Institut d Economie et de Management de Nantes [601406]

Departamentul de Contabilitate și Audit
Institut d ’Economie et de Management de Nantes

TEZĂ DE DOCTORAT
– REZUMAT –

DEZVOLTAREA GANDIRII CONTABILE ȘI A
INVĂȚAMANTULUI SUPERIOR I N DOMENIUL
CONTABIL IN EUROPA D E EST
CAZUL TRANSILVANIEI, ROMANIA

Conducători științifici:
Prof.univ.d r. Adriana TIRON -TUDOR
Prof.univ.emerit Yannick LEMARCHAND
Doctorand: [anonimizat]
2013

2
CUPRINS REZUMAT

CUPRINS TEZĂ DE DOCTORAT/ 3
CUVINTE CHEIE/ 6
INTRODUCERE/ 6
PARTEA I – ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII/ 13
PARTEA A II -A – ȘCOALA DE GÂNDIRE CONTABILĂ DIN TRANSILVANIA/ 19
CONCLUZII GENERALE/ 33
BIBLIOGRAFIE / 38

3

CUPRINS
ACRONIME ……………………………………………………………………………………………………………………………. 1
LIST A DE TABELE ȘI FIGURI ………………………………………………………………………………………………. 1
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………………………… 3
Povestea noastră ……………………………………………………………………………………………………………………….. 6
Scopul studiului …………………………………………………………………………………………………………………………. 7
Limitele studiului ……………………………………………………………………………………………………………………….. 8
Model de analiză ……………………………………………………………………………………………………………………….. 9
PARTEA I : METODOLOGIE SI REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE
CAPITOLUL I: O PRIVIRE ASUPRA IST ORIEI CONTABILITĂ ȚII
1.1. CARACTERISTICI GENERALE A CERCETĂRII ÎN DOMENIUL ISTORIEI
CONTABILITĂ ȚII ………………………………………………………………………………………………………………….. 15
1.1.1. Cadrul cronologic ……………………………………………………………………………………………………….. 17
1.1.2. Subiectul și rolul istoriei contabilității …………………………………………………………………………… 18
1.1.3. Dezvoltarea istoriei contabilită ții în Europa cont inentală …………………………………………………. 20
1.2. ISTORIA CONTABILITĂ ȚII CA SUBIECT DE CERCETARE ÎN ROMÂNIA –
LUCRARI, AUTORI ȘI C ARACTERISTICI ……………………………………………………………………………… 27
1.2.1. Lucrări și autori ………………………………………………………………………………………………………….. 28
1.2.2. Încotro se îndreaptă istoria contabilită ții din România? – caracteristici observate ……………….. 33
1.3. CADRU L TEORETIC – ELEMENTE …………………………………………………………………………………. 35
1.3.1. Școală de gândire contabilă ………………………………………………………………………………………….. 36
1.3.2. Utilitatea biografiilor în istoria contabilită ții ………………………………………………………………….. 39
1.3.3. Teoria lui Abbott ………………………………………………………………………………………………………… 41
CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………………………… 44
CAPITOLUL II: ASPECTE METODOLOGICE ȘI CADRUL TEORETIC
2.1. Metodologia cercetării ………………………………………………………………………………………………………… 46
2.1.1. Repere epistemologice ………………………………………………………………………………………………… 47
2.1.2. Întrebări cheie și metode de cercetare utilizate ……………………………………………………………….. 50
2.1.3. Specificații despre cadrul temporal ……………………………………………………………………………….. 54
2.2. CADRUL TEORETIC ……………………………………………………………………………………………………….. 54
O PRIMĂ CONCLUZIE …………………………………………………………………………………………………………… 55
PARTEA II : ȘCOALA DE GÂNDIRE CONTABILĂ DIN TRANSIL VANIA
CAPITOLUL III: TERITORIILE ROMÂNE ȘTI : CONTEXT SOCIAL, POLITIC ȘI
ECONOMIC
3.1. O PRIVIRE GENERALĂ A CONTEXTULUI SOCIAL, POL ITIC ȘI ECONOMIC PÂNĂ
LA 1918 ………………………………………………………………………………………………………………………………… 59
3.1.1. Dezvoltarea socială, politică și economică a statelor medieval românești ………………………… 59
3.1.2. Trecerea de la feudalism la capitalism – premise ale apari ției literaturii contabile …………….. 66
3.1.3. România modernă – apari ția literaturii și a educației în domeniul contabilită ții ………………… 72
3.2. CONTEXTUL SOCIAL, POLITIC ȘI ECONOMIC ÎN TRANSILVANIA SECOLU LUI
AL-19-LEA ȘI PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI 20 …………………………………………………………… 77
3.2.1. De la 1800 până la 1918 …………………………………………………………………………………………….. 78

4
3.2.2. 1918 – Anul unirii …………………………………………………………………………………………………….. 82
3.2.3. 1940 – Dictatul de la Viena ………………………………………………………………………………………… 85
CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………………………. 88

CAPITOLUL IV: PRIMII PA ȘI SPRE O GÂNDIRE CONTABILĂ – FAZA DE
DEZVOLTARE A GÂNDIRII CONTABILE ȘI A EDUC AȚIEI ÎN TRANSILVANIA
(1837- 1920)
4.1. APARI ȚIA EDUCAȚIEI ÎN DOMENIUL CONTABI LITĂ ȚII ÎN ȘCOLILE
COMERCIALE ……………………………………………………………………………………………………………………… 94
4.1.1. O privire generală asupra educa ției în școlile comerciale din teritoriile r omâne ști în
secolul al -19-lea …………………………………………………………………………………………………………………….. 94
4.1.2. E duca ția comercială în Brașov ……………………………………………………………………………………. 99
4.1.3. Școli comerciale în Cluj -Napoca și câteva fo rme ale educa ției superioare ……………………… 104
4.2. PRIMELE LUCRĂRI ȘI AUTORI CONTABILI DI N TRANSILVANIA ……………………………. 108
4.2.1. Emanoil Nechifor un Paciolu român esc? ……………………………………………………………………. 109
4.2.2. Ideile originale ale lui I.C. Panț u ……………………………………………………………………………….. 126
4.2.3. O compara ție și o s inteză a autorilor analiza ți …………………………………………………………….. 138
4.3. CRISTALIZAREA PROFESIEI CONTABILE …………………………………………………………………. 141
4.3.1. Profesia contabilă ca răs puns la educa ția contabilă …………………………………………………….. 142
4.3.2. Evoluția Cercului Absoven ților Școlilor Comerciale ……………………………………………………. 145
4.4. “AROME” INTERNA ȚIONALE …………………………………………………………………………………….. 148
4.4.1. Discu ții ale epocii în domeniul contabil ……………………………………………………………………… 149
CONCLUZIILE PERIOADEI ……………………………………………………………………………………………….. 152
CAPITOLUL V: CRISTALIZAREA GÂNDIRII CONTABILE ȘI PRIMA FORMĂ DE
ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ÎN DOMENIUL ECONOMIC DIN TRANSILVANIA –
FAZA MATURĂ (1920 -1940)
5.1. ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII COMERCIALE ȘI INDUSTRIALE DIN CLUJ –
NAPOCA (1920 -1940) …………………………………………………………………………………………………………. 155
5.1.1. Situa ția economică a învățământului superior din Europa și Româ nia ……………………………. 155
5.1.2. Crearea Academiei și evoluția sa între 1920- 1940 ……………………………………………………….. 160
5.1.3. Contabilitatea ca și disciplină academică la Academia din Cluj -Napoca ………………………… 171
5.2. APARI ȚIA GÂNDIRII ORIGINALE CONTABILE ………………………………………………………….. 175
5.2.1. Iosif Gârbacea – specialistul în contabilitatea industrială ……………………………………………… 176
5.2.2. Dumitr u Voina – istoricul contabil …………………………………………………………………………….. 185
5.2.3. I. N. Evia n – un profesor controversat ……………………………………………………………………….. 191
5.2.4. Alexandru Sorescu ș i teoria legal- patrimonială …………………………………………………………… 201
5.3. CORPUL EXPER ȚILOR CONTABILI ȘI CONTABI LILOR AUTORIZA ȚI DIN
ROMÂNIA ………………………………………………………………………………………………………………………….. 204
5.3.1. Organizarea profesiei con tabile prin lege ……………………………………………………………………. 204
5.3.2. Rela ția dintre AISCI din Cluj -Napoca și Org anizația Profesiei Contabile ………………………. 208
5.3.3. Corpul Exper ților Contabili și Contabililor Autorizați din România – recunoa ștere
interna țională ……………………………………………………………………………………………………………………….. 210
5.4. PERSPECTI VELE INTERNA ȚIONALE ALE VREMII ……………………………………………………. 213
CONCLUZIILE PERIOADEI ……………………………………………………………………………………………….. 215

5
CAPITOLUL VI: APOGEUL ȘI DECLINUL GÂNDIRII CONTABILE ȘI A
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR CONTABIL DIN TRANSI LVANIA (1940 -1950)
6.1. MUTAREA ACADEMIEI DE ÎNALTE STUDII COMERCIALE ȘI INDUSTRIA LE DIN
CLUJ -NAPOCA LA BRA ȘOV ……………………………………………………………………………………………… 217
6.1.1. Reorganizarea AIS CI din Cluj -Napoca la Bra șov ………………………………………………………… 218
6.1.2. Conta bilitatea – subiect academic ………………………………………………………………………………. 226
6.2. PERSONALITĂ ȚI DIN DOMENIUL CONTABIL, GÂNDIREA CONTABILĂ …………………. 233
6.2.1. Iosif Gârbacea – promotorul normalizării contabile …………………………………………………….. 233
6.2.2. Dumitru V oina și teoria legal- economică …………………………………………………………………… 237
6.2.3. I.N. Evian – teoria Conturilor Casus belli …………………………………………………………………… 244
6.2.4. Dumitru Ha șigan – viziunea unui statis tician asupra contabilită ții …………………………………. 250
6.3. PROFESIA CONTABILĂ ………………………………………………………………………………………………. 252
6.4. INFLUEN ȚELE CONTABILE ALE VREMII ………………………………………………………………….. 254
CONCLUZIILE PERIOADEI ……………………………………………………………………………………………….. 255
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………………………. 257
REFERINȚE ………………………………………………………………………………………………………………………. 263
ANEXE

”Această teză de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu
titlul “Doctoratul: o carieră atractivă în cercetare ", număr de contract
POSDRU/107/1.5/S/77946 , cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
2013 . Investește în Oameni! ”

6
CUVINTE CHEIE
Istoria contabilității , Transilvania , Gândire contabilă , Literatură contabilă , Școală de gândire
contabilă , Educație contabilă , Profesie contabilă , Autori/personalități contabile , Teorii contabile ,
Teoriile conturilor , Contabilitate industria l, Normalizare contabilă

INTRODUDUCERE
„Tot ce este azi, are o cauză în trecut. Ziua de azi va fi mâine trecut, iar ziua de mâine va
fi prezent. Nu putem vb de contabilitate azi, fără să nu aruncăm privirile asupra
trecutului cât mai îndepărtat.” (Drăgăne scu-Brateș, 1941
Actualmente condițiile economice sunt versatile, dar privind înapoi , spre secolele ce precedă
perioada contemporană , putem remarca perioade cu importante schimbări istorice . În acest
spațiu, elementele ce azi reprezintă contextul social, p olitic sau economic au evoluat și s -au
conturat influențate de schimbări sau însăși influențând schimbarea. Contabilității i -a fost acordat
un rol important in evoluția organizațională, fiind considerată un element important pentru
contextul economic, poli tic și social (Burchell et al., 1980; Hopwood, 1990; Hopwood and
Miller, 1994). În același timp , evoluția contabilită ții a fost facilitată sau îngreunat ă de același
context mai sus amintit. Privind mai ales din punctul de vedere al practicilor contabile, H opwood
(1990) arată că disciplina contabilității are puterea să influențeze în mod special deciziile
economice. Trecând de la p ractică la gândirea contabilă , dezvoltată în mediul academic , putem
sublinia că aceasta din urmă , de-a lungul istoriei, a direcți onat în numeroase ocazii gândirea
economică transpusă în realitate (Hopwood, 1990). Practica și gândirea contabilă sunt
reprezentate în istoria contabilității ca fiind flexibile și având abilitatea de a îndeplini nevoile
societății.
Contabilitatea ca o pra ctică, bineînțeles, nu în forma sa actuală, poate fi regăsită încă din
perioad a antică în Egipt sau Babilonia (Voina, 1932; Demetrescu, 1972) . Acestea au fost primele
culturi care au folosit s crisul, la ele regăsindu -se și primele „însemnări ” contabile . În spațiul
românesc, practica , contabilă este consemnată începând din perioada Daciei Romane, așadar al
doilea secol d.Hr . Gândirea contabilă a apărut doar mai târziu, odată cu evoluția societății.

7
Așadar, putem vorbi despre gândire contabilă, la nivel inter național, doar începând cu secolul 15,
odată cu elaborarea lucrării Summa de Arithmetica, Geometria, Proportioni e Proportionalita ,
cartea care a transformat pe autorul său , italianul Luca Paciolo , în primul autor al domeniului
contabil; el a conturat tehn ica contabilității în partidă dublă. Alte studii mai recente consideră că
meritul acestei descoperiri ar trebui acordat croatului Benedeto Cotrugli (Postma și van der
Helm, 1998). Tehnica partidei duble este subiectul unor discuții între specialiștii din d omeniul
istoriei contabilității, deoarece unii consideră că ea a apărut în Italia, în timp ce reprezentanții
curentului critic din domeniul istoriei contabilității, susțin că tehnica a fost folosită și acum
75.000 de ani , înaintea erei noastre, în Africa ș i Bombos Ocre (Sy și Tinker, 2006). Ceea ce este
sigur este că practica și gândirea contabilă a evoluat în strânsă legătură cu comerțul și s -a
transpus ulterior industriei și celorlalte sectoare economice (Voina, 1932; Rusu, 1991; Gomes,
2007).
Dacă practi ca contabilă apare în spațiul românesc odată cu stăpânirea romană, gândirea contabilă
este legată de prima carte de contabilitate scrisă în limba română, elaborată în 1837, așadar
tardiv, comparativ cu literatura apărută în țările din vestul Europei. Situa ția se datorează
contextului în care națiunea română a evoluat. Înainte de 1918, teritoriile române erau
considerate țări separate: Valahia, Moldova și Transilvania. În istorie, principatele românești
erau separate una față de cealaltă datorită presiunilor externe, fiind sub ocupație sau influență
străină din partea Imperiului Otoman, Imperiului Ungar, Imperiului Habsburgic, Imperiului
Austro -Ungar etc.; aceste influențe au blocat, întârziat și influențat dezvoltarea economică și, în
consecință, evoluția gâ ndirii și educației contabile.
În ceea ce privește istoria contabilității românești, lucrările sunt limitate, în special la nivel
internațional. Această lucrare tratează subiectul istoriei contabilității în România și încearcă să
transpună o nouă perspecti vă asupra dezvoltării gândirii contabile. Studiul întreprins este
concentrat pe evoluția gândirii contrabile și a învățământului superior în domeniul contabil , în
Transilvania, unul dintre teritoriile României care a fost puternic afectat de politici le
internaționale de -a lungul istoriei. Transilvania este un teritoriu istoric al R omâniei, situat în
Nord -Vestul ț ării. În epoca antică, a făcut parte din Dacia și Dacia Romană. Transilvania a fost și
primul stat medieval creat, iar în secolul 12 este recunoscu t de Regatul Ungar ca principat
autonom. De -a lungul istoriei, Transilvania a aparținut Ungariei, Imperului Habsburgic,

