Conținutul acestui document nu poate fi utilizat, reprodus, distribuit, transmis, expus, in alte scopuri dec ât cele le gal permise. Extragerea… [601309]

STRATEGIA ENERGETIC Ă
DESTIN O3

VARIANTA FINALĂ

2015

Conținutul acestui document nu poate fi utilizat, reprodus, distribuit, transmis, expus, in alte
scopuri dec ât cele le gal permise. Extragerea oricăror informa ții, se realizează numai cu
acordul scris al titularului drepturilor de pro prietate, SC. Concept Consulting S.R.L . Dreptul
de proprietate va fi transferat numai după efectuarea plă ții pentru serviciul prestat, conform
contractului 25999/19.12.2014.

1

2015

Dispozitiv str ategic “Drobeta Energie
Sustenabil ă a Teritoriului Inițiativa Noastră
Orizont deceniu 3
DESTIN O3 (2030)“

2
Cuprins

I. Prezentarea situa ției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
I.1. Preambul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
I.1.1 Conven ția Primarilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 5
I.1.2 Context general ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 10
I.2 PREZENTAREA MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN …..28
A. POPULA ȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
B. UTILIZAREA TERENURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
C. CARACTERIZAREA GENERALA A MUNICIPIULUI DIN PUNCT DE VEDERE
GEOGRAFIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
D. ECONOMIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 44
E. MEDIUL ȘI IMPACTUL ASUPRA SĂ NĂTĂȚII ȘI CALITĂ ȚII VIEȚII ……………………….. 52
F. ANALIZA INSTITU ȚIONALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 63
II. DIAGNOSTIC – PUNCTE CRITICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 69
III. PACT ÎN DOMENIUL EFICIEN ȚEI ENERGETICE ………………………….. ………………………….. ….. 77
IV. AXELE STRATEGICE ALE INTERVENȚIEI ………………………….. ………………………….. ………… 119
A. AXELE DE INTERVENȚIE ………………………….. ………………………….. ……… 119
1. Axa de intervenție: „Furnizarea și utilizarea inteligentă a energiei” ………………………… 121
2. Axa de intervenție „ Utiliza rea inteligentă a energiei” ………………………….. …………………. 122
3. Axa de intervenție: „Reabilitarea clădirilor și promovarea construcțiilor durabile” …. 125
4. Axa de interven ție: „ Utilizarea energiei ob ținută din surse regenerabile” ………………. 128
5. „Măsuri generale de prevenire a schimbărilor climatice” ………………………….. …………….. 129
6. Axa de interven ție “Inova ție si transfer de know -how” ………………………….. ………………. 132

3
7. Axa de interven ție « Politica activă în domeniul energetic » ………………………….. ………… 134
B. PLAN DE AC ȚIUNE ………………………….. ………………………….. ………………… 135
V. Arhitectura institu țională pentru monitorizare, monitorizare și mecanisme de reajustare 161

4
I. Prezen tarea situa ției

I.1. Preambul

Municipiul Drobeta Turnu Severin și-a propus realizarea unui Dispozitiv strategic în
vederea eficientizării energetice “ Drobeta Energie Sustenabil ă a Teritoriului Inițiativa
Noastră Orizo nt deceniu 3 – DESTIN O3 (2030)“ , care să fundamenteze aderarea la
Convenția Primarilor, principala mișcare europeană în care sunt implicate autoritățile
locale și regionale ce se angajează în mod voluntar pentru creșterea eficienței energetice
și utilizarea surselor de energie regenerabilă î n teritoriile lor. Prin angajamentul lor,
semnatarii Convenției își propun atingerea și depășirea obiective lor Uniunii Europene
de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, creștere a ponderii surselor de
energie regenerabil a până la 20% și creștere cu 20% a eficienței energetice.

Prin acest document se urmărește poziționarea municipiului ca un teritoriu al m ăsurilor
de combatere a efectelor schimbărilor climatic e și al dezvoltării durabile fundamentate
pe valorile identitare și tradiționale .

Dispozitivul strategic în vederea eficientizării energetice “ Drobeta Energie Sustenabila
a Teritoriului Ini țiativa Noastră Orizont deceniu 3 – DESTIN O3 (2030)” reprezintă
documentul cheie care define ște politicile energetice pe care Municipiul Drobeta T urnu
Severin inten ționează să le ia pentru a urmări obiectivele Conven ției Primarilor.

5
I.1.1 Conven ția Primarilor

După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima și
energia, Comisia Europeană a lansat Convenția Pr imarilor pentru a susține și sprijini
eforturile depuse de autoritățile locale în punerea în aplicare a politicilor privind
energia durabilă. Într -adevăr, structurile de guvernanță locale dețin un rol crucial în
atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult dat fiind că 80% din
consumul de energie și emisiile de CO 2 sunt asociate cu activitățile urbane.
Având în vedere caracteristicile sale unice – singura mișcare de acest tip care
mobilizează actori locali și regionali în jurul îndeplinirii obiectivelor UE – Convenț ia
Primarilor a fost descrisă de instituțiile europene ca fiind un model excepțional de
guvernanță pe mai multe niveluri.
Pentru a traduce angajamentul lor politic în măsuri și proiecte concrete, semnatarii
Convenției se angajează, în special, să elaboreze un inventar de referință al emisiilor și
să transmită, în maximum un an de la semnare, un plan de acțiune privind energia
durabilă care să descrie acțiunile cheie pe care aceștia planifică să le implementeze.
Dincolo de economiile de energie, rezultatele acțiunilor semnatarilor sunt multiple:
crearea de locuri de muncă calificate și stabile care nu depind de delocalizare; un mediu
înconjurător și o calitate a vieții mai sănătoase; competitivitate economică crescută și
independență energetică mai mare. Aceste acțiuni servesc drept exemplu pentru ceilalți,
îndeosebi prin referințele la „Standardele de excelență”, o bază de date de bune practici
transmise de semnatarii Convenției. Catalogul planurilor de acțiune privind energia
durabil ă constituie o altă astfel de sursă unică de inspirație, deoarece prezintă pe scurt
obiectivele ambițioase stabilite de alți semnatari și măsurile cheie pe care aceștia le -au
identificat în vederea îndeplinirii obiectivelor.
Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o
parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea
stabilizării nivelului concentrației acestor gaze în atmosferă care să împiedice influența
antropică asupra sistemulu i climatic și a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se
adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele
schimbărilor climatice , având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile și inevitabile
datorită inerției siste mului climatic, indiferent de rezultatul acțiunilor de reducere a
emisiilor.

6
După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în Romania se așteaptă o creștere a
temperaturii medii anuale fată de perioada 1980 -1990 similare întregii Europe, existând
diferențe mici între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale
secolului XXI si mai mari în ceea ce privește sfârșitul secolului:
– între 0,5°C și 1,5°C pentru perioada 2020 -2029;
– între 2,0°C și 5,0°C pentru 2090 -2099, în func ție de scenariu (ex . între 2,0°C si 2,5°C în
cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale si
între 4.0°C si 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii);
Obiectivele de reducere propuse de IPCC în 2007, au arătat că emisiile globale de gaze
cu efect de seră ar trebui reduse cu cel puțin 50% până în 2050 și între 80% și 95% de
țările industrializate. În anul 2020, cel puțin de la 15% până la 30% dintre emisiile de
gaze ar trebui să fie reduse de țările indust rializate.

Toate țările europene și OECD (Organizații pentru dezvoltare și cooperare economică),
incluziv România, sunt privite ca țări industrializate în procesul Națiunilor Unite de
schimbare climatică. Pachetul 20/20/20 al Uniunii Europene cuprinzând m ăsurile pe
problematica schimbării climatice s -a bazat pe constatările IPCC din 2007 (reducerea
până în anul 2020 cu 20% a emisiilor de GES fa ță de anul 1990, respectiv cu 14 % fa ță de
2005 și utilizarea de energie regenerabilă în proporție de 20% din cons umul total de
energie).
Între timp, acest pachet nu este suficient de ambițios. Constatările științifice s -au
schimbat iar măsurile propuse în cadrul conferinței de la Copenhaga de asemeni au
eșuat deoarece UE, SUA și China au oferit propuneri și obiective de reducere slabe. UE
deja dezbate o scădere de 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2010. Este
nevoie de o scădere de 40% conform studiilor științifice în materie de schimbări
climatice.

Acest pachet 20/20/20 al UE ar schimba, desigur, v iitoarele obiective naționale de
reducere.
Obiectivul protocolului de la Kyoto pentru România:
-8% din emisiile de gaz cu efect de seră (GHG) din 1989 până în 2010 (2008 -2012),
perioada Kyoto nu va fi efectuată.
Așa cum arată țintele pentru UE, dar si pen tru ceilalți mari poluatori din lume, țintele de
reducere, regăsite în lista de propuneri a acordului de la Copenhaga sunt mult prea
mici.

7
Țările industrializate ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin
95% până în 2050.
Nivelul e misiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajungă la 1 tonă pe cap de locuitor
pe an (pentru un număr de 9 miliarde de oameni), în anul 2050 pentru a avea o șansă
mare de a rămâne sub 2°C fată de încălzirea globală.

România arată că emisiile pe cap de locuitor în 2008 sunt peste linia dintre roșu și
portocaliu (vezi figura de mai jos). Linia roșie este pentru marile țări industrializate care
emit cantități mari de CO2, țări precum SUA, UE, Japonia etc. Linia portocalie este
pentru regiunile emergente c u dezvoltare rapidă precum China si India, Brazilia,
Indonezia etc. linia verde este pentru țările cel mai puțin dezvoltate precum Bangladesh ,
multe state din Africa etc.

Referindu -se la acest calcul efectuat de Institutul Postdam pentru Cercetarea Impac tului
Climatic (PIK) si prezentat de prof. Rahmstorf în Viena 2009, România trebuie să
reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 80% până în 2050 si presupunând că
anumite emisii care nu sunt bazate pe carbon, precum emisiile de metan din agri cultură
ar fi dificil de evitat, atunci înseamnă că în România emisiile de carbon ar trebui să fie
eliminate în patru decenii sau cu alte cuvinte : România va folosi în 2050 în proporție de
100% energie regenerabilă.

Alternativa ar fi continuarea arderii combustibililor fosili dar utilizând 100% energie
regenerabilă, care ar duce la emisii zero de CO2. În special, sistemul de încălzire
centralizat ar putea teoreti c să folosească CCS ( captarea și stocarea carbonului). Pentru

8
mulți negociatori pe problemele schimbării climatice din țările industrializate și chiar
mai mult pentru țările emergente sau pentru statele în curs de dezvoltare, acest lucru
pare complet nerealist.
Costurile economice ale unei afaceri precum scenariile schimbărilor climatice, sunt mu lt
mai mari (până la 20 de ori) decât costurile unei schimbări dramatice către energii
regenerabile, eficientizare energetică si alte măsuri de reducere. Costurile unei
schimbări climatice ar putea atinge între 5 și 20% din PIB -ul global, în timp ce costur ile
de reducere/atenuare ar fi de aproximativ 1% din PIB -ul mondial, poate 2% în cazul în
care sunt luate în considerare obiective mai ambițioase .

Reducerea emisiilor de CO2 va ajuta de asemeni la reducerea concentrațiilor de praf fin,
NOx, CO și a partic ulelor de funingine. Îmbunătă țirea și extinderea transportului în
comun a mobilității electrice, extinderea spatiilor verzi vor reduce nivelul de zgomot
din Județul Drobeta Turnu Severin . Eliminarea conținutului de carbon va produce
efecte pozitive pentru sănătatea cetățenilor județului.

Motivul pentru care s -a dorit adoptarea aderării la Pactul Primarilor și elaborarea
Planului de Acțiune Durabila sunt următoarele:
– Calitatea mai bună a vieții
– Crearea de “locuri de muncă verzi” noi și atractive
– Contr ibuția generală la atractivitatea orașului
– Atractivitatea locației pentru comerț si industrie
– Susținerea creșterii economice
– Diminuarea riscurilor
– Atragerea de investiții
– Alinierea la Politicile International și Naționale legate de reducerea emis iilor de CO2

Măsuri de reducere
Unele dintre opțiunile disponibile de reducere sunt de fapt oportunită ți de zi cu zi, care
pot genera beneficii sociale și de mediu multiple.

Cele mai multe soluții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera sunt leg ate de:
 folosirea cu eficien ță maximă a resurselor energetice și a energiei de orice fel,
în general, de exemplu în construc ții, industrie, aparate electrocasnice
 creșterea utilizării energiei regenerabile (eoliană, solară, de biomasă) si a
instalațiilor de generare combinată a căldurii și electricită ții

9
 îmbunătă țirea transportului public, a infrastructurii și promovarea
mijloacelor de transport nemotorizate
 reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi
 reducerea emisiilor industrial e
 îmbunătă țirea tehnologiilor utilizate
 reducerea emisiilor din agricultura
 achiziții verzi (green procurement)
 reducerea defrișărilor , promovarea managementului durabil al pădurilor
 plantarea de spatii verzi
 reducerea emisiilor provenite din depozitele de deșeuri
 – reciclarea deșeurilor
 – reducerea consumului de apă pentru uz casnic și industrial

10
I.1.2 Context general

Cadru l general pentru definirea unei politici proactive în domeniul energiei durabile și
combaterii cauzelor schimbăr ilor climatic.

a) Cadru International
Tema a apărut odată cu dorința de redefinire a paradigmei dezvoltării. În 1983,
Națiunile Unite au înființat Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (World
Commission on Environment and Development), cunoscută su b denumirea de Comisia
Brundtland.
În 1987 Comisia Brundtland a elaborat și publicat documentul "Viitorul nostru comun"
(Raportul Brundtland), prin care s -a formulat cadrul care avea să stea la baza Agendei
21, a principiilor Declarației de la Rio.
Începâ nd cu anul 1992, au existat mai multe documente și acorduri privind aspecte
specifice care se referă la dezvoltarea durabilă. De la Conferința Mondială de la Rio din
1992 la Carta Alborg, care a făcut primii pași pentru punerea în aplicare a Agendei 21,
eforturile internaționale au urmărit să găsească soluții pentru un viitor durabil. Cinci
ani după Conferința de la Rio de Janeiro, comunitatea internațională s -a reunit pentru a
discuta despre problemele de mediu și în special despre încălzirea globală la c onferința
de la Kyoto, în Japonia, în decembrie 1997. Protocolul de la Kyoto, aprobat de
Conferința părților, este un act executiv care conține primele decizii pentru punerea în
aplicare a angajamentelor luate în considerare.
Protocolul prevede ca reducere a totală de 5% a emisiilor de dioxid de carbon
comparativ cu anul 1990 (an de referin ța), s-ar fi împăr țit între țările Uniunii Europene,
Statele Unite și Japonia, pentru alte țări, protocolul prevede cre șteri mai degrabă
limitate sau de stabilizare a emi siilor, cu excepția țărilor în curs de dezvoltare pentru
a care nu oferă nici un fel de limitare. Cota de reducere a gazelor cu efect de seră
stabilită pentru Uniunea Europeană este de 8%, apoi transpusa de către Consiliul de
Miniștri al mediului în obiect ive diferențiate pentru fiecare stat membru. Pentru a
atinge aceste obiective, Tratatul definește, de asemenea, mecanisme flexibile de
"contabilizare" a emisiilor și oportunități pentru schimbul de același lucru și poate fi
utilizat de către tari să își r educă emisiile (Clean Development Mechanism,
implementare în comun și comercializare a emisiilor). Protocolul de la Kyoto a intrat în
vigoare la 16 februarie 2005, dar nu înregistrează "aderarea Statelor Unite". Urgența de

11
a defini strategii globale de pe cele mai multe pentru viitorul planetei, apa, energie,
sănătate, agricultura dezvoltare, biodiversitate și de management de mediu – a motivat
"organizarea a ceea ce a fost până acum cel mai mare summit internațional privind
dezvoltarea durabilă. Summit -ul a avut loc la Johannesburg în perioada 26 august – 4
septembrie 2002 si a fost organizat cu scopul de a verifica starea de implementare a
angajamentelor asumate la Rio acum zece ani și progresele realizate în ceea ce privește
îmbunătățirea mediului și de zvoltarea durabilă.
Din păcate, cu această ocazie, s -au constatat un echilibru ecologic de înrăutățire și o
creștere a sărăciei la nivel mondial. Nevoia fundamentală de a schimba modelele de
producție și de consum de energie este aproape total ignorata.
Energia a devenit un factor strategic în politica globală, o componentă vitală și un factor
de cost pentru dezvoltarea economică și progresul societății în ansamblu, generând o
serie de preocupări majore la nivel mondial.
În situația limitării resurselor primare de energie, pentru a se atinge durabilitatea în
acest domeniu, este nevoie ca energia să se producă, să se furnizeze și să se consume
într-un mod mai eficient decât până acum. Dacă nu sunt realizate schimbări în privința
producerii, transportului și consumului energiei, omenirea s -ar putea confrunta cu o
criză energetică majoră în următoarele decenii.
Dacă actualele legi și politici energetice rămân neschimbate de -a lungul perioadei până
în 2035, cererea mondială de energie va crește cu aproape 50 % comparativ cu anul 2007.
Ponderea cea mai mare în creșterea consumului de energie până în 2035 o vor avea
țările din afara Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (țari non –
OECD), de 84%, comparativ cu doar 14% pentru țările OECD.
În ce privește producția de energie electrică, deși recesiunea economică a încetinit rata
de creș tere a consumului mondial de energie electrică în 2008 și 2009, acesta este estimat
să crească de la 18.800 TWh în 2007 la 35.200 TWh în 2035, respectiv cu 87%.
Se estimează o creștere continuă pentru producerea de energie electrică din energie
nucleară și din surse de energie regenerabilă, prin susținerea acesteia din urmă cu
stimulente guvernamentale și datorită creșterii preț urilor pentru combustibilii solizi și a
introducerii costului emisiilor de CO2.
Creșterea securității alimentarii cu energie la prețuri accesibile și abordarea
schimbărilor climatice sunt două dintre preocupările și provocările majore ale societății

12
actuale. Atât securitatea alimentarii cu en ergie, cât și schimbările climatice, au
implicații în politicile externe și de securitate.
Elementele de mai sus stau la baza reorientării politicii energetice a țarilor care sunt net
importatoare de energie, în sensul creșterii eforturilor pentru îmbun ătățirea eficienței
energetice și utilizării surselor regenerabile de energie. Totodată, s -a reevaluat
oportunitatea închiderii unor centrale nucleare într -o serie de țari care în trecut și -au
propus încetarea producerii de energie electrică în astfel de centrale.

b) Cadru European
Una din provocările majore pentru Uniunea Europeana se refera la modul în care se
poate asigura securitatea energetic ă cu energie competitiva și „curat ă”, ținând cont de
limitarea schimbărilor climatice, escaladarea cererii globa le de energie și de viitorul
nesigur al accesului la resursele energetice.
Viziunea politicii energetice europene de astăzi corespunde conceptului de dezvoltare
durabila și se refera la următoarele aspecte importante: accesul consumatorilor la
sursele de energie la prețuri accesibile și stabile, dezvoltarea durabila a producției,
transportului și consumului de energie, siguranța in aprovizionarea cu energie și
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
UE elaborează o politica energetica ambițioasa, ca re acoperă toate sursele de energie, de
la combustibili fosili (țiței, gaz și cărbune ) până la energia nuclear ă și cea regenerabil ă
(solar ă, eolian ă, geotermal ă, hidroelectric ă etc.), în încercarea de a declanșa o noua
revoluție industriala, care s ă ducă la o economie cu consum redus de energie și
limitarea schimbărilor climatice asigurând că energia pe care o consum ăm va fi mai
curat ă, mai sigur ă, mai competitiv ă și durabil ă.
Politica Uniunii Europene în domeniul energiei pentru perioada p ână în 2020 se
bazează pe trei obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de
reform ă legislativ ă și de reglementare:
 Durabilitate – subliniază preocuparea UE pentru schimbările climatice prin
reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de ser ă (GES) la un nivel care sa limiteze
efectul de încălzire globala la doar 2°C în plus faț ă de temperaturile din era pre –
industrial ă. In acest sens, în decembrie 2008, a fost aprobat Pachetul „Energie –
Schimbări Climatice”;

13
 UE este tot mai conștient ă de vulnerabi litatea sa prin dependența de importurile
de energie primar ă și de șocurile pe care aceasta le poate produce asupra
securității. In consecinț ă face pași concreți în adoptarea unei noi politici
energetice comune;
 Competitivitate – vizează asigurarea implem entării efective a pieței interne de
energie; în acest sens, în septembrie 2008 Parlamentul European și Consiliul au
adoptat cel de -al treilea pachet legislativ pentru piața intern ă de energie;
 Siguranța în alimentarea cu energie – vizează reducerea vulne rabilității UE în
privința importurilor de energie, a întreruperilor î n alimentare, a posibilelor crize
energetice și a nesiguranței privind alimentarea cu energie în viitor.
Pachetul de reglement ări privind politica viitoare a UE în domeniul energie – schimbări
climatice a fost aprobat în cadrul Consiliului European și adoptat de Parlamentul
European în decembrie 2008 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în iunie
2009).
In contextul instituirii și al funcțion ării pieței interne și din persp ectiva necesit ății de
protecție și conservare a mediului înconjurător , politica energetica a UE urmărește:
– asigurarea funcționarii piețelor de energie în condiții de competitivitate;
– asigurarea siguranței aprovizionării cu energie în Uniune;
– promo varea eficienței energetice și a economiei de energie;
– dezvoltarea surselor regenerabile de energie;
– reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
– promovarea interconectării rețelelor energetice.
Pachetul „Energie – Schimbări Climatice” stabileșt e pentru UE o serie de obiective
pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20 -20-20”, și anume:
 reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puțin 20% faț ă de nivelul anului
1990;
 creșterea cu 20% a ponderii surselor de energie regene rabil ă (SRE) în totalul
consumului energetic al UE, precum și o țint ă de 10% Bio-carburan ți în consumul
de energie pentru transporturi;

14
 o reducere cu 20% a consumului de energie primar ă, care s ă se realizeze prin
îmbunătă țirea eficienței energetice, faț ă de nivelul la care ar fi ajuns consumul în
lipsa acestor m ăsuri.
De asemenea, UE propune s ă reducă nivelul emisiilor cu pana la 30% pana in 2020, doar
dacă și alte state dezvoltate vor adopta obiective similare, ca parte a unui viitor acord de
mediu globa l post – 2012. Negocieri le pentru un astfel de acord la nivelul Națiunilor
Unite sunt încă în derulare.
Acest pachet legislativ conține patru acte normative complementare:
 Directiva 2009/29/CE – pentru îmbunătă țirea și extinderea schemei europene de
tranzacționare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);
 Decizia 2009/406/CE – Decizia non -ETS;
 Directiva 2009/28/CE – Directiva privind energiile regenerabile (RES); 4
 Directiva 2009/31/CE – Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).
Începând cu anul 2013 sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a
emisiilor de CO2 din UE, va fi supus în întregime unui sistem de licitații pentru
achiziționarea certificatelor de emisii de CO2.
Prin aceste directive se stabi lesc următoarele obiective, ținte și mecanisme:
 Un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE), astfel
încât UE s ă ajungă la o pondere a energiei din SRE în consumul final brut de
energie de 20% în anul 2020.
 Pentru a atinge aceas tă țintă, se stabilesc obiective naționale obligatorii pentru
fiecare stat membru, precum și mecanismele de cooperare în domeniu. Pentru
Romania ținta național ă este de 24%.
 Un obiectiv minim de 10% pentru utilizarea de Bio-carburan ți în transportul din
interiorul UE, care s ă fie atins p ână în 2020. Acest procent este același pentru
toate statele membre.
 Se instituie un cadru juridic pentru captarea și stocarea geologic ă, în condiții de
siguranț ă din punct de vedere al mediului. UE intenționează construir ea și
punerea în funcțiune pana în 2015 a unui număr de pana la 12 instalații
demonstrative de CSC. Orientările comunitare revizuite privind ajutoarele de

15
stat pentru protecția mediului, emise în același perioad ă în care a fost aprobat
pachetul legislativ, permit guvernelor s ă asigure sprijin financiar pentru
instalațiile -pilot de CSC.
Implementarea prevederilor pachetului legislativ Energie – Schimbări Clima tice va avea
implicații majore î n special asupra instalațiilor din sectorul energetic care intr ă și sub
incidența Directivei 2001/81/CE privind controlul integrat al poluării . Aceste instalații
vor trebui s ă respecte concomitent și obligațiile privind calitatea aerului, care conduc la
reducerea emisiilor de substanțe poluante generate (SO 2, NOx, particu le).
Măsurile privind eficiența energetic ă au un rol critic în garantarea realizării la cele mai
mici costuri a obiectivelor stabilite prin pachetul energie -schimbări climatice. Este
evident c ă obiectivul de 20% referitor la eficiența energetic ă va contri bui în mare
măsura la obiectivele privind dur abilitatea și competitivitatea î n UE. In plus,
diminuarea consumului prin eficiența energetic ă este cel mai eficient mod de a reduce
dependența de combustibilii fosili și de importuri.
Recunoscând importanța te hnologiei în domeniul energiei pentru reducerea emisiilor
de CO 2, a garantării securității în alimentarea cu energie și a competitivită ții
companiilor europene, UE a propus o strategie comun ă pentru promovarea
tehnologiilor energetice. In octombrie 2009 se adopta „Planul strategic european pentru
tehnologiile energetice – Către un viitor cu emisii reduse de carbon”.
In acest document Comisia Europeana propune o strategie coordonata între UE,
companiile industriale europene și statele membre, precum și o p rioritizare a
tehnologiilor energetice cu accent pe tehnologiile de îmbun ătățire a eficienței energetice,
utilizare a surselor de energie regenerabil ă și de reducere a emisiilor de CO 2 (centrale cu
ardere pe combustibil solid cărora să li se aplice tehnolo gia de captare și stocare a CO 2 și
a patra generație de centrale nucleare).
Uniunea Europeana este în pragul unei perioade fă ră precedent pentru domeniul
energetic. Efectele turbulențelor de pe piețele globale de energie au fost în mare măsura
atenuate în ultimii ani, ca urmare a liberalizării , aprovizionării și posibilită ților adecvate
de import. Cu toate acestea se întrevăd schimbările dramatice. Prețurile energiei vor fi
afectate de marea nevoie pentru investițiile din sectorul energetic, precum și de
stabilirea prețului carbonului și a prețurilor internaționale mai mari la energie datorit ă
creșterii cererii în tarile emergente. Competitivitatea, securitatea aprovizionării și
obiectivele legate de atenuarea schimbărilor climatice vor fi subminate cu exce pția
cazului în care rețelele electrice vor fi modernizate, instalațiile învechite vor fi înlocuite

16
cu alternative competitive și mai curate iar energia va fi folosit ă mai eficient pe tot
parcursul lanțului energetic.
Statele membre și industria au recuno scut amploarea provocărilor . Securitatea
aprovizionării cu energie, o utilizare eficient ă a resurselor, prețuri accesibile și soluții
inovatoare sunt cruciale pentru creșterea noastră durabil ă pe termen lung, pentru
crearea de locuri de munca și calitatea vieții in Uniunea Europeana.
Uniunea Europeana s -a angajat prin Protocolul de la Kyoto s ă reduc ă emisia gazelor cu
efect de sera cu 8 % pana in 2008 -2012. Și totuși, in anii imediat următori semnării
documentului, nimic semnificativ nu s -a întâmplat . Una din țările care și -a luat în serios
angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult decât alte țari membre, și -a
impus un obiectiv extrem de ambițios prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
cu 21 %.
Obiectivele Perspectivei energetic e 2050 a UE recunosc beneficiile colaborării statelor
membre pentru o transformare a sistemului energetic; prin urmare, s-a aprobat o
perspectiva energetica 2050 a Comisiei ca baza pentru propunerea de inițiative
legislative și de alte inițiative privind p olitica energetic ă în vederea dezvoltării unui
cadru de politica pentru 2030, inclusiv etape și obiective privind emisiile de gaze cu
efect de ser ă, sursele de energie regenerabile și eficiența energetic ă cu scopul de a
institui un cadru juridic și de regl ementare ambițios și stabil.
Scenariile propuse pentru 2050 nu au un caracter determinist, ci mai degrabă servesc ca
baza pentru un dialog constructiv privind modalitatea de transformare a sistemului
energetic european cu scopul de a satisface obiectivul p e termen lung al UE de reducere
până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de ser ă cu 80 -95 % față de nivelul din 1990.
După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima și
energia , Comisia Europeana a lansat Convenția Primarilor pentru a susține și sprijini
eforturile depuse de autoritățile locale în punerea în aplicare a politicilor privind
energia durabil ă. Intr-adevăr , structurile de guvernanț ă locale d ețin un rol crucial în
atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult dat fiind ca 80% din
consumul de energie și emisiile de CO 2 sunt asociate cu activitățile urbane.
Pe l ângă sprijinul oferit de Comisia Europeana, Convenția beneficiază de s prijin
instituțional deplin și din partea Comitetului Regiunilor, care a sprijinit inițiativa încă
de la început , din partea Parlamentului European, unde au fost găzduite primele doua
ceremonii de semnare, precum și din partea Băncii Europene de Investiții care acord ă

17
asistenț ă autorităților locale în eliberarea potențialului lor de investiții prin programul
creat special ELENA – European Local ENergy Assistance.
Alte instrumente care pot fi utilizate sunt programele operaționale de Cooperare
Transfrontalie ra Teritoriala Europeana între regiunile de granița ale României și
Bulgariei și pentru Bazinul Marii Negre in contextul Politicii de Coeziune.

c) Cadru Național – Rom ânia
Cadrul național sectorial a fost definit î n Strategia Energetic ă a României pentru
perioada 2007 – 2020, actualizat ă pentru perioada 2011 – 2020 care urmărește
îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie – mediu ale Uniunii
Europene, obiective asumate și de Romania. De la acest nivel încă politicile reprezintă
un g rad mare de inconsisten ță fiind mai degrabă un set de principii și intenții. Politica
este mimetica, copiind f ără fundamentare politicile europene.
Pentru o dezvoltare durabil ă s-a propus promovarea producerii energiei din surse
regenerabile, astfel încât ponderea energiei electrice produse din aceste surse în totalul
consumului brut de energie electric ă să fie de 33% în anul 2010, 35 % în anul 2015 și 38
% în anul 2020.
Romania a optat pentru modelul de piața descentralizata de energie electrica și gaze
naturale, în care participanții sunt liberi s ă încheie tranzacții de vânzare -cumpărare a
energiei electrice.
Piața de energie electrica se compune din doua secțiuni:
– Piața angro, în care energia electric ă este cumpărata î n vederea revânzării iar
tranzacț iile se desfășoară intre producători și furnizori licențiați;
– Piața cu amănuntul , în care energia electric ă este cumpărata în vederea
consumului propriu iar tranzacțiile se desfășoară î ntre furnizori și consumatorii
de energie.
Pentru susținerea produceri i energiei electrice din resurse energetice regenerabile, din
anul 2005 a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care
furnizorii achiziționează certificate în cote obligatorii, proporțional cu volumul de
energie electrică vândută consumatorilor. Sistemul de promovare a surselor
regenerabile prin certificate verzi a fost reglementat prin Legea 220/2008, cu
modificările ulterioare, și a obținut în anul 2011 aprobarea Direcției Generale

18
Concurența din cadrul Comisiei Europe ne, ca schemă de ajutor de stat. Schema a fost
elaborată fără o fundamentare pe baza unui studiu de impact și fără reguli și indicatori
care să o facă eficientă. În prezent se discută reajustarea ei, lucru ce va avea un impact
major în sensul încetinirii d rastice a implementării proiectelor în curs. Nici această
propunere nu are o fundamentare de impact și probabil că va avea ca rezultat
imposibilitatea atingerii țintei de țară în ceea ce privește cuantumul de energie
regenerabilă în total energie produsă.

Surse energetice regenerabile

Sursele regenerabile de energie din România au un potențial teoretic important.
Potențialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice,
eficienței economice și a restricțiilor de mediu.
Potrivit ultimelor evaluări, potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României
este de circa 32.000 GWh/an.
La finele anului 2009 puterea instalată în centrale hidroelectrice era de 6.450 MW,
energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluata la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul
de valorificare al potențialului tehnic amenajabil este în prezent de 54%.
Cu excepția centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice în
unități ce utilizează surse regenerabile sunt în prezent s uperioare celor aferente
utilizării combustibililor fosili și nuclear. Stimularea utilizării acestor surse și atragerea
investițiilor în unități energetice ce utilizează surse regenerabile se realizează prin
mecanisme de susținere, în conformitate cu prac tica europeană, mecanisme ce duc și la
creșterea prețului energiei electrice la consumatorul final.
Direcțiile principale de acțiune ale strategiei energetice a României, convergente cu cele
ale politicii energetice a Uniunii Europene, sunt:
– creșterea s iguranței în alimentarea cu energie atât din punct de vedere al mixului de
combustibili cât și al infrastructurii de rețea;
– alegerea unui mix de energie echilibrat, care să confere sectorului energetic
competitivitate și securitate în aprovizionare, cu accent pe utilizarea resurselor interne,
respectiv a cărbunelui, a potențialului hidroenergetic economic amenajabil, a energiei
nucleare și a surselor energetice regenerabile;

19
– gestionarea eficientă și exploatarea rațională în condiții de securitate a su rselor
energetice primare epuizabile din România și menținerea la un nivel acceptabil (din
punct de vedere economic și al securității), a importului de surse energetice primare
(dependența limitată/controlată);
– diversificarea surselor de aprovizionare c u uraniu prin combinarea exploatării
raționale a surselor naționale cu importul de uraniu și/sau concesionarea de zăcăminte
uranifere în afara României în vederea exploatării acestora;
– creșterea eficienței energetice pe tot lanțul: extracție – producere – transport –
distribuție – consum; România nu își mai poate permite să irosească energia în situația
reducerii disponibilității și a creșterii costului surselor energetice;
– eficiența energetică este cea mai rentabilă metoda de reducere a emisiilor, de
îmbunătățire a securității și competitivității și de scădere a facturii serviciului energetic;
– promovarea utilizării surselor energetice regenerabile, în conformitate cu practicile din
Uniunea Europeană, conform Planului Național de Alocare al Energiil or Regenerabile
elaborat în anul 2010;
– îmbunătățirea competitivității piețelor de energie electrică și gaze naturale, corelarea
acestora și participarea activă la formarea pieței interne de energie a Uniunii Europene
și la dezvoltarea schimburilor trans frontaliere cu luarea în considerare a intereselor
consumatorilor din România și a companiilor romanești;
– crearea de condiții de piața care să stimuleze economii mai mari de energie și creșterea
investițiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon; op eratorul pieței de energie
electrică Opcom va asigura prețul de referință pe termen scurt (piața spot) și prețul de
referință la termen lung (piața forward), în condiții de lichiditate asigurate de
concentrarea tranzacțiilor pe piețele administrate.
– transformarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice în rețele
inteligente și implementarea pe scară largă a sistemelor inteligente de contorizare;
acestea vor reprezenta instrumente p entru integrarea pe scara largă a energiei din surse
regenerabile, vor contribui la îmbunătățirea eficienței energetice și vor face
consumatorii participanți activi în funcționarea sistemului energetic;
– asigurarea investițiilor pentru dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin atragerea
de capital priv at și a fondurilor puse la dispoziție de UE;

20
– se va acorda o atenție deosebită facilitării investițiilor în acele proiecte care contribuie
la realizarea obiectivelor stabilite pentru anul 2020 conform politicii UE, a proiectelor
transfrontaliere privind rețelele de transport a energiei; se vor avea în vedere acordarea
de garanții pentru împrumuturi în cazul parteneriatelor publice private și mecanisme
de partajare a riscurilor (în special pentru riscurile prezentate de tehnologii noi);
– creșterea capaci tății de inovație și dezvoltare tehnologică;
– realizarea obiectivelor de protecție a mediului și reducere a emisiilor de gaze cu efect
de seră;
– implementarea în condiții de securitate a tehnologiilor de management a deșeurilor
radioactive;
– particip area proactivă la eforturile Uniunii Europene de formulare a unei strategii
energetice pentru Europa, cu urmărirea și promovarea intereselor României;
– susținerea cercetării – dezvoltării în domeniul noilor tehnologii privind creșterea
eficienței produc ției și consumului de energie și de protecție a mediului, precum și a
învățământului de specialitate,
Toate aceste direcții principale de acțiune confirm ă aprecierea de politic ă inconsistent ă
și DECLARATIVĂ. În spatele acestor declarații de intenție nu exi stă studii de
oportunitate și/sau impact. În cazul, de altfel improbabil, al deciziei de implementare a
tuturor direcțiilor ar rezulta o risipă inutilă de resurse în lipsa unei prioritiz ări și
etapizări coerente. Credem că în acest caz improbabil și rezult atele ar fi une le
imprevizibile și nu neapărat cele așteptate sau pozitive.

