Ciorca Anca -Mihaela [601509]

Ciorca Anca -Mihaela
Ecologie sistemic ă și conservare, anul I
Curs: Neobiota

Cultivarea algelor amenință coralii

Am putea pierde 70% din recifurile de corali până în anul 2020 dacă nu luăm măsuri pentru
ocrotirea acestor refugii ale biodiversității marin e. Unul din dăunătorii principali îl reprezintă
invazia unor specii de alge introduse de om , care le ocupă spațiul și le inhibă creșterea. Sunt
cultivate în cantități mari , deoarece prin procesarea lor se obțin substanțe folosite în industria
alimentară, m edicală etc. Este vorba de alga roșie, Kappaphycus alvarezii , din care se obține
(kappa) carrageenan un compus polizaharidic, c e se numără printre conservanții înșirați pe eticheta
multor produse (E 407) .
În anul 2007 oamenii de știință au primit un semna l de alarmă în legătură cu invazia acestei
specii care amenința recifurile de corali. Oare era alga respectivă nativă? Dacă nu, de ce a fost
plantată acolo și ce măsuri trebuie luate pentru a salva coralii? Acestea au fost întrebările care și le –
au pus cer cetătorii. Dacă v -am trezit interesul, continuați să citiți cum încă o dată goana după bani
poate face să dispară comori prețioase ale Pământului.
De ce să salvăm coralii? Poate nu toată lumea știe, dar coralii sunt importante surse de hrană
pentru oamenii care trăiesc în apropierea recifurilor pentru că adăpostesc foarte multe specii de
animale marine, printre care pești i – alte surse de hrană pentru noi toți. Unele substanțe extrase din
corali sunt folosite în medicină pentru tratarea unor boli grave, cum ar fi cancerul. Dar pe lângă
toate acestea recifurile de corali sunt niște minuni pline de culoare și viață, care atrag turiști din
toată lumea, generându -se o mulțime de bani. De aceea ar trebui să fie ocrotiți nu numai de oamenii
de știință, dar și de re stul populației, pentru că aduc o mulțime de beneficii.
Kappaphycus alvarezii este o specie de algă roșie și este foarte importantă pentru producerea la
scară industrială de carrageenan. Alga poate crește până doi metri lungime și este de culoare verde
sau galbenă. Datorită biologiei sale, alga crește foarte repede, ajungând să își dubleze masa în doar
15 zile. Există o boală care apare la Kappaphycus alvarezii denumită ”ice -ice” și apare în condiții
de schimbare a concentrației de salinitate din apă, a sch imbării temperaturii apei, dar și în cazul
luminii insuficiente. ”Ice -ice” provoacă schimbări în rata de reproducere a algei și astfel scade
randamentul producerii de noi indivizi.

Carrageenan a fost folosit pentru prima dată în China din anul 600 î. Hr., urmând ca după anul
1930 să fie folosit la scară industrială. Se obține din algele roșii și este împărțit în trei categorii în
funcție de alga din care este extras: kappa, iota și lambda. Kappa carrageenan formează un gel rigid
în prezența ionilor de potas iu și se extrage în mare parte din alga Kappaphycus alvarezii . Iota
carrageenan formează un gel fin în prezența ionilor de calciu și se extrage în preponderență din alga
Eucheuma denticulatum .
Aceste tipuri de carrageenan sunt folosite în multe tipuri de industrii p entru: producere
gelurilor, a întăritorilor, a agenților stabilizanți; în special în industria alimentară pentru : deserturi
înghețate, laptele de cacao, brânza ”cottage”, iaurt, frișcă, jeleuri, sosuri și mâncare pentru animale.
În industria farmaceutică sunt fol osiți pentru: cosmetice și diferite formule de medicamente. Se
extrage în două metode:
 Se dizolvă într -o soluție apoasă, reziduu este filtrat iar ceea ce rezultă este carrageenan în
stare aproape pură ;
 Se amestecă într -o soluție alcalină, rezultând o soluț ie, din celuloză și carrageenan , care este
vândută în stare semirafinată.
S-a încercat oprirea cultivării în interes comercial a speciei de Kappaphycus alvarezii în India,
golful Mannar, din cauza faptului că exista posibilitatea ca aceasta să devină invazivă. Bineînțeles
că alga s -a existins cu mult din zona unde era cultivată, urmând ca în anul 2007 să amenințe reciful
de corali din insula Krusadai (grupul de ins ule Mandapam – Rezervație a biosferei). Ca de obicei
nimeni nu se gândește la consecințele acțiunii lor și se acționează doar atunci când e aproape prea
târziu să salvezi situația.
Metodele folosite pentru eliminarea speciei din recifurile de corali au fos t atât fizice, cât și
biologice. Inițial s -a folosit un aspirator submers care să absorbă toate algele invazive, apoi un arici
de mare ( Tripneustes gratilla ) care se știa că poate să consume alga. Credeți că aceste metode au
funcționat? Vă spun eu, din păc ate toate au fost în zadar. Ultima metodă folosită a fost cea
manuală, iar cercetătorii au dorit să studieze eficacitatea acestei metode.
După analiza pe parcursul a patru ani a unor zone în care alga a fost eradicată manual în
comparație cu alte zone martor , rezultatele au fost nedorite. Pentru că în momentul smulgerii, nu au
fost extrase în totalitate algele, o parte din baza acestora a rămas pe substrat (pe corali) și în
următoarele luni având condiții favorabile s -au extins din nou. S-a remarcat o scădere a densității
coralilor, dar și a speciilor native de alge. Chiar mai mult, Kappaphycus alvarezii s-a extins și a
început să formeze conglomerări masive care sufocau și acoperea coralii. În concluzie metoda
manuală a avut un efect tot al opus decât cel așteptat. Aceleași drastice consecințe le are și în

Hawaii , unde și acum se încearcă eradicarea ei . Oare s -ar fi putut prevenii acestă situație dacă se
cerea sfatul oamenilor de știință și nu se aplicau metode neștiințifice?
Sper că acest scurt articol să vă fi trezit interesul față de ocrotirea naturii și să înțelegeți că
înainte de a face o investiție, o alegere, trebuie să ne gândim și la consecințe. Să fim atenți ce
consumăm și mai ales ce promovăm. Să nu ajutăm la extinderea speciilor invazive și să ocrotim
speciile native, iar atunci când suntem nesiguri să cerem ajutorul oamenilor de știință.

Bibliografie:
Kamalakannan B., Joyson Joe Jeevemani J., Arun Nagendran N., Pandiaraja D.,
Chandrasekaran S., (2014) Impact of removal of invas ive species Kappaphycus alvarezii from coral
reef ecosystem in Gulf of Mannar, India, Current Science, Vol. 106, NO. 10 ;
Pârvu M., Curs de botanică I , Rhodophyta ;
Cribb A. B., (1983) Marine algae of southern Great Barrier Reef, Part 1: Rhodophyta,
Austral ian Coral Reef Society ;
Peterfi Ș., Ionescu A., (1977) Tratat de algologie, Vol. 2 Rhodophyta -Phaeophyta, Ed.
Academiei Republicii Socialiste România, București .

Site-ografie:
https://en.wikipedia .org/wiki/Carrageenan
http://www.nature.org/ourinitiatives/habitats/coralreefs/index.htm
http://coral. org/coral -reefs -101/why -care-about -reefs/
http://www.molecularrecipes.com/hydrocolloid -guide/carrageenan/
http://www.algaebase.org/search/species/detail/?species_id=2811
http://www.hawaii.edu/reefalgae/invasive_algae/rhodo/kappaphycus_alvarezii.htm