LECTOR UNIV. DR. VALENTINA BOUREANU ABSOLVENT MELINTE OANA CLAUDIA BUCUREȘTI 2015 2 Website -ul www.inimadecopil.ro, un element ce completează zona… [601380]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECTOR UNIV. DR. VALENTINA BOUREANU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2015

2

Website -ul www.inimadecopil.ro, un element ce
completează zona de comunicare
a Fundației Inimă de Copil

3
Cuprins
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………….. …….. 4
CAPITOLUL 1: CADRU TEORETIC ……………………………………………………………………………………. 5
1.1 Relațiile publice ……………….. …………………………. …………………………………………………………………. 5
1.2 Organizații …………………………………………………………………………………………………………….. ………. 6
1.3 Organizații nonprofit ……………………………………………………………………………………………………….. 7
1.4 Metode de cercetare ……………………………………………………………………………………………………….. 11
1.5 Principii multimedia ………………………………………………………………………………………………………. 12
CAPITOLUL 2: METODOLOGIA CERCETĂRII ……………………………………………………………….. 16
2.1 Analiză de ansamblu ………………………………………………………………………………………………………. 16
2.2 Websit e-ul dialogic ………………………………………………………………………………………………………… 20
2.3 Analiza interviului …………………………………………………………………………………………………………. 23
2.4 Publicurile țintă …………………………………………………………………………………………………………….. .26
CAPITOLUL 3: REALIZAREA PRODUSULUI ………………………………………………………………….. 28
3.1 Procesul de realizare al unui site web ……………………………………………………………………………….. 28
3.2 Probleme întâmpinate …………………………………………………………………………………………………….. 30
CAPITOLUL 4: CONCLUZII ȘI ABORDĂRI VIITOARE …………………………………………………… 32
4.1 Concluzii …………………………………………………………………………………………………………….. ……….. 32
4.2 Rezultate estimative și abordări personale vii toare ……………………….. …………………………. ……….. 32
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………….. ……34
Anexa 1 …………………………………………………………………………………………………………….. …………………. 35
Anexa 2 …………………………………………………………………………………………………………….. …………………. 39
Anexa 3 …………………………………………………………………………………………………………….. …………………. 40

4
INTRODUCERE
Prezenta lucrare est e alcătuită din patru capitole ce tratează importanța relațiilor publice în
mediul online pentru organizațiile nonprofit. Lucrarea începe cu un prim capitol , cel teoretic, un al
doilea capitol ce conține o cercetare care să confirme sau să infirme ipotezele de cercetare, un al treilea
capitol care prezintă realizarea unui site ca produs de comunicare online din sfera relațiilor publice și
un ultim capitol patru ca re cuprinde concluzii, rezultate și abordări personale viitoare.
Primul capitol tratează aspectele teoretice ale relațiilor publice în organizații. Pe lângă aceasta,
am realizat o caracterizare clară a organizațiilor nonprofit ce ajută la definirea nuanțelor rolurilor
relațiilor publice în organizațiile nonprofit.
Cel de-al doilea capitol cuprinde o cercetare de mici dimensiuni ce reprezintă fundamentul
principal al site -ului web realizat în prezenta lucrare. Această cercetare cuprinde o analiză de
ansamblu, analiza website -ului dialogic, interpretarea unui interviu cu Amalia Ene, PR Fundraiser al
Fundației Inimă de Copil , și analiza publicurilor țintă. Aceste elemente de analiză reprezintă baza pe
care produsul de comunicare, adică site -ul web al organizației Inimă de Copil a fost construit.
Capitolul cu numărul trei explică modul de realizare a site -ului web pentru Fundația Inimă de
Copil și punctează problemele întâmpinate în r ealizarea acestui produs de comunicare online.
Ultimul capitol este rezervat concluziilor, rezultatelor și abordărilor personale viitoare .

Scop și Obiective
Primul obiectiv al acestei lucrări face referire la comunicarea online deficitară cu publicurile
țintă a le Fundației Inimă de Copil . Un alt obiectiv al lucrării este acela de a verifica dacă organizația
studiată are nevoie de un site web nou.
Astfel, scopul lucrării este acela de a realiza un site web pentru Fundația Inimă de Copil , care
să reprezinte un element important, dacă nu principal, al comunicării online dintre organizație și
publicurile țintă.
Motivația alegerii temei
Am ales tema " Website -ul www.inimadecopil.ro, un element ce completează zona de
comunicare a Fundației Inimă de Copil ", deoarece am dezvoltat un interes față de sfera organizațiilor
nonprofit. Pe lângă acest lucru, am dezvoltat o pasiune față de partea tehnică a relațiilor publice , având
înclinație spre realizarea de site-uri web.
Pasiunea mea pentru sfera web a început în liceu, când am luat contact cu noțiunile de
programare. În facultate am avut un al doilea contact cu acest domeniu și astfel am găsit o modalitate
de a împleti abilitățile comunicaționale cu cele tehnice.

5
CAPITOLUL 1: CADRU TEORETIC

Acest prim capitol tratează noțiunile teoretice în care se înscrie lucrarea, definind: relațiile
publice, organizațiile, organizațiile nonprofit. De asemenea, vor fi prezentate atât metodele de
cercetare , cât și principiile mu ltimedia pe care a fost realizat site -ul web al organizației studiate.

1.1Relațiile publice

Formularea unor definiții care să caracterizeze cu exactitate relațiile publice a fost de multe ori
un adevărat efort pentru teoreticienii care au abordat acest subiect. Relațiile publice au fost definite în
multe feluri, lucru datorat multitudinilor de ca racteristici ce le definesc.
O definiție a relațiillor publice este: "relațiile publice ajută societatea noastră com plexă și
pluralistă să funcționeze într -un mod mai eficient, contribuind la înțelegerea reciprocă dintre grupuri și
instituții " (D. Wilco x et alii , apud C. Coman, 2004, p. 9).
Domeniul relațiilor publice fiind unul atât de vast, este nevoie de câteva definiții ce descriu
multitudinea de caracteristici ale relațiilor publice.
Conform lui R. F. Harlow , după realizarea unui studiu în care a consultat o multitudine de
lucrări de specialitate, reviste, broșuri și după intervievarea a 84 de subiecți, a identificat peste 472 de
definiții, ce descriu relațiile publice intr -un mo d mai mult sau mai puțin precis ( apud C. Coman, 2004,
p. 10).
"Relaț iile publice sunt funcția managerială distinctivă care ajută la stabilirea și menținerea unor
limite reciproce de comunicare, la accep tarea reciprocă și la cooperarea dintre o organizație și publicul ei; ele
implică managementul problemelor, ajutând managerii să fie informați asupra opiniei publice și să răspundă
cererilor opiniei publice; ele definesc și accentuează obligațiile managerilor de a servi interesul public;
ele servesc drept sistem de avertizare, ce ajută managerii să anticipeze tendințele mediului; ele folosesc drept
principale instrumente de lucru cercetarea și comunicarea bazate pe principii etice" ( LE. Grunig, T. Hunt ,
apud C. Coman, 2004, p. 10 ). Aceasta este o sinteză a notelor comune ce au reieșit din analiza datelor .
Încercarea de a sorta definițiile existente deja sau încercarea de a formula o definiție nouă este
anevoioasă și datorită faptului că formulările respective definesc atât aspecte conceptuale cât și aspecte
instrumentale. Aspe ctele conceptuale se referă la ce sunt relatiile publice, iar aspectele instrumentale
se referă mai mult la eficiența și la procedurile de lucru folosite de practicieni. Pe lângă multitudinea
de aspecte, practicienii de relații publice folosesc o sumedeni e de unelte ce îi ajută în exercitarea
muncii lor, astfel î nmulțindu -se elementele din care sunt compuse definițiile. În plus, prin dezvoltarea
Internetului, relațiilor publice li se atribuie inconti nuu roluri și funcții noi.

6
Chiar și în urma unei analiz e mai puțin profunde se observă anumite cuvinte -cheie prezente în
multe dintre definițiile relațiilor publice. Potrivit lui D. L. Wilcox et alii (1992, pp. 6 -7), cuvintele –
cheie identificate sunt următoarele :
 deliberarea – activitatea relațiilor publice este produsul unei analize și reprezintă un proces
intenționat;
 planificarea – strategiile în relațiile publice sunt gândite pentru perioade mari de timp,
obligând astfel activitatea relațiilor publice să fie una organizat ă;
 performanța – relațiile publice sunt recunoscute dacă există rezultate;
 comunicarea bilaterală – relațiile publice funcționează ca un element neutru în relația dintre
organizație și publicuri;
 interesul public – relațiile publice funcționează spre îndeplinirea nevoilor publicului și nu
spre îndeplinirea în orice mod a intereselor organizației;
 dimensiunea managerială – atunci când relațiile publice sunt subordonate structurii de
conducere a unei organizații, activitațile relațiilor publice devin efi ciente.

Un alt tip de definiții sunt cele bazate pe identificarea rolurilor pe care le au practicienii .
Următoarele roluri au fost identificate în două mari cercetări, una realizată de profesorii specialiști de
la universitățile americane din San Diego ș i Wisconsin și cealaltă de David Dozier (J.E. Grunig, T.
Hunt, apud C. Coman, 2001, pp. 16 -17)
 rolul de tehnician al comunicării – acesta nu trebuie să ia decizii organizaționale, nu se
implică în activitatea de cercetare ci scrie, editează, face producție audiovizuală, creează
sigle, grafice etc.;
 rolul de manager al comunicării – acest segment planifică și ia decizii în ceea ce privește
strategia de comunicare a organizației.

1.2 Organizaț ii

În încercarea de definire a unei organizații, se remarcă faptul că se conturează aceeași
dificultate de concentreare a tot ce înseamnă "organizație", într -o definiție. Organizațiile sunt asociate
cu o multitudine de activități ale omului, rezultând mai mul te categorii de definiții. Sunt o serie de
definiții ce descriu mai precis decât altele, ce este de fapt o organizație. Potrivit celui mai amplu
dicționar de sociologie realizat în anii trecuți în România, organizațiile sunt: "grupuri de oameni care
își or ganizează și își coordonează activitatea în vederea realizării unor finalități relativ clar formulate
ca obiec tive" (C. Zamfir, L. Vlăsceanu , apud C. Coman, 2004, p. 12).

7
În dic ționarul coordonat de R. Boudon, organizațiile sunt: "ansamblu umane, ordonate și
ierarhizate în vederea cooperării și coordonării membrilor lor în anumite scopuri" (apud C. Coman,
2004, p. 12)
Se poate trage concluzia din aceste exemple de definiții că organizațiile se formează atunci
când un grup vrea sa atinga anumite obiective ce de altfel nu pot fi atinse de o singură persoană.
Astfel, organizațiile au diverse scopuri iar mediile de evoluție sunt extrem de variate. Obiectivele pe
care organizația încearcă să le atingă pot fi principale sau secundare , iar specialistul de relații publice
trebuie să le c unoască în profunzime pentru a -și construi o strategie de comunicare eficien ta și care să
fie în concordanță cu mediul în care organizația își exercită activitatea.

