Specializarea ,,Armament, aparatură artileristică și sisteme de conducere a focului ” SĂ SE MODERNIZEZE PISTOLUL MITRALIERĂ CALIBRU 7,62 MM MODEL… [601474]

NECLASIFICAT
0 din 147
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ

FACULTATEA DE MECATRONICĂ ȘI SISTEME INTEGRATE DE ARMAMENT

Specializarea ,,Armament, aparatură artileristică și sisteme de conducere a focului ”

SĂ SE MODERNIZEZE PISTOLUL MITRALIERĂ CALIBRU 7,62 MM
MODEL 1980 PENTRU ASIGURAREA ERGONOMIEI ȘI ADAPTAREA
LA UN SISTEM DE OCHIRE OPTOELECTRONIC

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Lt.col.conf.univ.dr.ing. CÎRMACI -MATEI Marius Valeriu

ABSOLVENT: [anonimizat].sg.maj. PAGNEJER Bogdan -Constantin

Conține ___file
Inventariat sub nr.____
Poziția din indicator:____
Termen de păstrare:____

BUCUREȘTI
2016

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
1 din 147

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 147

NECLASIFICAT
5 din 147

R O M Â N I A NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Exemplar unic
Academia Tehnică Militară

A P R O B
DECANUL FACULTĂȚII DE MECATRONICĂ ȘI SISTEME INTEGRATE DE ARMAMENT

Colonel prof. univ. dr. ing.

Pamfil ȘOMOIAG

T E M A
proiectului de diplomă aparținând student: [anonimizat], aparatură artileristică și sisteme de conducere a focului

Facultatea de Mecatronică și Sisteme Integrate de Armament

SĂ SE MODERNIZEZE PISTOLUL MITRALIERĂ CALIBRU 7,62 MM MODEL 1980
PENTRU ASIGURAREA ERGONOMIEI ȘI ADAPTAREA LA UN SISTEM DE OCHIRE OPTOELECTRONIC

D E T A L I I:

1. PRECIZĂRI ȘI DATE INIȚIALE:
1.1 Arme de referință existente în laboratorul LTECAM: pistolul mitralieră calibru 9
mm, pușca de asalt calibru 5,56 mm Heckler & Koch, pușca automată calibru 7,62
mm, pușca de asalt calibru 5,56 mm CUGIR (prototip)
1.2 Este permisă orice modificare pentru creșterea maniabilității armei și pentru
adaptarea dispozitivelor a uxiliare, fără afectarea puterii de foc
1.3 Se va utiliza un mediu de proiectare asistată de calculator pentru simularea
funcționării mecanismelor

2. MEMORIUL TEHNIC VA CONȚINE:
2.1 Arme de asalt. Principii de funcționare. Variante constructive. Cerințe
2.2 Analiza cic lului dinamic al armei de comparație. Stabilirea soluției constructive.
Diagrama de ciclu pentru arma de proiectat
2.3 Evaluarea caracteristicilor de gabarit, masă și funcționare ale sistemelor de ochire
optoelectronice
2.4 Comportamentul dinamic al armei. Forțe și impulsuri
2.5 Analiza tragerii cu dispozitive optoelectronice. Evaluarea performanțelor
2.6 Concluzii și contribuții personale

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 147
Notă: Tema proiectului de diplomă a fost aprobată de decanul facultății de Mecatronică și
Sisteme Integrate de Armament ( nr.______________ din _______________).

3. LUCRĂRI GRAFICE:
3.1 Desene și vederi ale armelor de referință și ale soluțiilor existente pe piață
3.2 Diagrama de ciclu pentru arma de comparație și pentru arma de proiectat
3.3 Schema soluției constructive aleasă
3.4 Diagrama forțelor și impulsurilor
3.5 Diagrama funcțională pentru arma de proiectat
3.6 Solicitări ce apar la nivelul dispozitivelor optoelectronice atașate
3.7 Desene de execuție și de ansamblu ale armei proiectate

1. BIBLIOGRAFIA R ECOMANDATĂ:
ROȘCA, A, VEDINAȘ, I, ȘOMOIAG, P, Armament automat. Principii de calcul și construcție , Ed.
Academiei Tehnice Militare, București, 2007;
QUINCHON, J, TRANCHANT, J, Les Poudres, Propergoles et Explosifs, Technique et
Documentation , Paris, 1986;
VASILE, T, Balistică Interioară , vol. 1, 2, Academia Tehnică Militară, București, 1993,
1997;
SEREBRIAKOV, M E, Balistica Interioară a Sistemelor cu țeavă și a rachetelor cu
combustibil solid , Academia Militară, București, 1970;
CARLUCCI, D E, Jacobson, S S, Ballistics: theory and design of guns and ammunition ,
Taylor and Francis Group, USA, 2008;
DRAGOMIR, D, Proiectare asistată de calculator pentru inginerie mecanică , Editura
Teora, București, 1996;
MARINESCU I, VERBONCU S, Mecanisme de armament automat , Editura Militară,
București, 1973;
SolidWorks, ANSYS, ADAMS, LabVIEW – Documentație de utilizare

2. PRACTICĂ DE DOCUMENTARE (perioada și locul):
– 4 zile (luna aprilie 2016) la S U.M. SADU S.A.
– 3 zile (luna iunie 2016) la Fabrica de Arme Cugir

3. CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Lt.col.conf.univ.dr.ing. M. V. CÎRMACI -MATEI
Consultant pentru probleme speciale:
Col.prof.univ.dr.ing. DORU – ADRIAN GOGA

4. DATA PRIMIRII PROIECTULUI DE DIPLOMĂ: __ .10.2015.

5. DATA PREDĂRII PROIECTULUI: 30 .06.2016

DIRECTORUL DEPARTAMENTULUI
INGINERIA SISTEMELOR DE ARMAMENT ȘI MECATRONICĂ

Col. conf. univ. dr. ing.

Traian ROTARIU

NECLASIFICAT
5 din 147
CUPRINS

1. Arme de asalt. Principii de funcționare. Variante constructive. Cerințe
1.1 Evoluția și istoria armamentului de infanterie ………………………….. ……………. 9
1.2. Principii de func ționare. ………………………….. ………………………….. …………… 11
1.2.1. Armamentul automat care funcționează pe principiul reculului ……….. 11
1.2.2. Armamentul automat care funcționează pe principiul împrumutului de
gaze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 15
1.2.3. Armamentul automat care funcționează pe principiul reacțiunii rezultate
din tăierea și frecarea glonțului în ghinturi la deplasarea prin țeavă …………… 18
1.2.4. Armamentul automat de tip mixt ………………………….. ……………………… 18
1.2.5. Armamentul mecanizat ………………………….. ………………………….. ………. 19
1.3 Variante constructive. Avantaje/Dezavantaje. ………………………….. ………….. 20
1.3.1. Modelul M10 -762 ………………………….. ………………………….. ……………… 20
1.3.2. Pistol mitralieră calibru 7,62 model 1963 ………………………….. ………….. 21
1.3.3. Pistol mitralier ă calibru 9mm, model 1996 ………………………….. ………… 23
1.3.4. Pușca de as alt calibru 5,56x45mm Cugir ………………………….. …………… 23
1.4. Descrierea armei de proiectat ………………………….. ………………………….. ……. 24
1.4.1 Destinație ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
1.4.2 Caracteristici tehnico -tactice ………………………….. ………………………….. … 25
1.4.3 Părți componente ………………………….. ………………………….. ………………… 26
1.4.4. Cerințe impuse ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
2.Analiza ciclului dinamic al armei de comparație. Stabilirea soluției
constructive. Diagrama de ciclu pentru arma de proiectat
2.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
2.2. Analiza ciclului dinamic al armei de compara ție ………………………….. …… 28
2.3. Stabilirea soluției constructive. ………………………….. ………………………….. …. 28
2.3.1. Soluții constructive ………………………….. ………………………….. …………….. 28
2.3.2. Descrierea solu ției constructive adoptate . ………………………….. ………….. 37
2.3.3. Compunerea și realizarea mecanismului adoptat . ………………………….. .. 40
2.4. Diagrama de ciclu pentru arma de proiectat ………………………….. ……………. 41
3.Evaluarea caracteristicilor de gabarit, masă și funcționare ale siste melor
de ochire optoelectronice
3.1. Generalit ăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 43
3.2. Funcționarea sistemelor de ochire optoelectronice. ………………………….. ….. 44
3.3. Soluții constructive. Caracteristici de masă și gabarit. ………………………….. 45
3.3.1 Luneta RAPTOR 4X M644 ………………………….. ………………………….. …. 45
3.3.2. Luneta Apex XD 75 ………………………….. ………………………….. …………… 47
3.3.3. Dispozitiv de ochire rapidă Aimpoint Pro ………………………….. …………. 48
3.3.4. Dispozitiv de ochire rapidă Aimpoint CompM4 ………………………….. .. 49
3.4. Analiza soluțiilor constructive ………………………….. ………………………….. …. 50

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 147
4.Comportamentul dinamic al armei. Forțe și impulsuri
4.1. Comportamentul dinamic al armei. For țe și impulsuri. …………………………. 53
4.1.1. Dinamica sistemului reculant al armei. ………………………….. ……………… 53
4.1.2. Analiza cinematică a PM cal. 7,62 Md. 1980. Parte experimentală. ….. 61
4.2. Performanțele mecanismului antirecul ………………………….. ……………………. 70
5.Analiza tragerii cu dispozitive optoelectronice. Evaluarea performanțelor
5.1 Montarea dispozitivului optoelectron ic ………………………….. ……………………. 74
5.1.1. Sisteme de prindere ………………………….. ………………………….. ……………. 74
5.1.2. Identificarea soluției constructive ………………………….. …………………….. 77
5.2. Evaluarea performanțelor ………………………….. ………………………….. …………. 80
5.2.1.Rezistența la șoc.Vibrațiile. ………………………….. ………………………….. …. 80
5.2.2Studiu privind influența vibrațiilor dispozitivelor de ochire ………………. 81
6.Concluzii și contribuții personale ………………………………………………..89
Bibliografie ………………………………………………………………………..92
Anexe ………………………………………………………………………………..93

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 147
Lista lucrărilor grafice:

Figura 1.1 Pistol Mannlicher ………………………….. ………………………….. …………… 12
Figura 1.2 Pistol MP5 ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
Figura 1.3 Pușcă Remington 8 ………………………….. ………………………….. ………… 14
Figura 1.4 Steyr TMP ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
Figura 1.5 AK 47 ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
Figura 1.6 Mitraliera Colt ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
Figura 1.7 MG 42 ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
Figura 1.8 Roth -Steyr M1907 ………………………….. ………………………….. …………. 18
Figura 1.9 Pistol Mauser ………………………….. ………………………….. ………………… 19
Figura 1.10 M10 -762 ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
Figura 1 .11 PM model 1963 ………………………….. ………………………….. ……………. 21
Figura 1.12 PM cal.9mm Md 1996 ………………………….. ………………………….. ….. 23
Figura 1.13 Pușca de asalt calibru 5,56x45mm Cugir ………………………….. …….. 24
Figura 1.14 Pistol mitralieră Md.1980 ………………………….. ………………………….. 25
Figura 2.1 Amortizor de recul ………………………….. ………………………….. …………. 29
Figura 2.2 Modul mecanic antirecul ………………………….. ………………………….. … 30
Figura 2.3 Sistem RCS ………………………….. ………………………….. …………………… 30
Figura 2.4 Proprietățile masice ale încărcătorului adoptat ………………………….. .. 32
Figura 2.5 Grafic masă încărcător ………………………….. ………………………….. ……. 32
Figura 2.6 Proprietățile masice ale ulucului adoptat/original ……………………….. 33
Figura 2.7 Proprietăți masice ale mânerului ulucului adoptat ………………………. 33
Figura 2.8 Aparătoarea țevii ado ptată/originală ………………………….. ……………… 34
Figura 2.9 Capacul cutiei mecanismelor adoptat/original ………………………….. .. 34
Figura 2.10 Grafic masă capac cutie mecanisme ………………………….. ……………. 35
Figura 2.11 Ansamblu înălțător adoptat ………………………….. ………………………… 35
Figura 2.12 Grafic masă ansamblu înălțător ………………………….. ………………….. 36
Figura 2.13 Graficul masei pieselor înainte/după înlocuirea materialului ………. 36
Figura 2.14 Dispozitiv antirecul ………………………….. ………………………….. ………. 37
Figura 2.15 Semimodul A ………………………….. ………………………….. ………………. 38
Figura 2.16 Semimodul B ………………………….. ………………………….. ………………. 39
Figura 2.17 Semimodul C ………………………….. ………………………….. ………………. 40
Figura 3.1 Luneta Raptor 4x M644 ………………………….. ………………………….. ….. 46
Figura 3.2 Luneta Apex XD 75 ………………………….. ………………………….. ……….. 47
Figura 3.3 Aimpoint PRO ………………………….. ………………………….. ………………. 48
Figura 3.4 Aimpoint CompM4 ………………………….. ………………………….. ………… 49
Figura 3.5 Caracteristici de gabarit ………………………….. ………………………….. ….. 51
Figura 3.6 Caracteristici de masă ………………………….. ………………………….. …….. 51
Figura 4.1 Deplasarea sistemului reculant în raport cu timpul ……………………… 60
Figura 4.2 Viteza sistemului pe timpul reculului ………………………….. ……………. 60
Figura 4.3 Viteza sistemului pe timpul revenirii ………………………….. …………….. 61
Figura 4.4 Modul de fixare a armei (laboratorul de testare SRI) …………………… 62

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 147
Figura 4.5 Vedere laterală a ansamblului banc de probă -armă ……………………… 62
Figura 4.6 Vedere din față a ansamblului banc de probă -armă …………………….. 63
Figura 4.7 Vedere din față a ansam blului banc de probă -armă …………………….. 63
Figura 4.8 Montarea camerei ultrarapide ………………………….. ………………………. 64
Figura 4.9 Calibrarea sistemului de măsură ………………………….. …………………… 64
Figura 4.10 Calibrarea sistemului de măsură ………………………….. …………………. 65
Figura 4.11 Graficul deplasării în funcție de timp ………………………….. ………….. 67
Figura 4.12 ( Variația vitezei în perioada reculului, la interval de 0,5 ms) ……… 68
Figura 4.13 (Variația accelerației în perioada reculului, la interval de 0,5ms) … 68
Figura 4.14 ( Variația vitezei în perioada revenirii, la interval de 0,5ms) ……….. 69
Figura 4.15 (Variația accelerației în perioada revenirii la interval de 0,5ms) …. 69
Figura 4.16 Aplicarea forței pe semimodulul A ………………………….. ……………… 70
Figura 4.17 Graficul vitezei prin modulul antirecul ………………………….. ………… 71
Figura 4.18 Graficul accelerației prin modulul antirecul ………………………….. …. 71
Figura 4.19 Pr oprietățile masice ale mecanismului antirecul ……………………….. 72
Figura 4.20 Reducerea reculului ………………………….. ………………………….. ……… 73
Figura 5.1 Prindere pe capacul cutiei mecanismelor ………………………….. ………. 74
Figura 5.2 Montură PSL ………………………….. ………………………….. …………………. 75
Figura 5.3 Prindere deasupra înălțătorului ………………………….. …………………….. 75
Figura 5.4 Montură pe tubul de gaze ………………………….. ………………………….. … 76
Figura 5.5 Sistem de prindere pe țeavă ………………………….. …………………………. 76
Figura 5.6 Sistemul de prindere pe armă ………………………….. ………………………. 77
Figura 5.7 Șina de ghidare ………………………….. ………………………….. ………………. 78
Figura 5.8 Structu ra de legătură ………………………….. ………………………….. ………. 78
Figura 5.9 Șina Picatinny ………………………….. ………………………….. ……………….. 79
Figura 5.10 Montarea ansamblului sistem de prindere -dispozitiv de ochire …… 79
Figura 5.11 Arma originală (A)/ Arma propusă(B) ………………………….. ………… 80
Figura 5.12 Dispozitivul de ochire MIRA -REFLEX ………………………….. ………. 82
Figura 5.13 Sistem Pulse ………………………….. ………………………….. ………………… 83
Figura 5.14 Lanț de măsurare a vibrațiilor ………………………….. …………………….. 83
Figura 5.15 Fixarea accelerometrului pe suprafața de jos a dispozitivului ……… 84
Figura 5.16 Fixarea accelerometrului p e partea dinaintea ansamblului …………. 84
Figura 5.17 Curba frecvenței pentru structura S1cu vibrații axiale ……………….. 85
Figura 5.18 Curba frecvenței pentru structura S1cu vibrații transversale ………. 85
Figura 5.19 Curba frecvenței pentru structura S2 cu vibrații axiale ………………. 86
Figura 5.20 Curba frecvenței pentru structura S2 cu vibrații transversale ……… 86
Figura 5.21 Fixarea armei 1 pe bancul de probă 2 ………………………….. ………….. 87

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 147
Capitolul I
Arme de asalt. Principii de funcționare. Variante
constructive. Cerințe
1.1. Evoluția și istoria armamentului de infanterie
Pentru început voi recapitula câteva momente importante din evoluția
armelor de foc. Rememorarea lor se justifică nu numai prin aportul ce l -ar putea
avea la o mai bună înțelegere a proceselor și mai ales a rolului și locului
diferitelor dispozitive,agregate sau subansambluri din compunerea
armamentului automat. Astfel ne formăm o imagine de ansamblu asupra ideilor
care au stat și continuă să rămână în atenția constructorilor de armament,
precum și a celor ce se preocupă de perfecționarea lui.
La orice armă recu noaștem un proces de transmitere la distanță a unei
cantități de energie liberă.Pentru a se putea desfășura, procesul presupune, pe de
o parte, existența unui rezervor de energie liberă, iar, pe de altă parte, un mijloc
de transport al ei la țintă.
Aceste două componente le putem distinge ușor atât la armele cele mai
vechi, cât și la armamentul modern, de pildă la arcul cu săgeți și la armamentul
nuclear, categorii de arme ale căror date de apariție sunt separate de multe
milenii. Arcul, respectiv tunul, a vionul reprezintă mijlocul care asigură
transportul, iar săgeata, proiectilul, bomba constituie rezervorul cu energia liberă
ce acționează la țintă.
Oricât de mari ar fi diferențele dintre cele două arme constatăm că
multiplele elemente calitative întâlni te la armamentul nuclear sunt de fapt o
expresie a creșterii continue de -a lungul vremii a energiei armelor.
La rândul ei, creșterea energiei armelor a fost determinată de necesitatea
de a transporta la inamic, cât mai rapid, cantități de energie liberă m ereu sporită,
care să producă efecte însemnate la țintă.
Astfel recunoaștem cele două obiective importante din domeniul
construcției de armament: sporirea continuă a razei de acțiune a armamentului și
creșterea efectului distructiv la obiectiv. Rezolvarea acestor două proleme( care
au fost și rămân determinante în realizarea caracteristicilor tehnico -tactice de
bază ale armamentului) a depins și continuă să depindă de sursele energetice și
de natura energiei utilizate.
Multă vreme pentru transportul energ iei libere la țintă a fost folosită
energia musculară. Întrebuințarea în luptă a toporului, sabiei, lăncii etc. dar și a
unor arme colective precum balistele, catapultele, berbecii etc. cerea un consum
mare de energie musculară.
Prin creșterea distanțelor la care trebuia transportat rezervorul de energie
liberă s -a impus substituirea energiei musculare cu o altă sursă energetică,
superioară ca valoare, mai concentrată. Energia musculară a fost înlocuită cu cea
chimică, practic, cu aceea dezvoltată prin ard erea prafului de pușcă.
Istoria nu indică cine este inventatorul prafului de pușcă și nici când au
apărut primele guri de foc, însă un document atestă că primele tunuri au fost

