra
obiectivului acestui studiu și respectarea confidențialității datelor personale.
Pentru început am urmărit caracteristicile socio -demografice: vârsta, rezidența, starea civilă, etnia, educația.
Am continuat cu investigarea următori lor parametrii:
 Statusul de fumătoare
 Numărul țigărilor fumate zilnic în ultimele 30 de zile
 Tentativele de abandon ale gravidelor
 Vârsta de debut a fumatului
 Anturajul fumătoarei
 Fumatul involuntar – expunerea pasivă la tutun
 Nivelul de cunoștințe privin d consecințele fumatului asupra sănătății
 Implicarea personalului medico -sanitar în combaterea consumului de tutun la gravide
 Materialele informative puse la dipsoziția subiecților intervievați
 Dozarea cotininei salivare
 Identificarea preferințelor gravide lor de implicare în acțiuni de combatere a fumatului în sarcină
Lotul de studiu a cuprins un număr de 205 gravide aflate pe listele medicilor de familie din cele 50 de
cabinete din municipiulTg. Mureș.
Aplicarea testării cotininei salivare
Nivelul cotininei salivare a fost evaluată cu ajutorul benzi NicAlert ™ Saliva , test imuncromatografic cu
anticorpi monoclonali . Zonele de identificare a cotininei salivare, marcate la invelul benzilor variază de la
zona 0 (0 -10 ng / ml) la zona 6 (> 1000 ng / ml) . Concentrația cutoff pentru testul NicAlert ™ folosit, care
Indică un rezultat pozitiv, a fost 10 ng / ml (zonele 1 -6). Concentrația cotininei s alivare și interpretarea ei
pentru fiecare nivel al NicAlert ™ sunt indicat e în T abelul 2.1

73 Tabelul 4 .1 Conce ntrația de cotinină interpretată pe fiecare nivel al testului Accutest NicAlert
Nivelul de expunere
la cotinină Nivelul cotininei
(ng/ml) Statutul privind fumatul Nivelul consumului de
tutun
0 1-10 Nefumătoare confirmată 0
11 10-30 Fumătoare sau expunere pasivă
ridicată confirmată Fumat involuntar
22 30-100 Fumătoare confirmată Scăzut
33 100 -200 Fumătoare confirmată Mediu
44 200 -500 Fumătoare confirmată Mare

Identificarea comportamentului privind fumatul la trei luni post -partum și a preferințelor femeilor față de tipul
acțiunilor intervenționale anti -tabac
Ca parte integrantă a prezentului studiu, acțiunea de identificare a preferințelor pe care le au femeile atunci
când li se oferă sprijin pentru depășirea stării de dependență nicotinică, în vederea abandonului de durată a
consumului de tutun, s -a bazat pe contactarea telefonică a subiecților. Lotul a fost alcătuit din 119 femei,
selecția acestora pornind de la declarația abandonului consumului de tutun din perioada de sarcină, efectuate
de către femei cu ocazia chestionării în perioada când se aflau inter nate, lăuze fiind, în una din cele trei
maternități ale municipiului Tg. Mureș. Suportul de selecție l -a constituit baza de date alcătuită în prima
parte a studiului. Perioada de desfășurare a fost de 2 săptămâni, cu o medie de 10 interviuri/zi, desfășura t la
3 luni post -partum.
Evaluarea statistică se bazează pe distribuirea și interpretarea datelor pe baza softului SPSS varianta 22.0 și a
indicatorilor statistici de corespondență. Testele statistice care au determinat semnificația statistică, au fost
testul CHI pătrat cu corecție Yates sau testul Fischer când era necesar, testul Student și OR. Statistica
descriptivă a fost utilizată pentru a determina prevalența intervențiilor anti -tabac la gravide în arealul
mureșean, e xpunerea pasivă la fumul de țigară, pentru a identifica atitudinea personalului medico -sanitar
față de gravidele fumătoare , și a atitudinii grevidelor față de acțiunile intervenționale.
Concluziile acestei lucrări vor permite o apreciere reală a screeningului privind fumatul la gravide în
cabinetelele de medicină de familie.
Originalitatea temei este legată de evaluarea acțiunilor de identificare a gravidelor fumătoare
voluntar și/sau involuntar precum și a acțiunilor de combatere a acestui fenomen de către
personalul medic o-sanitar speci alizat pe medicină de familie.

74 4.3. Rezultate

4.3.1. Evaluarea intervenției anti -fumat la gravide, prin intermediul cabinetelor de medicină de familie
4.3.1. 1. Informații socio -demografice:
Lotul de femei a cuprins 205 gravide, 55,6% (114) provenind din mediul urban și 44,4% (91) din mediul
rural.
Media de vârstă a întregului lot a fost de 29,06 ani, vârsta minimă fiind de 14 ani iar cea maximă de 47 ani, iar
media vârstei gestaționale a fo st de 23,74 săptămâni. S -a observat că cele mai multe dintre gravidele sub 25
ani (38,46%) proveneau din mediul rural, în timp ce un procent de 47,36% dintre viitoarele mame cu vârsta
peste 30 ani, aparține au mediului urban . (Tabelul 4 .2)
Statutul marital
Din întreg lotul, majoritatea femeilor au fost căsătorite, atât din mediul urban cât și din cel rural (86,84%
respectiv 60,43%), 15,1% respectiv 31 dintre femei erau căsătorite fără acte (concubinaj) iar restul au fost
necăsătorite sau divorțate. S -a obser vat procentul crescut al femeilor căsătorite fără acte în mediul rural
(27,4%) com parativ cu cel urban (5,26%). (T abelul 4 .2).
Nivelul de educație
În ceea ce privește nivelul de educație aproape jumătate dintre femeile intervievate (96, 46,82%) au declara t
absolvirea studiilor universitare, cele mai multe dintre acestea provenind din mediul urban (68,42%) în timp
ce doar 19,78% dintre femeile cu rezidența rurală au absolvit studii universitare. Un procent de 24,9% au
finalizat studii liceale și postliceal e, iar restul au avut studii la nivelul unei școli profesionale, a opt cl ase sau
mai puțin. (Fig, 4 .1, T abelul 4 .2).

Fig. 4 .1 Nivelul de educație în lotul studiat
050100
mai puțin de 8
clase8 clase
școală
profesionalăstudii licealestudii
postlicealestudii
universitare23
161932
1996Gravide intervievate cu ocazia vizitelor la medicul de familie n=205

75 Etnia
În lotul studiat, a predominat etnia română, 65,4%, urmată de cea maghiară 22% iar femeile de etnie rromă
au reprezentat 12,7% din totalul celor intervievate. Cea mai mare parte a româncelor (79,82) au rezidența
urbană, cele de etnie maghiară au prezentat o repartiție procentuală apropiată pe cele două medii de
rezidență iar cele de etnie rromă reprezintă mai mult de un sfert (26,37%) dint re gravidele din mediul rural
(Tabelul 4 .2)

Tabel 4 .2. Caracteristici ale subiecților investigați
Caracteristici Rezidență
Total
n=205 Urban
n=114 Rural
n=91
Vârstă (ani)
 <25
 25-30
 >30
9 (7,89%)
51 (44,73%)
54 (47,36%)
35 (38,46%)
26 (28,6 %)
30 (32,96%)
44 (21,46%)
75 (36,58%)
86 (41,95%)
Statut marital
 Căsătorite
 Concubinaj
 Necăsătorite
 Divorțate
99 (86,84%)
6 (5,26%)
7 (6,14%)
2 (1,75%)
55 (60,43%)
25 (27,47%)
10 (10,98%)
1 (1,09%)
154 (75,12%)
31 (15,12%)
17 (8,3 %)
3 (1,46%)
Etnia
 română
 maghiară
 rromă

91 (79,82%)
21 (18,42%)
2 (1,75%)
43 (47,25%)
24 (26,37%)
24 (26,37%)
134 (65,36%)
45 (21,95%)
26 (12,68%)
Educație
 mai puțin de 8 clase
 8 clase
 școală profesională
 liceu
 școală postliceală
 studii universitare
–
2 (1,75%)
3 (2,63%)
18 (15,78%)
13 (11,40%)
78 (68,42%)
16 (17,58%)
21 (23,07%)
16 (17,58%)
14 (15,38%)
6 (6,59%)
18 (19,78%)
16 (7,8%)
23 (11,21%)
19 (9,3 %)
32 (15,60%)
19 (9.26%)
96 (46,82%)

76 4.3.1.2 . Atitudinea și nivelul de cunoștințe privind fumatul în sarcină la gravidele chestionate
Interpretarea datelor culese prin aplicarea chestionarelor ne arată că din numărul total de 205 gravide
chestionate cu ocazia prezenetării la medicul de familie, am ide ntificat un număr de 31 persoane (15,12%)
care au continuat să fumeze în sarcină, dintre acestea, aproape jumătate (41,93%) au fumat același număr de
țigări, și în timpul perioadei de graviditate, fără să schimbe nimic față de perioada ante -sarcină, în tim p ce 18
dintre ele (58,06%) au redus numărul țigărilor fumate.
O parte dintre femeile din lot (15,6%) s -au declarat foste fumătoare, specificând că au ales să abandoneze
fumatul înainte de a fi însărcinate iar 16.58% (34 persoane) au abandonat fumatul ime diat ce au aflat că sunt
însărcinate. Numărul țigărilor fumate zilnic a variat, cele mai multe fumătoare regăsindu -se în categoria celor
care au fumat sub 5 țigări (78,84%) (Fig. 4 .2).

Fig. 4 .2 Distribuția gravidelor respondente în funcție de c onsumul d e tutun

Am urmărit de asemenea, identificarea mărimii consumului nicotinic zilnic, pe o perioadă mai scurtă de timp,
respectiv pe ultimele 30 zile, până în momentul chestionă rii.Cele mai multe respondente au declarat un
consum de 2 -5 țigări pe zi (38,70%) (Fig. 4 .3), neindentificând diferențe între consumul declarat pe perioadă
scurtă de timp față de cel obișnit, pe perioada mai multe lungă de timp, respectiv nu am observat fluctuații în
sens crescător dau descrescător aferent perioadei imediat premergătoa re efectutării chestionării.
Un procent foarte ridicat (76.92%) dintre gravidele fumătoare activ, nu s -au gândit să renunțe la fumat iar
40,38% s -au gândit la o astfel de posibilitate dar nu pentru viitorul apropiat, în timp ce doar 36.53% și -au
manifesta t dorința de abandon pentru următoarele 30 zile.

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00%sub 5 țigări/zi5-10 țigări/zipeste 10 țigări/zi
78.84%11.43%9.61%

77
Fig. 4 .3 Frecvența fumatului activ în ultimele 30 zile, la gravidele din lotul studiat
.
Aproximativ 75% dintre femei sunt de acord că practicarea fumatului voluntar în sarcină poate cauza
complicații a le sarcinii și travaliului, poate crește riscul avortului, al nașterii premature sau a unui copil cu
greutate mică la naștere iar pe termen lung este posibilă amenințarea sănătății copiilor cu mame fumătoare,
având șanse mai mari ca aceștia să dezvolte ast m și infecții respiratorii.

4.3.1.3. Fumatul involuntar și cunoștințele privind consecințele acestuia asupra sarcinii și
copilului
Potențialul de expunere la fumatul pasiv, prin membrii fumători ai familiilor gravidelor chestionate, a fost
identificat în procent de 49,26%, aproximativ o treime din aceste familii având cel puțin un membru fumător.
iar în peste 10% din aceste familii se obișnuiește să se fumeze oriunde în casă.
Întrebate fiind, cele 101 gravide pasibile de ex punerea la fumatul involuntar, dacă au cunoștințe privind
riscurile fumatului involuntar pentru sarcină și copil/făt, 74,1% dintre ele au răspuns afirmativ. Restrângând
sensul întrebării, adresând respondentelor întrebări mai specifice, repectiv dacă sunt de acord că un
partener care fumează în preajma gravidei poate să influențeze evoluția sarcinii în sensul creșterii riscului
pentru complicații și de asemenea șansele de apariție a diverselor boli la copil, s -a observat o ușoară scădere
a procentului celor care au răspuns afirmativ ( 65,35%).
La evaluarea punerii în practică a măsurilor de evitare a fumatului involuntar, ca o consecință a cunoștințelor
declarate, am observat din nou o scădere procentuală a răspunsurior pozitive și anume 59% dintre femei au
discutat cu partenerul sau c u alți membrii fumători ai familiei despre riscurile fumatului pasiv. iar anumite
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%
< 1/zi1/zi2-5/zi6-10/zi11-20/zi21-30/zi> 30/zi12.90%
9.67%38.70%
22.58%
9.67%
3.22%
0

78 reguli privind protejarea gravidei din casă au fost confirmate de către 57,6% dintre respondente. De
materiale informative, care să permită documentarea detaliată a ceea ce î nseamnă fumatul în preajma unei
femei care urmează să devină mamă, au dispus aproximativ 48% dintre gravide, în timp ce doar un procent
de 42,4% au afirmat ferm că nu se mai fumează în casă, în prezența gravidei, din momentul confirmării
sarcinii.

4.3.1.4 . Sprijinul anti -tabac al gravidelor fumătoare, în cabinetele de medicină de familie .
Statistica descriptivă ne -a permis o evaluare a modului în care personalul medico -sanitar specilizat pe
medicină de familie abordează problematica dependenței tabagice la gravidă . Întrebate fiind dacă au
observant materiale informative (plinate, broșuri) cu referire la consumul de nicotină, cele mai multe
(58.04%) au dat un răspuns negativ iar dintre cele care au observant aceste materiale doar mai puțin de
jumătate (41,86 %) le -au preluat cu scopul de a le studia respectiv de a obține informații suplimentare. Un
procent mare dintre femei au declarat ca au fost întrebate, cu ocazia vizitei la cabinetul de medicină de
familie, dacă sunt fumătoare și dacă au cunoștințe în ceea ce privește con secințele fumatului involuntar
pentru sarcină și făt (74.1% respective 73,65%) iar dintre cadrele medicale, medicii au fost cei care, de cele
mai multe ori, au solicitat gravidelor aceste informații (68,8%) diferența fiind acoperită de cătr e asistenții
medicali, sociali, farmaciști.
Pentru gravidele fumătoare, am urmărit raspunsurile la o serie de întrebări menite să evalueaze, cât mai
pertinent, derularea acțiunilor intervenționale anti -tabac, de nivel 1, în cabinetele de medicină de fami lie în
arealul mureșean.
Tabelul 4.3 evidențiază rezultatele datelor urmărite și anume dacă gravidele au fost :
 întrebate des pre dorința lor de a renunța la fumat și dacă au fost încurajate în acest sens
 puse în temă cu riscurile consumului de tutun respectiv cu efectele pozitive ale abandonului chiar și
mai târziu pe perioada sarcinii
 informate asupra unui plan scurt de abandon a țigărilor și influențate să aleagă o dată în care să
stopeze fumatul brusc și dintr -odată
 încurajate să urmeze un tratamen t medicamentos prin prescrierea de produse farmaceutice anti –
tabac respectiv a înlocuitorilor de nicotină
 încurajate să adere la cursuri specifice sau la folosirea unei rețele de ajutor Stop Fumat
 încurajate să studieze material e ofer ite de către medicii de familie au să accepte perticiparea la
întâlniri de consiliere specializate pe problem e de dependență tabagică și abandon a fumatului
Rezultatele ineterpretării datelor, au arătat că pacientele fumătoare au beneficiat de acțiuni de intervenție
antitabac, cu ocazia vizitelor medicale periodice ale gravidei, acoperirea parametrilor enumarați mai sus
făcându -se în procente diferite și cu ușoare diferențe între mediile urban și rural. Într -un interval procentual
cuprins între 50% și 80% femeile din mediul urb an au fost întrebate dacă sunt fumătoare, li s -au prezentat
riscurile fumatului asupra sănătații mamei și copilului dar și beneficiile pe care poate să le aducă acestora,

79 renunțarea la tutun, au fost sfătuite fie de către medicul de familie fie de către as istentul medical să renunțe și
li s-au prezentat avantajele aderării la o rețea STOP FUMAT. Valori apropiate, ușor crescute dar fără diferențe
semnificativ statsitice au fost evidențiate și pentru gravidele din mediul rural. Aproximativ o treime dintre
gravidele fumătoare, atât din mediul urban cât și din cel rural au beneficiat de un plan minimal de urmat în
vederea stopării fumatului și depășirea neplăcerilor legate de sevraj și de materiale informative pe acceași
temă, iar pentru unele paciente a fost of erită soulția înlocuitorilor nicotinici și au fost programate să participe
la cusrusri specializate anti -tabac. Procente mici, de sub 10%, au fost evidențiate pentru intervenția sub
formă stabiliri unei date anume în care gravida să renunțe definitv și din tr-odată la fumat, a recomandării
terapiei de consiliere și a instituirii unui tratament medicamentos, fără dif erențe între mediul urban și rural
(Tabelul 4.3 ).

Tabelul 4.3. Intervenția anti -tabac în cabinetele de medicină de familie pe medii de rezidență
Acțiuni intervenționale prezente
la fumătoarele gravide Total
fumătoare
n=31 Urban
n=10
(32,25%) Rural
n=21
(67,74%)
Identificarea interesului pentru abandon 25 (80,64%) 5 (50%) 20 (95,23%)
Comunicarea riscurilor fumatului 28 (90,32%) 8 (80%) 20 (95,23%)
Comunicarea beneficiilor abandonului 28 (90.32%) 7 (84%) 21 (100%)
Îndemnul la renunțare 29 (93,54%) 8 (70%) 21 (100%)
Oferirea unui plan de abandon 11 (35,48%) 3 (30%) 8 (38,09%)
Stabilirea unei date de stopare a tutunului 2 (6,45%) – 2 (9,52%)
Prescrierea unui tratament medicamentos 3 (9,67%) 1 (10%) 2 (9,52%)
Prescrierea înlocuitorilor nicotinici 10 (32,25%) 3 (30%) 8 (38,09%)
Sugerarea unor cursuri specifice 12 (38,70%) 3 (30%) 9 (42,85%)
Oferirea de detalii pentru aderarea la o rețea Stop Fumat 16 (51,61%) 3 (30%) 13 (61,90%)
Oferirea de materiale informative 8 (25,80%) 3 (30%) 5 (23,8%)
Programarea ședințelor de consiliere specializată 4 (12,90 %) 3 (30%) 1(4,76%)

4.3.1.5. Identificarea factorilor cu influență asupra deciziei de abandon a fumatului la gravidele
din lotul studiat
În T abelul 4.4 , am aplicat o analiză univariată asupra factorilor care pot influența decizia de abandon a
fumatului în sarcină. Am procedat la o împ ărțire, a gravidelor fumătoare pe baza intenției lor declarate de a
renunța sau nu la fumat în două categorii: cele care s -au gândit serios să renunțe la fumat în viitorul apropiat
(interes pentru abandon), respectiv în următoarele 30 zile și cele care nu s-au gândit deloc să renunțe
(dezinteres pentru abandon). Prevalența primei categorii în totalul gravidelor fumătoare a fost de 67,77% iar

80 în cea dea a doua de 32,25%. Am observat procente mai ridicate a nivelului scăzut de educație, a numărului
crescut d e țigări fumate zilnic și a intervalului de timp scurt între trezire și fumatul primei țigări din zi, a
prezenței fumătorilor în casă și a ignorării fumatului pasiv, a unui nivel scăzut de cunoștințe, atât despre
pericolele tabagismului pentru mamă și făt cât și despre benefciilie abandonului, la pacientele dezinteresate
față de posibilitatea de abandon a consumului nicotinic. Lipsa materialelor informative a predominat de
asemenea în rândul celor indiferent e față de stoparea fumatului în timp ce tot din a ceastă categorie 60%
dintre femei a u aparținut etniei minoritare rrome.
Din totalul fumătoarelor, aproape jumătate , 48,38%, nu au avut nici măcar o singură tentativă de abandon,
19,4% dintre ele au încercat să renunțe cel puțin odată, 38,7% au a vut una s au două încercări iar 16,1% au
declarat mai multe încercări nereușite.

Tabelul 4 .4. Factori de influență asupra deciziei de abandon a fumatului la gravidele fumătoare
Factorii de influență asupra deciziei de
abandon Total
fumătoare
n=31 Interes pentru
abandon
n=21 (67,77%) Dezinteres
pentru abandon
n=10 (32,25%)
Studii subliceale 17 (54,83%) 9 (42,85%) 8 (80%)
Etnia rromă 9 (29,03%) 3 (14,28%) 6 (60%)
Peste 5 țigări fumate zilnic 19 (61,29%) 12 (38,70%) 7 (70%)
Lipsa oricărei încercări de abandon 15 (48,38%) 6 (28,57%) 9 (90%)
Prezența fumătorilor în casă 29 (93,54%) 20 (95,23%) 9 (90%)
Nivel scăzut al cunoștințelor privind efectele
fumatului 11 (35,48%) 6 (28,57%) 5 (50%)
Indiferența față de fumatul involuntar 21 (67,74%) 12 (57,14%) 9 (90%)
Lipsa unui plan de abandon din partea MF 28 (90,32%) 18 (85,71%) 10 (100%)
Lipsa beneficierii de materiale informative 23 (74,19%) 14 (66,66%) 9 (90%)
Interval scurt de timp într e trezire și prima
țigară -sub 30' 13 (41,93%) 9 (42,85%) 4 (90%)
Prea puține informații de la MF 26 (57%) 17 (80,95%) 9 (90%)

În Tabelul 4.5 , în urma aplicării regresiei logistice s -a observat un risc mai mare de ignoranță față de
posibilitatea de abandon a fumatului la femeile de entie rromă (OR=1,25, p<0,05), același efect având și lipsa
oricărei încercări de întrerupere/stopare a consumului nicotinic (OR=1,19, p<0,05). De asemenea, indiferența
față de expunerea la fumatul i nvoluntar poate aliment a acest dezinteres față de abandon (OR=1,54, p<0,05).

81 Tabelul 4 .5. Asocierea factorilor de influență a deciziei de abandon și interesul față de abandon
Factorii de influență asupra deciziei de abandon Dezinteresate vs Interesate*
OR Intervalul de
Confidență Valoare
a lui p
Studii subliceale 1.06 0.22 2.39 0.99
Etnia rromă 1.25 1.01 6.39 0.03
Peste 5 țigări fumate zilnic 0.4631 0.03 6.17 0.56
Lipsa oricărei încercări de abandon 1.19 1.33 4.49 0.01
Prezența fumătorilor în casă 1.05 0.02 4.54 0.94
Nivel scăzut al cunoștințelor privind efectele fumatului 1.08 0.34 2.49 0.18
Indiferența față de fumatul involuntar 1.54 1.03 66.78 0.02
Lipsa unui plan de abandon din partea MF 11.97 0.35 35.32 0.10
Lipsa beneficierii de materiale informative 5.88 0.15 21.47 0.33
Interval scurt între trezire și prima țigară -sub 30' 9.33 0.25 39.84 0.22
Prea puține informații de la medicii de familie 8,22 0.14 29.84 0.99
*Analiza regresiei logistice multivariate : variabila dependentă gravide luată binar: 1-dezinteresate față de
abandon vs 0 -interesate de abandon

4.3.1.6.Identificarea factorilor cu potențial de influență asupra comportamentului privind
consumul de tutun
Analiza univariată, prezentată în Tabelul 2.5, a stat la baza identificării factorilor care influențează atitudinea
comportame ntală privind utilizarea tutunului la gravidele din lotul mureșean. În urma împărțirii femeilor
care s -au declarat fumătoare , fie cu referire la trecut fie cu referire la prezent, în trei categorii: " foste
fumătoare " care abandonat fumatul înaintea apariției sarcinii, "fumătoare care au renunțat" la fumat imediat
după ce au aflat că sunt însărcinate și "fumătoare active" cele care au continuat să fumeze și pe p erioada
gestației, am observat o dominanță a factorilor c onsiderați cu risc, în rândul gravidelor fumătoare active.
Astfel, nivelul studiilor sub cele liceale, rezidența rurală, statutul marital necăsătorită, prezența fumătorilor în
casă, fumatul involuntar și prezența mai multor membrii fumători în casă, precum și lipsa unui plan de
abandon a caracterizat, în procente de peste 50%, gravidele fumătoare active, situație evident diferită față de
categoriile foste fumătoare și cele care au renunțat (Tabelul 4.6 ).

82
Tabelul 4 .6. Factori de influență asupra comportamentului privind consumul de tutun
Factorii de influență a
comportamentul privind fumatul la
gravidele mureșene Total
n=97
(47,31%) Foste
fumătoare
n=32
(15,77%) Fumătoare care
au abandonat
n=34
(16,58%) Fumătoare în
continuare
n=31
(15,12%)

Studii subliceale 36
(37,11%) 8 (25%) 11 (32,35%) 17 (54,83%)
Etnia rromă 15
(15,46%) 2 (6,25%) 4 (11.76%) 9 (29,03%)
Rezidența rurală 45
(46,39%) 13 (40,62%) 11 (32,35%) 21 (67,74%)
Necăsătorită 32
(32,98%) 5 (15,62%) 12 (35,29%) 15 (48,38%)
Fumatul în incinta locuinței 55
(56,70%) 18 (56,25%) 13 (38,23%) 24 (77,41%)
Nivel scăzut al cunoștințelor privind
efectele fumatului 19
(19,58%) 4 (12,5%) 4 (11,76%) 11 (35,48%)
Indiferența față de fumatul involuntar 39
(40,20%) 9 (28,12%) 12 (35,29%) 18 (58,06%)
Partener fumător 23
(23,71%) 9 (28,12%) 9 (26,47%) 5 (16,12%)
Mai mulți fumători în anturajul
gravidei 60
(61,18%) 13 (40,26%) 18 (52,94%) 29 (93,54%)
Fumatul în prezența gravidei 18
(18.55%) 3 (9,37%) 3 (5,55%) 12 (38,70%)
Lipsa unui plan de abandon din partea
MF 78
(80,41%) 29 (90,62%) 29 (85,29%) 20 (64,51%)
Lipsa beneficierii de materiale
informative 45
(46,39%) 17 (53,12%) 17 (50%) 11 (35,48%)
Prea puține informații de la MF 38
(39,17%) 17 (53,12%) 18 (52,94%) 3 (9,67%)

83 Analiza multivariată aplicată în scopul identificării asocierii prezenței factorilor de risc pentru fumat și
menținerea acestuia pe perioada sarcinii, la femeile care sunt abstinente din perioada antegestațională
comparativ cu cele fumătoare gestante fiind, arătat că apartenența la subgrupul populațional rrom reprezintă
un risc mai mare de a continua fumatul pe perioada de graviditate (OR=2,08, P<0,05). Expunerea gravidei la
fumatul pasiv fie că este vorba de fumatul în incinta casei (chiar în altă încăpere decât în cea în care se află
gravida) fie că este vorba de fumatul chiar în prezența gravidei, precum și partenerul fumător sau mai mulți
membrii fumători ai familiei favorizează continuarea fumatului la gravida practicantă de cons um tabagic,
crescând semnificativ statistic acest risc, cu valori ale lui p<0,05. De asemenea ignoranța față de fumatul
involuntar a fost puternic asociată cu continuarea fumatului la gravidele fumătoare comparactiv cu cele care
au abandonat înai ntea evide nțierii sarcinii (OR= 5,61) (Tabelul 4.7 ).

