ÎN VEDEREA OBȚINERII GRADULUI DIDACTIC I PROPUNĂTOARE: PROFESOR LEON SANIA PROGRAM UL ZILEI PAG. 1 PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: EXEMPLE, MODELE,… [601244]

BINE A
Ț
I VENIT !

INSPECȚIA FINALĂ

ÎN VEDEREA OBȚINERII GRADULUI DIDACTIC I

PROPUNĂTOARE:

PROFESOR LEON SANIA

PROGRAM
UL ZILEI

PAG. 1

PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE:

EXEMPLE,

MODELE, PERSONALITĂȚI

PAG. 2

PROIECT DIDACTIC:

TEXTUL ARGUMENTATIV

PAG. 5

FIȘE DE LUCRU:

TEXTUL ARGUMENTATIV

PAG. 10

FIȘĂ
–

SINTEZA:

TEXTUL ARGUMENTATIV

PAG. 14

PROIECTUL UNITĂȚII DE

ÎNVĂȚARE:

PROZA SCURTĂ

PAG.19

PROIECT DIDACTIC:

NUVELA PSIHOLOGICĂ

PAG. 22

FIȘE DE LUCRU:

NUVELA PSIHOLOGICĂ

PAG. 26

PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE:

MODERNISM

PAG. 32

PROIECT DIDACTIC:

MODERNISM

PAG. 36

FIȘE DE LUCRU:

MODERNISM

PAG. 40

TEST FORMATIV

–

SIMBOLISMUL

PAG. 42

INTERPRETAREA REZULTATELOR TESULUI FORMATIV
–

SIMBOLISMUL, PLAN DE MĂSURI

PAG.46

ARTICOLE DIN REVISTA ȘCOLII

PAG. 48

ORA

ACTIVITATEA DEASFĂȘURATĂ

10.00
–

10.50

MODERNISMUL

–

LECȚIE DE RECAPITULARE ȘI
SISTEMATIZARE A CUNOȘTINȚELOR/CLASA

a XII
–
a C

10.50
–

11.00

PAUZĂ / VIZITĂ CDI

11.00
–

11.50

TEXTUL ARGUMENTATIV
–

LECȚIE MIXTĂ/CLASA

a IX
–
a A

11.50
–

12.00

PAUZĂ / VIZITĂ ȘCOALĂ

12.00
–

12.50

NUVELA PSIHOLOGICĂ

–

LECȚIE MIXTĂ/CLASA

a X
–
a C

12.50
–

13.00

DISCUȚII /
ANALIZA LECȚIILOR

13.50
–

14.00

TEST SIMBOLISM

14.00
–

15.00

SUSȚINEREA LUCRĂRII
METODICO
–

ȘTIINȚIFICE

PENTRU ACORDAREA GRADULUI
DIDACTIC I
–

Dezvoltarea unui stil personal
î
n redactarea lucr
ă
rilor

la examenul de
bacalaureat

1

Colegiul Agricol
„
Nicolae Cornățeanu
”

Tulcea

prof.Leon Sania

Limba și literatura română

clasa a IX a A

Nr. de ore / săp. 3

Unitatea

de învățare:
EXEMPLE, MODELE,
PERSONALITĂȚI

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

Adolescenții au nevoie de
modele?

Textul publicistic

“În Nirvana”

de
I.L.Caragiale
.

1.1

2.1

2.3

2.4

2.5

I
nformația verbală în
mass media

Principiile ascultării
active

Informare, delectare,
divertisment

Reviste

Bloguri

Articole din
publicațiile
preferate

Activitate frontală

Redactarea unui
articol pentru o
publicație de
modă

Temă

pentru
acasă

2

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

Limba și comunicare

Etapele redactării
–

documentarea, alcătuirea
planului de idei,
redactarea, verificarea și
corectarea, forma finală.

Reguli generale de
redactare.

Descrierea

Textul argumentativ

Limbă și comunicare

Rolul
elementelor
nonverbale și paraverbale
în producerea și
receptarea mesajelor
orale

Gesturi, mimica,
tonalitate, accent, ritm

1.4

1.5

3.1

Precizări asupra
conceptului

Condițiile de realizare
a
le

descrierii

Recunoașterea
principalelor tipuri de
descriere

Selectarea unor
fragmente descriptive
din textele literare
studiate
–

observarea
particularităților

Exerciții aplicative
privind exprimarea
scrisă

Etapele realizării

Identificarea
conectorilor și
utilizarea acestora

Exerciții de pronunțare
corectă

Cuoașterea sensului
co
rect al cuvintelor

Poezii despre
subiectul discutat

Fragmente în proză
din textele preferate

Compuneri

Modele de texte
argumentative

Exerciții

Interpretarea unor
fragmente
literare

Observare
sistematică

Exerciții
aplicative

Temă pentru
acasă

Exerciții
aplicative

Exerciții

3

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

„Apus de soare” de
B.Șt.Delavrancea

Caracterizarea
personajului
literar

Portretul literar

Literatura și
cinematografia

Vizionarea ecranizării
romanului “
Baltagul
” de
Mihail Sadoveanu

Noțiuni de artă
cinematografică scenariu,
regie, imagine, coloană
sonoră, interpretare
actoricească

1.1

1.2

1.3

2.2

2.3

2.4

2.5

2.6

3.2

Definirea conceptului
de personaj literar

Precizarea
modalităților de
caracterizare a
le

unui
personaj

Recu
noașterea tipurilor
de personaje din
operele literare studiate

Realizarea unei fișe de
caracterizare a
personajului
preferat

Vizionarea filmului

Identificarea
particularităților
personajului

Analiza personajelor
–

cheia simbolică a
sensurilor romanului

Ecranizarea piesei
de teatru

Discutarea unor
fragmente din textul
studiat

Fișe de lucru

Ecranizarea
romanului

Discutarea unor
secvențe în detaliu

Caracterizarea
personajului
principal

Obse
r
vație
sistematică a
elevilor

Exerciții
aplicative

Exerciții
aplicative

Temă pentru
acasă

4

Colegiul Agricol “Nicolae Cornățeanu” Tulcea

Data
:

10
.11.2015

Clasa
:

a IX
–
a A

Profesor
:

Leon Sania

Aria curriculară
:

Limbă și comunicare

Disciplina
:

Limba și literatura română

Unitatea de învățare
:

Comunicarea scrisă

Tipul lecției
: Mixtă

Scopul lecției
:

Inițierea în tehnica discursului

argumentativ



Obiective operaționale
:

La sfârșitu
l orei elevii vor fi capabili
:

O1
–

să
susțină argumentat un punct de vedere într
–
o conversație

O2

–

să elaboreze o argumentare scrisă pe o temă dată

O3
–

să
–
și ordoneze ideile urmând algoritmul unui anumit tip de plan discursiv

O4

–

să rezolve sarcini de lucru cooperând constructiv

5



Strategia didactică
:

Tipul

–

euristică, algoritmică



Resurse procedurale

Metode
și procedee
: brainstorming,

problematizarea,
conversația,

munca independentă,
observația
, jocul didactic, modelul Fisher Frey.

Tip de interacțiune

–

dirijat

Mod de de grupare

–

frontal, pe grupe
, individual



Resurse materiale

Mijloace de învățământ:

Mijloace informativ demonstrative

–

linie muzicală, versuri adecvate temei, imagini sugestive
,
colaje de sezon.