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 147
întrebuințate de către chinezi în secolul al VII -lea î.Hr. Totuși F. Engels
consemnează în lucrarea sa ,, Opere militare alese’’ că abia din 1232 î.Hr.
chinezii au folosit ,,tunuri care aruncau ghiulele de piatră ’’ fiind asediați de
mongoli la Cai -fin-fu.
În Europa se pare că armele de foc au început să fie utilizate în secolul a l
XIII-lea. În anul 1280 spaniolii au folosit tunuri împotriva arabilor. Armele de
foc s -au răspândit rapid astfel că în jurul anului 1350 tot continentul era
împânzit de astfel de arme.
În secolul al XIV -lea prin dorința de a se obține o armă de foc mai ușoară,
portative, apare prima armă de foc a infanteriei: archebuza .
Preocupările noi legate de viteza de tragere, precizia la țintă și reducerea
greutății armamentului au determinat apariția în anul 1560 a muschetei .
Muscheta era alcătuită dintr -o țeavă de fier lisă, închisă la unul dintre capete și
dintr -un patde lemn de formă dreaptă. Încărcarea se făcea pe la gura țevii: după
introducerea pulberii, glonțul era împins în țeavă cu ajutorul unei vergele.
Inițierea încărcăturii se făcea prin aprinderea unu i fitil.
Prin studii îndelungate s -a înțeles că, pe lângă energia dezvolată la ardere
de praful de pușcă, distanța de tragere și precizia mai depind de stabilitatea
glonțului pe traiectorie. În același timp însă stabilitatea depindea de rezistența
mediulu i străbătut și de mișcarea glonțului. S -a ajuns astfel la concluzia că este
necesar ca glonțul, folosind întreaga energie degajată la ardere de praful de
pușcă, să execute o mișcare de rotație , întrucât astfel poate să parcurgă un durm
mai lung și poate a junge mai sigur la țintă. Datorită acestor considerente s -a
construit la sfârșitul secolului al XV -lea pușca cu țeava ghintuită .
Primul care a încercat să transforme pușca ghintuită într -o armă a
infanteriei a fost ofițerul francez Delvigne. El a constru it în 1828 o pușcă
ghintuită care avea o cameră de încărcare cu diametrul mai mic decât țeava .
În anul 1846 Thouvenin a propus construcția armei cu camera de
încărcare având un diametru egal cu țeava. Spre deosebire de pușca Delvigne,
pușca Thouvenin avea fixate în camera de încărcare o tijă de oțel, în jurul căreia
se presa pulberea de azvârlire; glonțul se sprijinea pe tijă, iar cu ajutorul unei
alte vergele era presat în ghinturi.
Datorită progrese lor înregistrate de tehnică în cea de -a doua jumătate a
secolului al XIX -lea au fost posibile înlăturarea dificultăților ridicate de
etanșarea țevii la partea dinapoi și revenirea la încărcarea pe culată.
Concomitent s -au făcut cercetări și referitoare la mecanismul de dare a
focului, sporirea cadenței de tragere,reducerea timpului de pregătire a focului.
Descoperirea pulberii fără fum , de către Vielle, în anul 1886 și utilizarea
ei cu încărcătură de azvâr lire în tuburile -cartuș au avut o nouă îmbunătățire a
caracteristicilor tehnico -tactice ale armamentului de infanterie. Densitatea de foc
mereu mai mare reclamată pe câmpul de luptă a determinat perfecționarea
armame ntului colectiv al infanterie: afete și arme multițevi. La mitraliera
Gatling m odel 1832, prin rotirea manuală a cilindrului mitralierei erau puse în

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 147
funcțiune: mecanismul de închidere și de deschidere a închizătorului,
mecanismul de încărcare, precum și mecanismul de armare și de declanșare a
percutorului. Mitraliera avea 60 de țevi care dezvoltau o cadență de tragere de
300 de cartușe pe minut.
Pentru a realiza densități de foc sporite se impunea căutarea altor soluții
constructive, care să asigure cadențe mari de tragere fără a afecta mobilitatea
armei.
În anul 1883 constructorul american Maxim a propus un model de armă
automata care menținea țintele sub foc un timp mai îndelungat (500 lovituri pe
minut). Apoi rând pe rând apar armele Dvoeglazov(1889), Mannlicher(1891),
Mauser(1899), Mondragon(1908). În aceeași perioadă apar și pi stoalele
automate Borhard(1893), Mannlicher(1894), Mauser(1896), Browning(1897),
Parabellum (1900). În anul 1903 colonelul danez Madsen elaborează primul
proiect de pușcă -mitralieră. Apoi în urma celor două războaie mondiale
preocupările pentru armele de f oc erau din ce în ce mai mari și a dus la apariția
diferitelor tehnologii.
Și în trecut, ca și în present, constructorii de armament au urmărit
creșterea bătăii și preciziei armelor, sporirea debitului de foc, realizarea unor
efecte mari la țintă, cu arm e de greutate și gabarit reduse, mânuite și transportate
ușor, care să permit deschiderea focului repede și sigur, fără incidente de tragere
și a căror producție, simplă, să fie cât mai puțin costisitoare.
Pe teritoriul nostru industria de armament a avu t un început timid până în
secolul al XIX – lea când țările române intră în epoca modernă de dezvoltare.
Dacă la început armamentul și muniția s -au procurat mai mult din import,
treptat, au apărut pe rând pulberării,ateliere mecanice , întreprinderi proprii de
construcție. Unul dintre constructorii de armament din aceea perioadă este
Haralambie Dimancea care a realizat un revolver patentat de o firmă engleză în
1885. Un alt mare reprezentant al acestei categorii este Gogu Constantinescu. El
a realizat un sin cronizator care, permite sincronizare între mitraliera de bord și
rotația elicei.Cu alte cuvinte datorită lui se poate trage printer palele elicei.
În timpul, dar și după cele două războaie mondiale s -au remarcat nume
precum V. Nestorescu, V. Negrei, Oriț a, E.Burlacu, L.Stoicescu, Bungescu etc.
care atât prin invențiile și inovațiile lor, cât și prin activitatea organizatorică au
realizat unele tipuri de aruncătoare, de armament de infanterie și de artilerie,
precum și aparatură de ochire și tragere și au asigurat fabricația în țară a
acestora. [1]

1.2. Principii de func ționare
1.2.1. Armamentul automat care funcționează pe principiul reculului
Gazele rezultate în urma arderii pulberii acționează nu numai asupra
glonțului, ci și pe fundul tubului -cartuș, sprijinit pe închizător. Forța de presiune
a gazelor transmisă închizătorului poate produce: mișcarea închizătorului, dacă
nu este zăvor ât la țeavă; mișcarea țevii, dacă aceasta se poat e depla sa, iar

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 147
închizătorul este zăvorâ t la țeavă; mișcarea întregii arm e, dacă închizătorul este
zăvorâ t la țeavă, iar aceasta din urmă, la râ ndul ei, este fixată rigid de cutia
mecanismelor.
Acest tip de arme automate poate fi împărțit în mai multe categ orii:
a) Armamentul automat cu reculul închizătorului
O armă de acest gen are țeava fixată la cutia mecanismelor. Funcționarea
tuturor mecanism elor armei depinde numai de miș carea de translație a
închizătorului pe direcția axului țevii. Pe ti mpul tragerii închizătorul nu este
zăvorât la țeavă astfel că la acțiunea forței de presiune a gazelor pe fundul
tubului -cartuș, are loc deschiderea țevii.

 Armamentul automat cu reculul închizătorului liber
În acest caz închizătorul nu este fixat la țeavă. Pe timpul tragerii, gazele
acționează asupra acestuia ceea ce favorizează mișcarea sa către înapoi, timp în
care arcul său recuperator se comprimă. Revenirea închizătorului în p oziția
închis are loc la destinderea arculu i sub acțiunea energiei acumulate de acesta.
În timpul cursei de revenire, închizătorul agață un nou cartuș, pe care îl
introduce în camera de încărcare.

Figura 1.1 Pistol Mannlicher
(sursa: https ://en.wikipedia.org/wiki/Mannlicher_M1905 )
Exemple:
– pistoale Browning, Mannlicher model 1905 (fig.1.1)
– pistoale -mitralieră (Walter, Bergman , pistolul -mitralieră md. 1941)
– pușca-mitralieră Revelly md. 1929, tunul a.a. 20 mm Oerlikon etc.

 Armamentul automat cu reculul închizătorului semiliber
În momentul deschiderii focului închizătorul este zăvorât la țeavă. Acesta
este deszâvorât sub acțiunea forței de presiune a gazelor. Acest principiu este

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 147
diferit față de precedentul prin faptul că închizătorul permite o extracție mai
lentă a tubului -cartuș .
Exemple:

Figura 1.2 Pistol MP5
(sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Heckler_%26_Koch_MP5 )
– pistol mitralieră Heckler & Koch MP5 (fig 1.2)
– pistol Heckler & Koch P9
 Armamentul automat cu frânarea mișcării închizătorului în perioada
presiunilor m ari în țeavă
Armele din ace st sistem au închizătorul zăvorâ t la țeavă. Deschiderea lui
se realizează cu ajutorul unui mecanism special acționat de energia gaze lor
pulberii. Mecanismul trebuie să funcționez e mai repede decâ t scade pres iunea
gazelor pulberii în țeavă, în caz contrar închizătorul n u se pune în mișcare.
Armel e cu o asemenea organizare nu su nt sigure în funcționare ș i astfel nu au
cunoscut o răspândire largă.

b) Armamentul automat cu reculul țevii
Sistemele din această grupă au țeava mobilă. Pe timpul deplasării
glonțului în țeavă închizătoru l este cuplat rigid cu aceasta. Arma funcționează
astfel : în timp ce glonțul se deplasează în interiorul țevii ansamblul țeavă –
închizător se mișcă în sens opus mișcării glonțului . În momentul în care
încetează acțiunea gazelor pulberii mișcarea continuă datorită inerției, dar cu o
viteză din ce în ce mai mică, întruc ât i se opun forțele de frecare și rezistența
arcurilor. La un anumit moment, sub acțiunea mecani smului său de deszăvorâ re,
închizătorul se desprinde de țeava și permite eliminarea tu bului -cartuș tras și
introducerea altui cartuș în camera de încărcare. În final țeava se zăvorește.
 Armam entul automat cu reculul lung al țevii
Țeava și închizător ul execută reculul simultan, comprimâ nd arcul
recuperator al țevii și respectiv al închizătorului. Pe timpul cursei de revenire
închizătorul se deszăvorește și permite deschiderea părții posterioare a țevii,
apoi împinge un nou cartuș în camera de încărcare și se cuplează cu țeava. Acest
principiu de funcționare se întâlnește la armele de tip shotgun.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 147
Exemple:

Figura 1.3 Pușcă Remington 8
(sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Remington_Model_8 )
– Franchi AL -48
– Remington 8(fig. 1.3)

 Armamentul automat cu reculul scurt al țevii
Acest caz este diferit de precendentul prin prisma deszăvorârii
închizătorului de la țeavă pe timpul cursei de recul. Țeava pornește în recul
odată cu închizătorul , iar după o anumită distanță , închizătorul se desprinde de
țeava și ambele părți se pot depl asa independent una de alta.
Mișcările ulterioare se execută în mai multe variante și dau naștere câte
unui gen de armament.
– după desprinderea închizătorului țeava se mai deplasează în recul o anumită
distanță, după care se oprește; în acest timp închizătorul își continuă cursa de
recul. În cursul revenirii închizătorul împinge u n nou cartuș în camera de
încăr care, se zăvorăște la țeavă și revine apoi în poziția inițială odată cu aceasta;
– după desprinderea închizătorului țeava execută cursa de re venire; în acest timp
închizătorul își continuă mișcarea de recul, reîntorcîndu -se apoi la poziția
inițială, independent de țeavă
La desprinderea închizătorului de țeavă ambele piese au aceeași viteză de
deplasare, însă energia cinetică a țevii (având masa superioară) va fi mai mare.
Este necesară o redistribuire a energiei cinetice între cele două părți ale armei; să
se ia o parte din energia țevii, care să se adauge energiei închizătorului.
Redistribuirea energiei între țeavă și închizător se face d e către
mecanismul de accelerare.Armele cu țeavă relativ ușoară (pistoalele) și cu tubul –
cartuș scurt nu necesită pentru reîncărcare realizarea unei distanțe mari între
țeavă și închizător, de aceea ele nu au în organizare mecanisme de accelerare .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 147
Exemple:

Figura 1.4 Steyr TMP
(sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Steyr_TMP )
– mitraliera Maxim
– pistol M1911
– Steyr TMP (figura 1.4)

1.2.2. Armamentul automat care funcționează pe principiul împrumutului de
gaze

Principala particularitate a acestui mod de funcționare se leagă de faptul
că țeava este fixată rigid la cutia mecanismelor . Ea este prevăzută cu un orificiu,
prin care gazele provenite din arderea încărcăturii de pulbere se scurg în camera
de gaze, unde acționează asupra unui piston, legat printr -o tijă cu
portînchizătorul .
În funcție de poziția orificiului de scurgere a gazelor din țeavă în camera
de gaze, se pot deosebi trei grupe diferite de armament:

a) Armamentul automat cu împrumut de gaze prin orificiul de scurgere practicat
în țeav ă
După ce glonțul trece de orificiul practicat în țeavă, gazele sunt aspirate
prin acesta și conduse în camera de gaze . Acolo gazele apasă pe capul unui
piston, care este legat cu o tijă. Pistonul și tija, împinse către înapoi, acționează
mecanismul, care deszăvorăște închizătorul. După aceea închizătorul și tija revin
în poziția inițială sub acțiunea unui arc recuperator. În tim pul cursei de re venire
are loc și reîncărcarea armei.
În funcție de sensul deplasării pistonului, armele automate din această
categorie pot fi împărțite în trei subgrupe :

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 147
 Armamentul automat cu împrumut de gaze cu deplasarea pistonului spre
înapoi
Este sistemul cel mai utilizat în organizarea armelor automate, întruc ât
permite o construcție foarte simplă .
Pot fi întâ lnite și aici două variante:
– tija se deplasează pe întreaga lungime de recul a închizătorului, adică rămîne
legată de închizător pe toată durata ciclului (reculul lung al tijei)
– tija se deplasează pe o distanță mică, suficientă pentru desză vorîrea
închizătorului și imprimarea vitezei necesare (reculul scurt al tijei). Această
variantă de mecanism este folosită mult la construcția puștilor automate.
Exemple:

Figura 1.5 AK 47
(sursa: http://northglennews.co.za/65059/ak -47-wielding -robbers -target -glenashley -home)
– AK 47 (fig.1.5)
– FN MAG

 Armamentul automat cu împrumut de gaze cu deplasarea pistonului spre
înainte
Armele de acest fel se diferențiază de tipul expus mai sus prin aceea că
deplasarea pistonului împreună cu tija are loc în sens invers față de mișcarea
executată de închizător pentru deschiderea țevii. De aceea transmiterea mișcării
la închizător necesită un mecanism destul de c omplicat, ceea ce face sistemul
neavantajos.

 Armamentul automat cu împrumut de gaze având pistonul fixat pe o bielă
Aceste arme su nt înt âlnite foarte rar, întruc ât nu prezintă avantaje față de
celelalte. Ele au un mecanism complicat pentru transmiterea mișcării la
închizător.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 147
Exemplu: mitraliera Colt (fig.1.6)

Figura 1.6 Mitraliera Colt
(sursa: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ae/Colt_Potato_Digger.JPG )
b) Armamentul automat cu împru mut de gaze pe la gura țevii
La partea dinainte a țevii este montat un întăritor de recul care captează
produsele de ardere. Î ntăritorul de recul se poate deplasa înainte în raport cu
țeava, realizâ nd în mișcarea sa desz ăvorîrea închiză torului și îndepărtarea
acestuia de țeavă.

Figura 1.7 MG 42
(sursa: http://www.wikiwand.com/fi/MG -42)
Exemplu:
– MG 42 (fig 1.7)
– SIG MG 710 -3
– mitraliera 5.56×45mm NATO Ameli

c) Armamentul automat cu împrumut de gaze prin fundul tubului -cartuș
În acest caz gazele pulberii acționea ză asupra alveolei capsei. La rândul
ei, aceasta apasă asupra percutorului, a cărui deplasare este utilizată pentru
punerea în mișcare a mecanismului de des zăvorîre a închizătorului.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 147
Sistemul presupune folosirea unei muniții cu tub -cartuș cu fund gros. În
afară de acest neajuns, gazel e care trec pr in orificiul capsei murdă resc
mecanismele închizătorului, dâ nd naștere la frecvente incidente de tragere. De
aceea sistemul nu este utilizat.
Exemplu: Roth –Steyr M1907 (fig.1.8)

Figura 1.8 Roth -Steyr M1907
(sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Roth%E2%80%93Steyr_M1907 )

1.2.3. Armamentul automat care funcționează pe principiu l reacțiunii
rezultate din tăie rea și frecarea glonțului în ghinturi la deplasarea prin țeavă
O dat ă cu deplasarea glonțului în țeavă apar puternice forțe de frecare.
Componenta axială a forțelor de frecare și presiunea pe ghint imprimă țevii o
viteză de mișcare spre înain te. După ieșirea glonțului țeava își continu ă mișcarea
în virtutea inerției pâ nă se realizează o dista nță suficientă pentru re încărcare.
Revenirea are loc sub acțiunea unui arc, care este comprim at pe timpul
deplasării țevii.

1.2.4. Armamentul automat de tip mixt
În această situație vorbim despre utilizarea câtorva mecanisme comune
altor sisteme. Ca și exemplu putem aminti sistemul Mauser (fig.1.9) care
folosește principiul reculului întregii arme pentru deschiderea închizătorului și
principiul reculului închiză torului pentru punerea în funcțiune a celorlalte
mecanisme. Sistemul Cey -Rigotti se bazează pe principiul utiliz ării gazelor
provenite din arde rea pulberii pentru deschiderea închizătorul ui și pe cel al
reculului închi zătorului pentru funcționarea altor mecanisme.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 147

Figura 1.9 Pistol Mauser
9sursa: http://www.luger -genesis.com/web/index.php/fr/catalogue/pistolet -automat ique/mauser/luger –
p08-mauser -banner -commercial -detail )

1.2.5. Armamentul mecanizat

În această grupă întâlnim armament în cadrul căruia reîncărcarea se face
prin intermediul energiei furnizate de o sursă separată de arma respectivă. Este
cazul unor sisteme de armament de bord sau a unor sisteme de armament din
cadrul instalațiilor staționare.
Armamentul automat care funcționează pe baza unei s urse de ener gie
externe prezintă o serie de dezavantaje. De exemplu, în cazul unui foc întâ rziat,
închizătorul , manevrat de către energia pri mită din exterior, se deszăvorăște și se
deschide înaintea ieșirii glonțului din țeavă. Acest incident poate fi evitat dacă în
organizarea armamentului se introduce un mecanism de siguranț ă. De regulă,
funcț ionarea mecanismului de siguranță se bazează pe utilizarea lucrului
mecanic efectuat de gazele pulberii de azv ârlire. Acest lucru atrage după sine
introducerea în compunerea arma mentului a unor mecanisme supli mentare,
care-i complică construcția.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 147
1.3 Variante co nstructive. Avantaje/Dezavantaje
1.3.1. Modelul M10 -762

Figura 1.10 M10 -762
(sursa: http://www.tehnomil.net /2015/07/20/misterele -cugirului)

Destinație
Un partener american al Fabricii de Arme din C ugir a prezentat recent o
evoluție radicală a vechiului AKM.
M+M e unul din importatorii armelor rom ânești, acestea fiind modificate
de ei pentru a corespunde cerințelor pieț ei americane.
Rezultatul, numit M10 -762 (prima armă din fig.1.10 ) este considerat și
cea mai reușită versiune a AK-urilor românești de pe piaț a SUA.
M10 -762 a schimbat putin percepția, pe lângă îmbunătățirea treptată a
calității produsului de bază exportat de Cugir, un rol foarte important avâ ndu-l
calitatea modific ărilor f ăcute de americani. A devenit însă clar c ă oricâ te
modific ări s-ar fi facut, limitările platformei de bază ar fi împiedicat îndeplinirii
cerinț elor a șa că M+M a luat decizia sa reproiecteze complet M1 0, păstrâ nd doar
anumite idei de la AK, combinate cu cele mai bune soluț ii de la armele existente
pe piață . A luat astfel nastere M 10X (ultimile două arme din figura 1.10 ).
Elementele de noutate ale M10X s unt :
– împărțirea cutiei mecanismelor în două elemente a rticulate, cu partea
superioară integrală , monobloc, dupa modelul adoptat de majoritatea armelor
moderne și întâlnit chiar și la mai puț in cunoscutul AK -46.
– reducerea greutații port -închiză torului/piston.
– abandonarea construcț iei corpului din tab lă, materialul ales fiind
aluminiul.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 147
– regulator de gaze reglabil.
– poziția arcu lui recuperato r a fost schimbată .