Eficiența energetic ă

Directiva nr. 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali, care devine
obligatorie pentru România din anul 2008, prevede că statele mem bre UE se angajează
să realizeze reducerea consumului de energie finală cu cel puțin 9% într -o perioadă de
nouă ani (2008 -2016) comparativ cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care
exista date disponibile (2001 -2005).
În acest sens, la nivel național s -au propus următoarele măsuri în domeniul eficienței
energetice:

21
a) utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele
de performanța energetică care prevăd furnizarea de economii de energie măsurabile;
b) a chiziționarea de echipamente și tehnologii ținând seama cu prioritate de
specificațiile privind eficiența energetică;
c) accelerarea procesului de executare a auditurilor energetice riguroase la consumatorii
industriali, la clădirile publice și rezidenț iale, audituri certificate de organismele
abilitate, urmate de măsuri de reducere a consumurilor energetice.
Potențialul național de economisire de energie, respectiv de reducere a pierderilor
energetice, este apreciat la 27 – 35 % din resursele energet ice primare (industrie 20 –
25%, clădiri 40 – 50%, transporturi 35 – 40%).
Obiectivele propuse pe domenii în vederea eficientizării energetice au fost:
Rezidențial (Consumul de energie finală în clădiri: încălzire, apa caldă și iluminat):
 reabilitarea an velopei prin măsuri de reabilitare termică a clădirilor, acordarea de
sprijin financiar pentru proprietarii cu posibilități financiare reduse în
vederea realizării lucrărilor de reabilitare;
 eficientizarea instalațiilor termice existente;
 eficientizare a instalațiilor de iluminat, utilizarea lămpilor cu consum redus;
 obligativitatea aplicării prevederilor directivei și a standardelor europene de
eficiența pentru clădiri noi;
 îmbunătățirea eficienței energetice prin susținerea finanțării utilizând fondu rile
comunitare;
 continuarea contorizării energiei termice la consumatorii finali;
 realizarea unui program național de educare energetică a populației, în școli și
mass – media pentru economisirea energiei, protecția mediului și utilizarea
locală a uno r resurse energetice regenerabile;
 stimularea funcționării societăților de servicii energetice (ESCO).

În România, alimentarea cu energie termică la distanța se bazează încă pe cărbune,
petrol sau gaz metan. Prin intermediul fondurilor private, dar mai ales prin utilizarea
fondurilor structurale europene alocate României, în prezent există un număr mare de
planuri de reabilitare a centralelor termice existente cât și instalații pilot, respectiv
planuri pentru punerea în funcțiune a instalațiilor pe bază de biomasa în vederea

22
alimentarii cu energie termică la distanța. Centralele termice vechi nu sunt însă
singurele cauze pentru această eficiență energetică scăzută din România.
Sistemele de conducte învechite (slab izolate, cu scurgeri, coroziuni), randa mentul
scăzut al schimbătoarelor de căldură din blocurile de locuințe, sistemul învechit de
încălzire centrală lipsit de posibilitatea individuală de calibrare/reglaj și care au o
vechime mai mare de 40 de ani, lipsite de izolație termică, situație des înt âlnită la
clădirile din plăci prefabricate, determina un consum aproape dublu de căldură și ap ă
caldă în România comparativ cu media consumului din UE.
Din acest punct de vedere rezolvarea problemei economisirii energiei termice are
prioritate absolută. Mo dernizarea sistemelor de încălzire și reabilitarea termică a
clădirilor se afla în centrul atenției din punct de vedere al sprijinului financiar din
partea statului.
Primele reabilitări termice au fost întreprinse pe fațadele clădirilor din plăci
prefabric ate. Izolarea acoperișurilor, a pivnițelor, a țevilor de încălzire, etanșarea
ferestrelor și a ușilor precum și montarea geamurilor duble cad, în cele mai multe
cazuri, în responsabilitatea chiriașilor/proprietarilor.
În demersurile necesare de reabilitare a clădirilor publice exista atât condiții cadru
legale cât și sprijin financiar (de exemplu axa DMI 1.2. „Sprijinirea investițiilor în
eficiență energetică a blocurilor de locuințe” pe POR). Datorită unor probleme diverse,
majoritatea inițiativelor/proiec telor pilot nu au reușit să treacă mai departe de stadiul
de planificare.
Sectorul public
 creșterea eficienței și reducerea consumului iluminatului public;
 creșterea eficienței și reducerea consumului instalațiilor de alimentare cu apă;
 îmbunătățirea ef icienței energetice la clădirile publice.
Agricultura
 creșterea eficienței și utilizarea biocombustibililor la mașinile agricole;
 dezvoltarea de culturi energetice atât pentru producerea de Bio-carburan ți cât și
pentru producerea de energie electrică ș i termică în cogenerare;
 creșterea eficienței energetice a irigațiilor.

23
Cogenerare
 promovarea cogenerării de înaltă eficienț ă;
 identificarea și valorificarea potențialului național de cogenerare;
 auditare energetică a unităților de cogenerare;
 reabi litări și modernizări ale instalațiilor existente pentru creșterea
eficienței și reducerea impactului asupra mediului;
 construcția de noi instalații de cogenerare, de înaltă eficiența.

Programele UE referitoare la energie reprezintă singurele elemente consistente ale
sectorului, în România.
Trebuie să amintim însă și câteva dintre sincopele decizionale naționale ce creează
bariere pentru investiții în domeniul energiilor regenerabile:
 În ciuda adoptării legislației UE, la nivel național exist ă încă in certitudini din
punct de vedere al condițiilor cadru legale.
 Utilizarea legislației referitoare la energiile regenerabile precum și comerțul cu
“Certificate Verzi” (2008) au un grad ridicat de incoeren ță și instabilitate.
 Obținerea licențelor este una ce c reează bariere în locul promovării facilitaților
referitoare la licențe. Licențele ESCO sunt cvasiinexistente .
 Conștientizarea necesitații energiilor regenerabile este încă puțin dezvoltată.
 Comunicarea între producători, utilizatori și cei ce iau decizii se afla încă în faza
incipientă.
 Politica sectorială este una artificială creată la nivel central fără fundamentare.
Nu există nici o preocupare la nivel central de a stimula demersurile locale în
domeniu. Respectiv nu exista sprijin logistic pentru defini rea de Planuri
climat la nivel local.

d) Cadru regional – Regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea Sud -Vest Oltenia este o regiune cu mare potențial hidroenergetic
(hidrocentrale și producerea energiei electrice).

24
Sectorul energetic din regiunea Sud -Vest Olte nia reprezintă o infrastructură strategică
de bază a economiei regionale și naționale, fundamentală pentru dezvoltarea acesteia
(71.57% din totalul producției hidroelectrice naționale era produs aici în 2001).
Având în vedere rolul capital deținut de regiu nea Sud -Vest Oltenia în acest sector,
creșterea competitivității sectorului energetic trebuie să reprezinte un obiectiv
important al economiei regionale.

Oltenia – energie si resurse
Dezvoltarea și modernizarea sectorului energetic reprezintă baza dez voltării și
modernizării industriei și în principal a industriei prelucrătoare, care la rândul ei este
principalul producător de piese de schimb și componente pentru buna funcționare a
instalațiilor energetice.

Regiunea Sud -Vest Oltenia înregistrează la finele anului 2011 un produs intern
brut(PIB) total de 44,415.1 milioane RON la prețuri curente, în creștere cu 24% față de
anul 2007. Județul Mehedinți are un produs intern brut care reprezintă aproximativ
0.8% din PIB -ul național. PIB -ul județului a în registrat scăderi până în 2010 începând cu
2008, ca urmare a începerii perioadei de criză economică, pentru că începând cu 2011
să înregistreze creșteri.

25

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer -condiționat
a repr ezentat 7.46% din total PIB înregistrat în anul 2011 în județ. În Drobeta Turnu
Severin, cea mai importantă companie producătoare de energie este Hidroelectrica
București SĂ – Filiala Pentru Reparații și Servicii Hidroserv Porțile de Fier SĂ.

În prezent S ucursala Hidrocentrale Porțile de Fier cuprinde Sistemul Hidroenergetic și
de Navigație Porțile de Fier I, Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier ÎI
și centrala suplimentară Gogoșu.

Productia de energie SH Portile de Fier 2009 -2013 (GWh)

Productia de energie UHE Targu Jiu 2009 -2013 (GWh)

Infrastructura de distribuție a energiei electrice și termice la nivelul regiunii

Pe baza rezultatelor preliminare ale recensământului 2011, la sfârșitul anului 2011, în
96,5% din locuințele din regiune se distribuia energie electrică, sub media națională

26
(96,6%) și s ub mediile celorlalte regiuni ( cu excepția regiunii Nord -Est 95,4 %). În
regiune doar județul Vâlcea (94,2%) se afla sub media regională, cel mai bine
reprezentat județ fiind Doljul (9 8,5%). Din punct de vedere al repartiției teritoriale, în
Oltenia, la sfârșitul anului 2011 se distribuia energie electrică în 98,6% locuințe în
mediul urban (peste media națională urbană 98%) și în 94,9% locuințe în mediul rural
(sub media națională rural ă 95%). Județul Vâlcea este cel mai slab reprezentat județ cu o
medie de 97,4% locuințe conectate în mediul urban și 91,9% locuințe conectate în
mediul rural. Sub media regiunii în ceea ce privește conectarea în mediul rural, se mai
afla județul Mehedinți (93,9%).

Politica regională în sectorul energiei se regăsește printre Prioritățile Strategiei de
Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia 2014 – 2020 (varianta draft) și are ca obiectiv
general utilizarea soluțiilor de energie regenerabilă, propunându -și o creștere
semnificativă a ponderii pe care energia regenerabilă să o deține în producția totală de
energie. Este vizata atingerea obiectivului de 20% care este ținta strategiei la nivelul UE.
Gestionarea rațională și eficientă a resurselor naturale, în spe cial a energiei, reprezintă o
provocare critică de mediu, sănătate și competitivitate. Acestea constituie, de asemenea,
un potențial important pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Această strategie este coerenta cu strategia de dezvol tare durabilă și reprezintă o
oportunitate reală de creștere economică prin introducerea de noi tehnologii și crearea
de noi locuri de muncă în domeniul cercetării -dezvoltării .
Prioritatea strategică numărul 6 este focusata asupra protecției mediului și c reșterea
eficienței energetice și are următoarele domenii de intervenție:

Domeniul de intervenție: 6.1 Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public și
privat și utilizarea energiei regenerabile
Operațiuni/activități indicative:
 Reabilitarea și m odernizarea termică a clădirilor existente, precum și/sau a
sistemelor de alimentare cu căldură pentru încălzirea locuinței și prepararea apei
calde menajere, prin folosirea panourilor solare sau a altor elemente inovative;
 Eficientizarea consumului de ene rgie promovarea surselor regenerabile de
energie (inclusiv geotermale) și prin eficientizarea surselor clasice de energie;
 intervenții la nivelul elementelor de construcție exterioare prin expertizare și
măsuri de consolidare a clădirilor publice;
 Contoriz area utilităților la nivel de clădire;

27
 modernizarea echipamentelor de producere a utilităților termice;
 reabilitarea/extinderea și modernizarea sistemului de iluminat public, inclusiv
ambiental;
 reabilitarea/extinderea și modernizarea rețelelor de transpor t și distribuție a
energiei electrice;

Domeniul de intervenție 6.2: Modernizarea infrastructurii de mediu

Operațiuni/activități indicative:
 Reabilitarea/extinderea/modernizarea rețelelor de apă și canalizare la nivel local
(inclusiv în localitățile rural e)
 Managementul integrat al deșeurilor, calitatea apei și biodivesitatea
 Gestionarea apei și a aplelor uzate
 Reconstrucția ecologică a zonelor degradate
 Schema de reducere a poluării cu pulberi și nitriți, nitrați

Domeniul de intervenție 6.3: Promovarea a daptării la schimbările climatice, prevenirea
și gestionarea riscurilor

Operațiuni/activități indicative:
 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul agricol și forestier;
 Sprijin pentru investiții de prevenire a riscurilor și măsuri de gesti onare a
riscurilor (gestionarea inundațiilor, prevenirea incendiilor forestiere, regenerarea
pădurilor);
 Acțiuni de conștientizare
 Măsuri de conservare a Ariilor protejate

28
I.2 PREZENTAREA MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN

A. POPULA ȚIE

Teritoriu l analizat are o populație de 105.253 locuitori înregistrați în anul 2012,
reprezentând 0,49% din total populație țară (21.355.849 locuitori în anul 2012).
Densitatea teritoriului este de 1924 locuitori/ km2, mult peste media națională, de 93
locuitori/km2 și media europeană de 116,92 locuitori/ km2.
Conform datelor provizorii celor mai recente (anul 2012), teritoriul analizat are
aproximativ 105.253 număr persoane. Evoluția pentru anii 2000 -2012 a populației arata
o descreștere a populației, cu mult pest e nivelul scăderii populației la nivel național.
Astfel, în timp ce populația a scăzut cu 10,24% între 2000 și 2012, populația la nivel
național a pierdut 4,90% în același interval.
Cauzele acestei scăderi sunt multiple și se înscriu în tendința pe care au cunoscut -o
majoritatea orașelor din România în ultimii ani: migrația externă și internă, migrația
către zonele rurale dar și natalitatea scăzută din ultimele două decenii. Trebuie
menționat că o parte semnificativă a populației care figurează în datele s tatistice ca
rezidenți ai acestor orașe sunt plecați în alte regiuni din țară sau în străinătate în calitate
de muncitori emigran ți. Astfel, din datele ultimului recensământ se poate vedea clar
acest lucru, existând o discrepanță mare între numărul locuito rilor înregistrați la oficiile
de evidentă a populației și numărul populației care a rezultat în urma recensământului
din 2011.
În ceea ce privește grupele de vârstă, la nivelul municipiului Drobeta Turnu -Severin se
poate observa că populația tânără, între 0-09 ani, a înregistrat un trend ușor
descrescător între anii 2000 -2012. Grupele de vârstă cuprinse între 10 -19 ani au
înregistrat o scădere foarte mare de la an la an, până în anul 2012.
Populația activă, considerată în mod convențional înregimentabila î n piața muncii, cu
vârste cuprinse între 20 -30 ani, înregistrează de asemenea un trend negativ în ultimii 12
ani, în timp ce populația cu vârste cuprinse între 40 -44 de ani înregistrează un trend
crescător începând cu anul 2008. Grupele de vârsta cuprinse între 45 -54 de ani scad
numeric din nou, de la an la an, în timp ce populația cu vârsta cuprinsă între 55 -69 de
ani înregistrează un trend crescător. După vârsta de 69 de ani, populația a înregistrat un
trend relativ constant în ultimii 12 ani, cu o ușoară creștere în ultimii 5 ani.

29
Previziuni pe termen lung
În evoluția populației municipiului Drobeta Turnu Severin, în perspectiva anilor
2010 – 2020, perioada actuală de tranziție începută încă din anul 1990, nu este
reprezentativă și nu caracterizează în general componentele indicatorilor
demografici ai populației municipiului. Acești indicatori au fost mult degradați
odată cu reformele structurale începute la nivel de țară și luarea în considerație
numai a acestora în proiectarea populației de perspectivă ar conduce la aprecieri
eronate.

De aceea, se apreciază că la evaluarea numărului de locuitori în perspectivă va
trebui să ia în considerare pe lângă elementele demografic e precum posibilitatea
de creștere naturală a populației susținută de un contingent tânăr numeros și alte
elemente precum :
 perspectiva dezvoltării activităților industriale ale municipiului și din
teritoriul învecinat (relansare a industriei de vagoane, nave fluviale,
extracția de lignit, industria alimentară etc.);
 dezvoltarea sectorului terțiar prin amplificarea funcției turistice a
orașului în contextul zonei turistice Porțile de Fier, prin apariția unor
structuri specifice pentru asigurarea unor servicii economice și sociale
populației ;
 gradul de atractivitate al municipiului determinat de numărul mare și
calitatea dotărilor publice, de condițiile de locuit și gradul de e chipare
edilitară.

În raport cu aceste elemente, populația de perspectivă a fost estimată astfel:

num ăr locuitori
2005 2010 2017 2027
109.814 109.902 109.990 110.078

30
Populația prognozat ă este aleatorie pentru c ă depinde de ac est spor natural care
poate fi fluctuant de la an la an. Nu poate fi controlat și dirijat deoarece pot
exista ani în care mortalitatea s ă crească si atunci acest spor se modifica negativ
producând scăderea populației.

31
B. UTILIZAREA TERENURILOR

Limita teritoriului administrativ al municipiului Drobeta Turnu Severin, potrivit
Oficiului de Cadastru Mehedinți este marcată pe planșă Încadrare în teritoriu,
delimitând municipiul de ve cini : la nord , nord -est – comună Izvoru Bârzii; la
nord -vest – comunele Brezni ța Ocol și Ilovița ; la vest – orașul Orșova, la est –
comună Simian ; la sud – fluviul Dunărea.

Teritoriul administrativ este udat de fluvi ul Dunărea pe o lungime de 22,1 km
intre km 927 + 900 și km 950 + 000 și pe o faleză de 13,6 km.
Localități / trupuri componente ale municipiului Drobeta Turnu Severin
Conform Legii nr. 2/16.02.1968 și HCM nr. 1144/01.08.1968, municipiul Drobeta
Turnu Severin are în componența orașul Drobeta Turnu Severin și localitățile
Schela Cladovei, Dudasu Schelei și Gura Văii, la care se adăuga trupurile : gara
Virciorova, Bahna, Vodita și Slatinic.
Municipiul Drobeta Turnu Severin are în componența sa orașul Drobeta Turnu Severin
și localitățile Schela Cladovei, Dudașu Schelei și Gura Văii.

Împărțirea orașului Drobeta Turnu Severin pe cartiere este următoarea:
• Cartierul Centru;
• Cartierul Independenței ;
• Cartierul Kiseleff;
• Cartierul Aluniș;
• Cartierul Crihală Sud;
• Cartierul Crihală Nord;
• Cartierul Cicero;
• Aeroport.

Suprafața municipiului Drobeta Turnu Severin este de 5.471 ha (54,71 km2), din care
3.366,47 ha teren extravilan și 2.104 ,53 ha teren intravilan. Din totalitatea terenului
intravilan al municipiului, orașul Drobeta Turnu Severin are 1.663,7 ha, Schela Cladovei
are 190,3 ha, Dudașu Schelei are 30,75 ha iar Gura Văii are 210,15 ha.

Suprafața estimată a perimetrului investiție i așa cum rezultă din “Bilanțul teritorial
administrativ / intravilan al municipiului Drobeta Turnu Severin – folosința
terenului după tabel OCAOTA ( mai – oct 2006 ) “ este

32

LOCALITATE Teren
Ha % din total
intravilan,
municipiu % din total
administrativ
a) intravilan
Oraș Drobeta Turnu Severin 1663,70 79,05
Localitatea Schela Cladovei 190,30 9,04
SUB TOTAL 1 1854,00 34 %

Localitatea Dudasu Schelei 30,75 1,46
Localitatea Gura Vaii 210,15 9,99
Trup Slati nic 1,01 0,05
Trup Halta Virciorova 0,50 0,02
Trup Vodita 1,50 0,07
Trup Bahna 6,62 0,31
SUBTOTAL 2 250,53 5%
TOTAL INTRAVILAN 2104,53 100 39 %
b) extravilan
Total agricol 1098,00 23,27
Total neagricol 2268,47 84,96
Total extra vilan 3366,47 100 61 %

TOTAL TEREN
ADMINISTRATIV
5471,00
100 %

Evoluția suprafeței totale agricole în municipiul Drobeta Turnu Severin

Conform datelor INSSE, suprafața agricolă totală a menținut o valoare constantă din
anul 2000 până în anul 2003. Începând cu anul 2004 a scăzut, de la 5.504 ha la 5.471 ha,
valoare ca re s-a menținut în Drobeta Turnu Severin până în anul 2013.

33
Evolu ția suprafe ței intravilane in municipiul Drobeta Turnu Severin
Conform datelor INSSE, suprafața intravilane totala a înregistrat un trend constant din
anul 2000 p ână în anul 2004. Începând cu anul 2005 aceasta a crescut, de la o valoare
1098 ha la 2105 ha, valoare care s -a menținut pana in anul 2009. Din anul 2010 s -a
înregistrat din nou o creștere a supraf eței, la o valoare de 2384 ha.

Nevoia de spațiu de locuit este din ce în ce mai m are. Atât suprafața medie a unei
locuințe cât și suprafața medie ce revine unui locuitor din Drobeta Turnu Severin au
valori mai scăzute față de media națională pentru mediul urban. În orașul vechi (cart.
Centru, Independentei, Aluniș) se execută clădiri noi si intervenții la clădiri
existente, f ără o viziune a ansamblului urbanistic, protejării monumentelor de
arhitectura și conservării personalită ții orașului istoric , stabilit ă prin documenta ții
de urbanism. O parte dint re obiectivele de patrimoniu istoric și cultural al municipiului
se află în stare avansată de degradare, necesitând intervenții de reabilitare și conservare.

34
Situa ția locativ ă

Situația locativă actuală din municipiul Drobeta Turnu Severin este pute rnic marcată de
influență a două mari cicluri de transformare urbană. Specific perioadei anilor ‘50 -‘80 ai
sec. XX, primul ciclu s -a caracterizat prin expansiunea accelerată a zonelor de locuit cu o
eficiență energetică slabă în intravilan, ca urmare a dez voltării economice generale a
orașului, cu un impact negativ în planul design -ului urban, al habitatului și al mediului
ambiant. Cel de al doilea ciclu s -a declanșat după anii ‘90 ai sec. XX și se caracterizează
prin proliferarea haotică a construcțiilor i ndividuale, în contextul lipsei unei strategii de
dezvoltare urbană și a unui plan integrat de considerare a zonei.
Tema eficienței energetice este agravata de o problemă cu un caracter de urgență
deosebită și anume găsirea/definirea unei soluții pentru si stemul de termoficare al
Municipiului Drobeta Turnu Severin. Problema derivă din situația economică și
perspectivele deosebit de dificile ale regiei RAAN (concesionara serviciului) care se află
în insolvență. Chiar și fără această problemă agravantă (inso lvența furnizorului de
servicii de termoficare), serviciul este neperformant, pierderile totale în sistem fiind de
peste 50%, cu impact în costul giga caloriei.
Probleme identificate în Mediu urban locuire și agrement
– Eficiența energetică slabă a patrimoni ului construit în cartierele de locuire
colectivă construite în perioada 1960 -1970

35
– Clădirile de locuințe nu sunt reabilitate termic;
– Dezvoltarea teritorială pe orizontală a perimetrului construit este limitată de
calea ferată, unități industriale etc;
– Spaț iu verde și terenuri libere de slabă calitate
– Lipsa traseelor ciclabile
– Lipsa perdelelor de protecție în zonele riverane

36
C. CARACTERIZAREA GENERALA A MUNICIPIULUI DIN PUNCT DE VEDERE
GEOGRAFIC

Relieful
Municipiul Drobeta Turnu Severin e ste așezat în extremitatea sud -estică a depresiunii
Drobeta Turnu Severin – Comănești, depresiune care separă podișul Mehedinți de
dealurile Coșuștei.
Altitudinea medie a municipiului este de 65 m, a zecea valoare, în ordine crescătoare, a
altitudinilor m edii ale reședințelor de județ din România.
Relieful dominant al municipiului îl constituie cele 3 terase : superioară, medie,
inferioară – formate de Dunăre.
Terasa superioară are o altitudine medie de 75 – 80 m, cuprinde zona Aeroport, zona
specială, ca rtierul Crihala și zona de agrement pădurea Crihala.
Terasa superioară este lipsită de denivelări naturale importante. In zona centrală, pe axa
străzii Crișan terasa are o bombare ușoară cu altitudinea cea mai ridicată. Pe direcția
nord -sud , terasa este întreruptă de forme de eroziune pe verticală : ogașul Burnas situat
la extremitatea vestică, ogașul Craiovița, ogașul Aluniș și pârâul Crihala.
Terasa medie are o dezvoltare redusă, este despărțită de terasa superioară de axa
bulevardului Tudor Vladimires cu, la vest de ogașul Aluniș, iar la sud se delimitează de
terasa inferioară printr -un versant, fie cu pante abrupte, fie cu pante mai line. Începând
de la ogașul Aluniș spre spre vest, terasa medie lipsește.
Terasa inferioară are o dezvoltare redusă în c ea mai mare parte. Excluzând cartierul
Schela Cladovei, zona terasei inferioare este ocupată de unități industriale.
Clima
Clima municipiului Drobeta Turnu Severin se caracterizează prin influențe
submediteraneene care se suprapun pe fondul climatului temp erat-continental.
În timpul anului, dar mai ales iarna au loc invazii de mase de aer umede și calde de
origine mediteraneană și oceanica. Iernile sunt mai calde, cu cantități mari de
precipitații lichide sau sub formă de lapoviță, cu ninsori și fenomene d e îngheț mai
puțin frecvente și intense, cu vânturi predominante din sectorul vestic și nord –estic pe

37
orientarea generală a văii Dunării și culoarului depresionar Drobeta Turnu Severin –
Comănești.
Verile sunt, în general, călduroase, uneori cu temperaturi de peste 38O C, ca urmare a
invaziei de aer fierbinte tropical. În Drobeta Turnu Severin au fost înregistrată, în anul
1904, durata maximă a intervalului cu zile tropicale din luna iulie din România. În acel
an au fost înregistrate temperaturi de peste 30O C în 24 de zile ale lunii iulie. Sursa:
ANM
Temperatura aerului în municipiu înregistrează valori dintre cele mai mari din țară.
Media anuală a temperaturii aerului este de 11,7o C. Temperaturile maxime absolute
înregistrate în lunile iulie și august a u fost de 40,9o C, respectiv 42,3o C, iar minima
absolută a fost de -26,6o C, în luna februarie. Temperatura medie lunară a lunii ianuarie
este -1oC, ianuarie fiind singura lună din an cu temperatură medie negativă.
Temperatura medie a lunii iulie este de 23oC.
Influența climatului submediteranean se face simțită și în ceea ce privește regimul
precipitațiilor. Precipitațiile sunt mai bogate, menținându -se ridicate și în perioada
caldă a anului astfel încât raportul dintre sumel e semestriale de precipitați i (din
perioada rece și cea caldă a anului ) este aproape 1/1. Media anuală a cantității de
precipitații este de 674,7 mm.
În cursul unui an se întâlnesc două maxime de precipitații: primul la sfârșitul
primăverii și începutul verii iar cel de -al doilea la sfârșitul toamnei și începutul iernii.
Conform ANM, în perioada 1961 -1990, cantitatea lunară medie de precipitații a lunii
mai a fost de 77,6 mm, iar a lunii decembrie de 65,3 mm.
Durata medie a intervalului fără îngheț este de 220 zile.
Rețeaua hidrograf ică
Rețeaua hidrografică a municipiului cuprinde fluviul Dunărea, râul Topolnița, pârâul
Jidoștița, ogașele Crihala, Aluniș, Craiovița, Lacul de acumulare al Hidrocentralei
Porțile de Fier I, numeroase izvoare, precum și ape minerale.
Fluviul Dunărea, al doilea fluviu european după Volga, scaldă municipiul pe o rază de
22,1 km. Cursul este utilizat atât în scop energetic, cât și pentru navigație.

38
Lacul antropic Porțile de Fier I reprezintă cea mai mare acumulare de apă din România,
având o suprafață de 70 mii ha 1 și un volum de 2400 mil m3 (la nivel normal de
retenție). Sursa: INS
Potențialul hidroenergetic al sistemului hidrotehnic este exploatat în parteneriat cu
Serbia. Puterea instalată a hidrocentralei aflată în administrare românească este de
1080 MW, adică jumătate din puterea cumulată instalată a complexului.
Afluent al Dunării, râul Topolnița, traversează localitatea Cireșu și Drobeta Turnu
Severin, adunându -și apele din zona centrală și sudică a Podișului Mehedinți. Unul din
afluenții râului Top olnița este ogașul Crihala.
Ogașele Aluniș și Craiovița se varsă în Dunăre prin casete. La trecerea în casetă a
ogașului Aluniș a fost amenajat de curând un parc de agrement.
Pârâul Jidoștița străbate localitatea Gura Văii și are o lungime de 27 km. Supr afața
bazinului hidrografic este de 45 km, iar debitul mediu anual este de 0,2 mc/sec.
Localitatea Dudașul Schelei este străbătută de ogașele Burnatu și Negrea, însă acestea
nu au un caracter permanent.
Trupurile Bahna și Vodița sunt străbătute de cursur i de apă omonime care nu
beneficiază până în prezent de lucrări de regularizare.
În localitățile Schela Cladovei și Gura Văii se găsesc importante rezerve geologice de
ape mineralizate, de tipul bicarbonate sulfuroase și clorurate sulfuroase. Aceste ape
mineralizate au proprietăți curative și o temperatură de 17,2oC la suprafață. În cazul
forării la adâncime, s -ar putea extrage ape termale cu o temperatură de 37oC – 40oC,
conferind zonei un potențial balnear important.
Vegetația
Climatul zonei oferă cond iții pentru dezvoltarea unor vegetații specifice mediteraneene:
migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul comestibil. Arbori exotici precum
magnolia, nucul caucazian și Gingko biloba (cea mai veche specie de pe glob) au parte
de un climat favorabil în zonă.
Actuala pădure Crihala, de 12 ha, reprezintă o parte din vechiul teritoriu acoperit cu
stejari pe care este așezat astăzi orașul Drobeta Turnul Severin.

39
Fauna
Fauna arealului natural în care este încadrat municipiul este specifică zonei de câmpi e,
fiind formată în special din rozătoare (popândăul, hârciogul și iepurele), păsări
(pitpalacul, graurul, ciocârlia, prigoria, dumbrăveanca) și reptilele (șarpele săritor și
șopârla).
Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (f luturele coada
rândunicii, fluturele ochi de păun și fluturele amiral), albilița și nălbarul.
Dintre animalele de interes cinegetic sunt mai bine reprezentate căpriorul, iepurele și
potârnichea.
Ihtiofauna este dominată de mreană, cega, clean, știucă, ghib orț și scobar. O notă aparte
face peștele migrator anghile, care vine pentru maturizare în Dunăre tocmai din
Oceanul Atlantic.
Influențele mediteraneene au dus la aclimatizarea unor specii de animale cum ar fi:
vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat, pr esura bărboasă, pietrar mediteranean,
scorpionul, cicadele.
Solurile
În municipiul Drobeta Turnu Severin se găsesc soluri brun – roșcate podzolite și soluri
de fâneață.
Resursele subsolului
În zonă au o largă extindere depozitele sedimentare de vârstă mez ozoică, multe dintre
ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.
Resursele zonei în care se încadrează cele din subsolul Severinului conțin granit, gresie,
piatră de var, marmură și serpentină. La intrarea în Schela Cladovei s e găsesc izvoare
de ape minerale sulfuroase cu caracter curativ.
În zona Bahna există zăcăminte de cărbune brun, iar în apropierea municipiului, în
partea nord -estică, există rezerve de lignit exploatate de Mina Husnicioara.
Poten țial energetic
Analizând p articularitățile geografice ale regiunii s -a constatat existența unui potențial
ridicat pentru producerea de energie din surse regenerabile:

40
1) Biomasa
Biomasa este resursa energetică care poate fi valorificata de pe cea mai mare suprafață
din regiune. Cu lturile energetice se pretează condi țiilor de climă, relief și sol. Județul
Mehedinți , incluzând municipiul Drobeta Turnu Severin, este clasat drept teritoriu
bogat în biomasă agricolă cu posibile aplicații energetice, conform Studiului privind
evaluarea p otențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România,
publicat de Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului.

2) Energia Solară
Nivelul de insolație se poate determina în funcție de locație cu ajutorul unor hărți de
insolație . O astfel de harta, prezentată alături, împarte țara noastră în trei zone
principale de însorire. Această hartă reprezintă zonarea României în funcție de nivelul
mediu anual de insolație. Valorile zilnice obținute împărțind valoarea medie anuală la
număru l de zile dintr -un an, reprezintă valori medii. Dimensionarea unei instalații
solare se poate face și la valoarea medie anuală raportată la numărul de zile dintr -un an,
însă în acest caz instalația va produce căldură în exces pe perioada de vară.