Mijloace de evaluare a rezultat
elor învățării
–

fișe de lucru
, panou concurs

Tip de evaluare:
orală, scrisă, frontală, de grup

Forme și tehnici de evaluare:

observația sistematică
, autoevaluare, evaluare reciprocă



Bibliografie:

Limba și literatura română, manual, ed.EDP, 2009

„
Afară
–
i toamnă”de Mihai Eminescu,” Niciodată toamna”

de Tudor Arghezi, “Toamna”de
Octavian Goga, “Sfârșit de toamnă” de Vasile Alecsandri

6

Etapele
lecției

Conținutul esențial

Strategii de
învățare

Strategii de
evaluare

Moment
organizatoric

Asigurarea unui climat psiho
–

afectiv necesar desfășurării
lecției.

Conversația

Linia melodică

–

Anotimpurile de Antonio
Vivaldi

–

Toamna

Dialog

Captarea atenției

Comunic în limbaj accesibil
elevilor conținutul învățării și
rezultatele așteptate.

Dialogul

Orală /
Autoevaluarea

Actualizarea

informațiilor

Evocarea

Solicit elevilor

să revenim
asupra etapelor de realizare
a
le

unei
compuneri, să
stabilim

modul în care am
ajuns la stabilirea unui titlu
,
să selectăm zona de interes
,
să revedem planul de idei, să
susținem compunerea în fața
colegilor
.

Elevii recită versuri dedicate
toamnei, indică astfel sursa
de inspirație pentru
compunerile reali
zate.

Compunerea imaginativă a
fost subiectul acesibil la
evaluarea națională. La
examenul de bacalaureat
subiectul accesibil este textul
argumentativ, să începem să
învățăm etapele de
redactare ale acestuia.

Portofoliile cu setul de
compuneri

sunt pregăti
t
e
ca suport de lucru.

Comentează compozițiile
colegilor
.

Recită versuri pe linia
melodică care completează
imaginea anotimpului.

Activitate în echipă

Problematizarea

Conversația euristică

Capacitatea de a evoca
imaginea a
notimpului
.

7

Etapele
lecției

Conținutul esențial

Strategii de
învățare

Strategii de
evaluare

Dirijarea învățarii

Realizarea
sensului

Scopul l
ecției noastre este de
a ne însuși o serie de
concepte operaționale care
ne vor conduce la alcătuirea
unui text
argumentativ.

Propun elevilor să alcătuim
pe tablă un
ciorchine

pornind de la cuvântul
argumentare.

Inițiez un joc în care eu
alcătuiesc o propoziție
enunțiativă iar elevii o
transformă într
–
una
interogativă.

Por
nind de la asocierile
făcute deducem
definiția
argumentării.

Argumentarea este un mijloc
prin care se susține sau se
demonstrează în mod logic
un punct de vedere privitor la
o anumită temă. Orice
argumentare presupune
folosirea unor conectori
pentru că scopul ei este de a
convinge.

Elev
ii fac asocieri pornind
de la cuvântul ciorchine și
scriu pe tablă termenii
identificați.

Elevii formulează
propozițiile interogative
fiind atenți la conectorii
logici.

Elevii sunt împărțiți în
echipe și primesc fișe de
lucru ce conțin câte un text
arg
umentativ.Trebuie să
răspundă pe baza acestora
la niște întrebări.

Elevii sunt în posesia unor
fișe sinteză ce conțin
conectorii cel mai frecvent
utilizați.

Problematizarea

Conversația euristică

Orală

Frontală

Individuală

Asigurarea feed
–
back
–
ului

Elevii primesc fișe de lucru și
încep să

schițeze câte un text
argumentativ pe tema
propusă.

Propun elevilor

dea citire
textelor argumentative

realizate chiar da
că sunt
doar la stadiul de schiț
ă.

Completează și
citesc
textele în varianta
inter
–
mediară
realizată de ei.

Frontală

Individuală

8

Etapele
lecției

Conținutul esențial

Strategii de
învățare

Strategii de
evaluare

Asigurarea
retenției și
transferului

Reflecția

Discutăm despre importa
nța
vocabularului pe care
trebuie să
–
l avem pentru a
putea să ne exprimăm

sentimentele și gândurile

în
orice tip de text.

Tema pentru acasă este

redactarea textelor
argumentative și adăugarea
acestora la portofoliu după
ce vor fi verificate.

Răspund la într
ebări
.

Își exprimă opinia des
pre
textul argumentativ schițat

de ceilalți colegi.

Frontală

9

ANEXA
1

FIȘĂ

DE LUCRU

GRUPA I

Se dă

urm
ă
torul text :

,,
Consider că afirmaț
ia lui Octavian Goga
,
Adevă
ratele

poezii încep acolo
unde se sfârșesc pe hâ
rtie
, este una pertinentă
, întrucât o opera lirică își începe
,,viața” propriu
–
zisă abia dup
ă ce a f
ost oferită cititorilor
.

În plus
, cred că o poezie nu
–
și explică existența decâ
t prin raportare la un rece
ptor,

căci scopul orică
rei opere

de
ficț
iune este

acela de a
–
l face pe cititor să se înalț
e spiritual.

În primul rând , î
n ju
rul poeziilor foarte cun
oscute și apreciate de cititori se țes
tot felul de legende
,

care circulă odată

cu textul poetic. De pil
dă

poemul
Luceafă
rul

a
cunoscut de
–
a lungul timpulu
i
multiple interpretă
ri
,

cum este cea biografică, datorită
că
rora poemul a devenit emblematic pentru
marele poet.

Pe de altă

parte, cele mai multe dintre poeziil
e valoroase se sustrag timpului
,
deo
arece abordează teme de circulație universală :viaț
a, moartea
, iubire
a
, timpul.

Pr
in urmare
, se poate conchide că

poeziile se adrese
a
ză

iubitorilor frumosului
d
i
n

orice epocă, și că

ele î
nce
p să

existe

abia

dincolo de hâ
rtie
.
”

Cerinț
e :

1. I
dentificați părț
ile componente ale textului argumentativ dat.

2. Găsiti conectorii specifici fiecărei etape a argumentă
rii

și precizați rolul lor î
n text,

folosindu
–
vă de
fiș
a
–
sinteză

.

Timp de lucru 4
minute

10

FIȘĂ

DE LUCRU

GRUPA a II a

Se dă

textul
:

,,În opinia mea
,

afirmația lui N. Iorga
,

conform că
reia
Ș
coala cea mai

bună

e
aceea în care înveți î
nainte de

toate a

învăț
a

este îndreptățită, că
ci școala trebuie să

f
urnizeze, înainte de toate
,

me
tode de învățare
,

nu cunoștinț
e de
–
a

gata, pe care
memoria nu le poate găzdui la nesfârș
it.

Pe de o parte noțiunea de școală a fost mereu asociată cu cea de educație. De
altfel
, sensul

etimologic

însuș
i al cuvântului se poate constitui în argument care să
susțină afirmația gâ
nditoru
lui, căci în limba latină

educatio

î
nsemna
formare a
spiritului
,
creș
tere spiritual
ă
,

iar acest sens încă se menține. Desigur că școala trebuie
să devină tot mai dinamică și
să răspundă ritmului alert al dezvoltării societăț
ii.

De
aceea, ea trebuie să
–
l
formeze pe elev în așa fel încât el să
–
și canalizeze atenț
ia
t
otdeauna spre ceea ce este esenț
ial

pentru cariera pe care

vrea s
–
o urmeze.

