– București, 2016 – [601446]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
– București, 2016 –

Parteneriatul public – privat în
furnizarea de servicii publice
Servicii sociale pentru vârstnici

Studenți:
Gruber Erika – Ioana
Iordache Maria – Adriana
Specializarea Sociologie
Anul 2, Seria 1, Grupa 4

2

Cuprins

1. Introducere ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
2. Cadrul teoretic ………………………….. ………………………….. ………………… 3
3. Stadiul actual al cercetării în România ………………………….. ……………. 7
4. Metodologia ………………………….. ………………………….. …………………. 10
5. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………….. 12

3
1. Introducere
Proiectul de față își propune să studieze implicații le parteneriatului public – privat pentru
furnizarea de servicii sociale pentru vârstnicii din România, incluzând cauzele disfuncționalității
acestuia precum și modalitatea prin care poate fi îmbunătățit. Astfel , obiectivele proiectului
constau în colectarea informațiilor des pre vârstnici (incluzând mediul lor de viață, nevoile,
probleme cu care se confruntă) și integrarea acestor date în vederea identificării celor mai
importante necesități ale bătrânilor, lucru care va spori îmbunătățirea furnizării de servicii sociale
pentr u vârstnici dinspre sectorul public – privat. Proiectul de cercetare pornește de la următoarele
întrebări de cercetare:
1. Ce efecte are parteneriatul public – privat î n furnizarea de servicii sociale p entru
vârstnicii din România?
2. Care sunt cauzele funcțion ării defectuase a parteneriatului p ublic – privat în
furniza rea de servicii pentru vâ rstnici i din România ?
3. Cum poate fi îmbunătățit parteneriatul public – privat în ceea ce privește furnizarea de
servicii p entru vâ rstnicii din România?
Am ales să studiem această tema, deoarece populația dependentă reprezintă una dintre
cele mai defavorizate categorii din societatea românească, al cărei număr este în continuă
creștere. Acest lucru se datorează mai multor factori, printre care se numără creșterea populației
vârstnice, creșterea speranței de viață, modificare structurii familiale și imposibilitatea
vârstnicilor de a -și acoperi costurile de subzistență. Pentru îndeplinirea obiectivelor proiectelor
de cercetare, vor fi folosite atât metode cantitative ( chestionare, analiza secundară de date), dar și
calitative (interviul).
2. Cadrul teoretic
Reforma administrației publice, cunoscută și sub numele de (New Public Management ),
se caracterizează prin tendința da aplicare în cadrul instituțiilor publice a unor tehnici și metode
care provin din sectorul organizații lor private, cu scopul de a spori eficiența, responsabilitatea și
transparența în cadrul acestora. Una dintre aceste metode este cea a parteneriatului public –

4
privat, recunoscută la nivel internațional ca fiind una din tre cele mai eficiente soluții de rezolvare
ale unor probleme sociale din diverse domenii, precum: sănătate, educație, corupție.
Reforma administrației publice, care a avut loc în anii ’80 în țările dezvoltate, precum
S.U.A și Marea Britanie, este cea ca re preia inițiativa în ceea ce privește colaborarea între
sectorul public și cel privat cu scopul soluționării eficiente a unor probleme de ordin social. Ea
propune delegarea unor activități din domeniul public către cel privat, precum și privatizarea
unor servicii publice. Procesul de Reinventare guvernamentală ( Reinventin g Government)
intervine în această problemă, deoarece, într -o lume aflată în plin proces de globalizare,
soluționarea problemelor societății este imposibilă prin intervenția unei singure părți. Sectorul
public a devenit interesat de colaborarea cu sectorul privat, luând astfel naștere ceea ce numim
parteneriatul public – privat.
Parteneriatul p ublic – privat reprezint ă o „ relație contractual ă între o autoritate public ă și
un furnizor pri vat de servicii , care își pun în comun resursele de care ace știa dispun pentru
furnizarea unui serviciu de interes public” [1].Această relație poate fi privită ca o afacere, în care
principalii asociați sunt reprezentați de sectorul public, respectiv secto rul privat , care acționează
pentru îndeplinirea unui scop comun. În cadrul acestui aranjament, sectorul public este
reprezentat de o institușie guvernamentală, locală sau regională care contractează un partener
privat să coordoneze o activitate care presup une furnizarea unui serviciu public. Cu alte cuvinte,
instituția publică păstrează conducerea sistemului public, dar partea privată investește capital
pentru dezvoltarea acesteia.
Avantajele pe care le are parteneriatul public – privat sunt evidente și de stul de
numeroase. Printre acestea pot fi enumerate: atingerea unor obiective greu de atins prin
intervenția unei singure părți, folos irea eficientă a resurselor de care dispune fiecare parte,
oferirea unor servicii adaptate la nevoile beneficiarilor, impl icarea comunității, posibilitatea de a
înfluența politicile în domeniu. Cu toate acestea, parteneriatul public – privat are și anumite