Tabelul 4 .7. Asocierea dintre factorii de risc și fumatul la gravide
Factorii de influență a comportamentul privind
fumatul la gravidele mureșene Fumătoare vs Foste fumătoare *
OR Intervalul de
Confidență Valoarea
lui p
Studii subliceale 5.49 0.19 154.63 0.31
Etnia rromă 2.08 1.09 3.66 0.01
Rezidența rurală 0.17 0.00 4.42 0.28
Necăsătorită 5.13 0.39 67.27 0.21
Fumatul în incinta locuinței 2.14 2.03 7.79 0.04
Nivel scăzut al cunoștințelor privind efectele fumatului 1.63 0.075 35.41 0.75
Indiferența față de fumatul involuntar 5.61 1.68 15.58 0.03
Partener fumător 1.90 2.90 7.75 0.04
Mai mulți fumători în anturajul gravidei 5.37 2.46 18.89 0,01
Fumatul în prezența gravidei 3.69* 1.21 64.62 0.03
Lipsa unui plan de abandon din partea MF 0.44 0.04 4.92 0.51
Lipsa beneficierii de materiale informative 0.03 0.00 2.63 0.12
Prea puține informații de la medicii de familie 0.00 0.00 3.75 0.12
*Analiza regresiei logistice multivariate : variabila dependentă femei luată binar: 1 -femei care au continuat
fumatul în sarcină vs 0 -femei care au bandonat fumatul înainte de sarcină

84 În Tabelul 4.8 am evidențiat rezultalele regresiei logistice pentru var iabila dependentă luată binar, gravide
care au continuat să fumeze în sarcină vs gravide care au aban dodat fumatul imediat după ce au aflat că sunt
însărcinate, variabilele independente fiind reprezentate de factorii cu potențial de influență asupra deciziei de
abandon a consumului tabagic, evidențiind rolul major pe care îl are mediul socio -ambiental în care gravida
trăiește și își desfășoară activitatea, asupra atitudinii acesteia în fața posibilității de a face față provocării de
stopare a fumatulu i. Astfel, gravidele care trăiesc în locuințe în care membrii familiei fumează prezintă un risc
crescut de a nu reuși să abandoneze tutunul gestante fiind (OR=1.14) și de asemenea partenerul fumător
poate avea un rol determinant în menținerea acestui eșec (OR=2,14). De asemenea, fumatul în prezența unei
gravide c rește de 4 ori riscul ca aceasta să nu stopeze consumul de tutun (OR=4,06). Numărul persoanelor
care fumează în anturajul unei gravide fumătoare este direct proporțional cu șansa ca aceasta să rămâ nă
fumătoare în continuare, evidențiind p rin analiza noastră un risc de 4 de ori mai mare a continuării
consumului tabagic la femeile înconjurate de fumători comparativ cu cele care nu petrec timp într -un anturaj
cu mai multe persoane care fumează, fie me mbrii familiei, fie colegii sau prietenii. De asemenea, abandonul
fumatului a fost mai puțin evidențiat în rândul etnicelor rrome față de non -rrome (OR=1.80, P<0,05) (Tabelul
4.8).

Tabelul 4 .8. Analiza multivariată a factorilor de influență asupra continu ării fumatului în sarcină
Factori cu potențial de influență asupra
comportamentului privind fumatul Continuat vs Abandon*
OR Intervalul de
Confidență Valoarea
lui p
Studii subliceale 0.49 0.06 4.00 0.50
Etnia rromă 1.80 1.15 7.67 0.04
Rezidența rurală 4.37 0.59 32.04 0.14
Necăsătorită 0.55 0.13 2.19 0.50
Fumatul în incinta locuinței 1.14 1.02 5.79 0,02
Nivel scăzut al cunoștințelor privind efectele fumatului 2.48 0.57 10.86 0.22
Indiferența față de fumatul involuntar 1.96 0.52 7.28 0.31
Partener fumător 2.14 1.57 9.79 0,02
Mai mulți fumători în anturajul gravidei 4.04 3.17 16.91 0.00
Fumatul în prezența gravidei 4.06 1.10 14.95 0.03
Lipsa unui plan de abandon din partea MF 0.52 0.09 2.81 0.45
Lipsa beneficierii de materiale informative 2.05 0.46 9.12 0.34
Prea puține informații de la MF 0.9 0.00 1.90 0.40
*Analiza regresiei logistice multivariate: variabila dependentă gravide luată binar -1gravide care au continuat
fumatul, 0 – gravide care au abndonat

85 4.3. 2. Dozarea cotininei salivare a fost efectuată la 178 (86,82%) din totalul gravidelor cuprinse în
lot, având o rată de refuz de 13,18% iar din totalul testelor efectuate am obținut rezulate concrete pentru 116
dintre participante. În funcție de valorile cotininei identificate în urma testării salivare, exprimată în
nanograme, am procedat la o impărțire a gravidelor în: nefumătoare confirmată (diferit de nefumătoare
autodeclarată), fumătoare in voluntar și fumătoare (Tabelul 4.9 ).

Tabelul 4.9 Concentrația de cotinină interpretată pe fie care nivel al testului Accutest NicAlert
Nivelul de
expunere la
cotinină Nivelul
cotininei
(ng/ml) Număr
subiecți Ponderea în
lot
n=116 Status ul privind
fumatul Nivelul
consumului de
tutun
0 1-10 22 8,62% Nefumătoare confirmată –
11 10-30 62 16,37 Fumătoare sau expunere
pasivă ridicată
confirmată Fumat involuntar
22 30-100 17 53,44 Fumătoare confirmată Scăzut
33 100 -200 13 7,75% Fumătoare confirmată Mediu
44 200 -500 2 Fumătoare confirmată Mare

Din totalul celor 116 paciente cu teste de cotinină valide, 61 aparțineau grupului nefumătoarelor
autodeclarate, 18 femeilor care renunțaseră înainte de apariția sarcinii, 21 grupului care a declarat abandonul
imediat după evidențierea sarcinii iar 19 grupului care a continuat fumatul și pe perioad a sarcinii. Rezultatele
quantificării nivelului salivar de cotinină s -a preze ntat după cum urmează (Tabelul 4 .10, Fig. 4 .4):
 pentru 36,06% din totalul celor 61 de gravide autodeclarate nefumătoare s -a confirmat lipsa de
expunere activă sau pasivă la fumul de țigară, nefiind detectată cotinina în proba recoltată, mai mult
de jumătate dintre ele au fost supuse fumatului pasiv existând și posibilitatea expunerii active dar
nedeclarate la tutun, iar la un procent de 6,55% s -au identificat niveluri a le cotinine i compatibile cu
status ul de fumătoare (nivelul 33) care indică un consum zilnic mediu de țigări.
 În categoria gravidelor care au renunțat la fumat înainte de sarcină am evidențiat o expunere la
fumatul pasiv (posibil activ) la mai mult de jumătate dinte e le (68,75%) în timp ce pentru 5 dintre
respondente au fost identificate niveluri cotininice salivare echivalente statusului de fumătoare. Nici
una dintre gravidele acestui grup nu s -a încadrat la nivelul 0 de cotinină.
 Doar o singură gravidă aparținând gru pului celor care au abandonat fumatul imediat ce au aflat că
sunt însărcinate, s -a încadrat la nivelul 0 de cotinină, în timp ce procentul majoritar al acestora a fost
reprezentat de gravidele a căror nivel de cotinină a fost de 22 indicând un consum mediu de tutun,

86 38,09% au fost expuse fumatului involuntar (nivelul 11) iar pentru 19,09% statutul de fumătoare a
fost confirmat prin niveluri cotininice crescute (nivel 33).
 În grupul celor care au continuat să fumeze, mai puțin de jumătate (47,36%) au prezen tat niveluri
cotininice salivare foarte mari (44) în timp ce 52,63% au avut o valoare a cotininei salivare care
inidică o expunerea înaltă la fumatul involuntar fără a exlude posibilitatea consumului de tutun în
cantități reduse.

Tabelul 4 .10 Nivelurile cotininei salivare în corelație cu atitudinea față de consumul de tutun
Nivelul de
expunere la
cotinină Nefumătoare
n=61 Ex-Fumătoare
(abandon înainte de
sarcină)
n=16 Ex-Fumătoare (abandon
odată cu evidențierea
sarcinii)
n=21 Fumătoare în
continuare
n=19
0 22 (36,06%) – 1 (6,25%) –
11 35 (57,37%) 11 (68,75%) 8 (38,09%) 10 (52,63%)
22 – 3 (18,75%) 9 (42,85%) –
33 4 (6,55%) 2 (12,5%) 4 (19,04%) –
44 – – – 9 (47,36%)

Fig. 4 .4 Nivelurile de cotinină în corelație cu statusul de consum al tutunului 36.06%6.25%
57.35%68.75%38.09%52.63%
18.75%42.85%
6.55%12.50%19.04%47.36%
Nefumătoare autodeclarateGravide care au renunțat înainte de
sarcinăGravide care au renunțat odată cu
apariția sarciniiFumătoare autodeclarate
Nefumătoare confirmate
Expunere pasivă
Fumătoare (nivel scăzut)
Fumătoare (nivel mediu)
Fumătoare (nivel înalt)

87 Sintetizând, din totalul celor 98 de gravide care au declarat că nu sunt fumătoare active pe perioada sarcinii,
respectiv nu au fumat în ultimele 30 de zile premergătoare chestionării (fie că nu au fumat niciodată, fie că au
renunțat înainte de sarcină sau după aflarea veștii că sunt însărcinate), și cărora li s -a aplicat un test de
cotinină, în urma validării căruia am identificat că pentru mai mult de jumătate dintre ele nu a fost evidențiată
nici o expunere la tutun, pentru mai mult de jumătate dintre el e s-a confirmat fumatul involuntar la un nivel
crescut, fără a exclude și posibilitatea ca femeia să fi fost ea însăși consumatoare de cantități limitate de tutun
iar pentru procente mai mici de 12,24 și 10,20 s -a confirmat prin valorile cotininice crescut e statutul de
fumătoare activă, fiind evidențiată astfel lipsa de onestitate în autodeclararea de nefumătoare sau abstinentă
în urma abandonului, pe perioada ultimelor 30 de zile (Fig. 4.5) .

Fig. 4 .5 Distribuția nefumătoarele autodeclarate în funcție d e nivelurile de cotinină identificate

4.3.3. Atitudinea față de fumat la trei luni post -partum
În urma demarării acțiunii de contactare telefonică a lauzelor, la trei luni după naștere, am obținut o rată de
răspuns de 55,09%. Restul gravidelor nu au putut fi contactate telefonic sau au refuzat interviul. Astfel,
pentru cele 119 femei care au acceptat să răspundă chestionării telefonice, am aplicat un chestionar cu 20
itemi, urmărind identificarea ratei de recădere și a preferințelor de sprijin în încercar ea lor de stopare a
consumului nicotinic în rândul femeilor care au fost sau nu consumatoare de tutun la momentul interviului.
Astfel, am identificat, în rândul celor 119 respondente, care pe perioada sarcinii au fost abstinente de la tutun,
o rată de reve inre la obiceiul de a fuma, la 3 luni postpartum, de 61,34%. Cu toate acestea doar 5 femei din
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Nefumătoare
confirmateExpunere
pasivăFumătoare
(nivel scăzut)Fumătoare
(nivel mediu)32.65%55.10%
12.24%
10.20%Nefumătoare autodeclarate

88 tota lul intervievatelor au dat un ră spuns negativ la întrebarea " Ati avut ocazia sa primiți informații privind
fumatul, pe perioada sarcinii, înainte și după nașterea copilului?".
Întrebate fiind care a fost motivul de reluare a fumatului 24 dintre ele (16,87%) au mărturisit ca au fost
influențate în acest sens de partenerul fumător și alți membrii fumători ai familiei, 37 (31,09%) au declarat că
nu au avut nici un motiv ci au relua t fumatul din plăcere iar 12 (10.08%) persoane au declarat reluarea
ocazională a fumatului.
Pentru cele 46 dintre femeile care au rămas abstinente până în momentul intervievării am identificat că sfatul
venit din partea personalului medico -sanitar (medic, asistent, nutriționist) a constituit principalul factor
favorizat al schimbării și menținerii acestei schimbări față de consumul nicotinic (52,17%). Un număr de 10
(21,73%) respondente au declarat că au fost ajutate de participarea la cursuri antitabac, u n număr de 9
(19,56%) au recunoscut influența campaniilor media în timp ce doar 3 (6,52%) femei au considerat că banii
cheltuiți pe țigări au fost cauz a menținerii abandonului (Fig. 4.6 ).
Aceeași înrebare adresată celor care au redevenit fumătoare, sub for ma "Care sunt acțiunile despre care
credeți că ar putea să vă influențeze în sensul renunțării la fumat", cu variantele de răspuns "sfatul
personalului medic -sanitar", "campaniile media", "prețul crescut al țigărilor", "cursurile anti -fumat" a relevat
răsp unsuri diferite față de abstinente și anume cele mai multe au considerat campaniile media că ar putea
avea cea mai mare influență pentru luarea deciziei de abandon (43,83%), urmate de cele care consideră că
sfatul din partea personalului medical ar fi de a jutor (27,38%). Prețul crescut al țigărilor ar putea fi un motiv
de renunțare pentru 20,54% dintre respondente iar eficiența cursurilor anti -tabac este aprobată doar de un
procent scăzut, respectiv 8,21% (Fig. 4.6 ).

Fig. 4 .6. Distibuția femeilor în func ție de aprecierea factorilor considerați favorizanți stopării
fumatului
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00% 52.17%
19.56%
6.52%
21.73%27.38%43.83%
20.54%
8.21%
femei care au abandonat fumatul
femei care au reluat fumatul

89 Motivele inv ocate de cele 31 de femei care au declarat că nu ar participa la o întâlnire pe tema 'Tabagismul în
rândul femeilor', cele mai multe au răspuns că programul zilnic încăr cat ar constitui un impediment (22,58%)
urmate îndeaproape de cele dezinteresate (21,18%) și de cele care preferă alte surse de informare (19,35%),
restul invocând diverse alte motive.
La întrebarea "Ce anume v -ar motiva să participați la întâlniri pe tema 'Fumatul la femei'", adresată tuturor
respondentelor, o treime dintre ele au răspuns că ar fi interesate să se informeze și să primeasca materiale
informative, urmate de cele care au fost motivate de dorința unor schimbări de comportament în sensul
îmbună tățirii stilului de viață, iar restul au fost motivate fie de materialele promoționale, fie de
tombole/concursuri cu premii sau socializarea cu alte persoane. Dintre mijloacele intervenționale adresate
femeilor care fumează, cele mai multe din respondentel e noastre (42,01%) au considerat că imaginile
(afișele) cu efectele dăunătoare a tutunului pot avea impactul cel mai puternic, urmate de cele care apreciază
cărțile de tip "handbook" și broșurile (22,68%) în timp ce 17,64% recunosc utilitatea întâlnirilor directe cu
specialiștii pe probleme de tabagism cronic , 10,08% ar prefera filmulețele scurte cu mesaje informative anti –
tabac și doar 6,7% consideră că măsurile legislative de interzicere a fumatului în instituțiile și locurile publice
ar putea avea un de terminism motivator pentru renunțare.
Întrebate fiind la cine ar apela pentru sprijin, în dorința de depășire a dependenței de nicotină o treime au
răspuns că s -ar adresa, în egală măsură fie medicului de familie, fie nutriționistului, un procent de 21% ar
apela la asistenții medicali, și în același procent o parte dintre femei ar cere sfatul medicului ginecolog în timp
ce doar un procent de 12,6% s -ar adresa pediatrului. Părerea privind di sponibilitatea ca timp în vederea
consilierii și sfătuirii pentru st oparea fumatului, este împărțită între cele care apreciază că nutriționistul
(36,13%) ar putea acorda mai mult timp pacienților fumători, între cele cele care consideră asistentul medical
din diverse ramuri medicale (32,73) ca fiind mai dispon ibil și care consideră că medicul de familie (32,77%)
ar avea mai mult timp de consiliere antitabac.
În T abelul 2.5 am efectuat analiza factorilor decizionali din comportamentul femeilor luate în studi u, care pot
influența păstrare a abstinenței la tutun sau de reluar e a consumului acestuia. În acest sens am procedat la o
împărțire a subiecților în două categorii, cu referire la perioada de 3 luni postpartum: femei abstinente, femei
care au reluat fumatul. Pentru fiecare din cele două categorii am urmărit identificare a procentului de
accesare a unor surse informaționale mai puțin sigure (internetul), a dezinteresului față de posibilitatea
participării la acțiuni comunitare educative, a refuzului de aderare la grupuri de sprijin anti -sevraj, a lipsei de
credibilitate a cordată discuțiilor față în față cu specialiști în domeniu, a lipsei de cunoștințe privind fumatul
involuntar la copii.

90
Diferențele cele mai importante între grupul abstinetelor și a celor care au redev enit fumătoare au fost
observate cu privire la mod ul în care subiecții privesc eficiența programelor comunitare de educație anti –
tabac, respectiv procentul celor cu părere negativă fiind mult mai mic în rândul abstinentelor comprativ cu al
femeilor cu recădere tabagică (Tabelul 4.11 ). De asemenea, procent ul celor care nu ar da curs unei invitații de
participare la o întâlnire cu specialiști pe probleme de dependență nicotinică este mai mare în rândul celor
care au reluat fumatul (30,13%) comparativ cu cel al abstinentelor (19,56%) iar cele care nu cred că discuțiile
de consiliere față în față pot avea efect teraputic de sprijin în abandonul fumatului, se regăsesc tot în grupul
femeilor cu recădere în utilizarea tutunului în perioadă de după naștere .

Tabelul 4 .11 Factori decizionali cu influență în menținerea abstinenței de la tutun
Factori decizionali în comportamentul
femeior la 3 luni post -partum Total
n=119
Abstinență
n=46
Reluare fumat
n=73

Internetul ca sursă de informare 44 (36,97%) 21 (45,65%) 23 (31,50%)
Nu consideră eficiente intervențiile educative
comunitare antitabac 12 (10,08%) 2 (4,34%) 10 (13,69%)
Nu dorește aderarea la un grup de sprijin 72 (60,50%) 28 (60,86%) 44 (60,27%)
Nu ar raspunde favorabil unei întâlniri cu
specilaiști pe teme de fumat 31 (26.05%) 9 (19,56%) 22 (30,13%)
Nu crede că discuțiile față în față pot fi benefice
abandonului nicotinic 44 (36,97%) 14 (30,43%) 30 (41,09%)
Nu cunoaște consecințele fumatului involuntar
la copil 24 (20,16%) 4 (8,69%) 20 (27,38%)

Analiza multivariată a permis identificarea diferențelor semnificative statistic (p<0.05) între grupul femeilor
care au rămas nefumătoare și a celor care au reluat c onsumul tabagic pentru următo rii parametrii: refuzul de
a participa la întâlniri cu specialiști p e probleme de dependență nicotinică, determină un risc de 3 ori mai
crescut pentru reînceperea fumatului față de alternativa de a rămâne abstinentă, la femeile care au abandonat
fumatul pe perioada de sarcină. De asemenea, lipsa cunoștințelor privind afect area sănătății copilulului expus
fumatului pasiv, de către mama fumătoare, constituie un risc mai mare pentru recidiva fumatului față de
abstinență, în perioadă următoare neșterii (OR=1,19), (Tabelul 4.12 ).

91 Tabelul 4 .12 Asocierea dintre factori i decizio nali și menținerea abstinenței post -partum
Factori decizionali în comportamentul femeior la 3
luni post -partum Reluare vs Abstinență
OR IC Valoarea
lui p
Internetul ca sursă de informare 1.12 0.45 2.77 0.80
Nu consideră eficiente intervențiile educative
comunitare antitabac 1.00 0.56 3.88 0.99
Nu dorește aderarea la un grup de sprijin 1.13 0.45 2.85 0.78
Nu ar raspunde favorabil unei întâlniri cu specialiști pe
teme de fumat 3.38 1.97 11.70 0.04
Nu crede că discuțiile față în față pot fi benefice
abandonului nicotinic 1.94 0.59 6.36 0.27
Nu cunoaște consecințele fumatului involuntar la copil 1.19 1.05 5.66 0,00
*Analiza r egresiei logistice multivariate: variabila dependentă femei luată binar – 1femei care au continuat
fumatul post -partum, 0 – femei care au rămas abstinente post -partum

4.4. DISCUȚII
Intervențiile de renunțare la fumat implementate in timpul sarcinii, descrise în literatura de specialitate,
diferă substanțial în intensitate, dur ata lor, precum și pregătirea persoanelor implicate în punerea lor în
aplicare. Au fost descrise intervenții care s -au adresat tuturor femeilor, numite "strategii principale de
intervenție" sau "mai multe intervenții", modele inrevenționale "adaptate" în f uncție de nevoile identificate a
femeilor. Cele mai multe studii, au descris metode de consiliere care au implicat contactul față -în-față,
folosind o varietate de strategii, fie aplicate îndividual fie combinat (interviul motivațional, terapia cognitiv
comportamentala, expunerea etapelor de schimbare).
Alte studii au descris intervenții de consiliere însoțită de posibilitatea participarii la o tombolă a femeilor care
au raportat abandonul tutunului [197] în timp ce unele studii au descris intervenții adresate și colegilor din
anturajul subiecților principali [198 -202] sau a partenerilor de viață [201,202] . Au fost de asemenea studii
care au descris intervenții de tip consiliere telefonică [199,203,204], di scuții față în față [205] , folosirea
manualelor de auto -ajutor ca parte a intervenției, însoțită sau nu de o scurtă prezentare a acestora [153] . Au
fost descrise și intervenții prin furnizarea unui videoclip în cadrul consilierii, fie sub forma unui materi al
informativ scurt fie sub forma unor povestiri a femeilor despre exp eriențele lor [81] . Conform rezulatelor
cercetărilor care au aplicat intervenții de combatere a fumatului pe perioada sarcinii, s -a observat că acestea
pot contribui major la sprijinirea abandonului consumului de tutun în sarcină, fără efecte secundare negative,
fizice sau psihice, contribuind la bunăstarea psihică a subiecților studiați.

92 Efectul cel mai crescut l -au avut intervențiile în cadrul cărora s -au folosit stimulente iar cele de tip consiliere
au fost eficace în măsura în care au fost furnizate împreună cu alte strategii sau au fost adaptate individual
profilulului beneficiarei. Totuși nu este foarte clar dacă anumite tipuri de consiliere sunt mai eficiente decât
altele. Spriji nului reciproc, interpersonal, ca strategie de intervenție adresată la nivel individual, pare a fi
eficientă, doar ca parte a unei intervenții mai largi, de îmbunătățire a sănătății materne.
În rândul femeilor beneficiare a intervențiilor în studiile aminti te anterior, au fost evidențiate o reducere
semnificativă (18%) a nașterilor premature, scăderea proporției copiilor cu greutate mică la naștere (18%),
precum și o creștere semnificati vă a greutății la naștere cu 41 g [206 ]. Aceste constatari furnizeaza dov ezi
puternice și clare cu privir e la riscurile fumatului î n timpul sarcinii, sprijinind recomandările că acestea ar
putea fi o parte integrantă a strategiilor de reducere a na șterilor premature [207] . Având în vedere beneficiile
opririi fumatului în timpul sarcinii, atât pentru femeie cât și pentru copilul ei, aplicarea intervențiilor
prezentate anterior, capătă o importanță majoră și prioritară, mai ales atunci când sunt aplicate la un nivel de
populațional. Cu toate acestea, nu este clar, din rezultatele studiilor difuzate până în prezent, dacă
intervențiile sunt eficiente atunci când sunt implementate cu oca zia consultului de rutină al gra videi .
"Strategii de intervenție principală" care au inclus utilizarea de stimulente, cu intensitate crescută de apli care
(de "mare intensitate"), au avut cel mai puternic efect. Stimulentele folos ite au fost de tip sprijin socia l [208] ,
bilete de loteri e [197] , stimulente financiare î n timpul sarcinii [209] . Cu toate acestea, rezultatele studiilor
care au folosit stimulente ar trebui considerate cu precauție, deoarece acestea se bazează pe un număr foarte
mic de femei (mai mic de 500), toate efectuate în SUA.
Rezultatele cumulate ale intervențiilor de tip c onsiliere ca principală strategie, au demonstrat un efect
semnificativ în determinarea abstinenței de la fumat în timpul sarcinii. Cu toate acestea, comparând, efectele
consilierii simple cu cele ale consilierii combinate cu alte strategii sau adaptate nev oilor individuale, aceste
din urmă s -au dovedit a fi mai eficiente. Intervențiile de grup nu au fost, în general, bine acceptate în
populația de femei gravide studia te de Bauld, în ciuda faptului că în populația generală s-au identificat
preferințe declara te pentru acest tip de intervenție [210] .
Coleman atrage atenția că un feedback pozitiv poate fi obținut atunci când sfaturile educaționale pentru
sănătate sunt însoțite și de un sprijin acordat femeilor gravide, în funcție de nevoile identifi cate ale ace stora
[211] .
În ceea ce privește recăderile, rețelele sociale au fost incriminate ca o cauza majoră a acestora [212] , iar o
revizuire sistematică a studiilor lui Fleming pe această temă a relevat faptul că influența partenerilor de viață
este de o importan ță crescută asupra fumatului femeilor și a recidivelor identificate [71] . În plus, în cazul
intervențiile de consiliere și suport destinate sprijinirii renunțării la tutun a partenerilor efectul semnificativ
favo rabil asupra acestora nu a putut fi demonstr at. Pe de altă parte Duckworth (2012) și Hemsing (2012) au
concluzionat că, "în ciuda rolului recunoscut al partenerului în renunțarea la fum at a gravidei, există foarte
puține interventii eficiente destina te partenerilor de sex masculin " [213,214] .