Pe de altă

part
e
,

nimeni nu poat
e nega importanța școlii în formarea omului,
întrucât acesta este o ființă raț
ional
ă

pe care o

caracterizează capacitatea de a învăța.
Cu certitudine arma imbatabilă a omului este gâ
ndirea
ș
i c
red că
,

în afara
,

ș
colii
acea
sta este insuficient stimulată
.

Î
n concluzie, conservatoare

sau liberală, școala nu trebuie niciodată să

abdice
de la rolul ei
suprem
,

acela de a forma
spiritu
l uman
. Pe
ntru aceasta orice elev trebuie
,

firește, să învețe mai întâi a învăț
a.”

Cerinț
e:

1. Identificați părț
ile compo
nen
te ale textului argumentativ
.

2. Găsiti conectorii specifici fiecă
reia dintre cele
trei etape ale argumentaă
ii

și
precizați rolul lor în text
,

folosindu
–
vă de fișa
–
siteză
.

Timp de lucru 4 minute

11

FISĂ

DE LUCRU

GRUPA a III a

Se dă

textul
:

,,Părerea mea este că afirmația poetului Ovidiu, conform că
reia
este îngăduit
să înveți și de la duș
man
, este plină de adevăr, chiar dacă

pot exista ș
i unele rez
erve în
această privință
.
Astfel
, pu
t
em afirma că

omul
, pe p
arcursul întregii sale existenț
e
trebui
e

să învețe să
–
și însușească anumite cunoștințe ori deprinderi folositoare, atât de
la prieteni
,

cât și de la duș
mani.

În primul rând sunt de părere că atunci câ
nd obse
r
vă
m anumite c
alități la
dușmanii noș
tri
, cum

ar fi onestitatea
, pu
terea de a trece peste nerealizările personale
ș
i de a recunoaste mer
itele adversarului, putem să

ne comportă
m
, î
n

situaț
ii similare
,

asemeni lor.

Pe de altă parte însă, dacă dușmanul dă

dova
dă de lipsă de scrupule î
n
atingerea
scopului, cu siguranță a învăța de la el echivalează cu pierderea inutilă de
energie, căci înainte de toate, trebuie să ne păstrăm verticalitatea, calitatea de a
rămâne morali, chiar dacă uneori a
–
ți învinge duș
manu
l î
ns
eamna a
–
i

studia armele,
deci a învă
ț
a de la el.

Prin urmare
, consider că este îngăduit să înveți de la duș
man
, dar în limitele
unei etici fireș
ti.”

Cerinț
e :

1.Identificați părț
ile componente ale textului

argumentativ
.

2. Găsiț
i conectorii s
pecifici etapelor argumentă
rii

și precizat
i rolul lor în text,
folosindu
–
vă de fișa
–
sinteză
.

Timp de lucru 4 minute

12

FI
ȘĂ

DE LUCRU

GRUPA a IV a

Se dă

textul
:

,,
Părerea mea este că afirmaț
ia
O viață

nefolositoare e o moarte timpurie
, a lui
Goet
he, reflectă o atitudine activă în fața vieț
ii

ș
i c
red că

est
e plină de adevă
r.

Argumentele mele în susținerea acestei ipoteze sunt urmă
toarele:

În primul râ
nd, cred că antiteza dintre viață și moarte este valorificată pentru
exprimarea ca
tegorică

a opț
iunii
de a ne tră
i vi
a
ț
a cu folos.

O atitudine pas
ivă
, len
eșă,
fără dorinț
a de a construi

c
eva așteptând doar ca totul să

n
e fie dat, fără efort personal,
ne transformă, după cum considera Goethe, î
n
persoan
e

inutile.

În al doilea

râ
nd, rostul omului pe pământ este de a crea
. Este darul c
u care
Dumnezeu ne
–
a înzestrat ș
i care ne face fi
i
n
țe speciale î
n Univers.

De altfel
,
înțelepciunea populară este justă în această privință: un om nu poate fi împlinit dacă
nu a să
dit un

pom, nu a
construit o casă și nu a lăsat în urmă descendenț
i
.

Deci
,
o viață nefolositoare este inutilă și echivalează

cu o moarte timpurie.
”

Cerinț
e
:

1. Identificați părț
ile componente ale t
e
xtului argum
e
ntativ.

2. Găsiț
i conectorii specifici celor tre
i etape ale argumentarii

și precizati rolul lor î
n
text, folos
indu
–
vă de fișa
–

sinteză

.

Timp de lucru 4 minute

13

ANEXA 2

FIȘĂ
–

SINTEZĂ
.

TEXTUL ARGUMENTATIV

S
t
ructura tripartit
ă

Conectori specifici

Rolul conectorilo
r

Ipoteza

–
consider că

–
părerea mea este că

–
î
n opinia mea

–

(nu)
sunt de acord că

–
(nu) este adevarat că

–
exprimarea premisei
(pro sau contra)

–
exprimarea

asentimentului

sau a

dezacordului

Demonstraț
ia
–
argumentarea

–
î
n p
rimul râ
nd

–
în al doilea râ
nd

–
pe de o parte

–
pe de altă

parte

–
de asemenea

,

–
în egală măsură

–
precizează

ordinea
introducerii
argumentelor

sau
î
mbin
area logica a
acestora

–
desigur că

–
fără indoială

–
cu siguranță
,

fireș
te

–

expimă

certitudinea

–
de altfel ,

–
de vreme ce

–
pentru că

–
deoarece
,

–
întrucât,

–
se știe că
,

că
ci

–
exprimă

justificarea

–
î
n ciuda celor spuse

–
contrar celor afirmate

–
exprimă obiecț
ia

–
totuș
i
,

dar, însă
,

cu
toate că, chiar dacă

–
exprimă

concesia

Concluzia

–
în concluzie
,

de
ci,
prin urmare, aș
adar

–
precizează concluzia
,
subliniază

teza

14

ANEXA 3

GRUPA I

Redactaț
i un text
argumentativ
, de 15
–
20 de rânduri
, pe tema
meritul
u
i, pornind de la ideea exprimată în urmatoarea afirmaț
ie
: A
recunoaște meritul pe jumătate e a nu
–
l recunoaș
te deloc.

(Camil Petrescu)

În elaborarea textului trebuie
:
să respectați structura și conținutul
adecvate argumentă
rii
(ipoteza , d
ezvoltarea a cel puțin două argumente
adecvate ipotezei
,

conc
luzia
, normele limbii româ
ne literare
)
.

15

GRUPA a II
–
a

Redactați un text argumentativ, de 15
–
20 de rânduri
, despre
familie
, pornind de la ideea exprima
tă

în următoarea afirmație
:
Nicăieri
nu poate fi omul mai fericit, decât în mijlocul familiei sale.

(proverb românesc)

Î
n elaborarea textului t
r
ebuie: să respectați structura și conț
inutul,
adecvate argumentării (
ipoteza, două argumente

adecvate acesteia
,
concluzia
, normele limbii româ
ne literare
).

16

GRUPA a III
–
a

Redactaț
i un text de

tip argumentat
iv de 15
–
20 de
rânduri, despre
prietenie, pornind de la afirmația formulată în următorul proverb:
Ferește
–
te deopotrivă de prietenia

dușmanului și de dușmănia
prietenului.

Î
n elaborarea textului trebuie: să respectați structura și conț
inutul
,
adecvate argumentării (ipo
teza
,

două argumente care să o susțină
,
concluzia
, normele
limbii româ
ne literare
).

17

GRUPA a IV
–
a

Redactați un text de tip argumentativ de 15
–
20 de rându
ri, despre
copilărie, pornind de la afirmația formulată în următorul proverb:
Copilăria e inima tuturor vârstelor

( Lucian Blaga)
.