8
Imperiului Austro -Ungar și chiar Imperiului Otoman. A devenit parte a României doar după
1918, iar pentru o scurta perioadă de timp din 1940 a fost din nou sub ocupație maghiară.
În acest mediu al schimbărilor, gândirea contabilă a apărut în strânsă legătură cu educația
contabilă sub forma școlilor de comer ț apărute în Europa secolului al XVIII -lea și a dezvoltării
mercantilismului francez și englez (Rodrigues et al., 2007). Școlile de comerț au fost
„instituțiile” în care învățământul economic și cont abil s -a dezvoltat în secolul al -XIX-lea și
început de secol XX în România și Europa. Evoluția gândirii contabile în teritoriul românesc a
fost influențată de școala germană de contabilit ate, care va da în secolul al XX -lea cele mai
importante teorii contabile care stau la baza actualelor standarde și convenții internaționale de
contabilitate (Budacia et al., 2009).
Înainte de a merge mai depar te, dorim să definim ce înțelegem prin gândirea contabilă. În opinia
noastră, gândirea contabilă este reprezentată de ideile dezvoltate în legătură cu tehnica contabilă
în partidă dublă, idei și teorii care au încercat să explice această tehnică , iar mai a poi au căutat să
faciliteze „așezarea” contabilității ca o știință de sine stătătoare. Gândirea contabilă este legată de
literatura contabilă, care pentru timp îndelungat a însemnat doar manuale de contabilitate. Dar nu
întreaga literatură timpurie poa te fi considerată ca obiectul al gândirii contabile . Deși c artea lui
Paciolo a fost prima care a exprimat o gândire contabil ă, multe din lucrările ce i -au urmat au fost
doar manuale care cuprindeau pagini întregi de registre contabile, fără nici o încercare de
explicare a lor, deci fără nici o urmă de gândire contabilă (Lemarchand, 2005). Așadar, în
viziunea noastră, considerăm că toate lucrările din literatura de specialitate care prezintă idei
referitoare la contabilitate și/sau terorii, sunt expresii ale gân dirii contabile care explică concret
ce este contabilitatea și cum funcționează aceasta .
Povestea noastră
Această poveste începe în Transilvania anului 1837, în Brașov. Este povestea gândirii și
educației contabile din Transilvania, un pilon important în d ezvoltarea contabilității în România.
Cititorul va descoperi că Brașovul, un oraș important din România, este locul în c are la sfârșitul
secolului al XVIII -lea o nouă clasă socială, cea a negustorilor , a apărut, clasă care a avut nevoie
de cunoștințe conta bile. Datorită acestei necesități s -a format și prima școală comercială în limba
română din Transilvania, iar în acest context contabilitatea a apărut ca o nouă disciplină care

9
avea nevoie de manuale. Ca o consecință, în 1837, este scrisă prima carte de co ntabilitate în
limba română, care expr imă o primă formă a gândirii contabi le românești, chiar dacă aceasta era
inspirată din literatura germană. Ac eastă carte, considerată un compediu de drept, religie,
contabilitate și comerț (Rusu, 1991) reprezintă prima lucrare analizată de către noi în acest
studiu.
În conti nuare, la începutul secolului al XX -lea, în același oraș transilvănean se remarcă o
personalitate cu un aport substanțial în domeniul contabil , în persoana profesorului școlii
comerciale românești , singura de acest gen din spațiul transilvănean, I.C. Panțu. El reprezintă, în
viziunea noastră, fondatorul școlii de gândire contabilă din Transilvania, prezentând în
manualele sale de contabilitate importante elemente ale gândirii contabile, făcând legătur a dintre
aceste concepte și literatura internațională din domeniu a perioadei.
Ulterior, după unirea Transilvanei cu România în anul 1918, Cluj -Napoca devine orașul în care
apare prima instituție de învățământ superior în domeniul economic și contabil , în limba română:
Academ ia de Înalte Studii Comerciale și Industriale . Această instituție reprezintă principalul
cadru de analiză al prezentei lucrări . În interiorul Academiei, contabilitatea s -a dezvoltat ca o
disciplină academică, iar gândirea contabilă a ev oluat prin lucrările r ealizate de profesorii acestei
instituț ii. Personalitățile domeniului contabil , ale căror lucrări din perioada 1920 -1950 le
analizăm, au fost profesorii Academiei și au adus contribuții substanțiale gândirii contabile, și, ne
permitem să spunem, au adus contribuții esențiale practicii contabile în România. Așadar,
primele două capitole ale acestei lucrări dezvoltă evoluția educației contabile și gândirii contabile
în contextul Aca demiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale , dezvo ltând ideea unei școli
transilvănene a gândirii contabile.
În 1940 este momentul culminant al acestei povești , deoarece Academia împreună cu studenții și
cadrele didactice sunt nevoiți să se mute la Brașov, în spațiul de unde practic a început să se
dezvol te gândirea contabilă românească . Această situație , apare datorită contextului politic
internațional, când o mare parte a Transilvaniei este alipită Ungariei, iar toate instituțiile
românești au fost obligate să se mute în altă parte a teritoriului neocupa t. Brașovul a fost ales ca
refugiu al Academiei, datorită semnificației istorice în dezvoltarea educației economice. Aici ,
începe o nouă eră a dez voltării gândirii contabile, eră ce poate fi caracteri zată prin o sporire a
preocupăr ilor pentru cercetarea în domeniul contabil .

10
Povestea se încheie în 1950, dar finalul este anunțat încă din 1948. Noul regim politic instaurat în
România în anul 1945, comunismul, nu încuraja tipul de instituții asemenea Academiei, în care
gândirea liberă și novatoare era încuraja tă.
De-a lungul acestei analize am urmărit și dezvoltarea profesiei contabile în România și influența
Academiei din Cluj -Brașov în evoluția acesteia.
Scopul acestui studiu
Lucrarea de față încearcă să satisfacă o nevoi e existentă, într-un cadru internațio nal al
globalizării și al dezvoltării procesului de standardizare, în contextul în care istoricii vorbesc
despre o istorie globală (Douki and Minard, 2007). Despre istoria contabilității în România se
cunosc puține informații la nivel i nternațional, iar în cadrul teoretic propus de Carnegie și Napier
(1996), studii comparative la nivel internațional ale istoriei contabilității (CIAH) sunt încurajate,
dar în condițiile în care elemente ale istoriei contabilității din această parte a Europei nu sunt
cunoscute , este dificil de realizat astfel de studii. Așadar, considerăm că prezenta teză contribuie
la literatura internațională în domeniul istoriei contabilității.
Așa cum am specificat anterior, evoluția gândirii contabile este un subiect abordat în istoria
contabilității încă de la î nceputul acestui tip de cercetare . Este totuși considerat de către unii
susținători ai curentului nou în istoria contabilității, ca un subiect epuizat aparținând unei ere
trecute . Dimpotrivă, prin cercetarea noastră am aflat că o no uă perspectivă asupra acestui subiect
poate fi creată, permițând apariția unei noi viziuni. Este cunoscut faptul că moda are tendințe de
revenire, de fiecare dată cu noi influențe. Chiar dacă subiectul istoriei gândirii contabile din
România a fost abordat și în alte studii (Demetrescu 1947; Demetrescu, 1972; Rusu, 1991;
Ionașcu, 1997; Calu, 2005; Dobroțeanu, 2005) considerăm că subiectul nu este epuizat, iar
subiectul unei școli de gândire contabilă în Transilvania nu a fost dezbătut .
John Ciardi (1972) ar gumentează că „o întrebare bună nu are niciodată un răspuns. Scopul nu
este de a restrânge aria de cercetare ci de a pune o smânță în loc astfel încât alte semințe să
îmbogățească peisajul de idei ” (citat în Bisman, 2012) ceea ce ne oferă justificarea anal izei unui
subiect din mai multe perspective și în contexte diferite. Studiul evoluției gândirii contabile în
corelație cu evoluția educației superioare în contabilitate și dezvoltarea profesiei contabile oferă
o nouă perspectivă în acest topic. Utilizând u n cadru al școlii de gândire, credem că putem

11
demonstra originalitatea și reînnoirea acestui tip de cercetare, menționând faptul că studiul este
întreprins într -un cadru spațial neutilizat în alte cercetări.
Limitări ale cercetării
Toate cercetările istori ce se bazează pe studierea arhivelor, istoria contabilității nefiind o
excepție în acest sens. În cadrul procesului de studiu al arhivelor, principalele limitări au fost
întâlnite d atorită neclasificării acestora . Întregul fond al Academiei de la Cluj – Brașov a fost
mutat de la Brașov și București la Cluj -Napoca în anul 2010, și nu toate documentele au fost
clasificate. Astfel, în aceste condiții, a fost dificil să identificăm elementele relaționate
contabilității care ar putea contribui studiului nostru. Este posibil ca unele elemente care au fost
trecute cu vederea să reprezinte piese pentru cercetări viitoare. Cercetarea arhivelor este o
activitate minuțioasă și care necesită mult timp, însă elaborarea unei lucrări de doctorat trebuie să
se încadreze înt r-o perioadă limitată.
Câteva dificultăți și limitări ale studiului au fost induse prin lipsa de informații în arhive (de
exemplu, nu am găsit informații referitoare la biograf ia lui Emanoil Nechifor sau tezele de
doctorat din domeniul contabil prezentate la Academie), și de asemenea faptul că unele
documente au fost scrise în limbaj chirilic sau în limba germana și maghiară. A fost o provocare
pentru noi să ne familiarizăm cu scrierea și alfabetul chirilic pentru a putea analiza primul
manual comercial, ca re în opinia noastră reprezintă prima lucrare din domeniul contabil din
Româ nia. Cantitatea informațională este enormă, iar capacitatea de sinteză trebuie calibrată
pentru a oferi o înțelegere riguroasă și corectă.
Așadar, un alt aspect limitativ al aceste i lucrări a fost limba. În total, am utilizat trei limbi –
engleză, franceză și română – iar împreună cu scrierea chirilică, putem considera că am folosit
patru limbi. Când transpunem elemente contabile dintr -o limbă în alta, multe își pierd din
semnificaț ia inițială, tocmai de aceea am pierdut mult timp încercând să exprimăm cât mai corect
gândirea autorilor raportată la gândirea perioadei. În legătura cu această limitare d in punct de
vedere lingvistic, putem face referire și la capitolul 1 din teză în car e am dor it să includem în
cercetare mai multe studii din Europa de Est, însă nu a fost posibil datorită carenței surselor în
limba engleză .

12
O altă limitare este subiectivitatea analizei biografiei autorilor și cercetărilor întreprinse de
aceștia. Deși am î ncercat să păstrăm un grad de obiectivitate, o caracteristică a naturii umane este
de a aborda orice cercetare cu un dram de subiectivitate. Totuși, considerăm că această limitare
este minoră și nu a afectat cercetarea.
Reprezentarea grafică a tiparului de cercetare uzitat:

CONCLUZII GENERALE

13

Este organizată în două capitole. Un prim capitol a bordează
o privire de ansamblu asupra literaturii de specialitate în
domeniul istoriei contabilității , atât sub aspect inter național
cât și sub aspect național , cu scopul de a stabili poziționarea prezentului studiu în aria sa de
cercetare . Al doilea capitol își propune să identifice orientarea cercetării științifice, prezintă
metodele și sursele care au fost utilizate în demersul științific întreprins precum și principalele
întrebările la care studiul dorește să răspundă. Totodată este descris cadrul teoretic care stă la
baza construcției lucrări i.
CAPITOLUL 1 : O PERSPECTIVĂ ASUPRA ISTORIEI CONTABILITĂȚI –
REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE
Motivele care stau la baza studie rii istoriei contabilității au fost în nenumărate rânduri prezentate
în lucrările de specialitate, numeroase articole științifice din sfera anglo -saxonă având ca
principal subiect acestă argumentare. Deși relevanța studi ului istoriei contabilității a fost
dovedită, iar aceasta a devenit și subiect academic în universitățile din anumite țări (Richardson,
2008), există încă nenumărate părți ale lumii care nu au acordat atenția cuvenită acestui subiect.
Această vină i se atribuie Europei de est, România făcând parte din acest grup . În aceste condiții
lucrarea de față își dore ște să vină, așa cum am menționat încă din introducere , în întâ mpinarea
unei nevoi, în contextul în care istorici i vorbesc despre dezvoltarea unei istorii globale .
Pentru a încadra demersul nostru științific în aria de cercetare din domeniul istoriei contabilității
la nivel interațional și mai ales național am condus , în cadrul primului capitol al tezei, o analiză a
literaturii de specialitate pentru a surprinde principalele caracteristici a le acestui gen de cercetare.
Așadar, pentru sfera internațională am analizat evolutiv caracteristicile literaturii din domeniul
istoriei contabilității în Germania, Italia și Franța. Motivul pentru care au fost alese aceste țări se
datorează influenței pe care ele au exercitat -o asupra României și a gândirii contabile din această
țară. Din punct de vedere al literaturii din România am analizat toate lucrările, pe care noi am
reușit să le identificăm ca făcând parte din aria literară a istoriei contabilități i.
Pentru analiza literaturii la nivel internațion al ne -am folosit de studii ist oriografice , iar pentru
analiza cadrului național am intrat în posesia lucrărilor care au fost scrise cu referință la istoria Partea I
Analiza literaturii de
specialitate și met odologia
cercetării

14
contabilității . În primul rând, prin revizuirea li teraturii de specialitate, am observat două mari
caracteristici după care acest gen de literatură poate fi grupat, și anume: după evoluția
cronologică (Zan, 1994; Lemarchand, 2000; Mattessich, 2007 ) și după tema dezbătută sau rolul
pe care îl îndeplinește (Previts et al., 1990; Carne gie and Napier, 1996; Fleischman and
Radcliffe, 2005; Cinquini et al., 2008). În al doilea rând am identificat primele țări din Europa în
care acest gen de literatură a început să se dezvolte și să evolueze. Din acest punct de v edere
Germania, țară care, așa cum se poate observa ulterior pe parcursul lucrări, a influențat puternic
dezvoltarea gândirii contabile din România, și nu numai , a fost prima în care acest gen de
literatură a început să se dezvolte . Această țară, împreună cu Franța au dat lumii uni dintre cei
mai de seamă teoreticieni în domeniul contabil din perioada secolelor XIX-XX, și unii dintre cei
mai importanți autori din domeniul istoriei contabilității din sec XIX și început de secol XX. Tot
cu referință la contex tul internațional am identificat și descris în această parte evoluția literaturii
istoriei contabilității în Italia, leagănul apariției și dezvoltării literaturii contabile încă din secolul
al XV -lea.
În cadrul național istoria contabilității a fost un sub iect puțin abordat în literatură, deși primele
lucrări au fost scrise în prima jumătate a secolului al XX -lea (Voina, 1932; Demetrescu, 1947).
Caracteristica principală care a putut fi observată în cadrul acestui tip de literatură este aceea a
unei istorii a gândirii contabile în princip al la nivel internațional, pu țină atenție fiind acordată
cadru lui național. Autorii români de zvoltă subiectul evoluției contabilității la nivel internațional,
utilizând foarte mult narațiunea și bazându -și în principal studi ul pe surse secundare și nicidecum
pe studiul arhivelor, așa cum este normal în cadrul oricărui studiu istoric (Lemarchand et al.,
2009). Abia începând cu secolul XXI, lucrările (Calu, 2005; Dobroțeanu, 2005) încearcă să
utilizeze un cadru teoretic prin ca re să explice fenomenele istorice din evoluția contabilității.
Totuși o revigorare a acestui gen de literatură a început să se simtă de curând, când o serie de
articole referitoare la evoluția profesiei contabile (Tiron -Tudor and Muțiu, 2007; Zelinschi,
2009; Matiș et al., 2012), a normalizării contabile în țările emergente (Farcane and Popa, 2008;
Albu et al., 2010; Barbu et al., 2012), sau a elementelor contabile din secolul al XIX -lea (Tiron –
Tudor and Matiș, 2010) au apărut în limba engleză, în baze de d ate internaționale sau în jurnale
internaționale specializate.