1.3 Organizați i nonprofit

Organizațiile nonprofit sunt în esență prestatoare de servicii în folosul comunității. Deși scopul
organizației nu este acela de a obține profit, aceasta are un client: comunitatea. ONP trebuie să aibă în
vedere faptul că în comunitate sunt incluși atât be neficiarii, cât și donatorii.
Sfera ONP este foarte vastă, principalele domenii de activitate fiind: sănătatea, cultura, educația,
politica, caritatea. Organizațiile nonprofit au ca scop p rincipal schimbarea comunității (S. Stanciu,
1999, p. 41) .
Organiza țiile nonprofit au impact asupra acelor medii în care un model de organizație ce are ca
scop profitul nu s -ar potrivi și anume medii precum: sfera socială, educația, mediul înconjurător, artele
și multe alte domenii.
Organizațiile nonprofit sunt scoase în evidență de o caracteristica importantă și anume că
acestea nu au drept obiectiv profitul. Acest lucru nu înseamnă că unul dintre obiectivele principale ale
unei organizații nonprofit nu este economic, ci doar că profitul unei organizații nonprofit este f olosit
pentru a îndeplini misiunea acesteia.
Conform lui S. M. Cutlip et alii (2010, p. 481), o rganizațiile nonprofit au 5 trăsături distinctive și
anume:
1. organizate – organizația este tot o instituție ceea ce înseamnă ca este supusă anumitor
reguli, că are ședințe periodice, și că au o structură ce deno tă că au o activitate continuă;
2. private – o organizație nonprofit este independentă de guvern chiar dacă primesc finanțare
de la guvern;
3. distribuție nonprofit – organizațiile nonprofit pot genera profituri însă este interzisă
împărțirea lor către consiliul administrativ ; profiturile unei organizații trebuie să sprijine
misiunea acesteia;

8
4. auto-guvernare – organizațiile nonprofit sunt organizații independente ce își controlează
singure activitățile și au propriile consilii de administrație;
5. voluntare – participarea voluntarilor este obligatorie, oricât de scăzut ar fi nivelul acesteia;
acest lucru este important, deoarece organizațiile nonprofit trebuie să aibă sc op caritabil .

Organizațiile nonprofit depind de sursele de finanțare pentru a putea furniza serviciile ce susțin
îndeplinirea misiunii lor.

Fundația
"O fundație reprezintă o organizație neguvernamentală, nonprofit care își utilizează propriile
fonduri pentru a oferi subvenții și asistență financiară, în special altor agenții nonprofit independente,
pentru activități educaționale , sociale, religioase, culturale sau caritabile de altă natură " (S.M. Cutlip et
alii, 2010, p. 487). Un sector în permanentă d ezvoltare este reprezentat de fundațiile care au ca scop
oferirea de subvenții unor persoane private sau unor comunități. O fundație sponsorizată de o
companie are la dispoziție fie fonduri donate de o organizație de afaceri , fie o donație anuală venită di n
partea acelei companii, fie de ambele, intr -o formă sau alta.
Un alt tip de fundație este cea individuală ce oferă o sumă considerabilă de bani pentru
atingerea unui scop. Acest tip de fundație este creată de un individ, un grup sau de o familie (S. M.
Cutlip et alii, 2010, p. 487).

Rolul relațiilor publice în organizațiile nonprofit
Privind retrospectiv, relațiile publice sunt solicitate mult mai mult atunci când organizația se
confruntă cu influențe din exterior, cum ar fi: reduceri și anulări de fonduri, reform e sau orice alt gen
de presiuni din exterior. Deși organizațiile nonprofit nu au drept scop principal generarea de profit,
organizația nu poate funcționa fără fonduri. Fondurile sunt necesare pentru a menține organizația
activă și pentru a o ajuta să își atingă scopul.
Mediul organizațiilor nonprofit este unul competitiv, iar lupta pentru donații este una acerbă,
într-un context în care ajutoarele de la guvern sunt din ce în ce mai rare și mai diminuate, iar cererea
pentru servicii este di n ce în ce mai mare. Este un lucru natural ca organizațiile nonprofit să se lupte
pentru donații, altfel nu ar supraviețui și nu și -ar duce la îndeplinire scopul și obiectivele.
În majoritatea agențiilor nonprofit, potrivit lui S.M. Cutlip et alii (2010, p. 485), relațiile
publice încearcă:
 să definească sau să creeze brand -ul organizației, să câștige acceptarea misiunii acesteia și
să-i apere reputația;
 să dezvolte canalele de comunicație cu cei ale căror interese le servește organizația;

9
 să creeze și să păstreze un climat favorabil pentru colectarea de fonduri;
 să sprijine dezvoltarea și menținerea politicii publice favorabilă misiunii unei organizații;
 să informeze și să motiveze membrii -cheie ai organizației (precum angajații , voluntarii și
reprezentanț ii) să se dedice și sa lucreze eficace în sprijinul misiunii, scopul ui și
obiectivelor organizației (i bidem).

Aceste obiective ale relațiilor publice în organizațiile nonprofit pot fi comune multora, însă
modul în care strategia de comunicare este implem entată poate fi foarte diferit ă, în funcție de mediul în
care activează organizația.

Publicul
O organizație nu are doar un public general, unic și omogen, ci mai multe publicuri ce se
ierarhizează după gradul de implicare în acțiunea de comunicare, de susținere sau de constrângere a
organizației. Acest grad de implicare este definit de efectele pe care le are activitatea unei organizații
asupra diferitelor categorii sociale. Un grup de oameni poate deveni un public al unei organizații dacă
simte că acea sta lucrează în favoarea lor sau le rezolvă diverse probleme pe care le -au întâmpinat (C.
Coman, 2004, p. 15).
Publicurile nu se implică în egală măsură, cele active fiind pasibile să devina pasive. Acest
lucru se poate întâmpla dacă nu sunt afectate de a ctivitățile organizației.
"Atunci când activitatea unei organizații poate avea consecințe asupra unor oameni sau când
acțiunile acestora pot avea consecințe asupra organizației, oamenii se vor simți implicați și vor accepta
că există o prblemă care îi pr ivește în mod direct. Se naște astfel un public minimal, latent, un public
care este încă pasiv, dar care are pot ențialul de a deveni activ. Dacă gradul de implicare și de acceptare
a problemelor crește, dacă gradul de inhibitie sau de teamă față de divers ele constrângeri scade, atunci
acest public poate deveni unul conștient și activ " (T. Hunt, J.E. Grunig , apud C. Coman, 2004, p. 15).
Conform lui J.E. Grunig și F.C. Repper (apud C. Coman, 2004, p. 15), ex istă patru categorii de
public, prin prisma compor tamentului comunicațional:
1. publicurile tuturor problemelor – acestea iau parte activ la toate dezbaterile;
2. publicurile apatice – acestea sunt puțin active;
3. publicurile unei singure probleme – acestea sunt active numai în ceea ce privește un număr
limitat d e teme, apropiate între ele;
4. publicurile problemelor fierbinți – acestea devin active numai după ce presa a transformat o
problemă într -o chestiune de maximă actualitate.

10
Departamentul de relații publice dintr -o organizație trebuie să își cunoască și să își inventarieze
toate categoriile de publicuri, pentru a ști care sunt susținătorii organizației. Acest lucru ajută la
definirea obiectivului principal al strategiilor de comunicare pe care specialiștii de relații publice
trebuie să le elaboreze.
Pe lâng ă aceasta categorisire a publicurilor, o alta este cea dintre publicul intern și publicul
extern. Publicul intern al unei organizații este cel format din sala riați, manageri, acționari, etc, iar cel
extern este cel din afara cadrului instituțional (clienți , agenții guvernamentale). Atât publicul intern cât
și publicul extern au nevoie de atenție egală din partea specialiștilor de relații publice, deoarece o
problemă în interiorul organizației se va reflecta și în exteriorul ei.
Cercetătorul J.A. Hendrix a identificat alte categori i de public țintă: comunitatea, mass -media,
angajații instituției, membrii ei (în instituțiile nonprofit) , guvernul, investitorii, etc ( apud C. Coman,
2004, pp. 16 -17).
Pentru specialistul de relații publice este imperios să cunoască foarte bine publicurile ținta
cărora se adresează organizația. Având cunoștințe bine documentate despre publicuri, specialistul de
relații publice reușește să -și construiască mesajele potrivi te pentru fiecare categorie de public a
organizației.

Relația dintre organizație și publicuri
Relația dintre o organizație și publicurile ei este definită de nivelul de interacțiune dintre
acestea. Punctul de legătură și mijlocul prin care aceasta intera cțiune se realizează este reprezentat de
website. Ca website -ul să îndeplinească aceast aspect, trebuie ca site -ul să ofere funcțiile esențiale
pentru relația dintre organizație și publicuri. Relația dintre organizatie și publicuri este definită după
cum u rmează: "Relațiile dintre organizație și publicurile sale sunt reprezentate de modelele de
interacțiune , de tranzacție, de schimb, și de legăturile dintre organizație și publicu rile sale" (Broom et
alii, apud B . H. Reber și J. K. Kim, 2006, p. 315 ).
Ca re lația dintre organizație și publicurile sale să fie una de reciprocitate, site-ul unei
organizații trebuie să respecte următoarele 5 principii:
1. circuit al dialogului – posibilitatea oferită publicurilor de a interoga organizația și a
organizației de a răs punde la întrebări;
2. informație utilă – furnizarea de informație cu o valoare generală și cu o structură ierarhică
logică pentru toate publicurile;
3. generarea altor vizite – crearea unor relații de durată prin oferirea unor facilități de a vizita
din nou site -ul organizației;
4. interfață ușor de folosit – centrarea pe intuiție și pe ușurința folosirii interfeței site -ului;

11
5. păstrarea vizitatorilor – valorificarea și conservarea vizitelor prin anumite trăsături și
linkuri ale site -ului organizațional (M. L. Kent și M. Taylor , apud B. H. Reber și J. K. Kim,
2000, p. 9 ).