În elaborarea textului trebuie: să respectați structura și conținutul,
adecvate argumentării (ipoteza, două argumente care

să o susțină,
concluzia, normele limbii

române literare).

18

Colegiul Agricol
„
Nicolae Cornățeanu
”

Tulcea

prof.

Leon Sania

Limba și literatura română

clasa a
X a A

Nr. de ore / săp. 3

Unitatea

de învățare
:
PROZA SCURTĂ

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

Basmul cult

„Povestea lui Harap
Alb” de Ion Creangă

Limbă și
comunicare

Textul argumentativ

Monologul
argumentativ

Limbajul popular /
limbajul cult

Caracteristicile
basmului

Construcția
discursului narativ

Elemente de
originalitate în
basmul lui Ion
Creangă

Basmul popular
versus basmul cult

Lumea personajelor
din basm

Elemente arhaice și
regionale

Exerciții pe
fragmente din
basmul studiat

“Povești.

Povestiri”
de
Ion Creangă

Secvențe film

Fișe de lectură

Temă

pentru acasă

–

rezumatul
basmului

Caracterizarea
personajului
principal

Test

19

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

Povestirea

“F
ântâna dintre
plopi” de
Mihail
S
adoveanu

Limbă și
comunicare

Dezbaterea

Sensul denotativ

și
conotativ al
cuvintelor

Neologismele

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

3.1

3.2

3.3

Caracteristicile
povestirii în ramă

Construcția
discursului narativ

Instanțele
comunicării nar
ative

Exerciții pe baza
textelor studiate

“Hanu Ancuței” de
Mihail Sadoveanu

Rezumatul
povestirilor

Fișe de lectură

Exerciții aplicative

Observare
sistematică

Exerciții aplicative

Temă pentru acasă

Activitate
individuală

Activitate pe grupe

Activitate
independentă

20

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

Nuvela

“Moara cu noroc”
de Ioan Slavici

Limbă și
comunicare

Proiectul

Nivelul stilistic de
constituire al

mesajului în
comunicare

Argoul
. Jargonul.

Evaluare
–

povestirea și
nuvela

Caracteristicile
nuvelei

Construcția
discursului narativ

Lumea personajelor
din nuvelă

Simboluri și
interpretări

Prezentare PPT

Activitate pe
fragmente din
textele
studiate

Test de verificare a
cunoștințelor

Ecranizarea nuvelei

Rezumatul celor XVII
capitole

Caracterizarea
personajelor
principale

Exerciții aplicative

Obse
r
vație
sistematică a elevilor

Exerciții
aplicative

Temă pentru acasă

Activitate de grup

Activitate pe grupe
cu raportare frontală

Temă pentru acasă

21

Colegiul Agricol “Nicolae Cornățeanu” Tulcea

Data
:

10
.11.2015

Clasa
:

a X
–
a C

Profesor
:

Leon Sania

Aria curriculară
:

Limbă și comunicare

Disciplina
:

Limba și literatura română

Unitatea de învățare
:

Nuvela psihologică

Tipul lecției
: Mixtă

Scopul
lecției
:

Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și interpretare a textelor
literare studiate



Obiective operaționale
:

La sfârșitu
l orei elevii vor fi capabili
:

O1
–

să
încadreze textul în specia nuvelă

O2

–

să relateze conținutul nuvelei, respectând momentele subiectului

O3
–

să definiească conceptul de personaj literar

O4

–

să evidențieze conflictul

22



Strategia didactică
:

Tipul

–

de tip dialogat, bazate pe activitatea de grup și individuală a elevilor



Resurse procedurale

Metode
și procedee
: brainstorming,

problematizarea, conversația,

demonstrația, cercetarea în
echipă

Tip de interacțiune

–

dirijat

Mod de de grupare

–

frontal, pe grupe



Resurse materiale

Mijloace de învățământ:

Mijloace informativ
demonstrative
, fișe cu citate

Mijloace de evaluar
e a rezultatelor învățări
–

rebusul, fișe de lucru

Tip de evaluare:
orală, scrisă, frontală, de grup

Forme și tehnici de evaluare:

observația sistematică, chestionare orală



Bibliografie:

Limba și literatur
a română, Ed.Art, 2009

„Nuvele” de Ioan Slavici

23

Etapele
lecției

Conținutul esențial

Strategii de
învățare

Strategii de
evaluare

Moment
organizatoric

Asigurarea unui climat psiho
–

afectiv necesar desfășurării
lecției.

Conversația

Captarea

atenției

Elevii completează un rebus
din care va rezulta un
personaj literar ce anunță
titlul noii lecții.

.

Dialogul

Orală /
Autoevaluarea

Actualizarea

informațiilor

Evocarea

Reamintesc elevilor câteva
noțiuni legate de personaj
dobândite în clasele
anterioare

Anunț titlul lecției și
obiecticele pe care vor fi
urmărite pe parcursul
activității.

Caracterizarea unui personaj
va fi în centrul activității
noastre și vom utiliza toate
cunoștințele dobândite până
în acest moment despre
subiectul dezbătut
.

Reactualizarea conținutului
nuvelei.

Portofoliile cu rezumatele
capitolelor nuvelei
sunt
pregăti
t
e ca suport de
lucru.

Fragmente din ecranizarea
nuvelei
–

observarea
trăsăturilor personajelor.

Activitate în echipă

Problematizarea

Conversația euristică

Orală

Frontală

24

Etapele
lecției

Conținutul esențial

Strategii de
învățare

Strategii de
evaluare

Dirijarea
învățarii

Realizarea
sensului

Definim personajul literar și
identificăm diferite tipuri de
personaje, în funcție de
locul
pe care îl ocupă în operă, de
trăsăturile morale, modul în
care este construit și mai ales
raportul cu realitatea.

Reactualizăm modalitățile de
caracterizare
–

directă și
indirectă.

Elevii dau exemple din
operele literare studiate.

Elevii puncte
ază
elementele pe care trebuie
să le cuprindă o
caracterizare de personaj:
trăsături morale, fizice.

Elevii primesc fișe de lucru
cu citate semnificative din
nuvelă care îi ajută la
caracterizarea personajului
principal Ghiță.

Lectura expresivă

Problematizarea

Conversația euristică

Orală

Frontală

Individuală

Asigurarea feed
–
back
–
ului

Propun elevilor să
completeze petalele unei flori
cu
trăsăturile de caracter pe
care le
–
au identificat la
personajul discutat.

Elevii prezintă rezolvarea
fișelor de lucru care va fi
sub forma unei discuții la
nivelul clasei.
.

Frontală

Individuală

Asigurarea
retenției și
transferului

Reflecția

Aprecieri finale cu privire la
complexitatea personajului,
evoluția acestuia,
semnificația etică a gesturilor
sale.

Răspund la întrebări

Frontală

25

Anexa 1 REBUS

1

2

3

4

5

6

7

8

9

A

M

P

U

D

O

R

T

E

T

I

O

Z

I

N

C

U

V

C

A

M

I

R

G

A

A

P

T

A

H

N

A

N

A

R

C

I

S

I

S

T

B

T

L

I

T

T

L

Z

O

R

I

D

E

A

A

A

C

A

C

E

R

B

R

I

G

I

M

I

I

E

A

I

P

E

Z

C

L

C

A

N

A

I

T

S

R

U

I

I

E

N

V

O

A

E

N

A

1. Titlul nuvelei se validează ca………….

2. Ghiță deține rolul de personaj………….

3. După clasificarea lui Wayne Booth, Ghiță este un personaj………………

4.
În fragmentul: “
Ce să
–
mi fac dacă e în mine cava mai tare decât voința mea”
, se identifică ca
modalitatea de caracterizare directă………

5. Veriga slabă din lanțul Lică
–

Pintea, este….