93 Alte studii efectuate au sugerat că efectul intervenției din timpul sarcinii continuă și în perioada de după
naștere, pana la aproximativ 18 luni postpartum, deși au fost descrise efecte mai reduse în cazul femeilor care
au stop at fumatul doar în sarcină ele re cidivând imediat postpartum. A mai fost descrisă, de asemenea
categoria femeilor care suspendă pur și simplu fumatul pe perioada sarcinii și a femeilor care pur și simplu
suspendă fumatul pe durata sarcinii, angajându -se într -o "abstinență temporară" fără intenția de a renunța
definitiv [71,203, 216] .
Astfel, este indicată identificarea mijloacelor de intervenție cu efectele cele mai benefice, asupra cărora
personalul medical trebuie să se concentreze și pe baza cărora să acționeze în vedrea consolidării deciziilor
de abandon a consumului de tutun în perioada gestațională.
Ratele ridicate de recidivă post -sarcină au făcut ca unii cercetăto ri să propună prelungirea perioadei de
sprijin pentru gravidele fumatoare [217] . O bună oportunitate de intervenție, în scopul reducerii riscului de
recidivă postpartum, o reprezintă și perioada de spitalizare pentru naștere, când un procent ridicat de femei
se abțin de la fumat. Aceste constatări sugerează că pot influența sensul orientării intervențiilor de
promovare a abstinenței tabagice postpartum, menite susținerii sănătății materno -fetale.
Unele dovezi sugerează că femeile din țările cu venituri mari sunt mai predispuse la consum de tutun
datorită dorinței lor de a -și controla prin aceasta greutatea corporală, în timp ce imaginea corpului feminin
este intens folosit ă în campaniile de marketing ale marilor concerne producătoare de tutun [86,218,219] , deși
preocupările legate de cresterea în greutate, datorată stopării fumatului în sarcină nu au fost invocate de
către femeile consultate în s tudiul elaborat de Oliver [220] .
Hotham 2002 a constatat în studiul său că frica de creștere în greutate a fost un obstacol pentru renunțarea la
fumat pentru unele femei și Lawson 1994 a subliniat că unele femei utilizau tutun ul ca mijloc de control a
creșterii în greutate [221,222] . Această preocupare ar trebui să fie luată în considerare în modelarea
intervențiilor, cu includerea de variante intervenționale menite să sprijine femeile în evitarea creșterii
nedorite în greuta te [223 ].
Impactul intervențiilor antitabac asupra sănătății publice a fost dovedit prin faptul că numărul de intervenții
necesare pentru obținerea unui beneficiu este extraordinar de scăzut, având în vedere consecințele clinice
grave pe care îl are practic area acestui viciu. Se estimează că dacă 75% din femeile gravide di n SUA care și -au
divulgat status ul de fumatoare ar beneficia de intervenție, 6% dintre ele ar deveni foste fumătoare iar
prevalența fumatului în timpul sarcinii ar putea scădea astfel, de la 16,4% la 15,6% [224] . Chiar dacă
dimensiunea acestui efect poate părea modestă, răspunsul preconizat al intervenției este similar cu cel al
intervențiilor de reducere a prevalenței diabetului zaharat tip 2, hipertensiunii arterial e și astmului, care su nt
boli a căror determinism, pe lângă factorii de mediu și alți factori etiologici, implică și latura volițională,
datorită alegeri lor personale [130] . Astfel , se poate concluziona că, intervențiile cu o estimare modestă a
dimensiunii efectului, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății populației, dacă sunt puse în
aplicare pe scară largă.

94 Costuri economice. Studiile au raportat mărimi variabile ale raportului cost -eficacitate aferente intervenții lor
anti -fumat comparativ cu costurile derivate di n patologia asociată fumatului în sarcină. Astfel, c osturile
estimate pentru naștere și primul an, atât pentru mamă cât și pentru copil, atribuite fumatului au crescut de
la 1142 dolari la 1358 dolari în ultimul deceniu [225,226] . Costurile pentru sugari s unt de aproximativ 10 ori
mai crescute decât costurile materne, reprezentând 90% din costurile totale, comune mamă -copil aferente
primului an de viață. Greutate a scăzută la nastere produce cea mai mare povară economică , deoarece este cel
mai frecvent rezu ltat advers al expunerii la tutun în sarcină [225] . O scădere cu 1% a prevalenței fumatului în
sarcină ar preveni greutatea scăzută la naștere a nou născuților vii, pentru un număr de aproximativ 1300
nașteri, contribuind la reducerea cu 21 milioane de dolari a costurilor m edicale directe [227] . Daca la aceste
costuri s -ar adăuga costurile de mediu și cele pe termen lung cauzate de bolile cronice, valoare estimată a lor
ar fi de aproximativ 57 miliarde de dolari pe a n, numai in SUA [228] .
Impactul asup ra inegalităților în materie de sănătate. În țările cu venituri mari, reducerea ratelor de fumat nu
a fost la fel de substanțială în rândul femeilor care se confruntă cu dezavantaje socio -economice, așa cum a
fost pentru restul populației. Prin urmare, fum atul a fost identificat ca fiind o cauză prevenibilă majoră, a
inegalităților de sănătate, cu care se confruntă femeile cu nivel scazut de educație și care au experimentat
maternitatea timpurie sau sunt lipsite de un suport social respectiv d e un loc de m uncă . Prezența factorilor
de risc cum sunt nivelul de educație, satisfacția profesională, influența partenerului cresc gradul de
dificultate al derularii procesului de renunțare la fumat [229] . O motivație poate fi aceea că, femeile
defavorizate se află î n imposibilitatea de a schimba factorii de mediu care inluențează consumul de tutun , în
sensul creșterii acestuia. Studiile adresate minorităților etnice au avut ca scop adaptarea intervențiilor la
particularitățile socio -culturale ale grupului etnic vizat , urmărind eficiența implicării de personal competent
cultural, a inițierii unor studii pilot pentru testarea programelor propuse, precum și colaborarea cu
organizații comunitare cu obiect comun de activitate.
Cele mai multe intervenții au fost dezvolta te în țările cu venituri mari iar informațiile cu privire la eficiența
intervențiilor aplicate individual femeilor din țările cu venituri mici și medii sunt limitate [230] . Restricțiile
privind comercializarea tutunului în țările cu venituri mari ar putea duce la o creșterea campaniilor de
marketing pentru tutun în țările cu venituri mici și medii , existând asftel pericolul creșterii prevalenței
fumatului și subminării eforturilor de îmbunăt ățire a sănătății populaționale în aceste țări. [231,232 . În ac este
condiții , strategiile populaționale de control al tutunului reprezintă o prioritate urgentă , pentru a preveni
creșterea fumatului în râ ndul femeilor din multe țări cu venituri mici [233] .
Istoricul tr anspunerii dovezilor în practică . Primele teste ale int ervențiilor anti -fumat pe perioada sarcinii au
fost publicate în urmă cu peste 30 de ani [143,144] . Primul studiu care a arătat reversibilitatea greutății
reduse la naștere a nou născutului ca urmare a reducerii expunerii la fumat a mamei, în urma unei int ervenții
intensive antifumat în timpul sarcinii, a fos t publicat în 1984 [234] . De atunci, multe tentative de
implementare pe scară largă a intervențiilor de sprijinire a gravidelor pentru renunțarea la fumat în timpul
sarcinii au demonstrat eficacitatea " teoriilor transupse în practică" [235 -242] . În ciuda dovezilor teoretic e
privind eficacitatea implicării în intervenții anti -fumat a furn izorilor de servicii medicale din perioada de

95 sarcină, transpunerea lor în practică rămâne încă o provocare. Studiile p rivind includerea în intervenție a
personalului medico -sanitar au identificat dificultăți de implementare a intervenției [237,243] .
Unele dintre acestea au fost: dificultăți în înțelegerea rolului pe care furnizorii serviciilor de sănătate trebuie
să îl indeplinească [243] , a disponibilității lor (afirmând că sunt prea ocupați și nu au timp suficient pentru a
finaliza intervenția sau sunt pesimiști cu pri vire la eficacitatea intervenției) [200,244,245] , de recrutare a
personalului medico -sanitar [246] .
Efectele adverse posibile ale intervențiilor. Nu există studii care au măsurat gradul de stigmatizare a
fumătoarelor ca urmare a impactului intervențiilor anti-tabac . Cu toate acestea, studii de analiză a impactului
psihologic nu sugerează existența efectelor negative. [81,203,205] . Dar, profesioniștii din domeniul sănătății
publice trebuie să rămână mereu vigilenți atunci când se urmărește implementarea unor acțiuni
intervenționale la nivel populațional, doarece politicile anti -tutun pot avea consecințe nedorite cu impact
diferențiat asupra grupurilor vulnera bile de populație [249] , cu afectarea mai ales a minorităților etnice
defavorizate [71,250] . Există de asemenea, câteva studii care au arătat că efectele de retragere a ni cotinei au
fost resimțite mai acut în timpul sarci nii [251,252] .
Implicații pentru cercetare. Deși numeroase studii au dovedit eficiența diverselo r modele intervenționale,
ceea ce încă ră mâne neclar este "care" sunt intervenții le mai eficiente, "cum" funcționează aceste intervenții,
"pentru cine" și "cum" ar trebui să fie pus e în aplicare , difuzate și instituționalizate.
Continuarea studiilor privind intervențiile anti -tabac adresate n evoilor specifice ale subpopulațiilor, încă este
necesară, cu evitarea alienării sociale și a deprecierii stimei de sine. Având în vedere modificările
demografice, povara bolilor cauzate de tutun și migrarea fenomenului de consum tabagic înspre țările cu
venituri medii și mici, sunt necesare mai multe cercetari pentru a dezvolta strategii potrivite actualei stări de
fapt.

4.5. CONCLUZII
Există dovezi limitate că o creștere a intensității intervenției corespunde unei mărimi crescute a efectului .
Prin urmare , se o impune o reorientare în conceperea unei intervenții anti -tabac, pe perioada de sarcină,
înspre îmbunătățirea calității acesteia și sprijinirea gravidei fumătoare astfel încât acceptarea ei să fie facilă și
nu fie resimțită ca o suprasolicitare inutilă .
Consultarea femeilor, cu privire la preferințele lor de beneficiere a sprjinului în vederea abandonului
tutunului, în arealul țintă, permite ghidarea unor programe locale, a căror utilitate dovedită să permită
extinderea lor sub forma unor strategii naționale, adecvate fiecărui subgrup populațional .
Șansele unui feedback pozitiv, a intervenției de renunțare la fumat în sarcină, cresc atunci când sunt abordați
mai mulți factori de risc și sunt combinate mai multe strategii, fiind direct prop orționale cu calitatea acestora
fără ca intensitatea de aplicare să fie de neglijat.
Datele prezentului studiu indică existența unei prevalențe încă ridicate a femeilor însărcinate care fumează,
completat de expunerea pasivă la fumat. Astfel, în scopul re ducerii acestei stări de fapt, concluziile prezente

96 vor permitea readaptarea intervențiilor anti -tabac la situația reală din teritoriu, în sensul creșterii calității
acțiunilor intervenționale:
Deși majoritatea gravidelor beneficiază de informații din part ea medicilor de familie privind riscurile
consumului nicotinic și al benficiilor renunțării la tutun, o parte însemnată dintre acestea rămân
indiferente în urma acestor discuții, continuând consumul de tutun în sarcină, fără nici o schimbare și
fără a se g ândi la posibilitatea de abandon
Sfaturile și îndemnurile primte, cu ocazia vizitelor obligatorii de monitorizare a evoluției sarcinii, în
cabinetele de medicină de familie, pentru evitarea expunerii la fumat, nu au adus la creșterea atenției
acordate fum atului involuntar și nu au contribuit la schimabarea comoprtamentului în mediul socio –
ambiental și familial al multor gravide
Lipsa punerii la dispoziție a unui plan succint dar cu definirea clară a pașilor de urmat pentru
stoparea fumatului, precum și li psa unor materiale informative pe înțelesul tuturor, tip hand -book
sau broșuri, pentru pacientele doritoare de o înțelegere cognitivă a proceselor aferente, s -a făcut
resimțită prin obstrucția creșterii ratei de abandon a consumului de tutun la gravide
Lim itarea discuțiilor, la simple sfaturi, deși utile, dar fără a fi însoțite de stimularea gravidei de a
renunța la fumat, prin stabilirea unei date precise de stopare bruscă, ar putea constitui un alt neajuns
al modului de aplicare a intervenției
Lipsa infor mațiilor privind existența în țara noastră a posibilității de apelere la rețelele tip STOP
FUMAT sau de apelare gratuită la servicii tip TEL VERDE 0800 -878673, crește povara insuccesului în
bătălia cu pericolul prevalenței încă crescute a fumatului la grav ide, în arealul mureșean
Modelele intervenționale neadaptate etniei rrome întrețin povara prevalenței crescute a fumatului
în sarcină, prin predominanța fumătoarelor minorității entice amintite în totalul gravidelor
fumătoare din arealul studiat
Omitere a includerii în acțiunile intervenționale a partenerilor femeilor fumătoare, a membrilor
familiei și apropiaților a fost dovedită de influența majoră asupra atitudinii față de fumat, din
perioada de sarcină, a factorilor socio -ambientali și familiali, inc riminați cel mai frecvent, pentru
continuarea fumatului la gravide și colapsul încercărilor de abandon
Adresabilitate femeilor, în cea mai mare parte, orientată către medicii de familie, în solicitare a de
sprijin anti -tabac, justifică continuarea acțiunilor de sfătuire de rutină a fumătoarelor în sensul
renunțării și a pr egătirii teoretice și practice , a personalului medico -sanitar de la nivelul cabinetelor
de medicină de familie dar și a altor cadre medicale , asistenți, diet eticieni -nutriționiști, în vedere a
aplicării unei intervenții de calitate antifumat, de supervizare a tentativelor de abandon și
monitorizare a efectele intervenționale.
Statusul privind consumul de tutun al subiecților incluși în acțiunile intervenționale de combatere a
fumatului, trebui e confirmat prin teste biochimice de determinare a biomarkerilor expunerii
organismului la tutun, dintre aceștia cotinina, în calitatea sa de metabolit al nicotinei, fiind un fidel
mijloc de control al veridicității datelor culese în urma chestionării

97
Plin aplicarea testării cotininice salivare, în lotul perezntului studiu, au fost identificat e
neconcordanțe între cele declarate de femei și cele confirmate biochimic, privind utilizarea tutunului,
doar pentru aproximativ jumătate dintre ele statusul autodecl arat de nefumătoare fiind confirmat
printr -un nivel 0 de cotinină determinată.
Considerăm că rezultatele prezentului studiu vor permite o reorientare în demararea procesului
intervențional de tratare a tabagismului cronic, manifest cu precădere în rândul femeilor tinere, care
sunt însărcinate sau se pregătesc pentru o sarcină, aparținând diferitelor etnii, cu particularități
socio -demografice și culturale, în sensul identificării slăbiciunilor concomitent lărgirii spectrului
factorilor de risc asupra căror a trebuie să se intervină.
Elaborarea unei intervenții care să reunească două calități aparent opuse, fermitatea și versatilitatea,
rămâne în continuare o provocare a cercetărilor menite să își aducă contribuția la creșterea sănătății
publice, întru -un se col amenințat de tsunami -ul bolilor cronice cu determinism prevenibil.

98 5. Studiul III: CORELAȚII ÎNTRE INDICATORII SOCIO -ECONOMICI, STILUL DE VIAȚĂ ȘI CONSUMUL
DE TUTUN LA UN LOT DE FEMEI DIN TÎRGU MUREȘ

5.1 IPOTEZA DE LUCRU/ OBIECTIVE
După aprecierile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), tabagismul este pe cale să devină principala cauză
prevenibilă de morbiditate și mortalitate la nivel mondial. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1,1
miliarde de fumători în întreaga lume. Din totalul ace stora, aproximativ 300 milioane, din care 100 milioane
sunt femei, se găsesc în țările dezvoltate. În țările în curs de dezvoltare, fumătorii sunt de trei ori mai
numeroși, presupunându -se că numărul lor ajunge la aproximativ 800 milioane, constatându -se u n tred
crescător a afectării populației de sex feminin în aceste țări. Primul studiu realizat de Centrul pentru Politici
și Servicii de Sănătate, publicat în 2004, a evidențiat o prevalență a fumatului în populația adultă a globului de
30% dintre care, pr ocentul aferent femeilor fumătoare fiind de 12% [92].
Organizația Mondială a Sănătății consideră consumul de tutun cel mai important factor de risc pentru o stare
de sănătate precară a populației din țările ale OMS. Prevenirea utilizării tutunului și a red ucerii prevalenței
fumatului, reprezintă în accepțiunea OMS, cea mai importantă măsură de sănătate publică care poate avea ca
rezultat îmbunătățirea stării de sănătate a peste 870 milioane de oameni din regiunile OMS precum și a
evitării celor peste 4 mil ioane decese premature care au loc anual, la nivel mondial, datorită maladiilor
asociate tabagismului cronic[92 ].
Fumatul în România
Începând cu anul 1990, fumatul a crescut în proporții alarmante în Europa de Est, fapt datorat în primul rând
tranziției spre o economie de piață și apariției companiilor internaționale producătoare de tutun, ale căror
politici promoționale au înflorit în absența reglementărilor legislative în domeniu, înregistrându -se o creștere
evidentă și constantă a consumului de țigări în perioada 1990 -2001 cât și a consumului zilnic, "per capita "
[92].
În anul 2000, „National Health Statistics”a raportat pentru România, un procent de 48% bărbați și 25% femei
utilizatori de tutun (o medie de 36,1% în 2000 față de 28,5% la 1995), din eșantionul populațional
reprezentativ pentru România, valori reprezentând estimări ale Consiliulului European de Cercetare (ERC),
bazate pe date demografice ale Institutului Național de Statistică și Vânzări. O astfel de creștere dramatică,
poate fi explicată prin intensificarea reclamelor publicitare intense ale marilor concerne producătoare de
țigări, intrate pe piața românească î n perioada 1994 -1995, și a reacțiilor tardive de răspuns, din partea
Statului Român, privind implementarea unor măsuri menite să limiteze consumul de tutun [252 ].
Studii ulterioare, au arătat în mod repetat, menținerea prevalenței fumătorilor în populația generală, la
aproximativ o treime, cu fluctuații ușoare de la o perioada la alta și cu afectarea preponderent a grupelor de
vârstă 15 -24 ani și 25 -34 ani, procentul femeilor fumătoare în populația generală fiind mult scăzut
comparativ cu cel ala bărbaților [252].

99 Pornind de la ipoteza că, în ciuda existenței a peste 50 de centre funcționale în România, specializate
în terapia anti -tabac, a unui program național Stop Fumat și a altor programe de prevenire a inițierii a
fumatului, subestimarea consecințelor utilizării tutunului și a dependenței nicotonice, persistă în
rândul populației din arealul mureșean, cu afectarea populației feminine, de vârstă fertilă, ne -am
propus, prin prezentul studiu, să evaluăm prevalența fumatului și a indicatorilor socio -econo mici
alături de cei ai stilului de viață, în relație cu consumul de tutun , la un lot de femei din Tîrgu Mureș.
Deoarece inițierea consumului de tutun, are loc cel mai adesea în perioada de pre -adolescență, și dificultatea
de a renunța la fumat, mai târzi u, în viața de adult, este direct proporțională cu vârsta debutului, se impune
intervenirea cu prioritate și cât mai de timpuriu, la nivelul grupurilor poulaționale vulnerabile, cum sunt
femeile tinere. Prezența dependenței de nicotină, la adolescente și t inere, reprezintă o amenințare pentru
sănătatea viitoarelor generații, prin calitatea de viitoare mame, pe care acestea o au.
În România, experiența în acest domeniu este limitată, și de dată recentă. În afara unei implicări modeste în
cadrul educației s anitare generale în școli, în care prevenirea fumatului la copilul adolescent, a reprezentat
doar una dintre componente, au mai existat câteva programe naționale de extracție europeană cuma ar fi
"Clase fără fumat", "Eu nu fumez", Adolescenții renunță la f umat", "Renunți la fumat și câștigi", etc. Populației
adulte i -au fost adresate posibilitățile de apelare a TEL VERDE 0800 -878673, unde fumătorii puteau suna
pentru a primi informații despre accesul la cabinetele teritoriale de renunțare la fumat. De aseme nea,
informații în domeniu sunt furnizate și prin intermediul website -ului Societății Române de Pneumologie ,
www.srp.ro [195].
Identificarea de ruti nă a fumătorilor la toate nivelurile de asistență medicală din România și înregistrarea
statusului de fumător ca un semn vital în documentele medicale, reprezintă cheia unui screening clinic de
calitate al fumatului, cu potențial de creștere a ratei de succes a intervenții lor pentru renunțarea la fumat
[195].

5.2 MATERIAL ȘI ME TODĂ
Pentru cercetarea noastră am apelat la un studiu cross -secțional, prin aplicarea unui chestionar de
evaluare privind stilul de viață la un grup de 964 femei, cu vârste cuprinse între 15 și 49 ani. Culegerea
datelor s -a efectuat în perioada iulie 2014 -februarie2015. Acest număr a reprezentat un eșantion extras din
populația municipiului Târgu Mureș, apelând la o modalitate de eșantionare sistematică (pas de eșantionare
k=5) pentru a respecta condiția de ordin calitativ și pentru a fi reprezentativ pentr u populația țintă.
Chestionarul a fost alcătuit din 106 de întrebări legate în principal de obiceiurile, cunoștințele și atitudinea
privind stilul de viață și consumul estimat de tutun, și prin aplicarea căruia am urmărit:
 statutul privind consumul de tutu n: nefumătoare, fumătoare
 consumul estimat de tutun
 datele antropometrice (înălțime, greutate, IMC)
 datele demografice (sex, etnie, vârstă, nivel de educație, mediu de proveniență)

100  comportamentul și obiceiurile alimentare (numărul de mese care includ sala te, fructe, cereale
frecvența consumului de cafea, băuturi alcoolice și băuturi răcoritoare carbogazoase)
 obiceiul de a practica un sport și nivelul de activitate fizică
 preocuparea femeilor de a avea un stil de viață sănătos
Întrebările cuprinse în ches tionar au fost de tip deschise, închise cu răspunsuri ordonate, majoritatea închise
cu răspunsuri neordonate dar și întrebări binare.
Interviurile s -au desfășurat față -în-față, la domiciliile respondenților și au avut o durată medie de 20 minute.
În antetul chestionarului subiecții au fost informați privind scopul studiului, anonimatul și confidențialitatea
răspunsurilor.
Analiza statistică a datelor obținute din chestionare și centralizate într -o bază de date Excel, a fost realizată
utilizând progr amul SPSS V20 (IBM Statistics), iar interpretarea testelor statistice s -a făcut în comparație cu
pragul de semnificație statistică p=0,05.

5.3 REZULTATE
Practicarea fumatului în corelație cu factorii socio -demografici și culturali, în populația feminină a
arealului mureșean
Media de vârstă a întregului lot a fost de 29,29 ani, vârsta minimă fiind de 15 ani iar cea maximă de 49 ani
(Fig. 5 .1), întergul lot având rezidență urbană.
Prevalența consumului de tutun în rândul populație de sex feminin a municipiului Târgu Mureș
Procentul femeilor nefumătoare, considerate prin definiție ca fiind cele care nu au încercat să fumeze
niciodată sau au fumat mai puțin de 100 țigări pe perioada vieții, a reprezentat mai mult de jumătate din
totalul intervievatelo r (50,51%) în timp ce procentul fumătoarelor a fost de 49,48%, femei care pe parcursul
vieții au depășit consumul unui număr de 100 țigări.

Figura 5 .1. Distribuția femeilor în funcție de comportamentul privind fumatul
487 , 50.5%477, 49.5%
477, 49.5%
Nefumătoare de vârstă fertilă
Fumătoare de vârstă fertilă
n=964

101

Frecvența consumului de tutun. Cele mai multe femei au declarat un număr de 6 -10 țigări consumate pe zi
(33,33%) urmate îndeaproape de cele care au confirmat un consum de 11 -20 țigări/zi (31,29%), în timp ce
ponderea celor cau au obișnuit să fumeze sub 5 țigări zilnic a fost de 29,5% ia r a celor care au depășit 20 de
țigări până la 40 fire fumate ziln ic a fost de doar 4,04%. (Fig. 5 .2)

Figura 5 .2 Consumul zilnic de tutun exprimat prin numărul țigaretelor fumate

Analiza prevalenței fumatului pe grupe de vârstă a arătat că cele mai multe femei fumătoare au avut vârste
cuprinse între 21 -30 ani (35,8%) urmate de femeile cu v ârste între 31 -40 ani (30,6%), o pondere de 29,1%
dintre fumătoare au aparținut grupei de vârstă 41 -50 ani, 4,4% celei de 15 -20 ani, media vârstei fumătoarelor
fiind 33,77 ani, cea minimă de17 ani, iar cea maximă a fost de 49 ani (Fig. 5 .3).
020406080100120140160
<5 țigări/zi 6-10
țigări/zi11-20
țigări/zi21-30
țigări/zi31-40
țigări/zi140159
149
19
10Fumătoare de v ârstă fertilă , n=477
Numărul de țigări fumate/zi

102
Figura 5 .3 Repartiția pe grupe de vârstă a femeilor fumătoare

Educația. Evaluarea nivelul d e educație al femeilor din lot, a arătat că aproape jumătate (45,2%) sunt
absolvente de studii universitare, 16,6% au urmat o școală postliceală, 27,3% au fost absolvente de liceu, iar
restul femeilor de 10,9% au avut studii la nivelul unei școli profesionale.
Ponderea femeilor fumătoar e în categoria celor cu studii subliceale (37,3%) și a celor care au absolvit un
liceu (30,08%) a fost semnificativ mai mare decât a nefumătoarelor (15,02%, 11,4%) cu valori ale lui p= 0,11
respectiv p=0,49. În rândul femeilor care au urmat cursurile unei școli postliceale nu s -a evidențiat diferențe
statistic semnificative între cele fumătoare (16,6%) și cele nefumătoare (16, 8%), situație similară și rândul
absolventelor de studii universitare unde prevalența fumătoarelor a fost mai scăzută 40,5%) față de cea a
nefumătoarelor (50,1%) dar fără ca această diferență să fie s tatistic semnificativă (Figura 5 .4). 4.4%
35.8%
30.6%29.1%Fumătoare de v ârstă fertilă , n=477
15-20 ani
21-30 ani
31-40 ani
41-50 ani

103
Figura 5 .4 Statusul de fumătoare în corelație cu nivelul de educație

Statusul marital . Mai mult de jumătate (52,17%) dintre respondente erau căs ătorite, iar restul de 47,87 se
încadrau în una din categoriile "căsătorită fără acte" (concubinaj) , "necăsătorită", "divorțată" sau "văduvă".
Ponderea fumătoarelor căsătorite nu a fost mult diferită de cea a fumătoarelor necăsătorite luate împreună
pe toa te subcategoriile enumerate anterior (49,7% respectiv 54,48%) (Fig. 5.5, Fig. 5 .6).

Figura 5 .5 Distribuția fumătoarelor în funcție de statusul marital
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
37.30%
30.08%
16.60%40.50%
15.20%15.02% 16.80%50.10%
Fumătoare
Nefumătoare
52.40%
9.20%37.50%0.80%
căsătorite
divorțate
necăsătorite
concubinaj

104
Figura 5 .6 Distribuția nefumătoarelor în funcție de statusul marital

Apartenența religioasă. În ceea ce privește religia respondentelor, mai mult de jumătate din femei și -au
declarat apartenența ortodoxă, restul fiind practicante ale altor religii cum sunt cea reformată, ro mano –
catolică, grec o-catolică iar un procent de 6,1% dintre fumătoare resp ectiv 12,7% dintre nefumătoare nu s-au
declarat adepte a nici unei orientări religioase. În urma împărțirii femeilor pe două categorii de apartenență
religioasă, ortodoxe și non -ortodoxe am evidențiat prezența fumatului într -un procent mai mare la femeile
ortodoxe (50,87%) față de procentul fumătoarelor de confesiune diferită de cea ortodoxă (36,6%) (Fig. 5 .7)

Figura 5 .7 Distribuția femeilor în funcție de apartenența religioasă și statusul de fumătoare 52.0%
6.6%39.6%1.8%
căsătorite
divorțate
necăsătorite
concubinaj
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0%ortodoxgreco-catolicromano-catolicreformatalta
61.0%2.1%7.8%22.9%6.1%
57.7%3.7%8.4%17.0%12.7%
Nefumătoare
Fumătoare

105
Apartenența etnică. Marea majoritate a femeilor int ervievate au aparținut populației majoritare române,
(65,56%) urmată de etnia minoritară maghiară (33,19%) în timp ce procentul minorității entice rrome
declarate de către respondente, în acest lot a fost foarte scăzut. În consecință, am căutat evidențiere a
prevalenței fumatului pe două categorii etnice română și restul etniilor, identificând un procent mai crescut al
fumătoarelor pentru cea de a doua categorie etnică (53,13%) comparativ cu prevalența fumatului la românce
(48,41%), fără însă a fi identifica te diferențe semnificativ statistice (Fig. 5 .8).

