LUCRARE DE DISERTAłIE [601315]

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

35

CAPITOLUL 4: COMUNISMUL ȘI PERSECUłIA BISERICILOR
ISTORICE DIN ROMÂNIA

4.1. Istoria aderării României la comunism și efect ele ei

Comunismul este o etapă neagră din istoria României , o etapă caracterizată
prin mari suferinŃe ale naŃiunii. Deși a încercat s ă promoveze un sistem social
egalitarist și colectivist, un sistem echitabil și drept, sÎa dovedit în final a fi una
dintre deziluziile istoriei. Ideile sale au fost im puse în cele din urmă prin metode
revoluŃionare, prin forŃă armată.
Comunismul a apărut la sfârșitul secolului al XIXÎ lea în Rusia, unde sÎa
impus în anul 1917 prin revoluŃie.
IntenŃia comunismului a fost să se extindă în toat ă Europa apuseană, fapt
observat și în atacul Armetei Roșii asupra Poloniei în războiul RusoÎPolon din anii
1919Î1921.

4.1.1. ConferinŃa de la Yalta, 1945 – România sub influenŃa URSS

În 23 august 1944, poporul român sărbătorea trecere a României spre un regim
democratic. Din păcate, această trecere nu a mai av ut loc, deoarece odată cu
terminarea Celui deÎal Doilea Război mondial, Român ia a intrat în zona de

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

36 influenŃă a Rusiei prin ConferinŃa de la Yalta, înt re 7 și 11 februarie 1945. Trupele
rusești erau deja în Ńară, așa că de acum încolo se deschide drumul pentru un nou
regim de dictatură, regimul totalitar comunist, car e va pecetlui soarta României
pentru mult timp: din 1948 până la revoluŃia din de cembrie 1989.

4.1.2. Guvernul comunist sub conducerea Dr. Petru Groza

Regimul comunist sÎa instaurat în Ńară treptat. Î n 6 martie 1945 are loc
formarea Guvernului condus de Dr. Petru Groza, care instalează comuniști în
principalele funcŃii de conducere a Ńării. Acest Gu vern se formează sub presiunea
Moscovei, care îl forŃează pe regele Mihai să înloc uiască Guvernul condus de
Rădulescu și să accepte condiŃiile comuniștilor.
Marile Puteri vor recunoaște Guvernul Dr. Petru Gro za, deoarece au
condiŃionat includerea în componenŃa sa a câte unui reprezentant din Partidele
NaŃional łărănesc și NaŃional Liberal.
Instaurarea acestui guvern a fost însoŃită de retra gerea administraŃiei
sovietice din Ardealul de Nord, administraŃie care sÎa instaurat samavolnic imediat
după eliberarea acestuia de către armata română put erii aliate Î Anglia și SUA.

În noiembrie 1946 au loc alegeri care vor fi falsif icate de către comuniști.
Parlamentul care se formează este format aproape 80 % din comuniști și
simpatizanŃi ai acestora. Era aplicat principiul lu i Stalin conform căruia ,,nu
contează cine și cum votează, ci cine numără voturi le” . Deși aceste alegeri au fost
contestate cu probe concludenŃe, cerânduÎse inclusi v sprijinul AliaŃilor, în cele din
urmă au fost validate de către rege. Această situaŃ ie a întărit poziŃiile comuniste în
România și a precedat procesul puternic de comuniza re al Ńării. În anul 1989, după

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

37 căderea comunismului în România, sÎau găsit dovezi că cei care au câștigat
alegerile în mod corect a fost Partidul NaŃional łă rănesc.

4.1.3. ,,Victoria” comunismului: forŃarea abdicări i regelui Mihai , 1947

Anul 1947 marchează ultimele momente ce preced o in staurare deplină a
statului totalitarist comunist în România. În vara anului 1947, principale partide de
opoziŃie din Ńară – Partidul NaŃional łărănesc și P artidul NaŃional Liberal vor fi
scoase în afara legii prin dizolvare, iar principal ii lor lideri vor fi condamnaŃi la ani
grei de închisoare. Rămâne astfel pe scena politică a Ńării un singur partid, Partidul
Comunist, care își pregătește terenul pentru un reg im comunist de lungă durată.
Tot în 1947, în toamnă, sunt înlăturate din guvern grupările care mai reprezentau
vechile forŃe politice, dar care se aliaseră cu com uniștii: Gheorghe Tătărăscu,
reprezentantul unei grupări liberale și Alexandru A lexandrini, reprezentantul unei
grupări naŃionalÎŃărăniste.
Deși în urma acestor epurări sÎa ajuns la un guver n comunist în totalitate,
mai rămânea o piedică în calea acestora: monarhia r egelui Mihai. Astfel, trebuiau
să treacă la acŃiunea finală de înlăturare a monarh iei, iar statul totalitar pe care îl
visau comuniștii devenea realitate.
Cu sprijinul Armatei Roșii care era în România și c ontribuia la aplicarea
regimului în toate zonele Ńării, la 30 decembrie 19 47, regele Mihai este obligat să
abdice și să părăsească Ńara, iar comuniștii procla mă formarea Republicii Populare
Române, o republică ce marca succesul deplin al lor .