41

Județul Mehedin ți, incluzând municipiul Drobeta Turnu Severin, are un potențialul
mediu din punct de vedere a producerii energiei eoliene. In zona exista deja doua
centrale electrice eoliene în funcțiune , la Pogara si Toplet și 3 centrale electrice eoliene
cu contract de racordare : Cornereva, Cornea si Mehadia.

42
3) Energia eolian ă

Județul Mehedin ți, incluzând municipiul Drobeta Turnu Severin, se înscrie în zonele I si
III de vitez ă vânt . Energia eolian ă poate fi valorificat ă pe zone restrânse din regiune.

4) Poten țial hidroenergetic
Zona are poten țial mare hidroenergetic. Teritoriul este lider național în producția de
energie electric ă din resurse hidrologice, sistemul energetic Porțile de Fier fiind
principalul furnizor național . Acest sistem poziționeaz ă teritoriul ca un teritoriu
tradițional de referința în cooperarea transfrontalier ă (inițial cu Iugoslavia , în prezent
cu Serbia).

43
În prezent Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier cuprinde Sistemul Hidroenergetic și
de Navigație Porțile de Fier I, Sist emul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier II
și centrala suplimentara Gogosu.

Produc ția de energie SH Porțile de Fier 2009 -2013 (GWh)

Produc ția de energie UHE Târgu Jiu 2009 -2013 (GWh)

44
D. ECONOMIA

Din punct de vedere economic, m unicipiul Drobeta Turnu Severin se remarcă prin
importante capacități de producție în domeniul construcțiilor navale, de vagoane, de
prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului
din lemn, a celulozei și a hârtiei , a confecțiilor textile, industriei alimentare și de
producere a energiei electrice2.
Se poate afirma că Drobeta Turnu Severin este un oraș industrial, cu atât mai mult cu
cât deține 85% din producția industrială a județului iar mare parte din cifra de a faceri a
municipiului este formată de rezultatele financiare ale unităților industriale.
Comerțul ocupă locul întâi în ierarhia sectoarelor economice, în funcție de importanța
pe care o deține în veniturile brute ale economiei severinene. Jumătate din age nții
economici locali au ca domenii principale de activitate activități comerciale. Industria
prelucrătoare deține aproximativ 17 % din cifra de afaceri realizată la nivel județean.
Construcțiile dețin circa 14% din economia județeană. Evoluția acestui d omeniu, în
ultimii ani, a raportat creșteri importante, cu toate că „fenomenul” construcțiilor nu a
avut amploarea regăsită în alte orașe din țară. Aflat într -o interdependență evidentă,
sectorul imobiliar nu a fost nici el extraordinar de dezvoltat, abia reușind să treacă peste
pragul de 2% din cifra de afaceri a municipiului.
Cele mai importante firme din Drobeta Turnu Severin, care au realizat în anul 2011
aproximativ 35% din produsul intern al județului Mehedin ți și au un număr de peste
6.500 angajați sunt :
 Alpha Construct Sistem SA – CAEN: Transporturi urbane, suburbane si
metropolitane de calatori
 Bumerang 2002 SRL – CAEN: Activități de jocuri de noroc și pariuri
 New Company Recycling SRL – CAEN: Recuperarea materialelor reciclabile
sortate
 C&C MH C onfort SRL – CAEN: Lucrări de instalații sanitare, de încălzire si de
aer condiționat
 Regia Autonoma pentru Activități Nucleare RA – CAEN: Fabricarea altor
produse chimice anorganice, de baza
 Remat Scholz Filiala Oltenia SRL – CAEN: Recuperarea materiale lor reciclabile
sortate
 Severnav SA – CAEN: Construc ția de nave si structuri plutitoare
 Societatea Comerciala de Producere a Energiei in Hidrocentrale Hidroelectrica
București SA Filiala Pentru Reparații si Servicii Hidroserv Porțile de Fier SA –
CAEN: Producția de energie electrica

2 Sursa: http://www.afaceridrobeta.ro/

45

În raport cu numărul mare de agenți economici și cu importan ța activității lor, volumul
investițiilor în firmele din municipiu este destul de scăzut . Un volum de investiții de 7,2
milioane de lei (circa 1,7 milioane de Euro) a realizat municipiului Drobeta Turnu
Severin pentru îmbun ătățirea condițiilor de circulație, prin amenajarea in 15
amplasamente a unor alei si parcări .

Județul Mehedin ți are un produs intern brut care reprezintă aproximativ 0.8% din PIB –
ul național. P IB-ul județului a înregistrat scăderi până în 2010 începând cu 2008, ca
urmare a începerii perioadei de criză economică, pentru că începând cu 2011 să
înregistreze creșteri.

În 2011 – cifră de afaceri a sectorului este de 364.664.797 lei reprezentând 7,46% din
total PIB.
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer -condiționat
a reprezentat 7.46% din total PIB înregistrat în anul 2011 în județ. Drobeta Turnu
Severin deține unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din țară –
Hidroelectrica București SĂ – Filiala Pentru Reparații și Servicii Hidroserv Porțile de
Fier SĂ.
După 2011 , situația economic ă a continuat să se înrăută țească, mare parte din
companiile men ționate cu activitate în 2011 și-au redus sau și-au închis activitatea. Nu
au apărut investi ții noi semnificative.
Teritoriul este lider național în producția de energie electrică din resurse hidrologice,
sistemul energetic Porțile de Fier fiind principalul furnizor național. Acest sistem
poziționează teritoriul ca un teritoriu tradițional de referință în cooperarea
transfrontalieră (inițial cu Yugoslavia, în prezent cu Serbia).
În prezent Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier cuprinde Sistemul Hidroenergetic și
de Navigație Porțile de Fie r I, Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier ÎI
și centrala suplimentară Gogoșu.

Agenți economici prestatori de servicii publice în municipiul Drobeta Turnu Severin:
– Salubrizare: S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A.

46
– Iluminat pub lic: Iluminatul public a fost concesionat de către Consiliul Local al
Municipiului Drobeta Turnu Severin Asociației SC Confort SA Timișoara lider al
asociației ȘI SC Luxten Lighting Company SA București în anul 2011.
Cele mai scumpe servicii de iluminat p ublic din țară la nivelul anului 2011 se
înregistrează în municipiul Drobeta Turnu Severin, respective 56 lei/locuitor.

– Transport local: S.C. Alpha Construct Sistem S.A. , S.C. Transport Public Urban
Drobeta S.A.

– Energie Termică: Regia Autonomă pentru Activități Nucleare
– Alimentare cu Apa S.C. Secom S.A.
– Transport județean: S.C. Buf Măr S.R.L. , S.C. Intur S.R.L. , S.C. B. Marilena Com
Imex S.R.L. , S.C. Năframa Com S.R.L. , S.C. Emtell Com S.R.L. , S.C. Cervio S.R.L. ,
S.C. Metodie Com Mixt S.R.L. , S.C. Mes ia S.R.L.

Cost energie electrică și termică

Furnizorul de energie electrică în municipiul Drobeta Turnu Severin este Grupul CEZ
care prestează servicii în județele Dolj, Mehedinți, Gorj, Olt, Vâlcea, Argeș și
Teleorman.

47
Energia termică din Municipiul Dr obeta Turnu Severin este furnizată de către Regia
Autonomă pentru Activită ți Nucleare. Unitatea a intrat în insolvență în septembrie
2013, având datorii foarte mari. Încetarea activității, poate produce catastrofe ecologice,
datorită faptului că în instala țiile R.A.A.N. – sucursala ROMAG PROD – se vehiculează
500 tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic, letal și exploziv, ce trebuie ars, în caz de sistare
a producției de apă grea rezultând o cantitate însemnată de SO 2, substanță ce produce
ploi acide cu influe nțe negative asupra mediului și sănătății populației din zonă, cu
efecte transfrontaliere.
Prin urmare, în urma intrării în insolven ță, prin derogare de la prevederile legii în
vigoare, RAAN își va menține dreptul de administrare, precum și dreptul de
admi nistrare a bunurilor proprietate publică și dreptul de a dispune asupra bunurilor
aflate în proprietatea sa.
Totodată RAAN, în calitate de operator economic specializat, va avea obligația de a
menține stocurile rezerva de stat de apă grea în cantitatea și cu calitatea convenite în
contractele de depozit. În acest scop, RAAN va fi împrumutată din rezerva de stat cu
cărbune energetic și păcură. RAAN este î n prezent î n insolvență și nu va mai produce
energie termic ă. Foarte probabil întreaga activitate va fi închis ă.

Conform datelor de la Autoritatea Na țională de Reglementare pentru Servicii
Comunitare de Utilită ți (http://www.anrsc.ro), în 2010:
– prețul de furnizare a fost de 191 lei/Gcal,
– subvenția a fost de 32 lei/Gcal,
– prețul final de facturare pentru pop ulație a fost de 159 lei/Gcal.
La nivel național, prețul final înregistrat în Mehedinți, este un preț mediu, având în
vedere prețul din Călărași(299 lei/Gcal), Dâmbovița (298 lei/Gc al) sau Teleorman (297
lei/Gcal ). Totodată prețul cel mai mic era în Cova sna de 99 lei/Gcal, înregistrat fără
sprijinul vreunei subvenții. După Covasna, regăsim un preț mic (și nesubvenționat) în
Ilfov (108 lei/Gcal).

Consumuri Drobeta Turnu Severin
Cantitatea de ap ă potabil ă distribuit ă consumatorilor

48
După cum se observă în g raficul de mai jos, consumul de apă potabilă distribuită
consumatorilor, atât agenți economici cât și pentru uz casnic, a scăzut dramatic în
ultimii 13 ani. Astfel, cantitatea de apă potabilă totală a scăzut de la 14.202 mii mc
înregistrată în anul 2000 la 4.809 mii mc înregistrați în anul 2013. Cantitatea de apă
folosită pentru uz casnic a scăzut de la 10194 mii mc în anul 2000 la 3638 mii mc
înregistrați în anul 2013.

Energia termic ă distribuit ă
În ceea ce privește consumul de energie termic ă distribuit ă, se înregistrează un trend
descrescător în ultimii 13 ani, de la 234.125 Gcal înregistra ți pentru anul 2000 la 226.639
Gcal înregistra ți la sfârșitul anului 2013.

49
Consum gaze naturale distribuite
Conform datelor INSSE, consumul de gaze naturale total a crescut în ultimii 5 ani, cu
mici deprecieri în anul 2012 si 2013. Consumul de gaze naturale pentru uz casnic a
înregistrat un trend crescător în ultimii 5 ani.

Numărul vehiculelor în inventar pentru transport public local de pasageri
În municipiul Dr obeta Turnu -Severin, serviciul de transport în comun a fost
concesionat către S.C. DROBETA S.A. și S.C.TRANSPORT LOCAL S.A., pe următoarele
trasee:
• Linia 1: Celrom – Autogara – Centru – Gara – Severnav
• Linia 3: Baraj – Autogara – bd. T. Vladimirescu – Smârdan – Centru – Gara – Severnav –
Hidrocentrala Gura Văii
• Linia 4: Autogara – Averescu – Piața Mircea – Gara – Policlinica – Cicero – Splai M.
Viteazul – Dunărea – Stomatologie – Podul Gruii – Spitalul Județean – Pădure
• Linia 5: Cildro – Autoga ra – Celrom – Podul Gruii – Independenței – Sc. gen. 14 –
Dunărea – Splai M. Viteazul – Spitalul județean – Pădure
• Linia 7: Dudas Schela – Autogara – Averescu – Centru – Gara Severnav – Schela –
Dudas

50
• Linia 8: Cerneți – Piața Mircea – bd. T. Vladimi rescu – Severconf – Celrom – Banovita –
Cerneți
• Linia 9: Simian – Piața Mircea – bd. T. Vladimirescu – Severconf – Banovita – Simian
• Linia 1R: Liceul Dl. Tudor – Dunărea – Splai M. Viteazul – Severnav
• Linia 3R: Autogara Traian – Liceul Dl. Tudor – Severnav – Gura Văii
În ceea ce privește numărul vehiculelor în inventar pentru transport public local de
pasageri, acesta a înregistrat variații de la an la an. În perioada de analiza de 13 ani, a
scăzut de la un număr de 96 autobuze și microbuze înregis trate în anul 2000 la un
număr de 55 de autobuze și microbuze înregistrate în anul 2013.

51

Conform datelor din PUG, Parc ul auto existent în dotarea companiei locale de
transport la nivelul anului 2007 era de 116 de autobuze.
La nivelul anului curent, par cul auto se afla într-un stadiu fizic mediu.
Nu se justific ă înlocuirea autobuzelor consumatoare de carburant fosil cu mijloace
electrice (tramvaie, troleibuze) având in vedere costul ridicat al lucrărilor de
infrastructura, care se suprapune peste costul unitarilor de transport
Este justificat ă înlocuirea mijloacelor de transport care utilizează combustibili fosili cu
mijloace de transport hibride (autobuze hybride) care conduc la nivelurile de
performanta prezente la o reducere a consumurilor de carburan ți și implicit la
reducerea volumului de noxe produs între 30 -40%.

52
E. MEDIUL ȘI IMPACTUL ASUPRA S ĂNĂTĂȚII ȘI CALIT ĂȚII VIE ȚII

Poluarea aerului și sănătatea
Monoxidul de carbon este stabil timp de aproximativ trei ani. Este foarte toxic, la
concentrații ridicate devenind letal (în incinte închise). Expunerea la concentrații
ridicate de monoxid de carbon produce cefalee, oboseala, pierderea cunoștinței. După
oxidare la bioxid de carbon, CO devine gaz cu efect de seră.
Valorile medii ale monoxidului de ca rbon pe anul 2013 au fost mai mici decât cele ale
anului 2012 și se încadrează în CMA conform legii 104/2011. Nu au fost înregistrate
depășiri ale valorii limită pentru sănătatea umană (10 mg/m3 calculată că maximă
zilnică a mediilor pe 8 ore ).
În Drobet a Turnu Severin principala sursă de benzen este traficul rutier.
În cursul anului 2013 valorile H2S au avut valori medii mai mici pe perioada ianuarie –
iunie, iar în perioada iulie –august valori medii mai mari față de anul precedent.
Conform raportului p rivind starea mediului a A.P.M. Mehedinți, pe aria județului nu se
pot consemna zone cu situații critice permanente în poluarea atmosferică. Ca surse
tipice cu potențial de poluare se pot considera Romag -Prod, prin emisiile de H2S, SO2 și
Romag -Termo, care prin cantitățile de CO2, SO2, NOx, pulberi în suspensii eliberate în
atmosferă pot avea o contribuție esențială în totalul noxelor emise în județ.
Întreprinderile care au un potențial ridicat de poluare sunt dotate cu instalații de
protecție împotriva pol uării aerului.
Hidrogenul sulfurat – Ca sursă cu potențial de poluare este RAAN – Sucursala
ROMAG -PROD.
Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) produce apă grea pentru centrala
nuclearoelectrică din Cernavodă și energie termică și electrică pen tru uzul propriu și
pentru consumatorii din orașul Drobeta Turnu -Severin. ROMAG -TERMO a fost
înființată în 1981, sub denumirea de Întreprinderea Electrocentrale Drobeta, cu scopul
de a asigura aburul tehnologic pentru Combinatul de Apă Grea și necesarul de căldură
al consumatorilor industriali și al populației din municipiul Drobeta -Turnu Severin.
Unitatea a intrat în insolvență în septembrie 2013, având datorii foarte mari. Încetarea
activității poate produce catastrofe ecologice, datorită faptului că în instalațiile R.A.A.N.

53
– sucursala ROMAG PROD – se vehiculează 500 tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic,
letal și exploziv, ce trebuie ars, în caz de sistare a producției de apă grea rezultând o
cantitate însemnată de SO2, substanță ce produce ploi acide cu influențe negative
asupra mediului și sănătății populației din zonă, cu efecte transfrontaliere.
Apă potabilă
Pentru anul 2013 rezultatele privind calitatea apei din zonele de aprovizionare mari
respectiv Drobeta Turnu Severin și Orșova au fost următoarel e: la instalațiile de apă din
zonele de aprovizionare mari s -au înregistrat neconformități doar la parametrul clor
rezidual liber.
Poluări accidentale
În cursul anului 2013, s -au înregistrat 3 poluări accidentale, toate localizate pe fluviul
Dunărea. Struc turile economice supradimensionate de pe malul Dunării sunt un pericol
de poluare a apei. Un exemplu de poluare accidentală a avut loc în data de 24.12.2013 la
km.fl.934, în zona cheului de acostare ( Irizații pe o lățime medie de cca. 1m și lungime
de cc a. 50m în zona cheului) a S.C. CARGILL S.A – Punct de lucru Dr.Tr.Severin,
poluare produsă de S.C. FORSEV S.A. Dr.Tr.Severin.
Dispersia spațiului administrativ, lipsa terenurilor și incompatibilitățile întâlnite în
dezvoltarea urbană fac imposibilă relocar ea activității din zona industrială de pe malul
Dunării.
Rețeaua de distribuție apă potabilă: Rețeaua de distribuție are în acest moment o
lungime totală de 205 km.
Apa filtrată și potabilă este monitorizata cu toți parametrii fizico -chimici cu ajutorul
unor echipamente montate la stația de repompare și transmise prin sistemul SCADĂ,
pH-ul apei filtrate, turbiditatea, reziduul de clor în apă înainte de înmagazinare,
amoniu în apă potabilă, fier în apă potabilă, reziduu de clor în apă potabilă la ieșirea
din stația de repompare.
Calitatea apei potabile este ținută tot timpul sub control prin analizele de laborator care
se execută într -un laborator dotat cu aparatura modernă și este acreditat RENAR, iar
valoarea parametrilor fizico -chimici, biologici și bacter iologici ai apei trebuie să se
înscrie în limitele prevăzute în Legea potabilității apei nr. 458/2002.

54
Evacuarea apelor uzate s -a făcut până la sfârșitul lunii iulie 2011 prin intermediul
colectoarelor stradale care erau dirijate prin gurile de evacuare, î n Dunăre până la
punerea în funcțiune a stației de epurare. Acum apele uzate sunt transferate la Stația de
Epurare prin intermediul unei stații de epurare.
Evacuarea în receptorii naturali (fluviul Dunărea) a apelor orășenești și industriale cât și
a apelo r provenite din precipitații se face în condițiile respectării reglementarilor în
vigoare și încadrării indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în limitele HG
188/NTPA 002/2002 modificată și completată cu HG 352/2005 și în condițiile
respectării prevederilor HG 351/2005 modificată și completată cu HG 783/2006 privind
eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar
periculoase în mediul acvatic.

Tipuri de deșeuri

Deșeuri municipale
Depozitarea deșeurilor de tip municipal și asimilabile constituie în continuare o
problemă care trebuie abordată cu maximă responsabilitate, având în vedere impactul
semnificativ asupra factorilor de mediu.
La nivelul județului, în anul 2013, au activat un număr de 7 operatori de sa lubritate.
Din raportările primite de la agenții de salubritate ce activează pe raza județului, pe
parcursul anului 2013, s -au generat și colectat o cantitate de 39751,59 tone deșeuri
municipale, în scădere cu aproximativ 4,8% fată de anul anterior.
Din c antitatea de 39751,59 tone aproximativ 3068,07 tone au fost colectate din mediul
rural.
Cantitatea de 38782,61 tone se regăsește pe depozitul ecologic din comună Izvorul
Bârzii, sat Halânga, administrat de SC Brantner Servicii Ecologice SĂ. Cantitatea de
292,53 tone a fost trimisă de operatorii de salubritate către depozitele aflate în județele
învecinate (Gorj). Restul de 676,45 tone a fost valorificată prin intermediul unei stații de
sortare deținută de operatorul de salubritate reprezentat de SC Robsylv Com SRL.

55
Conform informațiilor primite de la operatorul depozitului ecologic, compoziția
estimativă a deșeurilor municipale depozitate se exprimă procentual astfel:
– Deșeuri menajere: 70,2%;
– Deșeuri din grădini, parcuri și spații verzi: 2,6%;
– Deșeuri din piețe: 1,30%;
– Deșeuri stradale: 18,5%;
– Deșeuri din construcții și demolări: 3,4%;
– Deșeuri inerte: 3,25%;
– Alte deșeuri: 0,75%.

Gradul de deservire cu servicii de salubritate este în cre ștere de la an la an. În anul 2013
erau acoperite toate o rașele și municipiile din jude ț cât și un număr de 39 de comune.
Populația arondată celor 39 de comune reprezintă cca. 68045 locuitori. Popula ția
deservită în cele 5 ora șe și municipii din jude ț reprezintă cca. 91246 locuitori
La nivelul județului deșeu rile municipale sunt colectate în marea lor majoritate în
amestec. Câteva excepții de la acest tip de colectare se înregistrează la Drobeta Turnu
Severin și în 24 de comune unde se colectează selectiv (din care în 6 au existat cantită ți
colectate) decât an umite tipuri de deșeuri nepericuloase (deșeurile de ambalaje).
La data de 17.11.2009. a fost dat în folosință depozitul ecologic al Municipiului Drobeta
Turnu S everin și de la data respectivă se depozitează deșeurile menajere colectate de pe
raza teritoria l – administrativă a municipiului.

Deșeurile industriale
Cantitățile de deșeuri de producție generate variază de la an la an, datorită variației
activităților generatoare de deșeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a
minimiza cantitatea de deșeuri generată.
Deșeurile periculoase reprezintă o problemă de importanța deosebită, atât prin
cantitățile de deșeuri generate, cât și datorită diversității compoziției. Cantitatea de
deșeuri industriale periculoase generată a scăzut în ultimii ani dato rită încetării
activității unor unități economice.
Principalele activități generatoare de deșeuri periculoase din regiune sunt: industria
chimică anorganică, activitatea de transport (deșeuri de ulei uzat, baterii / acumulatori

56
uzați), activitățile agricol e (pesticide expirate, ambalaje de pesticide, ulei uzat, baterii
/acumulatori uzați, etc.), prelucrarea lemnului (lacuri, vopsele) precum și acoperirile
metalice – galvanizări (emulsii uzate de la mașini unelte, nămoluri cu metale grele),
activitățile mini ere.
Datorită modului în care sunt gestionate, deșeurile industriale constituie o sursă majoră
de poluare pentru mediu.
Producătorii de deșeuri periculoase au responsabilitatea gestionării de o manieră care
să asigure un management rațional al deșeurilor p ericuloase precum și cea pentru
prevenire și reciclare, suplimentar fața de manipulare, stocare, colectare, transport,
tratare, eliminare a deșeurilor produse.

Uleiurile uzate
Noile prevederi legislative vor conduce la crearea unui sistem funcțional de ge stionare a
uleiurilor uzate, identificându -se posibilități de îmbunătățire a managementului acestei
categorii de deșeuri.
Pe parcursul anului 2013 au fost menținute în continuare centre de colectare a uleiului
uzat în stațiile de distribuție a carburanțil or.
Totodată, la nivelul județului se regăsea în anul 2013 un agent economic autorizat să
colecteze uleiuri uzate, reprezentat prin SC SERENA SRL.

Bateriile și acumulatorii uzați
În conformitate cu lista prevăzută în Decizia Comisiei Europene 2000/532/CE , bateriile
care conțin plumb, mercur și nichel -cadmiu sunt clasificate ca deșeuri periculoase.
Pentru bateriile și acumulatorii industriali și auto nu este prevăzută o țintă de colectare
întrucât aceștia au mai puține șanse de a fi eliminați în fluxul de deșeuri municipale
solide, din cauza faptului că sunt mari și deoarece utilizatorii lor sunt profesioniști și
apreciază mai mult valoarea economică a reciclării. Pe lângă acestea, se adaugă și
combinația între obligațiile legale de a primi înapoi aceste b aterii și acumulatori și
interdicția de depozitare și incinerare care are drept scop colectarea acestor baterii și
acumulatori.

57
Principalii agenți economici autorizați să colecteze astfel de deșeuri în anul 2013 au fost:
SC New Company Recycling SRL și SC Remat Scholz Filiala Oltenia SRL.

Echipamentele cu conținut de PCB/BCT
În vederea evitării efectelor negative asupra sănătății oamenilor, bunurilor și asupra
mediului înconjurător, bifenilii policlorurați și compușii similari, sunt supuși unui
regim spec ial de gestiune și control reglementat la nivel European prin Directiva
96/56/CE privind eliminarea bifenililor policlorurați și terfenililor
policlorurați(PCB/PCT), această directivă a fost transpusă în legislația română, prin
H.G. nr. 173/2000 modificat ă de H.G. nr. 975/2007 privind gestiunea și controlul bifenililor
policlorurați și ale altor compuși similari .
În urma analizelor de laborator efectuate de I.C.M. București, pe probe de ulei din
transformatoarele electrice deținute de S.C. LAMDRO S.A. Dro beta Turnu Severin, au
fost identificate 3 transformatoare care ar avea concentrația de PCB depășită. Pentru
cele 3 transformatoare s -a efectuat un nou set de analize la Institutul Național de
Cercetare -Dezvoltare pentru Ecologie Industrială București. Din buletinul de analiză
reiese că, concentrația de policlorbifenili din probele analizate se încadrează în
conținutul maxim admis în uleiuri de transformator care este de 50 mg/kg conform HG
173/2000.

Deșeuri generate din activități medicale
La nivelul anul ui 2013 a activat î n județ o instalație de sterilizare la temperaturi scăzute
tip ISDM -2, dotată cu tocător pentru deșeurile înțepătoare -tăietoare. Această instalație
este deținută și operată de SC Bio Hazard SRL.
Transportul deșeurilor medicale periculoas e a fost efectuat de la spitale și alte unități
medicale către locul final de eliminare prin intermediul agenților economici autorizați
pentru colectarea și transportul acestor tipuri de deșeuri. În anul 2013 marea maj oritate
a unităților sanitare ( spitale , cabinete medicale individuale) din județ au gestionat
corespunzător deșeurile generate.
Totodată la transportul deșeurilor periculoase medicale au fost respectate prevederile
Ordinului nr. 1.226 din 3 decembrie 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice priv ind
gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a

58
datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale
și ale H.G nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și ne periculoase pe
teritoriul României.
Ca alternativă la eliminarea deșeurilor a fost folosită și soluția de a transporta și
incinera/steriliza deșeurile la instalații autorizate din punct de vedere al protec ției
mediului aparținând: SC Stericycle România SR L, SC Alviserv SRL sau SC Ecoserv
Trans SRL.
Cantitatea totală de deșeuri medicale periculoase și nepericuloase generată în anul 2013
la nivelul județului a fost de 50,597 tone, întreaga cantitate fiind eliminată. Cantitea este
în scădere cu 1,067 tone fa ta de anul precedent.
La sfârșitul anului 2013 existau autorizați un număr de 3 agenți economici autorizați
pentru transportul deșeurilor medicale periculoase. Aceștia sunt reprezentați de : SC
Bio Hazard SRL, SC New Eco Ster SRL și SC Vicdolor ADN SRL.

Deșeurile de hârtie -carton
În județul Mehedinți, SC Robsylv Com SRL și SC Brantner Servicii Ecologice SA în
calitatea lor și de operatori de salubritate au continuat implementarea colectării
selectivă a deșeurilor de hârtie – carton (ambalaje în special).
La nivelul jude țului singurul reciclator (combinat de celuloză și hârtie) reprezentat de
SC Celrom SA a intrat în stare de faliment, în locul acestuia apărând o nouă societate cu
obiect de activitate similar. SC Romwelle PM S A nu a desfă șurat propriu -zis a ctivitate
de reciclare de șeuri de hârtie –carton în anul 2013.

Deșeurile de PET și mase plastice au fost bine gestionate de către agenții economici
autorizați pe tot parcursul perioadei de referință. Astfel, agentul de salubritate din
municipiul Drobeta T urnu Severin, reprezentat de SC Brantner Servicii Ecologice SA , a
extins implementarea colectării selective a mai multor tipuri de deșeuri din care și cele
menționate mai sus. Totodată, pentru deșeurile de tip PET și PE (mase plastice în
general) cea mai i mportantă societate autorizată să recicleze este SC Robsylv Com SRL.
Alți colectori care au activat în anul 2013: SC Razmer Comgen SRL, SC Recisev Plast
SRL, SC New Company Recycling SRL, SC Vânătorul SRL, SC Ecoella Impex SRL, SC

59
Dewalt SRL, SC Alba Balk an Recycling SRL, SC Quick Time Wash SRL, SC Bene
Internațional SRL -punct de lucru Drobeta Turnu Severin și SC Recycling Hoof – Min
SRL.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice
La nivelul jud ețului Mehedinți, în anul 2013 situația punctelor de c olectare municipale
pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice se prezenta astfel: exista un
punct de colectare la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin (peste 100.000
locuitori), punct de colectare situat la adresa Aleea Constructorilor , nr. 4 bis. Acest
punct este stabilit prin H.C.L nr. 73/2007, este funcțional și amenajat pentru a respecta
prevederile legislative, iar în perioada de raportare a obținut și autorizației de mediu cu
numărul 41/03.04.2009 (administrat de SC Brantner Servi cii Ecologice SĂ – punct de
lucru Drobeta Turnu Severin).

Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor
Implementarea și menținerea sistemului de colectare selectivă pe raza municipiului
Drobeta Turnu Severin se realizează de către operatorul de salubrita te S.C. BRANTNER
SERVICII ECOLOGICE S.A.
S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A deservește până în prezent, un număr de
18600 de locuitori, reprezentând 57 asociații de proprietari , 45 agenți economici/
instituții publice și 222 de gospodării individuale ( 478 de locuitori deserviți)
Pentru colectarea selectivă sunt folosite eurocontainere de 1.1. mc. standardizate:
capace și stikere având denumirea și culoarea corespunzătoare pentru fiecare tip de
deșeu reciclabil colectat, astfel:
● 113 containere gal bene – plastic, PET;
● 146 containere albastre – hârtie/carton;
● 17 containere alb/verde – sticlă albă/colorată;
● gri – reziduale.

60
În luna septembrie 2014 l a Drobeta Turnu Severin, Green Group în colaborare cu
Grupul Carrefour România au inaugurat prima stație SIGUREC din oraș, un sistem
inteligent de preluare a deșeurilor direct de la consumatori. În parcarea hipermarket –
ului din zona Aluniș a fost amplasată o stație cu 10 pubele IT în care clienții pot
introduce PET -uri, sticle, borcane, chiar baterii sau electrocasnice și primesc în schimb
voucher pentru reducere la cumpărături. Stația are o valoarea de 110 000 de euro și are
rolul de a selecta modern deșeurile care sunt ulterior transformate în diverse fibre.
Stația poate prelua PET -uri, doze de alumi niu, sticlă, echipamente electronice și
electrocasnice uzate, baterii, hârtie, carton sau folii de plastic.

Situația poluării sonore
Zgomotul ambiental este o problemă internațională serioasă și mereu crescândă, care
afectează în special populația urbană. Zgomotul este luat în considerare din ce în ce mai
mult ȋn evaluarea calității vieții într -un oraș, sau vecinătatea să.
În afară de crearea de disconfort, zgomotul poate să influențeze somnul, sănătatea,
bunăstarea și valoarea proprietăților și poate pro duce stres, oboseală, pierderea
irecuperabilă a auzului și s -a demonstrat că afectează negativ procesul de învățare în
școli.
În urma măsurătorilor nivelului de zgomot în puncte fixe – monitorizare, efectuate în
anul 2013 s -a ajuns la următoarele concluzii :
– indiferent de oră la care s -au efectuat măsurătorile, au existat puncte unde nivelul
de zgomot a înregistrat ușoare depăși ri datorită diminuării volumul ui de trafic greu,
deviat pe centura ocolitoare a orașului și a fluidizării traficului p rin realizarea de
sensuri giratorii care au eliminat accelerările și decelerările din zona semafoarelor:
Cartier Crihală – Splai M.Viteazu, Podul Gruii, Sensul Giratoriu, Calea Timișoarei.
În urma monitorizării zonelor liniștite (parcul Rozelor, parc C rihală), s -au înregistrat
depășiri ale nivelului de zgomot, datorită amplasării într -o zonă cu trafic rutier și
feroviar.
Activitatea l aboratorului de analize fizico -chimice a Agenției pentru Protecția Mediului
Mehedinți – include și măsurători ale nivelul ui de zgomot efectuate la cererea
persoanelor fizice, a agenților economici, la solicitarea Comisariatului Județean al Gărzii

61
de Mediu – Mehedinți (9 măsur ători ale nivelului de zgomot ) și Agenția pentru
Protecția Mediului Mehedinți (2 măsurători ale niv elului de zgomot).
În anul 2013, s -au efectuat un număr de 38 măsurători cu plată la solicitarea agenților
economici.
Aceste măsurători au permis identificarea unor surse de poluare fonică diverse
(activități industriale și de prestări servicii, mici atel iere, muzică), care au impus luarea
de măsuri corespunzătoare ( contravenții, lucrări de izolare fonică, etc. ) în vederea
încadrării respectivelor activități în limitele de zgomot impuse de legislația în vigoare.
Aceste măsurări au condus la concluzia că există puncte unde nivelul de zgomot este
ușor depășit, de exemplu : Celrom – sens giratoriu (69 dB), Crihala -Splai (68 dB), Podul
Gruii (68.5 dB), Crihală ( St. Peco ) (66.5 dB) ,etc.

Radioactivitatea mediului
Radioactivitatea este proprietatea nucleelo r unor elemente chimice de a emite prin
dezintegrare spontană radiații corpusculare și electromagnetice. Aceasta este un
fenomen natural ce se manifestă în mediu.
Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM), face parte
din Sistemu l Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din
cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC).
Coordonarea științifică, tehnică și metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul
Național de Referință pentru R adioactivitate (LNRR) din cadrul Agenției Naționale
pentru Protecția Mediului (ANPM).
Stația de supraveghere a radioactivității mediului Drobeta Turnu Severin (SSRM) este o
stație cu program standard ( 11 ore/zi ) și face parte din rețeaua națională de
supraveghere a radioactivității mediului.
Din punct de vedere metodologic, SSRM -Dr. Tr. Severin beneficiază de proceduri
standard de notificare a unei situații speciale și de proceduri standard de funcționare în
situație de urgență radiologică. Procedurile su nt periodic testate prin derularea de
exerciții de urgență radiologică, exerciții organizate pe plan național sau internațional.