1.4 Metode de cercetare

O mare parte dintre metodele de cercetare din cadrul științelor sociale caută să aiba o abordar e
mai riguroasă și mai științifică asupra vieții.
Cercetarea este de două feluri: calitativă și cantitativă. Cercetarea calitativă implică analiza
materialului dintr -o perspectiva proprie, astfel, deși numită metodă de cercetare , aceasta este ușor
subiectivă. Cercetarea cantita tivă presupune analizarea și centralizarea unor date și se bazează pe
numere și statistici. Cercetarea de tip calitativ presupune o abordare ce conduce la o evaluarea a
subiectului analizat. În plus, acest tip de cercetar e se bazează pe folosirea unor semnificații și se pune
accentul pe analiza materialului deja existent.
"Cercetarea calitativă constituie totodată o parte a unei vaste și uneori acerbe dezbateri în rîndul
cercetătorilor și al universitarilor asupra problem ei preciziei cantitativului față de bogăția
descriptivului, dezbatere care i -a făcut pe unii protagonișit să considere cele două abordări mai mult ca
excluzându -se reciproc decât în calitate de elemente diferite ale unui proces unic și unitar " (R. A.
McQue en și C. Knussen, 2006, p. 46).

Analiza de ansamblu
Modelul tipic de abordare a unei teme de cercetare este analiza de ansamblu. Analiza de
ansamblu reprezin tă modalitate de a aduna date, scopul principal al acesteia fiind furniza rea unor
informații desc riptive.
Deși latura explicativă este ușor marginalizată prin folosirea acestei metode, analiza de
ansamblu rămâne un instrument eficient de cercetare, deoarece aceasta poate oferi informații de
calitate. Totuși, analiza de ansamblu ca metodă de cercetar e reprezintă pilonul pe care s -au stabilizat
alte metode de cercetare (R. A. McQueen și C. Knussen, 2006, p. 28).

Interviul
Interviul reprezintă metoda de bază a cercetării calitative și este poate una dintre cele ma i
răspândite modalități de colectare a datelor. Metoda interviului poate fi privită ușor superficial de unii
cercetători și asta din perspectiva volumului de muncă depus în realizarea interviurilor. Adresarea unor
întrebări și obținerea unor răspunsuri poate fi o muncă asiduă. Planificarea și realizarea unui interviu ,
cât și analiza acestora, reprezintă o muncă de cele mai multe ori complexă. Analiza conținutului

12
interviului presupune faptul că cercetătorul trebuie sa atribuie semnificații atunci când interpretează
interviul.
Această metodă calitativă permite analizarea unor aspecte mult mai complexe ce nu pot fi
supuse analizei cantitative. O analiză cantitativă poate fi mult prea rigidă pentru multitudinea de
nuanțe pe care un subiect de cercetare îl poate avea.
Conform lui A. A. Berger , această metodă de cercetare se împarte în patru tipologii diferite și
anume:
1. interviul informal – cercetătorul nu are control asupra direcției interviului , răspunsurile
fiind libere ;
2. interviurile nestructurate – nivelul de control este mai ridicat, cercet ătorul își concentrează
întrebările pentru a obține date importante despre subiect ;
3. interviurile semi -structurate – controlul asupra interviului este de nivel mediu, subiectul
fiind abordat mai în profunzime ;
4. interviurile structurate – cercetătorul are con trol mare asupra interviului, având obiectivele
setate (apud V. Marinescu, 2005, p. 81) .

În realizarea ghidului de interviu, trebuie luate în considerare obiectivele și ipotezele setate.
Întrebările trebuie să fie formulate astfel încât sa urmărească co nturarea scopului interviului.
Întrebările sunt de mai multe tipuri, iar B. Crabtree și W. L. Miller au identificat trei tipuri:
1. întrebări descriptive – descrierea unor caracteristici legate de tema de cercetare;
2. întrebări structurate – definirea unor elemente esențiale din cadrul temei de cercetare și a
relațiilor conexe dintre acestea;
3. întrebări de contrast – se folosesc pentru accentuarea unor aspecte contradictorii cu privire
la subiectul cercetării (apud V. Marinescu, 2005, p. 79) .

1.5 Principii multimedia

Odată cu dezvoltarea rapidă a Internetului, și organizațiile au realizat faptul că prin intermediul
unui site web , acestea se pot adresa publicur ilor țintă mult mai ușor și într -un mod foarte convingător.
Având un website, acestea îș i pot menține publicurile informate și își pot contura o imagine mult mai
bună cu o fracțiune din costurile pe care le -ar avea folosind metodele tradiționale de promovare.
Un aspect important al acestei situații este înțelegerea faptului că după realizare a unui site web
acesta trebuie m enținut actualizat în permanență , atât în ceea ce privește conținutul însă și în ceea ce
privește designul. Folosirea unui design de actualitate și a unor tehnici de construcție noi, asigură
organizației o comunicare eficien tă cu publicurile țintă.

13
Dezvoltarea unui site web este supusă unor etape fără de care acesta nu se poate realiza.
Planificarea, designul, dezvoltarea, testarea, publicarea și întreținerea website -ului asigură succesul în
vederea realizării unui site web. Primul element constitutiv în realizarea unui site web este reprezentat
de definirea strategiei și a scopu lui. După definirea acestor două lucruri se poate trece la stabilirea
designului și a funcționalităților. Nu are rost să se înceapă scrierea și e ditarea paginilor web în limbajul
HTML, pâna nu se analizează toate datele ne cesare. Dezvoltarea propriu -zisă a site -ului web se
realizează prin codificarea paginilor într -un editor specific limbajului HTML. Un alt pas important
face referire la testarea f uncționalităților website -ului, astfel asigurându -se că acesta îndeplineșt e
obiectivele setate la început, mai apoi urmând a fi lansat. O ultimă fază ce asigură că site -ul rămâne în
permanență actualizat și rămâne în pa rametrii normali de funcționare este stabil irea unui program de
mentenanță (G. Drulă, 2002, p. 18).
Planificarea unui site web asigură îndeplinirea obiectivelor acestuia și asigură menținerea
realizării într -o perioadă de timp stabilită de dinainte. Astfel se poate face o estimare a duratei de
realizare a site -ului web. A doua fază, cea a proiectării site -ului web, începe cu alcătuirea unei structuri
ce exemplifică exact care vor fi legăturile dintre pagini și nivelul de relaționare dintre acestea, ce
elemente de conținut vor avea (elemente grafice, media, texte) și culorile folosite. Această etapă
constituie pregătirea conținuturilor din pagini. Dezvoltarea propriu -zisă a site -ului web presupune
adăugarea de elemente multimedia. Un aspect de luat în calcul este că dacă un site web este atrac tiv,
folosind diverse elemente de conț inut, eficiența acestuia crește . Pentru a se asigura o lansare a site -ului
în mediul online fără probleme, mai întâi se testează. Faza de testare presupune verificarea legăturilor
din site, verificarea timpului de desc ărcare a acestuia, verificarea aspectului din pagini și nu în ultimul
rând se testează compatibilitatea dint re browsere .

Figura 1 – Etapele realizării unui site web
6.Întreținerea site -ului5.Publicarea și promovarea site -ului4.Testarea și publicarea site -ului3.Dezvoltarea site -ului2.Proiectarea site -ului1.Planificarea site -ului

14
Pentru a fi accesibil tuturor utilizatorilor, site -ul trebuie să fie trecut pe serverul Web. Acest
lucru se realizează prin folosirea unui program FTP (File Transfer Protocol) ce intermediază transferul
de date. În final, ultimul pas este întreținerea sit e-ului tot prin folosirea unui program FTP cu ajutorul
căruia se pot urca fișiere pe server și apoi se pot suprascrie (G. Drulă, 2002, p. 18).
Unul dintre aspectele formulate de G. Drulă (2002), face referire la complexitatea site -ului web
ce se determină în funcție de complexitatea obiectivelor propuse. Un site poate fi complex din punctul
de vedere al navigării, al conținutului, și în fond, al modului său de prezentare. În realizarea unui site
web trebuie să se țină cont și de compatibilitatea dintre bro wsere, însă daca site -ul ce urmează a fi
realizat este mai complex (cu animații, conținut multimedia interactiv) se respectă mai puțin acest
criteriu.
Organizațiile s -au adaptat acestui mediu în continuă dezvoltare, și anume Internetul, observând
ca este o unealtă de comunicare online extrem de eficientă și ce nu dă semne că ar dispărea. Astfel,
deținerea unui site web de către o organizație ar trebui să reprezinte un punct tare, însă dacă nu este
mentinut actualizat și în concordanță cu noile tendințe, se poate trece în extrema cealaltă. Site -ul web
poate deveni acel element ce trage în jos o organizatie, iar acest lucru nu este de dorit. Specialistul în
relații publice trebuie să includă în strategia de comunic are cu publicurile țintă și site -ul web, ce e ste
folosit uneori ca metodă principală de comunicare în mediul online.

WordPress
Platforma WordPress este reprezentativă pentru realizarea unui blog, însă aceasta este folosita
și pentru realizarea unui site web.
"Orientarea sa pe estetică, standarde web și ușurința de folosire îl fac alegerea #1 printre
jurnaliști, scriitori sau blogeri obișnuiți. În plus, faptul că e disponibil gratuit fiind soft liber, permite
distribuirea și personalizarea sa pe placul tuturor" (https://ro.wordpress.org/, accesat la 07.06 .2015,
orele 21:25 ).
În primul rând, platfoma WordPress permite consultarea unei documentații online vaste ce
explică în detaliu fiecare funcționalitate a acesteia. În plus, WordPress se bucură de o comunitate
online foarte mare, ce funcț ionează sub forma unui forum de asistență , activ de altfel. În acest fel, în
majoritatea cazurilor, există rezolvări pentru problemele apărute pe care alți useri le propun pe forum
pentru problema respectivă. Pe lângă toate acestea, se observă puterea aces tei platforme datorită
comunității de dezvoltatori ce încearcă să o îmbunătățească periodic.
În al doilea rând, folosirea platformei WordPress facilitează realizarea unui site de calitate,
având o suită de aplicații și plugin -uri (și gratuite dar și cu pl ată) ce pot îndeplini majoritatea cerințelor
unui site, oricât de complex ar fi. Cu ajutorul template -urilor oferite gratuit și cu ajutorul plugin -urilor,
se poate realiza un website care să îndeplinească toate cerințele și specificațiile necesare unui web site.

15
Astfel, cu ajutorul WordPress se poate realiza un site web potrivit pentru o organizație
nonprofit.

Concluzii
Noțiunile teoretice tratate în acest capitol parcurg un drum firesc începând cu sfera relațiilor
publice și ajungând la organizații. Trec ând mai apoi prin conceptul de organizații nonprof it se
realizează o imagine de ansamblu asupra acestor teme. Prezentarea chestiunilor teoretice referitoare la
metodologia de cercetare reprezintă un punct important, deoarece capitolul doi, în care se anali zează
Fundația Inimă de Copil, reprezintă baza site -ului web realizat.