6. Lică îi descoperă lui Ghiță…………… pentru bani

7. Sub influența nefastă
a banilor, Ghiță parcurge un proces de………….

8. Asupra lui Ghiță acționează un determinism………..

9. Privit din perspectiva supratemei destinului, Ghiță este un personaj……..

A
–
B Conform teoriei lui Freud Ghiță aparține tipului………..

26

Anexa 2

Grupa

I
:

I.
“
–

Vorba scurtă, răspunse Ghiță, să rămânem aici să cârpesc și mai departe cizmele oamenilor,
care umblă toată săptămâna în opinci ori desculți…”

“
–

Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândașul și de St. George
cârciuma de la moar
a cu noroc e a noastră.”

“Rămâind singur cu Ana și cu copiii, Ghiță privește împrejurul său, se bucură de frumusețea
locului și inima
–
i râde când Ana cea înțeleaptă și așezată deodată își pierde cumpătul și se aruncă
răsfățată asupra lui, căci Ana era tână
ră și frumoasă, Ana era fragedă și subțirică, Ana era sprintenă și
mlădioasă, iară el însuși, înalt și spătos, o purta ca pe o pană subțirică”.

“…el pipăia prin întunerec să vadă daca Ana, care dormea ca un copil îmbăiat lângă dânsul, nu
cumva s
–
a descoper
it prin somn și s
–
o acopăre iar.”

1.

Subliniază cuvintele cheie. (V)

2.

Identifică trăsături ale personajului. (P)

3.

Prezintă rezultatul întregii clase. (A)

II. Explică în ce constă complexul de inferioritate al lui Ghiță.

III. Care este obiectivul lui Ghiță
pentru început?

27

Grupa II:

I. „Ghiță întâia oară în viața lui ar fi vrut să n
–
aibă nevasta și

copii, pentru ca să poată zice: „Prea
puțin îmi pasă!" Se gândea la
câștigul pe care 1
–
ar putea face în tovărășia lui Lică, vedea banii
grămadă
înaintea sa și i se împăiănjeneau parcă ochii: de dragul
acestui câștig ar fi fost gata să
–
și pună pe un
an, doi capul în
primejdie. Avea însă nevastă și copii și nu putea să facă ce
–
i plăcea.

1. Subliniază cuvintele cheie. (V)

2. Identifică trăsă
turi ale personajului. (P)

3. Prezintă rezultatul întregii clase. (A)

II. Care este atitudinea lui Ghiță față de Lică la început?

III.
Ilustrează starea de nesiguranță, de teama si suspiciune( masurile de precautie).

28

Grupa III:

I. ,,Ca om harnic și sârguitor, Ghiță era mereu așezat și pus pe gânduri, dar el se bucura când
o vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orișice lucru de
nimic, nu mai zâmbea ca mai
–
nainte, ci râde
a cu hohot, încât își venea să te sperii de el, iar când
se mai hârjonea câteodată cu dânsa, își pierdea lesne cumpătul și
–
i lăsa urme vinete pe brațe.”

1. Subliniază cuvintele cheie. (V)

2. Identifică trăsături ale personajului. (P)

3. Prezintă rezultatul

întregii clase. (A)

II. Ilustrează procesul de îndepărtare al lui Ghiță de propria familie.

III. În ce constă conflictul psihologic?

29

Grupa IV:

I. „Iartă
–
mă, Ano, iartă
–
mă cel puțin tu, căci eu n
–
am sa mă iert cat oi

trai pe fata pamantului”.

„Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveți (…) un tata om cinstit (…) tatăl vostru e un ticălos”.

„așa m
–
a lăsat Dumnezeu! Ce sa
–
mi fac daca e in mine ceva mai tare decât voința mea?! Nici
cocoșatul nu e însuși vinovat ca are co
coașa in spinare”.

1. Subliniază cuvintele cheie. (V)

2. Identifică trăsături ale personajului. (P)

3. Prezintă rezultatul întregii clase. (A)

II. Ilustrează trăirile contradictorii ale personajului.

III. Prezintă legătura dintre cuvintele bătrânei din in
cipit și destinul lui Ghiță.

30

Anexa 3

1.

Citește fiecare

dintre următoarele afirmații și încercuiește litera A, dacă o consideri

corectă, sau litera F, dacă o consideri greșită
:

I.

A
F

Ioan Slavici prezintă caractere deja formate

II.

A

F Atenția scriitorului se deplasează de la manifestările lor exterioare, la analiza zbuciumului
lăuntric

III.

A

F Personajele create de Slavici au o viață interioară tensionată, ele sunt în permanent conflict
cu l
umea

IV.

A

F Nuvela
Moara cu noroc,
privită din

perspectiva evoluției protagonistului, este o dramă a
dedublării, a incapacității de a înțelege

2.

Ghiță, personaj din nuvela
Moara cu noroc
, concentrează în devenirea sa întreaga
problematică a nuvelei. Stabiliț
i statutul acestuia în operă, încercuind literele
corespunzătoare:

a) personaj plat;

d) secundar;

b) tridimensional;


e) eponim;

c) protagonist;


f) tragic;


g) realist


3.

Atitudinea autorului față de Ghiță este:

a) de compătimire;


b) ironie;

c) admirație.

4.

Ce întâmplare declanșează drama protagonistului:

a) venirea lui Lică la han;


b) mutarea la Moara cu noroc;

c) intervenția lui Pintea
.

5.

Citește fiecare

dintre următoarele afirmații și încercuiește
litera A, dacă o consideri

corectă, sau litera F, dacă o consideri greșită
:

I.

A

F Ghiță este înzestrat cu un spirit realist și pragmatic.

II.

A
F

Slăbiciunea pentru bani a lui Ghiță este un scop în sine, ca și la Lică.

III.

A

F La început, Ghiță încearcă să opună rez
istență sămădăului.

IV.

A

F Zbuciumul interior al lui Ghiță crește în intensitate, fiind determinat de
imposibilitatea luării unei decizii.

V.

A

F Ghiță devine un disimulat față de Ana și de soacra lui.

VI.

A

F Ghiță se înscrie pe o traiectorie tragică, prin încercar
ea lui de a
–
și schimba condiția.

VII.

A
F

Tragicul condiției sale este provocat doar de factori exteriori.