Figura 5 .8 Distribuția femeilor în funcție de etnie și statusul de fumătoare

Practicarea fumatului în corelație cu factorii stilului de viață, în populația feminină a arealului
mureșean
Preocuparea în ceea ce privește stilul de viață. Datele obținute în urma cuantificării răspunsurilor la întrebarea
“In ce măsură vă preocupă să aveți o alimentație sănătoasă?” cu posibilitatea de alegere a uneia varintele
oferite “deloc” , “foarte puțin”, “puțin”, “mult”, și “foarte mult” au arătat că mai mult de jumătate dintre femeile
intervievate, atât fumătoare cât și nefumătoare s -au declarat preocupate pentru un stil de viață sănătos și o
alimentație echilibrată. Dintre respondentele nefumătoare 27,5% au declarat un foarte mare interes pentru
alimentație sănătoasă comparativ cu respondentele fumătoare care au declarat un int eres crescut în propoție
de 17,0% (Fig.5 .9).
0.0%10.0%20.0%30.0%40.0%50.0%60.0%70.0%
română maghiară rromă alta64.2%
34.0%
1.7%0.2%66.9%
32.0%
1.0%0.0%Fumătoare
Nefumătoare

106

Fig. 5 .9. Distribuția femeilor în funcție de preocuparea pentru sănătate prin alimentație
și statusul de fumătoare

Activitatea fizică. Distribuția frecvenței de activitate fizică a persoanelor chestionate a scos în evidență faptul
că practicarea de activitate fizică zilnică a avut o pondere mai mare (35%) la femeile fumătoare comparativ
cu cele nefumătoare la care prevalența practicării regulate a unui sport a fost mai scăzută, respectiv de 28,5%.
O diferență, tot în favoarea fumătoarelor, a fost evidențiată și în ceea ce privește ponderea femeilor care nu
obișnuiesc sa practice vreun sport. Astfel 28,5% dintre fumătoare nu sunt practicante de sport în ti mp ce în
rândul nefumătoarelor procentul femeilor cu preferințe sedentare a fost 35,3%.
A fost notată o diferență mare între respondentele care preferă o activitate fi zică ușoară "mersul pe jos"
(61,82%) față de cele care preferă activitatea fizică mai intensă de tip fitness (10,16%), pe ambele ca tegorii
investigate nefumătoare și fumătoare.
Munca fizică” a reprezentat cel mai puțin agreat tip de efort fizic pentru 11,32% dintre fumătoare și 7,39%
dintre femeile nefumătoare în timp ce în procente foarte ridicate atât fumătoarele (74,85%) cât și
nefumătoarele (85,84%) au considerat că au o condiție fizică bună (Fig . 5.10).

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
deloc foarte putin putin mult foarte mult2.70%5.90%24.50%49.90%
17.00%
0.40%4.70%16.80%50.50%
27.50%fumătoare
nefumătoare

107
Figura 5.10 Distribuția femeilor în funcție de practicarea regulată a activității fizice și statusul de
fumătoare

Alimentația și stilul de viață. Procuparea pentru alimentație, a fost unul din parametrii evaluați, cunoscut fiind
faptul că îngrijorarea față de creșterea în greut ate poate fi unul din factorii favorizanți ai păstrării fumatului la
femei. Mai mult de jumătate dintre femei, atât din grupul fumătoarelor cât și din cel al nefumătoarelor au
arătat un interes ridicat pentru alimentație (64,15%, 66,94%).
Numărul orelor i nsuficiente de somn a fost evidențiat la majoritatea femeilor din lotul studiat, în procen t de
peste 70% și de asemenea mai mult de jumătate (63,37%) nu respectă zilele nelucrătoare ale sfârșitului de
săptămână pentru odihnă, iar preferința și obișnuința pentru petrecerea timpului în aer liber a fost declarată
de femei în procent de sub 20% restul petrecându -și majotitatea timpului în spații închise.
Cu toate că, în cazul majorității femeilor indiferent daca au fost fumătoare sau nu, am identificat neglij area
principiilor unui stil de viață sănătos, prin insuficiența timpului de odihnă și recreere, la întrebarea "Cât de
perocupată sunteți față de un stil de viață sănătos" cu posibilitatea de a alege "mult", "puțin sau deloc" ca
variante de răspuns, am ide ntificat că fumătoarele sunt mai puțin preocupate de acest aspect (12,52%)
comparativ nefumătoarele (5,13%).
Nivelul unui stres psihic înalt a fost resimțit de majoritatea respondentelor. Capacitatea de a face față
situațiilor cotidiene stresante am evaluat -o pe baza întreb ării "Care este comportamentul dumneavoastră .
obișnuit în fața situațiilor stresante ale vieții cotidiene , cu variantele de răspuns "sunt nepăsătoare", "mă
0.0%5.0%10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%35.0%40.0%
28.5%35.0%
19.5%17.0%35.3%
28.5%
19.5%17.0%
fumătoare
nefumătoare

108 adaptez greu la stres". Dintre fumătoare, un procent important (71,45%) au declarat că se adaptează greu
situațiilor stresante în timp ce dintre nefumătoare 41,29% s -au regăsit în aceeași situație.
Analiza regresiei logistice a permis identificarea diferențelor semnificative statistic (p<0.05) între grupul
fumătoarelor și nefumăt oarelor în ceea ce privește nivelul de studii, femeile cu un nivel mai scăzut de
educație având un risc mai mare de a fi fumătoare (OR=1,39), lipsa de preocupare pentru stilul de viață
constituie la rândul său un factor favorizat practicării consumului de tutun (OR=1,73) și capacitatea scăzută
de a face față situațiilor stresante, identificând că acest parametru poate reprezenta de asemenea un factor
de risc în întrețierea tabagismul ui la femei (OR=1,13) (Tabelul 5 .1).

Tabel 5 .1. Asociații multivariate factori de risc și consumul de tutun la femei
N=964 Fumătoare Nefumătoare OR* Intervalul de
Confidență Valoarea
lui p
Grupa de vârstă 21 -30 ani 171(35,84%) 146(29,97%) 1,30 0,99 -1,70 =0,52
Necăsătorită 179 (37,52%) 193 (39,63%) 1,47 0,89 -2.42 =0,12
Studii sub nivelul liceal 178 (37,30%) 74 (15,23%) 1,39 1,92 -2,10 =0,01
Indiferența față de stilul
de viață sănătos 61 (12,52%) 25 (5,13%) 1,73 1,03 -2,90 =0,03
Lipsa de activitate fizică 136 (28,50%) 172 (35,30%) 0,99 0,76 -1,293 =0,96
Odihnă insuficientă 310 (64,98%) 301(61,80%) 1,10 0,68 -1,80 =0,68
Relaxare insuficientă
374 (78,39%) 398 (81,71%) 0,85 0,56 -1,29 =0,46
Nivelul crescut al stresului
psihic 354 (74,2%) 378 (77,41%) 0,99 0,72 -1,37 =0,99
Neadaptare la stress 348 (71,45%) 197 (41,29%) 1,13 1,87 -3,47 =0,0 4
*Analiza regresiei logistice multivariate: variabila dependentă femei luată binar – 1femei fumătoare , 0- femei
nefumătoare

5.4. DISCUȚII
Anul 1996 ar putea fi considerat de către producătorii și comercianții de tutun, ca un an prolific, în condițiile
în care în România s -au vândut 35 de bilioane țigări (3 -7 bilioane provenind de pe piața neagră). O altă
perioadă de vânzări exacerbate pe piața tutunului s -a înregistrat ulterior, înainte și după anul 2001, fiind
evidențiată o creșt ere cu 3,1% față de anul 1996 [ 92].
Bulgaria, a figurat în anul 2000, cu cel mai mare consum de țigări per cap de locuitor respectiv cu una din cele
mai mari inc idențe ale fumatului din lume [ 92].
Conform datelor din cele două Studii ale Sănătății Reproducerii în România, 1993 (realizat pe un grup de
femei cu vârste cuprinse între 15 -44 de ani) și 1999 (realizat pe un grup de femei cu vârste cuprinse între 15 –
49 de ani), fumatul femeilor de vârstă reproductivă a înregistrat creșteri importante. Dacă în 1993, 15,2 %

109 dintre femeile tinere erau fumătoare active, în anul 1999 po nderea lor a crescut la 30% [99,252 ]. Diferitele
studii realizate în rândul elevilor din București au confirmat aceste creșteri de prevalență prin evidențierea
unei ponderi crescu te a fumătoarelor în rândule elevelor cu o concentrare numerică mai ridicată la nivelul
municipiului București, comparativ cu celelalte regiuni ale țării [94, 99, 252,253, 254].
O anchetă realizată de Ciufencu la Liceul Jean Mon net din București, în anul 1997 pe elevi din grupa de vârstă
15-20 de ani, constată o prevelență de 38,6% a elevelor fumătoare [99 ,253,254]
Cea mai mare prevalență a fumatului se întâlnește la grupa de vârstă 25 -44 de ani și anume 39,3%. La
celelalte catego rii de vârstă valorile au fost 33,9% pentru grupa 15 -24 de ani și 27,6% pentru intervalul 45 de
ani si peste (cea mai mică prevalență). Pe ansamblul eșantionului studiat se observă că prevalența
fumătorilor este mai mare la grupele de vârstă tinere [99].
Procentul de fumători este mai mare în rândul persoanelor cu studii medii (79,69%) și în rândul persoanelor
ocupate (57,39%) [99 ].
Ultimele date privind tabagismul cronic, puse la dispoziț ie de către Ministerul Sănătății, ca urmare a lansării
în 2011 a primul studiu Global Adult Tobacco Survey (GATS), prin care au fost urmărite tendințele
consumului de tutun din România a arătat că fumatul ucide peste 33.000 de persoane anual, 70% dintre
acestea având vârste c uprinse între 35 și 69 de ani [95 ]. Prevalența maximă pe vârste se înregistrează în
rândul persoanelor de 25 -44 ani (36,3%), iar cea minimă la cei cu vârsta ≥ 65 de ani (7,6%) [25 5].
În rândul bărbaților, cea mai scăzută prevalență a fost declarată, în 2011, de cei cu studii superioare (36,4%),
în timp ce în rândul femeilor prevalența a fost mai mare în rândul celor cu studii medii sau superioare
(19,6%, respectiv 20,0%) și minimă în rândul femeilor cu studii elementare ( 14,7%) [256 ]. Momentul
raportătrii acestor date a fost anul 2011, ca urmare a includerii României în studiile GATS și au fost elaborate
pe baza unui eșantion reprezentativ de 4517 indivizi cu vârsta ≥ 15 ani [25 5]. În urma studiul nostru
rezultatele obținute diferă prin identific area unei prevalențe mai crescute a fumatului în rândul femeilor cu
nivel scăzut de educație , diferență explicabilă fie prin mărimea mai redusă a lotului fie prin particularitățile
comportamentale ale populației de sex feminin din arealul studiat.
Menținerea prevalenței crescute a fumatului, în rândul populației de sex masculin (37,4%) reprezintă în
continuare un fenomen îngrijorător, contribuția sa la procen tul de 16,7% femei fumătoare [25 5] fiind una
majoră, cunoscută fiind influența partenerului și a mediului socio -ambiental as upra atitudinii femeilor
privind fumatul.
Prevalența fumatului la grupul studiat de noi de aproximativ 49,50% este mult mai crescută față de cea
identificată la nivelul generală din România (30%) [96,255,256,257]. Foarte probabil, ca ceastă diferență să
fie generată de condițiile de culegerea a datelor într -un areal restrains și cu limitare doar la populația urbană.
Legislația românească cu privire la controlul tutunului în România se află în prezent într -un proces pro -activ
de dezvoltare a unor măsuri m enite să protejeze populația României de efectele devastatoare asupra
sănătății, mediului înconjurător, precum și a celor sociale și economice ale consumului tutunului, precum și
ale expunerii involuntare fumul de tutun. Măsurile vizează reducerea continuă și substanțială a prevalenței
consumului de tutun sau a expunerii prin fumatul pasiv. Un impact deosebit asupra acestui proces l -a

110 constituit legislația în vigoare a Uniunii Europene, precum și angajamentele asumate de Guvernul României în
procesul de pre -aderare. Acest proces a făcut posibilă adoptarea legilor sau actelor normative, privind
implementarea măsuriloir de interzicere a vânzării produselor din tutun la minori, măsurilor restrictive cu
privire la fumatul în spațiile publice închise, la locul de muncă sau în transportul public în comun, dar și a
măsurilor de inscripționare a pachetelor de tutun cu avertismente privind sănătatea, clare și suficient de mari
încât să aibă un impact asupra consumatorilor. Nu există nici o îndoială că sunt țări care a u făcut pași mai
importanți decât România pentru restricționarea produselor din tutun, dar, în ciuda unui mediu politic încă
nepregătit pentru adoptarea unei legislații total restrictive, consider că prin sprijinul și eforturile societății
civile (organiza ții neguvernamentale care desfășoară activități de lobby, advocacy și educare a populației,
precum și societăți profesionale, experți individuali, etc.) putem spera la un viitor fără tutun. Cu toate acestea,
se poate afirma, că legislația românească în dom eniul controlului tutunului se află totuși într -un moment de
ascensiune și dezvoltare, plasând România printre țările cu o legislație comprehensive [ 92].
Țara noastră se situează pe o poziție bună în ierarhia UE, în ceea ce privește modul în care mesajele de
sănătate de pe pachetele de țigarete informează asupra efectelor fumatului cu potențial de influențare în
sensul împiedicării inițierii fumatului, reluării acestuia după abandon, reducerii numărului de țigarete pe de o
parte și încurajarea abandonului pe de altă parte. În sprijinul acestor afirmații vin cei 45,2 % dintre români,
care consideră acest tip de mesaje ca fiind foarte eficiente în preven irea recăderilor post -abandon [ 92].
Pe acest fond, direcționând educația antitabagică cu precădere către fe mei tinere și adolescente, promotorii
sănătății pot influența eficient sănătatea publică și pot duce cu succes la îndeplinire, o misiune etică față de un
grup țintă vulnerabil, de care depind în mare măsură generațiile viitoare [25 8].
Campaniile antitabac organizate în ultimii ani și -au propus să conștientizeze populația cu privire la efectele
nocive ale tutunului și în același timp să încurajeze promovarea unui stil de viata sănătos. Astfel, în anul 2010
campania de celebrare a Zilei Naționale fără Tutun s -a desfășurat sub sloganul „Fără tutun, pentru o viață mai
lungă și sănătoasă !”, iar în anul 2011 s -a derulat campania: „Spune da VIEȚII! Spune NU tutunului!”[25 5].
Metodele și mijloacele de combatere a tabagismului sunt complexe, vizând pe de o parte abandonarea
fumatului de către fumători, iar pe de altă parte împiedicarea formării acestei practici la cei care nu fumează.
Strategiile împotriva tabagismului se situează la două niveluri: individual și social. Pe lângă decizia
individuală sunt necesare a cțiuni legislative, economice, educative, toate coroborate în sensul influențării
comportamentului indivizilor față de fumat. Foarte importante sunt:
 restrângerea sau interzicerea publicității la produsele din tutun
 avertizarea fumătorilor asupra pericolu lui reprezentat de tutun pentru sănătate
 restricția vânzărilor de tutun în clădiri publice, școli, spitale, universități
 centre socio -culturale cu activități de promovare a stopării fumatului
 politici fiscale și de preț cu efecte descurajante pentru anumit e categorii de fumători, în special tineri
 interzicerea fumatului în locurile publice
 interzicerea vânzării țigărilor la minori și nu în ultimul rând educația antifumat a tinerilor în special,
dar și a adulților

111 Experiența internațională a arătat că în con trolul consumului de tutun trebuie abordate trei direcții
principale:
 reducerea accesibilității la produsele de tutun
 informarea fumătorilor cu privire la riscurile la care se expun adoptând acest obicei
 protejarea stării de sănătate a nefumătorilor .

5.5. CONCLUZII
Fumatul în rândul femeilor de vârstă fertilă reprezintă o problemă de sănătate publică datorită
amploarii fenomenului, cercetările arătând că femeile care fumează înainte de sarcină au o tendință
mică de a stopa consumul de tutun în timpul sarc inii, numărul femeilor gravide fumătoare fiind în
creștere, acest viciu având efecte nefaste atât pentru mamă cât și pentru făt.
Comparând datele cercetării efectuate cu cele din literatura se constată existența unei prevalențe
cresc ute a femeilor fumătoar e, în regiunea studiată, cu mult peste valorile indicate de studii
precedente, pe populații similare din România sau din alte țări. Această realitate poate reprezenta un
prim avertisment asupra unei tendințe de creștere a fumătoarelor din România, neavând însă
posibilitatea a afirma cu certitudine acest fapt din cauza limitării ariei de investigare la nivelul
municipiului Tîrgu Mureș. Un lucru însă este cert, nu am evidențiat o scădere a prevalenței
fumătoralor tinere în arealul mureșean, ceea ce justifică încă odată, continuarea cercetărilor în
domeniu, cu scopul identificării cât mai multor factori cu rol de întreținere a tabagismului la tinere,
prin combaterea cărora să putem spera la o ameliorare evidentă și semnificativă a situației descrise
în prezentu l studiu.
Conform datelor noastre, vârsta cu afectare maximă, este cea cuprinsă între 21 -30 ani urmată
îndeaproape de cea între 31 -40 ani, acestea reprezentând ținta viitoarelor acțiuni intervenționale
însoțite de cele adresate femeilor necăsătorite , a cel or cu studii sub -medii și medii fără a neglija însă
nici segmentul tinerelor cu studii superioare.
Abordarea simultană a mesajelor de abandon brusc cu cele de reducere a numărului de țigarete
fumate, poate fi justificată prin prevalența crescută a consumul ui ridicat de tutun
Un alt aspect căruia trebuie să i se acorde atenție este cel al combaterii temerilor față posibilitatea
creșterii în greutate odată cu stoparea fumatului. Este bine ca femeile să beneficieze de dicuții cu
specialiști, în special dietic ieni nutriționiști, privind modul în care pot să își managerieze eventualul
câștig ponderal, care cel mai probabil nu va depăși un nivel mediu, cu un risc neglijabil pentru
sănătate comparativ cu efectele tabagismului asupra sănătății.
Femeile trebuie încu rajate să adopte un stil de viață sănătos, accentuând necesitatea de introducere
a unui program de activitate fizică moderată, în modul lor zilnic de viață, cunoscut fiind că o creștere
a efortului fizic poate contribui real la creșterea ratei de abstine nță de la tutun, acționând și ca factor
de combatere a stersului dar și a eventualei creșteri ponderale post -abandon

112
Modelele intervenționale implementate la nivelul comunităților trebuie să marjeze pe gradul de
educație, pe nivelul cunoștințelor privind complexitatea stilului de viață sănătos, care nu se limiteaza
doar la alimentația sănătoasă ci este un cumul de factori comportamentali sanogeni, și la un
management de creștere a capacitații de a face față situațiilor stresante, în contextul în care str esul
este tot mai puternic resimțit la nivelul întregii societăți.

Stilul de viață sănătos a femeilor de vârstă fertilă, va asigura sănătatea viitoarei mame, va crea un
mediu propice pentru o viitoare sarcină, mediu imperios necesar dezvoltarii optime a f eților, care să
ducă la nașterea de copii sănătoși asupra cărora să nu planeze amenințarea apariției bolilor cr onice
cu evoluție nefastă timpurie, în viața de adult tânăr.

113 6. DISCUȚII GENERALE

Cu ocazia celei de a 56 -a Adunări Mondiale a Sănătății, din lu na mai 2003, a fost adoptat în unanimitate,
primul tratat internațional pentru controlul tutunului în lume. Acesta a cuprins un set norme adresate
reducerii efectelor nocive ale consumului de tutun asupra sănătății, iar obiectivul său a fost acela de a proteja
generațiile prezente și viitoare de consecințele devastatoare ale fumatului voluntar ș i involuntar, asupra
sănătății și asupra mediului (fizic, social și economic). Da asemenea, acest tratat a instaurat linii directoare
pentru guvernanța în dom eniul tutunului, la nivel internațional, ca o consecință a faptului că "epidemia
consumului de tutun" nu a mai putut fi controlată, datorită naturii transnaționale a companiilor din domeniul
tutunului și strategiile de comercializare globală a acestuia .
România a participat la aceste runde de negocieri fiind printre țările care au semnat Convenția Cadru de
Control a tutunului care prevede că [259] :
 legislația trebuie să creeze infrastructuri cărora să le acorde și să finațeze o autoritate care să
implementeze și să gestioneze legislația
 sunt necesare campanii largi de educație comunitară, ca parte integrantă a acțiunilor menite să
schimbe atitudinile și concepțiile populației cu privire la consumul de tutun
 se impune interzicerea comprehensivă a publicității, pr omovării și sponsorizării produselor din
tutun
Pentru implementarea, tuturor acestor prevederi, în plan național, și local, precum și adaptarea măsurilor
prevenționale profilului consumat orului de tutun, este necesară identifi carea și cuno așterea acestuia. Astfel,
în urma studiului nostru, profilul consumatoarei de tutun ar putea fi caracterizat prin următoarele trăsături:
 femeie cu vârstă mai mare de 24 ani
 necăsătorită
 studii sub nivelul liceal
 venit familial sub 500 lei pe persoană
 trăie ște în condiții imporprii de locuit
 expusă fumatului involuntar
Acestui profil trebuie să i se adreseze acțiunile de identificare a motivației de abandon a tutunului. Nu există
un instrumet de măsură precisă a motivației, dar i se poate cere pacientei o au toapreciere despre motivația
de a stopa fumatul, notată pe o scară de la 1 la 10. Motivația reperzintă un punct cheie în evaluarea unui
pacient dat fiind faptul că nu se poate institui o terapie și nu se poate spera la o vindecare a dependenței
nicotinice în absența sau împotriva voinței persoanei vizate. De aceea discuțiile personal medical -pacient, pe
această temă, poartă un rol crucial și au un mare potențial de influență asupra evoluției pozitive a tent ativei
de renunțare.

114 O mare parte din tre paciente , nu sunt motivate suficient, din primul moment să renunțe , acest lucru fiind cel
mai probabil consecința lipsei unui bagaj minimal de cunoștințe privind consecințele d ăunătoare pentru
sănătate ale utilizării tutunului. Acest gol trebuie acoperit prin inte rmediul furnizorilor serviciilor de
sănătate, respectiv a personalului pregătit să ofere argumente pro -sevraj.
Pentru a putea spera la rezultate terapeutice optime în renunțarea la fumat, pentru grupurile populaționale
care au făcut obiectul prezentului studiu, în primul rând trebuie identificate sistematic toate femeile
fumătoare. Cea mai oportună ocazie o reprezintă vizitele medicale, cunoscut fiind faptul că există numeroase
prilejuri de vizită la medicul de familie, și că cel puți n odată pe an apare n ecesitate a apelării le serviciile
cabinetelor medicale, f ie din motive de sănătate fie datorită diverselor atribut e de natură civilă. Dacă pacienta
este și însărcinată, lucrurile se simplifică, prin creșetrea ocaziilor de interacțiune medic de familie -paci entă.
Dar acest rol al combaterii tabagismului, nu trebuie privit ca aparținând în exclusivitate medicului de familie
sau personalului cabinetelor de medicină de familie. Este de la sine înțeles ca medicul, indiferent de calificare,
să fructifice aceste pr ilejuri pentru a identifica persoanele fumătoare și a iniția algoritmul de asistență
medicală în vederea opririi fumatului [196] . Orice pacientă care se adresează unui serviciu medical (cabinet
de medicină de familie, personal specializat pe medicină ambul atorie, spital, cabinete stomatologice) trebuie
chestionată cu privire la consumul de tutun, cu ocazia fiecărei consultații medicale. Evaluarea va fi mai mult
sau mai puțin elaborată, în funcție de timpul disponibil și profilul consultației [196]. Aceasta reprezintă de
fapt, o aliniere la sistemele sanitare din toată lumea, care iau în considerare, în funcție de posibilitățile și
resursele locale existente, asigurarea unor condiții minime de asistență în vederea stopării fumatului:
identificarea fumătorilor , încurajarea de abandon, facilitarea accesului la terapie.
Astfel, pentru că nu se poate prezenta o rețetă miraculoasă a renunțării la fumat, orice metodă și orice mijloc
intervențional trebuie valorificate și sunt binevenite mai ales dacă atrag după sine abstinența tabagică și
implicit beneficiul sanogen individual și populațional, urmat de cel al ridicării poverii economice pe care îl
implică sarcina bolilor cronice generate de consumul tabagic.
În schimbul soluției miraculoase, pot sta calitățile umane și de com unicare proprii ale medicului care
pornește cu un mare atu în fața ace stei categorii de pacienți, acela al autorității și prestigiul ui profesional care
contribuie la creșterea încrederii persoanelor fumătoare că, tratame ntul și sfaturile recomand ate vor ajuta la
o mai ușoară renunțare comparativ cu tentative le izolate și nemonitirizate. La acest aspect se adaugă și faptul
că pacientul simte nevoia să vorbească cu un medic despre modul în care fumatul îi ameniță starea de
sănătate, nevoie exacerbat ă în cazul fumătoarelor, devenite mai atente, odată puse în fața responsabilității de
protejare a unei noi vieți.
Modul în care se comunică cu persoana solicitantă a sprijinului anti -tabac, trebuie să vizeze că fumatul nu este
perceput de practicant ca o b oală, persoana fumătoare nici măcar nu realizează că suferă de o adicție și că
abordarea pentru vindecare este una serioasă, care depășește percepția sa de "slăbiciune, lipsă de voință,
obicei prost".