Caracteristici tehnico -tactice
 Țeavă 41,27 cm ;
 Greutate (fără încărcător) 2,7 kg ;
 Lățime 7,62 cm
 Funcționare Semi -automată ;
 Calibru 7.62x39mm;
 Încărcător 30 cartușe ;
 Sistem de ochire RPK.

1.3.2. Pistol mitralieră calibru 7,62 model 1963

Destinație
Este destinat pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului și a tehnicii
ușoare de luptă prin foc, la distanț e apropiate și mari, precum și în lupta corp la
corp.
Este o arm ă individuală de baz ă a militarilor din subunit ățile de pistolari
cu tragere foarte precis ă , puternic ă și cu un mare debit de foc.
Face parte din categoria armamentului automat și datorit ă construc ției prin
simpla mânuire a piedicii de siguran ță se poate executa foc lovitur ă cu lovitur ă ,
foc în serii scurte 3 -5 cartușe, foc în serii lungi pân ă la 10 cartușe și foc
continuu.

Figura 1.11 PM model 1963
(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/PM_Md._1963 )

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 147

Caracteristici tehnico -tactice
 viteza inițială a glonț ului(V) 715m/s;
 viteza de tragere practic ă :
-foc lovitur ă cu lovitur ă 40 lov./min;
-foc în serii scurte și lungi 120 lov./min.
 viteza de tragere teoretic ă :
-foc lovitur ă cu lovitur ă 200 lov./min;
-foc în serii scurte și lungi 600 lov./min.;
 gruparea loviturilor:
-la distan ța de 100m 24 cm x 34cm;
-la distan ța de 200 m 46cm x 68 cm;
 bătaia gloanț elor:
-după înă lțător 1000 m;
-maxim 3000 m;
-eficacitate maxim ă 400 m;
 puterea omorâtoare a glonț ului:
-pentru oameni 3000 m;
-pentru animale de tracț iune 2000 m;
 distanț a loviturii directe (după înă lțător pân ă la 1000m) 350m;
 puterea de p ătrundere a glonțului când se trage de la distanț a de 100 m:
-placă de oțel 6 mm;
-placă de fier 12 mm;
-zid de beton pân ă la 12 cm;
-zid de cără midă până la 15 cm;
 capacitatea înc ărcătorului 30 cartușe;
 greutatea încărcă torului 330 g.
 greutatea baionetei pumnal:
-cu teac ă 450 g;
-fără teacă 260 g;
 lungimea pistolului -mitralier ă :
-cu baionetă -pumnal pusă 1020mm;
-fără baionet ă-pumnal 870 mm;
 lungimea ț evii 415 mm;
 lungimea părț ii ghintuite a țevii 369 mm;
 lungimea liniei de mir ă 378 mm;
 greutatea cartușului 16,2 g.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 147

1.3.3. Pistol mitralier ă calibru 9mm, model 1996

Figura 1.12 PM cal.9mm Md 1996
(sursa: http://rumaniamilitary.files.wordpress.com/2011/12/12b -asalt-96.jpg )

Destinație

Pistolul -mitralieră Model 1996 ASALT ( fig. 1.12 ) este o armă automată
individuală destinată luptei antipersonal la distanțe mici (50 de metri) fabricată
de Uzina Mecanică Sadu. Pistolul -mitralieră folosește cartușul de calibrul 9 mm
Parabellum și poate executa foc semiautomat sau automat. Arma poate fi livrată
în două variante: cu țeavă scurtă și cu țeavă lungă. Patul armei este telescopic.

Caracteristici tehnico -tactice
 Greutate 3,6 kg (fără încărcător)
 Lungime 696 mm
 Lungime țeavă 269 mm
 Lățime 59 mm
 Înălțime 227 mm
 Cartuș 9×19mm Parabellum
 Principiu recul închizătorului liber
 Cadență de tragere 600 lov./min. (ciclică)
 Bătaie maximă 50/100 m (în funcție de țeavă)
 Încărcător 25 de ca rtușe

1.3.4. Puș ca de asalt calibru 5,56x45mm Cugir

Destinație
Potrivit Ministerului Apărării, arma de asalt calibul 5,56 x 45 mm este o
armă individuală de infanterie ce asigură scoaterea din luptă a inamicului cu o

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 147
precizie ridicată, cu un înalt grad de fiabilitate în funcționare și executarea
tragerilor în condiții extreme de temperatură și umiditate ale mediului ambiant.
Produsul trebuie să permită atașarea dispozitivelor de ochire, a unui
aruncător de grenade calibru 40 mm și să aibă posibilitatea utilizării ambidextre.
Compatibilitatea armei de asalt calibrul 5,56 mm cu produse NATO similare
este asigurată prin utilizarea muniției realizată în conformitate cu standardele
NATO.

Figura 1.13 Pușca de asalt calibru 5,56x45mm Cugir
(sursa: http://www.resboiu.ro/wp -content/uploads/2012/05/DSC_0278 -338×510.jpg )

Caracteristici tehnico -tactice
 Viața țevii 15.000 focuri ;
 Greutate (fără încărcător) 4 kg;
 Greutate încărcător 200g ;
 Selector de foc ambidextru ;
 Funcționare Semi -automată ;
 Calibru 5.56×45 mm;
 Încărcător 30 cartușe ;
 Sistem de ochire RPK.

1.4. Descrierea armei de proiectat

1.4.1 Destinație

Pistolul mitralieră cal. 7,62 mm model 1980 este o armă individuală
puternică, destinată dotării unor unităț i cu misiuni speciale.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 147
Pistolul mitralieră cu pat rabatabil, model 1980 reprezintă o variantă a
pistolului mitralieră calibru 7,62 mm, model 1963 cu pat rabatabil.
Modificarile constructive aduse pistolul ui mitralieră , model 19 80 cu pat
rabatabil sunt:
▪ lungimea ț evii s -a redus cu 110 mm;
▪ lungimea tijei pistonului de gaze s -a redus cu 13 mm;
▪ greutatea pistolului mitralieră s-a redus cu 250 g;
▪ capacitatea încărcă torului: 20 cartușe;
▪ lungimea tubului de gaze s -a redus cu 16 mm;
▪ foaia înălțătorului gradată până la 500 mm;
▪ blocul cătă rii este comun cu camera de gaze;
▪ patul rabatabil are o construcție mai simplă ;
▪ pistolul mitralier ă poate fi echipat cu ascunzător de flăcă ri;

Figura 1.14 Pistol mitralieră Md.1980

1.4.2 Caracteristici tehnico -tactice
 Calibru 7.62x39mm ;
 Funcționare împrumutul de gaze ;
 Zăvorâre închizător ;
 Alimentare încărcător detașabil ;
 Ochire mecanică ;
 distan ța de tragere după înălțător 500 m;
 cadența de tragere teoretică 600 lov/min ;
 cadența de tragere practică :
▪când tragerea se execută foc cu foc 40 lov/min;
▪când tragerea se execută cu foc automat 100 lov/min;
 viteza inițială a glonț ului 680 m/s ;
 distanța până la care se păstrează efectul omorâtor al glonțului 1500 m ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 147
 greutatea pistolului mitralieră :
-cu încărcă torul gol 2,85 kg;
-cu încă rcătorul plin 3,20 kg;
 capacitatea încărcătorului 20/ 30 cartușe;
 lungimea pistolului mitralieră :
-cu patul rabatat 795 mm;
-cu patul nerabatat 550 mm;
 lungimea ț evii 305 mm ;
 lungimea părț ii ghintuite 259 m m;
 lungimea liniei de miră 270 mm ;

1.4.3 Părți componente

Idem cu pistolul mitralieră cal. 7,62 mm, mod el 1963 cu pat normal, cu
excepț ia patului.
Construcția patului rabatabil :
Patul rabatabil metalic, se compune din:
▪brațul patului rabatabil, executat din ț eava de o țel este sudat la capă tul din fașă ;
▪piesa de înzăvorâre cu cele două canale pentru fixarea brațului în poziț ia rabatat
sau nerabatat, iar la capă tul opus are sudat ă o piesă în care sunt dispuse arcul cu
fixatorul t ălpii, axul tă lpii și talpa patului;
▪talpa patului se poate fix a în doua poziț ii: rabatat sau nerabatat;
Patul rabatabil este montat în cutia mecanismelor prin arcul patului
rabat abil și se poate fixa în 2 poziț ii (rabatat și nerabatat) prin zăvorul și arcul
său. Pentru rabatarea patului, se acționează asupra ză vorului patului.

1.4.4. Cerințe impuse

Fiind o armă destinată trupelor speciale, aceasta trebuie să îndeplinească
anumite cerințe:
– diminuarea reculului
– posibilitatea dotării arme i cu o gamă largă de accesorii ( iluminare tactică,
lasere, sisteme optoelectronice etc.)
– angajare rapidă în luptă
– încărcare ușoară
– ochire facilă
– alte aspecte legate de ergonomie.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27 din 147
Capitolul II
Analiza ciclului dinamic al armei de comparație. Stabilirea
soluției constructive. Diagrama de ciclu pentru arma de proiectat

2.1. Introducere
Armele automate au ap ărut pentru a înlocui efortul uman și pentru a -i
conferi protecție sporită operatorului . Automatizarea presupune cunoașterea
tuturor operațiilor, durata lor, forțele sub acțiunea cărora se desfășoară,
solicitările pieselor mecanismelor etc. Astfel constatăm că procesul de tragere
este caracterizat de o succesiune de evenimente care se reiau o dată cu
executarea fiecărei lovituri.
Printre cele mai i mportante operații amintim: mișcarea închizătorului și a
portînchizătorului, extragerea tubului -cartuș, introducerea unui nou cartuș în
camera de încărcare etc. Acest ciclu de funcționare trebuie să se desfășoare cât
mai rapid posibil și să fie capabil să aducă piesele mecanismelor în poziția
inițială. Așadar unele piese sunt supuse unor solicitări foarte mari ce conduc la
uzura mecanismelor. Din această cauză, în proiectarea armamentului automat
trebuie studiate cu prioritate elementele st aticii și dinamic ii procesului ( forțe,
mase, viteze, accelerații, energii etc.)
Pentru a detecta eventuale nereguli apărute la tragere sau funcționarea
necorespunzătoare a armamentului, o metodă folosită în proiectare este analiza
cinematică. Acest procedeu presupune film area cu camera ultrarapidă a armei și
a pieselor aflate în mișcare. Înregistrările descriu calitativ etapele funcționării
mijlocului de luptă, iar prin măsurarea variațiilor distanțelor anumitor
constituenți, obținând pozițiile absolute și relative ale ace stora, în funcție de
timp, se pot trasa diagramele deplasărilor, vitezelor și accelerațiilor sistemului.
Determinarea caracteristicilor de mișcare a mecanismului reculant
presupune trasarea diagramei de ciclu, calculul caracter isticilor de masă ale
părțil or componente , calculul caracteristicilor elastice ale pieselor, dar și aflarea
legii de variație a presiunii gazelor.
Diagrama de ciclu exprimă succesiunea efectuării operațiilor necesare
unui ciclu recul – revenire în ordinea lor cronologică, precum și legătura dintre
deplasarea mecanismelor din compunerea automatului (ca elemente conduse) și
deplasarea mecanismului reculant (ca element conducător). Utilitatea practică a
diagramei constă în faptul că ea furnizează datele necesare pentru calculul
caracte risticilor mișcării elementelor din compunerea sistemului reculant și a
duratei de mișcare a acestuia, date cu ajutorul cărora se estimează cadența de
tragere a armei respective. De asemenea, prin înregistrarea succesivă a mai
multor cicluri de funcționare , se poate efectua o analiză asupra funcționării
corecte a armei. La proiectarea unei arme automate se indică, de regulă, o armă
automată înrudită ca material de comparație, pentru care șe ridică diagrama de
ciclu. Dacă arma de proiectat are calibrul difer it de cel al armei înrudite, se
procedează la corectarea diagramei ridicate pe arma de comparație, în sensul

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28 din 147
asigurării alimentării cu cartușe la arma de proiectat. Odată obținută diagrama de
ciclu a armei de proiectat, cu ajutorul ei se calculează caracte risticile mișcării
impuse mecanismului reculant și se trece la proiectarea acestuia.

2.2. Analiza ciclului dinamic al armei de compara ție
Pentru a determina diagrama de ciclu a pistolului mitralieră calibru 7,62
mm model 1963 am măsurat distanțele (în mm) efectuate de piesele mobile ale
armei, în funcție de principalele etape ale ciclului dinamic.

Diagrama de ciclu a armei de comparație :

a) Recul :
Deplasare liberă : 0______ 9
Armare cocoș: 9____________54.6
Dezăvorâre : 9__16.7
Extragerea
tubului cartuș: 16.7__________69.8
Ciocnirea cu
autodeclanșatorul : 69.8__71.5
Deplasare liberă : 71.5___ ____135

b) Revenire :
Revenire liberă: 90________135
Încărcare cartuș : 16.7_ ________ _____90
Zăvorârea : 9__16.7
Rotire
Autodeclanșator : 7.5__9
Revenire liberă : 0__7.5

2.3. Stabilirea soluției constructive.
2.3.1. Soluții constructive

1) Pat de armă glisant, amortizor de recul

Acest sistem este destinat echipării armelor de foc portabile, de calibre
mijlocii și mari. Patul de armă, conform invenției, cuprinde un cap de pat de
armă montat, cu posi bilita te de glisare, într -un corp de p at de armă, și un
dispozitiv antirecul, montat în interiorul unei carcase și care are în componență
un modul combinat și un modul elastic antirec ul, alcătuit din două pârghii
subțiri, între care este dispusă o pârghie groasă, asupra căror a acționează niște
știfturi de susținere și împinge re, imprimându -le o mișcare de oscilație în plan
vertical și o mișcare axială în plan longi tudinal, astfel încât se asigură
tensi onarea unor arcuri de absorbție, respectiv, de anulare, agă țate de niște axe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29 din 147
filetate, iar modulul combinat cuprinde niște arcu ri de compresie, care absorb și
anulează forța de recul, și acționează asupra știfturilo r de susținere și împingere.

Figura 2.1 Amortizor de recul
(sursa:www.osim.ro)

2) Modul mecanic antirecul

Modul mecanic antirecul poate echipa, prin montaj rapid, arme de foc de
diferite tipuri și calibre, în vederea reducerii și anulării efectului forței de recul
în umărul trăgătorului, modulul având ca efect creșterea preciziei de ochire,
reducerea stresului la trăgători și accesu l la trageri cu astfel de arme a
persoanelor cu pregătire fizică și instruire specială redusă. Modulul mecan ic
antirecul este format dintr -un semimodul de preluare compensare și anulare a
forței de recul, având un corp de bază, de forma li terei E privită î n oglindă,
prevăzut cu o gaură pătrunsă, două prelucrări cilin drice lateral eportarcuri, două
prelucrări cilindrice centrale filetate portarcuri, în care s e înfiletează câte o
piuliță cilindrică, ce reglează tensiunea arcurilor interioare de comp resie, și
dintr -un semimodul su plimentar de absorbție și anulare a forței de recul, format
dintr -un mecanism glisan t, cu pârghii, și un suport de capăt porttalpă pat armă,
care se montează pe cele două tije filetate centr ale, cu ajutorul suportului
paralelipipedic glisant, care este tr aversat de două găuri longitudi nale, în care
pătrund tijele centrale filetate, și un corp de talpă pat de armă, care conține un
corp suport pentru umăr, două găuri de trecere echidistante, în care pătrund două
șuruburi cu cap torbant , prin care se fixează corpul patului de armă de
semimodul .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30 din 147

Figura 2.2 Modul mecanic antirecul
(sursa:www.osim.ro)

3) Sistem RCS(Ratchet Charging system)

Figura 2.3 Sistem RCS
(sursa: https://ii.cheaperthandirt.com/ )

Acesta este un sistem revoluționar pentru puștile AK-47/74 . RCS este un
sistem de înlocuire a tubului de gaze care îi oferă operatorului un mâner de
încărcare fără piston, demontabil plasat în partea stângă a armei. RCS dispune de
asemenea de un închizător deschis care se găseșt e la puști moderne precum cele
din familia H&K . În timp ce sistemul oferă un avantaj tactic impresionant
prin prisma ergonomiei sale , RCS aduce și altfel de noutăți . La fel ca în cazul
unui motor cu piston , RCS transportă eficient atât gazele fierbinți câ t și cele reci .
Gazele fierbinți nu mai sunt reținute în tubul de gaze ,ci sunt dispersate prin
partea dinapoi .Aerul rece este aspirat în tubul de gaze și în țeavă . Astfel
utilizatorul poate să țină mâna pe tubul de gaze în timpul tragerii.Această
ventilați e crește abilitatea operatorului de a obține o acuratețe mărită.
Sistemul RCS de generația a 2 -a pentru puștile Kalashnikov prelucrat în
cadrul celor mai bune calculatoare numerice ( CNC -computer numerical
control) , conține toate elementele necesare conv ertirii unei puști Ka lashnikov
standard într -o armă cu sistem de încărcare dispus în partea din față a

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
31 din 147
acesteia.Acest dispozitiv înlocuiește tubul de gaze original cu unul nou care
conține o șină și un mâner de încărcare nou . Acest mâner acționează din par tea
stângă deasupra ulucului armei ușurând astfel încărcarea. Mânerul preexistent de
pe partea dreapta este acum inutil și poate fi eliminat împreună cu toate piesele
sale.Infrastructura este inclusă .Nu e necesară forjarea armei.

Avantaje față de sistemul de încărcare original :
-Mâner fără piston
-Oferă posibilitatea încărcării mai rapide prin folosirea minimă a brațelor.
-Este mai ușor de utilizat pentru un operator dreptaci
-Răcire rapidă
-Încărcare ușoară când tragerea se execută din poziția culcat sau din poziția
adăpostit.
-Spre deosebire de alte sisteme de încărcare dispuse pe partea stângă a armei ,cu
RCS șina de pe partea stângă necesară elementelor auxiliare(sistem optic) poate
fi utilizată fără a desface elemente critice ale tragerii.
-Luptătorul nu pierde din vedere ținta pe timpul încărcării.
-Problemele legate de alimentarea necorespunzătoare se rezolvă mai ușor
-Prelungește viața ulucului
-Construit din materiale speciale durabile
-Design -ul face curățarea mai ușoară a tubului de gaze .
4) Modif icări privind materialul unor piese ale armei

Materialul utilizat preponderent în fabricarea pieselor pistolului mitralieră
este metalul, astfel că arma este destul de grea comparativ cu alte produse.
Modernizarea armamentului a luat amploare în prezent , fiecare companie
producătoare încercând să ofere condiții de utilizare cât mai bune operatorului.
O ergonomie crescută ne oferă cei de la Glock care folosesc în fabricația
tuturor armelor un material plastic mult mai ușor decât metalele. Plasticul ABS
îndeplinește toate condițiile impuse la fabricarea oricărei arme moderne și are
următoarele proprietăți:
– Modul de elasticitate: 2×109 N/m2
– Densitate: 1020 kg/m3
– Modul de forfecare: 3,189×108 N/m2
– Rezistența la rupere: 30×106 N/m2
Pentru modernizarea pistolului mitralieră ne putem folosi de acest
material plastic în detrimentul celui metalic, acolo unde este posibilă o astfel de
modificare.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
32 din 147
a) Încărcător:

Figura 2. 4 Proprietățile masice ale încărcătorului adoptat

Masa încărcătorului din metal este de 344, 88 g, iar cea a
încărcătorului din plastic ABS este de 48,86 g (fig.2.3). Astfel greutatea
devine de 7 ori mai mică.