62
Apa de suprafață – Dunărea
În cursul anului 2013 au fost prelev ate probe de Dunăre , cu frecvența zilnică. În general
radioacti vitatea artificială beta globală a acestor probe a variat între 0.15 –0.45 Bq/l. Pe
tot parcursul anului 2013 nu s -au înregistrat depășiri ale nivelului de atenționare de 2
Bq/l .
Conform Raportului 4 de Evaluare al IPCC (IPCC, diferențele între scenariil e climatice
pentru începutul secolului 21 ), bazate pe diferite scenarii de emisie a gazelor cu efect de
seră sunt nesemnificative. Aceste diferențe cresc pe măsur ă ce ne apropiem de sfârșitul
secolului 21. Schimbările parametrilor climatici menționați pent ru perioada 2001 -2030
sunt calculate ca diferențe între media acestora pe intervalul 2001 -2030 și media pe
intervalul 1961 -1990.

63
F. ANALIZA INSTITU ȚIONAL Ă

Guvernarea locală se realizează prin cele două elemente constitutive: administrații
publice locale și instituțiile deconcentrate ale Administrației publice centrale

Instituția Prefectului Județ Mehedinți

Este organizată și funcționează conform cadrului legislativ și Hotărârii nr. 460 din 5
aprilie 2006, Legii nr.188 din 1999, Legii nr.3 40 din 2004 și Legii nr.53 din 2003.
Atribuțiile Instituției Prefectului sunt conferite prin Constituție. Instituția are calitatea
de reprezentant al Guvernului în teritoriu. În această calitate este responsabilă de
controlul legalității, contencios -admini strativ, apostila și relația cu autoritățile locale.
În cadrul relațiilor sale cu autoritățile locale, instituția colaborează pentru determinarea
priorităților de dezvoltare teritorială. De asemenea, gestionează afacerile europene și
relațiile internațion ale și coordonează serviciile publice deconcentrate. Instituția are
compartimente speciale pentru afaceri europene și de asemenea pentru strategii
programe guvernamentale, dezvoltare economică și probleme de romi.
În plus, una dintre atribuțiile cele mai importante ale instituției este coordonarea
activității de Intervenție pentru Situațiile de Urgență. În cadrul acestei activități,
prefectul are calitatea de Șef al Protecției Civile, gestionând în această calitate fonduri
special alocate de la Bugetul de Stat pentru crearea bazei logistice de intervenție în
situații de criză.
Instituția are autoritatea de a aproba Programele și Strategiile Generale și Sectoriale de
dezvoltare economico -socială, Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor cuprinse
în Programul de Guvernare, Planul Județean de Măsuri pentru Inte grare Europeană și
Amplificarea Relațiilor Externe.
Din perspectiva celor de mai sus, constatăm că instituția, deși are atribuții atât în
coordonare și definire a strategiilor locale de dezvoltar e cât și în control al legalității
tuturor activităților administrațiilor publice locale, este implicată mai mult în funcția de
control, dar și aceasta strict în avizarea/ respingerea hotărârilor consiliilor locale și
județean. Ca definire a intereselor str ucturate, instituția deține o prioritate absolută în
ceea ce privește activitatea de Intervenție pentru Situații de Urgență și apostila.
În ceea ce privește administrațiile publice locale, în urma analizei principalelor structuri
instituționale din cadrul teritoriului analizat s -a constatat dorința formală a autorităților

64
publice locale pentru dezvoltarea strategică locală. În cadrul acestor structuri există
departamente de investiții și implementare proiecte, de interes local. De asemenea atât
la nivelul j udețului și cât și al municipiului există câte un departament de amenajare a
teritoriului (compartiment Arhitect Șef.) Strategiile de dezvoltare durabilă sunt
planificate a se realiza la nivel local fiind atribuții ale administrațiilor publice locale.

Consiliul Județean Mehedinți
La nivel județean, administrația publică locală este reprezentată de Consiliul Județean
Mehedinți. Acesta coordonează activitățile consiliilor comunale, orășeneș ti și
municipale pentru crearea și prestarea serviciilor publice de interes județean.

Consiliul Județean Mehedinți își desfășoară activitatea conform prevederilor Legii
administrației publice locale nr. 215/2001 republicat ă, cu completările și modificările
ulterioare.

Consiliul Județean Mehedinți este format din 24 de c onsilieri (apartenen ță politică –
majoritar USL).

Consiliul Județean Mehedinți își exercit ă atribuțiunile prin direcțiile și serviciile de
specialitate. Dintre acestea, relevante pentru structurarea intereselor locale sunt:
Direcția tehnic ă urbanism (Amen ajarea teritoriului), Direcția dezvoltare regională
(strategii de dezvoltare județene) și Direcția economică (finanțarea activității și
strategiilor de dezvoltare locale.

De asemenea, Consiliul Județean Mehedinți are în subordine următoarele instituții:

 Direcția Generală de Asistenta Socială și Protecția Copilului Mehedinți
 Centrul Cultural "Nichita Stănescu"
 Direcția de Evidență a Populației
 Camera Agricolă Județean ă Mehedinți
 Muzeul Regiunii Porțile de Fier
 S.C. Compania Pentru Servicii Publice Mehedinț i S.A.
 S.C. 2000 Severin S.A.
 Biblioteca Județean ă I.G. Bibicescu

65
În prezent, nu există o strategie de dezvoltare durabilă la nivelul județului Mehedinți.
Proiectele dezvoltate în ultimii 3 ani au fost în domeniul reabilitării infrastructurii
rutiere jude țene.

Nivelul bazic al administrației publice locale este reprezentat de Primăria
Municipiului Drobeta Turnu Severin și are următoarele principale atribuții:

Având în vedere prevederile art. 66, 67 și 68 din Legea Administrației Publice Locale nr.
215/2001 și În temeiul art. 70 și 71 din Legea Administrației Publice Locale nr.
215/2001, Primarul Municipiului Drobeta Turnu Severin este șeful administrației
publice locale și va avea următoarele atribuții în calitate de reprezentant al statului:
asigur ă respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a
prevederilor constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, exercit ă atribuțiile de
ofițer de stare civilă și autoritate tutelară și atribuțiuni prevăzute în Legea 215 din 2001
(împreună cu aparatul propriu de specialitate).

Dintre aceste ultime atribuții, enumer ăm: propune Consiliului Local consultarea
populației prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza
hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condițiile
legii; prezintă informări privind starea economică și socială a orașului; întocmește
proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre
aprobare consiliului local; coordonează activitatea pentru prevenirea și limitarea
urmărilor calamitaților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, împreună
cu organele specializate ale statului; asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin
intermediul pol iției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de
protecție civilă; este responsabil pentru elaborarea planului urbanistic general al
localității; conduce serviciile publice locale; elaborează proiectele de strategii privind
starea eco nomică, socială și de mediu a unității administrativ -teritoriale și le supune
aprobării consiliului local.

Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin își exercit ă atribuțiile prin direcții,
servicii și compartimente. Dintre acestea, relevante pentru stru cturarea intereselor
locale sunt:
 Direcția De Impozite Și Taxe Locale
 Arhitect Șef

66
 Urbanism
 Resurse Umane
 Administrarea Domeniului Public
 Serviciul Juridic
 Serviciul Investiții
 Registrul Agricol

Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin este a lcătuit din 23 de Consilieri
locali (apartenen ță politică – majoritar doctrina politică populară).
Municipiul Drobeta Turnu Severin deține instrumente ale gestion ării/managementului
dezvoltării. Acestea sunt Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta
Turnu Severin 2009 -2015, realizată în 2007 și Planul Urbanistic General realizat în 2007
și valabil conform legislației în vigoare 10 ani.
Cele două documente au fost elaborate de echipe diferite ce nu și -au corelat concluziile
și propunerile. Secvențialitatea demersurilor a avut, din păcate și o ordine inversă
logicii unui demers strategic, strategia fiind practic realizată după elaborare PUG -ului și
nu invers. După finalizarea celor două documente programatice și strategice atât în
Uniunea Europe ană, mai întâi, cât și România, ulterior, și respectiv în Municipiul
Drobeta Turnu Severin, în perioada 2010 -2013, s -au făcut simțite în mod gradual
accentuat efectele crizei economice financiare globale. Din acest motiv implementarea
strategiei s -a făcut parțial, cu dificultate și într -un ritm ce a condus la blocaje (inclusiv
blocaj financiar la nivelul gradului de îndatorare al localității dar noile reglementări
europene la nivel de deficit bugetar național). De asemenea unele axe și proiecte se
dovedesc a nu mai fi de actualitate. Pe cale de consecință și ținând cont de noile
realități, alte acțiuni devin prioritare și necesare ca răspuns la nouă conjunctura.

Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Drobeta Turnu Severin și -a propus
dezvoltarea durabilă pe următoarele axe:

1. Dezvoltarea turismului
2. Dezvoltarea competitivității economice
3. Dezvoltare urbană
4. Dezvoltarea capacității administrative
5. Dezvoltarea comunitară.

67
Aceste axe au fost dezvoltate într -un Plan de măsuri și proiecte conducând la un număr
de 11 proiecte în domeniul dezvoltării turismului în valoare de 24.715.000 euro, 6
proiecte în domeniul dezvoltării competitivității economice în valoare de 11.415.000
euro, 20 proiecte de dezvoltare urbană în valoare de 89.730.000 euro, 10 proiecte de
dezvoltare a capacității administrative în valoare de 1.910.000 euro și 11 proiecte în
domeniul dezvoltării comunitare cu o valoare de 31.570.000 euro, adică un total de 58
de proiecte cu o valoare totală de 159.340.000 euro. La acestea se adăugă proie ctul ISPA
“Reabilitarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în municipiul
Drobeta Turnu Severin” în valoare de 41.600.000 euro, proiect “Realizare depozit
ecologic pentru deșeuri menajere al Municipiului Drobeta Turnu Severin” în va loare de
4.000.000 euro, proiect “Reabilitarea DN6, secțiunea Drobeta Turnu Severin – Bahna,
km 332+150 – km 358+000, inclusiv varianta de ocolire Drobeta Turnu Severin” în
valoare de 45.063.000 euro, ceea ce conduce la un total de 250.003.000 euro. În af ară
ultimelor 3 proiecte însumând 90.663.000 euro din cele 58 de proiecte au ajuns în faza de
implementare doar 9 proiecte, adică doar 15 %.

Concluzii
Având în vedere modul în care au acționat până în prezent și este prevăzut să acționeze
în viitor macro -factorii și factorii locali, demersul strategic la nivelul local municipiul
Drobeta Turnu Severin, își impune ca obiectiv regenerarea urbană. Aceasta vizează
valorizarea resurselor locale prin animarea teritorială, urmărind să creeze atractivitate
teritor ială care să conducă la creștere demografică, creștere economică, indicele
dezvoltării umane locale/calitatea vieții. În vederea realizării acestui obiectiv,
instituțiile își propun crearea mecanismelor de sprijin pentru dezvoltarea locală.
Astfel au fost definite interesele structurate și implicarea acestor instituții:
Instituția prefectului are interes și își exercita interesul în domeniul controlului
legalității activităților administrațiilor publice locale dar nu pare să aibă o inițiativă în
domeniul d emersurilor strategice locale. De asemenea instituția are interesul și atribuția
de a implementa politici și programe guvernamentale în teritoriu dar nu are pârghii de
implementare și instrumente de măsurare a eficienței implementării acestora ( în
princip iu politicile și programele guvernamentale nu au avut o dimensiune strategică
locală).

68
Consiliul Județean are interes și își exercita interesul în domeniul reglementarii
amenajării teritoriului județean, exercitând doar în mod coercitiv funcția de control în
domeniul reglementărilor amenajării teritoriului. Neavând o strategie și un PATJ
actualizat, Instituția nu poate coordona și impune decizii în domeniul dezvoltării
strategice teritoriale.
Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin are interes și își e xercita interesul în
domeniul reglementarii amenajării locale. Deși are o strategie valabilă până în 2015 și
un PUG valabil până în 2017, primăria nu și -a creat pârghii și mecanisme de
implementare eficientă și nici instrumente de măsurare a eficienței imp lementării
acestora. Neexistând o alegere strategică (definirea a unu -trei domenii poli de
competenta/excelentă) demersul strategic actual a fost unul tranzitoriu până la
redefinirea corelată pentru cele două instrumente strategice cu strategia macro Europ a
2020. Fiind inițiatorul prezentului demers strategic (inițiator și al CIEL), instituția își
propune definirea unei strategii de relansare economice prin susținerea economiei
locale bazate pe resursele teritoriului și tradiție.

69
II. DIAGNOSTIC – PUNCTE CRITICE

Analizând datele obținute în urma realizării Studiului monografic, a Studiilor de
cercetare cantitativă și calitativa, a Analizelor diagnostic VENN, PEST, SWOT, a
Conceptului de amenajare teritorială în context local și intercomunitar, precum și a
rapoartelor privind grupurile de lucru, s -au identificat următoarele puncte critice în
ceea ce privește eficienta energetică în Drobeta Turnu Severin.
Conform studiului monografic , principalele disfuncționalități înregistrate la nivelul
municip iului și al teritoriului administrativ și menționate în P.U.G., la nivelul anului
2007, sunt:
1. Nu sunt protocolate cooperări interjudețene și interstatale pentru municipiul
Drobeta Turnu Severin, referitoare la oportunitatea unor politici comune de
dezvoltare economică durabilă în regiunea Porțile de Fier.
2. Lipsa unui aeroport pentru județul Mehedinți, la mai puțin de 50 km de
Drobeta Turnu Severin, aduce mari dezavantaje municipiului, devenind obliga torie
utilizarea aeroportului Craiova la circa 120 km.
2. Terenul aferent platformei Nord -Est, nu este bine ocupat de baze de producție
supradimensionate, necesare înainte de 1990, restructurarea fiind urgentă pentru
dispon ibilizarea de teren pentru întreprinderi noi.
3. Accesul rutier din DN 6 în platformă Sud -Vest peste linia CF București –
Timișoara cu pasaj la nivel și barieră deschisă sub 7h/zi, împiedică bună
deservire rutieră a platforme i, impunându -se un pasaj denivelat.
4. Zonele cu locuințe individuale din orașul Drobeta Turnu Severin și localitățile
componente Schela Cladovei, Dudașul Schelei și Gura Văii, cu regim predominant
parter, au densitate mică de locuire, parcele cu grade de ocupare ( POT ) mici,
Poate crește densitatea de locuire prin creșterea regimului de înălțime prin
supraetajare și construcții noi P+1 – 2.
5. Zonele cu locuințe colective, regim predominant P+4, cu fond co nstruit cu
defecțiuni multiple ( infiltrații apă la terase, instalații defecte subsol, condens, etc.),
dificil de întreținut, cu spații de parcare insuficiente și spații verzi de cartier,
neamenajate.

70
6. Cu 5 mp/loc spații verzi amenajate și 2,54 mp/loc neamenajate, orașul Drobeta
Turnu Severin este un oraș cu puține spații verzi, odihnă și agrement, între
spațiile neamenajate intrând și faleza Dunării, în prezent neatractivă pentru recreere și
agrement.
7. Spaț ii verzi amenajate reduse, sub 11 mp/loc și mai puțin de 26 mp/loc cât se
recomandă, amenajarea terenurilor existente și extinderea spațiilor verzi, constituindu –
se prioritate.
8. Lipsesc căi de acces rutier la limita falezei Dunării, o prelungire a bulevardului
Dunării spre Est.

Alte probleme identificate în studiul monografic:
– La nivelul anului curent, parcul auto se afla într -un stadiu fizic mediu
– Nu se justific ă înlocuirea autobuzelor consumatoare de carburant fosil cu
mijloa ce electrice (tramvaie, troleibuze) având în vedere costul ridicat al
lucrărilor de infrastructură, care se suprapune peste costul unităților de
transport. Este justificată înlocuirea mijloacelor de transport care utilizează
combustibili fosili cu mijloace de transport hibride (autobuze hybride) care
conduc la nivelurile de performanță prezente la o reducere a consumurilor de
carburanți și implicit la reducerea volumului de noxe produs intre 30 -40%.

– Iluminat public : Cele mai scumpe servicii de iluminat pub lic din țară la nivelul
anului 2011 se înregistrează în municipiul Drobeta Turnu Severin, respective 56
lei/locuitor.
– Nevoia de spațiu de locuit este din ce în ce mai mare . Atât suprafața medie a
unei locuințe cât și suprafața medie ce revine unui locuitor din Drobeta Turnu
Severin au valori mai scăzute față de media națională pentru mediul urban.
– O parte dintre obiectivele de patrimoniu istoric și cultural al municipiului se află
în stare avansată de degradare, necesitând intervenții de reabilitare și cons ervare.
– Eficienta energetică slabă a patrimoniului construit în cartierele de locuire
colectivă construite în perioada 1960 -1970

71
– Clădirile de locuințe nu sunt reabilitate termic;
– Dezvoltarea teritorială pe orizontală a perimetrului construit este limitată de
calea ferată, unități industriale etc;
– Spațiu verde și terenuri libere de slabă calitate
– Lipsa traseelor ciclabile
– Lipsa perdelelor de protecție în zonele riverane

Conform studiului cantitativ realizat la nivelul populației, în percepția locuitorilor
municipiului Drobeta Turnu Severin s -a constat că:
– severinenii considera că alimentarea cu gaze reprezintă un domeniu prioritar de
investiții pentru teritoriu deși rămâne un domeniu neglijat de administrația publică.
Probabil că această ultimă așteptare a l ocuitorilor reprezintă o consecință a preocupării
acestora față de situația furnizorului de energie termică locală aflat în insolven ță și a
dorinței lor de a avea o alternativă viabilă în cazul acutizării acestei probleme.
– În ceea ce privește resursele t eritoriului, văzute ca puncte t ari pe care se poate
susține o abordare strategică în vederea contracarării problemelor teritoriului, exista o
cvasi unanimitate în rândul severinenilor în definirea potențialului dat de Dunăre ca
element principal.
Acest lu cru consfințește de altfel și rădăcinile identitare ale municipiului Drobeta Turnu
Severin constituit tocmai ca localitate dunăreană ce reprezintă atât un pod (încă din
antichitate podul a reprezentat un simbol al teritoriului) cât și un punct de tranzit
dunărean dinspre și înspre teritoriu (element fundamental care a favorizat fondarea
localității în prima jumătate a secolului XIX).
Probabil că la aceste două elemente se adaugă și poziționarea de dată mai recentă a
teritoriului ca principal producător de energie electrică din resurse hidro din țară ca
urmare a realizării Complexului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier.
Investiția a avut însă și o consecință negativă, reprezentată de pierderea unei atracții
turistice deosebite – Insula Ada Kaleh (o mică parte din obiective au fost mutate pe
Insula Simian). Bineînțeles că această realitate a Dunării văzută ca element principal al
teritoriului își are variante nuanțate în percepția locuitorilor. Astfel, un element
puternic în percepție îl reprezint ă potențialul turistic al zonei care în mod evident este o

72
consecință a proximității Dunării cu elementele sale de protecție deosebită prin politica
comunitară în domeniul Ariilor Naturale Protejate (crearea rețelei Europene
NATURA2000 și clasarea unor zon e din teritoriu ca arii protejate conform Directivei
Habitate sau Directivei Păsări). De asemenea tot ca o consecință a proximității Dunării
exista percepția unei poziții strategice de fructificat. Această percepție este susținută de
importanță majoră în p oliticile europene a creării și dezvoltării rețelei TEN -T în care
Dunărea va reprezenta elementul fundamental al acesteia (importanta tot mai mare
data porturilor ca noduri pentru un transport inter -modal ca element esențial al
conceptului).

Conform studi ului cantitativ privitor la temele energetice de interes local , realizat pe
un eșantion de 36 companii și persoane fizice din municipiul Drobeta Turnu Severin, s –
a constatat următoarea situație:
 Un procent de 92% dintre respondenți au declarat că nu au clă direa izolată
termic iar persoanele care și -au izolat locuința termic au declarat că nu cunosc cu
cât s -a redus consumul de energie.
 97% din tre cei chestionați au menționat că nu dețin panouri solare pentru
producerea apei calde menajere, respectiv 35 de intervievați , dintre care 5 au
declarat că nici nu doresc instalarea de astfel de echipamente.
 61% dintre cei intervievați au declarat că își mo nitorizează consumul de energie
(energie electrică, gaz natural, apă)
 Referitor la modul în care realizează « Iluminatul clădirii/ locuinței », 41% dintre
respondenți au declarat că utilizează becuri economice, 28% utilizează becuri cu
filament, 17% utilizează tuburi fluorescente și 14% utilizează becuri cu halogen.
 Un procent covârșitor de 94% dintre persoanele in tervievate au declarat că sunt
de acord cu realizarea unui proiect privind modernizarea sistemului de
transport public urban.
 De asemeni, 94% dintre respondenți au declarat că sunt de acord cu realizarea
unui proiect privind extinderea sistemului de trans port public urban de călători
pentru destinații turistice în localitățile din proximitate
 În ceea ce privește măsurile pe care le considera prioritare la nivelul gospodăriei,
pentru eficientizarea consumurilor și reducerii cheltuielilor, 50% dintre
respo ndenții au declarat că și -ar dori ca producția de energie pentru apa caldă
și/sau încălzire să fie din surse rege nerabile. 20% dintre respondenți considera că

73
eficientizarea energetică a clădirii reprezintă o măsură importantă în reducerea
consumurilor, 14 % dintre respondenți își doresc un iluminat mai eficient, 10%
dintre respondenți considera că măsură importantă implementarea de sisteme
inteligente de monitorizare a consumului energetic și 5% dintre respondenți
implementarea unui sistem de tip car sharin g.
 În ceea ce privește măsurile pe care Primăria Municipiului Drobeta Turnu
Severin ar trebui să le ia pentru a deveni un oraș mai sustenabil, 36% dintre
persoanele intervievate considera că măsură eficienta producția de energie din
surse regenerabile pentru apa caldă și/sau încălzire, 20% dintre respondenți
refacerea sistemului de termoficare centralizat, 20% dintre respondenți își doresc
o eficiență energetică a clădirilor, 9% dintre respondenți sunt de părere că
iluminatul eficient ar fi o măsură impor tantă, 8% dintre respondenți considera că
implementarea de sisteme inteligente de monitorizare a consumului energetic ar
reduce consumurile energetice și 7% dintre respondenți considera că
implementarea unor sisteme de tip car sharing ar contribui la durab ilitatea
orașului. Au fost sugerate de către intervievați și luarea unor măsuri de ”ușurare
a locatarilor pentru a putea economisi după propriul buget, nu impunerea
firmelor de termoficare apa canal gunoi”
 56% dintre respondenți au declarat că nu sunt inte resați de realizarea de proiecte
energetice, nici în cazul în care ar primi sprijin în realizarea de investiții.
 61% dintre respondenți nu considera că domeniul de eficienta energetică poate
sprijini relans area economică a localității
 Dintre cei 39% respo ndenți ce consideră de viitor pentru municipiu ” realizarea
de proiecte de investiții privind eficienta energetică”, 42% ar fi de acord să
lucreze sau să dezvolte o afacere în domeniu.

Conform studiului calitativ, în urma analizei datelor înregistrate și analizate,
coroborate cu analiza atentă a stenogramelor discuțiilor libere purtate cu respondenții s –
au identificat următoarele puncte critice:
– Companiile rezidente se declară interesate de problemele comunității în
care-și desfășoară activitatea, fiind in teresate în special de infrastructură
existent ă.

74
– Un aspect îngrijorător îl reprezintă însă lipsa dorinței de implicare din
partea companiilor în aspectele comunității. Conform datelor analizate,
companiile refuză să indice gradul de mulțumire în raport cu autoritățile locale,
preferând să adopte politica non-răspunsului . Deși observa modificările la nivel
local, companiile prefera să comenteze pasiv, fără a interveni în vreun fel în viața
orașului, preferând să paseze responsabilitatea socială autorităților locale. Lipsa
dorinței de implicare este observată și în numărul relativ redus de chestionare
colectate de la segmentul vizat, în condițiile în care au fost aplicate metode
specifice de sondaj.
– La întrebarea: Ce domeniu credeți că ar fi cel mai potrivit pentru
dezvoltarea Drobeta Turnu Severin? 46% din cei intervievați au ales turismul ca
prim domeniu în vederea dezvoltării și 38% industria, restul de 16 de procente
fiind atribuite unor ramuri cum ar fi serviciile și construcțiile.
– La capitolul infrastru ctură, răspunsurile au indicat deficiențe destul de
mari. Două aspecte au fost întâlnite cel mai des în răspunsurile companiilor
intervievate: problema lipsei drumurilor de legătură în localitate și problema
accesului direct la punctele cheie ale zonei ind ustriale. Companiile au indicat c a
puncte sensibile rețeaua de canalizare, lipsa cailor de legătură în interiorul
localității care să îmbunătățească și să faciliteze accesul spre zona industrială. Au
indicat probleme la starea drumurilor de acces care trec pe lângă sediile lor
aproximativ 31% din totalul respondenților. Dintre aceștia, 64% declara intre 21 –
100 de angajați și o cifră de afaceri estimată de peste 100.000 euro în 2007. Zonele
care ridică probleme au mai fost: mijloacele de transport în comun p e care
angajații companiilor le folosesc ( 38% din respondenții care au indicat astfel de
probleme fac parte din segmentul 51 -100 de angajați și 18% din segmentul 0 -50).

POPULA ȚIE
Probleme Resurse
1. Alimentarea cu gaze
2. Transport urban
3. Pierdere identitate Orașul Trandafirilor
1.Dunărea
2.Șantier naval
3.Așezare geografica
4.Potențial industrial/ economie

75
FACTORI INTERESA ȚI
Probleme Resurse
ECONOMIE
1. Lips ă investitori
2. Lips ă terenuri
3. Drum acces zon ă industrial ă 1. Dunărea
2. Existență zonă industrial ă
3. Infrastructura tu ristic ă

SPECIALI ȘTI
Probleme Resurse
1.Dispersie a suprafeței administrative
2.Dispunerea c ăii ferate
3.Lips ă terenuri pentru investiții
4.Transport public local aproape
desființat
5.Regres economic sector industrial
6.Declin demografic
7.IDUL – penultimul loc pe țară –
educație+ sănătate , autoturisme pe
cap locuitor si spațiu locuit)
1.Poziție strategica Dunărea
2.Acces feroviar si rutier
3.Influente climatice submediteraneene
4.Producție energie hidro – lider
european
5.Unic importator apa grea
6.Tradiții industriale cons tructoare de
mașini

SCOT
Probleme Resurse
1. Obstacole fizice în relație oraș – port
(trafic greu si cale ferata)
2. Lips ă infrastructur ă rutier ă de legătur ă
zona central ă – falez ă
3. Fundături în infrastructura rutier ă
4. Rețea alimentar ă gaze naturale
5. Sistem de termoficare ineficient , în
destructurare
6. Eficiența energetic ă slabă – clădiri de 1. Dunărea : element natural și
componenta antropic ă
2. Infrastructura rutier ă și feroviar ă în
rețeaua europe ană
3. Arie portuar ă – resurs ă pentru navigație
fluvial ă

76
locuit
7. Spațiu verde și terenuri libere de slab ă
calitate
8. Lips ă trasee ciclabile
9. Lips ă perdelei de protecție în zonele
riverane
10. Zone cu structuri dezafectate
11. Structuri economi ce
supradimensionate – zona industrial ă
de pe malul Dunării
12. Inexisten ța posibilită ții de relocare a
activității din zona industrial ă de pe
malul Dunării

77
III. PACT ÎN DOMENIUL EFICIEN ȚEI ENERGETICE

Municipiul Drobeta Turnu Severin și-a propus definirea unui concept strategic în
veder ea eficientizării energetice și realizarea unui pact în domeniul eficien ței energetice
cu factorii interesați din teritoriu, care s ă fundamenteze aderarea Municipiului Drobeta
Turnu Severin la Convenția Primarilor, principala mișcare europeana in care sunt
implicate autoritățile locale și regionale ce se anga jează in mod voluntar pentru
creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabila in teritoriile
lor. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenției iși propun atingerea și dep ășirea
obiectivelor Uniunii Europene de: reducere a cu 2 0% a emisiilor de gaze cu efect de
sera, creștere a ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% si creștere cu 20%
a eficienței energetice.
Aceasta strategie reprezintă poziționarea ținutului ca si teritoriu al masurilor de
combatere a efectelor schimbărilor climatic e si al dezvoltării durabile fundamentate pe
valorile identitare si tradiționale .
Conceptul strategic Drobeta Energie Sustenabila a Teritoriului Inițiativa Noastră
Orizont deceniu 3 – DESTIN O3 (2030) reprezintă documentul fundament c are definește
politicile energetice pe care municipiul Drobeta Turnu Severin intenționează sa le ia
pentru a urmări obiectivele Convenției Primarilor.
Administra ția public ă local ă este cea care inițiază constituirea cadrului func ționalit ății
printr -un PACT în domeniul eficien ței energetice, ca element identitar în cadrul unei
strategii de marketing teritorial, între utilizatori și deținători .
Pactul în domeniul eficien ței energetice se va fundamenta pe acordul dintre deținători
(prin administra ția publica locală ) și utilizatori ( agenți economici locali), având ca factor
de echilibru interesul public (societatea civila – ONG -uri).
Pentru a traduce angajamentul lor politic în masuri și proiecte concrete, semnatarii
Convenției se angajează să elaboreze un inv entar de referinț ă al emisiilor și să
transmită , în maximum un an de la semnare, un plan de acțiune privind energia
durabil ă care s ă descrie acțiunile cheie pe care aceștia planific ă să le implementeze.
Principalele domenii de acțiune sunt: clădiri și echi pamente/instalații urbane, iluminat
public, mobilitatea și transportul urban , precum și producția locală de energie electrică.

78
Motivul pentru care s -a dorit adoptarea aderării la Pactul Primarilor și elaborarea
acestu i concept strategic sunt următoarele :
– Calitatea mai bun ă a vieții
– Crearea de “locuri de munca verzi” noi și atractive
– Contribu ția generala la atractivitatea orașului
– Atractivitatea locației pentru comerț și industrie
– Susținerea creșterii economice
– Diminuarea riscurilor
– Atragerea d e investiții
– Alinierea la Politicile Interna țional e și Naționale legate de reducerea emisiilor de CO
Elementele luate în considerare în acest concept strategic implică sectoare diferite
gestionate de către administrația publică locală, care trebuie să as igure coerența între
conceptul strategic – strategia lor de dezvoltare – instrumentele de planificare
operațională.
Realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de CO 2 este rezultatul acțiunii sinergice a
trei elemente: aplicarea de tehnologii standard, implementarea eficientă a planului de
acțiuni/măsuri și buna coordonare a politicilor de administrare locală.
Conceptul strategic Drobeta Energie Sustenabil ă a Teritoriului Inițiativa Noastră
Orizont deceniu 3 – DESTIN O3 (2030) are la baz ăa următoarele principii :

Primul principiu
Creșterea eficienței energetice și exploatarea potențialelor economii ce vor rezulta
Creșterea eficien ței energetice, promovarea exploatării resurselor energetice precum și
utilizarea sistematică a poten țialelor economii ce vo r rezulta vor deveni principala
prioritate a poli ticii energetice pentru Drobeta Turnu Severin . Acest principiu se
fundamentează pe ideea că energia economisit ă este cea mai importanta form ă de surs ă
regenerabila de energie.

79
Al doilea principiu
Drobeta Turnu Severin – promotor al inițiativei de protec ție a teritoriului contra
efectelor cauzate de schimbările climatice
Drobeta Turnu Severin înțelege să contribuie la protec ția teritoriului contra efectelor
cauzate de schimbările climatice asumându -si rolul de lider și promotor în domeniu.
Scopul este de a reduce emisiile de CO 2 în următorii ani într-un mod constant la un
nivel semnificativ. Localizarea geografică și configura ția natural a teritoriului poate
asigura o mare parte poate chiar integralitatea cerințelor locale de energie din surse
regenerabile. Municipiul Drobeta Turnu Severin își propune să realizeze un inventar de
bază al emisiilor CO ₂. Cea mai importantă condi ție prealabilă stabilirii planului de
acțiune privind energia durabilă este inventa rul de bază al emisiilor.
BEI permite identificarea principalelor surse de CO ₂ pe teritoriul municipal și astfel
folosește la stabilirea acțiunilor adecvate.
BEI permite să măsurăm impactul acțiunilor din PAED: ne arată unde se afla autoritatea
locală la î nceput, iar monitorizările succesive vor evidenția progresul realizat pentru
atingerea obiectivelor.
Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoa șterea realită ții, analiza datelor
disponibile, în țelegerea semnificației acestora și menținerea niv elului de motivare al
factorilor de decizie, permițându -le acestora să vadă rodul eforturilor lor.
Totodată, prin coroborarea datelor și interpretarea rezultatelor, se pot stabili obiective
realiste și măsuri concrete de îndeplinire a acestor obiective.
În conformitate cu prin cipiile prevăzute în Convenția P rimarilor, fiecare semnatar este
responsabil pentru emisiile care apar ca urmare a consumului de energie pe teritoriul
său: principalele surse din fiecare sector au fost enumerate și ilustrate în alineat ele
precedente.
Datele de referință pentru un oraș reprezintă punctul de pornire pentru planificarea
strategiilor de interven ție cu privire la energie și mediu și apoi de constatare a
îmbunătă țirilor rezultate.
Ca și cu orice provocare, începutul este un m oment foarte important: un început bun
înseamnă că vă pute ți baza pe calibrarea perfectă a obiectivelor teritoriale și pe un
comportament eficient, bine definit și riguros.

80
Reducer ea emisiilor unui municipiu reprezintă o provocare ambi țioasă, iar singurul
mod de a reu și este de a face fa ță punctelor slabe și capacită ților reale înainte de a porni
cu încredere spre linia de sosire.
Așa cum va fi la fel de valabil și pentru faza de monitorizare, în această fază este
fundamental să fie încurajată o bună muncă în echipă și o maximă cooperare.
Pentru a realiza acest lucru se va crea o echipa de lucru interdepartamentală pentru
sectorul energetic. Această echipă va analiza și evalua datele care vor fi colectate înainte
de a propune, dezbate și a ajunge la un acor d cu privire la măsurile cele mai potrivite
pentru teritoriul administrativ al ora șului.
Activitatea de documentare de bază va consta în colectarea cifrelor privind consumul
de energie pentr u o perioadă minimă de trei ani.