15
În această parte a lucrări noaste am încercat deasemenea să ne poziționăm în interiorul ariei de
cercetare, prezentând opțiunea noastră teoretică. Cadrul teoretic pe care noi am construit între aga
cercetare are ca bază idea unei școli de gândire contabilă. Acest concept a fost definit în
literatură după cum urmează:

Pe lângă această abordare teoretică, demersul nostru științific utilizează și biografia ca metodă de
cercetare . În aceast ă parte a lucrări noastre am prezentat cum a fost folosită această metodă în
alte studii întreprinse în domeniul istoriei contabilității, practic justificând utilitatea acestei
metode. În ultimă instanță am făcut o prezentare a teoriei lui Abbott, precum și a felului cum
aceasta a fost utilizată în studiile legate de evoluția și dezvoltarea profesiei contabile în legătură
cu educația contabilă. Această teorie este utilă pentru cercetarea noastră deoarece așa cum am
anticipat, dorim să legăm evoluția gândir ii contabile și a educației contabile din Transilvania de
evoluția și dezvoltarea profesiei contabile în România.
CAPITOLUL 2: ASPECTE METODOLOGICE ȘI CADRUL TEORETIC
Acest capitol adresează perspectiva metodologică și epistemologică adoptată în demersul
științific întreprins, metodele de cerc etere uzitate , sursele de arhivă folosite și cadrul teoretic al
lucrăr ii, anunțat deja de capitolul anterior.
În primul rând am dezbătut aspectele epistemologice legate de cele două dimensiuni sau „fațade”
ale acestui tip de cercetare: cea tehnică, care prezintă contabilitatea „ca un pachet de tehnici și
proceduri utilizate cu scopul de a satisface nevoia de informație a unei multitudini de utilizatori ”
și o dimensiune socială și organizațională, care studiază contabili tatea ca un fenomen social Grup de oameni care sunt intelectuali afiliați
unei concepții asupra contabilității (Zan, 1994;
Pagulietti, 2009) O școală de gândire este un model de transformare conceptuală
care se formează ca răspuns la criticism ul referitor la
sustenabilitatea unei paradigme în fața schimbărilor contextuale, și
care furnizează modificări ale acesteia fiind capabil să producă
viitoare paradigme (Previts, 1972).
O școală de gândire este reprezentată de unul sau mai mulți
fondatori a uneia sau mai multora teori, metode sau abordări, și
această nouă teorie (sau metodă) produce o modificare de
paradigmă. Acești fondatori au adepți care vor dezvolta teoriile sau
conceptele (Ioanșcu, 2013).

16
(Gomes, 2008). Aceste două dimensiuni au creat în cadrul ariei de cercetare a istoriei
contabilității două școli de gândi re, cea tradițională și cea modernă . Perspectivei tradiționale i se
atribuie în principal studiul gândirii c ontabile, a tehnicii contabile, o privire interioară a
contabilității fără a o lega de contextul în care a evoluat. Perspectiva modernă asupra istorie
contabilității este una socio -istoric ă care analizează impactul pe care îl are contabilitatea asupra
indivizilor și organizațiilor, într -o mai largă măsură asupra societății (Napier, 2008).
Originalitatea studiului nostru stă în faptul că am încercat o abordare care se încadrează între cele
două curente, si anume noi vom avea o abordare socio -tehnică (fig.1) , realizând un studiu
longitudinal cu o abordare interpretativă asupra istoriei gândirii contabile într -o zonă cu un
context socio -economic și politic particular. In schema propusă de Barbu (2006) și prezentată în
studiul extins, am id entificat locul paradi gmei noastre. Așadar studiul nostru poate fi încadrat în
curentul filosofic de cercetare constructivist inductiv.
Fig. 1: Intersecția dintre viziunea tradițională și cea nouă în cadrul istoriei contabilității
Viziunea
tradiționalistă
Istorie a contabilității
– studii exp licative ale
tehnicii contabile
– utilizarea unor cadre
teoretice
– evoluția tehnicii
contabile influențate de
dezvoltarea socio –
economică
Viziunea modernă
Contabilitatea socio –
istorică
– arată cum,
contabilitatea
influențează indivizii,
organizațiile și
societatea
– o privire critică
asupra evoluției
contabilității
– contabilitatea ca o
practică proactivă
Viziunea
noastră
Socio –
tehnică

17
Aceste aspecte fiind definite, mai departe am exprimat întrebarea cheie la care urmărim să
răspundem prin intermediul cercetării întreprinse:
Se poate identifica, la începutul secolului al XX -lea, în Transilvania, o școală de gândire
contabilă?
Din această întrebare derivă alte patru întrebări sec undare:
1. Cine au fost principalii autori contabili din Transilvania și care au fost principalele idei
dezvoltate în domeniul contabil de către aceștia ?
2. Cum a influențat școala contabilă din Transilvania dezvoltarea contabilității din România?
3. Care a fost contribuția școlii contabile din Transilvania în dezvoltarea profesiei și a educației
contabile din România?
4. Care au fost influențele Europene care au dat specificul gândirii contabile transivănene?
Tot în acest capitol a l lucrări am prezentat și resurs ele de arhivă pe care le -am utilizat precum și
metodele de cercetare. Așadar munca de arhivă pe care am întreprins -o s-a desfășurat în principal
în Arhivele Naționale ale Statului Român, filiala Cluj -Napoca. Deasemenea am întreprins
cercetări și în muzeul CECCAR de la București și în Muzeul „Prima Școlă Românească”,
Brașov. O parte a cărților analizate le -am identificat în bibliotecile din țară în fodurile speciale de
carte (Biblioteca Central Unive rsitară „Lucian Blaga” Cluj -Napoca, Biblioteca județ eană
“George Barițiu” Brașov ).
Pentru o analiză coerentă și structurată a demersului științific asumat, studiul a fost divizat în trei
stagii de dezvoltare (fig. 2) , împărțite în trei capitole:
– Faza de dezvoltare: 1837 -1920
– Faza matură: 1920 -1940
– Faza de declin: 1940 -1950
Cadrul teoretic utilizat în lucrare a fost prezentat deja în capitolul 1, și constă în pilonii unei școli
de gândire contabilă, așa cum sunt prezentați de Previts (1972) . Pentru a justifica legătura dintre
evoluția profesiei și e înv ățământului superior în domeniul contabil din România va fi uzitată
teoria lui Abbott.

18
Fig. 2: Stagii de dezvoltare în evoluția gândirii contabile în conformitate cu literatura românească

19

Abordează analiza efectivă a cercetării. Organizată în patru
capitole această parte a tezei este construită astfel încât să
ofere o imagine coerentă întregului studiu, și să ofere
răspunsul în trebărilor adresate în prima parte. Capitolul 3
este cel care oferă o privire a supra contextului în care se va
petrece acțiunea din următoarele trei capitole, și se va dezvolta școala de gândire contabilă
transilvăneană. Capitolele 4, 5 și 6, așa cum am precizat și anterior, dezvoltă ideea unei școli de
gândire contabilă în Transilvania, reprezentând nucleul analizei noas tre.
CAPITOLUL 3 TERITORIILE ROMÂNEȘTI: CONTEXTUL SOCIAL, POLITIC ȘI
ECONOMIC
În acest capitol am făcut o prezentare de ansmblu a istoriei teritoriilor românești și a contextului
social, politic și economic în care acestea au evoluat. Această analiză am co nsiderat -o utilă
pentru a justifica mai bine perioadele. În prezentul rezumat doar vom justifica pe scurt criteriile
care au stat la baza perio dizării , fără a mai face incursiunea în trecutul istoric. Așadar, factorii pe
care i -am luat în considerare în ev oluția școli no astre de gândire au fost: dezvoltarea politică, cea
economică și cea socială, și nu în ultimul rând dezvoltarea educației, ca o consecință a celor
anterioare. Considerăm că toți acești factori sunt interrelaționați și se definesc unul pe alt ul, însă
ceea ce am observat este că factorul politic este cel care a exercitat cea mai puternică influență
asupra celorlalți. La nivel internațional, Zhang (2005) definea factorii care influențează evoluția
contabilității, printre aceștia numărându -se fac torii politici, economici, cultura, sistemul legal,
taxarea, profesia, limba, istoria, georgrafia, religia și educația. Așadar, mulți dintre aceștia se
regăsesc și în analiza noastră.
Faza de apariție și dezvoltare a gândirii contabile din România (1837 -1920), a fost
caracterizată de dezvoltarea capitalistă determinată de numeroase schimbări de ordin politic în
România: revoluția de la 1848 -1849, unificarea Valahiei cu Moldova (1859), câștigarea
independenței naționale (1877), și Marea Unire (1918). Aceste schimbări de ordin politic au fost
urmate de schimbări de ordin social și de apariția învâțământului superior în domeniul economic
și implicit în cel contabil. Deasemenea, în această periodă au fost efectuate o serie de reforme a Partea I I
Școala de gândire contabilă
din Transilvania

20
sistemului legal și a cel ui fiscal. Această fază se încheie în 1920, din punctul nostru de vedere,
deoarece gândirea contabilă, odată cu organizarea educației superioare în domeniul contabil în
cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj -Napoca intră într -o nouă
etapă de evoluție.
Faza considerată de noi ca fiind cea de maturizare a gândirii contabile și a contabilității ca
subiect academic (1920 -1940), este cea mai favorabilă sub toate aspectele. Contextul politic este
stabil fiind instaurat un sistem mona rhic. Din punct de vedere economic se înregistreză o
continuă creștere, existând totuși niște fluctuații în anii Marii crize mondiale. Aceștia sunt primii
20 de ani după ce Transilvania a fost anexată României , este perioada în care gândirea contabilă,
educația contabilă și profesia con tabilă din România ating pragul maturității, prin intermediul
scrierilor profesorilor de la Academia din Cluj -Napoca, și prin formarea unui cadru academic
favorabil dezvoltării cercetărilor în acest domeniu.
Faza de declin (1940-1950) a școlii noastre de gândire contabilă se regăsește sub influența
puternică a politicilor internaționale și sub puternicul impact a celui de -al doilea război mondial,
care a fost devastator pentru Transilvania și implicit pentru România. Cluj -Napo ca, orașul
Academiei, a intrat sub stapânirea Ungariei, instituția de învățământ superior regăsindu -se în
ipostaza de a părăsi orașul și de a -și găsi o nouă locație unde să își desfășoare activitatea.
CAPITOLUL 4 PRIMII PAȘI SPRE O GÂNDIRE CONTABILĂ – ETA PA
DEZVOLTĂRII GÂNDIRII ȘI EDUCAȚIEI CONTABILE DIN TRANSILVANIA (1837 –
1920)
Evoluția gândirii contabile din România poate fi analizată doar începând cu secolul al XIX -lea,
când a apărut literatura în acest domeniu. Prima lucrare scrisă în literatura de sp ecialitate
regăsindu -se la 1837. În țările vest Europene acest gen de literatură datează încă din secolul al
XV-lea, asfel încât prin secolul al XVII -lea putem întâlni deja o gândire contabilă dezvoltată
(Demetrescu, 1947). Primele scrieri în domeniul cont abil din România, nu sunt considerate de
literatura de specialitate ca fi ind rezultatul unei gândiri autentice românești, ci sunt repre zentate
de traduceri din limba germană și f ranceză.

21
Acest capitol exploră autorii și lucrările lor din pe rioda și spațiul analizat, dar urmărește și
dezvoltarea educației contabile în cadrul școlilor superioare de comerț. Totodată în această etapă
se întreprind și primele demersuri în vederea organizării profesiei contabile din România.
În primă fază am analizat situația edu cației contabile de la nivel ul teritoriilor românești, și în
special a învățământului comercial care s -a dezvoltat în perioada respectivă în Brașov și Cluj –
Napoca. Mai întâi, învățământul comercial în cadrul căreia s -a dezvoltat contabilitatea ca subiect
educativ a apărut în Transilvania la Brașov. Aici la sfârșitul secolului al XVIII -lea s-a dezvoltat o
clasă socială a negustoril or români. Acești negustori aveau nevoie de educație pentru ei și pentru
urmașii lor, prin urmare, ei vor sponsoriza construcția unei școli românești în cetatea Brașovului,
alăturată capelei românești pe care au întemeiat -o la 1833. Școala românească a fost deschisă în
anul 1834 și a fost gândită în așa fel încât să furnizeze cunoștințele necesare unui viitor
comerciant precum și el emente de ținere a registrelor (Marian, 1937; Oltean, 2004; Lumperdean,
2005).
La 1836 primul profesor al acestei școli este ales cunoscuta figură culturală și politică a vremii,
George Barițiu. Acesta va pleda pentru înființarea unei clase comerciale în interiorul acestei
școli, iar ca profesor care va preda ținerea registrelor la această clasă a ales pe nimeni altul decât
Ioan Emanoil Nechifor, autorul primului manual de contabilitate din România. În acest context ,
la 1837, va fi scrisă Allgemeine Handlu ngs und Wechsel -Ordnung -Pravila comerțială care
cuprinde regulile comerții , pentru a servi drept manual la clasa comercială. Înainte de această
dată contabilitatea era predată după autorul german Jöcher, considerat cel mai important autor al
vremii de cătr e Barițiu. Putem deci concluziona acest paragraf cu afirmația , că apariția educației
în domeniul comercial a determinat apariția contabilității, în forma sa incipientă ca un subiect în
curicula școlară și totodată a determinat apariția literaturii în acest domeniu stimulând gândirea
contabilă .
Ulterior la Brașov, după înființarea Camerei de Comerț (1950), va fi înființată și prima școală
comercială în limba Română din acest teritoriu. În celelalte teritorii din România învățământul
comercial a început să se dezvolte în aceeași perioadă, astfel că la 1886, Léautey, identifica în
acest spațiu 6 școli comerciale publice, în orașe pre cum București, Galați, Craiova, d omnitorul
Ioan Cuza semnalând imediat după unirea din 1859, că dezvoltarea unui învățământ superi or

22
economic ar fi benefică pentru o dezvoltare armonioasă a țării (Pescaru, 2012). Acest obiectiv va
fi atins abia în prima jumătate a secolului al XX -lea.
Lăsând Brașovul la o parte, ne -am îndreptat puțin privirea spre Cluj -Napoca, orașul transilvănean
care va reprezenta leagănul primei instituții de învățământ superior din Transilvania. Aici, până
după Marea unire nu au existat instituții de învățământ în limba română. A existat însă o Școală
Superioară de comerț în limba maghiară și a fost înființată și o instituție de învățământ economic
superior, la 1902, Academia mag hiară de Comerț din Cluj -Napoca, preluată ulterior de statul
român și transformată în instituția de învățământ superior economic în limba română din
Transilvania.
Autorii perioadei
Reprezen tații acestei periode sunt Ioan Emanoil Nechifor și I. C. Panțu, ambii originari din
Brașov, ambii profesori și autori contabili. Nechifor este cel care a scris primul manual de
contabilitate în limba română, având o contribuție enormă în ceea ce privește formarea
terminol ogiei contabile în această limbă , fiind și deschizătorul de drumuri în această arie de
cercetare. I. C. Panțu este ce l pe care noi îl considerăm ca fiind fondatorul școlii de gândire
contabile din Transilvania.
Pentru Nechifor, elementele biografice nu au putut fi identificate, știm doar că mai înainte de a fi
profesor și autor al Pravilei Comerciale , el a fost negustor. Î n lucrarea extinsă noi am analizat în
detaliu lucrarea sa. Pe scurt vom preciza aici, faptul că numeroși autori au subli niat că ace astă
carte este o traducere din limba germană. Întradevăr, și autorul său precizează acest lucru, dar
într-un articol din 1937, Marian, sublinia că la acea perioadă, a zice că lucrarea în limba română
a fost tradusă din o limbă străină reprezent a o justificare și o validare a conținutului său. Nu știm
dacă acesta a fost și cazul Pravilei , însă putem lua în considerare și această variantă. Cartea a
fost întocmită, precum alte manuale comerciale din literatura internațională și care au urmat
period ei lui Paciolo , în stil catehistic utilizând teoria persionalistă pentru a explica tehnica dublei
înregistrări . Am încercat să facem o paralelă între Nechifor și Paciolo, dat fiind faptul că ambii
autori, deși despărțiți de câteva secole, au fost deschizăt ori de drumuri, Nechifor în România,
Paciolo în Italia, și ulterior recunoscut la nivel internațional.