Figura 2. 5 Grafic masă încărcător

050100150200250300350400
Masă încărcător (g)
Material metalic
Plastic ABS

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
33 din 147
b) Uluc :

Figura 2. 6 Proprietățile masice ale ulucului adoptat /original

Masa ulucului va crește , schimbând lemnul (53,38 g) cu plasticul
ABS (93,41g) ,însă rezistența la rupere este superioară.

c) Mâner uluc:

Figura 2. 7 Proprietăți masice ale mânerului ulucului adoptat

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
34 din 147
Mânerul din lemn este înlocuit cu un mâner mai ergonomic,
ajustabil și demontabil (prin șina Picatinny). Plasticul ABS este o variantă
bună de utilizare în fabricația acestuia, rezultând o masă de 127,43 g.

d) Apărătoarea țevii:

Figura 2.8 Aparătoarea țevii adoptată/originală
Apărătoarea țevii este fabricată din material lemnos la acest model
de pistol mitralieră, însă este indicată trecerea la materialul plastic care
oferă rezultate mai bune și costuri scăzute.

e) Capacul cutiei mecanismelor:

Figura 2.9 Capa cul cutiei mecanismelor adopta t/original

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
35 din 147

În cazul capacului cutiei mecanismelor plasticul ne oferă o reducere
semnificativă a masei piesei de circa 105 g.

Figura 2.10 Grafic masă capac cutie mecanisme

f) Bloc înălțător:

Figura 2.11 Ansamblu înălțător adoptat

020406080100120140
Capacul cutiei mecanismelor (g)
Material metalic
Plastic ABS

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
36 din 147
Ansamblul înălțător adoptat aduce de asemenea o micșorare a masei
respective cu aproximativ 95 g .

Figura 2.12 Grafic masă ansamblu înălțător

Analizând modificările aduse fiecărei piese s -a constat at o reducere cu
54% a greutății totale (de la 730,66g la 343,1 g).

Figura 2.13 Grafi cul masei totale a pieselor înainte/după înlocuirea
materialului
020406080100120
Bloc înălțător (g)
Material metalic
Plastic ABS
0100200300400500600700800
Material standard
Plastic ABS

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
37 din 147

2.3.2. Descrierea solu ției constructive adoptate

Modulul poate echipa printr -un montaj rapid armele de foc de tipuri și
calibre diferite, în vederea reducerii și anulă rii efectul ui forței de recul,î n umărul
trăgătorului, eliminând stresul asu pra acestuia.
Se cunosc diferite tipuri de arme de foc echipate cu sisteme mecanice cu
pârghii, arcuri elicoidale, sisteme și mecanisme hidraulice care pot prelua parțial
forța de recul, accesul la trageri cu aceste arme, a unor trăgători mai puțin
pregătiți fizic si cu instruire mai precară fiind limitat.
Unele dezavantaje frecvente în cazul altor mec anisme asemănătoare sunt:
– nu se preia în totalitate forța de recul (prin fixarea patului armei î n umăr ul
trăgătorului se micșorează să geata arcurilor de compresie și se mic șorează astfel
cursa acestora, producâ nd un impact puternic în umărul trăgătorului );
– la apariția ș ocului produs de forța de recul, unele componente ale
mecanismului au mișcări neclare ș i ned efinite astfel că că sistemul nu poate
prelua în totalitate forța de recul , iar impactul în umărul trăgătorului este
puternic ;
– nu se pot adapta în patul armei ;
Dispozitivul antirecul (fig 2.14 ) înlătură dezavantajele arătate mai sus
printr -un semimodul A de preluare, compensare și anulare , un semimodul B
de absorbție și anulare suplimentar ș i un corp C talpă de pat de armă de foc .
Acestea fac un corp comun modulat cu mișcări interioare definite de acțiune si
de autoanulare, care int rodus î n patul unei arme de foc, reduce prin compensare
și anulare, forța de recul î n umărul trăgătorului.

Figura 2.14 Dispozitiv antirecul
Semimodulul A de preluare ,compensare și anulare, are î n compon ență :
 un corp de bază de forma literei E văzută în oglindă, care are prelucrată, o
gaură pătrunsă de dimensiune mare, două prelucrări cilindrice laterale port
arcuri, două prelucrări cilindrice centrale port arcuri ,prevăzute la capete cu filet ,
iar în partea mediană a corpului de bază, sunt practicate câte patru găuri filetate

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
38 din 147
transversal pătrunse (dreapta -stânga) în care se î nfiletează (dreapta -stânga), câ te
patru șuruburi de fixare.
Cele patru prelucr ări cilindrice au în capetele din partea stâ ngă, găuri
pătrunse de trecere prin care cele patru tije cu filete la capete pot culisa, iar
partea drea pta a tijelor cu filet care rămân î n interiorul pr elucrărilor cilindrice, au
formă de cap de piston, ce comp rimă arcurile de compresie, compensare ș i
anulare , interioare , laterale, cât și pe cele două arcuri de compresie, compensare
și anulare , centrale , de interior, la acțiunea forței de recul.
Pe exteriorul celor două tije c u filet laterale, se montează câ te un contra –
arc lung, câte un distanțier, câte un arc de compensare și câte o contrapiuliță( de
asigurare a capetele tijelor cu filet ) după executare a montajului componentelor
semi modulului B.
Pe exteriorul celor două tije cu filet , centrale, se introduc : două
contraar curi scurte, un mecanism Y cu pâ rghii , glisant , două contraarcuri lungi.
Apoi capetele filetate ale tijelor centrale pătrund prin înfiletare în suportul de
capăt port -talpă pat de armă Z și se asigură cu contra piulițele . Astfel se
formea ză, un dreptunghi deformabil avâ nd latura din dreapta , din corpul de
bază, în forma unei litere E văzută în oglindă. Cele două tije cu filet ș i cap de
piston , laterale , limitează laturile lungi , iar latura din stânga este mărginită de
suportul de capă t port -talpă pat de armă Z. Acest dreptunghi deformabil format
este consolidat de cele două pârghii cu filet ș i cap de piston , centrale , iar î n mod
deosebit , componentele drep tunghiului deformabil se pot dimensiona funcție de
conformația patului armei de foc ș i a calibrului acesteia .

Figura 2.15 Semimodul A

Semimodulul B de absorbție și anulare suplimentar este format din:
 un mecanism Y cu pâ rghii , glisant
 un suport Z de capăt port -talpă pat de armă .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
39 din 147
Mecanismul Y cu pâ rghii glisant e compus din:
– suport glisant avâ nd forma unui paralelipi ped, care este traversat de două
găuri longitudinale, î n care pătrund tijele cu filet centrale
– o gaură pătrunsă transversal î n car e pătrunde un ax de articulație
– două ș aibe de alunecare
– două pârg hii oscilante
Pârghiile oscilante prezintă găuri de trecere pentru articularea dreapta,
stânga la suportul glisant , prin intermediul axului de art iculație, iar la celelalte
capete, cele două pârghii su nt prevăzute cu găuri de tr ecere, î n care pătru nd
capetele axelor cu umăr port arcuri de abso rbție, prevăzute la cele două capete
cu găuri, prin care pătrund ca petele arcurilor de absorbție; și încă două găuri de
trecere, î n care pătrund (dreapta – stânga) capetele axelor cu umăr port arcur i de
anulare, prevăzute ș i acestea cu găuri de prindere a capetelor arcu rilor de anulare
ce fac legătură elastică alături de suportul Z .

Figura 2.16 Semimodul B

Corpul de pat de arma C prezintă următoarele:
 un corp suport pentru umăr ce are un ghidaj de stabilitate pentru corpul de
bază al suportului Z
 două găuri de trecere echidistante în care pătrund două șuruburi cu cap
torbant, ce fixează corpul de pat de arma C de suportul Z .
 o prelungire de profil oval avâ nd exteriorul identic cu interiorul patului
de armă fapt ce asigură o mișcare oscilantă prin glisa re in interiorul patului de
armă W; acesta este prevăzut în zona central -mediană cu câte patru găuri de
trecere (dreapta –stânga) prin care se introduc cele patru șuruburi (dreapta –
stânga) și care, prin înfiletare în găurile e xistente în corpul de bază în formă de E

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
40 din 147
văzut în oglindă, realizează un corp comun î ntre modulul mecanic antirecul X și
patul armei de foc W .

Figura 2.17 Semimodul C
Modulul mecanic antirecul X prezintă următoarele avantaje:
 poate fi folosit în diferite tipo -dimensiuni pentru arme de foc de calibru și
conformații constuctive diferite, în vederea reducerii și anulării reculului î n
umărul trăgătorului;
 elimină stresul ce apare instantaneu la tr ăgătorii cu o conformație fizică și
psihică mai scăzut ă.

2.3.3. Compunerea și realizarea mecanismului a doptat
Modulul mecanic antirecul se compune din : semi modul (A) de preluare,
compensare si anulare, un semimodul B de absorbție și anulare suplimentar și un
corp t alpă de pat de armă de foc C. ( Anexa 2.1, A nexa 2.2).
Semi modul ul (A) (Anexa 2.2 , Anexa 2.3) are în compunere:
 un corp de bază (1) prevăzut cu:
– o gaură (a ) pătrunsă
– două prelucrări cilindrice (b)
– două prelucrări cilindrice (c ) în care se înfiletează câte o piuliță
cilindrică, ce reglează t ensiunea în arcurile (5) de interior. În cele patru
prelucrări (b, c) cilindr ice (Anexa 2.4) su nt prevăzute găuri pătrunse
(d),traversate de:
 două tije (2) (Anexa 2.5) laterale, cu cap (g) de piston pe care se
introduc câte un arc (9), câte un distanțier ( 12) , iar contrapiuliț ele se
înfiletează î n filetele ( h) din capetele tijelor (2 )
 două tije (3) cu cap (g) și filet (h) pe care se introduc două contra
arcuri (8), un mecanism (Y), două contraarcuri ( 10)
 capul(g) comprimă cel e două arcuri (4) ș i cele două arcuri (5).
– patru găuri (e) în care se înfiletează câte patru nituri de fixare .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
41 din 147
Semi modul ul (B) (Anexa 2.6) e format din:
 mecanism cu pârghii glisant ( Anexa 2.7 )
Mecanismul cu pârghii se montează pe cele două tije (3) cu ajutorul
suportului (15) glisa nt avâ nd fo rma de paralelipiped ș i care este tr aversat de
două găuri (i) transversale, în care pătrund tijele (3) . Pâ rghiile (17 ) (18), prezin tă
găuri (w) (Anexa 2.8) pentru articularea cu axul ( 16), iar la celelalte capete au
prevăzute axele (19 ) cu umăr port arcuri și axele ( 21) cu um ăr port arcuri de
anulare.
 un suport (Anexa 2.9) compus din:
– corp (23) de bază
La partea superioară ș i la cea inferioară corpul ( 23) are prevăzut câte o
gaură ( o) de trecere filetata, car e sunt traversate prin înfiletare de capetele
tijelor (2) cu contra piulițe poziționate în locașurile (r) pentru
contrapiulițe. În partea median ă, corpul (23) de bază, are prelucrate două
găuri (p) filetate transversal în care pătrund niturile ( 27).
– două axe (24) de sprijin ș i alunecare la cele două capete ,ce tr aversează
corpul ( 23).
– două găuri ( n) fileta te longitudinal in zona centrală ce rezolvă legătura
fixă a tijelor (3) cu suportul.
Corpul de talpă pat de armă ( C) (Anexa 2.10) prezintă:
 un corp ( 26) suport pentru umăr
 două găuri ( t) de tr ecere echidistante în care pătrund două nituri (27) prin
care se fixează corpul (C ), de semimodulul (B),
Prelungirea (u) de profil oval , cu exterio rul identic cu interiorul (q) al
patului de arm ă, rezolv ă mișca rea prin glisare a acestei prelungiri (u) î n
interiorul (q) al patului (Anexa 2.11, Anexa 2.12) prevăzut cu două cavități (x)
ce oferă posibilitatea unei mișcări de glisare mai mari. De asemenea în zona
centrală găsim pe părțile laterale, cu câte patru gău ri pătrunse ( z), ce asigur ă
trecerea niturilor ( 6) de fixare, care pătrund prin î nfiletare în gău rile (e) existente
in corpul ( 1) componentă a modului mecanic antirecul care astfel devine parte
comună cu patul armei de foc (Anexa 2.13 ).

2.4. Diagrama de ciclu pentru arma de proiectat

Cursa totală: 131.5 mm

a) Recul :

Deplasare liberă : 0______8
Armare cocoș: 8____________55.7
Dezăvorâre : 8__15.9
Extragerea
tubului cartuș: 15.9__________68.7

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
42 din 147
Ciocnirea cu
autodeclanșatorul : 68.7_73 .5
Deplasare liberă : 73.5_______131.5

b) Revenire :

Revenire liberă: 84.4_______131.5
Încărcare cartuș : 15.9____________84.4
Zăvorârea : 8__15.9
Rotire
Autodeclanșator : 6.3__8
Revenire liberă : 0__6.3

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
43 din 147
Capitolul III

Evaluarea caracteristicilor de gabarit, masă și funcționare
ale sistemelor de ochire optoelectronice.

3.1. Generalit ăți
Optoelectronica este o ramură a electronicii care studiază producerea,
măsurarea și folosirea radiației electromagnetice din domeniul optic, precum și
conversia acestei radiații în semnal electric.
Optoelectronica ne oferă astăzi o dinamică deosebit de sp ectaculoasă
printre domeniile tehnicii și se preconizează că, datorită avantajelor oferite
(viteza mare de prelucrare și transmitere a datelor, capacitatea de a transmite un
volum mare de informații, posibilități multiple de secretizare) , rolul său va fi tot
mai important în viața societății.
Prezentă cu desăvârșire în domeniul aplicațiilor civile, optoelectronica
ocupă un loc aparte și în viața militarilor. De asemenea, în contextul ultimelor
conflicte armate putem defini un nou concept și anume războiu l optoelectronic.
Având în vedere multiplele aspecte ce impun prezența aparaturii optoelectronice
pe câmpul de luptă, dezvoltarea sa cunoaște o amploare deosebită.
Aceasta trebuie să asigure observarea câmpului de luptă, descoperirea,
identificarea și int erceptarea obiectelor. Legarea topografică a dispozitivelor,
pregătire, reglaj, conducerea și controlul, ochirea pentru toate categoriile de
armament, conducerea mașinilor de luptă în teren și a focului acestora, atât în
cazul tragerii asupra țintelor fixe , cât și a celor mobile.
Pe plan mondial, domeniul aparaturii optice și optoelectronice cunoaște
mijloace concepute și realizate în două variante de bază, una pentru a
corespunde nevoilor luptei în timpul zilei, cuprinzând în marea majoritate
aparatele op tice de tip clasic și a doua variantă pentru ducerea luptei pe timp de
noapte și în condiții de vizibilitate redusă reprezentată de aparatele de
vizibilitate redusă reprezentată de aparatele optoelectronice realizate pe bază de
concepte și tehnologii speci ale.
Toate categoriile de forțe armate utilizează în luptă mijloace
optoelectronice organizate pe trei clase de aparatură:

A. Aparate de observare pe timp de noapte:
 Aparate de observare de tip pasiv pentru infanterie;
 Aparate de observare și de conducer e de pe mașini de luptă;
 Aparate de observare pe timp de noapte de tip pasiv;
 Aparate de conducere pentru mecanicii conductori:
de tip activ;
de tip pasiv.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
44 din 147
B. Aparate de măsurare a distanțelor:
 Telemetre cu laser de infanterie;
 Telemetre cu laser de artilerie;
 Telemetre cu laser de pe aparatele combinate.

C. Aparate de ochire:
a) lunete de pe pușcă, pistol mitralieră, pușcă mitralieră, mitralieră:

de tip activ;
de tip pasiv.

b) aparate de ochire pentru aruncătoare de grenade antitanc:
– pentru aruncătoare antitanc portative:
de tip activ;
de tip pasiv.

– pentru aruncătoare antitanc de pe afet:
 de tip pasiv;
 pe principiul termoviziunii.

c) aparate de ochire pentru tunuri si obuziere:
 de tip activ;
 de tip pasiv.

d) sistem de conducere a focului pentru mașinile de luptă cum ar fi
tancuri, transportoare auto blindate, mașini de luptă ale infanteriei și
artileria autopropulsată.

e) sisteme de conducere a focului artileriei.

3.2. Funcționarea sistemelor de ochire optoelectronice.

Aparate de ochire cu intensificatoare de imagine:
Dispozitivele de vedere pe timp de noapte echipate cu intensificatori de
imagine, cum ar fi lunete, binocluri, monocluri sau ochelari, utilizează energia
luminoasă existentă în atmosferă, o convertesc în energie electrică (electroni)
prin intermediul fotocatodului. Electronii trec apoi printr -un disc care multiplică
de mai multe ori numărul de electroni. Electronii astfel multiplicați se lovesc de
ecranul fosforescent convertindu -se energia electrică în energia luminoasă,
rezultând astfel o imagine mult mai luminoasă.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
45 din 147
Aparate de ochire pe principiul temoviziunii:
Diferența dintre sistemele optice care lucrează în vizibil și cele în
domeniul termoviziunii este următoarea. În primele, dete ctorul (ochiul uman, o
peliculă fotografică etc.) este sensibil la lumina vizibilă , iar înnegrirea
porțiunilor interioare ale sistemului prin diverse tratamente (oxidare, brunare
etc.) va elimina sau micșora la minimum orice cantitate de lumină care ar putea
atinge detectorul din afara conului luminos ce conține imaginea.
Sistemele termovizoare, pe de altă parte, sunt sensibile la energia termică
și orice radiație ce sosește la detector din afara conului de radiație ce formează
imaginea va reduce sensibi litatea sistemului provocând, în anumite cazuri,
anomalii de imagine.
Deci f uncționarea aparatelor de termoviziune se bazează pe colectarea,
detecția, transformarea ți prelucrarea radiației termice emise de toate corpurile
care au temperatura peste zero grade Kelvin ( -273.150 C).

Aparate de ochire rapidă cu reticul luminos de tip reflex vizor:
Configurația fiecărui sistem de ochire este diferită și se realizează în
funcție de destinația acestuia. Astfel, schemele sistemelor de ochire cu reticul
luminos prezintă diferențe între ele, datorate nu numai modului de folosire, ci și
evoluției tehnologice din domeniul optoelectronicii. Avansul tehnologic a
permis micșorarea dimensiunilor de gabarit ale reflex -vizoarelor, iar
descoperirea unor materiale ce oferă o rezistență superioară și o masă mai mică
au sporit portabilitatea acestora.
Termenul reflex se referă la modalitatea prin care este afișat reticulul
pentru ochire. În acest caz reticulul, care poate avea diferite forme (punct,
triunghi, cerc, etc.), est e proiectat pe spatele lamelei reflector și reflectat către
ochiul trăgătorului.

3.3. Soluții constructive. Caracteristici de masă și gabarit.

3.3.1 Luneta RAPTOR 4X M644
Această lunetă este concepută de către DRS Technologies Company și
este destinată observării la nivele de iluminare scăzute folosind un intensificator
de imagine din generația a 3 -a ceea ce îi permite observarea la o distanță de 500
m.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
46 din 147

Figura 3.1 Luneta Raptor 4x M644
(sursa: http://2.op.ht/978 -550-ffffff/opplanet -morovision -4x-night -vision -weapon -sight -gen-3-
mvp -raptor -4x-m644.jpg )

Caracteristici constructive principale

– masa (foarte mică);
– operații de întreținere ușoare și utilizare multiplă datorită construcției sale
modulare;
– este echipată cu un intensificato r de imagine din generația 3 – a cu diametrul de
30mm, cu control automat al luminozității, cu compensare a deformărilor;
– lentilele obiectivului sunt interschimbabile;
– oculare drepte și rectangulare interschimbabile;
– reticule interschimbabile pentru diferite tipuri de arme;
– reticul reglabil în înălțime și direcție;
– iluminare reglabilă a reticulului pentru compensarea luminozității decorului și
contrastului țintei.