16
CAPITOLUL 2: METODOLOGIA CERCETĂRII

În cadrul acestui capitol se regăseș te analiza de ansamblu realizată pe website -ul Fundației
Inimă de Copil , www.inimadecopil.ro , și cu ajutorul unui interviu realizat cu Amalia Ene , PR
Fundraiser al Inimă de Copil . Această cercetare formată din două părti iși propune să evidențieze
faptul că imaginea online a Fundației Inimă de Copil poate fi îmbunătățită prin intermediul refacerii
site-ului.
Analiza de ansamblu reprezintă o metodă de cercetare ce oferă un avantaj major: permite o
analiză obiectivă asupra informațiilor pe care Fundația Inimă de Copil o proiectează asupra
publicurilor țintă.
Folosind metoda interviului ca procedeu complementar analizei de ansamblu, se asigură o bună
înțelegere și a perspectivei membrilor asupra organizației .
Obiectivul acestei cercetări este acela de a observa dacă website -ul organizaț iei din prezenta
lucrare este un instrument din sfera relaț iilor publice folosit eficient.

Ipoteze de cercetare
Aceasta lucrare va avea ca punct de pornire două ipoteze de cercetare:
 Webs ite-ul nu își atinge obiectivele și nu se adresează tuturor categoriilor de public țintă ale
Fundației Inimă de Copil .
 Fundația Inimă de Copil are nevoie de un website nou , pentru a fi o unealtă eficientă de
comunicare online.

2.1 Analiză de ansamblu

Descrierea și evoluția organizației
Fundația Inimă de Copil este o organizație neguvernamentală ce are drept domeniu de
activitate furnizarea de servicii sociale, lobby, advocacy, consiliere și instruire . Înființată în 1996 de
un grup de voluntari din Galați, fundația și-a propus la acel moment să ajute u n grup de copii cu HIV+
ce au fost abandonați intr -un spital din Galați, cât și câțiva copii ai străzii. În prezent, organizația ajută,
și își propune în continuare să ajute, copiii ș i familiile sărace sau aflate î n dific ultate, copiii cu
dizabilităț i și familiile lor, tineri HIV+, cu dizabilităț i sau din alte categorii defavorizate social.
Programele demarate de prezenta fundație au reușit să marcheze într -un mod pozitiv viața a
peste 15000 de copii, tineri și membrii familiilor acestora. Județele asupra cărora organizația
neguvernamentală s -a axat sunt Galați, Brăila și Tulcea.

17
La o analiza amanunțită a website -ului, se observă că , pe lângă componenta socială, Inimă de
Copil a încercat ca la fiecare proiect desfășurat să implice membrii comunității și să își dezolte în
permanență organizația, urmărind să își mărească nivelul de profesionalism al personalului prin
implicarea în cursuri de formare, schimburi de experiență în ța ră dar și în țările în care aveau parteneri
dar și prin participarea la cursuri si seminarii de specialitate. Pe lângă toate acestea, organizația își
dorește să atraga cât mai mulți voluntari care fie își pot a corda suportul direct în anumumite proiecte
fie au experiență într -un anumit domeniu și le pot oferi consultață de specialitate. În plus, Inimă de
Copil își dorește să implice voluntarii și in organizarea de evenimen te sau în strângerile de fonduri.

Tipul organizaț iei
Fundația Inimă de Copil este o organizație neguvernamen tală ce oferă servicii sociale,
consiliere și instruire, lobby ș i advocacy pentru probleme și politici sociale legate de copil și familie,
cât și activități bazate pe principii morale creștine.
Astfel, conform clasificării lui D. Wilcox (2009, p. 409), Inimă de Copil este o organizație
socială, activă în sfera serviciilor sociale. Acest tip de organizație nu are ca scop profitul, rolul
relațiilor publice fiind ușor diferit față de cel tradițional.

Misiunea. Scopul. Obiectivele. Va lorile
Misiunea acestei organizaț ii neguvernamentale este aceea de a veni în ajutorul copiilor și
tinerilor aflați în dificultate. Prin creșterea calității vieții lor și prin susținerea integrării acestora în
societate sunt ajutați nu doar copiii și tinerii ci ș i familiile acestora.
Potrivit site -ului Fundației Inimă de Copil , scopul lor este acela de a -i ajuta pe cei care au
nevoie de spri jin. Acest scop se concretizează prin unific area eforturilor donatorilor naționali și
internaționali, a membrilo r comunitații locale ș i a voluntarilor.
Obiectivele organizaț iei sunt reprezentate de furnizarea d e servicii sociale, consiliere ș i
instruire, lobby, advocacy pentru probleme ș i po litici sociale legate de copil ș i familie . Prin
îndepl inirea acestor obiective, fundația reușește să ajute copii i și familiile sărace sau aflate î n
dificultate, copii cu dizabilități ș i familiile lor, tineri HIV+, cu dizabilităț i sau din alte categorii
defavorizate social.
Valorile la care organizația se raportează sunt re prezentate de integritate personală ș i
profesio nală, dragoste și compasiune, valorizare, î mputernic ire, responsabilizare, credința și principiile
morale creș tine.
Integritatea personală și profesională are la bază respectarea promisiunilor. Organizația n u
actionează decât î n conformitate cu misiunea și cu valorile declarate și oferă transparentă în acțiuni și
decizii. Dragostea și compasiunea sunt valori ce î i fac pe membrii organizației să își privească munca

18
mai mult ca pe o simplă profesie și să se imp lice. Membrii actionează pozitiv în faț a neglij ării, a
abuzurilor, a sărăciei sau a suferinț ei. Organizaț ia menționează explicit că îi tratează cu grijă, respect și
fără urmă de discriminare pe cei care au ne voie de ajutor. Prin valori ca împuternicire ș i
responsabilizare Inimă de Copil își propune să promoveze soluț ii pe termen lung și încurajează copiii,
tinerii și familiile acestora să se implice activ î n procesul de schimbare. Organizația exprimă în mod
explicit faptul că pe lângă serviciile sociale o ferite, pe lângă consiliere și educație, credinț a joacă un rol
import ant. Persoanele care beneficiază de ajutorul fundaț iei provin din medii dezorg anizate, iar lipsa
unor valori ș i a un or principii morale le afectează profund.

Rolul relațiilor publice în organizaț ie
În cadrul website -ului fundației, nu se menț ionează explicit existența unui departament de
relații publice. Cu toate acestea, pe site există secțiunea de "Media" unde se află următoarele pagini:
"Apariții î n presă ", "Video Reportaje", "Ultimele știri", "Anunțuri ș i comunicate" .
Comunicarea reprezintă puntea de legătură dintre organizație ș i pu blicurile sale, astfel,
existenț a unui specialist în relaț ii publice și a unui website actualizat, devine esențială . Interacț iunea
publicurilor cu fundaț ia se produce exclusiv prin intermediul site -ului www. inimadecopil.ro ș i prin
intermediul paginii de Facebook. Statistic , site -ul are în medie 25 de vizite pe zi ș i aproximativ 25.000
de vizite de la lansare până î n prezent. Datele sunt preluate de pe pagina de start unde este poziționat în
stânga jos un plugin ce contor izeaza vizitele din ziua curentă, din luna curentă ș i totalul de vi zite de la
lansarea site -ului până î n momentul de fa ță. (www.inimadecopil.ro, accesat la 30.05.2015 )
În acelaș i timp, realizâ nd o scurtă analiză a paginii de Facebook, se observă că raportul dintre
numă rul de l ike-uri al paginii și numă rul de l ike-uri primite la postările de pe pagină este foarte mic.
Pagina are aproximativ 2500 de like -uri, iar postările reușesc să strângă î n medie 20 de like -uri. Un rol
important al unui special ist în relaț ii publice este managementul comunică rii online. Acesta devine
responsabil de coordonarea conturilor de pe re țelele de socializare . (H. M. Bădău, 2011 , p. 181-183).
Lipsa unui specialist în relații publice îi poate ră pi ONG -ului șansa de a beneficia de pe urma
acestei un elte extrem de eficiente, numită Internet. Un website care să transmită câ t mai clar cauza
susținută , care să îndeplinească toate nevoile publicurilor țintă , fie ca sunt beneficiari, voluntari,
partene ri sau sponsori este o cerință . Website -ul trebuie să se dezvolte odată cu dezvoltarea noilor
tehnologii.
Website -ul unei organizaț ii neguvern amentale poate servi ca mijloc în crearea de relații dacă
website -ul îndeplinește funcțiile esențiale ce permit relaț iilor pu blice să se desfășoare. (S. M. Cutlip et
alii, 2000 , p. 481).

19
Finanț area
S. Stanciu (1999 , p. 42 ) precizează faptul că una dintre preocupă rile unui ONG trebuie sa f ie
strângerea de fonduri, iar activitățile unui ONG sunt bazate î n mod sp ecial pe surse externe de
finanțare. Activitatea proprie, î n mare parte , nu produce decât o mică parte din resursele necesare
supraviețuirii și mai apoi dezvoltării organizaț iei.
Dacă organizația este transparentă și inspiră seriozitate, acest lucru nu face decât să actioneze
într-un mod pozitiv și să atragă posibili sponsori . Pe website -ul Fundației Inimă de Copil există o
secțiune ce oferă posibilitatea de a dona, prin intermediul PayPal, cât și o sec țiune ce explică
modalitatea prin care s e poate realiza sponsorizarea că tre ei.
Un alt aspect important î n ceea ce privește finanțarea, pe lângă atragerea de sponsori și
parteneri noi, este și menț inerea sponsorilor actuali. Acest aspect se poate îndeplini dacă organizaț ia
are rezultate favorabile. O prezență online satisfacatoare, atâ t cu un website util dar în concordanță cu
noile tehnologii și cu publicurile țintă vor crește încrederea spon sorilor în organizație și vor mă ri
șansele unei sponsor izări de lungă durată .
"ONP sunt orientate spre multiplicarea surselor de finanțare, centrându -și activitatea pe relația
servicii – nevoi , concomitent cu identificarea ș i extinderea unei arii de donatori și clienți ce apreciază
calitatea relaț iei respecti ve" (S. Stanciu, 2004, p.88) .