115 Ambianța caldă și discretă, în care ar trebui să se d esfășoare o dicuție, precum și abordarea individuală a
persoanei fumătoare, căreia, prin toate acestea, i se transmite un sentiment de apropiere și înțelegere din
partea specialiștilor, reprezintă o cale de deschidere și împărtășire a temerilor și preocupă rilor legate de
starea de fumător. Odată creat un cadru perceput ca prietenos pentru pacient, se poate considera "bătălia " ca
fiind pe jumătate câștigată.
Acesta reprezintă mediul, în care personalul medical își pate pune în aplicare planul de intervenți e pentru
asistarea f umătorilor, alcătuit din [195]:
 evaluarea statutului de fumător, pentru fiecare persoană, la fiecare vizită medicală
 încurajarea tuturor persoane lor fumătoare să renunțe la fumat
 oferirea de consiliere celor interesați de renuțarea la fumat
 când este posibil, îndrumarea către specialistul în consiliere anti -tabagică
 recomandarea substituienților de nicotină cu oferirea de informații precise și sfaturi de utilizare a
acestora, în special când sunt adresate femeilor însărcinate
Dat fiind rezultatatele prezentei cercetări, este de preferat, includerea în acest plan, ca punct distinct, a
instruirii persoanei fumătoare, asupra modului în care poate să facă față unui posibil impact negativ generat
prin tetntativele de abandon , de cele mai mult e ori eșuate, datorită f actorilor cu ifluență majoră: pertener
fumător, o locuință în care se fumează, mai mulți membrii fumători în familie, loc de muncă unde nu se
respectă interdicția fumatului, anturaj de fumători.
Scopul proiectului internațional "Bui lding C apacity for T obacco Research in Romania", aflat în desfășurare în
România, urmărește să răspundă nevoii identificate de a asigura pentru asistarea de rutină a tuturor
gravidelor fumătoare, fie de către obstetrician, medic de familie, medic cu spcial izare și pe probleme de
renunțare la fumat sau alt specialist din sănătate. Orice vizită medicașă efectuată de către o femeie cu
potențial de reproducere trebuie considerată o șansă ideală de consiliere pentru stoparea fumatului și
orientarea prin educație către un comportament sănătos și o schimbare majoră adusă stilului de viață cu atât
mai importantă cu cât ben eficiile acestei schimbări va contribui la starea de bine a viitoarei generații.

116
7.CONCLUZII GENERALE

Din cele trei studii efectuate în prezenta cercetare, prin care am urmărit atitudinea femeilor tinere , marea
majoritate dintre ele având vârste cuprinse între 25 -30 ani, față de consumul de tutun, am identificat că
acesta continuă să fie prezent la acest grup populațional în p rocente cres cute , aspect care devine și mai
îngrijorător atunci când fumatul este continuat de către femei și pe perioada de sarcină. O afectare crescută
prin consumul tabagic în sarcină s -a evidențiat la un nivel socio -educațional mai scăzut dar și în rândul clasei
defavorizate etnic (etnia rromă) unde fumatul nu a fost singurul factor de risc comportamental identificat , el
fiind frecvent însoțit de consumul zilnic a unor cantități mari de cafea , consumul de alcool, lipsa de
preocuparte față de evitarea alimentației c u potențial nesanogen. Deși sarcina reprezintă principala motivație
a femeilor de a renunța la fumat, procentul celor care reușesc să rămână abstinente după nașterea copilului
este scăzut, influența majoră în determinarea recidivelor fiind reprezentată de mediul soci o-ambi ental și
familial al femeii, cu atât mai puternică fiind această influență, cu cât numărul persoanelor fumătoare din
anturajul femeii este mai mare.
Aprecierea pozitivă din partea gravidelor, privind intervenția anti -fumat, furnizată la nivelul cabinetelor de
medicină de familie , încrederea pe care femeile o au față de medic, dorința menifestată pentru materialele
informati ve (tipărite sau audio -video) reprezintă direcții de orientare a programelor intervenționale viitoare,
la acest nivel . Astfel , medicii de familie și asistentele trebuie să fie pregătiți atât teoretic cât și practic ca pe
lângă oferirea unui sfat minimal să ofere un plan de abandon, soluții autoajutătoare anti -sevraj, asistență a
tentativelor de abandon instituire a trata mentelor adecvate completate de broșuri, pliante informative și
orientarea către consilieri specialiști sau centre specializate de asistare a fumătorilor.
La nivelul populației generale, intervenția de combatere a fumatului trebuie să se facă în contextul promovării
unui stil de viață sănătos, implementat de timpuriu, prin dezvoltarea unor programe educaționale adresate
copiilor, adolescenților și tinerilor, precum și îmb ogățir ea curriculei școlare prin a codarea unui spațiu mărit
orelor de educație pentru sănătate fără a neglija î nsă grupul poplațional feminin aflat la vârstă adultă, la care
prevalența fumatului s -a manifestat în procentele cele mai ridicate. Corelația directă a eșecului de
abandonare a fumatului și/sau de menținere a abstinenței la vârsta adultă cu inițierea fumat ului la vârste
fragede și menținerea sa pentru o perioadă de timp mare, justifică dezvoltarea componentei programelor
intervenționale aplicate timpuriu în perioada de preadolescență și adolescență .
Managementul global al riscului de practicare a consumului de tutun pe perioada sarcinii, prin
abordarea simultană a tuturor factorilor cu rol declanșator și de întreținere a acestuia, reprezintă
acțiunea intervențională de aplicat, mai degrabă decât măsuri izolate împotriva unuia sau a ltuia
dintre factorii de risc identificați.
Un plan de intervenție anti -fumat, adr esat tinerelor femei de vârstă reproductivă, care se acopere în
cât mai mare măsură abordarea reunită a factorilor de risc evidențiați în literatura de specialitate,
poate r eprezenta cheia succesului în combat erea unei afecțiuni cronice cu mari șanse de prevenire.

117 8. REFERINȚ E

1. Aubin HJ, Luquiens A, Berlin I. Pharmacoterapy for smoking cessation: pharmacological principles
and clinical practice, Br J Clin Pharmacol. 77(2):324 -336.
2. Agency for Healthcare Research and Quality, Smoking cessation interventions during pregnancy
and the postpartum period, Source. 2013; www.effectivehealthcare.ahrq.gov
3. Althabe F, Alemán A, Mazzoni A, Berrueta M , Morello P , Colomar M et al. Tobacco cessation
intervention for pregnant women in Argentina and Uruguay: study protocol. Reproductive Health
2013;10:44.
4. Borland T, Babayan A, Irfan S, Schwartz R. Exploring the adequacy of smoking cessation support
for pregnant and postpartum women. BMC Public Health 2013;13:472.
5. Doll R, Peto R, Boreham J, Sutherland I Mortality in relation to smoking: 50 years ’observation on
male British doctors. Br Med J. 2004;328:1519.
6. Bjartveit K, Tverdal A. Health consequences of sustained smoking cessation. Tob Control, 2009;18:
197 –205.
7. Benowitz NL. Nicotine addiction. N Engl J Med. 2010;362:2295 –303.
8. Shiffman S, Scharf D M, Shadel WG, Gwaltney CJ , Dang Q , Paton SM et al. Analyzing milestones in
smoking cessation: illustration in a nicotine patch trial in adult smokers. J Consult Clin Psy chol,
2006;74:276 –85.
9. Raw M. Framework Convention on Tobacco Control. (FCTC) Article 14 guidelines: a new era for
tobacco dependence treatment; Addiction, 2011;106:2055 –7.
10. Richard P, West K, Ku L. The return on investment of a Medicaid tobacco cessation pr ogram in
Massachusetts. PLoS ONE, 2012;7:e29665.
11. Taylor M, Leonardi -Bee J, Agboola S,McNeill A, Coleman T. Cost effectiveness of interventions to
reduce relapse to smoking following smoking cessation. Addiction, 2011;106:1819 –26.
12. Mahmoudi M, Coleman CI, Sobieraj DM. Systematic review of the cost -effectiveness of varenicline
vs. bupropion for smoking cessation. Int J Clin Pract, 2012;66:171 –82.
13. Fiore MC, Jaén CR, Baker TB , Bailey WC , Benowitz NL , Curry SJ et al. Treating Tobacco Use and
Dependence: 2008 Update. Clinical Practice Guideline . Rockville, MD: U.S. Department of Health
and Human Services, Public Health Service, 2008; updated May 2008, Available at
http://www.ncbi.nlm.nih . gov.gate2.inist.fr/books/NBK12193 (last accessed 1 October 2010).
14. The Clinical P ractice Guideline Treating Tobacco Use and Dependence 2008 Update Panel, Liaisons,
and Staff. A clinical practice guideline for treating tobacco use and dependence, 2008 update . A U.S.
Public Health Service report. Am J Prev Med, 2008;35:158 –76.
15. Aubin HJ, Karila L, Reynaud M. Pharmacotherapy for smoking cessation: present and future . Curr
Pharm Des, 2011;17:1343 –50.

118 16. Stead LF, Bergson G, Lancaster T. Physician advice for smoking cessation. Cochrane Database Syst
Rev, 2008;(2):CD000165.
17. Lancaster T, Stead LF. Individual behavioural counselling for smoking cessation. Cochrane
Database Syst Rev, 2005;(2):CD001292.
18. Agency for Healthcare Research and Quality Smoking cessation interventions during pregnancy
and the postpartum period, 2013; Source: www.effectivehealthcare.ahrq.gov .
19. Peto R, Lopez AD, Boreham J, Thun M. Mortality from smoking in developed countries 1950 -2010,
Imperial Cancer Researches Fund, World Health Oxford University Press; Oxford, UK, 2nd edition.
20. Zhu SH, Zhuang YL, Gamst A, Wolfson T. Interventions to increase smoking cessation at the
population level: How to much progress has been made in the last two decades?. Tabacco Control,
2012;21(2):110 -118.
21. Cnattingius S. The epidemiology of smo king during pregnancy: smoking prevalence, maternal
characteristics, and pregnancy outcomes. Nicotine and Tobacco Research, 2004; 6(2):125 –140.
22. U.S. Department of Health and Human Services. Surgeon General’s Report. U.S. Department of
Health and Human Ser vices 2004. The Health Consequences of Smoching, 2004 .
23. Giovino GA. The tobacco epidemic in the United States. American Journal of Preventive Medicine,
2007; 33(6):318 –326
24. Dixon L, Aimer P, Fletcher L, Guilliland K, Hendry C. Smoke free outcomes with midwife lead
maternity carers: an analysis of smoking during pregnancy from the New Zealand College of
Midwives Midwifery database 2004 -2007. New Zealand College of Midwives Journal, 2009; 40:13–9.
25. Tong VT, Jones JR, Dietz PM, D’Angelo D, Bombard JM. Trends in smok ing before, during, and after
pregnancy . Morbidity and Mortality Weekly Report, 2009; 58:1–29.
26. Al-Sahab B, Saqib M, Hauser G, Tamim H. Prevalence of smoking during pregnancy and associated
risk factors among Canadian women: a national survey. BMC Pregnancy and Childbirth,
2010; 10:24.
27. Tappin DM, MacAskill S, Bauld L, Eadie D, Shipton D, Galbraith L. Smoking prevalence and smoking
cessation services for pregnant women in Scotland. Substance Abuse: Treatment, Prevention, and
Policy, 2010;5.
28. Lanting CI, van Wou we JP, van den Burg I, Segaar D, van der Pal -de Bruin KM. Smoking during
pregnancy: trends between 2001 and 2010. Nederlands Tijdschrift Voor Geneeskunde,
2012; 156 (46):A5092.
29. Pickett KE, Wilkinson RG, Wakschlag LS. The psychosocial context of pregnancy smo king and
quitting in the Millennium Cohort Study. Journal of Epidemiology and Community Health,
2009; 63(6):474 –80.
30. Graham H, Hawkins SS, Law C. Lifecourse influences on women’s smoking before, during and after
pregnancy. Social Science and Medicine, 2010; 70:582 –7.

119 31. Johnston V, Thomas DP, McDonnell J, Andrews RM. Maternal smoking and smoking in the
household during pregnancy and postpartum: findings from an Indigenous cohort in the Northern
Territory. Medical Journal of Australia, 2011; 194 :556 –9.
32. Wanless D. Securing Good Health for the Whole Population. TSO, London, 2004.
33. Tappin DM, MacAskill S, Bauld L, Eadie D, Shipton D, Galbraith L. Smoking prevalence and smoking
cessation services for pregnant women in Scotland. Substance Abuse: Treatment, Prevention, a nd
Policy, 2010; 5.
34. Wakschlag LS, Pickett KE, Middlecamp MK, Walton LL, Tenzer P, Leventhal BL. Pregnant smokers
who quit, pregnant smokers who don’t: does history of problem behavior make a difference?.
Social Science and Medicine. 2003; 56(12):2449 –60.
35. Ebert LM, Fahy K. Why do women continue to smoke in pregnancy ?. Women and Birth.
2007;20:161 –8.
36. Schneider S, Schutz J. Who smokes during pregnancy? A systematic literature review of population –
based surveys conducted in developed countries between 1997 and 20 06. European Journal of
Contraceptive and Reproductive Health Care. 2008; 13(2):138 –47.
37. World Health Organization [accessed 2008] – Closing the gap in a generation: health equity through
action on the social determinants of health; http://www.who.int/social.determinants/en/ .
38. Chan A, Keane RJ, Robinson JS. The contribution of maternal smoking to preterm birth, small for
gestational age and low birth weight among aboriginal and non -aboriginal births in South
Australia. Medical Journal of Australia. 2001; 174 (8):389 –9.
39. Wood L, France K, Hunt K, Eades S, Slack -Smith L. Indigenous women and smoking during
pregnancy: Knowledge, cultural contexts and barriers to cessation. Social Science and Medicine.
2008; 66(11):2378 –8.
40. Troe EJ, Raat H, Jaddoe V, Hofman A , Steegers EA , Verhulst FC et al. Smoking during pregnancy in
ethnic populations: the Generation R study. Nicotine and Tobacco Research. 2008; 10:1373 –84.
41. Tong VT, Dietz PM, England LJ , Farr SL , Kim SY , D'Angelo D et al. Age and racial/ethnic disparities
in prepregnancy smoking among women who delivered live births. Preventing Chronic Disease.
2011; 8:A121 .
42. Watt TT. Alcohol use and cigarette smoking during pregnancy among American Indians/Alaska
Natives. Journal of Ethnicity in Substance Abuse. 2012; 11(3):262 –75.
43. Small R. Mothers in a New Country. (MINC) [thesis], LaTrobe University, Victoria. 2000.
44. Bush J, White M, Kai J, Rankin J, Bhopal R. Understanding influences on smoking in Bangladeshi and
Pakistani adults: community based, qualitative study. BMJ. 2003; 326 :962.
45. Richmond R. You’ve come a long way baby: women and the tobacco epidemic. Addiction.
2003; 98(5):553 –7.

120 46. Polanska K, Hanke W, Sobala W, Lowe JB. Efficacy and effectiveness of the smoking cessation
program for pregnant women. International Journal of Occupational Medicine and Environmental
Health. 2004; 17(3):369 –77.
47. Bloch M, Althabe F, Onyamboko M, Kaseba -Sata C , Castilla EE , Freire S et al. Tobacco use and
secondhand smoke exposure during pregnancy: an investigative survey of women in 9 developing
nati ons. American Journal of Public Health. 2008; 98:1833 –40.
48. Samet JM, Yoon SY. Women and the Tobacco Epidemic: Challenges For the 21st Century. Institute
for Global Tobacco Control, Johns Hopkins School of Public Health, WHO, 2001.
49. Meghea CI, Rus D, Rus IA, S ummers Holtrop J, Roman L. Smoking during pregnancy and associated
risk factors in a sample of Romanian women. European Journal of Public Health. 2010; 22(2):229 –
33.
50. Ostrea EM, Jr, Villanueva -Uy E, Ngerncham S et al. An epidemiologic study comparing fetal
exposure to tobacco smoke in three Southeast Asian countries. International Journal of
Occupational & Environmental Health. 2008; 14(4):257 –62.
51. Kong GW, Tam WH, Sahota DS, Nelson EA. Smoking pattern during pregnancy in Hong Kong
Chinese. Australian & New Z ealand Journal of Obstetrics & Gynaecology. 2008; 48:280 –5.
52. Steyn K, de Wet T, Saloojee Y, Nel H, Yach D. The influence of maternal cigarette smoking, snuff use
and passive smoking on pregnancy outcomes: the Birth To Ten Study. Paediatric Perinatal
Epidemio logy. 2006; 20(2):90 –9.
53. Palipudi KM, Asma S, Gupta PC, Dhirendra S. Tobacco use during pregnancy: An investigation from
a National Household Surv ey. Proceedings of the 57th Session of the International Statistical
Institute, Durban, South Africa, 2009.
54. Althabe F, Alemán A, Mazzoni A, Berrueta M , Morello P , Colomar M et al. Tobacco cessation
intervention for pregnant women in Argentina and Uruguay: study protocol. Reproductive Health.
2013;10:44.
55. Cnattingius S. The epidemiology of smoking during pregnancy: smoking prevalence, maternal
characteristics, and pregnancy outcomes. Nicotine and Tobacco Research. 2004; 6(S2):S125 –S140.
56. Kaufman N, Nichter M. The marketing of tobacco to women: glob al perspectives. In: Samet JM,
Yoon SY, editors. Women and the Tobacco Epidemic. World Health Organization, Geneva. 2001;69 –
98.
57. Gilmore AB, McKee M. Tobacco and transition: an overview of industry investments, impact and
influence in the former Soviet Unio n. Tobacco Control. 2004; 13:136 –42.
58. Graham H. Australian Health Inequities Program lecture. Melbourne, Australia, 2009.
59. Chomba E, Tshefu A, Onyamboko M, Kaseba -Sata C , Moore J , McClure EM et al. Tobacco use and
secondhand smoke exposure during pregnancy in two African countries: Zambia and the
Democratic Republic of C ongo. Acta Obstetricia et Gynecologica. 2010; 89:531 –9.

121 60. Fogarasi -Grenczer A. Socioeconomic factors of tobacco smoching during pregnancy. Incresing
capacity for tobacco research in Hungary 2008 -2013, Institute for the History of Hungarian
Science, Budapest. 2013; ISBN978 -615 -5365 -00-3, pp:139 -149.
61. Blalock JA, Fouladi RT, Wetter DW, Cinciripini PM. Depression in pregnant women seeking smoking
cessation treatment. Addictive Behaviors. 2005; 30(6):1195 –208.
62. Aveyard R, West R. Managing smoking cessation. BMJ. 2007; 335 :37–41.
63. Crittenden KS, Manfredi C, Cho YI, Dolecek TA. Smoking cessation processes in low -SES women: the
impact of time -varying pregnancy status, healthcare messages, stress and health concerns.
Addictive Behaviours. 2007; 32:1347 –66.
64. Orr ST, Blazer DG, Orr CA. Maternal prenatal depressive symptoms, nicotine addiction, and
smoking -related knowledge, attitudes, beliefs, and behaviors. Maternal Child Health Journal.
2012; 16:973 –8.
65. Heath D, Panaretto K, Manessis V. Factors to consider in s moking interventions for Indigenous
women. Australian Journal of Primary Health. 2006; 12(2):131 –6.
66. Fernander A, Moorman G, Azuoru M. Race -related stress and smoking among pregnant African –
American women. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica. 2010; 89:558 –64.
67. Nguyen KH, Subramanian SV, Sorensen G, Tsang K, Wright RJ. Influence of experiences of racial
discrimination and ethnic identity on prenatal smoking among urban black and Hispanic women.
Journal of Epidemiology and Community Health. 2012; 66:315 –21.
68. Burgess DJ, Fu SS, vanRyn M. Potential unintended consequences of tobacco -control policies on
mothers who smoke: a review of the literature; American Journal of Preventive Medicine ,
2009; 37:S151 –S158.
69. Wigginton B, Lee C. A story of stigma: Australian w omen’s accounts of smoking during pregnancy.
Critical Public Health. 2012.
70. Gilbert E. Contextualising the medical risks of cigarette smoking: Australian young women’s
perceptions of anti -smoking campaigns. Health Risk and Society. 2005; 7:227 –45.
71. Flemming K, Graham H, McCaughan D, Angus K, Bauld L. The barriers and facilitators to smoching
cessation experienced by womwn's pertners during pregnancy and the post -partum period: a
systematic review of quatitative research . BMC Public Health. 2015 ;15:849 .
72. Bond C , Brough M, Spurling G, Hayman N. ‘It had to be my choice’ Indigenous smoking cessation
and negotiations of risk, resistance and resilience. Health, Risk & Society. 2012; 14:565 –81.
73. Yang L, Tong EK, Mao Z, Hu T. Exposure to secondhand smoke and associated f actors among non –
smoking pregnant women with smoking husbands in Sichuan province, China. Acta Obstetricia et
Gynecologica Scandinavica. 2010; 89(4):549 –57.
74. Cox B, Martens E, Nemery B, Nawrot TS. Impact of a stepwise introduction of smoke -free legislation
on the rate of preterm births: analysis of routinely collected birth data. BMJ. 2013; 346 :f441.

122 75. Nichter M, Padmawati RS, Ng N. Developing a smoke free household initiative: an Indonesian case
study. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica. 2010; 89:578 –81.
76. Oncken CA, Kranzler HR. What do we know about the role of pharmacotherapy for smoking
cessation before or during pregnancy?. Nicotine & Tobacco Research. 2009; 11:1265 –73.
77. Hotham E, Ali R, White J, Robinson J. Pregnancy -related changes in tobacco, alcohol and cannabis
use reported by antenatal patients at two public hospitals in South Australia. Australian and New
Zealand Journal of Obstetrics and Gynaecology. 2008;48:248 –54.
78. McBride CM, Emmons KM, Lipkus IM. Understanding the potential of teachable moments: the case
of smoking cessation. Health Education Research. 2003; 18(2):156 –70.
79. Tong VT, England LJ, Dietz PM, Asare LA . Smoking patter ns and use of cessation interventions
during pregnancy. American Journal of Preventive Medicine. 2008;35(4):327 –33.
80. Mullen PD. Maternal smoking during pregnancy and evidence -based intervention to promote
cessation. Primary Care. 1999; 26(3):577 –89.
81. Cinciri pini PM, McClure JB, Wetter DW, Perry J , Blalock JA , Cinciripin i LG et al. An evaluation of
videotaped vignettes for smoking cessation and relapse prevention during pregnancy: The Very
Important Pregnant Smokers (VIPS) Program. Tobacco Control. 2000; 9(3):iii61 –iii63.
82. Passey ME, D’Este CA, Stirling JM, Sanson, Fisher R W. Factors associated with antenatal smoking
among Aboriginal and Torres Strait Islander women in two jurisdictions. Drug and Alcohol Review.
2012; 31:608 –16.
83. Ortendahl M, Nasman P. Use of coping techniques as a predictor of lapse when quitting smoking
amon g pregnant and non -pregnant women. American Journal on Addictions. 2007; 16(3):238 –43.
84. Ortendahl M. Coping mechanisms actually and hypothetically used by pregnant and non -pregnant
women in quitting smoching. Journal of Addictive Diseases. 2008; 27(4):61 –8.
85. Ortendahl M, Nasman P. Factors affecting continuation of smoking by pregnant and nonpregnant
women. Substance Abuse. 2009; 30(2):150 –7.
86. Centers for Disease Control and Prevention. Women and smoking: a report of the Surgeon General.
Executive Summary. Morbid ity and Mortality Weekly Report. 2002; 51(RR-12):i –iv.1–13.
87. Fang WL, Goldstein AO, Butzen AY , Hartsock SA , Hartmann KE , Helton M et al . Smoking cessation in
pregnancy: a review of postpartum relapse prevention strategies. Journal of American Board of
Family Practice. 2004; 17:264 –75.
88. Rattan D, Mamun A, Najman JM, Williams GM, Doi SA. Smoking behaviour in pregnancy and its
impact on smokin g cessation at various intervals during follow -up over 21 years: a prospective
cohort study. BJOG: an international journal of obstetrics and gynaecology. 2013; 120 (3):288 –96.
89. Chapman S, MacKenzie R. The global research neglect of unassisted smoking cessati on: causes and
consequences. PLoS Med. 2010; 7:e1000216.

123 90. Rakoczi I. Socio -economic background of continued smoching during pregnancy in Hungary.
Incresing capacity for tobacco research in Hungary. 2008 -2013, Institute for the History of
Hungarian Science, Budapest. 2013; ISBN978 -615 -5365 -00-3, pp: 175 -183.
91. Ministerul Sănătății. Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020.“Sănătate pentru Prosperitate”,
București.2014.
http://www.ms.gov.ro/documente/Anexa%201%20%20Strategia%20Nationala%20de%20Sanat
ate_886_1761.pdf
92. Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate (CPSS). Fumatul și sănătatea publică în România.
Cunoștințe, atitudini și practice legate de consumul de produse din tutun în rândul populației
generale din România, editat de, Bucuresti, 2004.
93. ERC Statistics International plc. The World Cigarettes I and II: The 2001 Survey . Suffolk, Great
Britain. 2001.
94. Centrul pentru Politici și Servicii de S ănătate. Cunoștințele, atitudinile, și practicile populației
generale referitoare la consumul de tutun și la prevederile legislative din domeniu, 2007.
95. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2011: Warning about the dangers of tobacco ;
available at: www.whoint/tobacco/global_report/2011/en .
96. Special Eurobarometer 332 Wave 72.3 – TNS Opinion&Social, Tobacco 2010 . available
at:www/ec.europa.eu/health/tobacco/docs/ebs332_en.pdf.
97. Ministry of Hea lth and Institute of Pneumology Marius Nasta. Evaluation of the impact of tobacco
control measures on the smoching prevalence of Romanian adults . Bucharest. 2011. www.ms.ro.
98. Ministry of Health. Global Adult Tobacco Survey (GATS), 2011. Available at:
http://www.who.int/tobacco/surveillance/en_tfi_china_gats_factsheet_2010
99. Sănătatea Reproducerii la Tineri; România. 2004; Raport Final, CDC, IDMC, FICF, CEDPA, CNS,
București, 2005.
100. Moga M, Preda G. Smoking in pregnancy. JEPE. 2008;9:566 -73.
101. Agentia Națională Antidrog. Raport național privind situația drogurilor 2008. România, noi evoluții,
tendințe și informații detaliate cu privire la temele de interes european. București, 2009.
102. Agentia Națională Antidrog. Raport național privind situația drogurilor 2014. România, noi evoluții
și tendințe. București; 2015.
103. www.cdc.gov .
104. www.unaids.org/en/geographical+area/by+country/romania.asp .
105. www.who.org .
106. Negrișanu G. Tratat de nutriție. Edit Brumar, Timișoara 2005; ISBN 9 73-602 -107 -6.
107. Lo J, Schabel MC , Roberts VH , Morgan TK , Rasanen JP , Kroenke CD et al. Vitamin C
supplementation ameliorates the adverse effects of nicotine on placental hemodynamics and
histology in nonhuman primates. Am J O bstet Gynecol. 2015;212(3):370.
108. Phyllis AB. Vindecare prin nutriție; Edit. Litera, București. 2014; ISBN 978 -606 -686 -622 -4.