Caracteristici tehnico -tactice:

– mărire unghiulară ………………………… ..4 X;
– unghiul de câmp vizual …………………… .80;
– dista nța focală a obiectivului……………… 125mm;
– depărtarea pupilei…………………………..30 mm;
– greutate…………………………………….. .1300g(cu baterii);
– reticul…………..……………………………roșu;
– dimensiuni……………………lungime:…… .300 mm;
înălțime:…… .93.75 mm;
lățime:………87.5 mm;
– temperatura de lucru……………………………. …-280C + 550C;
– timpul mediu de bună funcționare………… 10.000 ore.
– tensiunea de alimentare……………………. …2*1,5V.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
47 din 147
3.3.2. Luneta Apex XD 75

Producătorii dispozitivului sunt americanii de la Pulsar (companie
deținută de Yukon Advanced Optics Worldwide). Aceștia au creat o lunetă cu
termoviziune ce oferă cel mai mare grosisment dintre toate lunetele Pulsar,
lentile din germaniu și o frecvență ra pidă de 50hz pentru vederea liberă.

Figura 3.2 Luneta Apex XD 75
(sursa: http://www.pulsar -nv.com/products/therma l-imaging -sights -apex/apex -xd75)

Caracteristici constructive principale:

– funcție “Picture and picture ” ce oferă utilizatorului o imagine detaliată asupra
țintei
– oferă 3 moduri de operare
– control wireless
– montare facilă
– reglaj în 3 moduri cu funcția Freeze
– reticul electronic
– rezistentă la apă

Caracteristici tehnico -tactice:

– frecvența imaginii…….. …………………………………………. 50 Hz
– rezoluție pe microbolimetru…….. ………………………….. 384×288
– rezoluție pe ecran…………. ……………………………………… 640×480
– putere măritoare……………….. ………………………………….. 3-6x
– zoom optic……………… …………………………………………… .2х
– lentile obiectiv…………… …………………………………. ……..F75/1.4
– unghi de câmp vizual (orizont al* vertical)………. …..7.2×5.40
– depărtarea pupilei…………………… ………………………. …..67 mm
– bătaie eficace (obiect î nălțime*lățime :1,7*0,5m …..1600 m
– baterie ……………………….. …………………………………. ……2xCR123A
– tensiunea de alimentare……………….. ……………………. …4-6 V

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
48 din 147
– rezistența la șoc…………………. …………………………….. ….6000 Joule
– temperatura de lucru ……………. ………………………… …….-280C + 550C
– dimensiuni (lungime/lățime/înălțime)……………………381x80x75 mm
– greutate (fără baterie)……………………………770 g

3.3.3. Dispozitiv de ochire rapidă Aimpoint Pro

Aimpoint Patrol Rifle Optic este un producător suedez specializat în
domeniul optoelectronic. Luneta Pro conține o prindere de tip QRP2, dar și un
suport special pentru AR -15 , demontabil. De asemenea este echipată cu înveliș
de protecție, negru, în parte a din față și cu un înveliș transparent în partea
dinapoia lunetei ce permite o angajare rapidă în luptă.

Figura 3.3 Aimpoint PRO
(sursa: http://www.aimpoint.com/fileadmin/_processed_/csm_12841_PRO_2MOA_With_Mount –
2_RF_de46c1bca7.png )

Caracteristici constructive principale :

– autonomie a bateriei de până la 3 ani
– mentenanță
– ochire rapidă
– compatibil cu sistemele de ochire pe timp de noapte
– carcasă din aluminiu
– lentile antireflex
– prindere modulară
– distanțier demontabil
– membranele protectoare ale lentilelor sunt folositoare împotriva impactului,
amprentelor și zgârieturilor
– șină Picatinny

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
49 din 147
Caracteristici tehnico -tactice:

– putere măritoare…………………………………………….. ……1x
– MOA ( minute of angle – unghiul care subîntinde un obiectiv cu un front de
2.908 cm la o distanță de 100 m)…… …………………. ……..2
– baterie :
tensiune………………………………………………… …….. 3V (tipul 2L76)
durata de operare …….. ……………………. ……………. .30000 ore (pe timp de zi)
– temperaturi suportate……………………………. ……………… -45o C – 71o C
– rezistență sub apă…………………………………. ……………… până la 45 m
– lungime……………………………………………… ……………… .115 mm
– lățime/ înălțime
fără dispozitiv de montare…………………… ……….. .55×55 mm
cu dispozitiv de montare…………………….. ………. ..55×67 mm
– masă
aparat+baterii…………………………………. ………. …..220g
aparat+baterii+dispozitiv de montare……………..330 g

3.3.4. Dispozitiv de ochire rapidă Aimpoint CompM4

Dispozitivul Aimpoint CompM4, cu un compartiment mare pentru
baterie, face parte din seria de aparate Comp, fiind unul din cele mai răspândite
din această gamă. Îmbunătățirile includ mărirea duratei de viață a baterie, care
oferă până la 8 ani de utilizare continuă dintr -o singură baterie AA.
Primul aparat Aimpoint Comp a ieșit în 1995, iar în prezent există mai
mult de 1 milion de fabricate , în uz, în întreaga lume. Toate acestea sunt testate
și dovedite în luptă, cu alte cuvinte, ele sunt extrem de fiabile, produse de înaltă
calitate.
De asemenea această gamă de produse este cea mai puternică din cadrul
companiei Aimpoint, fiind o dotare standard în multe țări NATO.

Figura 3.4 Aimpoint CompM4
(sursa: http://www.aimpoint.com/fileadmin/_processed_/csm_11972_CompM4_12192_Standard_Spacer_11758_
QRW2_1_RF_8b5bfbf2dc. png)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
50 din 147
Caracteristici constructive principale

– compartiment mare pentru baterie
– compatibil cu orice generație de aparate de vedere pe timp de noapte
– tehnologia ACET oferă o durată de operare de până la 8 ani
– câmp vizual nelimitat
– fără erori de paralaxă
– nu e afectată de condițiile meteo
– construcție rezistentă
– fără materiale periculoase
– fără emisii laser dăunătoare
– probabilitate de ochire crescută
– timp de pregătire redus

Caracteristici tehnico -tactice

– putere măritoare………………………………………………. …..1x
– MOA ( minute of angle – unghiul care subîntinde un obiectiv cu un front de
2.908 cm la o distanță de 100 m).. …………………. …………2
– baterie :
tensiune……………… ……………….. …………………….. .1,5-7V (tipul AA/ Li)
durata de operare …………………………… ……………. .80000 ore (pe timp de zi)
– temperaturi suportate…………………………… ………………. -45o C – 71o C
– rezistență sub apă…………………………………. ……………… până la 45 m
– lungime……………………………………………… ……………… .135 mm
– lățime/ înălțime
fără dispozitiv de montare……………….. ………… …..72×60 mm
cu dispozitiv de montare……………………. ……….. …72×72 mm
– masă
aparat+baterii…………………………………….. ……….. .286g
aparat+baterii+dispozitiv de montare………… ……376 g

3.4. Analiza soluțiilor constructive

Dispozitiv de ochire Caracteristici de gabarit (mm) Masă cu baterii(g)
Lungime Lățime Înălțime
Raptor 4X M644 300 87 93 1300
Apex XD 75 381 80 75 800
Aimpoint Pro 115 55 67 220
Aimpoint CompM4 135 72 72 286
Tabelul 3.1

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
51 din 147

Interpretând datele din tabelul 3.1 am obținut următoarele grafice în care
se observă clar diferențele dintre aparatele de ochire din punctul de vedere al
caracteristicilor de masă și gabarit.

Figura 3.5 Caracteristici de gabarit

Figura 3.6 Caracteristici de masă
050100150200250300350400450
Lungime(mm) Lățime(mm) Înălțime(mm) Raptor 4X M644
Apex XD 75
Aimpoint Pro
Aimpoint Comp4
0200400600800100012001400
Masă(cu baterii) [g]Raptor 4X M644
Apex XD 75
Aimpoint Pro
Aimpoint Comp4

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
52 din 147
Analizând aparatele de ochire cu intensificatoare de imagine, dispozitivele
pe principiul termoviziunii și cele de tip reflex vizor, am ajuns la concluzia că
soluția optimă din punct de vedere al domeniului de utilizare sunt apara tele din
ultima categorie.
Dintre cele două modele de reflex vizoare am ales produsul Aimpoint Pro
deoarece îndeplinește caracteristicile de gabarit, masă și funcționare (
lungime=115mm, lățime=55mm, înălțime=67mm, masă=220g), dar și cerințele
operațional e ale beneficiarului precum: fiabilitate, mentenanță ușoară, condiții
multiple de operare, durata crescută de operare etc.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
53 din 147
Capitolul IV
Comportamentul dinamic al armei. Forțe și impulsuri.

4.1. Comportamentul dinamic al armei. For țe și impulsuri.

4.1.1. Dinamica sistemului reculant al armei.
Pentru a determina mișcăriile sistemului reculant am folosit un program
de calcul în Mathcad în care am evidențiat:
 Mișcarea sistemului reculant pe durata mișcării glonțului în țeav ă
 Mișcarea sistemului reculant după acțiunea posterioară a gazelor
 Deplasarea sistemului reculant sub acțiunea forțelor rezistente

Ținând cont de diagrama de ciclu a armei de proiectat am împărțit ciclul
dinamic în 17 etape de calcul după cum urmează:

1) Deplasare liberă de la 0 la 9 mm

Masa redusă = masa portînchizătorului + masa părții mobile a arcului
recuperator (tija și rondeaua) + 1/3 * masa arcului recuperator

-forța redusă inițială:

-constanta elastică:

-masa portînchizătorului:

-masa închizătorului:

-masa tubului cartuș:

-masa arcului recuperator:

-masa tijei arcului recuperator inclusiv masa mufei:

g 9.8m
s2


f0 33N
ke 231N
m
Mp 0.420 kg()
Mi 0.080kg
Mtc 0.004kg
Mar 0.027kg
Mtija 0.010kg
i 1100
(4.1)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
54 din 147

unde x este distanța considerată și y distanța deplasării libere
-forța redusă:

2) Ciocnirea dintre portînchizător și cocoș la x = 9 mm

-randamentul cuplei cinematice:

-momentul de inerție:

-raportul de transmitere al vitezelor :

-masa redusă inițială

-masa redusă finală:

Masa redus ă crește ulterior datorită cuplării cu închiză torul. Dezăvorarea
se realizează pentru o cursa a portînchiză torului de 16,7 – 9 = 7,7 mm. Pe această
distanță , închiză torul este rotit cu 280.
Unghiul de rotație relativ la distanța parcursă este de 51 rad/m. Așadar,
pentru o viteză de 1 m/s a port închiză torulu i, închizătorul se rotește cu viteza
unghiulară de 51 rad/s.

xi xi1()y
fi f0kexi
c 0.9
Jc 15667 109 kg m2 
cos() ( )2
r
 37.30178 m1
Mredin Mp MtijaMar
3 0.439kg 
Mredfin Mredin2
cJc 0.46322 kg 
28 103
7.7 103m2
360 
 0.06347 m1
i 0.95
Ji 1539.8 109 kgm2 
Mredf Mredfin2
iJi (4.2)
(4.3)
(4.5) (4.4)
(4.6)
(4.7)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
55 din 147

3) Armarea coco șului, concomitent cu dezăvorârea închizăt orului, de la x =
9 mm la x = 16,7 mm

-distanța indicată (16,7 -9mm):

-masa și forța redusă:

4) Ciocnirea dintre portînchizător și închizător și extracția tubului cartuș la
x=16,7 mm

-coeficient de frecare:

-lungimea tubului cartuș:

-grosimea pereților tubului cartuș:

-strângerea relativă:

-modul de elasticitate pentru alamă:

-deplasarea maximă a tubului -cartuș pe timpul extracției:

-forța de extracție:

-lucru mecanic de extracție:

Mirot2
iJi
i 101 200
y 0.000077 m
xi xi1()y
Mred 0.426kg
Fred 54N
fi Fred kexi
f 0.1
l39mm
0.5mm
0 1.3104
Et 099106kgf
cm2
xe 0.026
(4.8)
(4.9)
(4.10)
(4.11)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
56 din 147
-masa redusă:

5) Armarea complet ă a cocoșului de la x = 16,7 mm la x = 54,6 mm

-masa redusă:

-forțe reduse:

6) Mișcare până la aruncarea tubului cartuș de la x=54,6 mm la x= 69,8 mm

-masa redusă:

– distanțe:

-forța redusă:

7) Aruncarea tubului cartuș la x = 69,8 mm

-viteza de aruncare a tubului cartuș aleasă din motive de siguranță:

-energia de aruncare a tubului cartuș:

8) Ciocnirea cu autodeclanș atorul la x = 69.8 mm

-masa redusă:

i 201 300
y 0.000379 m
xi xi1 y
Mred 0.4837 kg
Fred 56.4N
fi Fred kexi
Mred Mp Mi MtijaMar
3 Mtc 0.523kg 
i 301 400
y 0.000152 m
xi xi1 y
fi f0kexi
vtc 2ms1
Mtc vtc2
20.008 J
Mred 0.00316 kg(4.12)
(4.13)
(4.14)
(4.15)
(4.16)
(4.17)
(4.18)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
57 din 147
-forța redusă:

9) Deplasare cu rotirea autodeclanșatorului de la x = 69.8 mm la x = 71.5
mm

-masa redusă:

-distanțe indicate:

-forța redusă:

10) Deplasarea pana la ciocnirea cu c utia mecanismelor, de la x =
71,5 mm la x = 135 mm

-masa redusă:

-distanțe indicate:

-forța redusă:

11) Ciocnirea cu cutia mecanismelor la x = 135 mm

-viteza și distanța la care are loc ciocnirea:

fi f0kexi
Mred 0.47276 kg
y 0.000017 m
i 401 500
xi xi1 y
fi f0kexi
Mred Mp Mi MtijaMar
3 
Mred 0.519kg
y0.000635
2m 
y 3.175 104 m 
i 501 700
xi xi1 y
fi f0kexi
v1000 0.79 v700
v1000 1.11185 ms1 
x1000 135 103 m  (4.19)
(4.20)
(4.21)
(4.22)
(4.23)
(4.24)
(4.25)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
58 din 147
12) Revenire de la x = 135 mm la x = 90 mm

-distanțe indicate:

-masa și forța redusă:

13) Ciocnirea cu noul tub cartuș la x = 90 mm

-masa cartușului:

14) Încărcarea noului cartuș de la x = 90 mm la x = 16,7 mm

-masa redusă:

-distanțe indicate:

-forța redusă:

15) Zăvorârea închizătorului de la x = 16,7 mm la x = 9 mm

-masa redusă:

y0.000450
2m 
y 2.25 104 m 
i 1001 1200
xi xi1 y
Mred 0.519kg
fi f0kexi
Mc 0.0123 kg
coefMred
Mred Mc
coef 0.97685
Mred Mp Mi MtijaMar
3 Mc 
Mred 0.5313 kg
i 1201 1400
y0.000733
2m 
y 3.665 104 m 
xi xi1 y
fi f0kexi
Mred Mred Mi Mirot 
Mred 0.4513 kg (4.26)
(4.27)
(4.28)
(4.29)
(4.30)
(4.31)
(4.32)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
59 din 147
La x = 16,7 mm, datorită frecării dintre pragurile de zăvorâre și locașele
lor are loc o scă dere a vitezei cu 2 – 3 %.

-distanțe indicate:

-forța redusă:

16) Acționarea autodeclan șatorului de la x= 9 mm la x = 7.5 mm

– mase reduse:

-distanțe indicate:

-forța redusă:

17) Deplasare liberă de la x = 7.5 mm la x = 0 mm

-masa redusă:

-distanțe indicate:

-forța redusă:

v1400 v1400 0.97
w1400 w1400 0.97
i 1401 1500
y 0.000077 m
xi xi1 y
fi f0kexi
Mredautodec 0.00316 kg
Mred MpMar
3 Mtija Mredautodec 
Mred 0.44216 kg
i 1501 1600
y 0.000025 m
xi xi1 y
fi f0kexi
Mred Mred Mredautodec
Mred 0.439kg
i 1601 1700
y 0.000075 m
xi xi1 y
fi f0kexi (4.33)
(4.34)
(4.36) (4.35)
(4.37)
(4.38)
(4.39)
(4.40)
(4.41)
(4.42)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
60 din 147
Rezultatele acestui program (detaliat în Anexa 4.1) conture ază
următoarele grafice ale deplasării și vitezei.

Figura 4.1 Deplasarea sistemului reculant în raport cu timpul

Figura 4.2 Viteza sistemului pe timpul reculului

0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10.0500.050.10.15
xj
xk
tjtk

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
61 din 147

Figura 4.3 Viteza sistemului pe timpul revenirii

4.1.2. Analiza cinematică a PM cal. 7,62 Md. 1980. Parte experimentală.

În vederea analizei cinematice a pistolului mitralieră cal. 7,62 Md. 1980
am efectuat o tragere în timpul stagiului de practică la beneficiar, în poligonul
Brigăzii Antiteroriste.
Scopul experimentului:
Observarea comportamentului dinamic al armei cu a jutorul camerei
ultrarapide IDT /Xvision.
Pregătirea tragerii :
În acest caz s -a avut în vedere respectarea normelor de siguranță și fixarea
armei pe bancul de probă ( Fig 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 ). În paralel , am montat camera
ultrarapidă pe trepied și am aș ezat ansamblul corespunzător (Fig 4.8 ).

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
62 din 147

Figura 4.4 Modul de f ixare a armei (laboratorul de testare SRI)

Figura 4.5 Vedere laterală a ansamblului banc de probă -armă

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
63 din 147

Figura 4.6 Vedere din față a ansamblului banc de probă -armă

Figura 4.7 Vedere din față a ansamblului banc de probă -armă

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
64 din 147

Figura 4.8 Montarea camerei ultrarapide

Efectuarea tragerii:
După verificarea tuturor condițiilor de tragere, în prezența
supraveghetorilor, s -a deschis focul de la o distanță de siguranță cu ajutorul unui
fir legat de trăgaci. Menționez că arma s -a alimentat cu muniție de război și s -au
efectuat două trageri ( o tragere foc cu foc, o tragere în foc automat)
Interpretarea datelor :
Filmările obținute cu camera ultrarapidă au fost descărcate pe un
calculator. Cu ajutorul soft -ului camerei ultrarapide (X -Stream VISION SDK ),
am împărțit filmările în imagini frame cu frame. Apoi am prelucrat aceste
imagini cu ajutorul programului IPWIN60. Astfel, am stabilit un nou sistem de
unități (f ig 4.9, 4.10) ținând cont de măsurătorile efectuate asupra armei și am
început prelucrarea imaginilor urmărind prin repere fiecare mișcare a
mecanismului reculant pe durata a 0,5 ms (Tabel 4.1, 4.2, Anexa 4.2).

Figura 4.9 Calibrarea sistemului de măsură

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
65 din 147

Figura 4.10 Calibrarea sistemului de măsură

RECUL( Tabel 4.1)
Nr.
crt.
Imagini capturate Nr.frame/
Distan ță/
Timp
1

1421/
0 mm/
0 s

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
66 din 147
2

1441/
59mm/
0,0105 s

3

1471
131 mm/
0,0255 s

REVENIRE (tabel 4.2)
Nr.
crt.
Imagini capturate Nr.frame/
Distan ță/
Timp
1

1481/
2 mm/
0,004 s

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
67 din 147

2

1571/
102 mm
0,049 s
3

1588/
131 mm/
0,0575 s
Interpretarea datelor s -a concretizat prin realizarea unui tabel (anexa 4.3 )
din care au rezultat graficele deplasării, vitezei și accelerației în funcție de timp
pe durata reculului, respectiv a revenirii (fig. 4.11, 4.12, 4.13, 4.14, 4.15).