31

Colegiul Agricol
“
Nicolae Cornățeanu
”

prof.Leon Sania

Limba și literatura română

clasa a XII a C

Nr. de ore / săp. 3

Unitatea de învățare:
MODERNISM

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

“
Testament” de
Tudor Arghezi

Artă poetică modernă

Estetica urâtului

Eseu structurat

Viziune despre lume
:

teme si motive

Achizițiile din clasele
anterioare în
domeniul limbii și al
vocabularului

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

3.1

3.2

3.4

4.1

4.2

Activități de lectură

Activități de
comunicare orală

Producere de
monolog oral
argumentativ

Exerciții de analiză
a elementelor de
compoziție

Activități de
înțelegere și
aplicare a noțiunilor
de teorie literară

Exerciții de analiză
a nivelurilor
textului
li
ric

Activități de
comunicare scrisă:
eseul structurat

Exerciții de
exprimare a unui
punct de vedere
argumentat despre
semnificația/
mesajul textului

Volume de
poe
zii

Fișe de lucru

Flip
–

chart

Prezentări PPT

Culegere pentru
examenul de
bacalaureat

Observarea
sistematică

Evaluarea realizată
pe grupe de elevi

Autoevaluarea

Test de evaluare

Portofoliul de eseuri

Grilă de evaluare a
textului argumentativ

32

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

„
Eu nu strivesc
corola de minuni a
lumii” de Lucian
Blaga

Artă poetică modernă

Cu
noașterea luciferică
/ cunoașterea
paradisiacă

Metaforă revelatorie /
metaforă plasticizantă

Eseu structurat

Viziune despre lume:
teme si motive

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

3.1

3.2

3.4

4.1

4.2

Activități de lectură

Activități de
comunicare orală

Producere de
monolog oral
argumentativ

Exerciții de analiză
a elementelor de
compoziție

Activități de
înțelegere și
aplicare a noțiunilor
de teorie literară

Exerciții de analiză
a nivelurilor
textului liric

Activități de
comunicare scrisă:
eseul structurat

Exerciții de
exprimare a unui
punct de vedere
argumentat despre
semnificația/
mesaju
lui textului

Activități de
comunicare:
paralela

Volume de
poezii

Fișe de lucru

Flip
–

chart

Prezentări PPT

Culegere pentru
examenul de
bacalaureat

Observarea
sistematică

Evaluarea realizată
pe grupe de elevi

Autoevaluarea

Test de
evaluare

Portofoliul de eseuri

Grilă de evaluare a
textului
argumentativ

Grilă de evaluare a
eseului tip paralelă

33

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

“Joc secund” de Ion
Barbu

Artă poetică modernă

Poezia ermetică

Limbajul
încifrat

Eseu structurat

Viziune despre lume:
teme si motive

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

2.1

2.2

2.3

3.1

3.2

3.4

4.1

4.2

Activități de lectură

Activități de
comunicare orală

Producere de
monolog oral
argumentativ

Exerciții de analiză
a elementelor
de
compoziție

Activități de
înțelegere și
aplicare a noțiunilor
de teorie literară

Exerciții de analiză
a nivelurilor
textului liric

Activități de
comunicare scrisă:
eseul structurat

Exerciții de
exprimare a unui
punct de vedere
argumentat despre
semni
ficația/
mesajului textului

Volume de
poezii

Fișe de lucru

Flip
–

chart

Prezentări PPT

Culegere pentru
examenul de
bacalaureat

Observarea
sistematică

Evaluarea realizată
pe grupe de elevi

Autoevaluarea

Test de evaluare

Portofoliul de eseuri

Grilă de evaluare a
textului argumentativ

34

Conținuturi

CS

Activități de
învățare

Resurse

Evaluare

Diversitate tematică,
stilistică și de viziune
în perioada
interbelică

3.4

3.2

1.2

Activități de cercetare
a unei teme,
desfășurate încă de la
începutul semestrului

Activități de
prezentare/ evaluare/
autoevaluare a
rezultatelor unei
investigații

Activități de
comunicare orală /
producere de
monolog oral

Activități de utilizare
a elementelor de
limbă în receptarea și
producerea mesajelor
orale

și scrise

Selecții de texte
ale poeților
interbelici
studiați

Eseuri și studii
dedicate temei

Prezentări PPT

Investigația

Proiectul

Evaluarea de proces

Evaluarea de produs

Grila de evaluare a
prezentării

35

Colegiul Agricol “Nicolae Cornățeanu” Tulcea

Data
:

10
.11.2015

Clasa
:

a XII a C

Profesor
:

Leon Sania

Aria curriculară
:

Limbă și comunicare

Disciplina
:

Limba și literatura română

Unitatea de învățare
:

Modernismul

Tipul lecției
: R
ecapitu
lare și
sistematizare

a cunoștințelor

Scopul lecției
:

Reactualizarea cunoștințelor

pentru examenul de bacalaureat și exersarea
acestora pe diverse tipuri de subiecte



Obiective operaționale
:

La sfârșitu
l orei elevii vor fi capabili
:

O1
–

să recunoască
contribuția fiecărui poet la dezvoltarea curentului literar modernism

O2

–

să explice caracteristicile fiecărei arte poetice studiate în cadrul acestui curent literar

O3
–

să realizeze câte un eseu stru
cturat bazat pe opera studiată a fiecărui

poet moderni
st

O4

–

să redacteze răspunsul la fiecare subiect I de bacalaureat făcând distincție față de alte
curente literare

36



Strategia didactică
:

Tipul

–

euristică, algoritmică



Resurse procedurale

Metode
și procedee
: brainstorming,

problematizarea, conversația,

munca independentă,
observația

Tip de interacțiune

–

dirijat

Mod de de grupare

–

frontal, pe grupe



Resurse materiale

Mijloace de învățământ:

Mijloace informativ demonstrative

Mijloace de evaluare a rezultatelor învățării
–

fișe de lucru, subiecte
bacalaureat

Tip de evaluare:
orală, scrisă, frontală, de grup

Forme și tehnici de evaluare:

observația sistematică, autoevaluare, evaluare reciprocă



Bibliografie:

„
Examenul de bacalaureat / Modele de teste
”
, de Adrian Nicolae Romonți, Ed. Delfin, 2015

„
Eseul
”

de Marilena Lascăr, Liliana Paicu, Ed.Art, 2015

37

Etapele
lecției

Conținutul esențial

Strategii de
învățare

Strategii de
evaluare

Moment
organizatoric

Asigurarea unui climat psiho
–

afectiv necesar
desfășurării lecției.

Conversația

Captarea
atenției

Prezint rezultatele testului
formativ 1 susținut de elevi
cu eseu struc
turat din opera
lui Geroge Bacovia
.

Dialogul

Orală /
Autoevaluarea

Actualizarea

informațiilor

Evocarea

Solicit elevilor să revenim la
arta poetică blagiană și să
explicăm încă o dată tipurile
de cunoaștere și metaforele
revelatorie și plasticizantă.

Același tip de activitate îl
realizăm și la arta poetică
argheziană cu accent pe
exemplificarea elementelor
ce țin de estetica urâtului.

Arta poetică barbiană,
poe
zia ermetică, limbajul
încifrat.

Portofoliile cu subiectul III
sunt pregătie ca suport de
lucru.

Comentează pe baza
versurilor conceptele
operaționale asimilate.

Exemplifică din arta
poetică cele prezentate.

Activitate în echipă

Problematizarea

Conversația euristică

Dirijarea
învățarii

Realizarea
sensului

Scopul lecției noastre este de
a fixa cunoștințele asimilate
prin exerciții la subiectul I
de bacalaureat din curentul
literar modernism.

Solicit elevilor să reluăm
câteva teste parcurse anterior
pentru a fixa încă o dată
contribuția fiecărui poet
modern la dezvoltarea
literaturii

române
.

Portofoliile cu subiectul I
sunt pregătite și elevii vor
relua câteva întrebări și
răspunsuri din textele
parcurse.

Identifică ele
mentele
caracteristice liricii
blagiene, argheziene,
barbiene.

Realizează analiză de text.

Lectura expresivă

Problematizarea

Conversația euristică

Orală

Frontală

Individuală

38

Etapele
lecției

Conținutul esențial

Strategii de
învățare

Strategii de
evaluare

Asigurarea
feed
–
back
–
ului

Propun elevilor să
completeze petalele unei
flori cu denumirea
conceptelor operaționale pe
car
e le
–
au învățat la curentul
lite
rar modernism.