124 109. Watts GF. Coenzyme Q 10 improves endothelial dysfunction of the brachial artery in Type II
diabetus mellitu., Diabetologia. 2002;45 :420.
110. Kharb S . Vitamin E and C in preeclamsia. Eur J Obstet Gynecol Reprod Bio. 2000;93:37.
111. Chappell LC. Effect of antioxidants on the occurance of preeclamsia in women at increased risk: a
randomized trial. Lancet. 1999;354:810.
112. Radulian G, Turcu L, sub coord. Târgoviște I. Tratementul dietetic în "Tratat de diabet Paulescu",
Edit. Medicală, București. 2004;1211 -1220.
113. Mc Kenzie WR. Selenium: an esential element for immune function, Imunology today. 1998;
19(8):342 -445.
114. Kelley L, Baumgartel BSN, Diane L. The Special Supplemental Nutrition Program for Women,
Infants, and Children: Policy versus practice regarding breastfeeding . Nurs Outlook.
2013;61(6):466 –470.
115. Institute of Medicine, Food and Nutrition Board. Dietary reference intakes for energy and
macronutrients, carbohydrate, fiber, fat anf fatty acids. Washington DC. 2002; National Academy
Press.
116. Luis MA, Lunetta AC. Alcohol and drugs: prel iminary survey of brazilian nursing research, Rev Lat
Am Enfermagem. 2005;13:1219 -30.
117. Mcnamara TK, Orav EJ, Chang G . Social support and prenatal alcohol use, J Womens Health.
2006;15(1):70 -6.
118. Sorensen HJ, Mortensen EL , Mednick SA . Early weaning and hospi talization with alcohol -related
diagnoses in adult life, Am J Psychiatry. 2006;163(4):704 -9.
119. Mills J. Moderate caffeine use and the risk of spontaneous abortion and intrauterine growth
retardation. JAMA. 1993;269:593.
120. Alberta Health Services. Nutrition Gui deline Pregnancy, 2013, source:
http://www.albertahealthservices.ca/hp/if -hp-ed-cdm -ns-4-1-1-pregnancy.pdf .
121. U.S. Department of Health and Human Services. ODPHP Publi cation . UOO36. Washington, DC, USA:
U.S. Department of Health and Human Services. 2008; Physical Activity Guidelines for Americans,
source: http://www.health.gov/PAGuidelines/
122. Bilic M. Sănătatea are gust; Edit. Curtea Veche, Bucuresti. 2011; ISBN 978 -606 -588 -183 -9.
123. Zhang C, Tobias DK, Chavarro JE , Bao W , Wang D , Ley SH et al. Adherence to healthy lif estyle and
risk of gestational diabetes mellitus: prospective cohort study. BMJ. 2014;349:5450.
124. Prapavessis H, De Jesusu S, Harper S , Cramp A , Fitzgeorge L , Mottola MF et al. The effects of acute
exercise on tobacco cravings and withdrawal symptoms in temporary abstinent pregnant smokers.
Addict Behav. 2014;39(3),703 -708.
125. Zhang C, Deirdre K, Tobias DK, Bao W , Wang D , Ley SH et al. Adherence to healthy lifestyle and risk
of gestational diabetes mellitus: prospective cohort study. BMJ. 2014;349:5450.

125 126. Bond C. A culture of ill health: public health or Aboriginality?. Medical Journal of Australia.
2005;183:39 –41.
127. Bond C, Brough M, Spurl ing G, Hayman N. ‘It had to be my choice’ Indigenous smoking cessation
and negotiations of risk, resistance and resilience. Health, Risk & Society. 2012’; 14:565 –81.
128. Baum F. Reducing health inequities requires a new national health research agenda. Health
Promotion Journal of Australia. 2009; 20:163 –4.
129. Ebert L, Fahy K. What do midwives need to understand/know about smoking in pregnancy?.
Women and Birth. 2009; 22:35–40.
130. McLellan A, Lewis D, O’Brien C, Kleber H. Drug dependence, a chronic medical illness. JAMA .
2000; 284 (13):1689 –95.
131. McBride CM, Emmons KM, Lipkus IM. Understanding the potential of teachable moments: the case
of smoking cessation. Health Education Research. 2003; 18(2):156 –70.
132. Slade P, Laxton -Kane M, Spiby H. Smoking in pregnancy: the role of the transtheoretical model and
the mother’s attachment to the fetus. Addictive Behaviors. 2006; 31:743 –57.
133. Ortendahl M, Nasman P. Quitting smoking is perceived to have an effect on somatic health among
pregnant and non -pregnant women. Journal of Maternal -Fetal and Neonatal Medicine.
2008; 21(4):239 –46.
134. Ortendahl M, Nasman P. Somatic, psychological and social judgments related to smoking among
pregnant and non -pregnant women; Journal of Addictive Diseases. 2007; 26(4):69 –77.
135. Ortendahl M, Nasman P. Judgments of risk for consequences of continuing or quitting smoking – A
study of pregnant and nonpregnant women intending and not intending to quit. American Journal
of Drug and Alcohol Abuse. 2008; 34(2):225 –33.
136. Ortendahl M, Nasman P. Use of coping techniques as a predictor of lapse when quitting smoking
among pregnant and non -pregnant women. American Journal on Addictions. 2007; 16(3):238 –43.
137. Ortendahl M, Nasman P. Use of coping techniques as a predictor of lapse when quitting smokin g
among pregnant and non -pregnant women. American Journal on Addictions. 2007; 16(3):238 –43.
138. Pilling S, Hesketh K, Mitcheson L. Psychosocial Interventions for drug misuse. A framework and
toolkit for implementing NICE -recommended. Gateway approval reference : 11486. The National
Treatment Agency for Substance Misuse (NHS), London: 2010.
139. Glanz K, Rimer BK, Viswanath K. Health Behavior and Health Education: Theory, Research, and
Practice. 4th Edition Jossey -Bass, San Francisco, 2008.
140. Flemming K, Graham H, Mccaughan D, Angus K, Bauld l . The barriers and facilitators to smoking
cessation experienced by women's partners during pregnancy and the post -partum period: a
systematic review of qualitative research; bmc public health. 2015 sep 3;15:849. Doi:
10.1186/s12889 -015-2163 -X.
141. Ortendahl M. Coping mechanisms actually and hypothetically used by pr egnant and non -pregnant
women in quitting smoching. Journal of Addictive Diseases. 2008; 27(4):61 –8.

126 142. Ortendahl M, Uttermalm A, Simonsson B, Nasman P, Wallsten T. Estimated time for occurrence of
smoking -related consequences among pregnant and non -pregnant women. International Journal of
Environmental Research and Public Health. 2009;6(5):1665 –75.
143. Baric L, MacArthur C, Sherwood M. A study of health education aspects of smoking in
pregnancy. International Journal of Health Education. 1976; 19 2 Suppl):1 –17.
144. Donovan JW, Burgess PL, Hossack CM, Yudkin GD. Routine advice against smoking in pregnancy;
Journal of the Royal College of General Practitioners. 1975 25(153):264 –8.
145. Fox NL, Sexton MJ, Hebel JR. Alcohol consumption among pregnant smokers: effects of a sm oking
cessation intervention program. American Journal of Public Health. 1987; 77:211 –3.
146. Chamberlain C, O’Mara -Eves A, Oliver S, Caird JR , Perlen SM , Eades SJ et al. Psychosocial
interventions for supporting women to stop smoking in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev.
2013;10.
147. Katz KS, Blake SM, Milligan RA, Sharps PW , White DB , Rodan MF et al. The design, implementation
and acceptability of an integrated intervention to address multiple behavioral and psychosocial
risk factor s among pregnant African American women. BMC Pregnancy and Childbirth. 2008; 8:22.
148. Gilligan C, Sanson -Fisher RW, D -Este C, Eades S, Wenitong M. Knowledge and attitudes regarding
smoking during pregnancy among Aboriginal and Torres Strait Islander women. Medical Journal of
Australia. 2009; 190 :557 –61.
149. Albrecht SA, Caruthers D, Patrick T, Reynolds M , Salamie D , Higgins LW et al . A randomised
controlled trial of a smoking cessation intervention for pregnant adolescents. Nursing
Research. 2006; 55(6):402 –10.
150. Sedgwick P. Selection bias versus allocation bias. BMJ. 2013; 346 :f3345.
151. Rogers JM. Tobacco and pregnancy; Reproductive Toxicology. 2009; 28(2):152 –60.
152. Walsh RA, Redman S, Byrne JM, Melmeth A, Brinsmead MW. Process measures in an antenatal
smoking cessation trial: another part of the picture. Health Education Research. 2000; 15:469 –83.
153. Moore LO, Campbell R, Whelan A , Mills N , Lupton P , Misselbrook E et al. Self help smoking
cessation in pregnancy: cluster randomised controlled trial. BMJ. 2002; 325 :1383 –6.
154. de Vries H, Bakke r M, Dolan Mullen P, van Breukelen G. The effects of smoking cessation counseling
by midwives on Dutch pregnant women and their partners. Patient Education and
Counseling. 2006; 63(1-2):177 –87.
155. Strand M, Phelan K, Donovan E. Promoting the uptake and use of evidence: an overview of the
problem; Clinics in Perinatology. 2003; 30:389 –402.
156. Cooke M, Mattick RP, Walsh RA. Implementation of the ‘Fresh Start’ smoking cessation programme
to 23 antenatal clinics: a randomized controlled trial investigating two methods of dissemination.
Drug and Alcohol Review. 2001; 20:19–28.
157. Hartmann KE, Wechter ME, Payne P, Salisbury K, Jackson RD, Melvin CL. Best practice smoking
cessation intervention and resource needs of prenatal care providers. Obstetrics and

127 Gynecology. 2007; 110 :765 –70.
158. Pbert L, Ockene JK, Zapka J , Ma Y , Goins KV , Oncken C , Stoddard AM . A community health center
smoking cessation intervention for pregnant and postpartum women. American Journal of
Preventive Medic ine. 2004, 26(5):377 –85.
159. Williams N, Kathrecha P, Williams R. Consultation on NICE draft recommendations on quitting
smoking in pregnancy and after childbirth: Report to the National Institute for Health and Clinical
Excellence. 2010 ;http://guidance.nice.org.uk/PH26/SupportingEvidence/FieldworkReport/pdf/English .
160. Tsoh JY, Kohn MA, Gerbert B. Promoting smoking cessation in pregnancy with Video Doctor plus
provider cueing: a randomized trial; Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica. 2010;
89(4):515 –23.
161. Naughton F, Prevost AT, Gilbert H, Sutton S. Randomized controlled trial evaluation of a tailored
leaflet and SMS text message self -help intervent ion for pregnant smokers (MiQuit); Nicotine and
Tobacco Research. 2012, 14(5):569 –77.
162. Ondersma SJ, Svikis DS, Lam PK, Connors -Burge VS, Ledgerwood DM, Hopper JA. A randomized
trial of computer -delivered brief intervention and low -intensity contingency manag ement for
smoking during pregnancy. Nicotine & Tobacco Research. 2012; Vol. 14 (issue 3):351 –60.
163. Brandon TH, Simmons VN, Meade CD, Quinn GP, Lopez Khoury EN, Sutton SK. Self -help booklets
for preventing postpartum smoking relapse: a randomized trial. Americ an Journal of Public
Health. 2012; 102 (11):2109 –15.
164. Aveyard R, West R. Managing smoking cessation. BMJ. 2007; 335 :37–41.
165. Fiore M. Treating tobacco use and dependence: Clinical practice guideline. Centers for Disease
Control and Prevention. 2008.
166. Floyd RL, Belodoff B, Sidhu J, Schulkin J, Ebrahim SH, Sokol RJ. A survey of obstetrician –
gynecologists on their patients’ use of tobacco and other drugs during pregnancy. Prenatal and
Neonatal Medicine; 2001.
167. Tong VT, England LJ, Dietz PM, Asare LA . Smoking patterns and use of cessation interventions
during pregnancy. American Journal of Preventive Medicine. 2008; 35(4):327 –33.
168. Mejia R, Martinez VG, Gregorich SE, Pacrez -Stable EJ. Physician counseling of pregnant women
about active and secondhand smoking in Argentina. Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica.
2010; 89(4):490 –5.
169. Okoli CT, Greaves L, Bottorff JL, Marcellus. He alth care providers’ engagement in smoking cessation
with pregnant smokers. JOGNN – Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal
Nursing, 2010. 39(1):64 –77.
170. Beenstock J, Sniehotta F, White M, Bell R, Milne EMG, Araujo -Soares V. What helps and hinders
mid wives in engaging with pregnant women about stopping smoking? A cross -sectional survey of
perceived implementation difficulties among midwives in the North East of
England. Implementation Science. 2012; 7:36.

128 171. Perlen S, Brown S, Yelland J. Have guidelines ab out smoking cessation support in pregnancy
changed practice in Victoria, Australia?. Birth. 2013; 40(2):81 –7.
172. Tappin DM, MacAskill S, Bauld L, Eadie D, Shipton D, Galbraith L. Smoking prevalence and smoking
cessation services for pregnant women in Scotland, Substance Abuse. Treatment, Prevention, and
Policy. 2010; 5.
173. Chasnoff IJ, McGourty RF, Bailey GW , Hutchins E , Lightfoot SO , Pawson LL , et al. The 4P’s Plus
screen for substance use in pregnancy: Clinical application and outcomes. Journal of
Perinatology. 2005; 25:368 –74.
174. Chasnoff IJ, We lls AM, McGourty RF, Bailey LK . Validation of the 4P’s Plus screen for substance use
in pregnancy. Jour nal of Perinatology. 2007; 27:744 –8.
175. Bauld L, Hackshaw L, Ferguson J, Coleman T, Taylor G, Salway R. Implementation of routine
biochemical validation and an ‘opt out’ referral pathway for smoking cessation in pregnancy.
Addiction. 2012; 107 :53–60.
176. McLaren DJ , Conigrave KM, Robertson JA, Ivers RG, Eades S, Clough AR. Using breath carbon
monoxide to validate self -reported tobacco smoking in remote Australian Indigenous
communities. Population Health Metrics. 2010; 8:2.
177. Burgess DJ, Fu SS, vanRyn M. Potential unin tended consequences of tobacco -control policies on
mothers who smoke: a review of the literature. American Journal of Preventive Medicine. 2009;
37:S151 –S158.
178. Stanton WR, Lowe JB, Moffatt J, Del Mar CB. Randomised control trial of a smoking cessation
inter vention directed at men whose partners are pregnant. Preventive Medicine; 2004. 38:6–9.
179. Gage JD, Everett KD, Bullock L. A review of research literature addressing male partners and
smoking during pregnancy. Journal of Obstetric, Gynecologic, and Neonatal
Nursing,. 2007; 36(6):574 –80.
180. Loke AY, Lam TH. A randomized controlled trial of the simple advice given by obstetricians in
Guangzhou, China, to non -smoking pregnant women to help their husbands quit smoking. Patient
Education and Counseling. 2005; 59(1):3 1–7.
181. Kazemi A, Ehsanpour S, Nekoei -Zahraei NS. A randomized trial to promote health belief and to
reduce environmental tobacco smoke exposure in pregnant women. Health Education
Research. 2012; 27(1):151 –9.
182. McBride CM, Baucom DH, Peterson BL, Pollak KI , Palmer C , Westman E et al. Prenatal and
postpartum smoking abstinence: a partner assisted approach. American Journal of Preventive
Medicine. 2004; 27(3):232 –8.
183. Greaves L, Kalaw C, Bottorff JL. Case studies of power and control related to tobacco use during
pregnancy. Women’s Health Issues. 2007; 17:325 –32.
184. Hennrikus D, Pirie P, Hellerstedt W, Lando HA, Steele J, Dunn C. Increasing support for smoking
cessa tion during pregnancy and postpartum: results of a randomized controlled pilot study.

129 Preventive Medicine. 2010; 50(3):134 –7.
185. Greaves L, Tungohan E. Engendering tobacco control: Using an international public health treaty to
reduce smoking and empower wome . Tobacco Control. 2007; 16:148 –50.
186. Healton CG, Vallone D, Cartwright J. Unintended consequences of tobacco policies: implications for
public health practice. American Journal of Preventive Medicine. 2009; 37:S181 –S182.
187. Moore RS, McLellan DL, Tauras JA, Fagan P. Securing the health of disadvantaged women: a critical
investigation of tobacco -control policy effects on women worldwide. American Journal of
Preventive Medicine. 2009; 37:S117 –S120.
188. Babinská I, Gecková AM, Jarcus ka P, Pella D, Mareková M, Stefková G, Veselská ZD. HepaMeta Team.
Does the population living in Roma settlements differ in physical activity, smoking and alcohol
consumption from the majority pop ulation in Slovakia? . Cent Eur J Public Health . 2014 Mar;22
Suppl:S22 -7.
189. Flemming K, Graham H, Heirs M, Fox D, Sowden A. Smoking in pregnancy: a systematic review of
qualitative research of women who commence pregnancy as smokers. Journal of Advanced
Nursing, 2013; 69:1023 –36.
190. Flenady V, Koopmans L, Middleton P, Frøen JF , Smith GC , Gibbons K et al. Ma jor risk factors for
stillbirth in high -income countries: a systematic review and meta -analysis. Lancet.
2011; 377 (9774):1331 –40.
191. World Health Organization. Report on the Global Tobacco Epidemic. 2008; the mpower package.
http://www.who.int/tobacco/mpower/en/index.html
192. Shoff C, Yang TC. Understanding maternal smoking during pregnancy: Does residential context
matter?. Social Science & Medicine. 2013; 78:50–60.
193. Hunt J. Research to prevent tobacco use and secondhand smoke exposure in pregnancy.
International Journal of Gynecology and Obstetrics. 2012; 119 :S251.
194. www.nice.org.uk
195. Trofor A, Mihălțan M, Mihăițan S. Ghid de renunțar e la fumat și asistență de specialitate a
fumătorului (GREFA) -Ghidul Societății Române de Pneumologie, ediția a 2 -a, Edit. Tehnopress.
București. 2010; ISBN 978 -973 -702 -768 -9.
196. Trofor A, Mihaltan F, Mihaicuta S, Pop M, Todea D, și col Ghidul Societății Româ ne de Pneumologie:
Ghid de renunțara la fumat și asistența de specialitate a fumătorului (GREFA), Tehnopress, Iași,
2008, www.srp.ro
197. Parker DR, Windsor RA, Roberts MB, Hecht J, Hardy NV, Strolla LO, et al. Feasibility, cost, and cost –
effectiveness of a telephone -based motivational intervention for underserved pregnant
smokers. Nicotine and Tobacco Research. 2007; 9(10):1043 –51.
198. Donatelle RJ, Prows SL, Champeau D, Hudson D. Randomised controlled trial using social support
and financial incentives for high risk pregnant smokers: Significant Other Supporter (SOS)
program. Tobacco Control. 2000; 9(Suppl 3):iii67 –iii69.

130 199. Solomon LJ, Secker -Walker RH, Flynn BS, Skelly JM, Capeless EL. Proactive telephone peer support
to help pregn ant women stop smoking. Tobacco Control. 2000; 9(Suppl 3):iii72 –iii74.
200. Hajek P, West R, Lee A, Foulds J, Owen L, Eiser JR, et al. Randomized controlled trial of a midwife –
delivered brief smoking cessation intervention in pregnancy. Addiction. 2001; 96(3):485 –94.
201. Vilches P. Doctoral Thesis. Univesidad di Malaga; 2009. Consumption of tobacco in pregnant
women: Proposal of a psychological intervention model in the public health system of Andalucia.
[Consumo de tabaco en mujeres gestantes: propuesta de un modelo de intervención psicológica en
el sistema sanitario público de Andalucía
202. Eades SJ, Sanson -Fisher RW, Wenitong M, Panaretto K, D’Este C, Gilligan C, et al. An intensive
smoking intervention for pregnant Aboriginal and Torres Strait Islander women: a randomi sed
controlled trial. Medical Journal of Australia. 2012; 197 (1):42 –6.
203. Stotts S, DiClemente CC, Dolan -Mullen P. One -to-One: a motivational intervention for resistant
pregnant smokers. Addictive Behaviors. 2002; 27:275 –92.
204. Rigotti N, Park ER, Regan S, Chang Y, Perry K, Loudin B, et al. Efficacy of telephone counseling for
pregnant smokers. Obstetrics & Gynecology. 2006; 108 (1):83 –92.
205. Bullock L, Everett KD, Mullen PD, Geden E, Longo DR, Madsen R. Baby BEEP: A randomized
controlled trial of nurses’ individualiz ed social support for poor rural pregnant smokers. Maternal
and Child Health Journal. 2009; 13(3):395 –406.
206. Catherine Chamberlain , Alison O’Mara -Eves , Sandy Oliver et al. Psychosocial interventions for
supporting women to stop smoking in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev . 2013.
207. Green NS, Damus K, Simpson JL, Iams J, Reece EA, Hobel CJ, et al. Research agenda for preterm
birth: recommendations from the March of the Dimes. American Journal of Obstetrics and
Gynecology. 2005; 193 :626 –35.
208. Tuten M, Fitzsimons H, Chisolm MS, Nuzzo PA, Jones HE. Contingent incentives reduce cigarette
smoking among pregnant, methadone -maintained women: results of an initial feasibility and
efficacy randomized clinical trial. Addiction. 2012; 107 (10):1868 –77.
209. Higgins ST, Washio Y, Heil SH, Solomon LJ, Gaalema DE, Higgins TM, et al. Financial incentives for
smoking cessation among pregnant and newly postpartum women. Preventive Medicine.
2012; 55:27.
210. Bauld L, Bell K, McCullough L, Richardson L, Greaves L. The effectiveness of NHS smoking cessation
services: a systematic review. Journal of Public Health. 2010; 32:71–82.
211. Coleman T, Antoniak M, Britton J, Thornton J, Lewis S, Watts K. Recruiting pregnant smokers for a
placebo -randomised controlled trial of nicotine replacement therapy. BMC Health Services
Research. 2004; 4:29.
212. Nguyen SN, Von Kohorn I, Schulman -Green D, Colson ER. The importance of social ne tworks on
smoking: Perspectives of women who quit smoking during pregnancy. Maternal and Child Health
Journal. 2012; 16(6):1312 –8.

131 213. Duckworth AL, Chertok IR. Review of perinatal partner -focused smoking cessation
interventions. MCN American Journal of Materna l Child Nursing. 2012; 37:174 –81.
214. Hemsing N, Greaves L, O’Leary R, Chan K, Okoli C. Partner support for smoking cessation during
pregnancy: a systematic review. Nicotine & Tobacco Research. 2012; 14:767 –76.
215. Stotts AL, DiClemente CC, Carbonari JP, Mullen PD. Pregnancy smoking cessation: a case of
mistaken identity. Addictive Behaviors. 1996; 21:459 –71.
216. Lawrence T, Aveyard P, Cheng KK, Griffin C, Johnson C, Croghan E. Does stage -based smoking
cessation advice in pregnancy result in long term quitters? 18 -mon th postpartum follow -up of a
randomized controlled trial. Addiction. 2005; 100 :107 –16.
217. Coleman -Cowger VH. Smoking cessation intervention for pregnant women: a call for extension to
the postpartum period. Maternal -Child Health Journal. 2012; 16:937 –40.
218. Pomer leau CS, Brouwer RJ. Weight concerns in women smokers during pregnancy and
postpartum. Addictive Behaviors. 2000; 25(5):759 –67.
219. Levine MD, Marcus MD, Kalarchian MA, Weissfeld L, Qin L. Weight concerns affect motivation to
remain abstinent from smoking post partum. Annals of Behavioral Medicine. 2006; 32(2):147 –53.
220. Oliver S, Oakley L, Lumley J, Waters E. Smoking cessation programmes in pregnancy: systematically
addressing development, implementation, women’s concerns and effectiveness. Health Education
Journal . 2001; 60:362 –70.
221. Hotham ED, Atkinson ER, Gilbert AL. Focus groups with pregnant smokers: barriers to cessation,
attitudes to nicotine patch use and perceptions of cessation counselling by care providers. Drug
and Alcohol Review. 2002; 21(2):163 –8.
222. Lawson EJ. The role of smoking in the lives of low -income pregnant adolescents: a field
study. Adolescence. 1994; 29(113):61 –79.
223. Farley AC, Hajek P, Lycett D, Aveyard P. Interventions for preventing weight gain after smoking
cessation. Cochrane Database of System atic Reviews. 2012;(Issue 1) [DOI:
10.1002/14651858.CD006219.pub3
224. Kim SY, England L, Dietz PM, Morrow B, Perham -Hester KA. Prenatal cigarette smoking and
smokeless tobacco use among Alaska native and white women in Alaska, 1996 -2003. Maternal and
Child Hea lth Journal. 2009; 13:652 –9.
225. Miller DP, Villa KF, Hogue SL, Sivapathasundaram D. Birth and first -year costs for mothers and
infants attributable to maternal smoking. Nicotine and Tobacco Research. 2001; 3:25–35.
226. Adams EK, Markowitz S, Kannan V, Dietz PM, Ton g VT, Malarcher AM. Reducing prenatal smoking:
the role of state policies. American Journal of Preventive Medicine. 2012; 43:34–40.
227. Lightwood JM, Phibbs CS, Glantz SA. Short -term health and economic benefits of smoking cessation:
low birth weight. Pediatric s. 1999; 104 (6):1312 –20.
228. Bartlett JC, Miller LS, Rice DP, Max WB. Medical -care expenditures attributable to cigarette
smoking –United States, 1993. Morbidity and Mortality Weekly Report. 1994; 43:469 –72.