Figura 4.11 Graficul deplasării în funcție de timp

131,535
0,00020,00040,00060,00080,000100,000120,000140,000
0,0005
0,0055
0,0105
0,0155
0,0205
0,0255
0,0305
0,0355
0,0405
0,0455
0,0505
0,0555
0,0605
0,0655
0,0705
0,0755
0,0805distanța(mm)
timp(s)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
68 din 147

Figura 4.12 ( Variația vitezei în perioada reculului, la interval de 0,5 ms)

Figura 4.13 (Variația accelerației în perioada reculului, la interval de
0,5ms)

0,0001,0002,0003,0004,0005,0006,0007,000
0,0005
0,002
0,0035
0,005
0,0065
0,008
0,0095
0,011
0,0125
0,014
0,0155
0,017
0,0185
0,02
0,0215
0,023
0,0245viteza
timp
0,000200,000400,000600,000800,0001000,0001200,0001400,0001600,000
0,0005
0,002
0,0035
0,005
0,0065
0,008
0,0095
0,011
0,0125
0,014
0,0155
0,017
0,0185
0,02
0,0215
0,023
0,0245acceleratia
timp

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
69 din 147

Figura 4.14 ( Variația vitezei în perioada revenirii, la interval de 0,5ms)

Figura 4.15(Variația accelerației în perioada revenirii la interval de
0,5ms)

Concluzii:
După analizarea datelor obținute la tragerea experimentală am dorit să fac
o comparație între acestea și metoda analitică de la 4.1.1. Prin vizualizarea
graficelor și tabelelor obținute am constatat ușoare diferențe cauzate probabil de
eroarea umană atât la măsurarea cu șublerul a pieselor și distanțelor în cadrul
metodei analitice, cât și la măsurătorile grafice obținute cu programul IPWIN60. 0,0000,5001,0001,5002,0002,500
0,0005
0,0035
0,0065
0,0095
0,0125
0,0155
0,0185
0,0215
0,0245
0,0275
0,0305
0,0335
0,0365
0,0395
0,0425
0,0455
0,0485
0,0515
0,0545
0,0575Viteza
timp
0,000100,000200,000300,000400,000500,000600,000700,000
0,0005
0,004
0,0075
0,011
0,0145
0,018
0,0215
0,025
0,0285
0,032
0,0355
0,039
0,0425
0,046
0,0495
0,053
0,0565acceleratia
timp

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
70 din 147
Diferențele constau în micșorarea deplasării mecanismului reculant de la
135mm (analitic) la 131mm (grafic), diminuarea vitezei mecanismului reculant
de la 12,41 m/s (analitic) la 5.772 m/s (grafic) , respectiv a accelerației.

4.2. Performanțele mecanismului antirecul

Pentru a evalua performanțel e sistemului, am folosit programul
SolidWorks simulând dinamica mecanismului antirecul. Știind că forța de recul
pentru un pistol mitralieră cal. 5,56 este de aproximativ 150 N și pentru un pistol
mitralieră md. 1963 este de aproximativ 200 N, am ales să a plic sistemului meu
o forță de 180 N care acționează timp de 0,01 s pe suprafața corpului A al
modulului antirecul. Aplicând această forță am obținut graficele următoare:

Figura 4.16 Aplicarea forței pe semimodulul A

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
71 din 147

Figura 4.17 Graficul vitezei prin modulul antirecul

Figura 4.18 Graficul accelerației prin modulul antirecul

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
72 din 147
După cum se poate observa mai sus, viteza obținută în urma aplicării
forței de 180 N este de 5347 mm/s= 5,347 m/s. După prima trecere prin sistemul
de arcuri și pârghii se observă o diminuare a vitezei, ajungându -se la valoarea de
2,24 m/s. Evident că și în cazul accelerației vom obține rezultate asemănătoare.

Figura 4.19 Proprietățile masice ale mecanismului antirecul

Materialul de fabricație al mecanismului antirecul este titanul, astfel a
rezultat o masă totală de 92,7 g. În continuare am calculat energia de recul
absorbită de acest mecanism.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
73 din 147
– Masa armei :

– Masa mecanismului antirecul (cu material):

– Masa armei cu mecanism antirecul montat:

– Viteze obținute în urma simulării:

– Energia cinetică de recul obținută în urma vitezei de 5,357 m/s:

– Energia cinetică de recul obținută în urma vitezei de 2,24 m/s:

În urma calculului s -a obținut o reducere a reculului cu 81%.

Figura 4.20 Reducerea reculului

Mrec 1.267 kg
Mmec 0.0927 kg
Mtot Mrec Mmec 1.36 kg 
v1 5.347m
s
v2 2.24m
s
E1Mrec v12
218.112 J 
E2Mtot v22
214.699 J 
18.11 3.411 14.699
14.699 100
18.11281.156020406080100120
Armă fără dispozitiv Armă cu dispozitivRecul resimțit
Recul diminuat(4.43)
(4.44)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
74 din 147
Capitolul V
Analiza tragerii cu dispozitive optoelectronice. Evaluarea
performanțelor

5.1. Montarea dispozitivului optoelectronic

5.1.1. Sisteme de prindere

Aparatul de ochire trebuie să îndeplinească condițiile de siguranță și
funcționare astfel că montarea acestuia pe arma de foc necesită o analiză
detaliată înaintea deciziei finale. Un armurier are nevoie de cunoștiințe adecvate
privind luneta care se alege, sistemul de prindere, amplas area monturii.
Studiind soluțiile constructive existente am pus în evidență următoarele
categorii :

a) Din punct de vedere al poziționării monturii:

– prinderea pe capacul cutiei mecanismelor cu ajutorul unor inele

Figura 5.1 Prindere pe capacul cutiei mecanismelor
(sursa: http://www.vinatoare.ro/phpbb/viewtopic.php?f=15&t=5510&start=15 )

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
75 din 147
– montură pe partea l aterală a cutiei mecanismelor ( ca în cazul PSL)

Figura 5.2 Montură PSL
(sursa: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/74/PSL_Dragunov_7,62_%C3%97_54_mm_R_Snipe
r_Rifle_ -_Telescopic_sight.jpg )

– prindere deasupra înălțătorului cu fixare pe partea dinainte a cutiei
mecanismelor

Figura 5.3 Prindere deasupra înălțătorului
(sursa: http://www.airsoftieftin.ro/Mount -AK-47)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
76 din 147
– montură pe tubul de gaze

Figura 5.4 Montură pe tubul de gaze
(sursa: http://www.okazii.ro/cyma -ak47 -tactic -cm-028c -a180016779 )

– sistem de prindere pe țeavă

Figura 5.5 Sistem de prindere pe țeavă
(sursa: http://www.skdtac.com/v/vspfiles/photos/DDF.123 -5.jpg )

b) După tipul de montaj:
– fără șină ( ex: PSL)
– cu șină Picatinny
– cu șină Weaver IZH
– cu șină UIT
– cu șină Dovetail

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
77 din 147
5.1.2. Stabilirea soluției constructive

Pentru a realiza prinderea unui dispozitiv de ochire trebuie să avem în
vedere , caractristicile armei, calibrul acesteia, anatom ia trăgătorului, dar și tipul
aparatului de ochire.
Fixarea corectă a lunetei impune respectarea unor condiții precum:
 distanța dintre ochiul trăgătorului și ocular trebuie să respecte depărtarea
pupilei de ieșire caracteristică dispozitivului de ochire ales
 relație strânsă între patul armei și înălțimea axei optice pentru a se evita
ridicarea exagerată a capului operatorului în timpul tragerii
 tipul reticulului și al grosismentului se allege conform cerințelor
operaționale
 montare și demontare facilă și rapidă
 fixare fermă, durabilă
 menținerea reglajului
Analiz ând aceste aspecte am realizat o prindere asemănătoare cu cea de pe
PSL-ul românesc integrând șina Picatinny în ansamblu. Pentru a rezolva
problema stabilității și vibrațiilor am ales să fixez montajul pe axele trăgaciului
și autodeclanșatorului. Sistemul l -am modelat în programul de proiectare
SolidWorks.

Figura 5.6 Sistemul de prinde re pe armă

Sistemul de prindere (fig 5.6) se compune din următoarele elemente:
A. Șină de ghidare
B. Structură de legătură
C. Șină Picatinny

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
78 din 147
Descrierea sistemului:

Șina de ghidare A (fig 5.7) se montează pe partea stângă a cutiei
mecanismelor cu ajutorul unor șuruburi sau nituri de fixare. Prinderea se face
prin prelungirea axelor trăgaciului și autodeclanșatorului care se fixează în
găurile (1). Șina (anexa 5.1) are o formă dreptunghiulară în interiorul căreia are
o prelucrare trapezoidală (2) pe ntru îmbinare.

Figura 5.7 Șina de ghidare

Structura de legătură B (fig 5.8, anexa 5.2) se îmbină perfect prin glisare
cu șina de ghidare și apoi se fixează prin intermediul unor găuri la cutia
mecanismelor. La mijloc piesa este decupată în formă trapezoidală pentru a
reduce greutatea acesteia, iar partea de jos are o cavitate trapezoidală (3)
ce se fixează de șina de ghidare. În partea superioară piesa prezintă două pârghii
(4) de legătură cu șina Picatinny.

Figura 5.8 Structura de legătură

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
79 din 147

A treia componentă a sistemului de prindere este șina Picatinny C (fig.5.9,
anexa 5.3, anexa 5.4). Șina prezintă în partea de jos două prelucrări
dreptunghiulare (5) în care se introduc pârghiile (4) ale structurii de legătură și
se fixează cu ajutorul uno r șuruburi (6).

Figura 5.9 Șina Picatinny

Montarea propriu -zisă a dispozitivului optoelectronic :

Figura 5.10 Montarea ansamblului sistem de prindere -dispozitiv de
ochire

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
80 din 147
După atașarea sistemului de prindere pe arma de foc, montarea propriu –
zisă a aparatului de ochire se face relativ simplu(figura 5.10). Dispozitivul de
ochire rapidă Aimpoint PRO( anexa 5.5) este dotat din fabrică cu montură de tip
șină Picatinny, astfel că fixarea acestuia pe armă se face foarte ușor prin
îmbinarea șinei Picatinny a sistemului de prindere cu montura reflexvizorului.

Figura 5.11 Arma originală (A)/ Arma propusă(B)

5.2. Evaluarea performanțelor

5.2.1. Rezistența la șoc.Vibrațiile .
Precizia tragerii depinde într -o măsură foarte mare de vibrațiile țevii, al
căror efect se traduce prin schimbarea poziției axului acesteia la plecare a fiecărei
lovituri din serie, ceea ce duce, evident, la o împrăștiere a traiectoriilor.
Influența vibra țiilor pereților țe vii asupra preciziei este cu at ât mai mare,
cu câ t cadența de tragere este mai apropiată de frecvența proprie de vibrație a
țevii. De remarcat că deși la tragere apar toate tipurile de vibrații, cea mai mare
influență asupra preciziei o au vibrațiile transversale, astfel încât în prima
aproximație vibrațiile longitudinale și torsionale pot fi neglijate.
Vibrațiile transversale depind în general de forma țevii, de grosimea și
lungimea pereților ei, precum și de procedeul de fixare la cutia me canismelor
sau la cutia sa și de materialul din care este confecționată. De aceea stabilirea
caracteristicilor constructive ale țevii trebuie să se facă avându -se în vedere atât
asigurarea rezistenței acesteia la tragere, cât și limitarea influenței vibraț iilor
asupra preciziei armei.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
81 din 147
În raport cu felul focului pe care îl execută arma,vibrațiile țevii
influențează în mod diferit asupra preciziei tragerii. Acest lucru este evi dent,
deoarece vibrațiile țevii sunt, într -o oarecare măsură determinate și de cioc nirile
care se produc între piesele și mecanismele armei pe timpul funcționării lor.
În cazul trager ii foc cu foc cea mai mare influență asupra preciziei tragerii
o are primu l mod de vibrație (armonica întâ i). Cauzele acestui fenomen se
explică prin însuși caracterul vibrațiilor. Vibrațiile modului fundamental
(armonicei fundamentale) au o frecvență mică și, datorită depărtării mari a
nodului față de gura țevii, unghiul de înclinare a tangentei la axul țevii, măsurat
la zburătură, nu are o înclinare prea ma re față de poziția sa inițială. Întrucâ t
vibrațiile în modul fundamen tal au o frecvență mai mică decâ t vibrațiile
primului mod (de 6,27 ori), se poate spune că la tragerea foc cu foc precizia este
influențată numai de modul fundamental de vibrație.
În cazul tragerii foc continuu influen ța vibrațiilor țevii asupra pre ciziei
tragerii se ia în considerare din alte puncte de vedere. Dacă tragerea este
suficient de uniformă, atunci există pericolul apariției fenomenului de rez onanță,
care are loc în cazul când frecvența vibrațiilor proprii ale țevii va fi un multiplu
al cadenței de tragere.
În această situație ampli tudinea vibrațiilor crește, iar precizia t ragerii este
compromisă. Experi mental s -a stabilit că vibrațiile primul ui mod se amortizează
după apro ximativ 0,05 s, iar cele ale modului fund amental durează ceva mai
mult. Î n cazul cadențelor de tragere obișnuite precizia tragerii este influențată de
vibrațiile modului fundamental.
Conform cărții de exploatare a dispozitivului Aimpoint PRO,
reflexvizorul poate opera în următoare le limite de șocuri :

Axa x y z
Forta 500 gf 40±4 gf 40±4 gf
Timp de acționare 0,7-1,1 ms 11±1 ms 11±1 ms
Tabel 5.1 Rezistența la șocuri

După cum putem observa în tabelul 5.1, dispozitivul de vizare poate
rezista șocurilor unor forțe de până la 500 gf ,timp de 1 ms, pe axa longitudinală,
respectiv până la 44 gf , timp de 12 ms, pe axele Y și Z.
De asemenea s -a stabilit că Aimpoint PRO se încadrează în limitele unor
vibrații sinusoidale cu frecvențe de 10 -150 Hz.

5.2.2 Studiu privind influența vibrațiilor dispozitivelor de ochire

În vederea proiectării/reproiectării aparatului de ochire montat pe o armă
automată, trebuie luate în considerație unele probleme legate de comportamentul
dinamic sub sarcinile care apar pe timpul tragerii. Este analizată comportarea la

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
82 din 147
vibrații a structur ii mecanice a aparatului de ochire, în conditiile unei excitații cu
frecvența prescrisă de tragere.
În timpul tragerii automate, în funcție de rata de foc, șocurile sau vibrațiile
produse în structura armei pot afecta dispozitivul ochire . Precizia de ochi re
poate scădea dramatic și rolul dispozitivului este astfel compromis. Din acest
motiv, la proiectarea unui astfel de dispozitiv, în plus față de alte studii, este
necesar să se efectueze un studiu de vibrații.
Scopul acetui studiu este de a determina fr ecvențele proprii în cazul
reflexvizorului MIRA -REFLEX (fig.5.11) pentru a determina comporta mentul
de vibrație al ansamblului dispozitiv de ochire – sistem de fixare în timpul
funcționării armei.

Figura 5.12 Dispozitivul de ochire MIRA -REFLEX

Determinarea frecvenței proprii prin calcul numeric

Acest mod de determinare constă într-un calcul numeric, prin metoda
elementului finit, deoarece un calcul analitic pentru de terminarea frecvențelor
proprii nu se poate realiza . Componentele aparatului optic, cu geometrii
complexe (rezultat al performanței ridicate și al opțiuni lor disponibile pentru un
astfel de dispozitiv de ochire) conduc la o modelare matematică neprecisă.
Metoda elementului finit (MEF ) permite abordarea unei clase largi de
probleme dinamice, care nu pot fi rezolvate analitic, dar pentru a obține rezultate
precise, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții general e. [2]
Pentru a determina frecvența și modurile proprii de vibrație ale sistemului
de vizare s -a folosit software -ul ANSYS ce a evidențiat rezultatele cuprinse în
tabelul următor:

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
83 din 147

Frecvența 1 Frecvența 2 Frecvența 3 Frecvența 4
304,3 Hz 512,5 Hz 1225,2 Hz 2053,7 Hz

Tabelul 5. 2

Determinarea experimentală a frecvenței proprii

A. Deter minar e experimentală prin analiza modal ă

Figura 5.13 Sistem Pulse

În cadrul experimentului s -a folosit sistemul PULSE (fig. 5.12) ce include
toate componentele clasice ale unui lanț de măsurare a vibrațiilor (fig.5.13 ):
– accelerometru
– vibrometru
– filtru trece banda
– calculator

Figura 5.14 Lanț de măsurare a vibrațiilor

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
84 din 147
De asemenea s -a folosit un accelerometru piez oelectric (Brüel & Kjaer ) a
fost utilizat ce prezintă următoarele avantaje: măsurători în frecvențe de bandă
largă, liniaritate bună pe întreaga bandă, rezistentă, nu necesită sursă de
alimentare externă. Semnalele electrice pot fi integrate cu usurință pentru a se
obține graficul vitezei și deplasării.
Excitarea structurii s -a realizat cu un ciocan modal. Impactul produce
unde și excitații tranzitorii într -un timp f oarte scurt. Acest tip de excitație a fost
ales datorită avantajelor: viteză mare de lucru, fixare ușoară, nu există mase
suplimentare care să încarce structura.
Analiza experimentală s -a făcut asupra ansamblului dispozitiv de ochire –
șină Picatinny luate î mpreună, dar și separat după cum urmează:
 S1- dispozitiv de ochire
 S2- dispozitiv de ochire + șina Picatinny
S-au analizat vibrațiile obținute în urma excitațiilor pe direcția
transversală și longitudinală a reflexvizorului. Accelerometrul s -a fixat în do uă
poziții funcție de vibrațiile măsurate astfel:
– pe suprafața de jos a dispozitivului (fig 5.14)
– pe partea dinaintea ansamblului (fig 5.15)

Figura 5.15 Fixarea accelerometrului pe suprafața de jos a dispozitivului

Figura 5.16 Fixarea accelerometrului pe partea dinaintea ansamblului

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
85 din 147
Răspunsul ansamblului la excitație este înregistrat de un vibrometru, după
ce ciocanul modal oferă un impact corespunzător pe fiecare direcție dorită. Se
obțin astfel patru grafice după cum urmeaz ă:

Figura 5.17 Curba frecvenței pentru structura S1cu vibrații axiale

Figura 5.1 8 Curba frecvenței pentru structura S1cu vibrații transversale

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
86 din 147

Figura 5.19 Curba frecvenței pentru structura S2 cu vibrații axiale

Figura 5.20 Curba frecvenței pentru structura S2 cu vibrații transversale

Rezultatele măsurării pentru primele trei moduri de vibrație sunt cuprinse
în tabelul următor:

Frecvența proprie[Hz]
Structura/
Axa de măsurare Moduri de vibrație

f1
f2
f3
S1/axială 54 280 478
S1/transversală 54 278 476
S2/axială 54 282 478
S3/transversală 54 280 478
Tabel 5.3 Rezultatele măsurării

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
87 din 147
B. Determinare experimental ă a vibrațiilor în urma tragerii cu dispozitiv de
ochire montat pe armă
Scopul acestui experiment a fost obținerea datelor rezultate în urma
tragerii foc cu foc. S -a studiat comportamentul dispozitivului de ochire montat
pe armă, în condiții reale de funcționare.
Pentru acest studiu s -au folosit:
– sistem PULSE
– 2 accelerometrii piezoelectrici
După montarea ansamblului armă -dispozitiv de ochire pe bancul de probă
s-au făcut do uă serii de măsurători (fig.5.2`1 )

Figura 5.21 Fixarea armei 1 pe bancul de probă 2

În cadrul primei măsurători, un accelerometru s -a montat pe capacul cutiei
mecanismelor, pentru a măsura vibrațiile verticale, iar cel de -al doilea s -a fixat
în dreptul orificiului de împrumut de gaze, pentru a măsura vibrațiile orizontale.
În al doilea caz accelerometrul montat la capacul cutiei mecanismelor se
repozițio nează pe dispozitivul de ochire, asftel încât cei doi accelerometrii
măsoară vibrațiile orizontale.
După efectuarea tragerii, datele au fost înregistrate și s -au obținut
următoarele valori (tabelele 5.4, 5.5) ale frecvenței proprii:
Senzor Frecvența [Hz]
1 232 278 386 466 916 1252 2166 2530 2668 2734 2866
2 176 278 386 620 760 1220 1870 2166 2320 2914 3123
Tabel 5.4 Valorile frecvenței proprii obținute în urma primei serii de teste
Senzor Frecvența [Hz]
1 232 278 386 466 916 1252 2166 2530 2668 2734 2866
2 56 280 480 660 722 1218 1366 1387 1435 2040 3562
Tabel 5.5 Valorile frecvenței proprii obținute la cea de -a doua serie de teste

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
88 din 147
Din analiza rezultatelor obținute prin calcul numeric, prezentate în tabelul
5.2 și măsurătorile experimentale prezentate în tabelele 5.3,5.4 și 5.5 au rezultat
următoarele concluzii :
– Modelarea numerică prin metoda elementelor finite evidențiază valori a le
frecvenței proprii mai mari de 300 Hz;
– Nu toate frecvențele cuprinse în tabelul 5.4 aparțin armei . De exemplu,
frecvențe le de 278 Hz și 386 Hz sunt frecvențele proprii ale dispozitivului de
fixare al armei , deoarece acestea sunt prezente în înregistră rile de pe cele două
canale;
– Frecvențele calculate prin metoda elementelor finite duc la o eroare maximă de
12%, față de rezultatele obținute experimental ;
– Valoarea ridicată a primei frecvenț e proprii, obținută atât prin calcul numeric ,
cât și experimental arată că, pentru cazul particular al acestui dispozitiv,
vibrațiile nu sunt un fenomen care afecteaz ă funcționarea, la o rată de tragere
aproximativ 6 00 focuri / minut (10 Hz).