Activităț i de rela ții publice desfăș urate. Proiecte
Atât voluntarii cât și sponsorii aleg să susțină un anumit ONG în funcție de cauza pe care o
susține, dar și în funcție de încrederea pe care o inspiră , seriozitatea de care a dat dovadă, de
vizibilitatea organizației și în funcție de rezultate. După analiza site -ului se poate observa faptul că
Fundația Inimă de Copil , înființată î n anul 1996, are la activ 19 programe.
În cadrul acestor programe au fo st ajutați peste 15000 de copii, tineri ș i membrii familiilor
acestora. Programele au avut ca rezultat, printre altele, ajuta rea a 40 de copii cu dizabilități severe să
fie integrați î n familii de plasament , 25 d e copii cu HIV/SIDA au fost scoș i din Spitalul pentru Boli
Infecțioase Galați ș i au ince put o viață normală, î n familii, iar p este 120 de copii cu dizabilități au
beneficiat de activități de recuperare, reabilitare și intervenț ie timpurie. În această pagină dedicată
proiectelor, numită "Istori c și Impact", informați a nu a fost actualizată din data de 24 August 2013
(http://www.inimadecopil.ro/index.php/2011 -07-28-18-14-23/2013 -03-23-14-06-21, accesat la
05.06.2015, orele 23:47 ). Acest lucru nu poate decât să însemne că există o problemă ce afectează
imaginea online.
Conform informațiilor de pe website, Inimă de Copil a strâns o serie de premii ce demonstrează
ca există activitate și o permanentă evoluție. Această evoluție trebuie să se reflecte atât în conținutul de
pe site cât și în designul acestuia.

20
Activitățile relaț iilor pub lice din mediul online nu diferă , în esență , de activităț ile din mediile
clasice. Este important ca un ONG să comunice în mediul online cât mai eficient cu putință cu toate
publicurile țintă. Astfel, o organizație care are un sit e cu informaț ia mereu l a zi poate face diferența în
colaborarea cu un sponsor. Î n fond, organi zațiile n eguvernamentale sunt obligate să concureze între ele
pentru obț inerea unor sponsori. Având sprijinul relaț iilor publice, un ONG poate avea o comunicare
eficientă cu publicurile țintă, fie că sunt beneficiari, voluntari, parteneri sau sponsori.
În urma analize i de ansamblu realizată pe website -ul Fundației Inimă de C opil se trage
concluzia că există o problemă în comunicarea online în sensul în care deș i singurele modalități de
comunicare a le organizației cu publicurile sale sunt reprezentate de site-ul www.inimadecopi l.ro și de
pagina de Facebook a fundației. Având o perspectivă de ansamblu bine conturată, concluzionez faptul
că se confirmă prima ipoteza conform căreia website -ul nu își ating e obiectivele și nu se adresează
tuturor categoriilor de public țintă ale Fundației Inimă de Copil .

2.2 Website -ul dialogic

"PR 2.0 s -a născut din analiza modului cum web -ul și multimedia a u redefinit PR -ul și
marketingul. În același timp, a construit setul de instrumente necesar pentru a reinventa modalitățile
prin care companiile pot comunica direct cu oamenii și cu cei care le influențează. PR 2.0 oferă șansa
nu numai de a lucra cu jurnal iștii, ci și de a intra direct în contact cu un nou tip de influențatori
accidentali. De asemenea, subliniază abilitatea noastră de a vorbi direct cu publicurile (prin forumuri
online, grupuri, comuni tăți etc.)" (D. K. Breakenridge , apud C. Cmeciu, 2013, p p. 127 -128).
Michael Kent și Maureen Taylor propun o teorie dialogică a relațiilor publice, care se axează pe
cinci principii:
1. "circuit al dialogului (posibilitatea oferită publicurilor de a interoga organizația și a
organizației de a răspunde la întrebări);
2. informație utilă (furnizarea de informație cu o valoare generală și cu o structură ierarhică
logică pentru toate publicurile);
3. generarea altor vizite (crearea unor relații de durată prin oferirea unor facilități de a vizita
din nou site -ul organizației);
4. interfață ușor de folosit (centrarea pe intuiție și pe ușurința folosirii interfeței site -ului);
5. păstrarea vizitatorilor (valo rificarea și conservarea vizitelor prin anumite trăsături și linkuri
ale site -ului organizațional)" ( apud B. H. Reber și J. K. Kim, 2006, pp. 321–334).

Folosind acest model de analiză a website -ului dialogic, voi analiza în continuare site -ul
Fundației I nimă de Copil, căutând să verific dacă există o relație de interacțiune reciprocă între

21
organizație și publicurile țintă. Pentru a realiza acest lucru, am ales să analizez relația dintre
organizație și publicurile sale prin folosirea a trei dintre princip iile amintite mai sus: interfața ușor de
folosit, generarea altor vizite și păstrarea vizitatorilor.
În realizarea acestei analize, voi pleca de la următoarele ipoteze:
1. Website -ul Fundației Inimă de Copil nu se adresează în egală măsură tuturor tipurilor de
publicuri țintă.
2. Website -ul www.inimadecopil.ro are o interfață greu de folosit.

Întrebările de cercetare
1. Website -ul www.inimadecopil.ro se adresează unei categorii de public țintă în special?
2. De ce este interfață site -ului www.inimadecopil.ro greu de folosit?

Schema de Codificare

Interfață ușor de folosit – se centrează pe intuiție și pe ușurința folosirii interfeței site -ului în
ceea ce privește designul, conținutul, navigarea și funcționalitățile;
Variabile – interfață ușor de folosit www.inima decopil.ro
V1. Cuprins al temelor abordate 1
V2. Hartă a site -ului 0
V3. Navigare eficientă 0
V4. Conținut ușor accesibil 0
V5. Alte aplicații speciale 0
TOTAL 1/5
Figura 2 – Tabel principiul "interfață ușor de folosit"

Pentru a examina acest criteriu, al interfeței ușor de folosit, am identificat ca fiind necesare
următoarele variabile: cuprins al temelor abordate, hartă a site -ului, navigare eficientă, conținut ușor
accesibil, alte aplicații speciale.
În ceea ce privește variabila V1, din ur ma analizei de ansamblu a reieșit faptul că există o
secțiune în care organizația prezintă temele abordate. Tot în urma analizei de ansamblu am constatat că
nu există variabila V2. Existența unei hărți a site -ului ajută atât motoarele de căutare să indexez e
conținutul paginilor, cât și utilizatorii în a găsi cu ușurintă anumite pagini. Harta site -ului le oferă
utilizatorilor o mai bună orientare pe site. Astfel, site -ul este perceput ca având o interfață ușor de
folosit. Variabila V3 se referă la cât de ușo r îi este unui utilizator să găsească informația care îl
interesează într -un timp cât mai scurt. Acest lucru se face mai mult intuitiv.

22
Site-ul Fundației Inimă de Copil nu are un nivel de comunicare egal pentru toate categoriile de
publicuri țintă, astfe l, de exemplu, unui sponsor îi este mult mai greu să ajungă în secțiunea de
sponsorizare decât îi este unui voluntar să ajungă la informația specifică. Deși la prima vedere site -ul
pare simplist, acesta are de fapt o structură foarte ramificată iar informa ția nu este organizată. Variabila
V4 nu este îndeplinită, conținutul de pe website fiind mai greu accesibil și având o structură
asemănătoare unui labirinit. În ceea ce privește variabila V5, site -ul nu are alte aplicații speciale care ar
putea face interf ața site -ului mai ușor accesibilă. Un exemplu de aplicație utilă este implementarea
unui plugin de Facebook, ce ajuta utilizatorii să dea "Like" fără să mai iasă din website pentru a intra
în pagina de Facebook a organizației.

Generarea altor vizite – crearea unor relații de durată prin oferirea unor facilități de a vizita din
nou site -ul organizației;
Variabile – generarea altor vizite www.inimadecopil.ro
V 1. Posibilitatea de a deveni voluntari 1
V2. Calendar al evenimentelor 0
V3. 0
TOTAL 1/3
Figura 3 – Tabel principiul "generarea altor vizite"

În ceea ce privește acest criteriu, cel al generării altor vizite, am identificat drept variabile
posibilitatea de a deveni membru, existența unui plugin de Facebook si un calendar al evenimentelor.
Membrii în acest caz sunt voluntarii, iar variabila V1 se confirmă, deoarece pe site -ul Inimă de Copil
este o secțiune cu posibilitățile prin care cineva poate deveni voluntar. O altă variabilă importanta este
variabila V2, doarece un calendar al evenimen telor este un element util iar utilizatorul ar ști ca ar avea
ușor acces la informație, atunci când ar avea nevoie. Trecând la variabila V3,

Păstrarea vizitatorilor – valorificarea și conservarea vizitelor prin anumite trăsături și linkuri
ale site -ului organizațional;
Variabile – păstrarea vizitatorilor www.inimadecopil.ro
V 1. Actualizări frecvente 0
V2. Modalități de donatie 1
V3. Posibilitate de a descărca materiale 1
V4. Cromatică potrivită 0
V5. Existența unui plugin de Facebook 0
TOTAL 2/5
Figura 4 – Tabel principiul "păstrarea vizitatorilor"

23

Variabila V1 nu se confirmă. În urma analizei de ansamblu, am observat faptul că singura
secțiune actualizată este cea de "Știri". În rest, actualizarea nu s -a mai făcut din anul 2013. Pe site
există variabila V2 dar utilizarea lor este greoaie. Pe site este o pagină specială de pe care se pot face
donații însă butonul din pagină nu funcționează. În schimb mai există o căsuță foarte mică în partea
dreapta -jos a site -ului ce prin care la fel se pot fac e donații prin intermediul PayPal. Această căsuță
este în fiecare pagină. (http://inimadecopil.ro/, accesat la 06.06.2015, orele 22:10). Pe website există
posibilitatea de a descărca un contract de sponsorizare, declarația 200 si declarația 230, astfel var iabila
V3 se confirmă. În ceea ce privește variabila V4, consider că site -ul nu are o cromatică potrivită,
deoarece nu este în corelație cu alte materiale de comunicare. Dacă acest lucru s -ar întâmpla,
publicurile ar face mai ușor legătura dintre site și a lte materiale. Variabila V5 reprezintă un element
important, deoarece un utilizator trebuie să iasă de pe website pentru a da "Like", iar acest lucru nu
este de dorit.