Al treilea principiu
Asigurarea unei produc ții de energie la un nivel adecvat respectând mediul și
societatea
Drobeta Turnu Severin va oferi persoanelor fizice și juridice necesarul de energie la
nivelul solicitărilor acestora si la pre țuri rezonabi le. Noul dispozitiv strategic i și
prop une ca surs ă prioritar ă energia rezultat ă din creșterea eficien ței energetice și un
consum inteligent și numai complementar acestora cre șterea capacită ților de produc ție.

Al patrulea principiu
Parteneriate și rețele ca fundament ale unei noi culturi a d urabilită ții
Succesul unei strategii depinde de modul în care popula ția și întreprinderile care
operează în zona susțin viziunea, principiile, obiectivele și măsurile așa cum sunt ele
definite de comunitate. Printr -o strategie de comunicare în cadrul unui demers
participativ al acestui dispozitiv strategic în domeniul energiei, Drobeta Turnu Severin
va informa sensibilizând atât popula ția cât și agenții economici în domeniul protec ției
contra efectelor schimbărilor climatice și energiei durabile. Popula ția va fi implicată în
mod sistematic în acțiunile dispozitivului strategic energetic fiind chemată să împartă
responsabilită țile rezultând din angajamentele acestuia. DESTIN O3 (2030) va permite

81
crearea unor platforme de îmbunătă țire a colaborării între nivel ul public județean și
local, nivelul privat și nivelul de acțiune al societății civile. Obiectivul este de
consolidarea spiritului de ini țiativă și responsabilitate, în economisirea energiei,
utilizarea eficientă a energiei și reducerea emisiilor de CO2. Î n acest scop Drobeta Turnu
Severin își propune coagularea unui dispozitiv al celor trei nivele care să genereze
inițiative și proiecte de tip voluntar. Aceste platforme vor încuraja o nouă cultură a
durabilită ții și vor crea în comunitate, un think tank î n măsură să promoveze inovarea
în domeniul energetic și al protecției teritoriului contra efectelor schimbărilor climatice.

Al cincilea principiul
Cooperarea externă a teritoriului
Drobeta Turnu Severin va dezvolta o politică de parteneriat și colaborare în domeniile
protecției teritoriului împotriva schimbărilor climatice, al furnizării și distribu ției de
energie cu parteneri na ționali zonali dar și comunitari. Drobeta Turnu Severin participă
activ la programe comunitare și na ționale în scopul promovăr ii împreună cu regiunile
învecinate proiecte de dezvoltare inovatoare, cooperare cu partenerii din județele
învecinate. Deosebit de important în acest sens sunt schimburile de know -how și
cooperare extrateritorială care conduc la crearea de platforme tehni ce pe această temă.

Al șaselea principiu
Program de preluare și transfer de cuno ștințe precum și de cercetare în domeniile
energiei și protec ției teritoriului împotriva schimbărilor climatice
Drobeta Turnu Severin își va defini un program propriu ce va combina cercetarea și
transferul de cuno ștințe în domeniul eficien ței energetice, noilor tehnologii și planificării
inteligente în sectorul energetic pentru a realiza efectiv liniile directoare ale
dispozitivului strategic DESTIN O3 (2030). În acest scop, Drobeta Turnu Severin va
acționa ca un promotor și catalizator al eforturilor legate de implementarea DESTIN O3
(2030). Drobeta Turnu Severin va promova parteneriate strategice atât în teritoriu cât și
în afara lui în special în teritoriile învecinate.

82
Al șaptelea principiul
Abordarea trans -sectorială ca element de susținere al poten țialului de inovare
După cum este bine cunoscut, politica energetică și de prevenire a problemelor legate
de schimbările climatice sunt teme tipic inter -sectoriale. Administrația publică,
împreună cu societatea civilă și mediul din domeniul cercetării, își propune să
definească o platformă de cercetare -dezvoltarea în domeni ul eficien ței energetice care să
servească drept punct de plecare pentru susținerea acțiunilor din domeniu în teritoriul
administra țiilor respective. În acest scop, va fi creată o platformă la nivelul teritoriului
care va fi coordonata de către departame ntele competente din domeniile mediu și
energie. În acest fel va fi posibil să se armonizeze acțiuni în func ție de nevoile
diferitelor sectoare evitându -se potențiale conflicte de interese. Măsurile vor fi integrate
cu ocazia revizuirii periodice a progra mului.

Orientările strategice
Prioritatea politicii energetice în Drobeta Turnu Severin este economisirea de energie și
o dezvoltare a teritoriului fundamentată pe eficien ța energetică în care o parte tot mai
mare din necesarul energie (chiar integral), să fie acoperit din surse de energie
regenerabile.
Ne-am fundamentat definirea dispozitivului strategic în domeniul energetic pe
următoarele obiective:
• economisirea de energie și îmbunătă țirea eficien ței energetice în toate domeniile
vieții;
• depend ența redusă de combustibilii fosili;
• reducerea emisiilor de CO2;
• o redefinire conceptuală inovativa în domeniul economic și tehnologic;
• exploatarea oportunităților apărute ca urmare a schimbărilor conceptuale în
domeniul energetic pentru dezvoltar ea unei culturi a dezvoltării durabile.
Politica energet ică și de mediu a teritoriului își propune să combine strategiile generale
și sectoriale într -un mod inovator pentru atingerea obiectivelor sale. Astfel în cadrul
acesteia va fi promovată inovarea, va fi încurajata aplicarea de tehnologii eco -friendly

83
dându -se un impuls pentru transformarea societă ții și a economiei bazată pe eficien ța
energetică și exploatarea rațională a resurselor. Vor fi utilizate:
• instrumente economice;
• strategii pentru educ ație, conștientizare și informare;
• interven ții de creare și susținere a pie țelor locale;
• stimulente specifice pentru cercetare și inovare.

INSTRUMENTE

1) PROGRAMUL ORIZONT 2020
Programul -cadru european „Orizont 2020" dispune de un buget de 70 de mili arde de
euro și urmărește în mod sistematic finanțarea proiectelor capabile să ducă la
îndeplinire obiectivele tehnice, științifice, educaționale și sociale asumate de statele
membre prin intermediul Strategiei „Europa 2020".
Programul «Orizont 2020» este un tip de program totalmente nou pentru Uniunea
Europeană. Este gândit să aducă rezultate care pot aduce schimbări concrete în viața
oamenilor. Cu mai mult de 70 de miliarde de euro pentru șapte ani, este cel mai mare
program de cercetare al Uniunii de pâ nă acum și unul dintre cele mai mari din lume.
Este singurul program din bugetul Uniunii Europene care a cunoscut o creștere a
finanțării. Bugetul substanțial al Programului «Orizont 2020» este un beneficiu major
pentru cercetarea și inovația europeană.
Obiectivele prezentului Dispozitiv Strategic sunt în concordan ță cu Domeniul
« Provocări societal” – finanțată cu aproximativ 2,8 miliarde EUR pentru proiecte
inovatoare destinate celor 7 provocări societale din cadrul programului Orizont 2020, în
ansamblu:
• Energie sigur ă, curată și eficientă. Suport suplimentar pentru securitatea nucleară
prevăzuta de tratatul Euratom – finanțare 5.931 milioane EUR
• Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate – finanțare 6.339 milioane EUR

84
• Combaterea schi mbărilor climatice, protecția mediului, utilizarea eficientă a
resurselor și a materiilor prime – finanțare 3.081 milioane EUR
• Europa într -o lume în schimbare inovatoare și societățile reflexive – finanțare 1310
milioane EUR

2) PROGRAMUL OPERA ȚIONAL REGION AL 2014 – 2020
Programul Opera țional Regional 2014 -2020 își propune să asigure continuitatea viziunii
strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea
direcțiilor și priorită ților de dezvoltare regională con ținute în PND și CNSR 2007 –2013 și
implementate prin POR 2007 –2013, precum și prin alte programe na ționale. Această
abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex –
ante POR 2007 –2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de
dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare priorită țile majore
de dezvoltare stabilite în perioada 2007 -2013.

• 2.1 Axa prioritară 3: Sprijinirea cre șterii eficien ței energetice în clădirile
publice
Această axă prioritară va finan ța investi ții în creșterea eficien ței energetice a clădirilor
publice de ținute și ocupate atât de autorită țile locale, cât și de autorită țile centrale. În
conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE privind eficien ța energetic ă,
România are obliga ția de a renova anual 3% din suprafe țele deținute sau ocupate de
autoritățile centrale. În cea mai mare parte, clădirile de ținute de autorită țile publice
centrale sunt localizate în Regiunea Bucure ști-Ilfov, regiune inclusă în categori a
regiunilor mai dezvoltate. În acest context, investi țiile promovate prin această axă
prioritară vor contribui la îndeplinirea țintei anuale de renovare a României ce derivă
din îndeplinirea obliga țiilor naționale Directivei Uniunii Europene privind efici ența
energetică.

85
2.1.1 Prioritate de investi ții 3.1
Sprijinirea eficien ței energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura
publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuin țelor
Performan ța energetică a clădirilor este foarte scă zută astfel încât nivelurile de energie
consumată în clădiri plasează sectorul printre cele mai mari sectoare consumatoare de
energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investi țiilor în renovarea fondul de
clădiri existente (varianta de lucru) în Român ia, consumul de energie în sectorul
clădirilor (locuin țe, sectorul ter țiar, inclusiv clădiri publice) reprezintă 45% din
consumul total de energie. În particular, se estimează că consumul mediu total de
energie în clădirile nereziden țiale în perioada 2005 -2010 se ridică la 1.508 mii tep, ceea
ce reprezintă 16% din consumul de energie în clădiri.
România are un patrimoniu important de clădiri construite preponderent în perioada
1960 -1990, cu grad redus de izolare termică, consecință a faptului că, înainte de criza
energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecția termică a cădirilor și a
elementelor perimetrale de închidere și care nu mai sunt adecvate scopului pentru care
au fost construite. În consecin ță, potențialul de economisire în clădir i este semnificativ,
situându -se în intervalul de aproximativ 40 -50% prin promovarea reabilitării energetice
profunde (deep renovation).
Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investi țiilor cu scopul de a
îmbunătă ți eficiența energetică în clădirile publice îl constituie reducerea consumului de
energie primară la nivelul clădirilor publice.
Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific : reducerea
consumului de energie finală în clădirile publice de la 0,188, valoare de referința la
nivelul anului 2012, la 0,180.

Măsurile de cre ștere a eficien ței energetice a clădirilor publice se referă la:
 îmbunătă țirea izola ției termice a anvelopei clădirii, (pere ți exteriori, ferestre,
tâmplărie, plan șeu superior, plan șeu peste subs ol), șarpantelor și învelitoarelor,
inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
 reabilitarea și modernizarea instala țiilor pentru prepararea și transportul
agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare,

86
inclusiv achizi ționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la
sistemele de încălzire centralizată, după caz;
 utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de
energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;
 implementarea sistemelor de management energetic având ca scop
imbunătă țirea eficien ței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex.
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și
gestionarea energiei electrice);
 înlocui rea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de
iluminat cu eficien ță energetică ridicată și durată mare de via ță;
 orice alte activită ți care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor și a circui telor electrice – scări, subsol, lucrări de demontare a
instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de repara ții la fațade etc.).
Beneficiarii acestei priorită ți de investi ții vor fi autorită țile și institu țiile publice
centrale și locale.
Creșterea e ficienței energetice în clădirile publice va conduce la reducerea consumului
de energie, având ca rezultat final reducerea emisiilor cu efect de seră. Totodată,
îmbunătă țirea eficien ței energetice a clădirilor publice nu numai că reduce consumul de
energie și, ulterior, costurile cu energia pentru autorită ți, dar contribuie și la
îmbunătă țirea aspectului estetic al unei clădiri și oferă condi ții mai sănătoase de via ță
pentru popula ție. Mai mult, reabilitare termică a clădirilor ar putea fi un sector care să
contribuie la cre șterea economica, care ar ajuta nu numai industria locală de construc ții,
ci influen țează, de asemenea, domeniile de planificare in construc ții, inovare, cercetare
și dezvoltare.

• 2.2. Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane dura bile
Orașele din România sunt considerate importante locuri pentru cercetare, dezvoltare
tehnologică și inovare, concentrări geografice ale activită ții economice și popula ției,
jucând un rol important în dezvoltarea capitalului uman. În acela și timp, ora șele
românești sunt locurile în care se manifestă extrem de acut o serie de probleme, cum ar
fi lipsa locurilor de muncă, calitatea precară a locuirii, segregare socio -spațială, poluare,
congestia traficului, degradarea spa țiilor publice, etc.

87
Orașele din Ro mânia se caracterizează printr -o calitate precară a fondului de locuit:
vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de consolidare, eficien ță
energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile, lipsa spa țiilor verzi și
degradarea s pațiilor publice, iluminat public insuficient dezvoltat și nesustenabil în
privința consumului energetic etc.
Transportul public urban este în continuă scădere la nivelul ora șelor, concomitent cu
creșterea intensivă a numărului de autovehicule personale cu efecte asupra poluării,
creșterii congestiei traficului și consumuri energetice mari. În plus, dinamica spațială
continuă a localităților urbane, de cele mai multe ori manifestată sub forma expansiunii
necontrolate a accentuat problema traficului în ora șe și folosirea intensivă a
autovehiculelor proprii în lipsa transportului public urban.
Lipsa unor intervenții coordonate și focalizate a condus la apariția unor cartiere/zone
defavorizate la nivelul orașelor românești (cartierele periferice, dar și zonele centrale),
cu un fond construit în stare precară, cu infracționalitate ridicată, cu abandon școlar,
infrastructură deficitară și spații publice degradate etc. care accentuează fenomenul de
segregare socio -spațială în ora șe. În ciuda faptului că rețelele ed ilitare au cunoscut în
ultima perioadă o tendință ascendentă de dezvoltare și modernizare, este îngrijorător
faptul că o serie de localități urbane nu îndeplinesc în totalitate indicatorii minimali de
definire a orașelor, în privin ța dotărilor infrastructu rale, cu repercusiuni asupra calită ții
vieții popula ției și atragerea investi țiilor private.
De cele mai multe ori aceste probleme cu care se confruntă orașele sunt abordate și
atacate sectorial fără a lua în considerare interdependen țele dintre acestea. T otuși,
provocările urbane – economice, sociale, culturale și de mediu – sunt strâns legate între
ele și succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul
unei abordări integrate. O dezvoltarea urbană sustenabilă poate fi atinsă numai în
măsura în care vor fi combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor urbane cu
măsuri care promovează educația, dezvoltarea economică, incluziunea socială și
protecția mediului.
Deși investițiile propuse pentru finan țare în cadrul acestei ax e prioritare sunt limitate,
fiind subsumate obiectivelor tematice de mediu, cu scopul promovării eficien ței
energetice și a unor ora șe cu emisii scăzute de carbon, se încurajează elaborarea unor
strategii de dezvoltare care să integreze inclusiv aspecte ec onomice, sociale etc. Pentru
sprijinirea unei abordări cu adevărat integrate, proiectele care sunt parte a strategiilor

88
integrate de dezvoltare urbană vor fi finan țate cu prioritate în celelalte programe
operaționale relevante.
Problemele și provocările cu care se confruntă ora șele din România sunt întâlnite și în
cadrul regiunilor mai dezvoltate, motiv pentru care această axă prioritară se
implementează și în regiunea Bucure ști-Ilfov.

2.2.1 Prioritate de investi ții 4.1
Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura
publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuin țelor
Acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorită ți de investi ție pentru măsurile de cre ștere a
eficienței energetice a clădirilor reziden țiale s e referă la:
 îmbunătă țirea izola ției termice și hidroizolare anvelopei clădirii (pere ți exteriori,
ferestre, tâmplărie, plan șeu superior, plan șeu peste subsol), șarpantelor și
învelitoarelor inclusiv măsuri de consolidare;
 reabilitarea și modernizarea in stalației de distribuție a agentului termic –
încălzire și apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuințe,
inclusiv montarea de robinete cu cap termostatic, etc.
 modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termi ce de
bloc/scară; achizi ționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a
energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice,
pompe de căldura si/sau centrale termice pe biomasa, etc.;
 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spa țiile comune
cu corpuri de iluminat cu eficien ță energetică ridicată și durată mare de via ță;
 implementarea sistemelor de management al func ționării consumurilor
energetice: achizi ționarea și instalarea sistemel or inteligente pentru promovarea
și gestionarea energiei electrice;
 orice alte activită ți care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în păr țile comune – scări, subsol,
lucrări de demo ntare a instala țiilor și echipamentelor montate, lucrări de
reparații la fațade etc.) .

89
Iluminatul public reprezintă un alt sector important cu poten țial mare pentru
îmbunătă țirea eficien ței energetice. În ciuda poten țialului mare de economisire în acest
sector, ritmul de modernizare a infrastructurii și a serviciului de iluminat public este
extrem de lent. La nivel na țional, doar jumătate din totalul de 3180 localită țile beneficia
de serviciul de iluminat public. Extinderea / modernizarea infrastructurii de iluminat și
de servicii rămâne o prioritate pentru multe comunită ți locale urbane. Tipurile de
activități finanțate în cadrul acestei priorită ți de investi ție se referă la:
 înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescen ță cu iluminat prin
utilizarea unor lămpi cu eficien ță energetică ridicată, durată mare de via ță și
asigurarea confortului corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instala țiilor
electrice – stâlpi, re țele, etc.;
 achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminat ului public;
 extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localită țile urbane;
 orice alte activită ți care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor
proiectului.

Beneficiarii acestei priorită ți de investi ție vor fi autorită țile publice locale în parteneriat
cu asocia țiile de proprietari (măsurile pentru eficien ța energetică a clădirilor
rezidențiale) și autorită țile publice locale (măsurile pentru iluminat public).
Creșterea eficien ței energetice în clădirile reziden țiale și a sistemelo r de iluminat public
va avea ca efect reducerea consumului de energie și vor contribui la reducerea emisiilor
cu efect de seră. În acela și timp măsurile de eficien ță energetică a clădirilor reziden țiale
pot contribui la coeziunea socială, prin reducerea co nsumului de energie termică și,
totodată, conduce la crearea de locuri de muncă din activită ți directe și indirecte. Mai
mult, cre șterea eficien ței termice a clădirilor ar putea fi un sector care să contribuie la
creșterea economică locală și regională cu impact asupra industriei locale de construc ții.
Îmbunătă țirea eficien ței energetice a clădirilor și sistemelor de iluminat public nu numai
că reduce consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia, dar contribuie și la
îmbunătă țirea aspectului este tic al unei clădiri și oferă condi ții mai sănătoase de via ță și
de siguran ță pentru popula ție.

90

2.2.2 Prioritate de investi ții 4.2
Aceasta prioritate vizează promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de t eritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea
planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor .
Contribu ția așteptată la obiectivul men ționat, respectiv sprijinirea tranziției către o
economie c u emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, va fi asigurată, în
primul rând, prin oferirea opțiunilor de transport alternativ, astfel că orașele vor deveni
spații mai bune de trăit pentru cetățeni, scăderea emisiilor de noxe având un rol
impo rtant în protejarea sănătății locuitorilor și în promovarea unui viitor mai durabil
pentru toți. Rezultatul pozitiv va fi amplificat de implementarea unor strategii durabile
în domeniul transportului public urban și de schimbarea mentalită ții la nivelul un ui
număr relevant de utilizatori de autoturisme în arealul urban.
Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, precum și pentru a
subsuma investi țiile în transportul public urban Obiectivului Tematic 4, la nivelul

91
principalelor 8 aglomer ări urbane din România vor fi realizate planuri de mobilitate
urbană durabilă pentru a limita emisiile gazelor cu efect de seră datorită transportului
motorizat, planuri pe care această prioritate de investi ții le susține financiar prin mai
multe tipuri de acțiuni. Investi țiile preconizate nu se vor limita la cei 7 poli de cre ștere și
Municipiul Bucure ști, ci vor viza și alte municipii relevante (in special pentru cele 33 de
municipii re ședință de jude ț, dar și pentru alte municipii), care vor dispune atât de un
plan de mobilitate urbană durabilă cât și de un contract de servicii publice care să
corespundă prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice
de transport.
Investiții preconizate vor duce la realizarea unor sisteme de tran sport urban durabil
prin atingerea următoarelor obiective:
 asigurarea accesibilită ții la sistemul de transport public și privat pentru toți
cetățenii;
 îmbunătă țirea siguran ței și securită ții in mijloacele de transport precum si
reducerea numărului de accid ente;
 reducerea poluării aerului și a poluării fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră
și a consumului de energie;
 creșterea atractivită ții și îmbunătă țirea calită ții mediului și a amenajării spațiilor
urbane;
 dezvoltarea infrastructurii destinate mij loacelor de transport non -motorizate.

92
În cadrul acestei priorită ți de interven ție vor fi avute în vedere următoarele tipuri de
acțiuni orientative pentru finan țare:
 achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice
 modernizarea/ reabilitare a/ extinderea traseelor de transport electric
 modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie).
 modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și
infrastructura tehnică aferentă.
 realizarea de trasee separate exclusive pen tru vehiculele de transport
public.
 îmbunătă țirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de
noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport in
comun.
 construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentr u
bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere)
 crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului
auto în anumite zone
 realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente
inovative și efici ente de management al traficului.
 realizarea de sisteme de e – ticketing pentru călători și parcări.
 construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe
coridoarele deservite de transport public) pentru cre șterea nivelului de
siguranță și eficiență în circulație și exploatare al re țelei de transport
 realizarea sistemelor de tip park and ride
 realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă/ strategii de reducere
a emisiilor de carbon
 realizarea de perdele forestiere, aliniamente de arbori (cu capacitate mare
de retenție a CO2)
 realizarea de variante ocolitoare în ora șele mici și mijlocii, cu statut de
stradă urbană, pentru devierea tranzitului auto și traficului greu.
 Grupul țintă îl reprezintă popula ția urbană care va beneficia de investi țiile
și măsurile ce vor fi implementate.
Beneficiarii în cadrul acestei priorită ți de investi ție vor fi autorită țile publice locale din
localitățile urbane (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public).

93
1) Banca Europeană de Investiții

Banca Europeană de Investiții aparține celor 27 de state membre. Sarcina sa este de a lua
bani cu împrumut de pe piețele de capital și de a acorda credite cu dobândă scăzută
pentru proiecte privind îmbunătățirea infrastructurii, furnizarea de electricitate sau
ameliorarea normelor de mediu atât în țari din UE cât și în țari vecine sau în țari curs de
dezvoltare.

Banca Europeană de Investiții sprijină proiecte în țările UE și investește în viitoarele
state membre și în țările partenere

Servicii

 Împrumuturi : ac ordate unor programe sau proiecte viabile, atât din sectorul
public cât și din cel privat. Destinatarii pot fi foarte diferiți, de la mari corporații
până la municipalități și întreprinderi mici.
 Asistența tehnică : furnizată de o echipă formată din econom iști, ingineri și
experți pentru a veni în completarea facilitaților de finanțare.
 Garanții: pentru un număr mare de organisme, de exemplu bănci, societăți de
leasing, instituții de garantare, fonduri mutuale de garantare, vehicule
investiționale.
 Capital de risc: solicitările de capital de risc trebuie adresate direct unui
intermediar.
 Acordarea de împrumuturi în UE

Aproximativ 90% din împrumuturi merg către programe și proiecte elaborate în UE.

BEI acordă credite în funcție de șase obiective prioritare, enumerate în planul de afaceri
al Băncii:

 Durabilitatea mediului
 Dezvoltarea rețelelor transeuropene de transport și energie (TEN)
 Surse de energie durabile, competitive și sigure
 Energie durabilă: investiții maximizarea (ELENA)
 Sprijin Green -Tech demo nstration (NER300)
 Dezvoltarea urbană asistența tehnică (JESSICA)

94
O abordare inovatoare o reprezintă finanțarea contractelor de performanță energetic
pentru companii de tip ESCO.

2) Facilitatea de asistență tehnică ELENĂ (European Local ENergy Assistance) și
programul
Scop
Facilitatea mobilizării de fonduri pentru investiții în energii durabile la nivel local și
sprijinirea investițiilor inovante locale și regionale în domeniul energiilor regenerabile și
eficienței energetic, cu precădere pentru construcți i și transporturi.
Pregătirea proiectelor cu specific energetic pentru finanțare prin programul
Intelligent
Energy -Europe programme (IEE II)

Obiective/Arii de intervenție orientative
 Dezvoltarea de sisteme energetic eco -eficiente
 Integrarea de sisteme de energie regenerabilă la nivelul clădirilor: panouri solare,
panouri fotovoltaice
 Dezvoltarea de sisteme de transport public curate și eficiente din punct de
vedere energetic
Contextul programului
Multe orașe și regiuni din Uniunea Europeană au început rec ent să pregătească sau
inițiază propuneri de eficienta energetică și energie regenerabilă pentru a aborda
provocările de schimbări climatice. Însă multe dintre acestea sunt în stadiu de
concepere și implementarea lor este dificilă pentru că multe regiuni și orașe, în special
cele mici și medii, nu au capacitatea tehnică de a dezvolta programe mari în acest
domeniu.

95
ELENA ajuta entitățile publice să rezolve astfel probleme oferind sprijin specific pentru
implementarea programelor și proiectelor de investiți i precum și cele menționate
anterior la arii de intervenție.
ELENA sprijină Acordul Primarilor – Convenant of Mayors (www. eumayors.eu),
inițiativa a Comisiei Europene, dar nu este limitată la entitățile care au semnat acest
acord.
Beneficiari eligibili
 Autoritățile locale și regionale
 Organismele publice – structura creată de o autoritate publică sau de o entitate
legală guvernată de lege privată care are misiune de serviciu public, finanțată
mai mult de 50% din surse publice, ale căror proceduri interne și conturi sunt
dispuse controlului autorității publice și pentru care răspunde autoritatea
publică în cazul în care organismul public își încetează activitatea.

Programele de investiții dezvoltate trebuie să fie de peste 50 milioane
euro

În programele pregătite se pot solicita fonduri pentru:
 Clădiri publice și private colective, incluzând locuințe sociale și sistemele de
trafic, pentru a sprijini eficienta energetică ridicată – de exemplu reabilitarea
termică a clădirilor în vederea reducerii consumu lui de energie (atât încălzire,
cât și electricitate), izolare termică, aer condiționat și ventilare eficiente,
 Sisteme de iluminat public eficient

96
 Integrarea surselor de energie regenerabilă în mediul construit – de exemplu
panouri fotovoltaice, biomasa ș i panouri solare (pe clădirile publice și private
colective)
 Investiții în renovare, extinderea și construirea de noi rețele de termoficare
zonale, inclusiv rețele bazate pe combinarea termoficării și electricității
(combined heat and power CHP), sisteme d escentralizate de tip CHP
 Transport public urban pentru a sprijini creșterea eficienței energetice și
integrarea surselor de energie regenerabilă, de exemplu autobuze cu eficiența
energetică ridicată, inclusiv autobuze hibrid, sisteme de propulsie cu nivel scăzut
de carbon, investiții pentru facilitarea introducerii mașinilor electrice, investiții
pentru a îmbunătăți logistica în zonele urbane
 Infrastructura locală inclusiv grinduri inteligente, infrastructura IT&C pentru
eficiența energetică, echipamente u rbane eficiente din punct de vedere energetic,
facilități pentru transport intermodal și infrastructura de alimentare cu
combustibil pentru vehiculele care funcționează pe combustibil alternativ

Categorii de costuri eligibile ASISTENȚA TEHNICĂ
Costurile legate de suport tehnic necesar pentru pregătirea, implementarea și
finanțarea programului de investiții, cum ar fi:
 Studii de fezabilitate
 Studii de piață
 Structurarea programului
 Planuri de afaceri
 Audit energetic
 Pregătirea procedurilor de achiziții pub lice

97
Costurile legate de personal nou recrutat desemnat să dezvolte programul de investiții
sunt costuri eligibile. Aceste costuri include salariile actuale, plus taxele de securitate
socială și alte costuri legate de remunerare.
Costurile cu echipamentele cum sunt echipamentele de măsurare, computere, spații de
birou, sunt neeligibile.
Costurile legate de TVA sunt eligibile dacă este documentat ca aceasta taxa nu poate fi
recuperată de beneficiar.
Dimensiunea acestor costuri nu pot depăși 4% din valoarea p rogramului de investiții
(investiții de tip FEDR).
Programul ELENA finanțează toate aceste activități, în proporție de 90%, 10% fiind
aportul propriu al autorităților locale, eșalonat în conformitate cu calendarul de
eliberare a fondurilor, convenit cu Ba nca Europeană de Investiții.
Durata proiectului finanțat prin program: maxim 3 ani
Depunere la Banca Europeană de Investiții

3) Intelligent Energy -Europe programme (IEE II)

Intelligent Energy -Europe programme cuprinde acțiuni din următoarele domenii:
a) Eficienta energetică și utilizarea rațională a resurselor energetice (SAVE),
inclusiv:
• Îmbunătățirea eficienței energetice și utilizarea rațională a energiei, în
special în construcții și sectoare industriale;
• Sprijinirea, pregătirea și aplicarea de măsuri legislative.
b) Resurse noi și regenerabile de energie (ALTENER), inclusiv:

98
• promovarea surselor de energie noi și regenerabile pentru producția
centralizată și descentralizata de electricitate, încălzire și răcire și
sprijinirea și diversificarea astfel a su rselor de energie;
• integrarea surselor de energie noi și regenerabile în sistemele energetice
mediul local și;
• Sprijinirea pregătirea și aplicarea de măsuri legislative.
c) Energie în transporturi (STEER) promovarea eficienței energetice și a utilizării de
surse de energie noi și regenerabile din transporturi, inclusiv:
• sprijinirea inițiativelor privind toate aspectele energetice din transporturi
și diversificarea combustibililor;
• promovarea utilizării combustibililor regenerabili și a eficienței energetice
în transporturi;
• Sprijinirea, pregătirea și aplicarea de măsuri legislative.
d) Inițiativele integrate combina câteva domenii specifice menționate mai sus sau cu
privire la anumite priorități ale UE. Acestea pot include acțiuni de integrare a
eficienței energet ice și a surselor regenerabile de energie în mai multe sectoare
ale economiei și / sau combinarea diferitelor instrumente și actori în cadrul
aceleiași acțiuni său proiect.
Acțiunile sprijinite în cadrul programului IEE ÎI avea un impact semnificativ la ni vel
european, un profil de mare și cea mai largă posibilă relevanță pentru cetățeni și
politicile europene.

99
4) SmartCity
Pe fondul schimbărilor economice și tehnologice cauzate de globalizare și de procesul
de integrare, orașe din Europa se confruntă cu pro vocarea de a combina
competitivitatea și dezvoltarea urbană durabilă simultan. Foarte evident, această
provocare este de natură să aibă un impact asupra problemelor de fond urbane, cum ar
fi locuințe, economie, cultură, socială și de condițiile de mediu.
Acest proiect, cu toate acestea, nu se ocupă de metropolele europene importante, ci de
orașe de dimensiuni medii și perspectivele lor de dezvoltare. Chiar dacă marea
majoritate a populației trăiește urban în astfel de orașe, accentul principal al cercetării
urbane tinde să fie pe metropole "global". Ca urmare, provocările orașelor de
dimensiuni medii, care pot fi destul de diferite, rămân neexplorat e la un anumit grad.
Orașe le de dimensiuni medii, care trebuie să facă față concurenței din metropole mai
mari cu privire la aspectele corespunzătoare, par a fi mai puțin bine dotate din punct de
vedere al masei critice, resursel or și capacit ății de organizare.
Astfel au fost elaborate criteriile de trei knock -out pe baza acestor 1.600 de orașe:
 Populația urbană în tre 100.000 și 500.000 (pentru a obține orașe de dimensiuni
medii)
 Cel puțin 1 Universitate
 Un areal de 1.500,000 locuitori (pentru a exclude orașele care sunt dominate de
un oraș mai mare)
Orașele inteligente (SmartCities) pot fi identificate (și clasate ) pe șase axe principale sau
dimensiuni:
 economie inteligenta
 mobilitate inteligenta
 un mediu inteligent
 persoane inteligente
 viață inteligentă
 guvernare inteligent ă

100
Aceste șase axe sunt conectate cu teoriile tradiționale regionale și neoclasic de creștere și
dezvoltare urbană. În special, axele se bazează pe teoriile de competitivitate regională,
transporturi și TIC, economie, resurse naturale, capital uman și social, calitatea vieții,
precum și participarea cetățenilor la guvernarea orașelor.
Un oraș poat e fi definit drept "inteligent" atunci când investițiile în capitalul uman și
social, în infrastructurii de dezvoltare economică tradițională (transport) și moderne
(TIC), comunicare durabilă și de o înaltă calitate a vieții, cu o gestionare rațională a
resurselor naturale, se realizează prin acțiuni participative și angajament.
Caracteristici principale ale unui smart city
Dezvoltarea infrastructurii
Aceasta utilizare este centrat ă în jurul "utilizării infrastructurii de rețea pentru a
îmbunătăți eficien ța economică și politic ă și de a permite dezvoltarea socială, culturală
și urbana", unde infrastructura indic ă servicii de afaceri, servicii de locuințe, petrecere a
timpului liber și de stilul de viață, și TIC (telefoane mobile și fixe, TV prin satelit, r ețele
de calculatoare, e -commerce, servicii de internet), și aduce în prim plan ideea unui oraș
ca model principal de dezvoltare și de conectivitate, ca sursa de creștere.
Este subliniat rolul important al industriilor high -tech și creative în dezvoltarea urbană
pe termen lung.
Ideea de bază este c ă slujbele creative sunt în creștere și firmele acum se orie ntează
pentru a atrage "creativ ". În timp ce prezența unei forțe de muncă creativă și calificată
nu garantează performan ța urbană, într -o economie bazată pe cunoaștere și din ce în ce
mai globalizat ă, acești factori vor determina din ce în ce mai mult succesul orașului.
O strategie pentru crearea unui mediu competitiv
Un "oraș inteligent" este considerat a fi unul care profită de oportunitățile pe care TIC le
oferă pentru a crește prosperitatea locală și competitivitatea – o abordare care
presupune o dezvoltare urbană integrată, bazată pe multi -actori, multi -sectoare, și
perspective multi -nivel.
Acest lucru conduce la un "accent pe bază de afaceri conduse d e dezvoltare urbană",
crearea de orașe prietenoase mediului de afaceri, cu scopul de a atrage noi afaceri.
Datele arată că orașele orientate spre afaceri sunt într -adevăr printre cele cu o
performanță socio -economice satisfăcătoare.