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
89 din 147
Capitolul VI
Concluzii și contribuții personale

Obiectul lucrării mele de li cență a fost modernizarea pistolul ui mitralieră
calibru 7,62 mm model 1980 pentru asigurarea ergonomiei și adaptarea la un
sistem de ochire optoelectronic .
Datorită noilor provocări apărute în domeniul securității și apărării, este
nevoie de o adaptare continuă a tehnicii militare cu scopul de a -l proteja și a -i
oferi mijloace corespunzătoare îndeplinirii mi siunii.
Discutând cu partea operativă din cadrul serviciului , am înțeles și am
analizat feedback -ul pri vind cerințele operaționale ale beneficiarului, căci
nimeni nu cunoaște mai bine decât un luptător, cum funcționează o armă sau
care sunt problemele ei.
Conținutul lucrării reflectă modul meu de a gândi și de a pune în aplicare
cunoștințele dobândi te în urma celor patru ani de studii de specialitate, prin
propunerea mai multor soluții constructive ce îndeplinesc nevoile actuale ale
operatorului.

Capitolul I
Acest capitol are ca rol familiarizarea cu principalele aspecte studiate
ulterior pe par cursul elaborării lucrării mele de licență.
Pentru început am ales să fac o scurtă descriere a evoluției armamentului
de infanterie în care am evidențiat principalele etape și momentele cruciale din
istorie, dar și o clasificare după principiul de funcționare al armei.
În următorul subcapitol am prezentat patru modele de arme existente,
(M10 -762, PM md. 1963, PM md.1996, pușca de asalt calibru 5.56 Cugir)
punând accent pe destinație și caracteristici tehnico -tactice.
În final am ales să fac o prez entare a armei de proiectat, în care am descris
aspect e precum: destinație, caracteristici tehnico -tactice, părți component e și
cerințe impuse.

Capitolul II
Scopul acestui capitol constă în efectuarea unei analize dinamice a armei,
dar și stabilirea solu ției constructive.
Capitolul se deschide cu o introducere în care am evidențiat necesitatea
diagramei de ciclu, cu ajutorul căreia se calculează caracteristicile mișcării
impuse mecanismului reculant , etapă ce precede proiectarea armamentului
automat.
În continuare am determinat diagram a de ciclu a armei de comparație
(pistol mitralieră cal. 7,62 , Md.1963) după ce am e fectuat m ăsurători reale cu
șublerul în l aboratorul de Armament al Academiei Tehnice Militare.
În subcapitolul legat de stabilirea soluți ei constructive am descris câteva
soluții constructive de diminuare a reculului. În urma studiilor efectuate am ales

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
90 din 147
să modelez în programul SolidWorks un sistem de reducere a reculului
asemănător cu cele existente. Menționez că dimensionarea pieselor ansa mblului,
dar și constantele arcurilor și materi alul de fabricație au fost a lese de mine. Tot
în cadrul acestui subcapitol am descris și câteva aspecte legate de materialul de
fabricație al pieselor pistolului mitralieră cal. 7,62 Md. 1980. Pentru o
ergonomie mai bună am propus un material plastic (ABS) folosit de cei de la
Glock.
În finalul capitolului am determinat diagrama de ciclu a armei de proiectat
în urma măsurătorilor efectuate în poligonul beneficiarului.

Capitolul III
Acest capitol este dedicat optoelectronicii și evaluării caracteristicilor de
gabarit, masă și funcționare ale sistemelor de ochire optoelectronice.
În introducere am vorbit despre domeniul larg al optoelectronicii și am
pus în evidență o clasificare aparaturii optoelectronice utilizate de toate
categoriile de forte armate.
În continuare am descris funcționarea a trei tipuri de aparate de ochire.
Apoi am stabilit patru soluții constructive exprimând pentru fiecare în parte
caracteristicile constructive principale.
La sfârșit, am realizat o analiză a caracteristicilor de gabarit, masă și
funcționare ale soluțiilor descrise. În urma acestui studiu am ales categoria
dispozitivelor de ochire cu reticul luminos, mai precis produsul Aimpoint PRO.

Capitolul I V
Rolul celui de -al patrulea capitol este de a descrie comportamentul
dinamic al armei, forțele și impulsurile rezultate.
La început am pregătit un program de calcul în software -ul Mathcad în
urma căruia am determinat caracteristicile de mișcare ale sistemului reculant al
armei.
Mai departe am expus rezultatele tragerii experimentale efectuate în
poligonul beneficiarului, prin care am stabilit analiza cinematică a armei,
comparând ulterior cu ceea ce am obținut în urma metodei anal itice.
La finalul capitolului am evaluat performanțele sistemului de reducere a
reculului, în programul SolidWorks și am obținut o diminuare a reculului cu
81%.

Capitolul V
Această parte a lucrării pune în lumină a naliza tragerii cu dispozitive
optoelectronice și e valua rea performanțelor.
Primul subcapitol este dedicat montării dispoztivului de ochire pe armă.
Astfel, am descris diferite sisteme de prindere existente, urmând ca apoi să
propun un sistem bazat pe șine Picattiny, modelat în programul SolidWorks.
Menționez că dimensionarea pieselor a fost stabilită de mine.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
91 din 147
În final am evidențiat rezultatele unui calcul analitic, dar și ale unor
trageri experimentale efectuate asupra unui tip de dis pozitiv de ochire
optoelecronic, analiză necesară înaintea oricărei propuneri privind dotarea cu
reflexvizoare.
Așadar, după elaborarea celor șase capitole pot afirma că soluțiile
adoptate de mine pot fi puse în aplicare, însă nu înainte de a fi supuse și altor
teste mai complexe care nu s -au putut concretiza pe parcursul studiului meu.
În concluzie c onsider că această lucrare de licență studiază toate aspectele
importante legate de creșterea ergonomiei și adaptarea la un sistem de ochire
optoelectronic.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
92 din 147
Bibliografie

[1] Marinescu I., Verboncu S., Mecanisme de armament automat, Editura
Militară, București, 1973 ;
[2] Sorohan S., Constantinescu I.N. , Practica modelării și analizei cu elemente
finite , Editura Politehnica Press, București, 2003
-Roșca A., Vedinaș I., Șomoiag P., Armament automat. Principii de calcul și
construcție, Ed itura Academiei Tehnice Militare, București, 2007;
-Vasile T., Balistică Interioară, vol. 1, 2, Editura A TM, București, 1993, 1997;
-Cîrmaci M., Goga D. ș.a , Étude de vibrations pour un dispositif optique de
visée monté sur une arme automatique ,Univesitatea Politehnica București, 2012 ;
-Crețu E.,Vedina ș I. ș.a., Calculul și construcț ia aparaturii optoelectronice ,
Editura Academiei Tehnice Militare, București, 2001;
-Pleșa C., Crețu E. ș.a, Sisteme optoelectronice de vedere pe timp de noapte cu
intensificatori de imagine , Editura Academiei Tehnice Militare, București, 2007;
-Harris C.M, Shocks and vibrations, Editura Tehnică, București, 1968 ;
-Quinchon J., Tranchant J., Les Poudres, Propergoles et Explosifs, Technique et
Documentation, Paris, 1986;
-Serebriakov M., Balistica Interioară a Sistemelor cu țeavă și a rachetelor cu
combustibil solid, Academia Militară, București, 1970;
-Carlucci D., Jacobson S, Ballistics: theory and design of guns and a mmunition,
Taylor and Francis Group, USA, 2008;
-Dragomir D., Proiectare asistată de calculator pentru inginerie mecanică,
Editura Teora, București, 1996;
-SolidWorks, ANSYS, ADAMS, LabVIEW – Documentație de utilizare

Webgrafie
-www.tehnomil.net ;
-www. tonnel -ufo.ru ;
-www.mai.gov.ro ;
-www. resboiu.ro ;
-www.brethrenarms.com ;
-www.aimpoint.com ;
-www.pulsar -nv.com ;
-www.stirivanatoare.ro ;
-www.wikipedia.org;
-www.osim.ro ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
93 din 147
Anexa 2.1 (Vedere frontală a modulului mecanic antirecul )

NECLASIFICAT
93 din 147
ddd

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
94 din 147

Anexa 2.2 (Secțiune î n plan vertical – longitudinal a modulului mecanic antirecul )

NECLASIFICAT
94 din 147
ddd

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
95 din 147
Anexa 2.3 (vedere frontală a semimodulului A)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
96 din 147
Anexa 2.4 ( Secțiune în plan vertical -longitudinal a corpului de bază 1 / Secțiune tr ansversal -verticală, prin corpul de bază 1)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
97 din 147
Anexa 2.5 (Secțiune laterală a tijei cu filet și cap de piston )

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
98 din 147
Anexa 2.6 ( Vede re laterală a semi modulului B )

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
99 din 147
Anexa 2.7 (Secțiune laterală a mecanismului cu pâ rghii / Secțiune transversal -verticală a mecanismului cu pâ rghii )

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
100 din 147
Anexa 2.8 (Secțiune transversal -longitudinală prin p ârghia 17/ Vedere laterală a pârghiei 17)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
101 din 147
Anexa 2.9 ( Secțiune tra nsversal -verticală prin suportul de capat port talpa pat arma / Vedere laterală a suportului)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
102 din 147
Anexa 2.10 (Vedere de sus/laterală/din spate a corpul ui talpă de pat armă C)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
103 din 147
Anexa 2.11 (Secțiune transversală a patului de armă)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
104 din 147
Anexa 2.12 (Secțiune verticală prin patul armei)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
105 din 147
Anexa 2.13 (Vedere laterală a unui pat de armă echipat cu mecanism antirecul)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
106 din 147
Anexa 4.1
Comportamentul dinamic al armei

Etape:
 Mișcarea sistemului reculant pe durata mișcării glonțului în țeavă
 Mișcarea sistemului reculant după acțiunea posterioară a gazelor
 Deplasarea sistemului reculant sub acțiunea forțelor rezistente

1. Deplasare liberă de la 0 la 9 mm
Masa redusă = masa portînchizătorului + masa părții mobile a arcului recuperator
(tija și rondeaua) + 1/3 * masa arcului recuperator

– masa tubului cartuș

-distanța considerată

g 9.8m
s2


x0 0
v0 12.41m
s
f0 33 N
t0 0
ke 231N
m
w0 12.41m
s
tt0 0
Mp 0.420 kg() 
masa portînchiz ãtorului
Mi 0.080 kg
masa închiz ãtorului
Mtc 0.004 kg
Mar 0.027 kg
masa arcului recuperator
Mtija 0.010 kg
masa tijeiarcului recuperator inclusiv masa mufei
i 1100
k62401.15
0.379( )1.61061
skg 0.01547 kg1s1  
y 9105 m 
xi xi1( )y
fi f0kexi

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
107 din 147
-forța redusă

kk 4k 0.06189 kg1s1 
vi vi1( ) 2fifi1
Mp y 
titi1y
vi
v100 12.1115 ms1 
t100 7.34175 104 s 
k0.016 2401
2
0.3792
31
skg 0.4733 kg1s1  
vivi1( ) 2fifi1
Mp y kkMp vi2
2 titi1   
titi1y
vi
v100 11.92782 ms1 
t100 7.39852 104 s 
x100 9103 m 
wi wi122fi1( )
Mp y  
ttitti1y
wi
w100 12.3511 ms1 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
108 din 147

xi
-5 9·10
-4 1.8·10
-4 2.7·10
-4 3.6·10
-4 4.5·10
-4 5.4·10
-4 6.3·10
-4 7.2·10
-4 8.1·10
-4 9·10
-4 9.9·10
-3 1.08·10
-3 1.17·10
-3 1.26·10
-3 1.35·10
-3 1.44·10
-3 1.53·10
-3 1.62·10
-3 1.71·10
-3 1.8·10
-3 1.89·10
…m
vi
12.40516
12.40032
12.39548
12.39064
12.3858
12.38097
12.37613
12.37129
12.36646
12.36162
12.35678
12.35195
12.34711
12.34228
12.33744
12.33261
12.32777
12.32294
12.31811
12.31327
12.30844
…ms1

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
109 din 147

2. Ciocnirea Portînchizător – cocoș la x = 9 mm

-moment de inerție
-raportul de transmitere al vitezelor
– masa redusă inițială

Masa redusa creste ulterior datorita cuplarii cu inchizatorul.Dezavorarea se
realizeaza pentru o cursa a portinchizatorului de 16,7 – 9 = 7,7 mm.Pe aceasta
distanta, inchizatorul este rotit cu 2800.Unghiul de rotatie relativ la distanta
parcursa este de 51 rad/m. Asadar, pentru o viteza de 1 m/s a portinchizatorului,
inchizatorul se roteste cu viteza unghiulara de 51 rad/s.

 210
360
c 0.9
randamentul cuplei cinematice
r 26103 m 
Jc 15667 109 kg m2 
cos() ( )2
r37.30178 m1 
Mredin Mp MtijaMar
3 0.439 kg 
Mredfin Mredin2
cJc 0.46322 kg  
masa redus ãfinalã
v100 v100Mredin
Mredfin
v100 11.30412 ms1 
w100 w100Mredin
Mredfin
w100 11.70527 ms1 
28 103
7.7 103m2
360 
 0.06347 m1
i 0.95

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
110 din 147

3. Armarea cocosului, concomitent cu dezavorarea inchizatorului, de la x = 9 mm
la x = 16,7 mm

Ji 1539.8 109 kgm2 
Mredf Mredfin2
iJi 
Mirot2
iJi
i 101 200
y 0.000077 m 
xi xi1( )y
Mred 0.426 kg
Fred 54N
fi Fred kexi
vv0 12.41m
s
vi vi1( ) 2fifi1
Mred y 
titi1y
vi
v100 11.30412 ms1 
t100 7.39852 104 s 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
111 din 147

vi
11.21695
11.21442
11.21188
11.20934
11.20681
11.20427
11.20174
11.1992
11.19666
11.19413
11.19159
11.18906
11.18652
11.18399
11.18145
…ms1
k62401.15
0.426( )1.61061
skg 0.01283 kg1s1  
kk 4k 0.05133 kg1s1 
k0.016 2401
2
0.4262
31
skg 0.43781 kg1s1  
kk 4k 1.75124 kg1s1 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
112 din 147

4. Ciocnirea portinchizator – inchizator si extractia tubului cartus la x = 16,7 mm

5. Armarea completa a cocosului, de la x = 16,7 mm la x = 54,6 mm

vivi1( ) 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   
titi1y
vi
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
x200 0.0167 m
v100 11.30412 ms1 
t100 7.39852 104 s 
v101 11.21512 ms1 
w101 11.7044 ms1 
t200 1.4878 103 s 
w200 11.61695 ms1 
tt200 1.38727 103 s 
v200 9.43049 ms1 
dv 0.105m
s
v200 v200 0.105m
s
w200 w200 0.105m
s
i 201 300
y 0.000379 m 
xi xi1 y
Mred 0.4837 kg
Fred 56.4 N

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
113 din 147

fi Fred kexi
vi vi1( ) 2fifi1
Mred y 
titi1y
vi
v200 9.32549 ms1 
t200 1.4878 103 s 
k62401.15
0.4837( )1.61061
skg 0.01047 kg1s1  
kk 4k 0.04189 kg1s1 
k0.016 2401
2
0.48372
31
skg 0.40226 kg1s1  
kk 4k 1.60905 kg1s1 
vivi1( ) 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   
titi1y
vi
x300 0.0546 m
v300 5.52683 ms1 
t300 6.74525 103 s 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
114 din 147

vi
9.25293
9.21418
9.17545
9.13674
9.09806
9.0594
9.02076
8.98214
8.94355
8.90497
8.86642
8.8279
…ms1
xi
0.01708
0.01746
0.01784
0.01822
0.0186
0.01897
0.01935
0.01973
0.02011
0.02049
0.02087
0.02125
…m

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
115 din 147

6. Miscarea pana la aruncarea tubului cartus, de la x = 54,6 mm la x = 69,8 mm

wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
v300 5.52683 ms1 
w300 11.06297 ms1 
tt300 4.74414 103 s 
t300 6.74525 103 s 
v200 9.32549 ms1 
v201 9.25293 ms1 
x300 0.0546 m
Mred Mp Mi MtijaMar
3 Mtc 0.523 kg 
masa redus ã
i 301 400
y 0.000152 m 
xi xi1 y
fi f0kexi
for?a redus ã
f300 69.0126 mkgs2 
f301 45.64771 mkgs2 
vi vi1 2fifi1
Mred y 
v400 4.96305 ms1 
titi1y
vi
t400 9.6777 103 s 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
116 din 147

7. Aruncarea tubului cartus la x = 69,8 mm

k0.016 2401
2
0.4702
31
skg 0.41004 kg1s1  
kk 4k 1.64016 kg1s1 
k62401.15
0.470( )1.61061
skg 0.01097 kg1s1  
kk 4k 0.04386 kg1s1 
vivi1( ) 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   
titi1y
vi
v400 4.87302 ms1 
t400 9.70459 103 s 
x400 0.0698 m
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
v399 4.87842 ms1 
w399 10.93908 ms1 
tt400 6.1259 103 s 
vtc 2ms1
viteza dearuncare atubului cartus aleas ãdinmotive desiguran ?ã
v400 v400 0.235m
s