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

38

4.1.4. Principalele ,,reforme” ale comunismului

Deși la nivel politic, comunismul era instalat, la nivel practic instaurarea lui a
întâmpinat rezistenŃă puternică din partea populaŃi ei. Grupuri de gherilă sau nuclee
de rezistenŃă sÎau format încă din 1948, multe dint re ele activînd în munŃi și
încercând să împiedice instaurarea regimului comuni st cu ajutorul statelor din
NATO.
În sprijinul Guvernului comunist sÎa aflat în aceas tă perioadă Armata Roșie,
care a ajutat la impunerea în mod practic a vastulu i program al comunismului.
Acesta a început cu confiscarea proprietăŃilor ind ustriale cu capital privat
(11 iunie 1949), ele trecând în proprietatea Statul ui.
Tot în 1948 se înfiinŃează vestitul instrument de t eroare al regimului
comunist: Securitatea, sub denumirea D.S.S. (DirecŃ ia de Securitate a Statului),
completată în ianuarie 1949 de MiliŃie, sub denumir ea D.G.M. (DirecŃia Generală a
MiliŃiei). Ele sÎau constituit ca organe de represi une pe toată perioada comunistă.

Între anii 1948Î1962 începe un lung proces de confi scare confiscare a
pământurilor, a animalelor și a utilajelor agricole de la Ńărani. Cei care se
împotriveau, erau închiși sau privaŃi de diferite d repturi cetăŃenești. Cei care
deŃineau proprietăŃi mari erau aruncaŃi în pușcării . Toate pământurile și utilajele
agricole au fost integrate în CAPÎuri (Cooperative Agricole de ProducŃie) care
aparŃineau Statului (sau comuniștilor). Această per ioadă sÎa manifestat și prin
rezistenŃă Ńărănească și un șir lung de răscoale în toate zonele Ńării. În cele dn urmă
colectivizarea totală sÎa dovedit un succes politic .

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

39
În urma reactivării de către URSS a CAER, fiecare d intre Ńările Europei de
Est, din sfera de influenŃă sovietică trebuiau să s e specializeze pe o ramură,
României reveninduÎi sarcina de a se focaliza spre agricultură. Dar agricultura
României era la pământ. Dacă în 1958, gospodăriile agricole nu cultivau decât
17,5% din pământul arabil, în 1962, deci numai după patru ani, procentajul a urcat
la 96%. Cu toate acestea, planurile cincinale privi nd agricultura nu șiÎau atins
scopurile, și deși se vorbeau scriptic în statistic ile oficiale de rate record de creștere
a recoltei, realitatea a devenit evidentă în anii 8 0Î90, când regimul Ceaușescu a
reintrodus cartelele și a raŃionalizat principalele produse alimentare: pâniea, laptele,
uleiul, zahărul și carnea. Aceasta a fost considera tă singura soluŃie pentru depășirea
crizei alimentare și a dovedit eșecul comunismului de stil sovietic.

Alte deziderate pe care regimul comunist leÎa urmăr it deÎa lungul anilor, mai
ales în perioada regimului Ceaușescu, au fost:
• Industrializarea economiei românești – prin construirea marilor centre
siderurgice: GalaŃi.
• Politica demografică : interzicerea avorturilor, descurajarea divorŃuril or,
creșterea natalităŃii, taxe suplimentare pentru cup lurile fără copii, încurajarea
familiilor să crească copii, fapt ce a avut atât ur mări pozitive, cât și urmări
negative asupra generaŃiei născute în perioda comun istă.
• Urbanizarea : dislocarea generaŃiei tinere și mobilizarea lor c ătre orașele noi
care sÎau construit; oferirea de locuinŃe pentru în curajarea migraŃiei spre
orașe; în perioada
• Program extins de locuinŃe : la începutul anilor ’50 și în anii ’60, Partidul
Comunist și conducerea statului au lansat un progra m extins de construcŃii de
locuinŃe, până în anii ’70 apartamentele fiind cons truite la periferia orașelor

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

40 și nedistrugând centrele istorice ale orașelor. Abi a începând cu anii ’70 se
intră și în centrele istorice.