[1] Rusu, O.; Vilcu, I.; Petrescu, C. (2007 ). Locul și rolul organizațiilor neguvernamentale pe piața de
servicii sociale din România , pag. 21

5
limite, precum: bariere de comunicare datorate unor culturi organizaționale diferite, cofuzii,
apariția competiției la ac eesul de resurse, dificultăți în practicarea atribuțiilor [2].
Serviciile sociale reprezintă unul dintre cele mai importante servicii oferite de către
sectorul public, dar și de către cel privat, dat fiind faptul că acestea vin ca un sprijin pentru
persoan ele cu probleme dintr -o comunitate. Obiectivul pe care acestea îl au în vedere le fac să fie
un element important în societate. Dicționarul de sociologie definește serviciile sociale ca fiind
“totalitatea serviciilor ofe rite de către_s tat populației în mo d gratuit sau la un tarif redus” [3].
În ciuda rolului important pe care serviciile sociale îl au la nivelul societății, ele se
confruntă cu numeroase deficiențe. În primul rând, este vorba despre imposibilitatea de a
satisface nevoile persoanelor cărora li se adresează aceste tipuri de servicii. Una dintre
categoriile sociale care resimte destul de puternic aceste deficiențe este cea a vârstnicilor.
Conform Legii nr.12/2000 , republicată în anul 2007, la categoria persoane vârstnice intră cele
care ”au îndep linit vârsta legală de pensionare” [4], mai exact 65 de ani în cazul bărbaților și 63
de ani în cazul femeilor. Conform legii nr. 15/2000, republicată în anul 2007, pentru beneficierea
de servicii sociale, persoanele vârstnice trebuie să îndeplinească urmă oarele condiții:
“ 1. Nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta,
potrivit dispozițiilor legale în vigoare;
2. Nu are locuință și nici posibilitatea de a -și asigura condițiile de locuit pe baza
resurselor prop rii
3. Nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii
necesare;
4. Nu se poate gospodări singur sau necesită îngrijire specializată

[2] Turcu, M., Toea, A., Bagoli, C. (2007). Repere pentru îmbunătățirea parteneriatului public – privat în domeniul
social. [Online] Disponibil la http://www.crips.ro/doc/podca_ghid.pdf http://www.crips.ro/doc/podca_ghid.pdf
[Accesat la data de 20.01.2916, ora 12:35], pag 93 -94
[3] Vlăsceanu, L.; Zamfir, C. (1998). Dicționar de sociologie . București, Editura Babei, pag. 531
[4] http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_asistenta_persoane_varstnice.php [Accesat la data de 24.01.2016, ora
11:16]