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
117 din 147

8. Ciocnirea cu autodeclansatorul la x = 69.8 mm

9. Deplasare cu rotirea autodeclansatorului, de la x = 69.8 mm la x = 71.5 mm

Mtc vtc2
20.008 J
energia dearuncare atubului cartus
w400 w400 0.235m
s
Mred 0.00316 kg 
v400 v400 0.99
v400 4.59164 ms1 
fi f0kexi
w400 w400 0.99
w400 10.59575 ms1 
Mred 0.47276 kg 
y 0.000017 m 
i 401 500
xi xi1 y
fi f0kexi
vi vi1( ) 2fifi1
Mred y 
v500 4.5385 ms1 
titi1y
vi
t500 0.01008 s 
k0.016 2401
2
0.472762
31
skg 0.40844 kg1s1  
kk 4k 1.63377 kg1s1 
k62401.15
0.47276( )1.61061
skg 0.01086 kg1s1  

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
118 din 147

10. Deplasarea pana la ciocnirea cu cutia mecanismelor, de la x = 71.5 mm la x =
135 mm

kk 4k 0.04345 kg1s1 
vivi1( ) 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   
titi1y
vi
x500 0.0715 m
v500 4.48774 ms1 
t500 0.01008 s 
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
v500 4.48774 ms1 
w500 10.579 ms1 
Mred Mp Mi MtijaMar
3 
y0.000635
2m 
y3.175 104 m 
i 501 700
xi xi1 y
Mred 0.519 kg
fi f0kexi
vi vi1( ) 2fifi1
Mred y 
titi1y
vi
t700 0.02849 s 
x700 0.135 m

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
119 din 147

11. Ciocnirea cu cutia mecanismelor la x= 135 mm

v700 2.59317 ms1 
k0.016 2401
2
0.4662
31
skg 0.41238 kg1s1  
kk 4k 1.64954 kg1s1 
k62401.15
0.466( )1.61061
skg 0.01112 kg1s1  
kk 4k 0.04447 kg1s1 
vivi1( ) 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   
titi1y
vi
t700 0.02896 s 
x700 0.135 m
v700 2.46113 ms1 
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
tt700 0.01248 s 
w700 9.89923 ms1 
t1000 t700
v1000 0.79 v700
x1000 135 103 m 
v1000 1.94429 ms1 
tt1000 tt700
w1000 0.79 w700

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
120 din 147

12. Revenire de la x = 135 mm la x = 90 mm

tt1000 0.01248 s 
w1000 7.82039 ms1 
y0.000450
2m 
y2.25 104 m 
i 1001 1200
xi xi1 y
Mred 0.519 kg
fi f0kexi
k0.016 2401
2
0.4662
31
skg 0.41238 kg1s1  
kk 4k 1.64954 kg1s1 
k62401.15
0.466( )1.61061
skg 0.01112 kg1s1  
kk 4k 0.04447 kg1s1 
vi vi1 2fifi1
Mred y 
titi1y
vi
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
v1200 3.516 ms1 
t1200 0.04507 s 
w1200 8.44885 ms1 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
121 din 147

13. Ciocnirea cu noul tub cartus la x = 90 mm

14. Incarcarea noului cartus, de la x = 90 mm la x = 16,7 mm

vi vi1 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   



1() 
titi1y
vi
v1200 3.40123 ms1 
t1200 0.04533 s 
x1200 0.09 m
Mc 0.0123 kg
coefMred
Mred Mc
coef 0.97685
w1200 coef w1200
v1200 coef v1200
Mred Mp Mi MtijaMar
3 Mc 
Mred 0.5313 kg
i 1201 1400
y0.000733
2m 
y3.665 104 m 
xi xi1 y
fi f0kexi
k0.016 2401
2
0.47832
31
skg 0.40528 kg1s1  
kk 4k 1.62113 kg1s1 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
122 din 147

k62401.15
0.4783( )1.61061
skg 0.01066 kg1s1  
kk 4k 0.04265 kg1s1 
vi vi1 2fifi1
Mred y 
titi1y
vi
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
t1400 0.0623 s
v1400 5.48399 ms1 
tt1400 0.02649 s 
w1400 8.97834 ms1 
vi vi1 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   



1() 
titi1y
vi
x1400 0.0167 m
v1400 5.30721 ms1 
t1400 0.06257 s 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
123 din 147
15. Zavorarea inchizatorului, de la x = 16,7 mm la x = 9 mm

La x = 16,3 mm, datorita frecarii dintre pragurile de zavorare si locasele lor
are loc o scadere a vitezei cu 2 – 3 %.

Mred Mred Mi Mirot 
Mred 0.4513 kg
v1400 v1400 0.97
w1400 w1400 0.97
i 1401 1500
y 0.000077 m 
xi xi1 y
fi f0kexi
k0.016 2401
2
0.41032
31
skg 0.44891 kg1s1  
kk 4k 1.79563 kg1s1 
k62401.15
0.4103( )1.61061
skg 0.01363 kg1s1  
kk 4k 0.05451 kg1s1 
vi vi1 2fifi1
Mred y 
titi1y
vi
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
t1500 0.06403 s 
v1500 5.39436 ms1 
tt1500 0.02737 s 
w1500 8.77915 ms1 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
124 din 147

16. Actionarea autodeclansatorului, de la x= 9 mm la x = 7.5 mm

vi vi1 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   



1() 
titi1y
vi
x1500 9103 m 
v1500 5.25166 ms1 
t1500 0.06405 s 
Mredautodec 0.00316 kg 
Mred MpMar
3 Mtija Mredautodec 
Mred 0.44216 kg 
i 1501 1600
y 0.000025 m 
xi xi1 y
fi f0kexi
k0.016 2401
2
0.4012
31
skg 0.45582 kg1s1  
kk 4k 1.82329 kg1s1 
k62401.15
0.401( )1.61071
skg 1.41372 103 kg1s1  
kk 4k 5.65488 103 kg1s1 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
125 din 147

17. Deplasare libera, de la x = 7.5 mm la x = 0 mm

vi vi1 2fifi1
Mred y 
titi1y
vi
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
t1600 0.06453 s 
v1600 5.33248 ms1 
tt1600 0.02765 s 
w1600 8.80153 ms1 
vi vi1 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   



1() 
titi1y
vi
x1600 6.5 103 m 
v1600 5.3215 ms1 
t1600 0.06453 s 
Mred Mred Mredautodec
Mred 0.439 kg
i 1601 1700
y 0.000075 m 
xi xi1 y
fi f0kexi
k0.016 2401
2
0.3982
31
skg 0.45811 kg1s1  

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
126 din 147

kk 4k 1.83244 kg1s1 
k62401.15
0.398( )1.61071
skg 1.43081 103 kg1s1  
kk 4k 5.72323 103 kg1s1 
vi vi1 2fifi1
Mred y 
titi1y
vi
wi wi122fi
Mred y  
ttitti1y
wi
t1700 0.06591 s 
v1700 5.5648 ms1 
tt1700 0.0285 s
w1700 8.86656 ms1 
vi vi1 2fifi1
Mred y kkMred vi2
2 titi1   



1() 
titi1y
vi
v1700 5.55402 ms1 
t1700 0.06591 s 
x1700 1 103 m 

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
127 din 147

Graficul vitezei la recul

Graficu l vitezei la recul cu si fara pierderi de energie cinetica

j 0700
k 1000 1700
tt1700 0.0285 s
0 0.05 0.1510
vj
xj
0 0.05 0.1510
vj
wj
xj

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
128 din 147

Graficul deplasarii la recul

Graficul vitezei in perioada revenirii
0 0.02 0.04 0.06 0.080.0500.050.10.15
xj
xk
tjtk
0.05 0 0.05 0.1 0.15654321
vk
xk

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
129 din 147

Graficul deplasarii in perioada revenirii

Graficul deplasarii in recul si in revenire

0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.070.0500.050.10.15
xk
tk
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10.0500.050.10.15
xj
xk
tjtk
s 0700
vk vk
p 1000 1700

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
130 din 147

Graficul vitezei pe timpul tragerii
03.5103 7103 0.0105 0.014 0.0175 0.021 0.0245 0.028 0.0315 0.035 0.0385 0.042 0.0455 0.049 0.0525 0.056 0.0595 0.063 0.0665 0.071.51.9172.3332.753.1673.58344.4174.8335.255.6676.0836.56.9177.3337.758.1678.58399.4179.83310.2510.66711.08311.511.91712.33312.7513.16713.58314
vs
vp
tstp
vk vk

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
131 din 147

Graficul vitezelor de recul si revenire

0.02 4103 0.012 0.028 0.044 0.06 0.076 0.092 0.108 0.124 0.1464202468101214
vj
vk
xjxk

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
132 din 147
Anexa 4.2 Imagini filmate cu camera ultrarapidă
RECUL
Nr.
crt.
Imagini capturate Nr.frame/
Distan ță/
Timp
1

1421/
0 mm/
0 s

2

1425/
9 mm/
0,0025 s

3

1427/
15 mm
0,0035 s

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
133 din 147
4

1437/
47 mm/
0,0085 s
5

1441/
59mm/
0,0105 s

6

1444/
68 mm/
0,012 s

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
134 din 147
7

1445/
72 mm/
0,0125 s
8

1464/
118 mm/
0,022 s

9

1471
131 mm/
0,0255 s

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
135 din 147
REVENIRE
Nr.
crt.
Imagini capturate Nr.frame/
Distan ță/
Timp
1

1481/
2 mm/
0,004 s
2

1522/
29 mm/
0,0245 s
3

1571/
102 mm
0,049 s

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
136 din 147
4

1581/
121 mm/
0,054 s
5

1584/
126 mm/
0,0555 s
6

1588/
131 mm/
0,0575 s
Anexa 4.3 Tabel cu datele rezultate în urma tragerii

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
137 din 147

Δd = distanta( in mm)
Δt = timpul( in 0.5 milisecunde) dintre doua frame -uri
consecutive
v= viteza( in m/s)
a= acceleratia( in m/s^2)
lungimea de 185 pixeli este de 155 mm → 1pixel= 0.8378
d=distanta in pixeli

RECUL
Nr.crt Nr.frame d Δd Timp Viteza Acceleratia
1 1421 28 0,000 0,0005 0,000 0,000
2 1422 28,5 0,419 0,001 0,419 418,900
3 1423 30 1,676 0,0015 1,117 744,711
4 1424 34 5,027 0,002 2,513 1256,700
5 1425 39 9,216 0,0025 3,686 1474,528
6 1426 43 12,567 0,003 4,189 1396,333
7 1427 47 15,918 0,0035 4,548 1299,445
8 1428 52 20,107 0,004 5,027 1256,700
9 1429 56 23,458 0,0045 5,213 1158,440
10 1430 58 25,134 0,005 5,027 1005,360
11 1431 62 28,485 0,0055 5,179 941,660
12 1432 66 31,836 0,006 5,306 884,344
13 1433 69 34,350 0,0065 5,285 813,013
14 1434 73 37,701 0,007 5,386 769,408
15 1435 77 41,052 0,0075 5,474 729,817
16 1436 81 44,403 0,008 5,550 693,803
17 1437 85 47,755 0,0085 5,618 660,963
18 1438 89 51,106 0,009 5,678 630,936
19 1439 92 53,619 0,0095 5,644 594,119
20 1440 96 56,970 0,01 5,697 569,704
21 1441 99 59,484 0,0105 5,665 539,536
22 1442 103 62,835 0,011 5,712 519,298
23 1443 107 66,186 0,0115 5,755 500,463
24 1444 110 68,700 0,012 5,725 477,081
25 1445 114 72,051 0,0125 5,764 461,125
26 1446 117 74,564 0,013 5,736 441,208
27 1447 121 77,915 0,0135 5,772 427,519
28 1448 124 80,429 0,014 5,745 410,351

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
138 din 147
29 1449 126 82,104 0,0145 5,662 390,508
30 1450 129 84,618 0,015 5,641 376,079
31 1451 132 87,131 0,0155 5,621 362,669
32 1452 135 89,645 0,016 5,603 350,174
33 1453 139 92,996 0,0165 5,636 341,582
34 1454 141 94,671 0,017 5,569 327,583
35 1455 145 98,023 0,0175 5,601 320,074
36 1456 147 99,698 0,018 5,539 307,710
37 1457 150 102,212 0,0185 5,525 298,646
38 1458 153 104,725 0,019 5,512 290,097
39 1459 155 106,401 0,0195 5,456 279,817
40 1460 158 108,914 0,02 5,446 272,285
41 1461 161 111,427 0,0205 5,435 265,146
42 1462 164 113,941 0,021 5,426 258,369
43 1463 166 115,616 0,0215 5,378 250,117
44 1464 169 118,130 0,022 5,370 244,070
45 1465 172 120,643 0,0225 5,362 238,308
46 1466 173 121,481 0,023 5,282 229,643
47 1467 176 123,994 0,0235 5,276 224,526
48 1468 179 126,508 0,024 5,271 219,632
49 1469 181 128,183 0,0245 5,232 213,550
50 1470 183 129,859 0,025 5,194 207,774
51 1471 185 131,535 0,0255 5,158 202,283

REVENIRE
Nr.crt Nr.frame d Δd Timp Viteza Acceleratie
1 1474 185 0,000 0,0005 0,000 0,000
2 1475 184 0,838 0,001 0,838 837,800
3 1476 183,9 0,922 0,0015 0,614 409,591
4 1477 183,6 1,173 0,002 0,586 293,230
5 1478 183,2 1,508 0,0025 0,603 241,286
6 1479 183 1,676 0,003 0,559 186,178
7 1480 182,5 2,095 0,0035 0,598 170,980
8 1481 182 2,513 0,004 0,628 157,088
9 1482 181,5 2,932 0,0045 0,652 144,805
10 1483 181 3,351 0,005 0,670 134,048

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
139 din 147
11 1484 180,5 3,770 0,0055 0,685 124,631
12 1485 180 4,189 0,006 0,698 116,361
13 1486 179,5 4,608 0,0065 0,709 109,063
14 1487 179 5,027 0,007 0,718 102,588
15 1488 178,5 5,446 0,0075 0,726 96,812
16 1489 178 5,865 0,008 0,733 91,634
17 1490 177,5 6,284 0,0085 0,739 86,969
18 1491 177 6,702 0,009 0,745 82,746
19 1492 176,5 7,121 0,0095 0,750 78,906
20 1493 176 7,540 0,01 0,754 75,402
21 1494 175,5 7,959 0,0105 0,758 72,191
22 1495 175 8,378 0,011 0,762 69,240
23 1496 174,5 8,797 0,0115 0,765 66,517
24 1497 174 9,216 0,012 0,768 63,999
25 1498 173,5 9,635 0,0125 0,771 61,662
26 1499 173 10,054 0,013 0,773 59,489
27 1500 172,5 10,473 0,0135 0,776 57,462
28 1501 172 10,891 0,014 0,778 55,568
29 1502 171 11,729 0,0145 0,809 55,787
30 1503 170 12,567 0,015 0,838 55,853
31 1504 169 13,405 0,0155 0,865 55,795
32 1505 168 14,243 0,016 0,890 55,635
33 1506 167 15,080 0,0165 0,914 55,392
34 1507 166 15,918 0,017 0,936 55,080
35 1508 165 16,756 0,0175 0,957 54,713
36 1509 163 18,432 0,018 1,024 56,888
37 1510 162 19,269 0,0185 1,042 56,302
38 1511 161 20,107 0,019 1,058 55,699
39 1512 160 20,945 0,0195 1,074 55,082
40 1513 159 21,783 0,02 1,089 54,457
41 1514 158 22,621 0,0205 1,103 53,827
42 1515 157 23,458 0,021 1,117 53,194
43 1516 156 24,296 0,0215 1,130 52,561
44 1517 155 25,134 0,022 1,142 51,930
45 1518 154 25,972 0,0225 1,154 51,302
46 1519 153 26,810 0,023 1,166 50,680
47 1520 152 27,647 0,0235 1,176 50,063
48 1521 151 28,485 0,024 1,187 49,453
49 1522 150 29,323 0,0245 1,197 48,851
50 1523 148 30,999 0,025 1,240 49,598
51 1524 146,7 32,088 0,0255 1,258 49,347

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
140 din 147
52 1525 145 33,512 0,026 1,289 49,574
53 1526 144 34,350 0,0265 1,296 48,914
54 1527 143 35,188 0,027 1,303 48,268
55 1528 142 36,025 0,0275 1,310 47,637
56 1529 140 37,701 0,028 1,346 48,088
57 1530 138 39,377 0,0285 1,382 48,478
58 1531 137 40,214 0,029 1,387 47,817
59 1532 135 41,890 0,0295 1,420 48,136
60 1533 134 42,728 0,03 1,424 47,475
61 1534 133 43,566 0,0305 1,428 46,832
62 1535 132 44,403 0,031 1,432 46,205
63 1536 130 46,079 0,0315 1,463 46,439
64 1537 128 47,755 0,032 1,492 46,635
65 1538 127 48,592 0,0325 1,495 46,005
66 1539 125 50,268 0,033 1,523 46,160
67 1540 124 51,106 0,0335 1,526 45,539
68 1541 122 52,781 0,034 1,552 45,659
69 1542 120 54,457 0,0345 1,578 45,753
70 1543 118 56,133 0,035 1,604 45,823
71 1544 117 56,970 0,0355 1,605 45,206
72 1545 115 58,646 0,036 1,629 45,252
73 1546 113 60,322 0,0365 1,653 45,278
74 1547 111 61,997 0,037 1,676 45,286
75 1548 109 63,673 0,0375 1,698 45,278
76 1549 107 65,348 0,038 1,720 45,255
77 1550 106 66,186 0,0385 1,719 44,653
78 1551 104 67,862 0,039 1,740 44,617
79 1552 102 69,537 0,0395 1,760 44,568
80 1553 100 71,213 0,04 1,780 44,508
81 1554 98 72,889 0,0405 1,800 44,437
82 1555 96 74,564 0,041 1,819 44,357
83 1556 94 76,240 0,0415 1,837 44,268
84 1557 92 77,915 0,042 1,855 44,170
85 1558 90 79,591 0,0425 1,873 44,064
86 1559 88 81,267 0,043 1,890 43,952
87 1560 86 82,942 0,0435 1,907 43,833
88 1561 84 84,618 0,044 1,923 43,708
89 1562 82 86,293 0,0445 1,939 43,577
90 1563 80 87,969 0,045 1,955 43,441
91 1564 77 90,482 0,0455 1,989 43,706
92 1565 75 92,158 0,046 2,003 43,553

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
141 din 147
93 1566 73 93,834 0,0465 2,018 43,396
94 1567 71 95,509 0,047 2,032 43,236
95 1568 69 97,185 0,0475 2,046 43,074
96 1569 67 98,860 0,048 2,060 42,908
97 1570 65 100,536 0,0485 2,073 42,740
98 1571 63 102,212 0,049 2,086 42,570
99 1572 60 104,725 0,0495 2,116 42,741
100 1573 58 106,401 0,05 2,128 42,560
101 1574 56 108,076 0,0505 2,140 42,379
102 1575 53 110,590 0,051 2,168 42,518
103 1576 50 113,103 0,0515 2,196 42,644
104 1577 48 114,779 0,052 2,207 42,448
105 1578 46 116,454 0,0525 2,218 42,251
106 1579 44 118,130 0,053 2,229 42,054
107 1580 42 119,805 0,0535 2,239 41,857
108 1581 40 121,481 0,054 2,250 41,660
109 1582 38 123,157 0,0545 2,260 41,463
110 1583 36 124,832 0,055 2,270 41,267
111 1584 34 126,508 0,0555 2,279 41,071
112 1585 32 128,183 0,056 2,289 40,875
113 1586 30 129,859 0,0565 2,298 40,679
114 1587 29 130,697 0,057 2,293 40,227
115 1588 28 131,535 0,0575 2,288 39,784

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
142 din 147

Anexa 5.1. Vedere frontală/ laterală/ de sus a șinei de ghidare

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
143 din 147

Anexa 5.2. Vedere frontală/ laterală/ de sus a structurii de legătură

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
144 din 147

Anexa 5.3 Vedere frontală/ laterală/ de sus a șinei Picatinny

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
145 din 147

Anexa 5.4 Vedere ansamblu structură de legătură -șină Picatinny

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
146 din 147
Anexa 5.5 Vedere laterală/frontală a dispozitivului de ochire