Completează și
argumentează elementele
pe care le
–
au însușit pe
baza textelor
studiate.

Frontală

Individuală

Asigurarea
retenției și
transferului

Reflecția

Discutăm despre importanța
curentului literar modernism

în dezvoltarea literaturii
româ
ne.

Răspund la întrebări

Frontală

39

Fișa de lucru
–

modernism

Grupa 2

Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos:

E dat acestui trist norod

Și oul sterp ca de mâncare,

Dar viul ou, la vârf cu plod,

Făcut e să
–
l privim la soare!

[…]

Încă o dată:

E Oul celui sterp la fel,

Dar

nu
–
l sorbi. Curmi nuntă
–
în el.

Și nici la cloșcă să nu
–
l pui!

Îl lasă
–

în pacea
–

întâie
–
a lui,

Că vinovat e tot făcutul,

Și sfânt, doar nunta, începutul.

(Ion Barbu,
Oul dogmatic
)

1.

Scrie sinonimele cuvintelor:
norod, sfânt.

2.

Evidențiază caracterul conotativ al cuvântului

soare.

3.

Precizează modul de formare a cuvintelor:
viul, făcutul
.

4.

Explică rolul cratimei în structura
să
–
l privim.

5.

Transcrie două mărci lexico
–
gramaticale specifice adresării directe.

6.

Interpretează o figură de s
til din prima strofă.

7.

Ilustrează tipul de lirism prezent în text.

8.

Comentează, în 4
–
6 rânduri, ultimele două versuri ale poeziei.

9.

Argumentează, prin două caracteristici, încadrarea textului în

modernism
.

40

Fișa de lucru
–

modernism

Grupa 1

SUBIECTUL 1
–

40 PUNCTE

Se da textul:

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă

Sufletului nostru bucuros de moarte.

Palid așternut e șesul cu mătasă.

Norilor copacii le urzesc brocarte*.

Casele
–
adunate, ca niște urcioare

Cu
vin îngroșat în fundul lor de lut,

Stau în țărmu
–
albastru
–
al râului de soare,

Din mocirla cărui aur am băut.

Păsările negre suie în apus,

Ca frunza bolnavă
–
a carpenului sur

Ce se desfrunzește, scuturând în sus,

Foile
–
n azur.

Cine vrea să plângă, cine să
jelească

Vie să asculte
–
ndemnul ne
–
nțeles,

Și cu ochii
–
n facla plopilor cerească

Să
–
și îngroape umbra
–
n umbra lor, în șes.

(Tudor Arghezi,

Niciodată toamna
)

*
brocart, brocarturi
, s.n.
–

țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată

cu
fire de aur ori de argint

Cerinț
e:

1. Transcrie două cuvinte obți
nute prin derivare cu prefix.

2. Precizează două consecințe ale utilizării cratimei în structura „
să asculte
–
ndemnul
”.

3. Alcătuiește două enunțuri pentru a ilustra omonimia
cuvântului

vin
.

4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conț
in imagini vizuale cromatice.

5. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului

a fi

la timpul perfect simplu.

6. Menționează două teme/ motive literare, prezente în poezi
e.

7.

Explică semnificația unei figuri de stil i
dentificate în strofa a doua.

8. Prezintă semnificația titlului în re
lație cu textul poeziei date.

9. Motivează, prin evidențierea a două trăsături existente în text, apartenența acestuia la

direcția
modernistă
/

la

modernism
.

41

TEST FORMATIV SIMBOLISM

CLASA a XII a B /D

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I

30 de puncte

Citește următorul text:

Era o zi senină ca fruntea

de fecioară

Ce e neturburată de
–
ai patimilor nori,

O zi din care șoapte de îngeri se coboară

Și vin pe
–
o adiere să cânte printre flori.

Subțiri ca o dantelă urcau mereu din apă

Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac,

Și prins de
–
o rece stâncă pe c
are vântu
–
o sapă,

Gemea mușcat de vânturi un stuf de liliac.

Plăpândele lui ramuri abia înmugurite,

Văitându
–
se pe soarta ce
–
acolo le
–
a sădit,

Nainte de
–
a
–
și da rodul mureau învinețite

Că ea veni să șeadă sub stuful oropsit.

Atunci acele ramuri de
–
odată
înfloriră

Ș
–
o ploaie azurie vărsară peste noi…

O! Doamne, acele clipe ce repede pieriră…

Uscat e liliacul și nu mai suntem noi.

(Alexandru Macedonski,
Stuful de liliac
)

42

1.

Transcrie doi termeni care aparțin câmpului semantic al suferinței.

2 puncte

2.

Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei.

2 puncte

3.

Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura
“
ce repede
pieriră
”.

2 puncte

4.

Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie.

4 puncte

5.

Precizează două mărci lexic
o
–
gramaticale prin care se evidențiază
prezența eului liric în textul dat.

4 puncte

6.

Explică semnificația unei figuri de stil identificate în
a treia strofă.

4 puncte

7.

Comentează, în șase
–
zece rânduri, ultima strofă a poeziei, prin
evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

4 puncte

8.

Prezintă semnificația titlului în legătură cu textul dat.

4 puncte

9.

Ilustrează, prin evidențierea a două trăsături existente în text, conceptul
poezie lirică
.

4 puncte

Subiectul al II
–
lea 30 puncte

Scrie un text de tip argumentativ de 150
–
300 de cuvinte (15
–
30 de rânduri) despre
modul
în care reușita în viață este determinată de încrederea în forțele proprii.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie
:

–

Să respecți structura discursului de ti
p argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri
; 8 puncte

–

Să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii

față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;
16puncte

–

Să respecți normele limbii literare( registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie și de punctuație) și limitele de spațiu indicate.

6puncte

43

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE



Se
punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.



Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate prin barem. Nu se
acordă fracțiuni de punct.



Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea l
a 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.

Subiectul I (30 puncte)

1.

câte 1 punct pentru fiecare cuvânt din câmpul semantic al suferinței
( de exemplu:
patimi și gemea)

2x1p=2 puncte

2.

explicarea rolului semnelor
cratimei în secvența indicată (l
eagă
două părți de vorbire diferite, păstrează ritmul și măsura versurilor)

2x1p
=2 puncte

3.

explicarea valorii expresive a adverbului ce ( de exemplu: indică
trecerea ireversibilă a timpului)

2x1p=2 puncte

4.

câte două puncte pentru precizarea fiecăreia dintre cele două
motive indicate în textul dat (de exemplu:
tema naturii, motivul
p
loii
)

2x2p=4 puncte

5.

câte două puncte pentru menționarea fiecăreia dintre cele două
mărci lexico
–
gramaticale ale subiectivității din textul dat ( de
exemplu:
noi, nu suntem
)

2x2p=4 puncte

6.

câte două puncte pentru identificarea
unei figuri

de stil și două
puncte pentru prezentarea adecvată a semnificației acesteia.

2x2p=4 puncte

7.