6
5. Se află în imposibilitatea de a -și asigura nevoile sociomedicale, datorit ă bolii ori stării
fizice sau psihice „ [5]
Principalele cauze ce duc la funcționarea defectuasă a serviciilor sociale pentru vârstnici
sunt: personalul calificat pentru prestarea serviciilor sociale insuficient, numărul insuficient de
organe/ instituții menite să ofere servicii sociale pentru vârstnici, numărul insuficient de unități
de ajutor și de ONG -uri în sectorul privat. De asemenea, cadrul legal împiedică dezvoltarea
acestor tipuri de servicii prin legile nefavorabile donațiilor, prin sumele mici de bani investite în
acest sector. Conform Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), “ România are
doar 393 de centre de îngrijire, în sistem rezidențial, pentru persoanele vârstnice, cu o capacitate
totală de nici 17.000 de locuri, iar 67 d intre aceste servicii nu sunt acreditate ” [6]
O altă cauză a acestei deficiențe cu care se confruntă serviciile sociale pentru vârstnici
este faptul c ă nu se cunosc foarte bine nevoile acstora. Un studiu reprezentativ care scoate în
evidență calitatea vie ții bătrânilor a fost făcut pe baza unui sondaj de opinie naț ional, realizat de
Zahava Gabriek ș i Ann Bowling, în anul 2004. Studiul ,,Calitatea vieții din perspectia
persoanelor în varsta’’ a fost fă cut pe 999 de persoane care trăiesc în gospodării privat e
dinMarea Britanie. Aces t studiu a demonstrat că, pe lângă sănătate și bunăstare financiară (cele
mai des întâlnite nevoi ale vârstnicilor), există și alte necesități care l a prima vedere pot părea
nesemnificative, dar care joacă un rol important în vieți le acestora. Conform acestui studiu,
percepția vârstnicilor asupra calității vieții vârstnicilor, este strâns legată de : relațiile sociale pe
care le au subiecții, de ajutor și sprijin, de condițiile de viață într -o casă decent ă și relațiile cu
vecinii , de accesul la serviciile locale inclusive cele de transport . [7]
Trebuie menționat faptul că studiul a fost făcut pe persoanele în vârstă care trăiesc în
gospodării, astfel c ă persoanele care trăiesc în azile sau adăposturi pentru bătrâni nu au fost luate
în calcul. Din acest motiv, este necesară realizarea unei anchete special pentru acest eșantion.

[5] ibidem
[6] http://www.seniorinet.ro/ingrijire -rezidentiala -pentru -varstnici [Accesat la data de 24.01.2016, ora 12:04]
[7] Zavaha, G; Bowling A. (2004). Quality of life from the perspectives of older people. [Online] Disponibil la
http://discovery.ucl.ac.uk/1648/1/qualityoflife.pdf [Accesat la data de 24.01.2016, ora 12:21]

7
3. Stadiul actual al cercetării în România
În România, problema furnizării deficitare a serviciilor sociale pentru vârstnici este una
majoră și de actualitate . Un principal motiv care a determinat inițierea unei cercetări pe tema
serviciilor sociale pentru vârstnici este diferenț a exist entă între populația activă și populația
bătrână a României. În ultimii ani , populația bătrână (dependet ă) a depășit numeric po pulația
activă , fapt care îngreunează susținerea ș i sprijinirea celor vârstnici. Astfel, î n anul 2012, ”4,3
milioane de angajați plăteau 5,3 milioane de pensionari ” [8]. Fenomenul de îmbătrânire
demografică s -a accentuat în anul 2015iar diferența dintre p opulația vârstnică de 65 ani și peste
și populația tânără de 0 – 14 a cresut la peste 300.000 de persoane (3.376.000 de vârstnici față de
3.072.000 de tineri). Indicele de dependență demografică a crescut de la 47,1 la 48,1 persoane
tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte.
Creșterea speran ței de viață în România a dus la schimbarea structurii familiale. În acest
sens, familia extinsă cuprinde în prezent mai multe generații succesive. Cu toate aestea, fiecare
generație are mai puțini membri pentru că „ schimbările s -au produs în același timp și în sensul
diminuării numărului de conviețuitori într -o familie ”. În plus, au apărut forme alternative ale
căsătoriei, rata divorțialității este în continuă creștere și apare o tendință ridicată de lociure
separ ată a membrilor unei familii. Toate aceste aspecte au consecințe majore asupra faptului că
tot mai mulți vârstnici rămân singuri la bătrânețe. [9]
O altă problemă cu care se confuntă populația vârstnică din România este cea a costurilor
ridicate, atât pent ru consumul alimente, cât și pentru utilizarea de servicii. Sumele mici de bani
pe baza cărora vârstnicii sunt nevoiți să trăiască nu sunt suficiente pentru a putea duce un trai
decent sau mai mult decât atât. Acest aspect poate fi observat din coșul de co nsum al