101
Capacitatea de intelig ența locală este indisolubil legată de cea a economiei bazate pe
cunoaștere, în care inovația și tehnologia sunt principalele motoare ale creșterii și
informării comunitare colective, care subliniază capacitatea și rețelele ca principalii
factori ai succes ului unei comunități. Acest lucru necesit ă o pertinent ă paradigm ă de
planificare pentru dezvoltare a urbană, regional ă și de gestionare a inovă rii, similar cu
conceptul legat de "orașe inteligente" (sau comunități, clusters, districte, teritorii – multe
clustere). Prin dezvoltarea sectorului concentrat, grup sau pe bază de strategii
inteligen te mai complexe ale orașului, teritoriile se pot stabili în mecanismele de inovare
– mișcare de dimensiuni globale și de a spori substanțial sistemele lor de inovare .
O abordare de orașe durabile și favorabile incluziunii
O abordare alternativă acord ă o atenție profundă rolului capitalului social și relațional
în dezvoltarea urbană. Aici, un oraș inteligent va fi un oraș al cărui comunitate a învățat
să învețe, să se adap teze și să inoveze. Acest lucru poate include un puternic accent pe
scopul de a realiza incluziune a socială a diverșilor locuitor i din mediul urban în
serviciile publice și accent privind participarea cetățenilor la co -design .
Durabilitatea este văzut ă aici ca o componentă strategică majoră a orașelor inteligente.
Trecerea la sustenabilitate socială poate fi văzută în integrarea tehnicilor de e –
participare, cum ar fi consultare a on-line și de deliberare asupra modificărilor propuse
de servicii pentru a spri jini participarea utilizatorilor în calitate de cetățeni în procesul
de democratizare a deciziilor luate cu privire la nivelurile viitoare de furnizare.
Durabilitatea mediului este importantă într -o lume în care resursele sunt limitate, iar în
cazul în car e orașele își bazează tot mai mult dezvoltarea și bogăția lor pe resurse
turistice naturale și exploatarea lor trebuie să garanteze utilizarea în condiții de
siguranță și regenera re de patrimoniului natural. Acest ultim punct este legat de
dezvoltarea afac erilor cu LED -uri, pentru c ă luarea de măsuri de stimulare a creșterii,
pe de o parte, și protecția de link -uri slabe, pe de altă parte, este o piatră de temelie
pentru dezvoltarea urbană durabilă.
Oamenii trebuie să fie capabili de a utiliza tehnologia în scopul de a beneficia de aceasta
(a se vedea capacitatea de absorbție). Când problemele sociale și relaționale nu sunt
luate în mod corespunzător în considerare, polarizarea socială poate apărea ca rezultat.
Rețele de senzori wireless pentru orașe inteli gente
Rețele le de senzori wireless reprezintă o tehnologie specifică, care ajuta la crearea de
Orașe inteligente. Scopul este de a crea o rețea distribuită de noduri de senzori

102
inteligenți care pot măsura mai mulți parametri, pentru o gestionare mai eficie ntă a
orașului. Datele sunt livrate fără fir și în timp real de cetățeni sau de la autoritățile
competente.
De exemplu, cetățenii pot monitoriza concentrația poluării în fiecare stradă din oraș sau
minim alarme automate atunci când nivelul radiațiilor creș te un anumit nivel. De
asemenea, este posibil pentru autoritățile publice să optimizeze irigarea parcurilor sau
iluminarea orașului. Scurgerile de apă pot fi ușor de detectat sau se pot genera hărți de
zgomot. Coșurile de gunoi pot trimite o alarmă atunci când acestea sunt aproape pline.
Traficul de vehicule poate fi monitorizat în scopul modificării luminilor orașului într -un
mod dinamic. Traficul poate fi redus cu sisteme de management care detectează unde
este cel mai apropiat loc de parcare disponibil. Posesorii de automobile obțin informații
în timp util astfel încât ace știa pot localiza un loc de parcare , economisind timp și
combustibil. Această informație poate reduce bl ocajele de trafic și de poluare,
îmbunătăți nd calitatea vieții.
Instrumente econom ice
Prețul plătit de consumator pentru diferitele forme de energie depinde de costurile de
producție și de transport al acestora, de eventualele taxe pe energie, de TVA (pentru
populație), de eventuale taxe asupra emisiilor de CO 2 și de eventualele stimule ntele
reglementate. Influența acestor parametri este simțită de consumatori în momentul
plații energiei electrice utilizată.
Creșterea pre țurilor la energie, întotdeauna suportate de consumator, influențează
comportamentul acestora: cu cât e mai scumpă en ergia cu atât se erodează puterea de
cumpărare a acestora. În cazul în care cre șterea pre țurile se limitează la anumite forme
de energie (de exemplu, combustibilii fosili pentru energie) este probabil ca sursele în
cauză să fie înlocuite, atât de companii, cât și de consumatorii privați, cu surse
alternative de energie. Chiar și investi țiile în economiile de energie devin mai
interesante în această lumină.
Această tendin ță întărește piața societă ților care oferă sisteme, produse și servicii pentru
o exploa tare eficientă de energie. Legăturile dintre pre ț, ofertă și cerere vor consolida în
viitor, tendința de abandonare treptată a surselor de combustibili fosili, inclinând
balanța în favoarea inițiativelor în domeniul economiilor mari de energie și a
deschid erii spre inovare în domeniul eficien ței energetice și producției de energie din
resurse regenerabile. În cele din urmă, această cale se va dovedi favorabilă și din punct

103
de vedere economic devenind unul din fundamentele dispozitivului strategic DESTIN
O3 (2030). Toate acestea vor contribui la redefinirea viitoarei structuri economice locale
ca o economie bazată pe tehnologii cu emisii reduse de CO 2. În prețul energiei există și
alte variabile și instrumentele economice care pot juca un rol cheie. Semnifi cația
strategică a acestor instrumente de politică rămâne neschimbată chiar și în lumina
efectelor cre șterii prețurilor la energie.
Instrumentele economice avute în vedere de prezentul dispozitiv sunt:

Stimulente le
Stimulentele sunt măsuri monetare sau n on-monetare, care au drept scop limitarea
riscului de investi ții într -un domeniu și, în consecin ță, conduc la introducerea accelerată
de inova ții pe pia ță reușind de asemenea să declan șeze o schimbare de mentalitate în
rândul consumatorilor. Ele pot avea f orma unor subven ții, credite, garan ții, capital de
investiții, deduceri fiscale, scutiri vamale, reduceri, concesiuni monetară etc. DESTIN
O3 (2030) își va defini un sistem de stimulente până în 2016, astfel:
• stimulente care să conducă la o schimbare de atitudine în favoarea unei înalte
eficiențe energetice
• stimulente care să promoveze tranzi ția către surse alternative de energie
• stimulente care să permită creșterea capacității de a scurta perioadă de la concepere
la ajungerea pe pia ță a produselor inovatoare.
Stimulentele ar trebui să fie alocate într -un mod care să îmbunătățească capacitatea
intrinsecă de inovare a economiei și care să aducă beneficii imediate pentru cetă țeni.
Durata de aplicare a oricărei măsuri trebuie să fie menținută numai pân ă la momentul
în care obiectivul este atins. Stimulentul nu trebuie văzut că o măsura permanenta sau
ca o măsură fără obiective clare și precise pentru a nu crea premise pentru o denaturare
a pieței. Sistemul de stimulente DESTIN O3 (2030) va fi definit până în 2016 în
conformitate cu Reglementările în domeniul ajutorului de stat aplicabile autorităților
publice locale cu Legea 215/2001 cu administrației publice locale și legea 287/2009
privind intrarea în vigoarea Codului Civil si legea 571/2003 privind Codul fiscal.
Prezent ăm mai jos cadrul general oferit de reglementările privind ajutorul de stat.

104

105

106

107

Sursa: www.consiliulconcurentei.ro

Tranzacționare cotelor de CO 2
Schimbul cotelor de emisii este un instrument al noului tip de econo mie de pia ță, care
are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu ajutorul costurilor minime
economice. Cu acest sistem, Uniunea Europeană inten ționează să -și țină angajamentul
de a reduce emisiile de gaze de seră. În 2005, a fost introdus sis temul european de
comercializare a cotelor de emisii (ETS) pentru comer țul drepturilor de emisie ale UE
(EUA). Cadrul juridic este dat de Directiva 2003/87/CE din 13 Octombrie 2003. La baza
ETS, sta dreptul de a participa al tuturor persoanelor fizice și juridice, acesta sistem
fiind definit ca un sistem de "cap and trade". Prin acest sistem se stabilește un preț

108
pentru orice obiectiv ce poate influența calitatea mediului și anume capacitatea
atmosferei de a absorbi emisiile nocive pentru climă ale acestui a. În fapt există două
piețe:
Piața circuite obligatorii (compliance market) care este destinată respectului
angajamentelor internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această
piață cuprinde „drepturi de emisie” și „certificate de red ucere a emisiilor în afara
granițelor”.
„Drepturile de emisie ”:
AAU – Assignent amount units: Sunt drepturile de emisie primite de fiecare stat în
virtutea Protocolului de la Kyoto pentru o perioadă de angajament.
RMU – Removal units – desemnează drepturile de emisie generate ca urmare a unei
creșteri a performantelor naționale de reducere a emisiilor de carbon în plus de AAU.
EUA – EU Alloances – desemnează drepturile de emisie atribuite
companiilor/întreprinderilor participante la sistemul european de schim b de drepturi
de emisie.
Sisteme naționale de promovare a eficien ței energetice (titluri de eficien ță energetică).
Titlurile de Eficiență Energetică – TEE
– Sunt emise de GME în favoarea distribuitorilor, a societăților conduse de acești
distribuitori, a soc ietăților operatoare în sectorul serviciilor energetice (ESCO) pentru a
atesta reducerea de consumuri făcută prin intervenții și proiecte de creștere a eficienței
energetice.
Piața TEE permite:
– Cumpărarea de titluri de către distribuitorii care, prin inte rmediul proiectelor lor,
obțin reduceri inferioare obiectivului lor anual și trebuie să dobândească pe piață
titlurile lipsă pentru a -și respecta obligațiile;
– vânzarea de titluri de către distribuitorii care fac reduceri mai mari decât obiectivul
anual ș i care pot realiza profituri vânzând pe piață titlurile în exces;
Vânzarea de titluri obținute din proiecte autonome de către ESCO care, netrebuind să
respecte nici o obligație, au posibilitatea de a obține profit pe piață.

109
„Certificate de reducere a emisi ilor în afara granițelor”
ERU – Emission reduction units – desemnează certificate ce rezulta prin realizarea
proiecte MOC (Mecanism de Implementare Mixt) -JI (Joint implementation) în
conformitate cu articolul 6 din protocolul de la Kyoto.
CE- Certified emis sion reduction – care desemnează exclusiv certificatele rezultate din
proiecte MDP (Mecanism de Dezvoltare Nepoluant) – Clean Development Mechanism –
CDM în conformitate cu articolul 12 al protocolului de la Kyoto.
tCER – Termporary CER – este un certificat d e reducere a emisiilor obținut în cadrul unui
proiect MDP (Mecanism de Dezvoltare Nepoluant) de împădurire sau reîmpădurire.
Certificatele tCER au scaden ța sfârșitul perioadei de angajament următoare emiterii și
pot fi reînnoite dacă absorb ția de CO 2 a păd urii poate fi certificata după proceduri
specifice.
lCER – long term CER – este un certificat de reducere a emisiilor obținute în cadrul unui
proiect MDP(Mecanism de Dezvoltare Nepoluant) de împădurire sau reîmpădurire.
Certificate lCER au ca dată de expira re durata proiectului și nu pot fi reînnoite. Ele pot
fi înlocuite prin alte certificate dacă proba absorb ției de CO 2 nu poate fi adusă la fiecare
5 ani.

Piața circuite voluntare (Voluntary/Verified Emission Reduction – VER) provin din
piața de carbon vo luntară și răspund standardelor dezvoltate de instituții private.
Aceste unități, ca de exemplu: certificate „ Gold Standard Voluntary Emission
Reduction” (VER) ale fundației Gold Standard, certificatele „Verified Carbon Units”
(VCU) ale lui „Verified Car bon Standard” sau certificate „Plan Vivo Certificates ale
fundației „Plan Vivo”. Certificatele de pe piața voluntară nu pot fi utilizate de state în
cadrul angajamentelor acestora de reducere a emisiilor conform protocolul de la Kyoto.
Pentru certificarea VER trebuie parcurse următoarele etape (exemplu în sistemul My
Climate):
Etapa 1. Ideea de proiect – este fixată într -un document „Project Idea Note” (PIN)
Etapa 2. Document de definire al proiectului – „Project Design Document” (PDD). Sunt
furnizate info rmații care privesc volumul de reducere a emisiilor așteptate pentru o
perioadă de 7 -10 ani și metodele de monitorizare a rezultatelor pe durata proiectului.

110
Etapa 3. Validarea de către o instituție independenta – Designated Operațional Entity
(DOE).
Etapa 4. Monitorizarea – realizarea de rapoarte de activitate pentru validarea
previziunilor din PDD.
Etapa 5. Verificarea – Pentru validarea PDD este realizată o verificare privind
corectitudinea raportului de monitorizare.
Etapa 6. Înregistrarea VER – După ver ificarea raportului de monitorizare sunt
înregistrate în registrul „My Climate VER” reducerile de CO 2 în tone. Aceste VER Gold
Standard sunt înregistrate în conturile Gold Standard.

Pentru certificarea CER trebuie parcurse următoarele etape:
Etapa 1. Idee a de proiect – este fixată într -un document „Project Idea Note” (PIN)
Etapa 2. Document de definire a l proiectului – „Project Design Document” (PDD) și
acord al țării de primire. Sunt furnizate informații care privesc volumul de reducere a
emisiilor aștep tate pentru o perioadă de 7 -10 ani și metodele de monitorizare a
rezultatelor pe durata proiectului.
Etapa 3. Validarea de către o instituție independent ă – Designated Operațional Entity
(DOE). Pe perioada de validare PDD -ul este publicat pe o perioadă de 30 de zile pe site –
ul web: UNFCCC pentru dezbateri.
Etapa 4. Înregistrarea – după validare promotorul proiectului depune o cerere de
înregistrare a proiectului. Înregistrarea este decisa de CDM Executive Board în calitate
de organ executiv al Națiunilor Un ite în materie de Clean Development Mechanism.
Etapa 5. Monitorizarea – realizarea de rapoarte de activitate pentru validarea
previziunilor din PDD.
Etapa 6. Verificarea – Pentru validarea PDD este realizată o verificare privind
corectitudinea raportului d e monitorizare.
Etapa 7. Emiterea și transmiterea CER. După raportul de monitorizare conform CDM
Executive Board autorizează emiterea și transmiterea CER. Din acest moment Cer devin
certificate negociabile pe diferite sisteme de tranzacționare a emisiilor. Transmiterea se
face sub forma numerică în conturile vânzătorilor și/sau cumpărătorilor.

111
Carbon offset:
– Reprezintă acel mecanism prin care o instalație ce nu reușește să reducă emisiile de
gaz seră la sursă, poate dobândi de la un terț o cantitate de cred ite de carbon
echivalente emisiilor care trebuie reduse conform angajamente lor.
– Principiul fundamental al carbon offsetting este că o certă cantitate de anhidridă
carbonică produsă poate fi compensată de o cantitate echivalentă de anhidridă
carbonică abso rbită, de exemplu de o pădure.
Având în vedere suprafețele împădurite ale teritoriului , Drobeta Turnu Severin își
propune să stimuleze eforturile locale de valorificare a acestei oportunități.

Instruire, con știentizare și strategie de comunicare
Formarea profesională, în toate formele sale, este unul dintre pilonii fundamentali ai
dezvoltării durabile. Încorporarea temei dezvoltării durabile în educa ție-formare este
esențială pentru crearea și susținerea unei culturi a durabilită ții ca un principiu genera l
de acțiune socială. În acest sens, este necesar să crească gradul de conștientizare al
populației în domeniul temelor dezvoltării durabile în așa fel încât să genereze un nou
sistem de valori centrat pe managementul energiei în special și al resurselor în general
și pe principiul solidarită ții.
Complexitatea unei strategii energetice necesită pregătire profesională specifică și
actualizarea continuă a cuno ștințelor. Pare dificil de găsit personal calificat de
specialitate în domeniile inovatoare ca asi stența tehnică pentru implementarea unui
sistem de transport bazat pe vehicule electrice din noua genera ție, ca și pentru noile
tehnologii din industria construc țiilor. Personalul calificat local ar trebui să aibă acces la
formare continuă , care să țină co nt de noile evolu ții în special privind eficien ța
energetică a clădirilor si pentru industria de construcții în general. În timpul punerii în
aplicare a acestui dispozitiv strategic vă fi creată o platformă de "instruire". Certificarea
reprezintă o oportun itate de a umple această lipsă/acest decalaj.
Drobeta Turnu Severin are în prezent o capacitate limitată de a certifica în domeniul
eficienței energetice a produselor și proceselor pentru pia ța. Atât popula ția, cât și lumea
de afaceri trebuie să fie cont inuu informate și sensibilizate cu privire la necesitatea
utilizării inteligente a energiei precum și despre noil e forme tehnico -economice de
valorificare a oportunităților create de sectorul energetic. Prin urmare, este oportun să
se adapteze în mod const ant comunicarea la nevoile diferitelor grupuri țintă.

112
Exploatarea pozi ției teritoriului pe pia ță
Drobeta Turnu Severin are o anumită poziție puternică pe piață ca fiind unul dintre cei
mai mari producători de energie electrică din surse hidro din România. În acest sens, ar
fi oportuna crearea unei "re țele de achizi ții verzi" compus ă în special din structuri și
instituții publice ca promotori ai noilor valori pentru susținerea economiei locale.

Orientare spre promovarea cercetării
Cercetarea depinde de fin anțarea publică. Pentru a fi în măsură să exploateze într -un
mod eficient resursele limitate este necesar să se identifice aspectele cheie pentru
promovarea cercetării și inovării, acestea trebuind să susțină priorită țile planurile de
dezvoltare. Acest lu cru nu înseamnă să limiteze libertatea de cercetare ci doar o dorința
de susținere a acesteia.

Sprijin și susținerea în crearea de furnizori în domeniul energetic și crearea de modele
de contractare
Directiva UE 2006/32/CE din 5 aprilie 2006 privind util izarea eficientă a energiei și a
serviciilor energetice permite unei ter țe părți finanțarea măsurilor de îmbunătă țire a
eficienței energetică pe baza unui acord contractual. În plus fa ță de furnizorul de
energie și de beneficiarul măsuri i, acordul ("contra ct de performan ță energetică")
implică participarea unui ter ț executant și finan țator.
Această a treia parte (furnizorul de servicii în domeniul energetic, în limba engleză
"ESCO" Energy Service Company) poate fi o persoană fizică sau juridică care furniz ează
servicii de energie și / sau punere în aplicare a unor măsuri de eficien ță energetică în
structurile sau la sediul unui utilizator, acceptând un risc financiar. Acordul stabile ște
forma în care ar trebui să fie rambursate costurile de investiție în a stfel de măsuri.
Contravaloarea serviciilor prestate se calculează în baza îmbunătă țirii eficien ței
energetice și se întinde pe o perioadă de timp cât mai îndelungata. Suma corespunde
unei anuități ce reprezintă o parte din economiile realizate. Marele av antaj al modelelor
contractante, în special pentru administra ția publică, derivă din faptul că integral pre-
finanțarea nu va mai afecta Bugetul. Un alt avantaj de luat în considerare este faptul că
furnizorii ESCO sunt interesați într -o intervenție de cal itate.

113
Cum finanțarea prin contracte de tip ESCO va reprezenta o componentă importantă a
implementării DESTIN O3 (2030) prezent ăm conceptul contractelor ESCO:
Contracte ESCO
O companie de servicii energetice (acronim: ESCO) este o companie care oferă o gam ă
largă de solu ții de energie complete, inclusiv design și implementare a proiectelor
pentru eficientizarea energiei, conservarea energiei, infrastructurii de outsourcing,
generarea de energie electrică, precum și de gestionare a riscurilor. În Marea Brita nie se
dezvolta un nou tip de afacere ESCO care se concentrează mai mult pe metode de
finanțare inovatoare. Acest nou concept presupune implementarea sau chiar înlocuirea
vechiul ui sistem cu unul nou mai eficient din punct de vedere a consumului de energie ,
astfel încât să se reducă costul energiei globale ale unei clădiri.
Proprietarii construcț iilor care apelează la serviciile ESCO vor beneficia de red uceri ale
consumului de energie , iar din beneficiul obținut, aceștia trebuie să plătească o rată
pentru a rambursa ESCO în calitate de finanț ator. B eneficiul (economisire a energiei) ca
sursa de finanțare va fi determinat pentru a depăși rata. ESCO începe prin efectuarea
unei analize în profunzime a proprietă ții, proiectează o solu ție eficientă energetic,
instalează elementele necesare și menține sistemul pentru a asigura economii de energie
în timpul perioadei de recuperare a investi ției: economii le în costurile de energie sunt
folosite pentru a plăti înapoi investi țiile de capital pe o perioadă de cinci pân ă la
douăzeci de ani, sau reinvestite în clădire pentru a permite upgrade -uri de capital , care
altfel ar fi imposibil de realizat. În cazul în care proiectul nu atinge obiectivele, ESCO
este responsabil pentru plata diferen ței.
Începutul activită ții pr ivind economiile de energie s -a datorat crizei energetice a anilor
1970. Fiecare antreprenor a dezvoltat diferite modalități de combatere a cre șterii
costurilor energiei. Unul dintre primele exemple a fost o companie din Texas, Energia
Timpului, care a introdu s un dispozitiv de comutare pentru a automatiza iluminatul și
alte echipamente pentru automatizarea consumul de energie în general. Motivul
principal pentru care produsul nu a fost vândut ini țial a fost pentru că poten țialii
utilizatorii erau scepticii în ceea ce privește eficien ța respectivului mecanism. Pentru a
combate această îndoială, compania a decis să instaleze în avans aparatul și să ceară un
procent din economiile care a fost acumulate. Rezultatul a fost bază pentru modelul
ESCO. Prin acest proce s, compania a realizat vânzări mai mari deoarece economiile au
fost mari.

114
Odată cu cre șterea costurilor de energie a crescut și disponibil itatea tehnologiilor de
eficientizare energetică pentru iluminat, pentru sistemele HVAC (încălzire, ventila ție și
aer condiționat) și pentru construcții care utilizează eficient energia . Termenul ESCO a
devenit tot mai cunoscut în rândul poten țialilor clien ți care doresc să îmbunătă țească
sistemele clădirilor, fie pentru că sunt depă șite și trebuie să fie înlocuite, fie pentru o
reducere a consumului de energie.

Cum funcționează?
Metode de eficientizare energetică
După aplicarea măsurilor de conservare a energiei (ECM), ESCO contorizează economia
de energie realizată prin implementarea proiectului după care prezintă cli enților noul
nivel mai scăzut al consumului înregistrat. Cea mai utilizată modalitate de calcul a
energiei economisite este măsurarea fluxului de energie obținut prin aplicarea
măsurilor de conservare a energiei (ECM) ce stă la baza calculului de dete rmina re a
energiei economisite. De exemplu, un ră citor de lichid ar necesita măsurători de
alimentare cu apă răcită și a temperaturilor de retur și echivalarea lor în kW. Avantajul
acestei abordări este faptul că energia fluxurilor asociate cu ECM sunt luate î n
considerare.
Această metodă este descrisă ca o opțiune A și opțiune B la Protocolul Internațional de
Măsurare și Verificare (IPMVP – Internațional Performance Measurement and
Verification Protocol) . Tabelul 1 prezintă diferite opțiuni. Opțiunea A arăta c âteva
măsurători care ar permite estimări ale unor parametri. Opțiunea B arata măsurători
pentru toți parametrii. În ambele opțiuni calculele sunt făcute pentru a determina
energia economisită. Opțiunea C folosește facturile utilităților pentru a determina
energia economisită.

Descrierea Domenii de aplicare
A
Măsurarea parțială a
reabilitării Economia realizat ă este
determinat ă prin
măsurarea parțiala a unei
secțiuni și a m ăsurilor de
eficientizare energetic ă In cazul modernizării
iluminatului, înainte si după
îmbun ătățirea eficien ței
instalației sunt măsurate
energiile utilizate. De obicei

115
folosite. O parte din
parametrii sunt măsur ați. sunt analizate ore de
funcționare iluminat.
B
Reabilitarea
Economia de energie este
determinat ă prin utilizarea
unei foi de calcul care
măsoară energia utilizat ă
prin sistemul ales prin
masurile de eficientizare
(ECM) folosite. Variația vitezei fluxului pe
conducta. Energia electric ă
utilizat ă este măsurată cu
metru kWh furnizat de
motorul pompei electrice.
C
Întrea ga facilitate (facturile
utilitarilor ) Economia de energie este
determinat ă prin
măsurarea energiei
utilizate pe metru de
suprafața utilizat. Facturile
vor fi ajustate în funcție de
anotimp. Multe m ăsuri de
eficientizare energetic ă
influențează majoritatea
sistemelor din clădire . Sunt
folosite facturile de utilit ăți.
D
Calibrarea simulării Econo mia de energie este
determinată folosind
simulări pentru clădiri .
Aceasta opțiune este
folosit ă mai rar și este
utilizat ă în primul rând
atunci când nu s -au
reamen ajat utilitățile . Varietatea programului de
management energetic
influențează multe sisteme
într-o clădire , iar atunci
când nu exist ă o baz ă de
date poate dura chiar ani.

Exista multe situa ții in care Opțiunea A si Opțiunea B (Măsurarea si Calcularea) este cea mai
buna abordare de măsurare a energiei economisit ă. Așadar , ESCO insist ă în utilizarea opțiunilor
A si B. Dacă ESCO este un contractor în domeniul iluminatului, atunci opțiunea A este
relevantă. Măsurătorile se fac la fața locului înainte și d upă dezvoltarea investiției.
Acestea se vor face după mai multe ore de funcționare, rezultatele ob ținute se vor
introduce într -o foaie de calcul pentru a determina economiile realizate. Aceeași foaie
de calcul poate fi folosită de mai multe ori.

116
Deoarece ESCO propune o varietate de retehnologizări, este necesar să se utilizeze toate
opțiunile pentru că apoi să se opteze pentru cea mai bună solu ție fiecărei acțiuni în
parte. Pentru controlul proceselor de reabilitare sau reabilitare a sistemelor de HVAC
(căldură, sistem de ventilație și aer condiționat – heating, ventilation and air
conditioning) cea mai bună alegere este opțiunea C.
După aplicarea măsurilor de conservare a energiei (ECM) trebuie determinate
economiile obținute prin implementarea proiectulu i. Acest proces este realizat frecvent
de ESCO prin procese de Măsurare și Verificare (M&V), realizată de client sau o terță
parte. Protocolul Internațional de Realizare a Măsurătorilor și Verificărilor este
principalul standard după care se realizează Măs urarea și Verificarea pentru a
determina energia economisită prin implementarea programului de management
energetic. Întrucât eficientizarea energetică presupune un nivel mai scăzut al energiei
utilizate, ele nu pot fi măsurate imediat. IPMVP oferă 4 metod e pentru a măsura
economiile reale realizate. Un plan pentru aplicarea celei mai adecvate dintre cele 4
metode generale pentru un anumit proiect este de obicei creat și convenit de toate
părțile înainte de punerea în aplicare a ECM.
IPMVP Opțiunea A – Îmbu nătățirea eficienței instalației: Parametrii cheie pentru
măsurarea economiei de energie sunt determinați prin măsurarea parametrilor de
performanta care definesc energia utilizată pentru aplicarea metodelor de eficientizare
energetica.
IPMVP Opțiunea B – Îmbunătățirea eficienței instalației: Parametrii energiei
economisite sunt determinați în funcție de măsurătorile energiei utilizate după
aplicarea măsurilor de eficientizare energetică.
IPMVP Opțiunea C – Reducerea consumului de energie este determinată prin
măsurarea energiei utilizate pentru întregul sistem.
IPMVP Opțiunea D – Simulări de reducere a consumului etalonat se determină prin
simulări ale consumului de energiei sau prin măsurarea nivelului de energie a
sistemului. Modelul de simulare trebu ie să fie etalonat creând un model energetic care
să se potrivească efectiv cu nivelul contorizat.

Implementarea unui proiect
Proiectul de reducere a consumului de energie începe de cele mai multe ori prin
dezvoltarea unor idei care pot genera eficientiza re energetică și mai ales reducerea
costurilor cu energia. ESCO este responsabil cu realizarea acestui obiectiv. ESCO oferă

117
potențialilor clienți propuneri de proiecte pentru eficientizare energetică sub formă de
contracte de performan ță. Se poate spune că ESCO realizează activitățile de
management al proiectelor. Odată ce proprietarul este con știent de posibilitatea unui
proiect de eficientizare energetică, acesta poate realiza proiectul cu oferta primită de
ESCO sau nu. În timpul perioadei de cercetare inițială, un auditor al ESCO vine la fața
locului pentru a analiza sistemul existent și pentru a determina ulterior măsurile care
vor fi aplicate pentru o eficientizare energetică fezabilă.
Această analiză preliminară a situației actuale se realizează de obicei gratuit.
Operațiunea descrisă anterior se numește audit energetic și situația analizată la
începutul proiectului reprezintă perioada de referință în realizarea studiului de
fezabilitate. Ipotezele pentru potențialul proiect sunt conturate de audit or împreună cu
clientul, după care echipa de ingineri ESCO aleg soluția cea mai potrivită.
În cadrul următoarei etape se vor defini detaliile tehnice și de design, astfel proiectul
începe să capete contur. Se vor calcula de asemenea costurile și economiile obținute
prin realizarea investiției. Inginerii ESCO sunt responsabili pentru alegerea celor mai
eficiente variante din punct de vederea al consumului energetic. Aceste măsuri pot
varia de la maxima eficien ță a sistemelor de iluminat și încălzire / aer c ondiționat
(inclusiv upgrade -uri), la motoare mai productive, cu variatoare de viteză și sistemele
centralizate de gestionare a energiei . Există o gamă extreme de largă de măsuri care pot
reduce consumul de energie.
Odată ce proiectul a fost elaborat și contractul de performan ță încheiat, faza de
construcție sau de punere în aplicare începe. După finalizarea acestei faze, începe etapa
de monitorizare și de între ținere sau de măsurare și verificare (M & V). Această fază
consta în verificarea calculelor de pre-construc ție aceasta fiind folosită pentru a
determina economiile efective de costuri. Această fază nu este întotdeauna inclusă în
contractul de performan ță. De fapt, există trei op țiuni pe care proprietarul trebuie să le
analizeze în perioada de evalua re a performan țelor contractului. Aceste op țiuni sunt, de
la cele mai ieftine până la cele mai scumpe.:
• Nici o altă garanție decât cea prevăzută în echipament;
• ESCO furnizează M & V pentru a analiza eficientizarea energetică pe termen scurt.
• ESCO furnizate de M & V pentru a analiza dacă eficienta energetică previzionată
corespunde pe toată perioada proiectului.
O operațiune normală implica împrumut ESCO pentru achizi ționarea de echipamente
sau pentru implementarea sistemului de eficientizare ener getică pentru clien ții săi.

118
Clientul plăte ște către ESCO ca o factură normală de utilități (sau o mare parte din ea),
iar economiile de energie permit ESCO să plătească doar o frac țiune din aceasta
furnizorului de energie. Diferen ța se duce la plata dobânz ii aferente împrumutului și
profit.

119
IV. AXELE STRATEGICE ALE INTERVENȚIEI

A. AXELE DE INTERVENȚIE

Măsurile de intervenție au ca principal obiectiv atingerea următoarelor ținte în ceea ce
privește eficientizarea energetică din Dr obeta Turnu Severin:
• reducerea pe cât posibil a consumului de energie la nivelul orașului exploatând
potențialul existent în creșterea eficienței energetice pe termen lung;
• înlocuirea combustibililor fosili cu resurse regenerabile și conservarea cât mai mult
posibil a resurselor de mediu de supra -exploatare;
• restructurarea sistemică pentru a promova inovarea sustenabilă în domeniile
economic și tehnologic și consolidarea unei culturi durabile.
Ca urmare a acestei abordări, este necesar să se adopte măsurile potrivite pentru toate
domeniile de acțiune. Din acest motiv, este important să se definească și să se regrupeze
aceste măsuri pe baza unor priorități strategice specifice de acțiune, astfel încât să poată
fi distinse ușor sinergiile existente în tre ele. Măsurile care urmează să fie luate pentru
punerea în aplicare a acestei filosofii în politica energetică pot fi împărțite în domenii
individuale de intervenție:
• Aprovizionarea cu energie și gestionarea inteligentă a energiei;
• Utilizarea rați onală și inteligentă a energiei;
• Reabilitarea durabilă a clădirilor și construcțiilor;
• Folosirea resurselor de energie naturale regenerabile;
• Măsuri generale de prevenire a schimbărilor climatice
• Inovație și transfer de know -how
• Continuitate în politica activă în domeniul energetic
Pe lângă alte abordări tipice de reducere a consumului de energie, măsurile luate cu
scopul de a exploata potențialul resurselor existente, a creșterii eficienței energetice și a
reducerii consumului de energie pe termen lung, includ și alte măsuri de tip preventiv

120
în diferite sectoare (planificare urbană, legi privind construcțiile civile), în scopul
influențării comportamentului populației.
Reducerea consumului de energie din combustibilii fosili este o prioritate . Fiecare kWh
de energie fosilă salvat duce la reducerea emisiilor de CO 2 și economisirea de resursă
neregenerabilă. Soluția acestei probleme ar fi utilizarea unor cantități mai mici de
resursă fosilă și apelarea la resurse alternative regenerabile.