132 229. Georgiadou C, Lavdaniti M, Psyc hogiou M, Tzenalis A, Sgantzos M, Sapountzi -Krepia D. Factors
affecting the decision to quit smoching of the participants of a hospital -base smoching cessation
program in Greece. JCaring Sci. 2015; 4(1):1 -11.
230. Murthy P, Subodh BN. Current developments in behavio ural interventions for tobacco
cessation. Current Opinion in Psychiatry. 2010; 23(2):151 –6.
231. Lopez AD, Collishaw NE, Piha T. A descriptive model of the cigarette epidemic in developed
countries. Tobacco Control. 1994; 3:242.
232. Abdullah ASM, Husten CG. Promotion of smoking cessation in developing countries: a framework
for urgent public health interventions. Thorax. 2004; 59:623 –30.
233. Chomba E, Tshefu A, Onyamboko M, Kaseba -Sata C, Moore J, McClure EM, et al. Tobacco use and
secondhand smoke exposure during pregnanc y in two African countries: Zambia and the
Democratic Republic of Congo. Acta Obstetricia et Gynecologica. 2010; 89:531 –9.
234. Sexton M, Hebel JR. A clinical trial of change in maternal smoking and its effect on birth
weight. JAMA. 1984; 251 :911 –5.
235. Windsor R, Woodby L, Miller T, Hardin M. Effectiveness of Smoking Cessation and Reduction in
Pregnancy Treatment (SCRIPT) methods in Medicaid -supported prenatal care: Trial III. Health
Education & Behavior. 2011; 38(4):412 –22.
236. Lowe JB, Balanda KP, Stanton WR, Del Mar C, O’Connor V. Dissemination of an efficacious antenatal
smoking cessation program in public hospitals in Australia: a randomised controlled trial. Health
Education & Behavior. 2002; 29(5):608 –19.
237. Stanton WR, Lowe JB, Moffatt J, DelMar CB. Randomised control trial of a smoking cessation
intervention directed at men whose partners are pregnant. Preventive Medicine. 2004; 38:6–9.
238. Moore LO, Campbell R, Whelan A, Mills N, Lupton P, Misselbrook E, et al. Self help smoking
cessation in pregnancy: cluster rand omised controlled trial. BMJ. 2002; 325 :1383 –6.
239. McLeod D, Pullon S, Benn C, Cookson T, Dowell A, Viccars A, et al. Can support and education for
smoking cessation and reduction be provided effectively by midwives within primary maternity
care? Midwifery. 2004; 20:37–50.
240. Herbert RJ, Gagnon AJ, O’Loughlin JL, Rennick JE. Testing an empowerment intervention to help
parents make homes smoke -free: A randomized controlled trial. Journal of Community
Health. 2011; 36:650 –7.
241. McDermott E, Graham H. Young mothers and s moking: evidence of an evidence gap. Social Science
and Medicine. 2006; 63(6):1546 –9.
242. Abatemarco DJ, Steinberg MB, Delnevo CD. Midwives’ knowledge, perceptions, beliefs, and practice
supports regarding tobacco dependence treatment. Journal of Midwifery & Wo men’s
Health. 2007; 52:451 –7.
243. Manfredi C, Cho YI, Warnecke R, Saunders S, Sullivan M. Dissemination strategies to improve
implementation of the PHS smoking cessation guideline in MCH public health clinics: experimental

133 evaluation results and contextual fact ors. Health Education Research. 2011; 26(2):348 –60.
244. De Vries H, Bakker M, Dolan Mullen P, van Breukelen G. The effects of smoking cessation
counseling by midwives on Dutch pregnant women and their partners. Patient Education and
Counseling. 2006; 63(1-2):177 –87.
245. Valanis B, Lichtenstein E, Mullooly JP, Labuhn K, Brody K, Severson H, et al. Maternal smoking
cessation and relapse prevention during health care visits. American Journal of Preventive
Medicine. 2001; 20(1):1 –8.
246. Leviton L, Orleans C. Promoti ng the uptake of evidence in clinical practice: a prescription for
action. Clinics in Perinatolgy. 2003; 30:403 –17.
247. Lawrence T, Aveyard P, Cheng KK, Griffin C, Johnson C, Croghan E. Does stage -based smoking
advice in pregnancy result in long -term quitters? 18-month post -partum follow up of a randomised
controlled trial. Society for Research on Nicotine and Tobacco 11th Annual Meeting; Prague, Czech
Republic. 2005 March;20 -23.200.
248. Stotts AL, Groff JY, Velasquez MM, Benjamin -Garner R, Green C, Carbonari JP, e t al. Ultrasound
feedback and motivational interviewing targeting smoking cessation in the second and third
trimesters of pregnancy. Nicotine & Tobacco Research. 2009; 11(8):961 –8.
249. Cinciripini PM, Blalock JA, Minnix JA, Robinson JD, Brown VL, Lam C, et al. Effects of an intensive
depression -focused intervention for smoking cessation in pregnancy. Journal of Consulting &
Clinical Psychology. 2010; 78(1):44 –54.
250. Healton CG, Vallone D, Cartwright J. Unintended consequences of tobacco policies: implications for
public health practice. American Journal of Preventive Medicine. 2009; 37:S181 –S182.
251. Ussher MH, Taylor A, Faulkner G. Exercise interventions for smoking cessation. Cochrane Database
of Systematic Reviews. 2012; (Issue 1) [DOI: 10.1002/14651858.CD002295.pub4].
252. Ussher M, Etter J -F, Giatras N, Coleman T. Tobacco withdrawal symptoms and urges to smoke in
pregnant versus non -pregnant smokers. Addictive Behaviors. 2012; 37(12):1353 –7
253. Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate (CPSS). Cunoștințe, atitudini și com portamente ale
femeilor însărcinate și ale femeilor având copii sub 9 luni privind fumatul și renunțarea la fumat,
Studiu cantitativ realizat în Regiunea București, 2007.
254. Mihălțan FD. Prevalence of smoking habit in the pupils of hospitals nurse schools. Ne wsletter
EMASH. 1995;10:4 -5.
255. Mihantan Florin Dumitru . The habit of smoking to the pupils from the small classes in Romania –
Eur. Respire.J. 1994 supl. 7.
256. Sicietatea Română de Pneumologie. Analiza de situație în cadrul campaniei cu ocazia zilei naționale
fără tutun. 20 noiembrie 2014.
257. European Commission -Eurobarometer 385/Wave EB77.1 –TNS Opinion & Social, Attitudes Of
Europeans Towards Tobacco, Mai 2012. http://ec.europa.eu/public_opinion/index _en.htm .
258. European Commission – Flash Eurobarometer: Survey on Tobacco, published in 2009, disponibil la

134 adresa: http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_253_en.pdf .
259. Negoescu R. Fumatul la Populația din Romania. Analiză de Situație din Perspectiva Diferențelor de
gen. Ancheta de supraveghere la 1 an a campaniei de renunțare la fumat Quit&Win 2008 România.
Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, 2009.
260. Organizația Mondială a Sănăt ății. Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului, Gneva, 2003,
http://www.cdep.ro/proiecte/2005/300/50/4/ax354.pdf.

135 9. REZUMAT/ABSTRACT

Originalitatea temei este legată de evaluarea prevalenței fumatului din perioada de sarcină în asociere cu
principalii factori de risc ai stilului de viață, în arealul mureșean pronind de la istoricul utilizării tutunului
aferent perioadei dinaintea sarcinii și a celei din timpul sarcinii, datele privind factorii socio -economici și
demografici în corelație cu fumatul pe pe rioada sarcinii alături de evaluarea comportamentului alimentar cu
risc în corelație cu consumul de tutun la gravidele din arealul mureșean.
De asemenea, ne -am propus prin prezentul studiu evaluarea opțiunilor intervenționale de combatere a
fumatului adre sate gravidelor, în cabinetele de medicină de familie, având ca obiectiv îmbunătățirea, pe
termen lung, a modelelor intervenționale anti -fumat pe perioada sarcinii. Aprecierea măsurii în care
gravidele sunt sfătuite să oprească fumatul, li se recomandă ap elarea la consilierea anti -tabac însoțite de alte
măsuri menite să stopeze utilizarea tutunului din perioada de sarcină, prin intermediul cabinetelor de
medicină de familie, reprezintă o contribuție importantă la îmbunătățirea modelelor intervenționale de
nivel1.
Datele furnizate prin aplicarea testului de cotinină salivară, în completarea celor obținute în urma aplicării
chestionarelor, contribuie la completarea profilului consumatoarei de tutun, din perioada de sarcină, într -o
manieră inedită, în contextu l descrierilor de până acum, cu referire la arealul mureșean.
Aplicarea intervenției, de tip "chestionare telefonică", a rezultatelor unei astfel de acțiuni, precum și
antrenarea femeilor în identificarea modelelor intervenționale de sprijin pro -abandon și antisevraj, agreate
de acestea, reprezintă de asemenea elemente de noutate furnizate prin prezentul studi.
În contextul în care stilul de viață sănătos a femeilor de vârstă fertilă, va asigura sănătatea viitoarei mame, va
crea un mediu propice pentru o vi itoare sarcină, cunoașterea prevalenței fumatului în populația generală de
sex feminin, identificarea factorilor de risc ce concură la întreținerea acestora precum și a celor care
împiedică abandonul reprezintă elemente de noutate menite să ducă la o îmbun ătățire a proceselor
intervenționale pe viitior.

136 10. ANEXE

Anexa 1. Etapele unui model intervențional de combatere a fumatului pe perioada sarcinii

Pregătirea în vederea combaterii consumului de tutun în sarcină
Identificarea nevoii de pregătire a personalului medico-sanitar pentru desfășurarea
de acțiuni anti-fumat
Instruirea personalului me dico-
sanitar din întreg Sistemul de
Îngrijiri Medicale în vederea
acordării de asistență minimală Editarea de materiale informative
privind strategiile de încurajare a
r e c unoa ște r ii sta tusului de
fumătoare, sprijinirea anti-sevraj și
anti-tabacD o t a r e a c a b i n e t e l o r d e
specialitate și de medicină de
familie cu teste de identificare a
nivelului de cotinină (salivară,
urinară)
Identificarea fumătoarelor gravide la nivelul cabinetelor medicale de specialitate
au/si a cabinetelor de Medicină de Famis lie
Se întreabă gravida
daca este fumătoareSe întreabă gravida
despre frecvența și nr
maxim al consumului
zilnic de tutunSe întreabă dacă
alți membrii ai
f a m i l i e i s u n t
fumătoriSe aplică un test de
măsurare a nivelului
de cotinină (salivară,
urinară)
Pregatirea acțiunilor de sprijin a gravidelor identificate ca fumătoare
!
!
!
!
!
!Identificarea dorinței de abandon
Evaluarea motivației pacientei de a opri
fumatul
Acordarea unui sfat minimal de oprire a
fumatuluiÎnregistrarea statusului de fumătoare
Evaluarea nivelului de cunoștințe
privind impactul fumatului asupra sănătății
Îndrumarea spre specialistul în consiliere
anti-tabagică!
!
!Medicul va trimite lunar un raport către
serviciile STOP FUMA T al pacientelor care
necesită sprijin în renunțarea la fumat
Specialiștii în consiliere terapeutică
anti-fumat vor contacta imediat femeile
însărcinate prin telefon sau față în față cu
ocazia următoarei vizite programate la medicul
de familie
Se reia încercarea de contactare a
gravidei în cazul eșecului primei inițiativeÎngrijire primară Intervenția de consiliere

137
Refuzul cooperării
pacientei în sensul
abandonuluiAcceptarea cooperării
pacientei în sensul
abandonuluiFemeia nu răspunde
la telefon sau refuză
terapie de consiliereF e m e i a a c c e p t ă
terapia de consiliere
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!Expunerea beneficiilor abandonului
pentru
Recomandarea terapiei non-
nicotinice
Oferirea unui plan succint de abandon
Fixarea unei date de renunțare
erioadei de
sevraj
Monitorizarea nivelului cotininei
salivare/urinare cu ocazia vizitelor periodiceOferirea fermă și concisă a informațiilor
motivatoare pentru abandon
Evaluarea împreună cu pacienta a
riscurilor individuale pentru sănătate în funcție
de factorii socio-ambientali și ereditari
mamă și făt
Identificarea împreună cu pacienta a
potențialelor obstacole a reușitei de abandon
/substitutelor de nicotină
Sfaturi pentru depășirea p
Reluarea schemei de discuție cu ocazia
fiecărei vizite
Evaluarea riscului de recidivă
!
post-partum)Menținerea unei legături permanente cu
fumătoarea (în sarcină și !
!
!
!
!
!
! cu pacienta
Monitoriozarea nivelului de CO cu
ocazia sesiunilor de consiliereEvaluarea inițială a profilului de
fumătoare
Se oferă minim 4 sesiuni de consiliere
față în față, cu o durată de 20-45', timp de 8-12
săptămâni
Numărul și frecvența sesiunilor de
continuare a terapiei de consiliere se stabilește
de comun acord
Se oferă posibilitatea de a opta pentru
sprijin de tip mesaj text sau telefon
Identificarea și gestionarea riscului de
recidivă
Vizite de control pentru consiliere față
în față
! Apelarea unei linii telefonice gratuite
sau corespondență prin E-mail pentru suport
din partea specialiștilor
Extinderea măsurilor intervenționale asupra persoanelor din anturajul
apropiat femeii gravide
Extinderea măsurilor intervenționale la nivel instituțional și comunitarAcțiuni de sprijin anti-fumat a gravidelor fumătoare

138 Anexa 2 Chestionar privind identificarea comportamentului privind fumatul pe perioada de sarcină,
adresat lăuzelor internate în secțiile de obstetrică ginecologie

1. Data completării: an……………lună……………………………
2. Adresa pacientei: județ ….………….. …. oraș ………………………………. nr.tel. ……………………………..
Completează secția de obstretică -ginecologie
Anamneză (istoric)
3. Sexul copilului: 1.  fată 2.  băiat
4. Numărul de sarcini înainte de cea actuală:………
5. Numărul de n așteri înainte de cea actuală:………….
6. Numărul avorturilor spontane: ……….  nu am avut
7. Numărul avorturilor:……….  nu am avut
8. Numărul sarcinilor extrauterine: …………  nu am avut
9. Numărul copiilor născuți morți: ………..  nu am avut
10. Numărul nașterilor premature anterioare: …………  nu am avut
11. Dacă ultima naștere a fost prematură, în opinia dvs care a fost cauza?
……………………………………………………………………………………………………. …………………..

Perioada sarcinii actuale
12. Numărul de săptămâni de sarcină, la care s -a produs nașterea? ……….. săptămâna
13. In a câta săptămână de sarcină s -a prezentat mama pentru prima dată la îngrijire prenatală?
……………………. săp tămâna
14. De câte ori s -a prezentat mama la îngrijirea prenatală? ………..
15. De la cine ai primit informații cu privire la siguranța sarcinii și fumat în timpul sarcinii?
1. medicul de familie, 2. obstretician/ginecolog, 3. un alt medic, 4. moașă,
5. asistentă socială, 6. nutriționist, 7. nu știu/nu am primit nici o informație
16. Greutate înaintea sarcinii: ………….kg
17. Greutatea la nașterea actuală: ………….kg (la internare)
18. Înălțime: ……….cm
19. Boli cronice înainte și în timpul sarcinii ( vă rog notați cu X )
Boli și sarcina Înainte În timpul
1 diabet / diabet gestațional
2. boli pulmonare cronice (de exemplu, TBC, astm, bronșită)
3. boli alergice (de exemplu, respiratorii, piele)
4. boli cardio -circulatorii
5. varice
6. boli care afectează sistemul nervos
7. boli ale rinichilor, al sistemului urinar
8. hepato -biliare
9. boli gastro -intestinale (de ex. ulcer, colită)
10. tulburări alimentare: consumul de alimente prea puține
11. tulburări psihice
12. tumoră benignă
13. tumoră malignă
14. boli ginecologice
15. altele: (ex. boli venerice ……………………)

139 20. Sarcina actuală era așteptată (planificată)? 1.  da, 2.  nu
21. Anterior ați fost tratată pentru infertilitate? 1.  da, 2.  nu
22. Ați folosit vitamine și acid folic înainte de concepție? 1.  da, 2.  nu
23. Ați consumat vitamine regulat în timpul sarcinii? 1.  da, 2.  nu 3.  neregulat

Nașterea actuală:
24. Ați avut sângerări în timpul sarcinii? 1.  da, 2.  nu
25. Patologie lichid amniotic: 1.  prea mult lichid amniotic, 2.  prea puțin lichidul amniotic,
3.  lipsa patologiei
26. Malformația nou născutului: 1.  da, 2.  nu
26.1. denumirea malformației: ……………………………………………………….
27. Numărul zilelor de spitalizare în timpul sarcinii: ……. ……..
28. Boală acută în timpul sarcinii: 1.  da, 2.  nu, 3.  denumirea bolii acute…………..
29. Cum s -a declanșat nașterea ( se pot selecta mai multe X -uri)
Simptome: „x”
1.Ruptura prematură a membranelor (scur geri de lichid amniotic)
2. Dureri regulate
3. Dureri regulate + ruptură a membranelor
4. Cezariană, pentru simptome îngrijorătoare
5.Inducerea travaliului (ruptura membranelor, administrarea ocitocinei, predilatație)

Datele nou născutului
30. Greutatea nou născutului la naștere, lungime corporală, circumferința:
Greutate:….……..grame, Lungime:..….cm, Circumferința:….……..cm
31. Tipul nașterii: 1.  vaginală normală, 2.  cezariană, 3.  forceps, 4.  vacuum
32. Scorurile APGAR -ale nou născutu lui ………………………………………………….
33. A fost necesară după naștere terapia intensivă neonatală? 1.  da, 2.  nu
34. Dacă ați avut nevoie de tratament neonatal, ce tip de tratament s -a folosit:
da nu
1. Oxigen
2. Ventilație mecanică
3. Terapie cu lumină albastră
4. Infuzie
5. Antibiotice
6. Produse din sânge
7. Resuscitare
8. A existat intervenție chirurgicală
0. Nu a beneficiat de tratamentele sus menționate

Chestionarul se completează conform răspunsurilor mamei
Situație socio -economică și starea de sănătate
35. Vârsta mamei: ………………ani
36. Vârsta tatălui: ………………..ani
37. Stare civilă: 1.  căsătorită, 2.  concubinaj, 3.  trăiesc separat, 4.  divorțați,
5.  mamă singură (părinte), 6.  văduvă
38. Ocupația mamei: ……………………………………………..
39. În timpul sarcinii ați efectuat muncă fizică intensă? 1.  da, zilnic, 2.  da, rar 3.  nu

140
40. Studii mamă ( notați cu X )
Studii: mama tata
1. Mai puțin de 8 clase
2. 8 clase
3. Profesională
4. Liceale
5. Studii postliceale
6. Studii universitare
41. Ocupația tatălui: ……………………………………………….
42. Statutul social al mamei înainte de naștere:
1.  angajată (full time, part time), 2.  șomeră sau ajutor social, 3.  concediu creștere copil
4.  pensie de invaliditate, 5.  elevă (studentă) 6.  casnică
43. Etnia mamei: 1.  română, 2.  maghiară, 3.  romă, 4.  alta …………….
44. Părerea intervievatorului asupra naționalității/etniei mamei:
1.  română, 2.  maghiară, 3.  rom, 4.  altă naționalitate: ……………….
45. Vă rugăm să alegeți și să încercuiți răspunsul corect, în funcție de condițiile de trai ale familiei!
a) Locuința: 1. apartament (bloc) 2. Alta………
b) Tipul de proprietate : 1. proprietar 2. chiriaș 3. Alta …………
c) Utilități : 1. cu tot confortul modern
2. cu facilități (încălzire centrală, apă de la robinet, aragaz cu gaz, energie electrică,
WC în interior, frigider, TV, telefon)
3. fără facilităț i
d) Număr de utilizatori ai casei : ……….. persoane / ………. camere.
46. *Venitul familiei pe cap de persoană: 1.  sub 300 lei, 2.  300 -500 lei, 3.  500 -1500 lei
4.  150 0-5000 lei, 5.  peste 5000 lei
*-răspunsul la această întrebare este opțional

Date privind comportamentul cu risc în perioada de graviditate:
47. Consum de cafea cu cofeină în timpul sarcinii? 1.  da 2.  nu
48. Dacă ați consumat cafea, de câte ori pe zi: ………..
49. Consum de alcool în timpul sarcinii? 1.  da 2.  nu
50. Dacă da, ce tip de băutură ………………….. și în ce cantitate: ……….
51. Înaintea sarcinii ați practicat vreun sport? Denumirea activității: ………………………… (ex. înot, alergare,
fitness, jocuri cu mingea, ciclism, etc.)
52. Frecvența exercițiilor și activităților sportive:
1.  antrenament zilnic
2.  de două -trei ori pe săptămână
3.  nu fac sport
4.  doar ocazional fac mișcare
53. De câte ori ați servit masa pe zi pe perioada sarcinii?
1.  de foarte multe ori/ haotic, 2.  zilnic de 6 ori, 3.  zilnic de 5 ori, 4.  zilnic de 4 ori, 5. 
zilnic de 3 ori, 6.  zilnic de 2 ori, 7.  zilnic 1 data
54. Ce tip de grăsime folosiți cel mai des pentru gătit, prăjit sau copt? Bifați o sin gură căsuță
1.  ulei, 2. margarină, 3.unt, 4.unt și margarină la fel de des,
5. untură, 6.  ulei și untură la fel de de
55. Alimente consumate în timpul sarcinii (doar un singur X pe linie)

141
Menționați frecvența consumului de alimente pe săptămână și cantitatea:

Nr
cod

ALIMENT

rar/niciodată
1-3/lună
1/săpt
2-4/săpt
5-6/săpt
1/zi
2-3/zi
Cantitatea
standard
servit ă
Standard
½ sau mai
puțin
1 ½ sau mai
mult
1. Lactate 1 2 3 4 5 6 7 200 ml 1 2 3
2. Carne roșie (porc, vită) 1 2 3 4 5 6 7 150 gr 1 2 3
3. Carne albă (pasăre) 1 2 3 4 5 6 7 150 gr 1 2 3
4. Carne de pește 1 2 3 4 5 6 7 150 gr 1 2 3
5. Conserve (pește, pateuri) 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
6. Mezeluri 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
9. Dulciuri 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
1
0 Chipsuri/și cartofi prăjiți 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
1
1. Fast food 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
1
2. Grăsimi animale 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
1
3. Fructe proaspete 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
1
4. Legume proaspete 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
1
5. Leguminoase (fasole, soia) 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
1
6. Nuci, alune 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
1
7. Semințe crude (dovleac, f.
soarelui) 1 2 3 4 5 6 7 30 gr 1 2 3
1
8. Murături 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
2
0. Paste făinoase 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
2 Pâine albă 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3

142 1
2
2. Pâine integrală 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
2
3. Cereale integrale 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
2
4. Consum de băuturi răcoritoare 1 2 3 4 5 6 7 200 ml 1 2 3
2
5. Consum de apă – – – – – – – 2000ml/zi 1 2 3

56. Ce tip de nutriție aveți:
1.  Tradițională, 2.  Vegetariană (cu lapte și ouă), 3.  Vegană, 4.  Altele ………………….
57. Obișnuiți să gătiți acasă? 1.  da, zilnic 2.  da, de două ori pe săptămână
3.  nu gătesc acasă 4.  mănânc la / de la restaurant
58. Ați primit informații de la medicul de familie referitor la stilul de viață și alimentație în sarcină ?
1.  nu, deloc 2.  da, însă insuficiente 3.  da, multe și utile 4.  nu mă interesează
59. In ce măsură v -a preocupat modul de alimentație pe perioad a sarcinii?
1.  mult, 2.  puțin, 3.  deloc.

Date privind fumatul
60. Ați fumat vreodată o țigară ? 1.  da, 2.  nu, 3.  ocazional
61. Prevalența fumatului ocazional
0.  nu se referă la mine, fumez regulat
1.  câteva fire săptămânal
3.  săptămânal câte un pachet (aprox. 20 fire)
4.  câteva fire lunar
5.  lunar un pachet
6.  câteva fire pe an
7.  sunt nefumătoare
62. De la ce vârstă fumați?………… ani
63. Dacă ați fumat în mod regulat înainte de sarcină , care a fost numărul de țigăr i fumate pe zi?
1.  mai puțin de 5 fire, 2.  5-10 fire, 3.  11-20 fire, 4.  21-30 fire,
5.  mai mult de 31 de fire, 6.  media fire/zi………
64. Ce tip de țigări fumați? 1.  fără filtru, 2.  cu filtru, 3.  light, 4.  altele…………..
65. Cine fuma în anturajul dvs. (se pot da m ai multe răspunsuri), atunci când v -ați apucat de fumat ?
1.  părinții, 2.  rudele apropiate (bunici, frați),3.  prietenii apropiați,
4.  colegii, 5.  o parte dintre profesori
66. Dacă ați fumat înainte de sarcină , dimineața la cât timp după trezire ați fumat prima țigară ?
1.  mi-am aprins țigara în pat, 2.  la cinci minute după trezire,
3.  în jumătate de oră, 4.  între o jumătate și o oră, 5.  după o oră
67. La ce țigară ar fi mai greu să renunțați?
1.  prima țigară de dimineață, 2.  toate 3.  altele …………………….
68. V-ați aprins mai des țigara în prima oră a dimineții decât în timpul zilei? 1.  da, 2. nu
69. S-a întâmplat c a fiind bolnavă neputând să vă ridicați, să fumați în pat? 1.  da, 2.  nu

143 70. Care a fost anturajul în care v -a plăcut cel mai mult să fumați?
1.  singură, 2.  cu partenerul, 3.  cu prietenii, cu familia, 4.  toate trei enumerate
71. Unde nu v -ați aprins niciodată o țigară? (puteți sublinia mai multe)
1.  în incinta casei (spațiu închis), 2.  în mașină,
3.  la școală, în spațiu închis la locul de muncă, 4.  cluburi de noapte , restaurante
72. Ați încercat să renunțați la fumat? 1.  da, 2.  nu
73. De câte ori ați încercat să renunțați la fumat? …………………. ori
74. Înainte să aflați de sarcină ați reușit să renunțați la fumat?
1.  da și nu fumez nici după naștere
2.  da, dar după naștere fumez din nou
3.  nu am renunțat la fumat înaintea sarcinii
75. Câți ani ați fumat în total? …………….. ani
76. Prin ce metodă ați renunțat la fumat?
………………………………………………………………………………………..
77. Dacă ați cerut ajutorul persoanelor specializate pentru a renunța la fumat?
1.  da, 2.  nu 3.  nu am renunțat la fumat
78. Ce fel de ajutor specializat ați cerut? ……………………………………………………….
79. De ce nu ați cerut ajutor specializat? ……………………………………………………….
80. Care este cel mai important aspect în renunțare?……………………………………………..