[8] Mihai A. (2013), Cât timp mai poate rezista România cu această anomalie economică: mai mulți pensi onari
decât salariați , Ziarul Financiar, [Online] Disponibil la http://www.zf.ro/zf -24/cat -timp-mai-poate -rezista -romania –
cu-aceasta -anomalie -economica -mai-multi -pensionari -decat -salariati -11273732 [Accesat la data de 24.01.2016, ora
18:50]
[9] Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice. (2015). Situa ția persoanelor vârstnice din România [Online]
Disponibil la http://www.cnpv.ro/pdf/analize2015/Situatia_ persoanelor_varstnice_din_Romania_MP.pdf [Accesat la
data de 24.01.2016, ora 19:36]

8
pensionarilor pentru anul 2015 , ce este făcut public pe site -ul Consiliului Național al Persoanelor
Vârstnice. [10]
Pensionarul
singur
Urban Decent 703
Subtistență 563
Rural Decent 671
Subtistență 519
Total Decent 689
Subtistență 544

Tabelul 1 . Structura minimului de trai decent și a minimului de subzidență
pentru pensionarul singur, pe medii, la nivelul lunii iulie 2015.

Analizând tabelul de mai sus, se poate observa că veniturile lunare ale populației
vârstnice din România sunt in suficiente pentru acoperirea costurilor la produsele alimentare,
nealimentare și utilizarea de servicii pentru un pensioner singur.
Raportat la toate aceste date prezentate, principala problemă este furnizarea insuficientă
și defectuasă a serviciilor soci ale pentru vârstnici în România. Deși această categorie socială este
profund defavorizată, nici sectorul public și nici cel privat nu reușește să acopere toate
necesitățile acestora și să le ofere un trai decent.
Legea parteneriatului public – privat a fost adoptată în România în anul 2010 (Legea
178/2010). Aceasta “reglementează modul de realizare a unui proiect de parteneriat public -privat
ce are ca obiectiv public proiectarea, finanțarea, construcția, reabilitar ea, modernizarea, operarea,
întreținerea, dezvoltarea și transferul unui bun sau serviciu public, după caz . Scopul prezentei
legi îl constituie reglementarea inițierii și realizării de proiecte de parteneriat public -privat pentru
lucrări publice în diverse sectoare de activitate, cu finanțări private ”. [11]

[10] Consiliul Na țional al Persoanelor Vârstnice. (2015). Coșul minim de consum lunar pentru persoanele vârstnice.
[Online] Disponibil la http://www.cnpv.ro/pdf/analize2015/Lucrare_cos_consum_2015%20MP2.pdf [Accesat la
data de 24.01.2016, ora 19:25]
[11] Legea 178/2010 [Online] Disponibil la http://lege5.ro/Gratuit/geztonjzha/legea -parteneriatului -public -privat -nr-
178-2010 [Accesat la data de 24.01.2016, ora 19:57]