1. Axa de intervenție: „Furnizarea și utilizarea inteligentă a energiei”
2. Axa de intervenție: „ Utilizarea inteligentă a energiei”
3. Axa de intervenție: „Reabilitarea clădirilor și promovarea construcțiilor
durabile”
4. Axa de intervenție: „ Utilizarea en ergiei obținută din surse regenerabile”
5. Axa de intervenție: „Măsuri generale de prevenire a schimbărilor
climatice”
6. Axa de intervenție: „ Inovație și transfer de know how”
7. Axa de intervenție: „ Politica activă în domeniul energetic“

121
1. Axa de intervenție: „Furnizarea și utilizarea inteligentă a energiei”

Drobeta Turnu Severin este recunoscută ca fiind una din regiunile cu potențial ridicat
pentru obținerea de energie prin hidro și biomasa.
Prezentul concept își propune:
1. La nivelul orașul ui Drobeta Turnu Severin vor fi propuse o serie de proiecte
pentru o conștientizare a populației cu privire la modul de consum a resurselor
energetice. Proiectele vor avea ca scop reducerea costurilor pentru energie prin
promovarea rețelelor de energie ele ctrică "rețea inteligentă" ("smart grid"). "Rețeaua
inteligentă" poate stabili consumul și costurile de energie, creând un echilibru între
producătorii de energie și consumatorii de energie electrică prin utilizarea unor sisteme
de stocare viitoare de ener gie.
"Rețeaua inteligenta" va fi o componentă importantă pentru a consolida utilizarea
resurselor regenerabile de energie, în scopul de a gestiona rațional resursele.
2. La nivelul orașului Drobeta Turnu Severin se va defini o listă de priorități pentru
luarea unor măsuri necesare de modernizare și extindere a rețelelor de distribu ție a
energiei electrice și termice.
3. Soluționarea problemei de transport a energiei în condiții de siguranță. Drobeta
Turnu Severin trebuie să asigure consumatorul de energie regen erabilă că va avea
aceeași calitate certificată.
4. Pentru a avea o evaluare a energiei din surse regenerabile cu risc de pierdere, se
vor crea sisteme inovative de acumulare a acestei energii.

122
2. Axa de intervenție „ Utilizarea inteligentă a energiei”

Pentru a crea stimulente mai eficiente și mai eficace în domeniul "reducerii consumului
de energie", ar trebui să se acorde o importanță sporită unor "măsuri mixte". Vor fi
promovate i nstalarea unor sisteme de captare a energiei solare pentru producerea de
apă caldă și izolarea termică a clădirilor.
a) Gospodăriile
 Sunt necesare eforturi pentru a consolida inițiativele de creștere a gradului de
conștientizare publică pentru dezvoltarea durabilă, în special la începutul adoptării
unei măsuri în domeniu.
 La inte rvale regulate (cel puțin o dată la doi ani) este esențial să se prezinte o serie de
informații cu privire la zonele sensibile (de exemplu, economii de energie în locuințe
multi -familiale, comportamentul aparatelor de consum, etc), sub formă de programe de
acțiune și în colaborare cu operatorii economici și partenerii sociali.
 Posibilitatea de reducere a costurilor obținută prin retehnologizarea și utilizarea
inteligentă a energiei în cadrul unei gospodării .
 Înființarea unui serviciu de consultanță energet ică.
 În conformitate cu noile directive UE 31/2010/UE, care au ca principal scop eficien ța
energetică a clădirilor, vor fi prevăzute analize periodi ce ale sistemelor de încălzire.
Analizele vor verifica, de asemenea, performan ța și dimensionarea sistemului în ceea ce
privește necesitățile de răcire ale clădirii.

b) Producerea de apă caldă
Pe viitor se urmărește producerea de apă caldă necesară în Drobeta Turnu Severin cu
resurse alternative, precum: biomasa, pompe schimb caloric și energie solară. În
sectorul turism necesarul de apă caldă va fi asigurat din surse de energie regenerabile.
 Noile investiții vor acoperi cel puțin 60% din necesarul de apă caldă menajera obținută
din surse regenerabile ;
 Noile investiții vor acoperi cel puțin 25% din necesarul de ene rgie termică obținută din
resurse regenerabile;

123
 În cazul condominiu, în care facilitățile pentru producția centralizată de energie
termică se caracterizează printr -un nivel ridicat al cerințelo r pentru încălzire, trebuie să
fie organizate activități speci fice de consultanță și campanii de sensibilizare pentru a
promova conversia spre utilizarea surselor regenerabile de energie sau, în absența
acestor alternative, de gaze naturale.
 Construirea unor instalații în sectorul terțiar și în clădirile rezidențiale cu consum mare
de energie termică va fi stimulată dacă acestea vor fi însoțite instalații solare adecvate .

c) Auditul energetic
În conformitate cu directiva UE 2002/91/CE, la vânzare propri etăților trebuie să fie
certificate în funcție de performanț a energ etică. De la 1 iulie 2010 acest certificat a
devenit de asemenea, necesar pentru semnarea contractelor de închiriere.
– Întrucât nu există o certificare a clădirilor din sectorul public, se vor face analize la
nivelul orașului pentru a clasifica clădirile în funcție de performanț a energetic ă.
– Se v a realiza auditul energetic al clădirilor din Drobeta Turnu Severin pentru a
identifica cele mai bune măsuri de reducere a consumului de energie și costurilor
aferente.
– Sistemul de certificare va fi extins, astfel î ncât să evidențieze într -un mod transparent
producția de energie din surse regenerabile pentru clădirile noi sau pentru clădirile
reabilitate.
– Pentru sectorul industrial se vor stabili posibilitățile de instalare a unor sisteme de
utilizare eficientă a ene rgiei și procesele industriale.

d) Relația cu localitățile vecine
Este important c a orașul Drobeta Turnu Severin să aibă o colaborare strânsă cu
localitățile vecine sau cu cele care împărtășesc aceeași cultură și valori. O comunitate
mai mare va avea o infl uență mult mai mare asupra schimbărilor climati ce și a reducerii
consumului de energi e, precum și reducerea emisiilor de CO2. Este important c a orașul
Drobeta Turnu Severin să formeze un front comun cu localitățile vecine împotriva
încălzirii globale, a po luării mediului s au a consumului necontrolat a resurselor

124
energetice. Vezi și proiectul de cluster în domeniu din Axa 3. „Reabilitarea clădirilor și
promovarea construcțiilor durabile”

e) Alte sectoare
– În sectorul industrial este necesară o retehnologizare p rin conversie a sistemelor
energetice tradiționale, întrucât acesta reprezintă cel mai important poluator din zonă,
precum și cel mai mare consumator de energie. Una dintre ramurile cele mai poluante
este industria navală și transportul.
– La nivelul orașul ui se vor realiza campanii de sensibilizare a populației cu privire la
importanța consumului rațional și eficient de energie.
– În cazul activităților de producție se va verifica nivelul consumului de energie luându –
se în considerare nivelul de eficien ță economică. Pentru activitățile în care raportul
valoare adăugată/consum de energie va fi negativ, vor propune măsuri de stimulare a
conversiei tehnologiei.

125
3. Axa de intervenție: „Reabilitarea clădirilor și promovarea construcțiilor
durabile”

Const rucțiile noi durabile și reabilitarea eficientă a clădirilor vechi conțin un mare
potențial în ceea ce privește eficientizarea energetică, potențial care ar trebui să fie
promovat în tr-un mod sistematic.
a) Măsuri pentru clădirile noi
– Se vor dezvolta proiect e care vor aborda problema reciclării materialelor rezultate în
urma demolării clădirilor.
– Se vor adopta reglementări în domeniul construcțiilor privind performan ța energetică a
clădirilor noi construite, eventual ca toate clădirile noi să se încadreze în categoria A.
– Prețul construcțiilor noi care o vor avea un grad ridicat de eficien ță energetică nu ar
trebui să crească semnificativ. În cazul în care se întâmpla acest lucru vor trebui
realizate noi stu dii pentru a realiza noi măsuri și ajustări în sistem .
– Se va interzice utilizarea materialelor cu un nivel ridicat de poluare a mediului folosite
în construcții.
În realizarea acestor deziderate (în special ultimele trei măsuri) va fi creat un
parteneriat zonal pentru realizarea unui CLUSTER tehnologic care să
valorizeze în mod durabil materialele construite și soluții inovative ecologice
pentru întreaga zonă. Se propune promovarea caselor pozitive din punctul de
vedere al consumului energetic, care pot fi introduse în circuitul turistic extra –
sezonier. În comparație cu un imobil standard, consumul energetic al caselor
pozitive va fi redus cu până la 90%. Suport al acestui demers poate fi sectorul
local cu actori importanți (capitol Economia).
Reducerea consumului de energie termică va fi permis a datorită si stemelor de
instalație, izolație , arhitecturii și poziționării ei. Casa este concepută astfel
încât consumul total de energie primară pentru toți consumatorii din
locuința, respectiv aparate casnice, ventilație, apă caldă, nu trebuie să
depășească 120 kWh/ mp pe an iar consumul anual pentru încălzire nu
trebuie să depășească valoarea de 15kWh/mp pe an. Vara, temperatura
interioară a casei este menținută sub 26 de grade C, iar iarna nu trebuie să
coboare sub 20 de grade C.

126

Un rol foarte mare în eficiență cas ei îl are poziționarea acesteia – casa trebuie
orientată spre sud pentru a beneficia de elemente de umbrire. Izolația acestei
case este mai groasă decât zidul. Tâmplăria și geamurile trebuie să aibă un
coeficient crescut de absorbție a radiației solare și să fie foarte eficiente din
punct de vedere energetic.
Apa acestei case este încălzită cu ajutorul unor panouri solare iar consumul
energetic trebuie să fie redus pentru toată aparatura electrocasnică.

Certificarea de durabilitate a clădirilor 3
Sistemel e de evaluare a durabilității mediu lui în industria construcțiilor evaluează
impactul asupra mediului printr -o serie de parametri care măsoară consumul de
energie și emisiile de materiale utilizate pentru construcții pentru confortul și calitatea
spațiului interior. Evaluarea se realizează prin utilizarea unei baze de date a
parametrilor de mediu, care includ, de exemplu , “energia gri” – emisiile de CO ², emisiile
poluante cauzate de producția și transportul de materiale.
Obiectivul final este realizarea unor construcții cu consum energetic redus și cu impact
ambiental redus, care să fie ușor de utilizat și controlat de către consumatori.
Principiile directoare sunt sintetizate, astfel:
1. Revoluția energetică globală, bazată pe eficien ța în construcții, economia
de energie și utilizarea surselor regenerabile de energie, clădiri noi, care
nu au nevoie de energie (sau aproape deloc) pentru încălzire și răcire,
2. Mediu de viață sănătos și confortabil pentru spațiile de locuit,
3. Economia de energie pentru renovarea clăd irilor existente,
4. Utilizarea de materiale și tehnologii eco -compatibile luând în considerare
impactul global în evaluarea ecologică. Iluminarea, sonorizarea optimă și
un sistem de aerisire a clădirii, toți acești factori au un impact semnificativ
în calita tea vieții.

3 Unul dintre principalele sisteme de certificare este Leadership în Energie si Proiectarea
Mediului (LEED) http://www.leed.net/. În Italia se extinde metoda de certificare Casa Clima
(http://www.agenziacasaclima.it )

127
b) Măsuri pentru clădirile existente
– Drobeta Turnu Severin își propune să reabiliteze clădirile în scopul scăderii consumului
de energie și să reanalizeze situația după reabilitare a clădirilor pentru o nouă
recalificare energetică.
– Pentru recalif icarea energetică a clădirilor din sectorul public va fi promovat un proiect
în cadrul facilitații ELENA finanțabil prin sistem ESCO .
– Reabilitarea clădirilor va putea fi și o soluție pentru acțiuni de combatere a crizei
economice. Vor fi create instrumente de stimulare a întreprinzătorilor locali și se vor
oferi sprijin populației pentru reducerea costurilor de energie în vederea combaterii
efectelor schimbărilor climatice .
– Se vor defini măsuri de încurajare a populației pentru reabilitare a clădirilor vizân d
reducerea nivelului pierderilor de energie.
– Se va realiza un sistem satelitar de monitorizare a eventualelor construcții neconforme.
– Se vor oferi stimulente pentru proprietarii de clădiri, a căror reabilitare duce la costuri
scăzute de energie (izolare p odea, etc.).
– Pentru clădirile deja reabilitate se vor face intervenții de reducerea a consumului de
energie prin îmbunătățirea sistemului de încălzire și instalarea unui sistem de producție
a energiei din surse regenerabile.
– Pentru creșterea eficienței ene rgetice se vor defini măsuri de reducere a consumului
energetic prin acordarea de subvenții. Stimulentele vor fi acordate pentru a efectuarea
de lucrări de izolare termică a clădirilor.
– De asemenea se vor promova stimulente pentru utilizarea în clădirile e xistente a
energiei termice obținută din surse regenerabile.
– Stimulentele pentru instalarea de panouri solare se vor defini pentru toate clădirile
indiferent de vechimea lor.
– Se vor realiza studii corespunzătoare în vederea identificării celor mai eficient e soluții
de reducere a concentrațiile de radon emise în urma modernizării clădirilor.

128
4. Axa de interven ție: „ Utilizarea energiei obținută din surse regenerabile”

Măsuri pentru cogenerare și trigenerare
La nivelul orașului se propun o serie de măsuri în ceea ce privește utilizarea
sistemelor de cogenerare, astfel:
– Cererea de energie termică din zonele rezidențiale (pentru zonele dificil de
acoperit) va fi acoperită de centralele de cogenerare (individuale sau
microzonale);
– Se va crea un serviciu de consu ltanță a părților interesate în obținerea energiei
printr -un sistem de cogenerare;
– Pentru acordarea autorizațiilor de funcționare a unor centrale de cogenerare,
se va analiza nivelul emisiilor și impactul pe care l -ar avea asupra mediului.
În cazul în care ar avea o influență considerabil negativă asupra mediului, se
vor lua măsuri de modernizare sau diminuare a producției;
– Pentru proiectarea centralelor de cogenerare va fi necesară oferirea de soluții
concrete pentru exploatarea căldurii reziduale. Operato rul trebuie să
demonstreze că utilizarea bio -carburantilor și a bio -lichidelor reduce nivelul
gazelor cu efect de seră fata o instalație pe bază de motorină.
– Se va promova utilizarea principiului trigenerării :
– Noțiunea de trigenerare desemnează asociere a a două tehnici bine cunoscute
astăzi : cogenerarea (producerea combinată de căldura și energie electrică) și
producerea de frig prin absorbție sau compresie. Eficiența, randamentul și
respectiv rentabilitatea unui ciclu de cogenerare sunt legate de corel area
(flexibilitatea) între posibilitățile de producere și consum ale celor două forme
de energie. Perspectiva de a utiliza o parte din energia termică sau mecanică
(electrică) în vederea producerii frigului deschide noi orizonturi. Acest tip de
instalații se pretează atât pentru consumatorii industriali cât și pentru
sectorul terțiar (spitale, aeroporturi, săli informatice etc.).

129
5. „Măsuri generale de prevenire a schimbărilor climatice”

a) Abordări generale în domeniul politicii de transport
– Întrucât em isiile de Co 2 au un impact major asupra schimbărilor climatice
globale, este necesară luarea unor măsuri de reducere/eliminare a acestei
probleme. În acest sens se vor aplica reglementări noi în ceea ce privește taxele
de poluare. Cu cât autovehiculele vor elimina un volum de emisii de Co 2 mai
mare, cu atât taxele vor fi mai mari. Aceasta va încuraja achiziționarea de mașini
economice sau chiar electrice pentru care se va percepe impozit redus sau chiar
zero.
– Viitoarele politici de transport vor include urm ătoarele puncte -cheie:
o reducerea cererii: nevoia de mobilitate trebuie să fie fi redusă prin
intervenții la nivelul planificării teritoriale, regulamentului de trafic și de
stimulente economice;
o legături de transfer: transportul pasagerilor trebuie să se r ealizeze facil
prin punerea la dispoziția acestora de alternative accesibile de deplasare,
mijloace de transport public de înaltă eficiență energetică;
o creșterea eficienței energetice și reducerea poluanților: este esențială
pentru a încuraja inovațiile t ehnologice care contribuie la creșterea
eficienței energetice și reducerea emisiilor din trafic. Se vor aplica măsuri
de natură fiscală pentru încurajarea achiziționării de tehnologii inovative;
o înlocuirea surselor de energie fosilă: energia fosilă trebuie să fie înlocuită
pe termen lung cu energie din surse regenerabile. Transportul public
trebuie să servească drept model în acest sens, printr -un parc auto de
vehicule cu nivel scăzut de emisii și în special soluție sistem troleibuz,
tramvai și metrou de su prafață, care să lege toată zona costieră.
o organizarea infrastructurii: înainte de construirea infrastructurii
suplimentare de transport privat trebuie să fie luate în calcul toate
măsurile organizatorice posibile.

130
 Se va realiza un plan de reglementări p rivind traficul pentru favorizarea
dezvoltării durabile a regiunii. Proiectul va reprezenta un concept integrat, cu
accent atât pe transformarea ariilor în zone pietonale în anumite fuse orare.
 Programele regionale în domeniul transporturilor trebuie să se bazeze pe
următoarele principii:
o prioritizarea investițiilor în funcție de problemele identificate și de
urgenț a acestora ;
o reducerea traficului prin trecerea la tipurile de transport public
nemotor izat sau transport public local ;
o creșterea eficienței

Transportul public local
 Realizarea și urgentarea proiectelor pentru realizarea de infrastructură strategică
privind reducerea timpului de transport public local.
 Se propune ca până în anul 2025, transportul public local pentru zonele urbane
să se realize ze cu vehicule cu emisie zero
 Se propune ca până în anul 2050, transportul public local pentru zonele extra –
urbane să se realizeze cu vehicule cu emisie zero

Facilități privind vehiculele electrice și tehnice
 Se va realiza un proiect pentru realizarea de stații de alimentare pentru
automobilele electrice. Prețul curentului necesar pentru încărcarea mașinilor va
depind e de energia electrică disponi bilă (prețul va fi mai scăzut în timpul nopții
decât în timpul zilei)
 În punctele strategice (spital, primărie, școli, stații de autobuz etc .) precum și în
principalele puncte de interes turistic vor fi instalate stații de alimentare pentru
bicicletele el ectrice. Se vor prevedea facilități privind tarifele practicate pentru
utilizatorii acestor tipuri de vehicule.
 Se va realiza un proiect pentru realizarea de stații de alimentare pentru
automobilele pe bază de hidrogen

131
b) Măsuri privind amenajarea teritoriului și a mediului înconjurător
 Strategia de dezvoltarea a orașului respecta obiectivele de protecție a clim ei și de
reducere a emisiilor de CO 2. Cerințele pentru realizarea reglementărilor și, prin
urmare, zonarea, vor fi revizuite și redefinite în funcție de următoarele principii

Abordarea privind planificarea
Planul de dezvoltare trebuie să ofere prioritate pentru realizarea unei optimizări globale
(dezvoltare, eficien ță energetică, estetică, peisajul natural), cu accent pe unitate și
calitatea cât mai înaltă a vieții. Economia de costuri rezultate (costuri reduse de
dezvoltare) va fi utilizată atât în benefi ciul primăriilor cât și al sectorului privat.

Identificare a și propunerea de reglementări privind descurajarea utilizării surselor
potențiale de poluare în planificarea construcțiilor
Planul de reglementare a traficului din planul de urbanism va trata și consolida
aspectele legate de managementul și organizarea traficului. În cazul în care există noi
facilități rezidențiale sau industriale, sau care atrag fluxuri mari de trafic (centre
comerciale, magazine, facilități de petrecere a timpului liber), plani ficarea drumurilor
de acces și a zonelor de parcare ar trebui să fie însoțite de proiecte ecologice pentru a
reduce traficul.

Principii din punct de vedere energetic în amenajarea și orientarea clădirilor în
cadrul planului urbanistic
Reglementările privi nd orientarea construcțiilor vor ține cont de utilizarea optimă a
energie i solare. Este recomandabil c a aceste reglementări să se conformeze prevederilor
legale privind distanțele minime dintre clădiri.

În ceea ce privește energia solară și criteriile bi oclimatice în proiectarea zonelor și
clădirilor, se vor introduce în documentație specificații tehnice privind criteriile
bioclimatice și aspectele legate de utilizarea energiei solare.

• În identificarea zonelor cu destinați e de zone rezidențiale se va ține cont de distanța
până la serviciile utilitare, magazine etc., precum și de condițiile bioclimatice.

• Se vor realiza proiecte pilot de implementare a unor zone rezidențiale/mixte cu zero
emisii, caracterizate prin volum de trafic motorizat c ât mai s căzut posibil, urmând a fi
multiplic ate la nivelul întregii regiuni.

132

• În evaluarea impactului planu lui urbanistic general, precum și al programelor și
proiectelor de investiții, trebuiesc luate în considerare aspectele legate de schimbările
climatice, p rin întocmirea studiilor de impact de mediu, în funcție de caracteristicile
proiectului. Aceste studii trebuie realizate în special pentru proiecte mari, care
generează trafic (drumuri, căi ferate), precum și pentru planuri și directive.

• Se va propune realizarea unui proiect de reglementări în proiectarea construcțiilor
privind responsabilizarea arhitecților și a constructorilor. Aceștia vor trebui să prezinte,
pe lângă specificațiile tehnice ale clădirilor, și un calcul al costurilor indirecte pentru
primii cinci ani, pentru a se asigura o funcționare eficientă a clădirilor în sine. Va fi
reglementata răspunderea personală a managerului de proiect pentru orice
neconformitate .

6. Axa de interven ție “Inovație si transfer de know -how”

Platforme
Se prop une crearea unui Serviciu Public de Management Energetic Drobeta Turnu
Severin, care va servi drept platformă de contact pentru sectorul de cercetare în sisteme,
procese și materiale, pentru punerea în aplicare a strategiei energetice, certificarea
emisiil or și întocmirea raporturilor de mediu privind CO 2 și pentru efectuarea
auditurilor energetice.
• Schimbările climatice afectează toate sectoarele, forțându -le să definească un set de
măsuri, în domeniile lor de competență. Serviciul Public de Managemen t Energetic
Drobeta Turnu Severin va fi responsabil pentru definirea principiilor de reglementare
și schimbului de informații. De asemenea serviciul își propune identificarea altor
domenii de cercetare în sectoarele cheie și să accelereze ajustarea prezent ului dispozitiv
și transformarea lui într -un SEAP.

• Se va crea o platformă pentru activități transfrontaliere în domeniul protecției climei,
eficienței energetice și durabilității, cu sarcina de a armoniza măsurile teritoriului luate
de alte regiuni cu măsuri, și pentru inițierea de proiecte comune de cercetare, precum și

133
organizarea unui summit bienal pe tema schimbărilor climatice și combaterea efectelor
lor.

Studii
• Se va realiza un studiu cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra distri buției
precipitațiilor (teritoriul este o zonă de risc) și disponibilitatea apei. Acest studiu va
arăta modul în care schimbările climatice afectează valoarea estimată de precipitații
medii anuale și posibilitatea de folosire a apelor uzate.

• Se va rea liza o analiză a gradului de adecvare a legislației existente privind
amenajarea teritoriului și locuințelor, în raport cu nevoile de protecție a climei, care va
stabili, în principal dacă principiile și conținutul legii sunt în măsură să asigure punerea
în aplicare și execuție adaptate la schimbările climatice. Pe baza concluziilor se vor face
propuneri legislative ce vor fi promovate de parlamentarii teritoriului.

• Se va realiza o analiză privind energia gri și emisiile legate de energie

Proiecte p ilot
• Se vor realiza proiecte pilot urbane, axate pe diverse domenii, de la dezvoltarea și
modernizarea energetică contemporană din așezările existente la elaborarea proiectelor
de Green City pentru zone mari care urmează să fie construite.

• Se va re aliza un proiect pilot NetCity pentru dezvoltarea infrastructurii IT care va fi
utilizată, pe lângă eficientizarea sistemului de internet și comunicații, la crearea unui
sistem de trafic control și a unui sistem inteligent de gestionare a consumului de
energie. În cadrul proiectului se vor crea sisteme de control al sistemului energetic
pentru clădirile publice.

Sensibilizarea opiniei publice, formarea și promovarea cercetării
• Este esențial să se pună în aplicare activități specifice de promovare care să încurajeze
cetățenii să adopte un comportament adecvat pentru a economisi energie. Se vor realiza
campanii de sensibilizare în școli, dar și în alte contexte, urmărind consolidarea
responsabilității fiecăruia de a proteja clima și încurajarea inițiative lor personale care
vizează o utilizare responsabilă a energiei.

134

• Introducerea de programe de conștientizare în școli, licee, școli profesionale,
universități și sistemul de formare a adulților privind economia de energie în clădiri și a
energiei regener abile. Introducerea în școlile tehnice și profesionale de cursuri tehnice
privind construcțiile și economia energetică, transportul electric etc.

• Se vor realiza cursuri de instruire a IMM -urilor locale privind materiale de construcții
noi și tehnologi i noi și utilizarea lor. Va fi instituit un mecanism de certificare a acestora
ca ESCO.

7. Axa de interven ție « Politica activ ă în domeniul energetic »

Pentru implementarea prezentului concept va fi creat un Serviciului Public de
Management Energetic Drobe ta Turnu Severin . Serviciul va evalua i mpactul proiectelor
finalizate din domeniu . Pentru inițierea implementării conceptului, prezentul dispozitiv
își propune realizarea Plan ului de acțiune pe o perioada de 4 ani.

135
B. PLAN DE AC ȚIUNE

Propunându -și să -și adapteze demersul strategic la țintele României din cadrul
Strategiei EUROPA 2020, Drobeta Energie Sustenabila a Teritoriului Inițiativa Noastră
Orizont deceniu 3 – DESTIN O3 (2030) prevede realizarea următoarelor proiecte:

1. realiza rea unui inventar de bază al emisiilor CO 2;
2. reabilitarea termică a clădirilor colective, publice și private, din municipiul
Drobeta Turnu Severin;
3. realizarea de mini -centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice și private
din municipiul Drobeta Tur nu Severin;
4. realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul
iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin;
5. realizarea strategiei în domeniul transportului public și proiect privind
dotarea sistemului de transport public urban de călători cu mijloace de
transport care să conducă la reducerea consumului de carburant și reducerea
cantităților de noxe produse;
6. realizarea unui sistem de management al traficului rutier și a unor investiții
conexe acestuia pentru reducerea și evitarea b locajelor în trafic, cu efect de
reducere a consumului de carburanți și a volumului de noxe produs.

Proiecte cu efect multiplicator:
 Reabilitare/modernizare infrastructură rutieră;
 Proiect de susținere a economiei locale, în special turism, agroalimenta r;
 Proiect valorificare potențial natural izvoare – realizare baza de tratament;
 Strategie de dezvoltare Dunărea; plan de acțiune incluzând strategii animare
a teritoriului;
 Mecanisme de susținere economie locală;
 Modernizarea/restructurarea/eficientiz area sistemului actual de fumizare a
serviciului de termoficare din municipiu.

136
Evaluarea/estimarea proiectelor

Estimări ale axelor și proiectelor.

1) Realizarea inventarului de baz ă al emisiilor CO 2.

Municipiul Drobeta Turnu Severin î și propune să rea lizeze un inventar de bază al
emisiilor CO 2. Cea mai importantă condi ție prealabilă stabilirii planului de ac țiune
privind energia durabilă este inventarul de bază al emisiilor.
BEI permite identificarea principalelor surse de CO ₂ pe teritoriul municipal ș i astfel
folosește la stabilirea acțiunilor adecvate.
BEI permite măsurarea impactul acțiunilor din PAED: arată unde se afla autoritatea
locală la început, iar monitorizările succesive vor evidenția progresul realizat pentru
atingerea obiectivelor.
Inventa rul emisiilor este foarte important pentru cunoa șterea realită ții, analiza datelor
disponibile, în țelegerea semnificației acestora și menținerea nivelului de motivare al
factorilor de decizie, permițându -le acestora să vadă rodul eforturilor lor.
Totodată, prin coroborarea datelor și interpretarea rezultatelor, se pot stabili obiective
realiste și măsuri concrete de îndeplinire a acestor obiective.
În conformitate cu principiile prevăzute în Convenția Primarilor, fiecare semnatar este
responsabil pentru emi siile care apar ca urmare a consumului de energie pe teritoriul
său.
Datele de referință pentru un oraș reprezintă punctul de pornire pentru planificarea
strategiilor de interven ție cu privire la energie și mediu și apoi de constatare a
îmbunătă țirilor rez ultate.
Reducerea emisiilor unui municipiu cu 10% reprezintă o provocare ambi țioasă, iar
singurul mod de a reu și este de a face fa ță punctelor slabe și capacită ților reale înainte
de a porni cu încredere spre linia de sosire.
Așa cum va fi la fel de valabi l și pentru faza de monitorizare, în această fază este
fundamental să fie încurajată o bună muncă în echipă și o maximă cooperare.

137
Pentru a realiza acest lucru se va crea o echipă de lucru interdepartamentală pentru
sectorul energetic. Această echipă va a naliza și evalua datele care vor fi colectate înainte
de a propune, dezbate și a ajunge la un acord cu privire la măsurile cele mai potrivite
pentru teritoriul administrativ al ora șului.
Activitatea de documentare de bază va consta în colectarea cifrelor p rivind consumul
de energie pentru o perioadă minimă de trei ani
Inventarul cuantifică următoarele emisii care apar ca urmare a consumului de energie
în teritoriul autorității locale:
1. Emisiile directe cauzate de arderea combustibilului în teritoriul ad ministrat, în
sectorul clădirilor, al echipamentelor/instalațiilor și transportului;
2. Emisiile (indirecte) legate de producția de energie electrică, energie termică care sunt
consumate în teritoriu.
3. Alte emisii directe care apar în teritoriu, în fun cție de alegerea sectoarelor IRE.
Total proiect 200.000 euro.

2) Reabilitarea termic ă a clădirilor colective, publice și private, din municipiul
Drobeta Turnu Severin

Estimarea bugetului investițional total aferent acestui domeniu prioritar a plecat de la
următoarele date statistice, preluate din PUG și Strategia de Dezvoltare Durabilă a
Municipiului Drobeta Turnu Severin :
 Numărul total de apartamente 32.900
 clădire medie P+4
 Număr mediu de camere/apartament 2.5 cam
 Număr mediu mp/camera 13.5 m
 Înălțime c lădire 13 m
 Nr total clădiri : 32.900 apartamente :120 apartamente/clădire = un nr
estimativ de 275 clădiri

Ținând cont de suprafețele comune, estimate la un procent de 1.5% din total suprafață,
rezultă o suprafață totală locuibilă desfășurată de 1,127,0 30.62 mp.

138
1,127,030.62 mp / 5 etaje = rezultă o suprafață totală de 225,406.12 mp/etaj ;
considerăm că lungimea medie totală estimată a clădirilor este radical din 225,406.12
mp/etaj, adică 500 m.

Coeficient de multiplicare a 4a fațada= 275 clădiri x 30 % coeficient de multiplicare =
82.5

500 m x 13 m x 82.5 x 4 fațade = 2,145,000.00 mp suprafața totală fațade

Se au în vedere următoarele premise :
– Programele de finanțare europene (E.L.E.N.A., I.E.E.) se adresează pe acest
domeniu prioritar exclusiv clăd irilor colective, publice și private. Spre deosebire
însă de finanțarea pe POR (Axa 1), finanțarea prin intermediul E.L.E.N.A.și I.E.E.
permite și reabilitarea termică a clădirilor publice, nu numai a blocurilor de
locuințe. În plus, cofinanțarea în varian ta de finanțare prin E.L.E.N.A. și I.E.E.
este de numai 10%, prin comparație cu 40% în cazul Axei 1, POR.
– Estimarea investiției totale necesare are în vedere standardele de cost stabilite de
Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 2.4 la Hotărârea Guvernulu i nr.363/2010
privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate
din fonduri publice, pentru reabilitările de fațade, terase și planșee subsol

Având în vedere cele de mai sus, estimarea investiției totale este de :
– 2,145,000.0 0 mp (suprafața totală fațade clădiri) x 54 euro/mp* standard cost
fațade = 115,830,000.00 euro
– 225,406.12 mp (suprafața construită totală) x 41 euro/mp standard cost terase =
9,241,651.13 euro
– 225,406.12 mp (suprafața construită totală) x 58 euro/mp stand ard cost planșee
subsol = 13,073,555.25 euro

Valoarea totală estimată a investiției este de 138,145,206.38 Euro.

*prețul de 54 euro/mp este un preț mediu ponderat care a luat în calcul standardul de
cost de 90 euro/mp pentru tâmplărie termopan și 34 euro pentru fațada parte opacă.

139
Conceptul de strategie propune lansarea procesului investițional pe acest domeniu
prioritar printr -un proiect pilot în valoare de 45.000.000 euro reprezentând aproximativ
un procent de 30% din valoarea totală a investiției nece sare, pe orizontul bugetar 2014 –
2020, în cadrul strategic general de până în anul 2030.

Pentru că proiectul pilot să aibă capacitate de replicare, impact în reducerea
consumurilor energetice și implicit al costurilor cu energia pentru populație și
autorit ățile publice, este necesar c a beneficiarul (municipiul Drobeta Turnu -Severin) să
selecționeze un areal care să îndeplinească cumulativ următoarele condiții : (a) o
densitate peste medie a clădirilor private colective (blocuri de locuințe) și (b) un număr
peste media la nivelul municipiului de clădiri publice, în principal cu destinație socială
(domeniul educație și sănătate). Alternativ, proiectul pilot poate avea în vedere clădirile
publice colective (în special cele din domeniul sănătății și educației) la nivelul întregului
municipiu, cu precizarea că este necesar să se includă și un areal de clădiri private
colective pentru a menține viabil indicatorul privind puterea de replicare.

Deci valoare proiect pilot 45.000.000 euro.

3) Realizarea de mini -centra le fotovoltaice pe clădirile colective publice și private
din municipiul Drobeta Turnu Severin
Acest domeniu prioritar vine în completare și urmărește în mod direct reducerea
consumurilor energetice din surse fosile, neregenerabile și are impact indirect a supra
calității vieții la nivelul municipiului Drobeta Turnu -Severin prin reducerea volumului
de noxe.

Datele statistice de pornire, luate în considerare, preluate din PUG și Strategia de
Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin, sunt repr ezentate de
suprafața construită totală a clădirilor publice și private colective, la nivelul
municipiului Drobeta Turnu -Severin, respectiv 280,000.00 mp construiți.
Premisele de calcul sunt :
– Suprafața medie alocată pentru o putere instalată de 1MW (Spi) = 10.000 mp
– Coeficient de utilizare a suprafeței construite (Cusc) 70%
– Coeficient de racordare (Cr) (ponderea clădirilor a căror structura de rezistență
suporta sarcina instalării) 75%
– Preț mediu (Pm) (instalație la cheie) / MW = 1.600.000 euro

140
În acest e condiții costul total al investiției pe acest domeniu prioritar va fi de :
( Sct / Spi ) x Cusc x Cr x Pm = (280,000.00 /10.000) x 70% x 75% x 1,600,000 =
23,520,000.00 euro.