23
Ioan Constantin Panțu, profesor la școala comercială din Brașov, este un profesor a cărui dăruire
și gândire contabilă a influențat multe generații (Cris tian, 1927; Gârbacea, 1939). Prin lucrările
sale didactice, în încercarea de a explica cât mai bine tehnica contabilității în partidă dublă, el a
emanat o adevărată gândire contabilă, influențat ă de ideile internaționale ce erau vehiculate la
acea perioadă. Panțu este autorul mai multor lucrări în domeniul contabilității, prima sa lucrare
este scrisă în colaborare cu Arsenie Vlaicu (un alt profesor de la școala de comerț din Brașov),
Introducere în șciințel e comerciale în usul școalelor comerciale și pentru studiul particular
(1892). Cea mai importată lucrare este cursul de contabilitate pe care l -a elaborat în trei volume,
ultimul dintre ele fiind cel mai complex , Știința conturilor sau contabilitatea în pa rtidă dublă
(1907), profesorul scriindu -l după ce a acumulat o experiență în învățământ de 25 de ani. Panțu
este cel care a dezvoltat în literatura contabilă din România viziunea matematică, materialistă
asupra conturilor. Ecuația care stă la baza concepți ei sale este următoarea:
Activ -pasiv = capital (activul net)
Pentru a sintetiza aici principalele idei emanate de acești doi autori ai periodei, în tabelul 1 , am
rezumat opinia lor asupra contabilității.
Tabel 1 Analiză a elementelor contabile de la Nechif or la Panțu
Elementele analizate Ioan Emanoil Nechifor I. C. Panțu
Subiectul lucrării Manual pentru negustori Manual comercial/manuale de
contabiliate
Profesia Negustor și profesor Professor
Influența străină German ă, Fra nceză and Italian ă German ă, Elv ețiană, Fra nceză
and Italian ă
Theoria uzitată Teoria personalistă Teoria materialist cu două și trei
serii de conturi
Opinia asupra Bilanțului Cumpănă de valori/ element
central Rezumat al inventarului. Prezintă
situaț ia afacerii.
Inventarul O dată pe a n Inventar de deschidere și apoi o
dată pe an sau odată la doi ani.
Metodele de evaluare pentru
stocuri Cost istoric Prețul pieței și costul istoric
Metodele de evaluare pentru
mijloacele fixe – Valoare de înlocuire sau valoare
de utilizare
Amortizare a Nu este menționat Amortizare linear pentru activele

24
corporale

În această perioadă se fac și primele demersuri pentru organizarea profesiei contabile din
România. Aceasta nu a evoluat ca o necesitate, ci ca un fenomen de închidere social ă (Zelinschi,
2009). Acest proces este totodată puternic legat de apariția școlilor de comerț, deci a educației
comerciale și contabile. Într -o primă fază este constituit Cercul Absolvenților Școlilor de Comerț ,
în 1888. Membrii acestui cerc sunt cei care vor lupta pentru organizarea profesiei contabile,
reușind un prim pas spre acest ideal în anul 1916 când este recunoscut ca persoană legală Corpul
Absolvenților Școalelor Superioare de Comerț . Acest proces este încheiat în 1920 când profesia
contabilă este legalizată prin tr-o lege, care a fost considerată ca una dintre cele mai favorabile ale
acelei perioade.
Privind discuțiile de la nivel internațional, care au influențat și gândirea contabilă a acestei
perioade, sunt conduse de ideologi francezi și germani , dar și italie nii încep să recupereze din
terenul pierdut , după secolul al XV -lea. Se poa rtă discuții în jurul teoriilor conturilor, care au
apărut ca răspuns la nevoia de a explica cît mai bine tehnica d ublei înregistrări. În literatura
franceză se dezvoltă teoria pers onalistă a conturilor, prezentă încă din lucrarea italianului Luca
Paciolo, iar primul autor francez care are o influență puternică încă în secolul al XIX -lea este
Edmond Degrange, tatăl. În literatura din Franța discuțiile acestei perioade iau deja forma
contabilității industriale și manageriale, demonstrând o puternică dezvoltare a gândirii contabile
(Mattessich, 2008). Autorii germani ai perioadei sunt cei care dezvoltă teoriile materialiste cu o
serie și două serii de conturi, teorii care au influențat, așa cum am precizat anterior și gândirea lui
Panțu. Aceste teorii sunt cele care evoluază ulterior în teoriile bilanțului și a firmei.
CAPITOLUL 5 CRISTALIZAREA GÂNDIRII CONTABILE ȘI A PRIMEI FORME DE
ÎNVÂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN DOMENIUL CONTABIL ÎN TRANSILVA NIA –
FAZA DE MATURIZARE (1920 -1940)
Începând cu această perioadă gândirea contabilă din Transilvania și din România intră într -o altă
eră, cea a conturări și dezvoltării într -un mediu propice creat de organizarea învățământului
superior economic sub forma Academiilor de Înalte Studii Comerciale și Industriale din

25
București (1913) și Cluj -Napoca (1920). Atenția noastră este focusată pe evoluția Academiei de
la Cluj -Napoca, care a fost organizată după modelul celei de la București utilizând aceași lege de
organizare. Dar mai întai de toate cele două Academii din România au fost organizate după
modelul instituțiilor similare din Germania, Belgia și Franța (Evian, 1940).
În etapa precedentă am prezentat contabilitatea dezvoltându -se ca subiect de studiu în cadr ul
școlilor comerciale, iar în Transilvania în limba română în cadrul școlii comerciale din Brașov.
După Marea Unire de la 1918, când Transilvania a fost alipită României, preluarea instituțiilor
publice de către statul român și naționalizarea lor a dus la înființarea la Cluj -Napoca, important
centru economic al Transilvaniei, a Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, prima
instituție de învâțământ superior în domeniul economic și contabil în limba română din această
regiune a țării. Această i nstituție a favorizat dezvoltarea contabilității ca subiect de studiu
academic, în același timp favorizând și dezvoltarea gândirii contabile prin crearea unui cadru
favorabil cercetărilor în acest domeniu. Profesorii Academiei, prin lucrările lor, manuale, cursuri,
tratate, dezbat probleme contabile și ridică probleme de actualitate la acea dată și în contextul
internațional. Toate aceste studii au fost divulgate prin intermediul publicațiilor Academiei:
revista Observatorul social economic , Analele Academ iei, Conferințele extensiunii academice .
Acestea au avut un rol crucial în dezvoltarea pe baze științifice a contabilității și a gândirii
economice.
În actele din arhivele Academiei, am putut identifica subiectul contabilitate în curicula de studiu
a acest eia sub forma contabilității generale, contabilitate industrială, contabilitate bancară, și
chiar și câteva ore facultative de istoria contabilității. Deja din această parte am putut identifica și
o parte a personalităților contabile din această perioadă: Iosif Gârbacea, Dumitru Voina și
Alexandru Sorescu. Un alt subiect de studiu care cuprindea și elemente de contabilitate era
Studiul întreprinderilor , care de -a lungul anilor și -a schimbat denumirea dar în esență rămânând
același subiect, și fiind predat d e Ioan Evian. Am putut deasemenea identifica și profesorii de
contabilitate ai acestei perioade, chiar dacă nu toți au putut fi considerați ca fiind personalități
contabile ale perioadei (tabel 2) .
Tabel 2 Cadrele didactice ale Academiei în domeniul contab il
Name Function Year Subject

26
Ionescu
Alexandru N. Profesor înlocuitor
1920 -1930 Contabilitate Generală ,
Contabilitate bancară
Gârbacea Iosif Profes or 1922 -1949 Contabilitate comercială ,
Calculație economică ,
Contabilitate industrială ,
Sorescu
Alexandru Conferențiar 1930 -1940 Contabilitate generală și bancară
Nichiciu Traian Asistent 1931 -1936 Contabilitate generală și bancară
Voina Dumitru Asistent Professor
1936 -1950 Contabilitate generală ,
Calculații economice
Popa Ioan Expert contab il, asistent 1938 -1939
Cursul practic de contabilitate

Domilescu
Iovan Expert contabil, asistent 1938 -1940 Cursul practic de contabiliate
Mirion
Gheorghe Expert contabil, asistent 1938 -1940 Cursul practic de contabiliate
Contabilitatea se preda atât în cursuri magistrale, cât și practice (tabel 3) . Manualul preferat
pentru această perioadă era cursul profesorilor Alexandru Sorescu, conferențiar la Academia din
Cluj-Npaoca, și Spiridon Iacobescu, de la Academia din București. Acești doi autori au fost
dezvoltatorii și susținătorii teoriei juridico -patrimonialiste în România. Astfel, ei susțineau că
patrimoniul unei întreprinderi este subiect de drepturi și obligații.
Tabel 3 Numărul orelor de contabilitate predate pe săptămână la Academie în interv alul
1936/1937 și 1937/1938
Anul a cademi c Anul de studiu I II III IV
1936/1937 Num ărul orelor 3 3 4 (3)1 2

1 Curs și seminarii

27
de curs
1937/1938 Num ărul orelor
de curs 2 (3) 2 4 7
Soursa : Proiecția autorului după informații preluate din Arhivele Naționale ale Statului Rom ân, Fondul Academiei
de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj -Brașov, dosarul 26, p.68 -69
După prezentarea situației întemeierii și evoluției Academiei pe parcursul perioadei sub analiză,
precum și a contabilității ca subiect de studiu în cadrul Academiei, am trecut la identificarea și
analiza autorilor cheie ai perioadei. Aceștia sunt profesori ai Academiei de Înalte Studii
Comerciale și Industriale din Cluj -Napoca și importanți actori ai vieții economice din România.
Autorii perio adei
Așa cum a m anticipat autorii acestei periode sunt: Iosif Gârbacea, Dumitru Voina, Ioan Evian și
Alexandru Sorescu. În această parte a lucrării noastre am analizat aspecte ale veții lor
profesionale, am prezentat biografiile lor și am analizat munca lor evidențiind contribuția pe care
au avut -o din punct de vedere al gândirii contabile.
Analizați în ordinea apariției lucrărilor lor care au contrbuit la gândirea contabilă din
Transilvania și la cea din România, am început cu personalitatea profesorului Iosif Gârbacea,
considerat de noi specialistul contabilității indu striale din această regiune, dar și cel care prezintă
pentru prima dată în literatura contabilă de la noi elemente de contabilitate managerială,
conta bilitatea co sturilor, inspirat fiind de autorii francez i și germani, dar și de cei americani.
Acest profesor și-a dedicat întreaga carieră academică AISCI Cluj -Brașov , iar contribuțiile sale
le vom regăsi și în perioada următoare, corespunzătoare capitolului 6. El este origina r din zona
Brașovului, iar pe lâng ă activitatea sa didactică, a avut și importante funcții în aparatul de stat și
mai cu seamă în cadrul Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, dar și expert contabil
pe lângă finanțele publice din Cluj -Napoca. Din toate aceste poziții el a pu tut să influențeze atât
gândirea cât și practica contabilă din România, fiind un adept al normalizării contabile și al
bugetării.
Așadar pe lângă alte numeroase contribuții în domeniul economic, prezentate mai pe larg în
materialul extins, cartea care l -a consacrat în această perioadă a fost Organizare și contabilitate

28
industrială , considerată de noi ca fiind prima carte de contabilitate managerială din România. La
nivel internațional a fost pornit un curent privind educația managerială, de către francezul Henry
Fayol, dar și un curent de raționalizare economică pornită de americanul Taylor, aceștia având o
puternică influență și asupra gândirii profesorului Gârbacea. După o analiză complexă a lucrării
sale în care am putut observa cum face distincția între calculația consturilor în diverse faze ale
producției, între costurile de producție și cele de vânzare, precum și propunerea unui plan de
conturi pentru industrie, am putut conchide că Gârbacea a realizat un pas important în cadrul
gândirii contabile din R omânia, făcând trecerea de la ținerea registrelor la contabiliate „ca un
instrument managerial de precizie” (Littleton, 1988).
Autorul care urmează în ordinea apariției lucrărilor de importanță deosebită din literatura
contabilă românească e ste profesorul Voina. Originar tot din Brașov, asemenea predecesorilor
săi, el a fost asistent la Academie pentru o perioadă destul de lungă de timp și devine profesor
abia în perioada de declin a acesteia, asta pentru că nu a renunțat la postul său de pro fesor de
contab ilitate în școlile superioare de comerț. Dumitru Voina, considerăm noi, este una dintre cele
mai de seamă personalități din domeniul contabil din Transilvania, o figură reprezentativă a școli
de gândire contabile transivănene. În această perioadă el este p rimul autor al unei lucrări de
istoria contabilității de la noi din țară. La 1932, autorul prezintă teza de doctorat, care ulterior ia
si forma unei cărți cu titlul Faze din evoluția contabilității , fiind pionier al acestui tip de
literatură. Lucrarea sa este bazată pe lucrări scrise la nivel internațional, în special maghiare și
germane, prezentând evoluția contabilității din cele mai vechi timpuri și până la momentul în
care acesta se afla. Referitor la istoria contabilității din România, el doar mențion ează câteva
aspecte referitoare la difuzarea contabilității în partidă dublă în această țară. Autorul a scris un
număr important de studii având ca subiect central diverse probleme economice, de educație
comercială, de contabilitate. O listă a acestora se regăsește în anexa 3 din lucrarea completă.
Numeroase dintre ideile exprimate în studiile publicate în această perioadă în special în paginile
Observatorului social economic, se vor regăsi în tratatul său de contabilitate din faza următoare,
prezentată în capitolul 6.
Cel care este și va fi poate, figura cea mai cunoscută a școlii de gândire transilvane, este Ioan
Evian. Datorită controversei pe care a stârnit -o prin lucrarea sa de la 1940, Teoriile conturilor –
studiu economic – privat și de istorie critică a conturilor în contabilitate , precum și datorită

29
teoriei pe care el a construit -o în această lucrare, a rămas în memoria colectivă ca fiind cel mai
reprezentativ pentru Academia de la Cluj-Napoca. Profesorul originar din București, și -a
desfășurat aproap e întreaga activitate didactică la Academia din Cluj -Brașov, predând la catedra
de Studiul practic al Întreprinderilor comerciale și industriale . Totodată el a avut importante
funcții publice, acumulând o experianță bogată care a contribuit la dezvoltarea spiritului său
novator, critic și combatant.
Evian este cel care a dezvoltat în lucrarea sa teoria economică în contabilitate, o teorie care se
opune celei juridico -patrimonialiste dezvoltată de Iacobescu și Sorescu. Acesta neagă caracterul
științific al c ontabilității și face din aceasta doar o artă, un instrument, o anexă a studiului practic
al întreprinderii. El a preluat de la autorul german Nicklisch teoria materialistă și a prelucrat -o
prin filtrul propriu dându -i un caracter pur economic. Ecuația car e stă la baza gândirii sale este:
Avere = Capital , astfel că din punctul său de vedere tot ceea ce este activ este considerat avere și
tot ceea ce este pasiv este considerat capital. Deasemenea el dă informații importante referitoare
la bilanț, pe care el nu îl consideră un cont, ci doar având forma unui cont, și care poate fi
înlocuit din punctul său de vedere cu Contul de Profit și Pierdere.
Totodată în această parte am prezentat și figura și viziune profesorului Sorescu asupra
contabilității, el fiind un ul din autorii Cursului General de Contabilitate , care a dezvoltat teoria
juridico -patrimonial istă. Acesta este și el originar din București, începându -și activitatea la
Academia din București, dar într -un final optând pentru cea din Cluj -Napoca, unde și-a petrecut
10 ani din cariera didactică. Așa cum am anticipat deja el, împreună cu profesorul Iacobescu de
la Academia din București au dezvoltat teoria, căreia i s -a opus Evian, și ulterior și Voina. În
principal această teorie poate fi definită ca privind activele (patrimoniul) ca și elemente de
drepturi și obligații, iar pasivele ca și drepturi și obligații.
Referitor la profesia contabilă, în această perioadă s -au făcut importante progrese, la 1921,
Corpul Contabililor A utorizați și al Experților C ontabi li fiind rglementat prin lege. O lege care a
ajutat profesia contabilă în procesul său de „închidere socială”. Conform studiilor din literatura
de specialitate a putu fi observat că, cunoștințele profesioniștilor contabili se bazează în general
pe cunoștin țele oferite de mediul universitar ( Abbott, 1988; Brown, 2001 ). Acesta a fost și cazul
în ceea ce privește profesia din România , care într -o primă fază a acce ptat în profesie absolvenții