2.3 Analiza interviului

Metoda interviului reprezintă o metodă calitativă de cercetare, cu o structura mai flexibilă.
Numărul subiecților care participă la interviu este unul redus, în general unul sau doi (V. Marinescu,
2005, p. 80 ).
Conform acestei metode, am realizat un interviu semi -structurat cu Amalia Ene, PR Fundraiser
al Inimă de Copil. Folosind această metodă am încercat obținerea unor niveluri informaționale mai
profunde, pentru a vedea dacă ipotezele inițiale se confirmă sau nu.
Persoana de contact inițială a fost Anna Cristina Burtea, director executiv al Fundației Inimă de
Copil . Discuțiile s -au desfășurat preponderent pe e -mail cât și la telefon. Am ales metoda de
comunicare prin e -mail, deoarece întâlnirile nu au fost posibile și nu din cauza faptului că organizația
este din Galați , dar din cauza lipsei de timp a acesteia .
Încă de la început, am fost rugată de directorul executiv să păstrez în carbon copy (pentru a
primi căte o copie a e -mailurilor) o a doua persoană de contact, pe Amalia Ene, PR Fundraiser al Inimă
de Copil . Din acest lucru reiese că se tinde către o comunicare eficientă, iar organizația este deschisă
întrebărilor și propunerilor. Acest argument este întărit și de informațiile de pe website conform cărora
se încurajează voluntariatul celor care pot oferi exp ertiză de spec ialitate într -un anumit domeniu
(http://inimadecopil.ro/index.php/modules -menu/2013 -03-23-14-02-55, accesat la 05.06.2015, orele
16:48).
Directorul executiv s -a arătat interesat de a răspunde la întrebări, ba mai mult, în timpul unei
conferi nțe la care trebuia să ia parte în București, am discutat despre programarea interviului față în

24
față, pentru a evita folosirea e -mailului drept intermediar. Din păcate acest lucru nu s -a mai putut
concretiza, deoarece a apărut o problemă personală a doamnei Anna Cristina Burtea. Aceasta m -a
redir ecționat către Amalia Ene, care era la curent deja cu detaliile discutate anterior, fiind inclusă în
carbon copy și primind copii ale e -mailurilor trimise .
Pornind de la cele două ipoteze de cercetare, într ebările au fost formulate astfel încât să atingă
câteva subiecte punctuale ce nu pot fi concluz ionate din analiza de ansamblu și a căror necesitate este
indiscutabilă. Realizarea interviului pe e -mail nu a reprezentat un impediment datorită faptu lui că
persoana intervievată a prezentat interes în elaborarea răspunsurilor.
Atât directorul executiv cât și PR Fundraiserul organizației și -au manifestat interesul în privința
calității răspunsurilor date. Pe lângă toate acestea, am primit anexat într -un e-mail câteva chestionare
completate de vo luntari dintr -o acțiune recentă .
Un aspect important ce a fost urmărit în acest interviu face referire la percepția membrilor
asupra direcțiilor de evoluție ale organizației. Cu acest lucru în minte , întrebările din in terviu au căutat
să clarifice aspecte referitoare la rolul relațiilor publice în Fundația Inimă de Copil , la obiectivul
website -ului organizației și la cum comunică website -ul actual cu publicurile țintă. Un alt obiectiv
important al interviului a fost să scoată la suprafață punctele slabe ale site -ului, din perspectiva
organizației pentru a construi un site nou cu specificațiile potrivite care să îmbunătățească imaginea
publicurilor asupra Fundației Inimă de Copil.
Subiectul interviului este unu l ce are caracteristici specifice , fiind specialistul de relații publice
din organizație, iar răspunsurile sale ajută la conturarea unei perspective de ansamblu mult mai clare
(V. Marinescu, 2005, p. 82).
Analizând interviul am observat că aceștia vor să evolueze atât pe plan intern, cât și pe plan
extern. Planul extern este reprezentat de imaginea online a Fundației Inimă de Copil. Amalia Ene
specifică faptul că site -ul web este singura unealtă prin care organizația interacționează cu publicurile
iar sin gurul canal de social media folosit este Facebook.
În ultimii 2 ani de zile, responsabilitățile pe parte a de comunicare online erau împărțite
diferitelor persoane din organizație , motiv ele invocate fiind lipsa de timp și lipsa resurselor umane. În
plus, în interviu se specifică faptul că site -ul este actualizat lunar însă în urma analizei de ansamblu se
observă că majoritatea informațiilor nu au mai fost actualizate din 2013 (www.inimadecopil.ro, accesat
la 05.06.2015, orele 20:44) .
În urma in terviului mi s -a spus explicit faptul ca este nevoie de un site nou, care să
îndeplinească noile criterii după care organizația se ghidează. Site -ul actual al Fundației Inimă de
Copil, www.inimadecopil.ro, este orientat către o comunicare generală, iar org anizația dorește ca noul
site web să comunice eficient cu toate publicurile lor țintă. Ca publicuri țintă Inimă de Copil vizează
companiile, firmele mici, mari, mijlocii care ar putea direcționa cei 20% din impozitul pe profit cât și

25
actualii dar și potențialii donatori. Potențialii donatori sunt persoanele în grupa de vârstă 25 -45 ani, cu
un nivel de studii superior, cu venituri medii sau peste medii , active social (vezi Anexa 1 ). Prin
intermediul noului site web, organizația își dorește să devină ef icient ă în comunicarea cu aceste
publicuri.
O problemă pe care organizația o punctează în ceea ce privește site -ul este referitoare la apelul
la acțiune. Site -ul nu orientează sponsorul către o sponsorizare specifică, donatorul către o donație sau
volunta rul către voluntariat. Se dorește implementarea acestei idei și aducerea de cât mai multe donații
prin intermediul acestuia. Nepromovarea posibilității de donație în site -ul vechi a avut ca repercursiune
atingerea unui procent de doar 1% din bugetul total al organizației (vezi Anexa 1).
Deși scopul site -ului este să mulțumească donatorilor, să comunice rezultatele, să atragă donații
și să informeze, în urma analizei de ansamblu am ajuns la concluzia că aceste lucruri nu au fost
îndeplinite. Interviul a cla rificat motivul pentru care acest lucru s -a întâmplat și anume lipsa de timp si
de personal.
Obiectivul noului site web este atragerea de donații, donații noi și recurente, de la românii din
țară și din exterior, cât și atragerea de voluntari fixi și activi (vezi Anexa 1).
Pentru a înțelege cât mai bine perspectiva organizației asupra site -ului vechi cât și asupra
specificațiilor site -ului nou, am realizat o sinteză a punctelor tari și a punctelor slabe menționate în
interviu. Astfel, PR Fundraiser -ul Amalia Ene, specifică faptul că site -ul este eficient pentru o
comunicare generală fără a fi în concordanță cu așteptările organizației. Aceasta specifică faptul că
site-ul este destul de bine realizat dar că are vizite lunare scăzute.
Cu toate acestea, atât Amalia Ene, PR Fundraiser, cât și Anna Cristina Burtea, director executiv
al Inimă de Copil au considerat necesară realizarea unui site nou. În plus, în urma interviului am extras
o serie de obiective și criterii care să f ie atinse în cadrul noului site:
 orientarea sponsorul ui către o sponsorizare specifică, a donatorului către o donație și a
voluntarului către voluntariat;
 evidențierea posibilității de donație ;
 implementarea mai multor mecanisme de donație ;
 prezența unui buton de donație în newslett er;
 implementarea unui plugin de Facebook pe noul site web ;
 schimbarea organizării informației;
 creșterea numărului de voluntari activi din diverse domenii care ar putea să doneze din
expertiza lor (IT, marketing, comunicare, profesori de limbi străine, coordonatori voluntari,
ingineri, arhitecti ).

26
Drept criteriu suplimentar mi-a fost specificat faptul că noul site trebuie să aibă o cromatică
adaptată publicurilor țintă, Amalia Ene indicând drept material de referință un flyer al Fundației Inimă
de Copil (vezi Anexa 2). Acest flyer mi -a fost anexat în același e -mail în care mi s -a răsp uns la interviu
(vezi Anexa 3).
Problema majoră întâmpinată în analiza interviului a fost reprezentată de sintetizarea tuturor
caracteristicilor explicite dar și a celor implicite pe care să le conțină noul website.
O altă problemă care a ieșit la suprafață este faptul că există o necon cordanță între răspunsuri.
După analiza acestui interviu cu Amalia Ene, PR Fundraiser al Inimă de Copil , am ajuns la
concluzia că organizația nu acordă suficientă atenție comunicării online deși publicurile lor țintă nu au
altă modalitate de informare în afară de site -ul web si de pagina de Facebook. Din moment ce pe
website informația nu a mai fost actualizată din 2013, un utilizator care a ajuns pe site din diverse
surse poate crede că fundația nu mai este activă sau că este slabă. Astfel, dacă acel uti lizator era un
posibil donator, acesta poate considera că nu are rost să doneze dacă organizația nu pare a fi activă.
Acest lucru contravine afirmației Amaliei Ene conform căreia comunicarea este foarte importantă
pentru organizație în vederea asigurării t ransparenței și încrederii.
În urma analizei interviului am ajuns la concluzia ca ipotezele de la care am pornit se confirmă,
iar realizarea unui nou site web este necesară , iar organizația chiar dorește acest lucru.

2.4 Publicurile țintă

„Orice grup sau individ care este implicat în vreun fel anume în viața unei organizații” (D.
Newsom et alii (1993), apud C. Coman, 2004, p. 14). Aceasta este definiția publicului țintă din
perspectiva practicienilor de relații publice.
În ceea ce priveșt e publicurile țintă ale Fundației Inimă de Copil , din perspectiva organizației,
sunt reprezentate de companii, firme mici, mari, mijlocii care ar putea direcționa cei 20% din impozitul
pe profit cât și actuali și potențiali donatori – persoane în grupa de vârstă 25 -45 ani, cu un nivel de
studii superior, cu venituri medii sau peste medii, active social.
O problemă ce a reieșit din această analiză face referire la perspectiva organizației asupra
publicurilor țintă. C. Coman (2004) punctează faptul că public ul țintă al unei organizații nu este unul
general, unic și omogen .
Site-ul organizației Inimă de Copil nu se adresează doar potențialilor donatori și beneficiari, ci
tuturor. Un public țintă important este mass -media. Lipsa de atenție față de acest publi c cheie în
dezvoltarea unei organizații poate lăsa urme importante în comunicarea online, și nu dintre cele
pozitive.

27
Concluzie
Cerceta rea din acest capitol reprezintă baza în urma căreia am construit produsul de
comunicare și anume un site web care să c orespundă atât principiilor de alcătuire ale unei organizații,
dar și cerințelor și nevoilor indicate de Fundația Inimă de Copil.

28
CAPITOLUL 3: REALIZAREA PRODUSULUI

Prezenta lucrare are ca scop realizarea unui site web pentru Fundația Inimă de Copil . Acest
produs are la bază pe lângă o fundamentare teoretică, o cercetare în care folosindu -mă de anumite
metode de cercetare, am ajuns la concluzia că deși Inimă de Copil deținea deja un site web, se impunea
realizarea unuia nou.
În urma unei anali ze de ansamblu am ajuns la concluzia că site-ul vechi al organizației,
www.inimadecopil.ro (http://inimadecopil.ro/, accesat la 07.06.2015, orele 14:32), nu își atinge
obiectivele, și anume realizarea unei comunicări eficiente cu toate categoriile de publicuri țintă, astfel
confirmându -mi-se prima ipoteză. În plus, în urma interviului realizat cu Amalia Ene, PR Fundraiser al
Inimă de Copil , mi s -a confirmat și cea de -a doua ipoteză, ce face referire la necesitatea realizării unui
websit e nou. În cadrul interviului mi s -au prezentat noile abordări și specificații pe care organizația ar
dori să le aibă noul site web.