9
Una dintre legile aflate în vigoare în Constitu ția României, care sprijină parteneriatul
public – privat în furnizarea de servicii sociale pentru vârstinici este Legea nr. 34 din 20 ianuarie
1998, privind acordarea de subven ții fundațiilor și asociațiilor care înființează și administrează
unită ți de asistență socială . „ Această lege stipulează posibilitatea alocării de la bugetul de stat a
subvențiilor acordate asociațiilor și fundațiilor cu personalitate juridică a căror activitate de
asistență socială se adresează unor beneficiari din mai multe județe ale țării și care au încheiat
convenții pentru prestarea acestor servicii cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale ”. În urma
unui studiu realizat de Centr ul de Studiere a Populației în cadrul Universității Babeș Bolyai din
Cluj Napoca, a fost publicată o listă a asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică
care au primit subvenții , conform aceleași legi: [12]
Sisteme de
finanțare Număr de
instituții Număr de locuri
Cămine pentru
persoane vârstnice Public 35 3287
Privat 35 1255
Public -privat 4 318
Public 91 9964
Centre de îngrijire
și asistență Privat 9 895
Public -privat 1 60
Centre de
recuperare și
reabilitare Public 40 7116
Tabel 2. Instituții cu responsabilități în furnizarea de serviciide îngrijire pentru vârstnici
Analizând tabelul de mai sus, se poate observa faptul că locurile disponibile din cadrul
centrelor de asistenșă socială pentru bătrâni nu poate acoperi numărul persoanelor vârstnice
dependete din România. Problema majoră o reprezintă faptul că, numărul persoanelor care au
nevoie de ajutor social este în continuă creștere, iar sistemul românesc nu poate satisface nevoile
acestora. De aceea, studiul de față își pro pune să identifice modalitățile prin care parteneriatul
public – privat poate fi îmbunătățit în ceea ce privește furnizarea serviciilor sociale pentru
vârstnici în România.

[12] Centrul de Studiere a Popula ției, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napo ca. (2009). Raport privind situația
vârstnicilor din România, pag. 130 -135

10
4. Metodologia
Metodele de cercetare care se vor utiliza pentru evaluarea nevoilor și identificarea
disfuncționalităților serviciilor sociale pentru vârstnici constau în metode calitative (interviul) cât
și cantitative (chestionarul și analiza secundară de date) .
4.1. Interviuri cu specialiști în domeniul serviciilor sociale pentru vârstni ci, atât din
sectorul public, cât și din cel privat.
 Se vor realize a 50 de interviuri cu specialiști, dintre care 45 de interviuri vor fi
individuale și semi -structurate, iar 5 interviuri vor fi de tipul „focus grup”, la care vor
participa reprezentanți pentru ambele categorii de specialiști.

 Prin aceste interviuri se dorește identificarea disfuncționalităților serviciilor sociale
pentru a putea acoperi deficitul de servicii sociale (acolo unde este cazul), sau pentru a se
crea servicii sociale.
4.2. Aplicare a de chestionare pentru identificarea și evaluarea nevoilor vârstnicilor de
tipul „need assesement”
 Eșantionarea – 1000 de persoane, dintre care 500 de femei și 500 de bărbați cu vârsta de
65 + și un venit sub pensia medie din România, de 893 de lei [13]
 Aplicarea chestionarelor se va face la case de bătrâni, la cantine pentru aceștia, diverse
asociații sau case de ajutor

 Prin aplicarea chestionarului populației de bătrâni care locuiesc în case pentru vârstnici s
au care se folosesc de cantinele soc iale se dorește identificarea disfuncționalităților acestor
servicii sociale pentru a se putea îmbunătăți și pentru a răspunde mai bine nevoilor
acestora. De asemenea chestionarele aplicate în casele de ajutor sau la diverse asociații de
întrajutorare vor ajuta la identificarea nevoilor vârstnicilor, identificare ce va ajuta la

[13] Institutul Na țional de Statistică (2015). Numărul de pensionari și pensia medie lunară în trimestrul III 2015.
[Online] Disponibil la
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/nr_pensionari/a15/pensii_trIIIr15.pdf [Accesat la data
de 24.01.2016, ora 20:44]

11
crearea și implementarea de politici sociale funcționale și repararea disfuncționalităților
prezente în sistemul social existent .