Fumatul în timpul sarcinii
81. După ce ați aflat că sunteți însărcinată
1.  ați fumat la fel în continuare
2.  am scăzut numărul țigărilor fumate; cu cât……………..fire
3.  am renunțat imediat la fumat
82. Cu cât timp înainte de sarcină ați renunțat la fumat?……………….  nu am renunțat
83. Dacă ați renunțat la fumat în timpul sarcinii, în a câta săptămână s -a întâmplat?
……………… -în săptămâna.  nu am renunțat
84. În timpul sarcinii câte țigări ați fumat zilnic?
1.  mai puțin de 5 fire, 2.  5-10 fire, 3.  11-20 fire, 4.  21-30 fire,
5.  mai mult de 31 fire
85. Unde v -ați aprins cel mai des țigara în timpul sarcinii?
…………………………………………………………………………………………….
86. Ați încercat să renunțați la fumat în timpul sarcinii? 1.  da, 1.  nu
87. Dacă ați încercat, prin ce metode?
…………………………………………………………………………………………….
88. Dacă nu ați reușit să renunțați, care a fost cauza principală?
…………………………………………………………………………………………….
89. Care a fost motivația principală de a renunța la fumat în timpul sarcinii?
…………………………………………………………………………………………….
90. Ați ce rut ajutor specializat pentru renunțare în timpul sarcinii? 1.  da, 2.  nu
91. Dacă ați cerut ajutor, la cine ați apelat? ……………………………………………………………..
92. Ați auzit de program de sprijin la renunțare în zona dumneavoastră sau în apro pierea dvs.?
1.  da, 2.  nu 2.  nu știu
93. Dacă ați auzit deja, ce metode cunoașteți?………………………………………………………….
94. Aprox. cât cheltuiți lunar pe țigări?…………………………. (val. cifre)
95. Ce înseamnă pentru dvs. fumatul? …………………………………………………………

144 Chestionar telefonic post -partum la 3 luni
96. Ați fumat după nașterea copilului? 1.  da, 2.  nu
97. Dacă ați fumat, în a câta săptămână de la nașterea copilului? …………. săptămână
98. Dacă nu ați fumat în timpul sarcinii, de ce v -ați apucat din nou?
……………………………………………………………………………………………
99. V-ați aprins țigara în preajma copilului nou născut? 1.  da, în interiorul locuiței; 2. da, în afara
locuiței 3.  nu
100. Dacă fumați momentan, câte țigări fumați zilnic?
1.  mai puțin de 5 fire, 2.  5-10 fire, 3.  11-20 fire
4.  21-30 fire, 5.  mai mult de 31 fire, 6.  media fire/zi………
101. Ați dori să renunțați definitiv la fumat?
1.  da, cât mai repede, 2.  da, dar nu în viitorul apropiat, 3.  nu
102. Care credeți că este metoda cea mai eficace la renunțarea fumatului?
………………………………………………………………………………………….
103. Membrii fumători ai familiei sau colegii de serviciu , au fumat în prezența dvs într-un spațiu închis
(casă, mașină , locul de muncă , cluburi , etc.) inainte de sarcină ?
1.  da, regulat, 2.  da, ocazional, 3.  nu
104. Membrii fumători ai familiei sau colegii de serviciu , au fumat în prezența dvs într-un spațiu închis
(casă, mașină , locul de muncă , cluburi , etc.) în timpul de sarcinii ?
1.  da, regulat, 2.  da, ocazional, 3.  nu
105. Soțul/partenerul dvs. fumează?
1.  da, în fiecare zi, 2.  da, dar nu în fiecare zi, 3.  nu, 4.  nu am soț /partener
106. În timpul sarcinii soțul/partenerul a fumat în prezența dvs în spații închise (casă, mașină,
restaurant) ? (aceasta este o întrebare și în cazul în care sunteți nefumătoare)
1.  da, 2.  nu, 3.  nu am soț/partener
107. De câți ani fumează soțul/partenerul dvs.? 1.  …………… ani, 2.  este nefumător
108. Considerați că fumatul dăunează? 1.  da, 2.  nu, 3.  nu știu
109. Ce prejudicii grave credeți că poate să aducă fumatul?
…………………………………………………………………………………………….
110. Care au fost sursele informatiilor?
1.
Medic de familie
2.
Internet
3.
Carti
4.
Pediatru
5.
emisiuni tv
6.
brosuri
7.
asistent medical
111. Considerati ca fiind eficiente organizarea de intalniri educative privind asupra
consecintelor fumatului pt sanatate? *
1.
Da
2.
Nu
3.
Nu am fumat/Nu fumez
112. Ati raspunde favorabil la o invitatie de participare la o astfel de intalnire venita din partea
unor specialisti? *
1.
Da

145 2.
Nu
113. Daca nu, ce anume v -ar impiedica?
1.
Nepotrivire de program
2.
Distanta de deplasare
3.
Dzinteres
4.
Comoditate
5.
Preferinta pentru alte surse de informare
6.
Cunostinte suficiente despre subiect
7.
Nu fumez/Nu am fumat
114. Credeti ca o discutie fata in fata cu specialistii ar avea un efect mai benefic in determinarea
renuntarii la factorii de risc pentru sanatate cum este fumatul comparativ cu alte mijloace de
combatere a fumatului? *
1.
Da
2.
Nu
3.
La fel
4.
Nu am fumat/Nu fumez
115. Daca da, in ce fel?
1.
Discutia directa
2.
Posibilitatea de a pune intrebari
3.
Posibilitatea de adresabilitate directa
4.
Abordarea mai larga a subiectului
5.
Obtinerea si a altor informatii care pot avea o legatura cu subiectul principal
6.
Posibilitatea de a dezvolta o colaborare pe termen lung
7.
Acces mai direct la noutati
116. Ce anume v -ar motiva sa participati la aceste intalniri? *
1.
Dorinta de schimbare,de a renunta la fumat
2.
Dorinta de informare
3.
Obtinerea de materiale informative
4.
Eficienta crescuta a discutiilo r directe cu un specialist
5.
Eventuale materiale promotionale
6.
Intalnirea altor persoane cu interese comune
7.
Organizarea de concursuri cu premii
117. Care considerati ca ar fi cele mai utile mijloace de a ajuta o tanara mama sa aduca
imbunatariri stilului de viata, sa renunte la fumat? *
1.
Brosuri
2.
Carti
3.
Imagini cu efectele daunatoare ale fumatului
4.
Intalniri cu specialisti pentru prezentari si discutii pe tema stil de viata sanatos si
renuntare la fumat

146 5.
Vizionare de filmulete
6.
Afise
7.
Interzicerea fumatului in toate spatiile publice si institutii
8.
Terapie psihologica
9.
Campanii publice
10.
Folosirea de substituente
11.
Atentionari mai insistente din partea cadrelor medicale
12.
Mai multe emisiuni Tv pe tema sanatatea si fumatul
13.
Perioada de spitalizare post -partum
14.
Vizitele la medicul de familie
15.
Vizite la dietetician/nutritionist
16.
Consiliere online
118. Ati fi dispus sa participati la intalniri de grup impreuna cu specialisti domeniul stilului de
viata sanatos *
1.
Da
2.
Nu
3.
Poate,in functie de timp
4.
Pref er alte mijloace de infomare
5.
Prefer consiliere individuale
119. La care din specialistii in sanatate ati apela pentru o consiliere privind stilul de viata
sanatos *
1.
Medic de familie
2.
Asist. medical
3.
nutritionist/Dietetician
4.
Ginecolog
5.
Pediatru
120. De la care din specialistii in sanatate ati primit pana acum, cele mai multe informatii? *

1.
Medic de familie
2.
Asist medical
3.
Nutritionist/Dietetician
4.
Ginecolog
5.
Pediatru

121. Care din specialistii enumerati mai sus credeti ca ar avea mai mult timp pentru o consiliere
mai amanuntita fara a se grabi, sau a fi presat de timp pentru alte consultatii? *
1.
Privind stilul de viata sanatos
2.
Medic de familie
3.
Asist. medical

147 4.
Nutritionist/Dietetician
122. Ce cunoștințe aveți despre efectele fumatului în prezența copilul ui? *
1.
Nicio cunostiinta
2.
Nu ma intereseaza efectele
3.
Sunt destul de informata despre aceste efecte
4.
Am putine cunostinte despre efectele fumatului

148 Anexa 3 Chestionar de identificare a comportamentului privind fumatul la un lot de gravide cu ocazia
vizitelor la medicul de familie

Vă rugăm să răspundeți la întrebările de mai jos. Opinia Dvs. contează.
Apreciem răspunsurile sincere pe care le veți acorda.
Vă informăm că acest chestionar este confidențial.
Citiți cu atenție toate întrebările și notaț i cu ,,X” răspunsul pe care îl considerați corect. Vă mulțumim!

Data evaluării:
Număr de legitimație:………………………….
1. Unde locuiți în acest moment?
1. Mediu urban
2. Mediu rural
2. Nivelul de educație:
1. Mai puțin de 8 ani de școală
2. 8 ani de școală
3. Școală profesională
4. Studii liceale
5. Studii postliceale
6. Studii universitare
3. Vârsta dvs: ………………………. ani
4. Stare civilă:
1. Căsătorită
2. Concubinaj
3. Necăsătorită
4. Divorțată
5.  Văduvă
5.Etnie:
1. Română
2. Maghiară
3. Rromă
4. Germană
5. Alta:……………..
6. Săptămână de gestație …………………săptămâni
7.Care dintre următoarele afirmații caracterizează practica Dvs. în relație cu consumul de țigări?
1. Nu am consumat niciodată țigări (marchează numai dacă ai încercat o dată)
2. Am încetat să fumez înainte să aflu că sunt însărcinată – Nu fumez
3. Am încetat să fumez când am aflat că sunt însărcinată – Nu fumez
4. Fumez regulat acum -același număr de țigări ca înainte să fiu însărcinată
5. Numărul de țigări pe care le fumez de -a lungul unei zile : …………
6. Fumez dar am redus numărul de țigări după ce am rămas însărcinată
7. Numărul de țigări pe care le fumez de -a lungul unei zile: …………
8. Am crescut numărul de țigări consumate de când am aflat că s unt însărcinată
9. Am început să fumez de când am aflat că sunt însărcinată
8. Dacă sunteți fumătoare, de câte ori ați încercat să renunțați la țigări, in timpul sarcinii?
1. 0
2. 1
3. 2
4. de3 ori sau mai mult
9. Câți fumători sunt în casa în care locuiți (alegeți un singur răspuns)?
1. 0
2. 1
3. 2
4. sau mai mulți

149 10. Cum este văzut fumatul în locul în care trăiți (alegeți unul)?
1. Nimeni nu fumează unde locuiesc – fumează afară
2. Fumătorii pot fuma numai în anumite camere în locuință
3. Fumătorii pot fuma oriunde doresc
11. Dacă exi stă fumători în familie, și-au schimbat acest obicei de când a fost evidențiată sarcina?
1. Nu s -a evidențiat nicio schimbare
2. Nimeni nu fumează în casă de când sunt însărcinată – Fumează afară
3. Persoanele fumează în alte camere din momentul în care au aflat că sunt însărcinată
4. Persoanele fumează oriunde în casă, chiar dacă au aflat că sunt însărcinată
12. Încercuiți numărul care caracterizează opinia Dvs ! (1=nu sunt de acord … 5=sunt de ac ord)
1.Fumatul poate cauza complicații cu sarcina și travaliul
1. 2. 3. 4. 5.
2.Fumatul pe timpul sarcinii poate crește riscul avortului
1. 2. 3. 4. 5.
3.Fumatul pe timpul sarcinii poate crește riscul unei nașteri premature
1. 2. 3. 4. 5.
4.Fumatul pe timpul sarcinii crește posibilitatea de a avea un copil cu greutate mică la naștere
1. 2. 3. 4. 5.
5. Copii fumătorilor au șanse mari de a avea astm sau orice altă infecție respiratorie
1. 2. 3. 4. 5.
6.Dacă partenerul meu de viață consumă tutun în preajma mea, va crește riscul de complicații ale
sarcinii
1. 2. 3. 4. 5.
7.Dacă partenerul de viață sau alți membrii ai familie fumează în jurul meu cresc șansele de boală ale
copilului
1. 2. 3. 4. 5.
13.În timpul vizitei de astăzi ați observat materiale informative (pliante, broșuri) privind
consumul de nicotină?
1. Da
2. Nu
14. În timpul vizitei de astăzi, care din personalul medical a urmărit obiectivul stabilit?
1. Medic
2. Asistentă
3. Asistent medical
4. Tehnician de laborator
5. Farmacist
6. Nu știu/nu sunt sigur
7. Altul/specificați:………………………………………..
15. În timpul vizitei de ast ăzi ați fost întrebată de medic /asistentă/ alt cadru medical dacă fumați?
1. Da 2. Nu
16. În timpul vizitei de astăzi ați fost întrebată de medic, asistentă sau alt cadru medical dacă
trăiți cu un fumător?
1. Da
2. Nu
17. În timpul vizitei de astăzi ați fost întrebată/sfătuită de medic, asistentă sau alt cadru medical
dacă…

a)Cunoașteți riscurile expunerii fumatului pasiv în sarcină? 1. 2.
b) Cunoașteți riscurile fumatului pasiv pentru copilul/fătul Dvs ? 1. 2.
c)Ați discutat riscurile fumatului pasiv cu partenerul sau fumătorii din jur? 1. 2.
d)Ați stabilit reguli privind consumul de tutun în casă? 1. 2.
e)Aveți parte de materiale de informare asupra riscurilor fumatului pasiv? 1. 2.

150 18. În ultimele 30 de zile, dacă ați fumat, câte țigări au fost?
1. Nu am fumat țigări în ultimele 30 de zile
2. Mai puțin de 1 țigară pe zi
3. 1 țigară pe zi
4. Între 2 -5 țigări pe zi
5. Între 6 -10 țigări pe zi
6. Între 11 -20 țigări pe zi
7. Între 21 -30 țigări pe zi
8. Mai mult de 30 de țigări pe zi
19. În ultimele 30 de zile, dacă ați fumat, la cât timp după trezire a fost consumată prima țigară?
1. Nu am fumat nici o țigară în ultimele 30 de zile
2. În 5 minute
3. În 6 -30 minute
4. În 31 -60 minute
5. După 60 minute
20. În timpul vizitei de astăzi medicul, asistenta sau alt cadru medical …
a) M-a îndemnat să renunț la fumat 1. 2.
b) M-a pus în temă cu toate riscurile consumului de tutun. 1. 2.
c) M-a pus în temă cu toate cu toate efectele pozitive ale renunțării la tutun 1. 2.
d)M -a întrebat dacă doresc să renunț la fumat 1. 2.
e)Mi -a propus un plan scurt pentru a renunța la țigări 1. 2.
f)A prescris/recomandat medicamente care să mă ajute (Zyban, Wellbutrin, Chantix) 1. 2.
g)A prescris înlocuitori de nicotină (pachet nicotină, gumă de mestecat, spray nazal) 1. 2.
h)A stabilit o anumită dată pentru a renunța la fumat 1. 2.
i)A sugerat aderarea la un curs specific pentru renunțarea la fumat 1. 2.
j)A sugerat apelarea la o rețea de ajut or STOP FUMAT 1. 2.
k)M -a ajutat cu informații prin cărți, broșuri, pliante 1. 2.
l)A stabilit întâlniri/consiliere de specialitate pentru perioada următoare 1. 2.

21. În timpul vizitei de astăzi ați preluat materiale informative care fac referire la consumului de
țigări pe timpul sarcinii?
1. Da
2. Nu
22. În ultimele 12 luni, ați renunțat la fumat timp de 1 zi, sau mai mult de o zi, în încercarea de a vă lăsa de
fumat?
1. Da
2. Nu
23. Când a fost ultima încercare de a renunța la tutun?
1. Nu am realizat o asemenea încercare
2. În ultima săptămână
3. În ultima lună
4. În ultimele 3 luni
5. Mai mult de acum 3 luni, în ultimul an
6. Peste 1 an
7. Nu-mi amintesc
Dacă da, ce tip de produse cu tutun
nu ați mai folosit?
______________________ _

151
24. Cât timp nu ați consumat tutun? (introduceți în căsuța numărul aferent)
1. Zile
2. Săptămâni
3. Luni
4. Ani
5. Nu știu/nu sunt sigură
25. Vă gândiți s erios la renunțarea la tutun?
1. Da, în următoarele 30 de zile
2. Da, în următoarele 6 luni
3. Da, dar nu în următoarele 6 luni
4. Nu, nu mă gândesc să renunț.

Vă mulțumim pentru participarea la acest studiu!

152 Anexa 4 Chestionar de e valuarea stilului de viață și a unor f actori de risc comportamentali în rândul
populației municipiului Tîrgu Mureș

1. Nume și prenume (Inițiale) ___________ Nume și prenume student _______________
2.Cartierul _________________________ 3. Vârsta (ani împliniți.) |__|__ |
4.Sexul : 1 Masculin 2 Feminin
5.Pregătirea școlară:
1 mai puțin de 8 clase
2 școală generală, profesională
3 studii liceale 4 studii postliceale
5 studii universitare.
6. Statusul marital:
1 căsătorit
2 divorțat
3 necăsătorit 3 concubinaj
4 văduv
7.Care este religia d -voastră:
1 ortodox
2 greco -catolic
3 romano -catolic 4 reformat
5 alta, care………………..
8. Apartenența etnică:
1 română
2 maghiară 3 rromă
4 alta, care……………..
9. Înălțimea (metri cu 2 zecimale) |__|,|__|__|
10. Greutatea corporală (kg) |__|__|__|
11. Circumferința abdominală (cm) |__|__|__|
12. Boli cronice diagnosticate
1 cardiopatie ischemică
2 obezitate
3 diabet zaharat
4 cancer
5 hipertensiune arterială
6 ulcer gas tric sau duodenal 7 osteoporoză,
8 hepatită cronică
9 boli psihice
11 boli neurologice
12 alte boli:________________
13. Tratament medicamentos cronic: 1 Da; 2 Nu.
14. Frecvența pulsului în repaus (bătăi/minut, 2 sau 3 cifre) |__|__|__|
15. Tensiunea arterială (mmHg) sistolică |__|__|__| diastolică |__|__|__|
16. Vă cunoașteți valoarea glicemiei/„zahărului din sânge” ? ______mg/dl (nu completați dacă nu știți).
17. Vi s -a comunicat vreodată de către medic faptul că aveți glicemi e mare?
1 Da; 2 Nu.
18. Cunoașteți valoare colesterolului dvs.? _______mg/dl (nu completați dacă nu știți).

153 19. Vi s -a comunicat vreodată de către medic faptul că aveți un colesterol sanguin mare?
1 Da; 2 Nu
20. Tipul de regim alimentar:
1 omnivor
2 ovolactovegetarian 3 strict vegetarian
4 alt regim
5 țin posturile 6 nu țin posturile.
21. In ce măsură vă preocupă să aveți o alimentație sănătoasă ?
1deloc; 2 foar te puțin; 3 puțin; 4 mult; 5 foarte mult.
Menționați frecvența consumului de alimente pe săptămână și cantitatea:

Nr
cod

ALIMENT

rar/niciodată
1-3/lună
1/săpt
2-4/săpt
5-6/săpt
1/zi
2-3/zi Cantitat
ea
standar
d
servit ă
Standard
½ or less
1 ½ or more
22. Lapte integral ( >2% ) 1 2 3 4 5 6 7 200 ml 1 2 3
23. Lapte degresat (0 -1,8%) 1 2 3 4 5 6 7 200 ml 1 2 3
24. Iaurt, sana, chefir 1 2 3 4 5 6 7 200 ml 1 2 3
25. Brânză proaspătă 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
26. Telemea 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
27. Brânză topită 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
28. Brânză de burduf 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
29. Cașcaval 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
30. Carne de porc 1 2 3 4 5 6 7 150 gr 1 2 3
31. Carne de vită 1 2 3 4 5 6 7 150 gr 1 2 3
32. Carne de pui 1 2 3 4 5 6 7 150 gr 1 2 3
33. Carne de pește 1 2 3 4 5 6 7 150 gr 1 2 3
34. Conserve (pește, pateuri) 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
35. Mezeluri tocate (salam, etc.) 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
36. Mezeluri netocate (șuncă,etc) 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
37. Fasole, mazăre, linte, năut 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
38. Broccoli 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
39. Soia, preparate din soia 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
40. Ouă 1 2 3 4 5 6 7 1 ou
întreg 1 2 3

154 41. Dulciuri rafinate, ciocolată 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
42. Prăjituri, checuri, cozonaci,
gogoși, plăcinte, 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
43. Chipsuri sau/și cartofi prăjiți 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
44. Pizza 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
45. Fructe uscate 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
46. Fructe proaspete 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
47. Legume proaspete 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
48. Zarzavaturi proaspete 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
49. Nuci și/sau alune 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
50. Semințe (dovleac, f. soarelui) 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3
51. Murături 1 2 3 4 5 6 7 100 gr 1 2 3
52. Paste făinoase 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
53. Fulgi de cereale, musli 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
54. Orez 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
55. Ciuperci 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
56. Mâncare gătită în casă 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
57. Semipreparate 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
58. Prăjeli 1 2 3 4 5 6 7 250 gr 1 2 3
59. Maioneză 1 2 3 4 5 6 7 50 gr 1 2 3

60. Tipul de grăsimi consumate (alegeți grăsimile pe care le consumați mai frecvent și în cantitate mai
mare):
1 unt,
2 untură,
3 slănină
4 margarină,
5 uleiuri vegetale,
6 nu consum grăsimi rafinate.

155
61. Ce cantitate de pâine și produse cerealiere consumați zilnic? Comentariu: puteți completa cantitatea
totală /zi, menționând cantitatea în grame.
1 pâine albă. ____
2 pâine intermediară / neagră/graham ____
3 pâine din făină de grâu integrală ____
4 mămăligă. ____

62. Consumul de sare:
1 de obicei adaug sare la orice mâncare
2 de obicei nu adaug sare la mâncarea gătită
3 de obicei consum mâncare gătită fără sare

63. Consumul de condimente iritante:
1 de obicei condimentat
2 de obicei necondimentat sau cu condimente neiritante.
Menționați ce tip de băuturi consumați zilnic și în ce cantitate (ml):

Nr.
co
d

ALIMENT

rar/niciodat
ă
1-3/lună
1/săpt
2-4/săpt
5-6/săpt
1/zi
2-3/zi Cantitate
a
standard
servit ă
Standard
½ or less
1 ½ or more
64. Apă de robinet 1 2 3 4 5 6 7 500 ml 1 2 3
65. Apa plată 1 2 3 4 5 6 7 500 ml 1 2 3
66. Apă minerală 1 2 3 4 5 6 7 500 ml 1 2 3
67. Cafea naturală 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
68. Cafea decofeinizată 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
69. Cafea instant sau capuccino 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
70. Ceai negru sau verde 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
71. Ceai terapeutic 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
72. Suc natural de fructe (100
%) 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
73. Suc natural de fructe (25 -50
%) 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
74. Băuturi răcoritoare dulci 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
75. Suc de legume proaspăt 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
76. Energizante 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3

156
77. Bere 1 2 3 4 5 6 7 250 ml 1 2 3
78. Vin de casă 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
79. Vin din comerț 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
80. Distilate, lichior, țuică 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3
81. Sirop natural cu apă 1 2 3 4 5 6 7 250 ml 1 2 3
82. Altele 1 2 3 4 5 6 7 100 ml 1 2 3

83. Micul dejun:
1 zilnic; 2 2-3 ori/săptămână; 3 Rar sau niciodată
84. Consumul de alimente între mesele principale:
1 rar sau niciodată; 2 de câteva ori/săptămână; 3 de câteva ori/zi
85. De câte ori mâncați în oraș?
1 rar/niciodată
2 1-3/lună
3 1/săptămână
4 2-4/săptămână
5 5-6/săptămână
6 1/zi
7 2-3/zi.
86.Ați schimbat regimul alimentar din cauze medicale în ultimul an? Comentariu: cauzele medicale
includ motivele de sănăta te, siluetă, formă fizică, etc.
1 am scăzut cantitatea de grăsimi.
2 am schimbat tipul de grăsimi.
3 am crescut consumul de vegetale.
4 am scăzut cantitatea de zahăr.
5 am scăzut cantitatea de sare.
6 am scăzut cantitatea de pâine.
7 am redus aportul de carne.
8 nu am schimbat regimul alimentar .
87. Cât de preocupat sunteți de greutatea corporală?
1deloc; 2 foarte puțin; 3 puțin; 4 preocupat; 5 foarte preocupat
88. Cât de important considerati că este pt sănătatea dvs să aveți o greutate normală?
1deloc; 2 foarte puțin; 3 puțin; 4 mult; 5 foarte mult.
89. Considerați că greutatea actuală reflectă ceea ce mâncați?
1deloc; 2 foarte puțin; 3 puțin; 4 mult; 5 foarte mult.
90. Care cuvânt vă descrie starea de sănătate?
1 precară; 2 acceptabilă; 3 bună; 4 foarte bună; 5 excelentă.

157

91. Ați fumat vreodată?
1da; 2 nu
92. Dacă da, câte țigarete ați fumat /fumați în medie pe zi ?. N umăr de țigarete ____
93. De cât timp fumați? ____ ani ____ luni.
94. De cât timp nu mai fumați ? ____ ani____ luni.
95. Câte ore de somn aveți, într -o noapte obișnuită?______ ore
96.Odihna săptămânală:
1 rar; 2 o zi pe săptămână; 3 de obicei 2 zile pe săptămână; 4 1-2 zile/lună;
97.Câte ore petreceți zilnic în aer liber, într -o zi obișnuită ?______ore.
98. Exercițiul fizic (reprize de 30 minute):
1niciodată ; 2 zilnic;
3 1 zi/săptămână; 4 2-3 zile/săptămână
99. Tipul de exercițiu fizic:
1mers pe jos; 2 alergare; 3 mișcare la sală; 4 munca fizică; 5 altele.
100.Câtă activitate fizică depuneți la serviciu sau în activitatea casnică?
1 munca mea se desfășoară în principal stând pe scaun; nu merg prea mult în timpul serviciului.
2 merg destul de mult în timpul serviciului dar nu ridic sau car lucruri grele.
3 trebuie să merg și să car destul de mult, să urc scări, să lucrez în picioare la serviciu.
4 munca mea cere un efort fizic greu; trebuie să car sau să ridic lucruri grele, să sap, să lucrez cu lopata, să
despic lemne.
101. Câtă activitate fizică depuneți în timpul liber?
1 în timpul meu liber citesc, privesc la televizor, nu depun activitate fizică.
2 în timpul meu liber mă plimb, merg pe bicicletă sau fac alt tip de mișcare (pescuit, vânătoare, muncă
ușoară în grădin ă și altele) cel puțin 4 ore într -o săptămână (minim 30 min/zi; fără mersul la serviciu).
3 în timpul meu liber mă antrenez fac efort fizic pentru a mă menține în formă, cum ar fi: alergare, schi,
gimnastică, înot, jocuri cu mingea, muncă grea în grădină et c.
4 în timpul meu liber mă antrenez în mod regulat minimum 2 -3 zile pe săptămână pentru competiții de
alergare, orientare turistică, jocuri cu mingea sau alte sporturi de concurs.
102. Cum vă apreciați condiția fizică în prezent? Bifați o singură căsuță.
1 foarte bună.
2 bună.
3 rezonabilă.
4 nu prea bună.
5 foarte -proastă
103. Nivelul de stres psihic:
1 înalt; 2 moderat; 3 lejer.

158

104. Bifați una sau mai multe situații prin care ați trecut în ultimele 6 luni:
1 decesul unui membru al familiei.
2 pierderea locului de muncă sau a sursei de venituri pentru traiul zilnic.
3 schimbarea domiciliului sau a locului de muncă.
4 îmbolnăvire sau accidentare cu internare în spital.
5 conflicte cu autoritățile, vecini, prietenii, rudele, membri ai familiei.
6 modificarea bruscă a orarelor și obiceiurilor vieții zilnice (muncă, somn, etc).
7 distrugerea familiei prin: divorț, separare, abandon, alungare din cămin etc.
8 schimbarea vieții prin căsătorie/divorț, pensionare, școală, profesie nouă, nașterea copilului etc.
9 calamități sau accidente: inundații, incendii, furtuni, pierderi materiale etc.
10 alte evenimente neprevăzute care m -au afectat în mod deosebit (precizați pe scurt ––––––––– )
11 nici una din acestea.
105. Care este comportamentul Dvs. obișnuit în fața situațiilor stresante menționate mai sus.
1abandon, evitarea intenționată a implicării în depășirea situației.
2 depășirea lor cu ajutorul familiei, rudelor, prietenilor, bisericii, sindicatelor, autorităților, asociațiilor
caritabile, etc.
3 obișnuire cu situația stresantă și tolerarea acesteia.
4 înfruntarea situației prin: luptă, conflict, rezolvare pe orice cale.
5 atitudine preventivă: evitarea pe cât posibil a unor asemenea situații.
6 refugiul în imaginar: vis, fantasme, etape trecute ale vieții (copilărie) etc.
7 nu știu
106 . Vă rugăm să citiți cu atenție următoarele afirmații și marcați în dreptul celor care sunt adevărate
pentru cazul dvs. Notați faptul că unele afirmații se referă la situații sau, sau. În ultimele două
săptămâni am constatat că:
1 sunt trist(ă), depresat(ă) și mă simt parcă gol/goală pe dinlăuntru.
2 nu mai am interes sau plăcere pentru activitățile care altădată îmi plăceau.
3 sunt agitat(ă) și parcă nu -mi găsesc locul sau dimpotrivă, mă mișc mai încet și activitățile zilnice îmi iau
mai mult timp ca de obicei.
4 somnul îmi este deregl at (insomnie sau dimpotrivă somnolență, dormit excesiv)
5 greutatea corporală și pofta de mâncare mi -au fost afectate (f ie am acumulat 3 -4 kilograme în ultima
lună și am poftă mare de mâncare fie, dimpotrivă, am pierdut în greutate și nu am poftă de mâncar e)
6 nu mă pot concentra, mi -e greu să gândesc cu claritate și sunt mai nehotărât(ă)
7 simt că nu am valoare sau am simțăminte puternice de vinovăție
8 am gânduri negre, uneori chiar și de sinucidere
9 sunt obosit(ă) și nu am energie
10 nici una de mai sus , mă simt bine.