3.1 Procesul de realizare al unui site web

In primul rând, pentru a fi în concordanță cu noile tehnologii media, am ales ca platformă de
realizare a site -ului web, platforma WordPress.
WordPress este o platformă web complet customizabilă apărută î n anul 2003 ce poate fi folosită
în realizarea ori cărui t ip de site web (blog, site de prezentare, magazin online etc) . Unul dintre
motivele pentru care am ales această platformă de realizare a unui site web este reprezentat de faptul că
a fost creată "de și pentru comunitate" (https://wordpress.org/about/, accesat la 07.06.2015, orele
15:44) astfel se aseamănă cu idee a de comunitate a unei organizații nonprofit.
Conform G. Drulă (2002 , p. 18), înainte de începerea realizării site -ului web, trebuie stabilite
obiectivele. În ac est caz obiectivele au reieșit din analiza interviului cu Amalia Ene, astfel:
 orientarea sponsorul către o sponsorizare specifică, a donatorului către o donație și a
voluntarului către voluntariat;
 evidențierea posibilității de donație;
 implementarea mai multor mecanisme de donație;
 prezența unui buton de donație în newsletter;
 implementarea unui plugin de Facebook pe noul site web;
 schimbarea organizării informației;

29
 creșterea numărului de voluntari activi din diverse domenii care ar putea să doneze din
expertiza lor ( IT, marketing, comunicare, profesori de limbi străine, coordonatori voluntari,
ingineri, arhitecti ).

Pe lânga aceste considerente, site -ul organizației trebuie totodată să se adreseze și la modul
general și trebuie să aibă o categorie speci ală pentru comunicarea cu mass -media. Comunicarea
eficientă cu mass -media și punerea la dispoziția acesteia a informațiilor necesare reprezintă un punct
important în elaborarea website -ului. Realizarea unei structuri care să includă o secțiune ce oferă dat e
actualizate și bine structurate, cu logo -uri și bannere în diferite formate și dimensiuni sunt lucruri ce
vor fi urmărite pe parcursul dezvoltării site -ului web.
Bineînțeles, nu toate aceste obiective ident ificate vor putea fi îndepl inite în cadrul acestei
lucrări , aceasta fiind una dintre probleme cu care m -am confruntat . Pentru realizarea unui site atât de
complex, este nevoie de o planificare atentă și de o muncă susținută care s -ar putea întinde pe
parcursul a câteva luni. Trebuie luat în conside rare faptul că pentru a ajunge la un rezultat favorabil, se
ia în calcul și timpul de așteptare a feedback -ului din partea organizației.
Deoarece site -ul web este realizat pentru o organizației nonprofit, ca produs de comunicare al
relațiilor publice, ace sta trebuie să îndeplineasca anumite necesități.
În realizarea acesui website am abordat o tactică ce presupune realizarea site -ului pe secțiuni.
Obiectivele site -ului sunt stabilite, iar publicurile țintă sunt definite. Paleta de culori ce se regăsește p e
site este cea din flyer -ul indicat de organizație.
Prima secțiune definită este cea de header unde se regăsește în partea stângă logo -ul
organizației. Deși am dorit și s -a dorit schimbarea logo -ului, s -a ajuns la concluzia că acest lucru poate
fi amâna t din cauza costurilor mari pe care le presupune. În partea dreaptă a secțiunii de sus am
poziționat bara de meniu, fiind o poziție naturală și intuitivă. Tot în partea dreaptă am poziționat
icoanele canalelor de social media și bara de căutare.
Secțiunea de conținut cuprinde un slideshow în care vor fi prezentate cele mai importante
cauze, în funcție de campania desfășurată. WordPress facilitează toate aceste modificări datorit ă unui
panou de control ce permite setarea și schimbarea multor elemente. Avant ajul acestei platforme reiese
și din această situație, în care se pot realiza și modifica elemente fără a cunoaște un limbaj de
programare.
Culorile folosite pe website sunt cele din flyer -ul organizației, ce mi -a fost trimis de referință pe e –
mail:
 roz – #ed2c87
 roz deschis – #f59fc5
 mov – #8e2882

30
 indigo – #442878

Figura 5 – Secțiune din website -ul nou

În Figura 5 este reprezentată o secțiune din website -ul nou, în care se observă layout -ul ales.
Pentru a folosi la maximum spațiul, am ales să introduc în această secțiune cele mai recente două
articole, o secțiune ce afișază o listă cu cinci trăsături distinctive ale organizației, si un banner ce face
trimitere la donații. Am ales această aranjare pentru această parte a websi te-ului, doarece în lupta
organizațiilor pentru ob ținerea de donații , acestea trebuie să se folosească de toate caracteristicile care
le-ar putea departaja de alte organizații. Prin folosirea banner -ului ce face trimitere la donații, se
îndeplinește una di ntre specificații, și anume orientarea utilizatorului către o acțiune specifică.

3.2 Probleme întâmpinate

O problemă pe care am întâmpinat -o se referă la logo -ul organizației. Acesta, pentru a fi în
concordanță cu noul website, are nevoie să fie refăcut însă acest lucru ar genera complicații mult prea
mari pe care organizația nu dorește să și le asume.
Logo -ul, "în primul rând, trebuie să ne facă o impresie bună. În al doilea rând, trebuie să fie
ușor de recunoscut . În al treilea rând trebuie să aibă ceva unic, care să îl deosebească de toate celelalte
logo-uri, și mai ales de cele ale concurenților, astfel î ncât oamenii sa -l poată asocia corect cu
organizația, cu cauza sau cu problema respectivă. În al patrulea rând trebuie ca trecerea timpului să nu –
i dăuneze. În al cincilea rând, trebuie sa fie transmis cu fidelitate prin media " (D. Newsom și B. Carell,
2004, p. 269 ). Schimbarea logo -ului, indiferent de motiv, presupune costuri foarte mari.
O alt ă problema de care m -am lovit în realizarea acestui site web este legată de conținutul ce
urma a fi pe site. Textul ce se regăsește pe website -ul vechi este fragme ntat și nearanjat. Formatarea
textului în site -ul nou reprezintă o sarcină de sine stătătoare, doarece presupune colectarea textelor,
verificarea, rearanjarea și corectarea, urmând ca mai apoi să fie introdus în paginile specifice. După ce

31
se realizează ac est pas, urmează partea de aranjare în pagină, ce presupune ca textul să fie într -o formă
cât mai lizibilă și în același timp atrăgătoare.

Concluzii
În realizarea acestui site web am folosi t platforma WordPress ce mi -a oferit posibilitatea
folosirii unei teme gratuite și acceesul într -un panou de control. Pe lângă aceasta, WordPress pune la
dispoziția utilizatorului și un ghi d ce explică modul de utilizare al acesteia. În realizarea prezentei
lucrări am dobândit o serie de aptitudini noi pe care îmi dores c să le dezvolt în viitor și care mă vor
ajuta în dezvoltarea altora.

32
CAPITOLUL 4: CONCLUZII ȘI ABORDĂRI VIITOARE
4.1 Concluzii
La începutul acestei lucrări am pornit de la premisa că în urma cercetării mele voi afla dacă
Fundația Inimă de Copil are nev oie de un site web nou. Prima ipoteză de cercetare a fost să determin
dacă site -ul își atinge sau nu obiectivele. Acest lucru a insemnat să aflu dacă platforma web
www.inimadecopil.ro se adresează tuturor categoriilor de publicuri țintă .
Având în vedere că acesta era unul dintre obiectivele majore ale organizației, am ales să mă
focusez asupra metodelor de analiză care să mă ajute să demonstrez dacă ipoteza mea se confirmă sau
nu.
În urma analizei din capitolul doi: " Metodologia cercetării " pot afirma c a ipotezele inițiale se
confirmă. Un rol important î n acest deme rs l-au avut concluziile trase î n urma analizei de ansamblu .
Prin intermediul acesteia am putut să confirm că website -ul vechi al Fundației Inimă de Copil nu își
îndeplinește obiectivele și nu se adresează tuturor categoriilor de publicuri țintă.
Cea de -a doua ipoteză de cercetare este rezultatul primei ipote ze. Prin confirmarea faptului că
Fundația Inimă de Copil nu comunică cu toate public urile țintă, și păstrând î n minte idee a că acesta
reprezintă un obiectiv f oarte important pentru organizație, ipoteza mea susține că Fundația Inimă de
Copil are n evoie de un website nou, care să devină o unealta eficientă î n comunicare a online.
În cadrul ac estei lucrări am abordat atâ t elementele teoretice care prezint ă un grad ridicat de
relevan ță pentru organiza ția nonprofit pe care am analizat -o, dar și elemente empirice, ob ținute în urma
analizei de ansamblu, a analizei website -ului dialogic și a analizei de interviu.
Perspectivel e câștigate în urma acestor dou ă tipuri diferite de abordare m -au ajutat s ă realizez
un website nou pentru Funda ția Inim ă de Copil, încorpor ând at ât informa ții utile, relevante pentru toate
tipurile de publicuri, c ât și o tehnologie facil ă, cu o interfa ță prietenoas ă.
În concluzie, pot afirma c ă scopul acestei lucrari de cercetare a fost îndeplinit .

4.2 Rezultate estimative și abordări personale viitoare

Odată cu înlocuirea website -ului vechi cu cel nou, în primă fază, se anticipează îmbunătățirea
principiilor website -ului dialogic și anume: generarea de vizite noi și păstrarea vizitatorilor .
În plus, se așteaptă o creștere a donațiilor provenite de pe website, datorită adăugării mai
multor elemente specifice acestora.
Deoarece una dintre problemele întâmpinate a fost schimbarea logo -ului, sau mai bine zis
păstrarea acestuia în forma actuală, unul dintre obiectivele de viitor ale acestui produs este realizarea

33
unui nou logo. Schimbarea logo -ului se va face treptat, core ctând element cu element, pentru a nu
deruta publicurile. Făcând această schimbare treptat, se evită confuzia publicurilor asupra organizației.
Ba mai mult, deși în cadrul acestui produs nu au fi putut îndeplinite toate obiectivele și specificațiile
date d e către organizație, având acest început, îmi propun să aduc îmbunătățiri constante asupra site –
ului pentru a ajuta Fundația Inimă de Copil, acesta fiind primul meu proiect de voluntariat.
Un alt aspect important pe care îl văd concretizându -se în viitor face referire la implementarea
unei secțiuni de blog, care să se sincronizeze cu Facebook, astfel atenuând lipsa de timp și de personal
invocate în interviu.
Pe viitor, pe website va fi adaugată o secțiune de "Magazin" în care organizația va vinde
produse lucrate manual de beneficiarii programelor lor, într -o încercare de strângere de fonduri.