Valoarea totală estimată a investiției este de 23,520,000.00 euro.
Din această valoare investițională totală se recomandă selecționarea unui proiect pilot
care să se suprapună pe proiectul pilot aferent domeniului prioritar 1 : « Reabilitarea
termică a clădirilor colective publice și private din municipiul Drobeta Turnu -Severin »,
în valoare estimată de 10.000.000 euro (amplitudinea proiectului trebuie să țină seama
de proiectul pilot aferent domeniului prioritar 1 de mai sus, reprezentând aproximativ
un procent de 40% din valoarea totală a investiției necesare).

Deci valoare proiec t pilot de 10.000.000 euro .

4) Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul
iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin

Acest domeniu prioritar are în vedere reducerea consumului de energie electrică cu
efect de impactare atât asupra reducerii costurilor susținute cu energia electrică atât la
nivelul iluminatului stradal cât și al iluminatului clădirilor publice la nivelul
municipiului Drobeta Turnu -Severin.

Câteva precizări necesare :
– Un proiect de eficien ță energetică î n domeniul iluminatului public trebuie să aibă
în vedere două componente : (a) creșterea eficienței energetice în realizarea
iluminatului public stradal și în genere pe domeniul public al municipiului
Drobeta Turnu -Severin și (b) creșterea eficienței energ etice în iluminatul realizat
în clădirile publice ale instituțiilor aflate în subordinea Consiliului Local Drobeta
Turnu -Severin

Premisele avute în vedere la determinarea nivelului estimativ al investiției totale
necesare pleacă de la necesitatea schimbăr ii corpurilor de iluminat stradal existente cu
corpuri de iluminat ecologice cu consum redus (Cele mai scumpe servicii de iluminat

141
public din țară la nivelul anului 2011 se înregistrează în municipiile Drobeta Turnu
Severin, respective 56 lei/locuitor) dar și necesitatea reducerii costurilor cu energia.

În determinarea valorii investiției au fost luate în calcul :
– (a) valoarea investiției lucrărilor de reabilitare, modernizare și extindere conform
contractului de delegare a gestiunii serviciilor de ilumi nat public prin concesiune
este de 22.252.221,57 lei, adică aproximativ 5.000.000 euro
– (b) prețuri unitare pentru corpuri de iluminat ecologice (incluzând și cota de
echipamente de control al intensității) în cadrul unor investiții similare realizate
în alte țări europene și SUA, de 185 euro.
– Trebuie avut în vedere și un sistem IT, incluzând în principal soft -urile și
instalarea senzorilor de densitate de trafic, care să permită reglarea intensității
luminii în funcție de densitatea traficului, al cărui co st investițional se situează în
jurul a 15 -20% din valoarea investiției de bază.
– Iluminatul ecologic al clădirilor publice a fost estimat, în lipsa datelor detaliate
privind nr. de clădiri publice, suprafețele și nr. de corpuri de iluminat (activitate
care se desfășoară la nivel de proiect tehnic), prin comparație cu investiții
similare la nivelul mediu de 32.000 euro/clădire, cu luarea în considerare pentru
proiect a 30 de clădiri publice (în principal din domeniul educației și sănătate)

În aceste condiți i se estimează o valoare totală a investiției de
– Pentru rețeaua de iluminat stradal o valoare de 5.000.000 euro
– Pentru clădirile publice o valoare de 30 clădiri x 32.000 = 960.000 euro

Valoarea totală estimată a investiției este de 6.000.000 euro

Se rec omandă realizarea integrală a investiției în cadrul proiectului pilot propus,
adică 6.000.000 euro.

142
5) Realizarea strategiei în domeniul transportului public și proiect privind
dotarea sistemului de transport public urban de c ălători cu mijloace de
transport care s ă conducă la reducerea consumului de carburant și reducerea
cantită ților de noxe produse

Acest domeniu prioritar are în vedere reducerea consumului de carburanți cu efect de
impactare atât asupra reducerii costurilor susținute de compania loc ală de transport (și
implicit a reducerii presiunii asupra bugetului local) cât și asupra creșterii calității vieții
prin reducerea volumului de noxe produse la nivelul municipiului Drobeta Turnu –
Severin.

Premisele avute în vedere la determinarea nivelulu i estimativ al investiției totale
necesare pleacă de la :
– Parc auto existent în dotarea companiei locale de transport 116 de autobuze
– La nivelul anului curent, parcul auto se afla într -un stadiu fizic mediu
– Nu se justifică înlocuirea autobuzelor consumat oare de carburant fosil cu
mijloace electrice (tramvaie, troleibuze) având în vedere costul ridicat al
lucrărilor de infrastructură, care se suprapune peste costul unităților de transport
– Este justificată înlocuirea mijloacelor de transport care utilizează combustibili
fosili cu mijloace de transport hibride (autobuze hybride) care conduc la
nivelurile de performanță prezente la o reducere a consumurilor de carburanți și
implicit la reducerea volumului de noxe produs între 30 -40%.
– Prețul mediu unitar al unu i autobus hybrid, generație 2013 este de 240.000 euro,
valoare fără TVA (prețul de lista luate în calcul la principalele mărci
producătoare de pe piață)

Volumul total al investiției necesare este de :
Na x Pmu x [(100 + Cs)/100] = 116 x 240.000 euro x 120 % = 33,408,000.00 euro , unde :
 Na = Număr autobuze în parcul auto
 Pmu = Preț mediu unitar al unui autobuz hybrid
 Cs= Coeficient suplimentare parc auto

Aceasta modernizare și eficientizare energetică a parcului auto pentru transportul local
de călători po ate fi realizată în etape succesive pentru orizontul strategic avut în vedere.
În acest context valoarea proiectului pilot cu putere de replicare se propune la nivelul
de 5.000.000 Euro (20 autobuze hybrid).

143
O evaluare exhaustivă atât prin prisma eficienț ei energetice (reducerea costurilor
privind carburanții și reducerea volumului de noxe) cât și prin prisma asigurării
mobilității în timp real (reducerea blocajelor de trafic pe arterele aglomerate) cu efect
economic în creșterea implicită a productivități i, ar impune luarea în calcul pe
principalele două direcții de trafic din municipiul Drobeta Turnu -Severin.

Deci valoare proiect pilot de 5.000.000 euro.

6) Realizarea unui sistem de management al traficului rutier și a unor investi ții
conexe acestuia pe ntru reducerea și evitarea blocajelor în trafic, cu efect de
reducere a consumului de carburan ți și a volumului de noxe produs

Acest domeniu prioritar are în vedere reducerea consumului de carburanți și implicit a
volumului de noxe, cu efect de impactare atât asupra creșterii calității vieții și a creșterii
veniturilor participanților la trafic (mijloace auto atât al entităților juridice cât și a
persoanelor fizice) la nivelul municipiului Drobeta Turnu -Severin.

Un proiect de trafic control poate avea în vedere două componente :
(a) sistem de trafic control standard, care presupune instalarea de senzori de
monitorizare a traficului în principalele intersecții semaforizare, dispecerat
central de coordonare, soft -uri specializate, care să coordoneze pe princip iul
« stop&go » traficul rutier, combinat cu elaborarea unui sistem GIS bazat pe
datele de trafic diurne multianuale, care să stabilească sensurile unice alternative.
Luând în calcul investiții similare, nivelul unei astfel de investiții se situează
estima tiv la 3.000.000 euro.
(b) Construirea unei infrastructuri stradale care să presupună înlocuirea
principalelor sensuri giratorii aferente arterelor cu circulație intensă cu treceri de
nivel (subterane sau supraterane) cu scopul evitării blocajelor de trafic în
intersecțiile cu trafic intens. Dacă se ia în calcul costul investițional similar din
alte orașe, în funcție de soluția arhitecturală aleasă și considerând un număr
mediu de 5 astfel de treceri de nivel în zone cu traficul cel mai aglomerat din
municipiul Drobeta Turnu -Severin, se estimează o investiție totală de 40.000.000
euro.

Valoarea totală estimată a investiției este de 43.000.000 euro.

144
Din această valoare investițională totală se recomandă selecționarea unui proiect pilot,
în valoare estimată de 9 .000.000 euro, respectiv 3.000.000 euro în zona sistemului de
trafic control și 6.000.000 euro în zona lucrărilor de infrastructură (pasaje subterane sau
supraterane). Pentru a avea putere de replicare, se recomandă alegerea în zona
sistemului de trafic co ntrol a intersecțiilor cu cel mai ridicat nivel de trafic, iar pentru
investiția în infrastructura, construirea de pasaje în zonele (intersecții cu sens giratoriu)
cu cel mai intens trafic.

7) Realizarea și implementarea unei strategii de marketing privind d ezvoltarea
durabil ă, eficien ța energetic ă și promovarea surselor de energie regenerabil ă
nepoluante
Este esențial să se pună în aplicare activități specifice de promovare care să încurajeze
cetățenii să adopte un comportament adecvat pentru a economisi ene rgie. Se vor realiza
campanii de sensibilizare în școli, dar și în alte contexte, urmărind consolidarea
responsabilității fiecăruia de a proteja clima și încurajarea inițiativelor personale care
vizează o utilizare responsabilă a energiei.

Se vor introduc e programe de conștientizare în școli, licee, școli profesionale,
universități și sistemul de formare a adulților privind economia de energie în clădiri și a
energiei regenerabile. Se vor introduce în școlile tehnice și profesionale cursuri tehnice
privind construcțiile și economia energetică, transportul electric etc.

Se vor realiza cursuri de instruire a IMM -urilor locale privind materiale de construcții
noi și tehnologii noi și utilizarea lor. Va fi instituit un mecanism de certificare a acestora
ca ES CO.

Valoarea totală estimată a investiției este de 250.000 euro.

Total investiții estimate pentru proiecte: 109.450.000 Euro.

145
Titlu Valoare –
Euro Finan țare Grad de
prioritate Perioada
Strategia Energetic ă
Realizarea și implementarea
unei strategii de marketing
privind dezvoltarea
durabilă, eficien ța
energetică și promovarea
surselor de energie
regenerabilă nepoluante 250.000 BEI
ELENA
POR 2014 -2020
Bugetul local 1 36 luni
Realizarea inventarului de
bază al emisiilor de CO 2 200.000 BEI
ELENA
POR 2014 -2020 2 12 luni
Reabilitarea termic ă a
clădirilor colective, publice
și private, din municipiul
Drobeta Turnu Severin 45.000.000 BEI
ELENA
Parteneriat Public –
Privat
POR Proiecte majore
2014 -2020 2 2016 –
2023
Realizarea de mini -centrale
fotovoltaice pe clădirile
colective publice și private
din municipiul Drobeta
Turnu Severin 10.000.000 BEI
ELENA
Parteneriat Public –
Privat
POR Proiecte majore
2014 -2020 3 18 luni
Realizarea unui sistem cu
consumuri energetice
reduse în domeniul
iluminatului public în
municipiul Drobeta Turnu
Severin 6.000.000 ELENA
POR 2014 -2020 3 12 luni
Realizarea strategiei în
domeniul transportului
public și proiect privind
dotarea sistemului de
transport public urban de
călători cu mijloace de
transport care s ă conducă la
reducerea consumului de
carburant și reducerea
cantităților de noxe produse 5.000.000 ELENA
POR 2014 -2020 3 12 luni

146
Realizarea unui sistem de
management al traficului
rutier și a unor investiții
conexe acestuia pentru
reducerea și evitarea
blocajelor în trafic, cu efect
de reducere a consumului
de carburan ți și a volumului
de noxe produs 43.000.000 ELENA
POR 2014 -2020 3 24 luni
Total 109.450.000

147
Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea și imp lementarea unei strategii de marketing
privind dezvoltarea durabilă, eficien ța energetică și
promovarea surselor de energie regenerabilă nepoluante
Tipul de zonă/teritoriu/
localizarea proiectului Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu
declin demografic și economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu
obiectivele Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a
României Obiectiv general 5
Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor
de dezvol tare teritorială (OS 5.2.)
Corelarea proiectului cu
obiectivele tematice din
Strategia Europa 2020 și
provocările Acordului de
Parteneriat 2014 -2020, cu alte
strategii sectoriale și proiecte
majore Prioritatea tematică 2. Creștere economică durabilă:
prom ovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai
competitive;
Inițiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspira țiile de creștere econo mică reflectate în
obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va
avea o economie modernă și competitivă prin abordarea
următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administra ția și guvernarea
Justi ficarea necesită ții
proiectului/ Modul în care
proiectul răspunde la nevoile
specifice ale zonei Promovarea tehnologiilor de nouă genera ție în domeniul
energiei din surse regenerabile constituie unul dintre
elementele -cheie ale Planului strategic european privind
tehnologiile energetice. Companiile active pe pia ța din
Drobeta Turnu Severin trebuie informate în ceea ce prive ște
energia din surse regenerabile , noile tehnologii, posibilită ți de
finanțare și de investi ții. Este esențial de asemenea să se pună
în aplicare activități specifice de promovare care să încurajeze
cetățenii să adopte un comportament adecvat pentru a

148
economisi energie.
Obiectivele și activită țile
proiectului Se vor realiza campanii de sensibilizare în școli, dar și în alte
contexte, urm ărind consolidarea responsabilității fiecăruia de
a proteja clima și încurajarea inițiativelor personale care
vizează o utilizare responsabilă a energiei.
Se vor introduce programe de conștientizare în școli, licee,
școli profesionale, universități și sist emul de formare a
adulților privind economia de energie în clădiri și a energiei
regenerabile. Se vor introduce în școlile tehnice și
profesionale cursuri tehnice privind construcțiile și economia
energetică, transportul electric etc.
Se vor realiza cursu ri de instruire a IMM -urilor locale privind
materiale de construcții noi și tehnologii noi și utilizarea lor.
Va fi instituit un mecanism de certificare a acestora ca ESCO.
Bugetul estimativ al
proiectului (Euro) 250.000 euro
Responsabili/parteneri Primă rie Drobeta Turnu Severin
Agenția/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta
Turnu Severin

Durata de implementare
orientativă 36 luni
Surse de finan țare posibile BEI
ELENA
POR 2014 -2020
Bugetul local

149
Fișa propunerii de proiect

Denumir ea proiectului Realizarea inventarului de bază al emisiilor CO2
Tipul de zonă/teritoriu/
localizarea proiectului Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu
declin demografic și economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corela rea proiectului cu
obiectivele Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a
României Obiectiv general 5
Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor
de dezvoltare teritorială (OS 5.2.)
Corelarea proiectului cu
obiectivele tematice din
Strate gia Europa 2020 și
provocările Acordului de
Parteneriat 2014 -2020, cu alte
strategii sectoriale și proiecte
majore Prioritatea tematică 2. Creștere economică durabilă:
promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării
resurselor, m ai ecologice și mai competitive;
Inițiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspira țiile de creștere economică reflectate în
obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va
avea o economie modernă și competitivă prin abordarea
următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administra ția și guvernarea
Justificarea necesită ții
proiectului/ Modul în care
proiectul răspunde la nevoile
specifi ce ale zonei Prin implementarea proiectului, municipiul Drobeta Turnu
Severin își propune reducerea cu 20% a emisiilor de CO2
până în 2020, contribuind la obiectivele Uniunii Europene de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, reducerea
consumului p rimar de energie.
Prin acest document se urmărește poziționarea municipiului
ca și teritoriu al măsurilor de combatere a efectelor
schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile fundamentate
pe valorile identitare și tradiționale.
Inventarul de bază al emisiilor CO2 va permite identificarea
principalelor surse de CO 2 pe teritoriul municipal și astfel va

150
folosi la stabilirea acțiunilor adecvate.
Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoa șterea
realității privind poluarea, analiza datelor disponibile,
înțelegerea semnificației acestora și menținerea nivelului de
motivare al factorilor de decizie, permițându -le acestora să
vadă rodul eforturilor lor. În conformitate cu principiile
prevăzute în Convenția Primarilor, fiecare semnatar este
resp onsabil de realizarea unui inventar de bază al emisiilor
CO 2 precum și de emisiile care apar ca urmare a consumului
de energie pe teritoriul său.

Obiectivele și activită țile
proiectului Municipiul Drobeta Turnu Severin î și propune să realizeze
un inventa r de bază al emisiilor CO2. Cea mai importantă
condiție prealabilă stabilirii planului de ac țiune privind
energia durabilă este inventarul de bază al emisiilor.
Prin Inventarul emisiilor de bază (Baseline Emission
Inventory – BEI) se vor cuantifica următoa rele emisii generate
ca urmare a consumului de energie pe teritoriul localității:
1. Emisiile directe ca urmare a arderii de combustibil în
teritoriu în următoarele sectoare: clădiri,
echipamente/instalații transport.
2. Emisii indirecte legate de producer ea de energie (electrică,
energie termică, răcire) considerate indirect prin factori de
emisii (pentru consumul de energie pentru încălzire, energie
electrică și răcire)
Bugetul estimativ al
proiectului (Euro) 200.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Agenția/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta
Turnu Severin

Durata de implementare
orientativă 12 luni
Surse de finan țare posibile BEI
ELENA
POR 2014 -2020

151
Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Reabilitar ea termică a clădirilor colective, publice și private,
din municipiul Drobeta Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/
localizarea proiectului Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu
declin demografic și economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu
obiectivele Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a
României Obiectiv general 2
Creșterea calită ții vieții prin dezvoltarea infrastructurii
tehnico -edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării
unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive.
(O.S. 2.3)
Corelarea proiectului cu
obiectivele tematice din
Strategia Europa 2020 și
provocările Acordului de
Parteneriat 2014 -2020, cu alte
strategii sectoriale și proiecte
majore Prioritatea tematică 2. Creștere economică durabilă:
promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
Inițiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspira țiile de creștere economică reflectate în
obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va
avea o economie modernă și competitivă prin abordarea
următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Re sursele
V. Administra ția și guvernarea
Justificarea necesită ții
proiectului/ Modul în care
proiectul răspunde la nevoile
specifice ale zonei Municipiul Drobeta Turnu Severin este puternic marcat de
influența a două mari cicluri de transformare urbană. Spe cific
perioadei anilor ‘50 -‘80 ai sec. XX, primul ciclu s -a
caracterizat prin expansiunea accelerată a zonelor de locuit
cu o eficiență energetică slabă în intravilan, ca urmare a
dezvoltării economice generale a orașului, dar a avut un
impact negativ în p lanul design -ului urban, al habitatului și
al mediului ambiant. Cel de al doilea ciclu s -a declanșat după
anii ‘90 ai sec. XX și se caracterizează prin proliferarea haotică
a construcțiilor individuale, în contextul lipsei unei strategii

152
de dezvoltare urba nă și a unui plan integrat de considerare a
zonei.
Reabilitarea termică a clădirilor de locuit constituie acțiune
de interes public în scopul reducerii consumurilor energetice
la consumatorii finali, cu efect direct în reducerea costurilor
cu încălzirea și prepararea apei calde de consum și indirect în
reducerea consumului de combustibil convențional și a
emisiilor de gaze cu efect de seră .
Obiectivele și activită țile
proiectului Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și private
din municipiu l Drobeta Turnu Severin
Activitățile proiectului
a) Expertiza tehnică și auditul energetic al clădirii;
b) Decizia de intervenție și obținerea certificatului de
urbanism;
c) Proiectarea lucrărilor de reabilitare termică și obținerea
autorizației de constru ire;
d) Antecontractul pentru executarea lucrărilor de reabilitare
termică;
e) Finanțarea executării lucrărilor de reabilitare termică;
f) Contractarea și decontarea lucrărilor de reabilitare termică
a clădirii;
g) Recepția lucrărilor de reabilitare termic ă
Bugetul estimativ al
proiectului (Euro) 45.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Agenția/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta
Turnu Severin
Diverși proprietari cl ădiri private și publice

Durata de implementare
orientativă 84 luni
Surse de finan țare posibile BEI
ELENA
Parteneriat Public -Privat
POR Proiecte majore 2014 -2020

153
Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea de mini -centrale fotovoltaice pe clădirile colective
publice și private din municipiul Drobeta Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/
localizarea proiectului Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu
declin demografic și economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu
obiectivele Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a
României Obiectiv general 2
Creșterea calită ții vieții prin dezvoltarea infrastructurii
tehnico -edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării
unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzi ve.
(O.S. 2.1, O.S 2.3)
Corelarea proiectului cu
obiectivele tematice din
Strategia Europa 2020 și
provocările Acordului de
Parteneriat 2014 -2020, cu alte
strategii sectoriale și proiecte
majore Prioritatea tematică 2. Creștere economică durabilă:
promova rea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
Inițiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspira țiile de creștere economic ă reflectate în
obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va
avea o economie modernă și competitivă prin abordarea
următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administra ția și guvernarea
Justific area necesită ții
proiectului/ Modul în care
proiectul răspunde la nevoile
specifice ale zonei Sistemele fotovoltaice sunt destinate producerii energiei
electrice casnice și industriale prin conversia luminii (energiei
solare) în energie electrică. Sistemel e fotovoltaice pot fi
utilizate ca sisteme autonome pentru alimentarea cu energie
electrică a unor consumatori aflați la distanță mare de
sistemul național de alimentare cu energie electrică sau
conectați la SEN.
În scopul încadrării în prevederile UE de a promova
dezvoltarea durabilă prin gestionarea durabilă a resurselor

154
naturale și îmbunătățirea calității vieții (Legea 13/2008 art.
10a), politica UE instituie obligativitatea acțiunilor solidare a
statelor membre (Legea 13/2008 art. 177a, al. 1, pct.c) p entru
dezvoltarea de noi surse de energie și energii regenerabile.
Statul român a promovat prin Legea 13 – 2007 și prin HG
1892 / 2004 stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei electrice din surse regenerabile de energie.
Obiectivele și activitățile
proiectului Acest proiect urmărește în mod direct reducerea
consumurilor energetice din surse fosile, neregenerabile, și
are impact indirect asupra calității vieții la nivelul
municipiului Drobeta Turnu -Severin prin reducerea
volumului de noxe .
Studiu de fezabilitate
Proiectare tehnică
Execuție
Bugetul estimativ al
proiectului (Euro) Proiect pilot 10.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Agenția/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta
Turnu Severin
Diverși proprietari clădiri private și publice
Durata de implementare
orientativă 18 luni
Surse de finan țare posibile BEI
ELENA
Parteneriat Public -Privat
POR Proiecte majore 2014 -2020

155
Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea un ui sistem cu consumuri energetice reduse în
domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu
Severin
Tipul de zonă/teritoriu/
localizarea proiectului Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu
declin demografic și economic
Teritori ul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu
obiectivele Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a
României Obiectiv general 2
Creșterea calită ții vieții prin dezvoltarea infrastructurii
tehnico -edilitară și a serviciilor publice în vedere a asigurării
unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive.
(O.S. 2.1, O.S. 2.3)
Corelarea proiectului cu
obiectivele tematice din
Strategia Europa 2020 și
provocările Acordului de
Parteneriat 2014 -2020, cu alte
strategii sectoriale și proiecte
majore Prioritatea tematică 2. Creștere economică durabilă:
promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
Inițiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspira țiile de creștere economică reflectate în
obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va
avea o economie modernă și competitivă prin abordarea
următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administra ția și guvernarea
Justificarea necesită ții
proiectului/ Modul în care
proiectul răspunde la nevoile
specifice ale zonei Justificarea proiectului pleacă de la necesitatea schimbării
corpurilor de iluminat st radal existente cu corpuri de
iluminat ecologice cu consum redus (Cele mai scumpe
servicii de iluminat public din țară la nivelul anului 2011 se
înregistrează în municipiile Drobeta Turnu Severin,
respective 56 lei/locuitor) dar și necesitatea reducerii
costurilor cu energia.
Acest proiect răspunde la nevoile specifice, prin realizarea de

156
investiții referitoare la: înlocuirea sistemelor de iluminatul
public cu incandescen ță cu iluminat prin utilizarea unor
lămpi cu eficien ță energetică ridicată, durată mar e de viață și
asigurarea confortului corespunzător, inclusiv prin
reabilitarea instala țiilor electrice – stâlpi, re țele, etc.;
achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a
iluminatului public; extinderea/reîntregirea sistemului de
iluminat public în localită țile urbane.
Obiectivele și activită țile
proiectului Acest proiect are în vedere reducerea consumului de energie
electrică cu efect de impactare atât asupra reducerii costurilor
susținute cu energia electrică atât la nivelul iluminatului
strad al cât și al iluminatului clădirilor publice la nivelul
municipiului Drobeta Turnu -Severin.
Studiu de fezabilitate
Proiectare tehnică
Execuție
Bugetul estimativ al
proiectului (Euro) 6.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Agenția/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta
Turnu Severin
Durata de implementare
orientativă 12 luni
Surse de finan țare posibile ELENA
POR 2014 -2020

157
Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea strategiei în dom eniul transportului public și
proiect privind dotarea sistemului de transport public urban
de călători cu mijloace de transport care să conducă la
reducerea consumului de carburant și reducerea cantităților
de noxe produse
Tipul de zonă/teritoriu/
localiz area proiectului Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu
declin demografic și economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu
obiectivele Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a
României Obiectiv general 2
Creșterea calită ții vieții prin dezvoltarea infrastructurii
tehnico -edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării
unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive.
(O.S. 2.1, O.S. 2.3)
Corelarea proiectului cu
obiectivele tema tice din
Strategia Europa 2020 și
provocările Acordului de
Parteneriat 2014 -2020, cu alte
strategii sectoriale și proiecte
majore Prioritatea tematică 2. Creștere economică durabilă:
promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizări i
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
Inițiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspira țiile de creștere economică reflectate în
obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat , România va
avea o economie modernă și competitivă prin abordarea
următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administra ția și guvernarea
Justificarea necesită ții
proiectului/ Modul în care
proiectul răspunde la nevoile
specifice ale zonei La nivelul anului curent, parcul auto se afla într -un stadiu
fizic mediu. Este justificată înlocuirea mijloacelor de
transport care utilizează combustibili fosili cu mijloace de
transport hibride (autobuze hibride) care conduc l a nivelurile
de performanță prezente la o reducere a consumurilor de
carburanți și implicit la reducerea volumului de noxe produs

158
între 30 -40%.
O evaluare exhaustivă atât prin prisma eficienței energetice
(reducerea costurilor privind carburanții și reduce rea
volumului de noxe) cât și prin prisma asigurării mobilității în
timp real (reducerea blocajelor de trafic pe arterele
aglomerate) cu efect economic în creșterea implicită a
productivității, ar impune luarea în calcul pe principalele
două direcții de tr afic din municipiul Drobeta Turnu -Severin.
Obiectivele și activită țile
proiectului Acest domeniu prioritar are în vedere reducerea consumului
de carburanți cu efect de impactare atât asupra reducerii
costurilor susținute de compania locală de transport (ș i
implicit a reducerii presiunii asupra bugetului local) cât și
asupra creșterii calității vieții prin reducerea volumului de
noxe produse la nivelul municipiului Drobeta Turnu -Severin.
Studiu de fezabilitate
Proiectare tehnică
Execuție
Bugetul estimativ al
proiectului (Euro) Proiect pilot 5.000.000 euro.
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare
orientativă 12 luni
Surse de finan țare posibile ELENA
POR 2014 -2020

159
Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiect ului Realizarea unui sistem de management al traficului rutier și a
unor investiții conexe acestuia pentru reducerea și evitarea
blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de
carburanți și a volumului de noxe produs
Tipul de zonă/teritoriu/
localizarea proiectului Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu
declin demografic și economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu
obiectivele Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a
României Obiectiv gen eral 2
Creșterea calită ții vieții prin dezvoltarea infrastructurii
tehnico -edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării
unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive.
(O.S. 2.1, O.S. 2.3)
Corelarea proiectului cu
obiectivel e tematice din
Strategia Europa 2020 și
provocările Acordului de
Parteneriat 2014 -2020, cu alte
strategii sectoriale și proiecte
majore Prioritatea tematică 2. Creștere economică durabilă:
promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al uti lizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
Inițiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspira țiile de creștere economică reflectate în
obiectivul global al acestui Acord de Parte neriat, România va
avea o economie modernă și competitivă prin abordarea
următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administra ția și guvernarea
Justificarea necesită ții
proiectului/ Modul în care
proiectul răspun de la nevoile
specifice ale zonei Acest proiect are în vedere reducerea consumului de
carburanți cu efect de impactare atât asupra reducerii
costurilor susținute de compania locală de transport (și
implicit a reducerii presiunii asupra bugetului local) cât și
asupra creșterii calității vieții prin reducerea volumului de
noxe produse la nivelul municipiului Drobeta Turnu -Severin.

160
Obiectivele și activită țile
proiectului Un proiect de trafic control va avea în vedere două
componente :
Un sistem de trafic con trol standard, care presupune instalare
de senzori de monitorizare a traficului în principalele
intersecții, semaforizare, dispecerat central de coordonare,
soft-uri specializate, care să coordoneze pe principiul
« stop&go » traficul rutier, combinat cu el aborarea unui
sistem GIS bazat pe datele de trafic diurne multianuale, care
să stabilească sensurile unice alternative.
Construirea unei infrastructuri stradale care să presupună
înlocuirea principalelor sensuri giratorii aferente arterelor cu
circulație intensă cu treceri de nivel (subterane sau
supraterane) cu scopul evitării blocajelor de trafic în
intersecțiile cu trafic intens.
Bugetul estimativ al
proiectului (Euro) 43.000.000 euro.
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Agenția/Ser viciul Public de Management Energetic Drobeta
Turnu Severin
Durata de implementare
orientativă 24 luni
Surse de finan țare posibile ELENA
POR 2014 -2020

161
V. Arhitectura institu țional ă pentru monitorizare, monitorizare și
mecanisme de reajust are

Pentru implementarea prezentului concept va fi creat Agenția/Serviciul Public de
Management Energetic Drobeta Turnu Severin, ca structură responsabilă pentru
monitorizarea întregului proces de punere în aplicare a acțiunilor și analiza rezultatelor
PAED.
Cele mai importante sarcini ale structurii de monitorizare:
• Realizarea planurilor de acțiune pe termen scurt (1 – 2 ani) și mediu ( 3 -6 ani) – în
cooperare cu unitățile de punere în aplicare a sarcinilor individuale.
• Controlul și ajustarea, dacă e ste necesar, a PAED în ceea ce privește realizarea
obiectivelor până în 2030.
• Monitorizarea îndeplinirii acțiunilor din Planul adoptat.
• Pregătirea de rapoarte privind punerea în aplicare a PAED, atât pentru primarul
Municipiului Drobeta Turnu Severin , cât și pentru instituțiile locale implicate PAED și
Biroul Convenției Primarilor.
• Informarea opiniei publice asupra rezultatelor obținute și consolidarea sprijinului
public pentru acțiunile puse în aplicare
În realizarea și implementarea dispozitivulu i strategic și respectiv a planului de acțiuni,
vor fi implicate atât partea politică, care are un rol de înaintare de propuneri și de luare
de decizii și care este reprezentată de primar și de către consilierii municipali; Șefii
biroului de Mediu, precum și ai biroului de comunicare/proiecte europene vor fi
implicați în grup uri de lucru și vor avea de asemenea, rolul de coordonare între
diferitele sectoare și părțile interesate care sunt implicate în dezvoltarea de proiecte
individuale.
Implicarea membril or publicului în activitatea programului este în mod explicit dorită
de echipa de management. Acest lucru se datorează faptului că obie ctivele și valorile
Convenției P rimarilor devin astfel accesibile publicului larg și adaugă programului
capacități suplim entare de rezolvare a problemelor .
Implicarea publicului în program nu este utilă doar pentru motivele subliniate mai sus;
este, de asemenea interesantă din punctul de vedere al responsabilizării cetă țenilor. Prin

162
implicarea lor în program, cetă țenii dobân desc noi competen țe și calități personale pe
care le pot aplica mai târziu în alte domenii.
Același grup de lucru va fi menținut pentru activită țile de comunicare și monitorizare
PAED.
Parteneri: Agenția de Mediu, centre de cercetare, agenți economici, A S Luci, Convenția
Primarilor, ONG -uri, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului
de Afaceri.
Procesul de monitorizare a PAED va func ționa în conformitate cu prevederile din
ghidul Convenției Primarilor: semnatarii Convenției se ang ajează să prezinte un raport
al stadiului implementării PAED din doi în doi ani după aprobarea Planului astfel încât
să se stabilească dacă sunt capabili să -și atingă obiectivele și, dacă este necesar, să ia
măsuri corective coerente. Structura în "documen te de acțiune", cu rezultate a șteptate
relative, facilitează revizuirea și posibila reformulare.
Indicatorii de monitorizare al planului de acțiuni sunt:
– Reducerea emisiilor de CO 2 cu 20% până în 2020, conform obiectivelor propuse
de Uniunea Europeană
– Creșterea eficienței energetice cu 20% până în 2020:
o suprafaț ă număr de clădiri renovate;
o număr de IMM -uri locale nou create în domeniul eficien ței energetice;
o cifra de afaceri realizată de aceste IMM -uri din total investiții realizate în
domeniul eficien ței energetice
o număr de locuri de munca nou create
– Creșterea ponderii surselor de energie regenerabile cu 20%

Momentele monitorizării vor fi cuprinse în planul de comunicare, care va asigura
atenția cetă țenilor și a părților interesate locale implicate, p recum și capacitatea lor de a –
și asuma un rol activ și de "propunător". Acest lucru demonstrează con știentizarea
necesității de a demara o ac țiune comună și continuă pentru a atinge obiectivul
programat de durabilitate.

163
Sistemul de monitorizare prevăzut c are va fi pus în aplicare de către Grupul de lucru
este European Energy Award, un model răspândit în majoritatea țărilor din Europa
pentru gestionarea durabilă a energiei, model dedicat autorită ților locale. Similar cu
sistemul de management al calită ții și de mediu, dar concentrat pe energie, sistemul este
conceput pentru a asigura o reducere a consumului de energie, ac ționând în toate
domeniile de interes general. Printre multele beneficii pe care ora șul le poate primi de la
acest sistem, European Energy Award este un instrument valoros pentru monitorizarea
progresului și asigurarea, printre altele ale :
 revizuirii sistematice a activită ților în șase domenii:
1. Dezvoltare și Planificare,
2. Clădiri publice,
3. Furnizare ,
4. Transport și mobilitate,
5. Organizare internă,
6. Comunicare și cooperare
 identificarea de măsuri eficace
 planificarea și implementarea activităților suplimentare .