30
de școli comerciale, absolvenții de liceu și absolvenții Academiilor, fără a prescrie nici un
examen de intrare. Acest lucru nu s -a dovedit a fi benefic, iar începând cu anul 1929, a fost
introdus un examen pentru accesul la profesie, în care se cereau cunoștințe de contabilitate după
cursul universitar al profesorilor Iaco bescu și Sorescu.
Profesia contabilă din România este în această perioadă recunoscută din punct de vedere
internațional participând la toate congeresele internaționale organizate și având și intervenții
apreciate. În anul 1930 congresul internațional al pr ofesiei contabile este organizat la București,
acest lucru reprezentând un triumf al profesiei contabile din România. Putem observa legătura
dintre Academia de la Cluj și profesia contabilă prin faptul că aceasta oferea sprijin logistic
Corpului Contabilil or, ori de cate ori era nevoie. Deasemnea profesori ai Academiei făceau parte
din admninistrația filialei Corpului la Cluj, ei nefiind personalități contabile (ex. Sabin Cioran)
Din punctul de vedere al influențelor internaționale ale perioadei în gândirea contabilă din
România amintim, pe cei trei „S” din literatura germană: Simon, Schmalenbach și Schmidt
(Richard, 2008). În completare la aceștia putem să adăugăm și pe Schär, Nicklisch și Leitner,
autori contabili care au adus importante contribuții disci plinei Studiul Întreprinderilor . Totodată
contribuția francezului Jean Dumarchey nu poate fi ignorată. Discuțiile în această perioadă
continuă pe tema teoriilor conturilor, dar un loc important îl ocupă discuțiile referitoare la bilanț,
și la teoriile bila nțului. Totodată încep preocupările referitoare la realizarea unor planuri
contabile.
CAPITOLUL 6 APOGEUL ȘI DECLINUL GÂNDIRII CONTABILE ȘI A
ÎNVÂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR CONTABIL DIN TRANSILVANIA
Acest capitol continuă ideile începute în perioada precedentă, analizând locul contabilității ca
obiect de studiu și a gândirii contabile în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și
Industriale din Cluj -Napoca. Aceată fază stă sub auspiciul celui de -al doilea război mondial și a
intervenției politicilor intern aționale în România. Așa cum am precizat și anterior este o etapă
dificilă pentru Academia de la Cluj -Napoca, care la 1940 este nevoită să părăsească acest oraș,
devenit în urma Dictatului de la Viena parte a Ungariei hortiste. Academia se relochează la
Brașov și până prin 1948 cunoaște o relativă dezvoltare atingând apogeul său în ceea ce privește
activitatea de cercetare și cea didactică. La 1948 Academia este transformată de către sistemul

31
comunist, instaurat încă de la 1945 în România, în Institut Economi c de Planificare, iar la 1950
este mutată la Iași unde va mai funcționa până în 1956, iar mai apoi desființată.
În această perioadă Academia caută să se redreseze și să își găsească locul la Brașov. Mare parte
a studenților și profesorilor au urmat -o în ac est oraș și au luptat pentru reorganizarea sa. Se reia
reeditarea revistei Observatorul social economic , care a fost întreruptă în 1938 la Cluj -Napoca,
iar dezvoltarea pe baze științifice este încurajată. În contextul propagării tot mai accentuate a
rațion alizării contabilitatea devine subiect important de studiu în paginile Observatorului . În
acest capitol noi am întreprins o analiză cantitativă a studiilor din domeniul contabil apărut în
paginile revistei, astfel că am observat că în cele 11 numere care a u fost publicate în perioada
brașoveană, dintr -un total de 276 de lucrări, reprezentînd articole, cronici sau recenzii de cărți, 42
au fost în domeniul contabilității, reprezentând 15,22%. Acesta este un număr semnificativ.
Ca trăsături generale putem semn ala că lucrările au fost scrise de autor unic și că majoritatea au
urmărit probleme generale de contabilitate. Subiectele dezbătute au vizat în principal probleme
legate de normalizarea contabilă, de bugetare, de contabilitate publică, de utilizare a stati sticii ca
instrument de comparație a bilanțurilor. Autorii contabili sunt în principal aceeași, la care se mai
adaugă câțiva asistenți, precum Dumitru Rusu, Ioan Tarța, Manolache Mihai, Octavian Lungu.
Dumitru Rusu va deveni în perioada până la 1950 confer ențiar, iar ulterior el este întemeitorul
școlii de contabilitate de Iași, în Moldova. Așadar se poate afirma că ceea ce a fost creat din
punct de vedere al gândirii contabile, în Transilvania începutului de secol XX, s -a transferat
ulterior spre alte teri torii din țară, contribuind în mare măsură la ceea ce numim azi școală de
contabilitate.
Autorii perioadei
Sunt preocupații de problemele enunțate mai sus, în principal de normalizarea contabilă, și de
redefinire a contabilității. Aici vom regăsi aceași a utori din perioada precedentă care dezvoltă noi
idei sau sunt ancorați în divergențe de idei cu alți autori din țară.
În primul rând îl regăsim din nou în această perioadă pe Iosif Gârbacea care este preocupat de
problematica bilanțului, de normalizarea c ontabilității și de anumite probleme legate de audit.
Gândirea s -a este una orientată spre practica contabilă și influențează deciziile legate de
bugetare.

32
În această perioadă se remarcă caracterul eclectic al profesorului Dumitru Voina, care în 1943
publi că Cursul de contabilitate generală , un adevărat tratat de contabilitate, completat și reeditat
în 1947. În această lucrare el ia apărarea contabilității și caracterului său științifi c, dezvoltând în
literatura con tabilă din România, teoria juridico -econom ică, care se așează între celelate două
teorii prezentate în capitolul 5. Voina critică percepția lui Evian asupra contabilități, însă nu
poate fi de acord nici cu privirea exagerat juridică a profesorilor Iacobescu și Sorescu. Ecuația
gând irii sale este: Activ = Cap ital propriu + Capital străin . El nu este de acord cu, concepția
lui Evian în care tot ceea ce reprezintă avere este asimilat activului, și tot ceea ce înseamnă
capital este pasiv. El este primul din literatura contabilă din România care lărgeșt e aria de studiu
a contabilității și la alte instit uții care nu sunt întreprinderi comerciale, și apreciază că ,
contabiliatea este compusă din: tehnica contabilă, calculația costurilor, bugetarea și statistica.
Prezenta perioadă este dominată în sfera cerc etării contabile , de discuțiile stârnite de lucrarea
profesorului Evian, Teoriile conturilor . Aceste discuții au luat forma unor articole științifice, pe
de o parte ale profesorului Iacobescu, ca răspuns la criticile pe care Evian le -a adresat concepției
sale, și pe de altă parte a celui din urmă ca răspuns la criticile pe care Iacobescu i le va adresa în
aceste articole . Se crează un dialog prolific, care noi considerăm, că a alimentat concepția
profesorului Voina . Se crează clar două tabere, corespunzătoa re celor două școli: cea de la Cluj –
Brașov , economică, și cea de la București , patrimonialistă . În tabelul 4, vom prezenta sintetizat
cele trei concepții care s -au conturat în doctrina contabilă din România.
Un ultim au tor pe care noi am considerat că trebuie să îl prezentăm aici împreună cu a sa
contribuție, este profesorul de statistică Dumitru Hașigan. Acesta, în două lu crări, propune
utilizarea statis ticii în analiza bilanțului, în condițiile în care acesta nu era încă normalizat,
uniformizat. Afirmă că statistica este utilă în momentul în care investitorii, și mai ales instituțiile
de credit doresc să cunoască situația comparativă a mai multor companii. Este deja o gândire
contabilă avansată, în care situațiile financiare trebuie să fie clare pentru uti lizatorii externi
companiilor.
Profesia contabilă în această perioadă înregistrează un declin puternic cauzat de contextul
național și internațional defavorabil , în 1950 fiind desființat Corpul experților contabili, după ce
anterior se încercase o încopora re a acestuia în Asociația inginerilor tehnici.

33
Tabel 4 O sinteză a celor trei concepții din doctrina contabilă a vremii
Elementu l contabil S. Iacobescu and Al.
Sorescu (1928) I. N. Evian (1940) D. Voina ( 1943 , 1947)
Teoria utilizată Juridico -patrimonială Economică Juridico -economică
Ecuația contabilă Active = Pa sive Avere=Capital Active=Capital
propriu+capital străin
Teoria bilanțului Static Organic Static
Amortizarea Metoda directă Metoda indirectă Prezintă ambele metode

CONCLUZII GENERALE
Această c ercetare reflectă conceptele și teoriile dezvoltate de către autorii contabili , care au fost
deasemenea ș i profesori de contabilitate , din Transil vania, începând cu secolul al XIX -lea ș i
prima jumătate a secolului XX . Cadrul temporal , pe care noi l -am prop us, încorporează perioada
în care contabilitatea a apărut ca și subiect educațional în școlile de comerț din România și în
care gândirea contabilă a apărut în Transilvania sub puternice influențe germane. Autorii pe care
noi îi analizăm în acest studiu sun t, cum noi am încercat să arătăm, importante personalități din
domeniul contabilității, fiind recunoscute în literat ura contabilă din România ca având o mare
contribuție la dezvoltarea doctrinei contabile.
În capitolul 2 am adresat anumite întrebări la car e, pe parcursul studiului, am încercat să și
răspundem. Cea mai importantă întrebare, de la care derivă și celelalte, a fost dacă: A existat o
școală de gândire contab ilă la începutul secolului al XX -lea, în Transilvania?
Pentru a răspunde acestei întrebăr i central e am utilizat cadrul teoretic al unei școli de gândire
contabilă propusă de Previts (1972). A m folosit biografiile autor ilor din domeniul contabil și am
analizat lucrările acestora în relație cu contextu l social, economic și politic. Reamintind ac um ce
înseamnă o școală de gândire contabilă, așa cum am prezentat în prima parte a studiului, dorim
să subliniem modul în care autorii din Transilvania au format o școală de gândire contabilă în
prima parte a secolului al XX -lea. Prin urmare, o Școală de Gândire este un model observat de
transformare conceptuală care :
1. Apare ca răspuns la criticile paradigmelor existente cu privire la capacitatea acestora
de justificare în fața schimbării condiți ilor.

34
În timpul secolului al XIX -lea, gândirea contabilă r omânească a fost dominată de traduceri din
limba germană ș i franceză. Acestea au exprimat viziuni contabile prin care au explicat
funcționarea conturilor prin utilizarea personificării. Contabilitatea era strâns legată de comerț în
această perioadă, servi nd ca instrument negustorilor , care erau sfătuiți ce fel de registre să țină .
Bilanțul contabil și contul de profit și pierdere nu erau obligatorii. Condițile au început să se
schimbe, în Ro mânia, începând cu secolul al XX -lea și în special după anul 1918, când,
deasemenea și contabilitatea trebuia să se schimbe. Ca și răspuns la personificarea conturilor care
nu era plauzibilă , a apărut concepția materialist ă dezvoltată de către școala germană și adoptată
deasemenea de către autorii r omâni la începutul sec olului al XX -lea.
2. Furnizează modificări viabile și/sau formulări unice de paradigme cerute de către
schimbarea condițiilor
În secolul “organizării științifice” (Vlaemminck, 1956) au fost stârnite noi paradigm e și viziuni
asupra contabilității . Această p erioadă este subiectul schimbărilor majore în contextul social,
economic și politic, dar deasemenea și în evoluția gândirii contabile. Este secolul teorii lor din
domeniul contabilității : a teoriilor conturilor și a teoriilor bilanțului contabil, a discuți ilor asupra
amortizării și a celor referitoare la caracterul științific al contabilității. Adepții te oriei materliaste ,
cu două serii de conturi , și fondatorii școli de gâ ndire contabilă din Transilvania, au avut o
viziune economică asupra contabilității î n care bilanțul contabil era static, iar amortizarea era
văzută ca și un cont de rectificare a imobilizărilor . Inventarul era cel mai important, iar bilanțul
contabil reprezenta doar schema abstractă a acestuia. În această perioadă erau propuse diferite
sisteme de evaluare, dar discuția principal ă se învârtea în jurul costului istoric și a costului de
înlocuire, ca și urmare a unui trend internațional, datorat inflației din diferite țări.
Baza școlii de gândire contabile, care considerăm că s-a format în Tr ansilvania , în prima parte a
secolului al XX -lea, o constituie I. C. Panțu, profesor de contabilitate al școlii de c omerț din
Brașov, care , cu viziunea sa asupra contabilității a influențat multe dintre generații le viitoare de
profesori de contabilitate și de personalități cu importante funcții de conducere în domeniul
bancar sau industrial . El este cel care a adoptat pentru prima dată, în România, teoria materialist
cu două serii de conturi, renunțând la vechiul obicei de a personifica conturile. L-am iden tificat
pe Panțu ca și primul autor din România care a avut o viziune economică asupra contabilități. El
a fost urmat de către profesorul Gârbacea, de către controversatul profesor Evian și echilibrat ul

35
profesor Voina, cu toții de la Academia din Cluj -Napo ca. Aceștia au atribuit contabilității noi
roluri și au discutat caracterul ei științific. Tot e i au fost cei care au propus noi soluții pentru
problemele existente din contabilitate.
3. Oferă o influență semnificativă asupra dezvoltării unor paradigme ulterioare .
Teoriile contabile care au fost dezvoltate de către autorii contabili din Transilvania au stărnint în
acea perioadă discuții aprinse, ducând la apariția de noi paradigm e. Spre exemplu, t eoria
economică, susținută de toți teoreticienii transi lvănen i, sub o formă sau alta, reprezintă baza
reglementărilor și standardelor internaționale actuale.
Celor patru întrebări care au derivate din întrebarea central ă, am încercat să răspundem pe
parcursul fiecărui capitol. Așadar:
1. Cine au fost principalii aut ori contabili din Transilvania și care au fost principalele idei
dezvoltate în domeniul contabil de către aceștia?
Am identificat pe Emanoil Nechifor ca fiind primul autor din Transilvania, și din România,
considerat de noi ca precursor al școlii de gândir e contabilă din această regiune . După el am
identificat pe cea de doua personalitate contabilă, I. C. Panțu, profesor de contabilitate la școala
comercială din Brașov.
Pentru perioada cuprinsă între 1920 și 1950, am identificat profesorii Academiei din Clu j-
Brașov, cei care efectiv au dat formă și substanță școli de gândire contabilă transilvănene, prin
teoriile și viziunea care au avut -o asupra contabilității în cadrul acestei instituții de învățământ
superior. Au fost identificați profesorul Iosif Gârbace a, și preocupările sale legate de
contabilitatea managerial și calculația costurilor; profesorul Evian, cu teoria sa economică;
profesorul Voina, care a dezvoltat una dintre cele mai modern teorii contabile și anume teoria
juridico -economică, fiind și prim ul autor a unei lucrări de istoria contabilității. Împreună cu
aceștia am prezentat și pe Alexandru Sorescu și Dumitru Hașigan.
2. Cum a influențat școala contabilă din Transilvania dezvoltarea contabilității din România?
Autorii contabili din Transilvania au fost adesea pionieri în cadrul literaturii contabile din
România, prin lucrările care le -au realizat . Aceste lucrări au influențat gândirea contabilă din
România, oferind câteodată subiecte de discuție în cadrul academic și profesional al comunității

36
contabile. Majoritatea acestor autori pe lângă carierele lor academice, au ocupat și funcții
importante în aparatul de stat de unde au putut avea un cuvânt de spus în ceea ce privește
educația economică, normalizarea contabilității și dezvoltarea contabilit ății în industrie.
Începând din capitolul 4, am prezentat și evoluția profesiei contabile din România, care a evoluat
ca o reacție de „închidere socială” a absolvenților școlilor superioare de comerț împotriva altora
care practicau tehnica contabilă, chiar dacă nu aveau cunoștințele necesare.
În prima fază a dezvoltării organismului professional contabil a fost dificil să identificăm
contribuția școlii contabile din Transilvania. Am putut doar să facem supoziția că în Brașov
aflându -se una din cele mai apre ciate și cunoscute școli de comerț din teritoriile Românești ,
mulți dintre absolvenții care au inițiat mișcarea de profesionalizare au fost elevii ai acestei școli.
Dar aceasta rămâne doar o supoziție nevalidată.
În următoarele stadii de dezvoltare a prof esiei contabile am putut identifica profesori ai
Academiei care erau parte a corpului, unii dintre ei posedând și funcții administrative.
Deasemenea au fost identificate și interacțiuni ale Academiei cu filial de la Cluj a Corpului.
Totodată legătura dintr e Academie și profesia contabilă este dată și de faptul că, cunoștințele
contabile acumulate la instituția de învățământ superior era o precondiție pentru accesul la
profesie.
4. Care au fost influențele Europene care au dat specificul gândirii contabile t ransi lvănene?
Principalele influen țe europene au f ost cele germane de la începutur i și până în 1950. Acest fapt
nu este surprinzător, Transilvania aflându -se de -a lungul istoriei în sfera de influență a culturii
germane. Școala germană, împreună cu cea fra nceză au influențat atât gândirea contabilă din
România, dar și cea de la nivel internațional, fiind completate uneori de concepția italiană.
Contribuțiile prezentului studiu
Acest studiu contribuie cel puțin în trei sensuri la dezvoltarea literaturii în d omeniul istoriei
contabilității din România și, într -o mai largă măsură, din Europa de Est. În primul rând acest
studiu prezintă evoluția gândirii contabile într -un spațiu temporal și spațial care nu a fost adresat
anterior. Autorii contabili pe care noi i -am considerat ca actorii principali ai acestei cercetări nu
au fost analizați în detaliu pînă la acest moment. .