4.1.5. Politica de opresiune comunistă

Regimul comunist sÎa remarcat prin cruzimea lui. Po litica statului totalitar sÎ
a manifestat printrÎo impunere forŃată a reformelor sale. ToŃi cei care i sÎau opus
dezideratelor sale au fost arestaŃi, maltrataŃi, li psiŃi de drepturi, detașaŃi, obligaŃi la
muncă forŃată, închiși, executaŃi sau expulzaŃi.
Cel mai mare proiect al regimului Ceaușescu lÎa con stituit Canalul DunăreÎ
Marea Neagră. Pentru realizarea lui, sÎau folosit p e lângă muncitorii detașaŃi acolo
și zeci de mii de deŃinuŃi, mai ales deŃinuŃi polit ici. Între 1949 si 1953, câteva zeci
de mii, după unele surse peste 100.000 de persoane au trudit pană la exterminare
pe acest șantier.
AlŃi deŃinuŃi politici au sfârșit în celebrele înch isori de înaltă securitate din
Sighetul MarmaŃiei, Gherla, RâmnicuÎSărat sau Malma ison. Dintre cei care au
murit în închisorile comuniste sau au cunoscut regi mul detenŃiei comuniste
menŃionăm pe: Gheorghe Brătianu, Ioan Lupaș, Anton Golopentia, Mircea
Vulcănescu, Constantin Giurescu, Nichifor Crainic, Iuliu Maniu, Ion Mihalache,
Constantin Brătianu, Titel Petrescu, Corneliu Copos u, Ion Diaconescu.
În unele închisori sÎau folosit în anii ’50, cu înc urajarea partidului comunist,
a unor metode crunte de reeducare și spălare a crei erului violenŃă fizică și psihică.
Experimentul de la Pitești a devenit celebru pentru acest gen de reeducare.
La aceste metode putem adăuga deportarea ,,chiabur ilor” din Banat în
Bărăgan, când peste 80.000 de oameni, în special șv abi, au fost arestaŃi și trimiși în
Bărăgan, pământurile și averile fiinduÎle confiscat e.

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

41
După 1964, regimul inchisorilor și tortura fizică a u fost înlocuite cu alte
metode de teroare: teroarea psihologică. Dezinforma rea populaŃiei și manipularea
ei sÎa făcut printrÎo puternică reŃea de informator i. Aceștia foloseau metode subtile
de supraveghere a oamenilor și racolau diverse pers oane pentru a spiona viaŃa
familiilor și a comunităŃilor. SÎau folosit diferi te metode de teroare pshilogică:
ascultarea convorbirilor telefonice, violarea mesaj elor poștale, domiciliul
obligatoriu sau dosarul personal. Frica a început s ă paralizeze acum toate
segmentele sociale, și Securitatea a devenit princi palul element care o promova.

4.1.5. Mișcări de rezistenŃă anti,comunistă

În anul 1977 apare prima mișcare organizată de prot est împotriva sistemului
comunist: revolta din Valea Jiului . Peste 35.000 de mineri sÎau adunat și au cerut
revendicări prin liderul lor, Constantin Dobre. La convorbiri a venit însuși
președintele Ńării, Nicolae Ceaușescu, care a făcut promisiuni fără acoperire pentru
a liniști mulŃimea ce a scandat chiar și ,,Jos Ceau șescu!” 54
După liniștirea evenimentelor, regimul comunist a t recut la represalii:
interogarea pe peste 600 de mineri, întocmirea de d osare penale și dosare de
internare la spitalele psihiatrice; condamnarea la închisoare a unor protestatari cu
pedepse între 2Î5 ani de închisoare corecŃională la locul de muncă, deportare a
peste 300 de greviști în alte locuri din Ńară; trec erea în șomaj a peste 4.000 de
mineri; mutarea a sute de familii din zonă.
Zona a fost securizată și supravegheată ca informaŃ iile să nu se scurgă în
Occident, au fost înfiltraŃi securiști între muncit ori în mină, ca să dezinformeze și să

54 Ruxandra Cesereanu, Greva minerilor din Valea Jiului, 1977 , în Revista 22 din 03. 10.2004, găsită și pe pagin a
electronică la http://www.revista22.ro/grevaRminerilorRdinRvaleaRj iuluiR1977R1051.html.

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

42 menŃină ordinea; unii mineri au fost chemaŃi la Sec uritate și au fost bătuŃi cu
lovituri în cap sau cu degetele prinse la ușă.