34
BIBLIOGRAFIE

Bădău, Horea M., (2011), Tehnici de comunicare în social media , Iași, Polirom, pp. 181 -183.
Coman, Cristina, (2009), Relațiile publice: modele teoretice și studii de caz , București, Editura
Universit ății din București, pp. 69 – 72.
Coman, Cristina, (2004), Relațiile publice și mass – media, Iași, Polirom, pp. 9 -30.
Coman, Cristina, (2001), Relațiile publice: principii și strate gii, Iași, Polirom, pp. 13 – 31.
Cmeciu, Camelia , (2013), Tendințe actuale în campaniile de relații publice , Iași, Polirom, pp. 75 -147.
Cutlip, Scott M.; Center, Allen H.; Broom, Glen M., (2010), Relații publice eficiente , Ed. a 9 -a,
Bucureșt i: Comunicare.ro, pp. 244 – 515.
Drulă, Georgeta, (2002), Site-uri web – metode și tehnici de realizare , București, Editura Semne, pp.
10-25.
Haineș, Rosemarie, (2010), Imaginea instituțională , București, Editura Universitară, p p. 13 -27.
Marinescu, Valentina, (2005) , Metode de studiu în comunicare , București, Niculescu, pp. 78 -89.
McQueen, Ronald A., Knussen , Christina (2006), Metode de cercetare în științele sociale , Iași,
Institutul European, pp. 27 – 48.
Newsom, Doug, și Carell, Doug (2004), Redactarea materialelor de relații publice , Iași, Polirom, p.
269.
Stanciu, Sica, (1999), Introducere în marketingul organizațiilor non -profit , București, Editura
Universității din București, pp. 38 – 93.

Articol e științific e
Bryan H. Reber & Jun Kyo Kim (2006): How Activist Groups Use Website s in Media Relations:
Evaluating Online Press Rooms, Journal of Public Relations Research, 18:4, 313 -333.

Surse online
http://www.apubb.ro/wp -content/uploads/2011/02/Suport -MTC S-Ro.pdf, accesat la 02.06.2015
www.inimadecopil.ro, accesat la 08.06.2015 .
https://wordpress.org/about , accesat la 08.06.2015 .

35
Anexa 1

În sfera organizaț iilor neguvernamentale, considerați că relaț iile publice constituie un aspect
important în dezvoltarea eficientă a organizaț iei?
Comunicarea este foarte importantă pentru noi în vederea asigură rii transparenței și încrederii,
aceasta trebuie să genereze respect pentr u a atrage parteneriate de lungă durată . Dacă o companie are
nevoie pentru a comunica cu publicul țintă în vederea generării de profit, no i ca ONG nu av em ca scop
profitul ci a ajuta oamenii.
Misiunea noastră este de a ajuta copiii, tinerii și familiile în dificultate dar ne asumăm ș i rolul
de a modela societatea pentru schimbarea com portamentului social, pentru a întări ș i promova anumite
valori mai ale s în societatea română î n care oa menii au nevoie să își construiască î ncrederea și să
devină câ t mai responsabili.
Scopul site -ului este să mulțumească donatorilor, să comunice rezultatele, să atragă donații și să
informeze. Se intamplă să realizăm lucruri minunate dar fără a avea timp pentru a le comunica.

Există în organizație o persoană specializată (sau un departament) care se ocupă de
managementul comunicării online? (Persoană care să se ocupe de pagina de Facebook, de update -ul
informației pe site, de anunțuri ș i comunicate, d e relaț ia cu mass -media)
Persoana care se ocupă de partea de comunicare și strâ ngere de fonduri sunt eu, Ama lia Ene. Pe
scurt … absolventă de Litere, master în Comunicare și relaț ii publice, fost voluntar, ajunsă în In imă de
Copil din zona business l a momentul în care am realizat că imi lipsea ceva…contribuția în zona socială.
La un moment dat am simțit că trebuie să dau înapoi că tre comunitate, sunt recunoscatoare pentru
multe lucruri, mi -am dat seama că doar educaț ia poate construi un viitor mai b un cât ș i ce impact are
aceasta mai ales în viața copiilor în dificultate. Atunci am hotărât să bat la ușa Inimii cu câteva idei și
…am ră mas acolo .
Ceea ce fac nu consider a fi un job ci un stil de viață și mă bucur de bucuria adusă celor din jur
iar ac est lucru mă încarcă permanent. E un domeniu în care în permanență am de învățat și pe care sper
să îl exploatez câ t mai bine pentru un maxim de rezultate.
Ceea ce ne dorim e ste o comunicare mai structurată și focusată, r egulată, planificată din timp
(luna aceasta postă m articole despre voluntariat, beneficiari, etc .). Provocă rile sunt reprezentate de Ce
comunică m? și Cum comunică m? pentru a asigura o comunicare eficientă cu publicul țintă .

În ultimii doi ani, v -ați confruntat cu probleme legate de comunicarea online? Daca da, care
ar fi acelea?

36
În ultim ii 2 ani nu a existat o persoană dedicată pentru partea de c omunicare online.
Responsabilitățile erau împărț ite la diverse persoane din organizaț ie, cineva tri mitea N L, altcineva
posta din când î n când pe Facebook fără structură și fără regularitate.
La momentul acela nu exist a timp suficient alocat comunicării online. Nu e xista un grafic
regulat al postărilor. Obținerea pozelor și informațiilor se făcea destul de gre u, informaț iile ajungeau
greu din di verse programe și locaț ii, devenind imposibil de comunicat în timp real sau cât mai scurt
pentru postă ri.
Nu existau timp ș i resurse umane disponibile pentru a fi prezenți și pe social media iar cunostințele în
această direcți e erau unele de bază .

Cum caracterizați la momentul actual prezența online a organizaț iei dvs.? ( în ceea ce priveș te
website -ul și pagina de Facebook)
Site-ul considerăm că este un ul destul de bine realizat, menț inut actualizat lunar, cu un număr
de vizite scă zut, cu articole periodice.
Newsletterele le transmitem cam la 1,5 luni în română și cam la 2 luni în engleză . Uneori intervine
lipsa de tim p pentru respectarea periodicității. Menține la curent publicul țintă .
Facebook -ul este singurul can al social media folosit. Prezenț a și relevanța este în funcț ie de timpu l pe
care l -am putut aloca. Numă rul de like -uri nu este nici mare nici unul destul de mic. Postările sunt
aproape zilnice și cu obiective în funcție de campaniile desfăș urate, pentru atra gere de vizite, etc.
Campania de 2 % a fost desfășurată și în online, începând cu 25 martie până pe 25 mai. Pe scurt
rezultatele campaniei :
 creștere de la 30 la 318 vizite săptămâ nale pe pagina de 2% ;
 un total de 1711 vizite ale paginii de 2% ;
 790 vizite din reclame Facebook ;
 497 vizite din reclame Google ;
 obținerea grantului Google .

Care sunt publicurile țintă ale organizaț iei?
Ca public țintă ne dorim să viză m companiile, firme mici, mar i, mijlocii care ar putea
direcț iona ce i 20% din impozitul pe profit cât și actuali și potenț iali donatori (persoane în grupa de
vârstă 25-45 ani, cu un nivel de studii superior, cu venituri medii sau pe ste medii, active social care își
doresc implicarea în cauze cu relevanță ș i impact).
Comunicarea va trebui să fie pentru un public țintă preponderent co relat cu Facebook -ul,
Newsletterul ș i alte materiale informative. Ne dorim o targetare mai bună a profilelor menționate mai
sus cât și creșterea donațiilor prin donații unice ș i recurente.

37

Considerați că website -ul este eficient î n comunicarea cu toate aceste publicuri?
Considerăm că este efici ent pentru o comunicare generală. Site -ul nu orientează sponsorul către
o sponsorizare specifică, donatorul către o donație sau voluntarul că tre voluntariat. Call-urile la acțiune
sunt slabe.
Avem nevoie să îl regândim, să scoatem în evidență anumite aspecte. Scopul: aducerea de cât
mai multe donații, prezența mai multor mecanisme de donații (prezență buton donații în newsletter ,
legături din Facebook pe site, etc .).
Ne dorim organizarea de campanii de SMS recurente, campanii de donaț ii SMS pe ntru taberele
organizate anual și pentru susținerea începutului de an ș colar.

Fundația Inimă de Copil a facut ș i face lucruri extraordinare cu impact substanțial asupra
vieții multor copii și persoane aflate în dificultate, însă pentru a îndeplini acest lucru, ați avut nevoie,
în mod natural, de resurse. Cât la sută dintre aceste re surse au provenit din donaț ii directe de pe
website?
Până acum foarte puț ine pentru ca nu s -a promovat. Din campaniile de 2% din imp ozitul pe
venit, care reprezintă cumva tot donații individuale, se strâng cam 10% din fondurile organizaț iei.
Donaț iile individuale ale românilor din țară și ale românilor din exteriorul țării, cât și ale
britanicilor sunt î n jurul a 7-8%. Donațiile de pe site sunt î n pro cent de 1% din bugetul organizației,
acestea sunt donaț ii care ulterior sunt continuate prin viramente î n contul bancar, periodic.
Ne dorim creș terea acestui procent pe viitor.

Doriț i ca prin interme diul site -ului să vizați cu precă dere un anumit obiectiv? (De exemplu să
atrageți voluntari, să se facă donaț ii, etc.)
Obiectiv: atragerea de donații, donații noi și recurente, de la românii din țară și din exterior, cât
și atragerea de voluntari fixi ș i activi.

Pe site -ul fundației, se subliniază importanța existenței voluntarilor pentru organizație. Aț i
putea face o descriere a tipuril or de voluntari? (În ce categorie de vârstă se încadrează, care este
motivaț ia lor de a face voluntariat)
Voluntarii permanenți, 70%, sunt reprezentați de voluntari din licee bune ș i foarte bune din
Galaț i umaniste cât ș i cu profil real. Voluntarii se mipermanenți, 30%, sunt studenți sau persoane cu
vârsta î ntre 45 -60 ani, femei, fie cu timp liber sau fără ocup ație. Voluntari i ocazionali în campanii
specifice sau în cele de Crăciun și sărbă tori.

38
Ne dorim să creștem numă rul voluntarilor activi pe diverse domenii care ar putea să doneze din
expertiza lor: juriști, actori, persoane din zona de IT, marketing, comu nicare, profesori limbi stră ine,
coordonatori voluntari, ingineri, arhitecti.
În același timp ne dorim și creșterea numărului de voluntari bărbaț i pentru a acope ri nevoia
copiilor beneficiari ș i de exemple masculine.
Ca observație suplimentară ne dorim, în materialele de comunicare cât și pe site să existe o
cromatică adaptată publicului țintă (atașat flyer fundaț ie).

39
Anexa 2

40
Anexa 3