37
În al doile rând, este și un studiu al educației contabile cu accentul pus pe educația superioară
contabilă desfășurată în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj –
Brașov. În al treilea sens, acest studiu contribuie alături de altele asemenea lui la extinderea
literaturii din domeniul istoriei contabilității preocupate de evoluția profesiei contabile.
Perspective ale c ercetării viitoare
Acestă cercetare crează premise pentru viitoare cercetări de acest gen dezvoltate pe alte școli de
contabilitate din țară, de exemplu Iași sau București. Deasemenea, astfel de studii pot fi efectuate
și în alte țări din Europa de Est pen tru a contribui la dezvoltarea globală a istoriei contabilității.
Totodată studiul crează premise și pentru o cercetare mai detaliată a tehnicei și a practicii
contabile din acea periodă. Dacă ar putea fii identificate arhive ale unor companii industriale și
puse în paralel cu lucrările profesorului Gârbacea, de exemplu, pentru un studiu asupra
contabilității costurilor.

38
Primary sources
Archives
Arhivele naționale ale statului român filiala Cluj -Napoca (National Archives of the Romanian State, Cluj -Napoca
branch) – Fondul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale (The fund of the Academy of High
Commercial and Industrial Studies)
 File 10 – Corespondența privind numirea în funcție, acordarea unor gradații, aprobări și cereri de concedii,
demisii etc. ( Correspondence on the appointment, grant ing graduations , approvals and requests for leave ,
resignations ), p. 1, 12, 13, 21, 23, 26, 36, 37, 38,, 41, 46, 51, 60, 97, 115, 119, 121, 131, 137, 140, 142, 151,
152, 153, 154, 163, 167, 171, 187, 192, 201, 202, 205, 210, 211, 224, 231, 232, 235, 237, 2 49, 258;
 File 11 – Procese verbale ale consiliului de conducere (Minutes of the board), p. 6, 8, 21, 42, 47, 48, 54, 68,
69, 90, 150, 169, 183, 187, 196, 242, 243, 246, 251, 296, 299;
 File 112 – Dosarele profesorilor (Professors’ files), folder 25 – Decizi e de numire a cadrelor; Folder 11 –
Ioan Evian and Folder 4 – Voina Dumitru;
 File 25 – Echivalarea diplomelor (Equivalence of diplomas), p. 6, 13, 18;
 File 26 – Procesele verbale ale reuniunilor profesorilor (Minutes of the preofesors’ reunions), p. 64, 68 , 69
 File 62 – Dosare echivalare diploma de doctorat (Equivalence of doctoral diplomas), p. 1 -12, 14 -19, 22, 23,
25-28, 31 -33, 35 -48, 72 -97, 101, 109, 110, 113;
 File 82 – Corespondența privind Regulamentul Academiei 1936/1937. Proiectul de buget general,
completarea fondului de carte al Academiei etc. (Correspondence concerning Academy Regulation
1936/1937 . Draft general budget , completing the books inventory of the Academy ), p. 2, 8, 18 29, 53, 54
 File 41 – Convocator de ședință ale Consiliului profesoral. Corespondeța privind distribuția carnetelor de
student ( Council convened staff meeting . Correspondence concerning the distribution of student cards ), p.
13-19, 55, 66 -69, 97 -99, 105, 124, 143, 150-154, 226, 228, 305, 323, 324, 372, 373, 409, 410, 420, 429,
462, 494, 495, 509, 524, 525, 536 -557, 569, 580;
 File 74 – Corespondență privind înființarea și activitatea Asociației, corespondență privind echivalarea
diplomelor de licență ; înscrierea stu denților în diferite asociații ; organizarea concursurilor pentru ocuparea
posturilor vacante ; plecări în străinătate la studii de specializare (The correspondence regarding the
establishment and the activity of the Association; the correspondence regardi ng the equivalence of the
license diplomas; enrollment of students in various associations , organizing competitions for vacancies ;
departures abroad to study specialization ), p. 38, 103, 149, 153, 182, 183, 214, 215, 224, 227, 241, 242,
277, 313, 330, 333 , 344, 359, 360, 361 -365, 372, 374, 375 -377, 399;
 File 64 – Planuri de lecție. Corespondeță și state de plată (Lessons plans. Correspondance and payrolles), p.
12-22
 File 143 – Dosar personal Alexandru Sorescu, contabilitate bancară (Personal file Alexandr u Sorescu, bank
accounting), p. 3, 5 -7, 9, 11 -24, 26 -34, 38, 39, 42, 43, 48, 49, 50, 51;
 File 30 – Corespondență privind avansări în gradele universitare, ocupari de posturi vacante. Regulamente
de organizare a curriculei ; date statistice ( Correspondence concerning advancement in academic grades ,
employment vacancies . Regulations for the organization of the curriculum ; statistics )
 File 21 – Pentru examenul de doctorat (For doctoral exam), p. 2 -25

39
 File 85 – Corespondența privind funcționarea societății stud ențești, situații ale studenților exmatriculați,
proiect de regulament de funcționare a Consiliului de îndrumare a Învățământului Comercial
(Correspondence regarding the functioning of the student association, situations of the expelled students,
project f or the regulation of the Commercial Education Advisory Council ) p. 98

Printed sources
Muzeul CECCAR, București (CECCAR Museum, Bucharest)
 Revista Generală de Comerț și Contabilitate (General review of Commerce and Accounting) – no. 10,
October 1927; no. 6 , June 1929; no. 1 -11, 1931; no. 3, 1932; all numbers 1940
1. Cristian, T., (1929), Considerațiuni generale asupra reorganizării Învățământului Comercial
Superior, Revista de comerț și contabilitate, no. 6
2. Ioachim, V. M., (1929), Legiferarea professiune conta bile în Cehoslovacia, Revista de comerț și
contabilitate, no. 6
3. Drăgănescu -Brateș, P., (1929), Experții contabili în răsăritul Asiei, Revista de comerț și
contabilitate, no. 6
 Informatorul comercial (Commercial informer) – no. 27, 1940
 Drăgănescu -Brateș, P., (1941), Precursori români în contabilitate , Bucharest: Independenta Publishing;
Muzeul “Prima Școală Românească” – Brașov, Romania (Museum “First Romanian School” – Brasov, Romania)
 Dosarul personal I. C. Panțu (Personal file I.C. Panțu):
1. Panțu, I. C., (1904), Curs complet de corespondeță comercială cu esplicarea termenilor
comerciali (Complete course of commercial correspondence with the explication of the
commercial terms), Brașov: Andrei Mureșianu Publishing
2. Panțu, I. C., (1910), Procent, promil, inte rese. Teoria conturilor curente (Percentage, promil,
interests. The current accounts theory), Brașov: Ciurcu Publishing
3. Corespondență (Corespondence)
4. Diplome de absolvire, certificat de maturitate (Graduations diplomas, maturity certification)
5. Gârbacea, I. , (1939), Portrete economice ardelene. I. C. Panțu Legătura și atmosfera de la școala
comercială din Brașov (Transylvanian economic portrets. I. C. Panțu the relation and the
atmosphere from the commercial school from Brasov), Tribuna, 2 (74), 31st March
6. Cristian, T., (1927), Profesorul I. C. Panțu – necrolog (Professor I.C. Panțu -obituary)
7. Trâncu Iași, G. L., (1927), I. C. Panțu, Revista de comerț și contabilitate, 7 (9), p. 357 -359
Biblioteca Central Universitară “Lucian Blaga” Cluj -Napoca (University Cen tral Library “Lucian Blaga” Cluj –
Napoca)
 Fond colecții speciale “Sion” (Special collections fund) – Nechifor, E., (1837), Allgemeine Handlungs und
Wechsel -Ordnung -Pravila comerțială care cuprinde regulile comerții (…) (The commercial rule), Brașov:
Johann Gött Printing House
 Colecții speciale -cărți vechi (Special collections – old books) – Panțu, I. C., (1907), Știința conturilor sau
contabilitatea în partidă dublă (The science of the accounts or double entry bookkeeping), Brașov: Ciurcu
Publishing
 Publicaț iile Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj -Brașov (The publications of the
Academy of High Commercial and Industrial Studies from Cluj -Brașov)

40
1. Analele Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale “Regele Mihai I” din Cluj -Brașov,
vol. I (1939 -1940); vol. II (1941 -1944), Brașov: Fondul cărților funciare Publishing
2. Conferințele extensiunii academice (1935 -1938)
3. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1931), 1 (1), January -March
4. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1934), 4 (2 -4), April -December
5. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1937), 7 (1), January -March
6. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1938), 8 (1), January -March; 9 (2 -4),
April -December
Biblioteca județeană “George Barițiu” Brașov (County Library “George Barițiu” Brașov)
7. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1943), 10 (1), January -February; 10
(4) July -August; 10 (6) November -December;
8. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1944), 11 (1 -6), January -December;
9. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1945), 12 (1 -2-3), January -June; 12
(4-5), July -October;
10. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1946), 13 (1 -6), Januar y-December
11. Observatorul social economic (Social Economic Observer), (1947), 14 (1 -6), January -December
Biblioteca de Științe Economice Cluj -Napoca (Economic Sciences Library)
 Panțu, I.C. and Vlaicu, A., (1892), Introducere în sciințele comerciale în usul ș coalelor comerciale și
pentru studiul particular (Introduction in the commercial sciences for the use of the commercial schools
and for the individual study), Brașov: Andrei Mureșianu Printing
Books
1. Evian, I., (1940), Teoria conturilor (The theory of accounts), Cluj -Napoca: Fondul Cărților Funduare
Publishing;
2. Evian, I., (1946), Contabilitatea dublă : înțelegerea rațională a economiei acestui sistem de înregistrări
contabile (Double accounting: rational understanding of the economy of th is system of accounts ),
Bucharest;
3. Evian, I., (1947), Contabilitatea industria l (Industrial accounting), Bucharest: Lupta Publishing;
4. Gârbacea, I. I., (1927), Organizare și contabilitate industrială (Management and industrial accounting),
Bucharest: Institutul de arte grafice și editură Mercur;
5. Voina, D., (1932), Faze din evoluția contabilității (Stages of accounting development), Cluj -Napoca:
Cioflec Publishing;
6. Voina, D., (1944/1947), Curs de Contabilitate Generală (General accounting course) , Brașov: The
Academy Publishing House;
7. Hașigan, D. D., (1945), Studierea bilanțului cu ajutorul statisticii (The study of the balance sheet with the
help of the statistics), Brașov: Astra Publishing;
8. Hașigan, D. D., (1946), Analiza bilanțului unei întreprinderi pe timp de 10 ani (The analysis of the balance
sheet of a company on a period of 10 years)

References
Articles:
1. Albu, C. et al., (2010) Accounting change in Romania – a historical analysis, available on
http://www.victoria.ac.nz/sacl/about/events/past -events2/past -conferences/6ahic/publications/6AHIC –
27_FINAL_paper.pdf accessed on 12/03/2011

41
2. Alexander, D. and Servalli, S., (2011), Economia Aziendale and financial valuations in Italy: Some
contradictions and insights, Accounting history , 16 (3), p. 291 -312
3. Anderson, R.H., (2002), Leslie Arthur Schumer: Australian Cost Account ing Crusader and Historian,
Accounting History , 7 (1), p. 59–78.
4. Annisette, M., (2000), Imperialism and the professions: the education and certification of accountants in
Trinidad and Tobago, Accounting, Organizations and Society , 25(7), p. 631 -659
5. Anonymo us, (2010), Rolul și misiunea Camerei de Comerț și Industrie Cluj , Orașul, revistă de cultura
urbană, 1-2 (17 -18), p. 31 -32,
6. Armstrong, P., (1985), Changing management control strategies: the role of competition between
accountancy and other organisational professions, Accounting, Organizations and Society , 10(2), p. 129-
148
7. Bakre, O.M,. (2005), First attempt at localizing imperial accountancy: the case of the Institute of Chartered
Accountants of Jama ica (1950 –1970), Critical Perspectives on Accounting , 16(8), p. 995 – 1018
8. Bakre, O.M., (2006), Second attempt at localizing imperial accountancy: the case of the Institute of
Chartered Accountants of Jamaica (1970 –1980), Critical Perspectives on Accountin g, 17(1), p. 1-28
9. Barbu, E. et al., (2012), Critical analysis of developments in Romanian accounting during the 20th century:
a neo -institutional approach, International Journal of Critical Accounting , 4 (2), p. 175 -193
10. Baskerville, R.F. and Hay, D., (2010 ), The impact of globalization on professional accounting firms:
Evidence from New Zealand, Accounting History, 15 (3), p. 285-308
11. Bisman, J.E., (2011), Cite and seek: Exploring accounting history through citation analysis of the specialist
accounting hist ory journals, 1996 to 2008, Accounting History , 16 (2), p. 161 -182
12. Bisman, J.E., (2012), Surveying the landscape: The first 15th years of Accounting History as an
international journal, Accounting History , 17 (1), p. 5 -18
13. Bocqueraz, C. and Walton, P., (2006), Creating a supranational institution: the role of the individual and
the mood of the times, Accounting History , 11 (3), p. 271 -288
14. Breckenridge et al., (2012), Choosing a methodological path: reflection on the constructivist turn ,
Grounded theory review , 11 (1), available on
http://groundedtheoryreview.com/2012/06/01/choosing -a-methodological -path-reflections -on-the-
constructivist -turn/
15. Bricker, R. J., (1988), Influences from early accounting literature on contemporary research, The
Accounting Historians Journal , 15 (2), p. 83 -98
16. Brown, A., (2001), Nine elements of a profession , Delivered as a Toastmasters speech the Communication
and Leadership handbook in October 2001
17. Budacia, L.C.G et al., (2009), A new perspective on the firm' s patrimony with strong implications for the
concept of Liabilities in accountancy, Proceedings of the World Multiconference on Applied Economics,
Business and Development (AEBD '09)
18. Burchell, S. et al., (1980), The role of accounting in organizations and society, Accounting, organization
and society review , 5 (1), p. 5 -27
19. Burchell, S. et al., (1985), Accounting in its social context: Towards a history of value added in the United
Kingdom, Accounting, Organizations and Society , 10 (4), p. 381 -413
20. Burlaud, A ., (2013), Conturile trebuie să spună adevărul sau să fie relevante? Un comentariu referitor la
cadrul conceptual al IASC/IASB, Revista de Audit Financiar, Camera Auditorilor Financiari din România,
11(4), p. 30 -46
21. Calu et al., (2009), Research Concerning Tanatogenesis in the Romanian Accountancy: the case of Public
Sector, Annal of Faculty of Economics , 3 (1), p. 832 -837