În anul 1987, în 15 noiembrie are loc o nouă revolt ă : revolta muncitorilor
din secŃia 440 – MatriŃe de la Uzina ,,Steagul Roșu ”, Brașov . Pe fondul unei
penurii la salariu, salariaŃii secŃiei nu mai porne sc mașinile în fabrică pe timpul
orelor de serviciu. Apoi, fiindcă conducerea unităŃ ii îi sfidează, sparg geamurile de
la birouri și ies afară pe poarta fabricii, îndrept ânduÎse către Comitetul JudeŃean al
orașului. Pe stradă li se alătură studenŃi și popul aŃia orașului, astfel încât se
formează o coloană de mii de oameni care ajung să m iliteze împotriva regimului.
Ajunși la Comitetul Central, oamenii devastează bir ourile. Securitatea și miliŃia
sunt luate prin surprindere și nu ripostează.
A doua zi începe represiunea. ForŃele SecurităŃii î i arestează pe cei care au
participat la evenimente. Urmează torturi, bătăi, a restări și anchetări în București
pentru câteva săptămâni, iar în urmă toŃi cei împli caŃi în evenimente sunt judecaŃi și
condamnaŃi. Au loc deportări în alte orașe și schim bări forŃate de domiciliu și de
locuri de muncă. 55

În anii 1980, pe fondul unor degradări accentuate și fără precedent ale
condiŃiilor de viaŃă, nemulŃumirile populaŃiei se t ranformă în ură faŃă de dicatura
comunistă. Astfel, pe fondul general al nemulŃumiri i poporului român și în
contextul relaxării politicii URSS, în decembrie 19 89, va avea loc la Timișoara
revoluŃia populară, care se va propaga atât la Buc urești, cât și în toate orașele Ńării,
și va culmina cu înlăturarea regimului comunist.

55 Marius Oprea si Stejarel Olaru, Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brasov , articol preluat și de Revista 22
în pagina electronică din 12Î18 noiembrie 2002, în http://calincis.go.ro/Istorie/Brasov87.htm.

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

43

4.1.6. Concluzii generale asupra comunismului româ nesc

În esenŃă regimul totalitar comunist din România a fost la fel ca în toate
Ńările în care sÎau instaurat astfel de regimuri, a vând însă anumite particularităŃi
care lÎau deosebit de acestea în sens pozitiv sau n egativ. Astfel, toate regimurile
comuniste din zona europeană au fost impuse de Uniu nea Sovietică, cu acordul
Puterilor occidentale și complicitatea unor forŃe i nterne, fiind implementate după
modelul sovietic.
Aceste regimuri sÎau instaurat și menŃinut prin for Ńă, recurgânduÎse în acest
scop la represiuni sângeroase în toate statele resp ective, la suprimarea drepturilor și
libertăŃilor fundamentale ale omului, impunânduÎse un singur partid declarat ca
forŃă politică conducătoare, realizânduÎse în pract ică formula partidÎstat. Atât
economia cât și politica acestor Ńări era subordona tă Uniunii Sovietice, fiind în felul
acesta afectate grav independenŃa și suveranitatea acestora.

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

44

4.2. Măsuri generale luate de comunism împotriva Bi sericii

Având în minte o imagine generală a comunismului și a statului totalitarist pe
care el lÎa impus, putem să înŃelegem mai bine feno menul persecuŃiei Bisericilor
din spaŃiul sovietic, dar și din România. 56 Dacă principalele instituŃii ale statului se
supuneau regimului sovietic și directivelor pe care le oferea Moscova, nici în
privinŃa Bisericii lucrurile nu stăteau diferit. To t ceea ce constituia politica antiÎ
religioasă și de epurare a bisericilor și clerului la Moscova, trebuia să urmeze ca
model și trebuia implementată imediat și în România . 57
Deși sÎa încercat aplicarea metodelor rusești în pr ivinŃa Bisericii, nu
întotdeauna aceasta sÎa potrivit fondului social ro mânesc, deoarece condiŃiile
socialÎistorice din România erau diferite. Totuși, marea majoritate aceste politici
distructive pentru Biserică au reușit să fie aplica te. 58

4.2.1. Distrugerea Bisericii în Rusia

În Uniunea Sovietică, primele patru decenii ale dic taturii bolșevice a pus
Biserica Ortodoxă Rusă întrÎo situaŃie foarte drama tică.
Bisericile au fost transformate în hambare, săli de cinematograf sau hambare.
Cei mai mulŃi preoŃi au sfârșit în lagăr. Biserica a trebuit în cele din urmă să își
manifeste slugărnicia faŃă de regim, ceea ce a dus la relaxarea regimului faŃă de ea
în Rusia.