4.3. Analiza secundară de date se va face pe următ oarele baze de date:
 Numărul de pensionari și pensia medie lunară î n trimestrul III al anului 2015
 Evoluția numărului de pensionari și a cuantumului pensiilor din sistemul asigurărilor
sociale de stat și agricultori în trimestrul III din anul 2015 compa rativ cu anul precedent
 Infrastructura socială. Servicii, furnizori, și benef iciari ai serviciilor sociale

 Această analiză secundară de date are scopul de a scoate în evidență numărul mare de
persoane vârstnice, care nu se pot întreține cu veniturile pr oprii, motiv pentru care este
nevoie de un sistem de servicii sociale funcțional pentru această categorie socială, atât
pentru asigurarea bunăstării acestora cât și pentru includerea lor mai mult în societate.

12
5. Bibliografie

1. Rusu, O., Vilcu, I. , Petrescu, C. (2007 ). Locul și rolul organizațiilor
neguvernamentale pe piața de servicii sociale din România

2. Levai, M. (2012). Aspecte teoretico – practice privind parteneriatul public – privat în
Uniunea Europeană . [Online] Disponibil la
http://www.ugb.ro/Juridica/Issue1RO/11_Parteneriatul_public –
privat_in_UEMihaela_LevaiRO.pdf [Accesat la data de 20.01.2916, ora 16:07]

3. Turcu, M., Toea, A., Bagoli , C. (2007). Repere pentru îmbunătățirea parteneriatului
public – privat în domeniul social. [Online] Disponibil la
http://www.crips.ro/doc/podca_ghid.pdf http://www.crips.ro/doc/podca_ghid.pdf
[Accesat la data de 20.01.2916, ora 12:35]

4. Vlăsceanu, L.; Zamfir, C. (1998). Dicționar de sociologie . București, Editura Babei

5. http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_asistenta_persoane_varstnice.php
[Accesat la data de 24.01.2016, ora 11:16]

6. http://www.seniorinet.ro/ingrijire -rezidentiala -pentru-varstnici [Accesat la data de
24.01.2016, ora 12:04]

7. Zavaha, G; Bowling A. (2004). Quality of life from the perspectives of older people.
[Online] Disponibil la http://discovery.ucl.a c.uk/1648/1/qualityoflife.pdf [Accesat la
data de 24.01.2016, ora 12:21]

8. Mihai A. (2013), Cât timp mai poate rezista România cu această anomalie
economică: mai mulți pensionari decât salariați , Ziarul Financiar, [Online]
Disponibil la http://www.zf.ro/zf -24/cat -timp-mai-poate -rezista -romania -cu-aceasta –
anomalie -economica -mai-multi -pensionari -decat -salariati -11273732 [Accesat la data
de 24.01.2016, ora 18:50]

13
9. Consiliul Na țional al Persoanelor Vârstnice. (2015). Situa ția persoanelor vârstnice
din Româ nia [Online] Disponibil la
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2015/Situatia_persoanelor_varstnice_din_Romania_
MP.pdf [Accesat la data de 24.01.2016, ora 19:36]

10. Consiliul Na țional al Persoanelor Vârstnice. (2015). Coșul minim de consum lunar
pentru persoanele vârstnice. [Online] Disponibil la
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2015/L ucrare_cos_consum_2015%20MP2.pdf
[Accesat la data de 24.01.2016, ora 19:25]

11. Legea 178/2010 [Online] Disponibil la http://lege5.ro/Gratuit/geztonjzha/legea –
parteneriatului -public -privat -nr-178-2010 [Accesat la data de 24.01.2016, ora 19:57]

12. Centrul de Studiere a Popula ției, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca. (2009).
Raport privind situația vârstnicilor din România

13. Institutul Na țional de Sta tistică (2015). Numărul de pensionari și pensia medie lunară
în trimestrul III 2015. [Online] Disponibil la
http://www.insse.ro/cms/files/stat istici/comunicate/com_trim/nr_pensionari/a15/pensii_tr
IIIr15.pdf [Accesat la data de 24.01.2016, ora 20:44]