42
22. Carnegie, G.D. and Napier, C.J., (1996), Critical and interpretative histories: insights into accounting’s
present and future through its pas, Accounting, Auditing and Accountability Journal , 9 (3), p. 7 -39
23. Carnegie, G.D. and Rodrigues, L.L., (2007), Exploring the dimensions of international accounting history
community, Accounting History , 12 (4), p. 441 -465
24. Carnegie, G.D. and Williams, B., (2001,) The first professor of accounting in Australia, Accounting
History , 6 (1), p. 103 -115
25. Cayet, T. (2009), Travailler à la marge : le Bureau International du Travail et l'organisation scientifique du
travail (1923 -1933), Le Mouvement Social , 3 (22 8), p. 39-56, available at: www.cairn.info/revue -le-
mouvement -social -2009 -3-page -39.htm
26. Chua, W.F. and Poullaos, C., (1993), Rethinking the profession -state dynamic: the case of the Victorian
charter attempt 1885 -1906, Accounting, Organizations and Society , 18(7/8), p.691 -728
27. Cinquini, L., Marelli, A., Tenucci, A., (2008), An Analysis of Publishing Patterns in Accounting History
Research in Italy, 1990 -2000, The Accounting Historians Journal , 35 (1), p.1 -48
28. Clarke, P., (2005), The story of Bernard F. Shield s: the first professor of accountancy in the UK,
Accounting History , 10(2), p.103 -123
29. Colasse, B., (1995), A quoi sert la recherche comptable? Des fonctions du chercheur en comptabilité,
Revue Francaise de Comptabilité , 264, p. 67 -73
30. Craig, R.J. et al., (2004), Clowns of No Account’? Reflections on the Involvement of Four Irishmen in the
Commercial Life of the Colony of New South Wales, 1788 –1818, Accounting History , 9 (2), p. 63–85
31. Degos, J.G and Mattessich, R., (2003), Accounting res earch in the French language area – second half of
the 20th century, Review of Accounting and Finance , 5 (4), p. 423 -442
32. Demaria, S. and Dufour, D., (2008), First time adoption of IFRS, Fair value option, Conservatism:
Evidences from French listed companie s, version 1 -21 March 2008 of the manuscript published at the 30th
colloquium of EAA, Lisbon Portugal, 2007
33. Douki, C. & Minard P., (2007), Histoire globale, histoires connectées : un changement d'échelle, Revue
d’histoire moderne et contemporaine , 5 (4bis ), p. 7 -21
34. Eierle, B., (2005), Differential Reporting in Germany – A historical analysis, Accounting, Business and
Financial History , 15 (3), p. 279 -315
35. Evans, L., (2005), Editorial: Accounting history in the German language arena, Accounting , Business and
Financial History Review , 15 (3), p. 229 -233
36. Evian, I., (1940), Academiile Comerciale și rolul lor în economia românească, Analele Academiei de Înalte
Studii Comerciale și Industriale „Regele Mihai I” din Cluj -Brasov , anul I 1939 -1940, p. 925 -987
37. Farcane, N. and Popa A., (2008), Romanian accounting between tradition and international influences in
the XXth century, 12th World Congress of Accounting Historians, Congress Proceedings , p. 396-405
38. Fărcaș et al., (2012), European accounting history: the contribution of Professor I.N. Evian – precursor to
the development of accounting in Romania, Int. J. Critical Accounting , 4 (4), p. 466-479
39. Fleischman, R.K. and Radcliffe, V.S., (2005), The roaring nineties: accounting history comes of age, The
Accounting Historians Journal , 32 (1), p. 61 -109
40. Gaffikin, M., (1998), History is Dead, Long live History, Critical Perspectives on Accounting , 9 (6), p.
631-639
41. Gaffikin, M.J.R., (1981), The Development of University and Professional Accountancy Educa tion in New
Zealand, The Accounting Historians Journal , 8 (1), xxx
42. Goldberg, L., (1974), The Future of the Past in Accounting, The Accountant’s Magazine , xxx
43. Gomes, D. et al., (2011) Doest accounting history matter? Accounting History , 16 (4), p. 389 -402
44. Gomes, D., (2008), The interplay conceptions of accounting and schools of thought in accounting history,
Accounting History, 13 (4), p. 479 -509

43
45. Goodman, R.S. and Kruger, E. J., (1988), Data Dredging or Legitimate Research? Historiography and Its
Potential f or Management Research, Academy of Management Review , No. 2
46. Hernandez -Esteve, E., (2006), A review of recent Spanish publications in accounting, business and
financial history, Accounting, Business and Financial History Review , 5 (2), p. 237 -270
47. Hlaciuc, E . and Petris, R., (2010), Reflections on the nature of accounting, The Annals of The "Ștefan cel
Mare" University of Suceava, Fascicle of The Faculty of Economics and Public Administration , Vol. 10,
Special Number, p. 242 -259
48. Hopwood, A. (1990), Accounting and organization change, Accounting, Auditing and Accountability
Journal , 3 (1), p. 7 -17
49. Ionașcu, I. & Calu, D.A., (2002), Pledoarie pentru cercetarea istoriei contabilității Românești, Revista
Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor , No. 3
50. Ionașc u, I., (2013), Un secol de contabilitate și auditul conturilor la Academia de Studii Economice din
București, Revista de Audit Financiar, Camera Auditorilor Financiari , 11 (4) p. 59-71
51. Küpper, H.U. and Mattessich, R., (2005), Twentieth Century Accounting R esearch in the German
Language Area, Accounting, Business and Financial History , 15 (3), p. 345-410
52. Laughlin, R., (1995), Empirical research in accounting: alternative approaches and a case for “middle –
range” thinking, Accounting, Auditing & Accountability Journal , 8 (1), p. 63 – 87
53. Lee, T.A., ( 2006 ), The FASB and Accounting for Economic Reality, Accounting and the Public Interest , 6
(1), p. 1 -21
54. Lee, T., (1995), The professionalization of accountancy: a history of protecting the public intere st in a self –
interested way, Accounting, Auditing, & Accountability Journal , 8(4), p. 48 – 69
55. Lemarchand, Y., (1994), Histoire de la comptabilité, éléments d’historiographie comparée, Actes du XVe
congrès de l’Association Française de Comptabilité, Paris -Dauphine , p. 36 -51
56. Lemarchand, Y., (2000), A century of research into accounting history in continental Europe, speech at the
8th World Congress of Accounting Historians, plenary session, Madrid
57. Lemarchand, Y., Nikitin, M. and Zimnovitch, H., (2008), Inter national congresses of accountants in the
twentieth century: a French perspective, Accounting History Review , 18 (2), p. 97 -120
58. Locke, R.R., (1985), Business Education in Germany: Past Systems and Current Practice, The Business
History Review , 59 (2), p. 2 32-253
59. Lord, B. and Robb, A., (2010), Women students and Staff in Accountancy: The Canterbury Tales,
Accounting History , 15 (4), p. 529 -558
60. Lumperdean, I., (1999), Primul manual de contabilitate si literatura economica romaneasca, Idei si Politici
Economic e Review , University of Cluj Press, Cluj -Napoca, p. 13-24
61. Mackenzie, N. and Knipe, S., (2006), Research dilemmas: paradigms, methods and methodology, Issues In
Educational Research , vol. 16, available on
http://www.iier.org.au/iier16/mackenzie.html , accessed on 01/04/2013
62. Maffre, P., (1986), La comptabilité dans les écoles supérieures de commerce au XIXe siècle, Revue
historique , 559 (1), p. 133-156
63. Mărculescu, I. and Macovei, E., (1967), Gîndirea contabilă din România la începutul secolului al XX -lea,
Probleme economice – Societatea de Științe economice din Republica Socialistă România , Academia
Republicii Socialiste România, Institutul de ce rcetări economice, nr. 11, p. 132 -136
64. Marian, V., (1937), Pravila comerțială de la 1837, newspaper Țara Bârsei , year IX, March -April, 1937, no.
2, Brasov
65. Matiș et al., (2012), Romanian accounting profession: erudition and perspectives, International Journa l. of
Critical Accounting , 4 (2), p. 120 -144

44
66. Mattessich, R., (2003), Accounting research and researchers of the nineteenth century and the beginning of
the twentieth century: an international survey of authors, ideas and publications, Accounting, Business and
Financial History , 13 (2), p. 125 -170
67. Napier, C.J., (2011), Accounting at London School of Economics: Opportunity Lost?, Accounting History ,
16 (2), p.185 -205
68. Paglietti, P., (2009), Exploring the role of accounting history following the adoption of IFR S in Europe.
The case of Italy, De Computis Revista Española de Historia de la Contabilidad Spanish Journal of
Accounting History , No. 11
69. Parker, R.H., (1981), The study of Accounting History, in A. Hopwood and M. Bromwich , Essays in
British Accounting Res earch, Pitman
70. Parker, R.H., (2002), Henry Rand Hatfield (1866 -1945): the triumphs and travails of an academic
accounting pioneer, Accounting History , vol.7, p. 125 -135
71. Parker, R.H., (1993), The scope of Accounting History: A note, Abacus , 29 (1), p. 106 -110
72. Pescaru, C.M. (2012), The idea of university in the Romanian culture: national aspirations and European
models (1848 -1918), 5th International Conference EDU -WORLD 2012 – Education Facing Contemporary
World , p. 629 -636
73. Pitts, M.V., (200 1), In Praise of the ‘Other’ William Armstrong: A Nineteenth Century British Engineer
and Early Management Consultant, Accounting History , 6 (2), p. 33–58.
74. Postma, J. and van der Helm, A. (1998) Rewriting the History of Accoun ting? Asia-Pacific Journal of
Accounting , 5 (1), p. 166
75. Previts, G.J., (1984), Methods and Meanings of Historical Interpretation for Accountancy, The Accounting
Historians Notebook
76. Previts, G.J., Parker L. D. and Coffman, E. N., (1990), An Accounting Historiography: Subject Matter and
Methodology, Abacus , 26 (2), p. 136 -158
77. Previts, G.J., Parker, L. D and Coffman, E. N., (1990), Accounting History: Definition and Relevance,
Abacus , 26 (1), p. 2 -16
78. Quick, R., (2005), The formation and early development of German audit firms, Accounting, Business and
Financial History , 15 (3), p. 317 -343
79. Richard, J., (1995), The evolution of accounting chart models in Europe from 1900 to 1945. Some
historical elements, The European Accounting Review , 4 (1), p. 87 -124
80. Richardson, A.J., (1989), Corporatism a nd inter -professional hegemony: a study of regulations and internal
social order, Accounting, Organizations and Society , 14(5/6), p. 415-431
81. Richardson, A.J., (2008), Strategies in the development of accounting history as an academic discipline,
Accounting History , 13 (3), p. 247 -180
82. Rodrigues et al. (2007), State intervention in commercial education: the case of the Portuguese School of
Commerce, 1759, Accounting History , 12 (1), p. 55 -85
83. Rodrigues, L.L. and Craig, R., (2004), English Mercantilist Influences on the Foundation of the Portuguese
School of Commerce in 1759, Atlantic Economic Journal , 32 (4), p. 329 -345
84. Romeo, G. and Rigsby, J. T., (2008), Disseminating Professionalism: The Influence of Selden Hopkins on
the US Accounting P rofession, Accounting History , 13 (4), p. 415 –450
85. Romeo, G.C. and McKinney, J. J., (2008), Contributions of Joseph Hardcastle to Accounting Theory, The
Accounting and Historians Journal , 35 (2), p. 145 -179
86. Schäffer, U. & Binder, C., (2008), “Controlling” a s an academic discipline: the development of
management accounting and management control research in German -speaking countries between 1970
and 2003, Accounting History, 13 (1), p. 33 -74
87. Shenkir , W. G., (1975), Accounting History, the Accounting Historian and the FASB, Accounting
Historians Journal, 2 (2), p. 1

45
88. Sy, A. and Tinker, T. (2006) Bury Pacioli in Africa: the bookkeeper’s reification of accountancy, Abacus ,
42 (2), p. 105–127.
89. Talbot, P.A., (2010), Colonel William Henry Sykes: His contribution to statistical accounting
90. Tiron Tudor, A. and Matis, D., (2010), Options for a Modern Accounting System in 19th century
Transylvania, Transylvania Review , 19 (1), p. 47–60.
91. Tiron Tudor, A. and Muțiu, A., (2007), Important stages in the development of Romanian accounting
profession (from 1800 up to now), Spanish Journal of Accounting History “De Computis” , (6), p. 184-199
92. Touchelay, B., (2007), A l’origine du Plan comptable français des années 1930 aux années 1960, la volonté
de cont rôle d’un Etat dirigiste ?, Comptabilité -Contrôle -Audit , p. 61 -88
93. Wootton, C., and Kemmerer, B., (2007), The Emergence of Mechanical Accounting in the U.S., 1880 –
1930. Accounting Historians Journal , 34 (1), p. 91–124.
94. Zan, L., (1994), Towards a history of accounting histories. Perspectives from the Italian tradition, The
European Accounting Review , 3 (2), p. 255 -307
95. Zelinschi, D., (2009), Legitimacy, Expertise and Closure in the Romanian Accountant’s Professionalization
Project 1900 -1916, Accounting History , 14 (4), p. 381-403
96. Zelinschi, D., (2012), Une loi suffit -elle? Le mouvement des comptables roumains des années 1920,
presented at the 17th Journée d’Histoire de Management et de Comptabilité, Toulouse
Books:
1. Abbott, A., (1988) The system of professions: An essay on the division of expert labor , Chicago: University
of Chicago Press;
2. Aguletti, Aur. Th., (1914), Istoria românilor pentru școli și public, editia a IX -a, Bucharest: Ed. Autorului;
3. Axenciuc, V., (1977), Introducere în Istoria Economică a României. Epoca modern, Bucharest: Fundația
“Rom ânia de Mâine” Publishing
4. Badea, M., (2003), Istoria economiei naționale românești , Bucharest: Nicolae Bălcescu Publishing
5. Baiulescu, B., (1898), Monografia comunei bisericești Greco -Ortodoxe române a Sfintei Adormiri din
Cetatea Brașovului cu acte și dovezi , Brașov: Tipografia Ciurcu & Comp.;
6. Barbu, E., (2006), Les entreprises françaises cotées face à l'harmonisation comptable internationale : une
analyse néo -institutionnelle d'un long processus vers l'homogénéité , PhD thesis, Orleans;
7. Bârseanu, A., (1902), Istoria Școalelor Central Române Gr. Or. din Brașov: scrisă din incidentul jubileului
de 50 ani al gimnasiului , Brașov: Tipografia Ciurcu & Comp.;
8. Bârseanu , A., (1902), Istoria Școalelor Central Române Gr. Or. din Brașov: scrisă din incidentul jubileului
de 50 ani al gimnasiului , Brașov: Tipografia Ciurcu & Comp.;
9. Basil, Y. and von Gebsattel, A., (1994), Exposition of double entry bookkeeping, English transl ations and
commentaries after Luca Pacioli’s Tractatus de computis et scripturis , Publishing Albrizzi;
10. Berland, N., (1999) L’histoire du contrôle budgétaire en France , thèse Sciences de gestion, Paris IX;
11. Bernal, J. D., (1964), Știința în istoria societăți i, București: Politică Publishing;
12. Beevor, A., (2012), The Second War World , Weidenfeld & Nicolson
13. Blanchard, M., (2012), Socio -histoire d’une entreprise éducative: Le développement des Écoles supérieures
de commerce en France (fin du XIXe siècle – 2010) , Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Centre
Maurice Halbwachs UMR 8097, PhD thesis, available at:
http://tel.archivesouvertes.fr/docs/00/78/57/40/PDF/TheI_se_entieI_re_3d_impression.pdf
14. Bocqueraz, C., (2000) The Professionalisation Project of Fre nch Accountancy Practitioners before the
Second World War , thèse Sciences de gestion, Nantes -Genève;
15. Calu, D.A., (2005), Istorie și dezvoltare privind contabilitatea din România , Bucharest: Economică
Publishing;
16. Canguilhem, G., (1968), Études d’histoire et de philosophie des sciences , Paris: Vrin Publishing