56 Condamnarea comunismului , în http://www.15noiembrie1987.ro/evenimente/2006_anti_ comunism.htm.
57 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918R1948) , Editura Paideia, f.a, pp. 529Î530.
58 Dennis Deletant, Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidenŃă în România anilor 1965R1989 , București,
Editura Humanitas, 1995, p. 34.

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

45
În 1943, Stalin a reînfiinŃat Patriarhia Moscovei, după o pauză de 17 ani,
deoarece avea nevoie de tot sprijinul popular pentr u ,,Marele război patriotic", dar
și pentru că dorea să își cultive o imagine mai bun ă in faŃa aliaŃilor angloÎ
americani. Biserica a redevenit, astfel, o instituŃ ie publică legitimă în URSS.
ÎnvăŃând din propria experienŃă, comuniștii ruși au hotărât cu privirea la
Ńările din lagărul sovietic o altă strategie mult m ai subtilă. Directivele de bază ale
KGB ului, cunoscut înainte sub numele NKVD propunea u în 1947 ,,acordarea
unei atenŃii deosebite bisericilor. Activitatea cul turalReducativă trebuia astfel
dirijată ca să rezulte o antipatie generală împotri va acestora. Era necesar să fie
puse sub observaŃie tipografiile bisericești, arhiv ele, conŃinutul predicilor,
cântecelor, al educaŃiei religioase, dar și cel al ceremoniilor de înmormântare.” 59

4.2.2. Modelul distrugerii Bisericii preluat în Rom ânia

Urmărind directivele KGBÎului comunist din Rusia, a utorităŃile din România
au luptat pentru a reduce influenŃa bisericilor asu pra vieŃii sociale, dorind să le
supună controlului minuŃios al statului și să le tr ansforme în instrumente ale
politicii lor. Astfel, deși Partidul Comunist Român a condamnat oficial religia, dar
a trebuit să o tolereze în limitele legii. 60
Conform Legii Cultelor din 4 august 1948, controlul confesiunilor religioase
revenea Ministerului Cultelor.
Articolul 1 garanta ,,libertatea de conștiinŃă și d e crez”, dar prin articolele 6 și
7, dreptul la practicarea credinŃei depindea de anu mite condiŃii, formulate destul de

59 Gheorghe Buzatu, Românii sub cizma sovietică , în „Dosarele istoriei”, an I, nr. 3, 1996, p. 7.
60 „Monitorul Oficial” , an CXVI, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948.

LUCRARE DE DISERTAłIE
IDEOLOGIA COMUNISTĂ ȘI AGONIA BISERICILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

46 vag, astfel încât să li adauge altele, la nesfârșit : respectarea ConstituŃiei, securitatea
internă, ordinea publică, regulile generale de mora lă. 61
În baza articolului 13, un cult religios putea fi o ricând desfiinŃat, atunci când
se credea de cuviinŃă.
Articolul 32 cuprinde restricŃii similare: preoŃii sau oficianŃii cultelor
religioase care exprimau ,,o atitudine antidemocrat ică” nuÎși mai primeau
remuneraŃiile pe o perioadă limitată sau definitiv.62
În fapt, acesta era obiectivul partidului în proces ul de revoluŃie la care era
supusă România pentru transformarea ei întrÎun stat comunist și pentru menŃinerea
acestui stat: controlul tuturor sectoarelor din via Ńa socială. În sectoarele unde nu se
putea institui acest control, organizaŃiile sau ins tituŃiile respective au fost
desfiinŃate. 63
Mijloacele de diversiune și impunere a ideologiei c omuniste și a
materialismului dialectic au fost dintre cele mai d iverse, combinând represiunea,
tentativele de corupŃie și infiltrarea ierarhiei 64 .
Deoarece ambele biserici istorice din România – Bis erica ordodoxă și Biserica
grecoÎcatolică aveau rădăcini istorice adânci, și a mbele luptaseră pentru afirmarea
identităŃii naŃionale a milioane de credincioși rom âni, era foarte important modul în
care sistemul comunist reușea să le integreze pentr u aservirea noului regim.

61 „Monitorul Oficial” , an CXVI, nr. 178 din 4 august 1948.
62 Ibidem .
63 Teza 13 din InternaŃionala , în articolul ,,Internationala terorismului comunist si Romania” din Memoria R Revista
gândirii arestate , Nr. 23. Se găsește și pe internet în pagina www.gidRromania.com .
64 S. Courtois (ș.a.), Cartea neagră a comunismului , București, Editura Humanitas, 1998, p. 380Î381. Vez i și George
Enache, articolul ,,Biserica ortodoxă Română și securitatea” în ziarul ,, Ziua ,” 2 septembrie, 2006.