46
17. Chatfield, M., (1977), A history of accounting thought , New York: Robert E. Krieger Publishing Company,
Huntington;
18. Colasse, B., (2005), Les Grands auteurs en comptabilité , Paris: Management et Société P ublishing
19. Constantinescu, N.N. et al., (1996), L’histoire de l’économie roumaine. De l’origine jusqu’à la deuxième
guerre mondiale , Bucharest: Expert Publishing;
20. Demetrescu, C.G., (1947), Istoria critică a literaturii contabile românești vol. I, Bucharest: Socec
Publishing;
21. Demetrescu, C.G., (1972), Istoria contabilității , Bucharest: Științifică Publishing;
22. Dobroțeanu, L., (2005), Geneză și viitor în contabilitate (Genesis and future in accounting), Bucharest:
Economică Publishing;
23. Doca, Gh., (2001), Cultur ă și civilizație Românească în dialoguri bilingve , Bucharest: Ed. Fundației
Culturale Române;
24. Drăgoescu, A. et al., (1997 -1999), Istoria României -Transilvania, vol. I-II, Cluj -Napoca: Ed. “George
Barițiu”;
25. Dragomir, S., (1943), Transilvania înainte și după arbitrajul de la Viena , Sibiu ;
26. Dumitrescu, T. and Mircea, V., (1984), Istoricul Academiei de Înalte Studii Comerciale si Industriale din
Cluj, vol. I , Bucharest;
27. Edwards, D. and Boyns, T., (2012), A History of Cost and M anagement Accountin g: The British
Experience , Routledge;
28. Fourastié, J., (1979), Que sais -je? La comptabilité , Paris: Presses Universitaires de France;
29. Fournas, P, (2007), Quelle identité pour les grandes écoles de commerce françaises? (HEC -ESSEC -ESCP),
Ecole Polytechnique, P hD thesis, available at: http://pastel.archives –
ouvertes.fr/docs/00/50/36/41/PDF/Fournas.pdf;
30. Furnică, D.Z., (1908), Din istoria comerțului la români : mai ales băcănia : publicațiune de documente
inedite 1593 -1855 , Bucharest: Ed. Atelierele Grafice Socec &Co.;
31. Garnier, P., (1940), La méthode comptable. Traité de comptabilité générale , Paris: Dunod;
32. Gîdiu, V., (2012), Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale Cluj -Brasov 1920 -1950 , PhD thesis,
Cluj-Napoca: Editura Grinta;
33. Giurescu, C.G., (1955), Istoria românilor, vol. I , Bucharest: Ed. Cugetarea -Georgescu Delafras S.A.;
34. Godard, M., (1827), Traité général et sommaire de la Comptabilité commerciale , Paris: A la Librairie du
commerce;
35. Gologan, N.G.V., (1928 ), Cercetări cu privire la trecutul comerțul ui românesc din Brașov , Bucharest;
36. Gologan, N.G.V., (1928) , Cercetări cu privire la trecutul comerțului românesc din Brașov , Bucharest;
37. Gomes, D. (2007) Accounting Change in Central Government. The institutionalization of double entry
bookkeeping at the Portuguese Royal Treasury (1761 -1777) , Universidade do Mihno, Lisbon, Ph D thesis
38. Hamilton, R., (1775), An introduction to merchandise , Edinburg: Printed by J. Balfour & Co. and C. Elliot;
39. Horomnea, E., (2011), Dimensiuni științifice, sociale și spirituale în contabilitate, Iași : TipoMoldova
Publishing;
40. Ildieru, N. E. (1907) Istoria învățământului nostru comercial, Bucharest;
41. Ioachim, V. M., (2008), Amintiri și reflecții contabile, 1906 -1974 , Bucharest: ASE Publishing;
42. Ionașcu, I., (1997), Epistemologia contabilității , Bucharest: Economică Publishing;
43. Ionescu, T., (2013), Geor ge Baritiu Monografie, Partea I , Cluj -Napoca: Risoprint Publishing;
44. Iorga, N., (1928), Istoria învățământului românesc , Bucharest: Casa Școalelor Publishing
45. Iorga, N., (1937), Istoria Romanilor, vol. 3: Ctitorii , Bucharest ;
46. Kennedy, P.M., (1989), The rise and fall of the great powers: economic change and military conflict from
1500 to 2000, London: Fontana Press;

47
47. Léautey , E., (1886), L’enseignement commercial et les écoles de commerce en France et dans le monde
entier , Paris: Librairie administrative et co mptable;
48. Liddell Hart, B. H., (1999), History of the Second World War , Da Capo Press
49. Liiceanu, A., (2011), Trei femei, trei povesti (Three women, three stories), Bucharest : Ed. Polirom;
50. Littleton, A.C., (1988), Accounting Evolution to 1900 , New York & London: Garland publishing;
51. Lumperdean, I., (1999), Literatura economică românească din Transilvania la începutul epocii modern ,
Bucharest: Ed. Didactica si Pedgogica;
52. Lumperdean, I., (2005), Romanian Economic Journalism in Transylvania in the First Half of the
Nineteenth Century , Cluj -Napoca: Romanian Cultural Institute Publishing;
53. Lupaș, I. (1988), Din istoria Transilvaniei , Bucharest: Eminescu Publishing;
54. Marx, K. (1992) The 18th Brumaire of Louis Bonaparte , New York: I nternational Publishers
55. Mattessich, R., (2007), Two Hundred of Accounting History. An international survey of personalities, ideas
and publications , Routdlege Francis and Taylor Group;
56. Mircea, V., (2007), Istoria economică a României , Galați, PhD. Thesis;
57. Moașa Nazare, R., (2010), Sub semnul lui Hermes si al lui Pallas. Educație și societate la negustorii
ortodocși din Brașov și Sibiu la sfârșitul secolului al XVIII -lea și începutul secolului al XIX -lea, Bucharest:
Editura Academiei Române;
58. Morărașu, M. Gh., (1994), Istoria economiei și gândirii economice românești , Iași: Fundația Chemarea
Publishing;
59. Mureșan, O., (2007), De la Antichitatea târzie la amurgul Evului Mediu : (sec. IV-XIII) , Cluj -Napoca:
Todesco Publishing;
60. Murgescu, C., (1990), Mersul ideilor economice la români, vol. I , Bucharest: Enciclopedică Publishing;
61. Neagoe, S., (1980), Viața universitară clujeană interbelică (Triumful rațiunii împotriva violenței) , Cluj –
Napoca: Dacia Publishing;
62. Nikitin, M., (1992), La naissance de la comptabilité industrielle en France , Université de Paris Dauphine,
PhD thesis, available at:
http://halshs.archivesouvertes.fr/view_by_stamp.php?&halsid=vhsk2jlkt25n5guklr8r9ngk52&label=SHS&langue=fr
&action_todo=view&id=tel -00649637&version=2
63. Oltean, V., (2004), Monografie Comercială , Brașov: Camera de comerț, Publishing;
64. Olteanu, St., (1997), Societatea carpato -danubiano -pontică în secolele IV -XI: structure demo -economice și
social -politice , Bucharest: Didactică și Pedagogică Publishing;
65. Peaucelle, J.L., (2003), Henri Fayol, inventeur des outils de gestion. Textes originaux et recherches
actuelles , Paris: Economica Publishing;
66. Pervain, I., (1971), Studii de literatură română, Cluj -Napoca: Ed. Dacia;
67. Pop, D., (2005), Școala economică clujeană interbelică , Cluj-Napoca: Foundation for European Studies
Press;
68. Popescu, Gh. et al., (2010), Învățământul Economic Superior din Ardeal 920 -2010, Cluj-Napoca: Ardealul
Publishing
69. Previts, G. J., (1972), A Critical Evaluation of comparative financial accounting thought in America 1900 to
1920 , Florida: University of Florida Press;
70. Pușcariu, S., (1977), Brașovul de altădată , Cluj -Napoca: Dacia Publishing house;
71. Radebaugh, L.H. and Gray, S.J., (1997), International accounting and Multinational Enterprises, Fourth
Edition , New York: John Willey & Sons Inc.
72. Radu, R., (1996), Tradiții și împliniri în cultura economică și contabilă românească în sec. al XIX -lea și al
XX-lea, Suceava: Euroland Publishing;
73. Ramirez, C., (2005) Contribution à une théorie des modèles professionnel s : le cas des comptables libéraux
en France et au Royaume -Uni, thèse Sociologie, EHESS;

48
74. Robu, D.M., (2010), Bilanțul contabil (Balance sheet), available at
http://www.scribd.com/doc/27813236/Doina -Maria -Robu -Bilantul -Contabil, accessed on 03/09/2012
75. Rusu, D. and Cuciureanu, St., (1981), Tratat de contabilitate în partidă dublă , Romanian translation after
Luca Pacioli’s Tractatus de computis et scripturis, second edition 1523 , Iași: Publisher Junimea;
76. Rusu, D., (1991), Fra Luca di Borgo și doctrinele contab ilității în cultura economică româneasca (Fra
Luca di Borgo and the accounting doctrines in the Romanian economic culture) , Iași: Junimea Publishing;
77. Savary, J., (1712), Le Parfait Négociant ou Instruction générale pour tout ce qui regarde le Commerce de
France et des Pays Etrangers , Paris;
78. Solacolu, B., (1925), Analele Statistice si Economice, no. 3 -4, Cluj: Cartea Romaneasca;
79. Sută-Selejan, S., (2000), Doctrine economice: tendințe majore și opere reprezentative în istoria modernă
contemporană a gândirii e conomice: o prezentara selectivă, Pitești: Independeta Economică Publishing;
80. Trémery, M., (1833), Manuel complet du tenure de livre , Paris: A la Librairie Encyclopédique de Robert;
81. Trifa, I., (1998), Evolutia contractului de vanzare -cumparare in istoria dreptului romanesc , PhD thesis,
Law, Babes -Bolyai University, Cluj;
82. Țipău, M. (2004), Domnii fanarioți în țările române: 1711 -1821: mica enciclopedie, Bucuresti : Omonia ;
83. Vlaemminck, J.H., (1956), Histoire et doctrine de la comptabilité , Paris: Dunod Publishing
84. Vorovenci, I . (2010) Istoria Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale 1913 -1947 (The history of
the Academy of High Commercial and Industrial Studies 1913 -1947) , Bucharest: ASE Publis hing;
85. Xenopol, A.D., (1986), Istoria românilor din Dacia Traiană, 4th edition, vol. 2 De la întemeierea țărilor
române până la moartea lui Petru Rareș , Bucharest: Al. Zub Publishing;
86. Zhang, G., (2005), Environmental Factors in China's Financial Accounting Development since 1949 , PhD.
thesis, available at http://repub.eur.nl/res/pub/1888/, accessed on 02/06/2013;
87. Zimnovitch, H., (1997), Les calculs du prix de revient dans la seconde industrialisation en France 1880 –
1960 , Thèse pour le doctorat en sciences de gestion, Université de Poitiers;

Chapters in books
1. Anderson -Gough, F., (2008) Education, in Edwards, J.R. and Walker, S.P. (eds) Routledge Companion to
Accounting History , Routledge Taylor and Francis Group, p. 297 -315;
2. Colasse, B., (2009), Théories comptables, in Colasse, B. (ed.), Encyclopédie De Comptabilité, Contrôle De
Gestion Et Audit, 2e édition, Paris: Economica Publishing;
3. Costea, I., (2012), Învățământul Academic la Cluj în secolul al XVIII -lea in Istoria Univer sității Babeș –
Bolyai edited by Gitta, O., Cluj -Napoca: Mega Publishing;
4. Degos, J.G., (2005), Eugène Léautey et Adolph Guilbaut: la face mathématique de la comptabilité, in
Bernard Colasse (ed.) Les Grands Auteurs en Comptabilité , Paris: Ed. EMS ;
5. Fridenson, P. and Paquy, L. (2008), Du haut enseignement commercial à l'enseignement supérieur de
gestion (XIXe-XXe siècles), in Paul Lenormand (ed.), La Chambre de commerce et d'industrie de Paris
1803 -2003. II. Etudes thématiques , Genève: Droz, p. 199-257;
6. Lemarch and, Y., (2001), À la conquête de la science des comptes’, variations autour de quelques manuels
français de tenue des livres, in Jochen Hoock, Pierre Jeannin (Eds) Ars mercatoria. Handbücher und
Traktate für den Gebrauch des Kaufmanns, 1470 -1820. T. III, Analysen 1470 -1700 , Schöningh, Paderborn,
p. 91-129;
7. Lemarchand, Y., (2005), Jacques Savary et Mathieu de La Porte: deux classiques du Grand siècle, in
Bernard Colasse (ed.) Les Grands Auteurs en Comptabilité , Paris: Ed. EMS ;
8. Lemarchand, Y., Nikitin, M. and Zimnovitch, H., (2009), Recherche historique en comptabilité et contrôle,
in Bernard Colasse (ed.) Encyclopédie de la Comptabilité, du Contrôle, et de l’Audit , Paris: Economica
Publishing, p. 1231 -1240;

49
9. Lemarchand, Y., McWatters, C.S. a nd Pineau -Defois, L. (forthcoming), The current account as cognitive
artefact : stories and a ccounts of La Maison Chaurand " in Pierre Gervais, Yannick Lemarchand and
Dominique Margairaz (eds), Merchant Profit in the Age of Commerce, 1680 -1830 , London, Pick ering &
Chatto;
10. Longuenesse, E., (2009), L’histoire des comptables égyptiens. Les avatars d’un groupe professionnel, in
Demaziére, D. and Gadéa, C. (eds), Sociologie des groupes professionnels acquis récents et nouveaux
défis , C., Paris: La Découverte Publ ishing;
11. Michaïlesco, C., (2005), Jean Dumarchey: une contribution à la théorie du bilan et de la valeur in Bernard
Colasse (ed.) Les Grands Auteurs en Comptabilité , Paris: Ed. EMS ;
12. Napier, C.J., (2008), “Historiography” in Edwards, J.R. and Walker, S.P. (e ds) Routledge Companion to
Accounting History , Routledge Taylor and Francis Group, p.30 -49
13. Perkin, H., (1970), The uses of history , in Routledge and Kegan, P. (eds), History: an introduction for the
intending students , London;
14. Pop, I.A., (2012), Începuturile colegiului Iezuit din 1579 -1581 in Istoria Universității Babeș -Bolyai edited
by Gitta, O., p. 11 -27, Cluj -Napoca: Mega Publishing;
15. Richard, J., (2005), Herman Veit Simon, Eugen Schmalenbach et Fritz Schmidt: les „ trois S” d e la pensé
comptable allemande, in Bernard Colasse (ed.) Les Grands Auteurs en Comptabilité , Paris: Ed. EMS;
16. Radosav, D., (2012), Repere ale învățământului superior din Cluj în secolul XVII -lea in Gitta, O. (ed.)
Istoria Universității Babeș -Bolyai , Cluj -Napoca: Mega Publishing;
17. Sălăgean, M., (2012), Universitatea din Cluj intre 1919 si 1944, in Gitta, O. (ed.) Istoria Universității
Babeș -Bolyai , Cluj -Napoca: Mega Publishing;
18. Sigmirean, C. and Csucsuja, I., (2012) Universitatea “Ferencz Jozsef” între anii 18 72-1919, in Gitta, O.
(ed.) Istoria Universității Babeș -Bolyai , Cluj -Napoca: Mega Publishing;

Websites
1. http://biography.yourdictionary.com/werner -sombart, accessed on 16/02/2013
2. http://www.merriam -webster.com/dictionary/historiography, accessed on 13/01/2013
3. http://www.thefreedictionary.com/idealism, accessed on 01/02/2013
4. http://www.scoalaardeleana.ro/index.php?id=4, accessed on 14/06/20
5. http://thesaurus.com/browse/shop?s=t, accessed an 11/04/2013

Reviews
1. Revista Corpului Experților Co ntabili și a Contabililor Autorizați din România (The review of the Body of
Experts and Licensed Accountants from Romania), January 2011, February 2011, June 2011, July 2011
2. 1921 – 2011 CECCAR 90 de ani de istorie (1921 – 2011 CECCAR 90 years of history), Bucharest, 2011
3. Album 85 de ani de la înființarea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România
(Album 85 years since the establishment of the Body of Experts and Licensed Accountants from Romania ),
Bucharest, 2006

Other resources c onsulted
1. Carmona, S. and Boyns, T., (2010), Accounting history research in Spain, 1996 -2001: an introduction,
Accounting, Business and Financial History Review , 12 (2), p. 149 -155
2. Carmona, S., (2010), Esteban Hernandez Esteve: an appreciation, Accounting, Business and Financial
History Review , vol. 12 (2), p. 187 -202

50
3. Fărcaș, T. and Tiron -Tudor, A. (2011), Research subjects studied by the Cluj accounting school in “Brasov
period” , Bulletin of Transylvania University in Brasov , 4 (53), p. 99 -108
4. Fărcaș, T. a nd Tiron -Tudor, A., (2011), The beginnings of Transylvanian Cluj Accounting School, 6th
International Conference Accounting and Management Information Systems , ASE, p. 916 -938 available
at: http://www.cig.ase.ro/amis2011/fisiere/amis%202011.pdf?IDF=_blank
5. Fărcaș, T. and Tiron -Tudor, A., (2012), The Relationship Between The Development Of The Higher
Education In Romania And The Accounting Profession, Annales Universitatis Apulensis Series
Oeconomica , p. 56 -65, available at:
http://econpapers.repec.org/articl e/alujournl/v_3a1_3ay_3a2012_3ai_3a14_3ap_3a4.htm
6. Hormonea, E ., (2005/2006), Puncte de vedere privind clasificarea conturilor (Points of view regarding the
accounts classification) , The Scientific Annals from the University, Alexandru Ioan Cuza”, Iași
7. Istoria CECCAR în imagini (History of CECCAR in images), Bucharest, 2011
8. Silva de Serra Faria, A. R. (2008) An analysis of accounting history research in Portugal: 1990 -2004,
Accounting History , 13 (3), p. 353 -382
9. Treisch, C., (2005), Taxable treatment of the subsistence level of income in German Natural law,
Accounting, Business and Financial History , 15 (3), p. 255 -278
10. Virtanen, A., (2009), Accounting gender and history: the life of Minna Canth, Accounting History , 14 (1),
p.79-100
11. Vogeler, G., (2005), Tax accounting in the late medieval German territorial states, Accounting, Business
and Financial History , 15 (3), p. 235 -254