Comentarea ultimei

strofe prin evidențierea relației dintre ideea
poetică și mijloacele artistice



comentare nuanțată prin evidențierea relației dintre
ideea po
etică și mijloacele

artistice



comentare schema
tică fără a evidenția relația

dintre
ideea poetică și mijloacele artistice



încercare de

a comenta

respectarea precizării privind numărul de cuvinte

3

puncte

2 puncte

1 punct

1 punct

8.

prezentar
ea
semnificației
titlului ( de exemplu: imaginea liliacului

4

puncte

44

prefigurează o poezie descriptivă, abundența acestuia fiind un
indiciu al frumuseții anotimpului)

9.

câte două puncte pentru menționarea fiecăreia dintre ce
le două
trăsături ale genului liric

prezente în text ( de exemplu: transmiterea
în mod direct a gândurilor și sentimentelor
;
prezența instanțelor
comunicării lirice)

4 puncte

Subiectul al II
–
lea

(30 puncte)

–

structura discursului de tip argumentativ:



formularea adecvată a ideilor în scris: text de organizat, coerent, cu echilibru între
cele trei componente: ipoteza, enunțarea și dezvoltarea argumentelor, con
cluzia 4
p./

formulare parțial adecvat
a
2p.



utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de
exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici
ai subiectivității evaluative, conjuncții/ locuțiu
ni conjuncționale cu rol
argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv,
final, conclusiv etc., conectori argumentativi) 4p./

utilizare parțial adecvată 2p.

–

conținutul argumentării:



formularea ipotezei/ a propriei opinii
față de problematica propusă

2 puncte



câte 3 puncte pentru enunțarea fiecăruia dintre cele două arg
umente adecvate
ipotezei

2x3p=
6 puncte



câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia din
tre argumentele
enunțate

2x3p=
6 puncte



formularea unei concluzii pertinente

2 puncte

–

respectarea normelor limbii literare și a precizării privind numărul de cuvinte:



registrul stilistic adecvat cerinței

1 punct



respectarea normelor de exprimare (0
–
1
greșeli lexicale sau morfosintactice
–

2p;
2 greșeli
–
1p; 3 sau mai multe greșeli
–
0 p.)

2 puncte



respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0
–
1 greșeli ortografice și de
punctuație
–

2p; 2 greșeli
–
1p; 3 sau mai multe greșeli
–
0 p.)

2 puncte



respectarea precizării privind numărul de cuvinte

1 punct

45

Disciplina
:

LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ

CLASA

a XII
–
a

B /D

An școlar

2015
–
20
16

Data

10.11
.20
15

INTERPRETAREA

REZULTATELOR

TESTULUI

FORMATIV
–

SIMBOLISM

LA LIMBA ROMÂNĂ

ASPECTE POZITIVE

Testul
formativ a urmări
t

stabilirea nivelului de pr
egătire al elevilor la prima
unitate de învățare din clasa a XII a

în cadrul recapitulării materiei pentru examenul
de bacalaureat.
Acest test
a presupus

un nivel mediu de dificultate și nu
a depășit

sfera
conținuturilor reactual
izate la orele de curs.

Din analiza testelor
a
m

observat că majoritatea elevilor a
u deprins modalitatea
de rezolvare a cerințelor deși încă nu dau răspunsuri corespunzătoare la multe dintre
acestea
.
Un nu
măr destul de mare de elevi a răspuns la primele ce
rințe ale subiectului
I dar la ultimele trei c
erințe ră
spunsurile au fost destul de slabe
.

Majoritatea elevilor întâmpină dificultăți de exprimare mai ales în cazul în care
răspunsurile trebuie să fie mai elaborate. Îmbucurător este faptul că își dau silin
ța,
participă la recapitularea materiei cu entuziasm și vor să îndrepte carențele pe care le
au la nivelul cunoștințelor

și care s
–
au acumulat în ultimii ani din motive variate
.

ASPECTE NEGATIVE

Deși majoritatea elevilor au rezol
vat corect cerințele 1,

2
,

3,

4 ale subiectului I
la următoarele cerințe până la 9

răspunsurile au fost incomplete. La cerința 8 sau 9 a
fost doar o încercare de răspuns

la mulți dintre elevi
.

La
textul argumentativ au început să deprindă modalitatea de a alcătui
argumente potrivite însă lipsa vocabularului îi pune adesea în imposibilitatea de a
exprima ceea ce simt,
ce gâ
ndesc
. De asemenea sunt foarte multe aspecte de corectat
la redactare unde su
nt multe greșeli atât de exprimare cât și de scriere.

46

MĂSURI

Pentru elevii care la unii itemi au înregistrat
punctaje slabe
se vor lua
măsuri de recuperare :



lucru diferențiat (fișe de lucru pentru recuperare / dezvoltare);



a
plicarea unor metode interactive
–

centrate pe elev;



elaborarea unor fișe de lucru, care urmăresc rezolvarea unor sarcini de
la general la particular și de la noțiuni mai simple, la cele mai
complexe;



evaluarea continuă și periodică a tuturor elevilor pr
in fișe de evaluare
care urmăresc mai multe categorii de itemi: subiectivi, obiectivi și
semiobiectivi;



verificarea temelor pentru acasă și observarea sistematică a elevilor.



pregătirea suplimentară diferențiată pentru elevii cu dificultăți de
învățare

(pentru elevii foarte slabi dictări și transcrieri pentru
remedierea greșelilor de scriere);



discuții cu părinții

în cadrul lectoratului din 28.11.2015.
.

47

Ochelarii
future

de Sania Leon

Lumina era atât de puternică, oboseala caracteristică miezului de zi stăpânea parcă totul,
fără prea mult îndemn am pornit către clinica unde voiam să
–
mi comand niște ochelari pentru a
–
i
înlocui pe cei care mă slujiseră cu credintă vreme de cinci ani și
care mă făcuseră să văd multe
adevăruri ale vieții.

Strada se întindea leneșă sub soarele dogoritor în timp ce viețuitoarele se retrăseseră la
umbră și odihnă, praful era atotstăpânitor în atmosferă.

Am pătruns în clinică ca pe un tărâm
salvator unde răcoa
rea chiar și artificială te
aducea la viață
. O aglomerație de nedescris pe holuri
ca de obicei în stabilimentele medicale românești. Și acum oamenii pun problemele de sănătate
pe ultimul plan sau se tratează empiric ca dovadă numărul mare al farmaciilor.

Ajungeam după vreun an în acest loc sperând să găsesc ceea ce
–
mi trebuie după un
exemplu în familie care nu mă încuraja în acest sens. Am renunțat din start la consultație pentru
că știam clar că o corecție mai mare nu puteam căpăta și astfel nu am dat oca
zia vreunui
diagnostic fantezist
.

Alegerea lentilelor nu a fost dificilă pentru că știam clar ce îmi doresc și bugetul ca
întotdeauna trebuia respectat, la rame
lucrurile erau mult mai greu de gestionat

dat fiind oferta
destul de limitată. Admirasem în ul
timii anii ramele mai groase, negre care completau înfățișarea
glamour a multor vedete dar și transpunerea acestora în cotidian la unele persoane era destul de
reușită.

Am început să probez cu răbdare zeci de rame,

timp în care se succedau
tot felul de
per
soane care comandau sau își ridicau ochelarii. Un copil care voia neapărat rame albastre de
băiat deși erau cam mari, o fata care voia ramele cele mai moderne care îi ocupau jumătate de
față, o bătrână care întreba mereu de preț deși feciorul
ei
o încuraja

că o să îi ia ce
–
i place.

Timp în care eu mă oglindeam în continuare cu ramele, retrasă spre geam, prinsă de
nesiguranța alegerii între o ramă neagră, modernă care mă scotea din anonimat și una aurie care
mă făcea să păst
r
ez linia clasică pe care o avuses
em mereu.

Moment în care în cabinet a pătruns p
roprietara clinicii care
a venit
repede
cu sugestii
începând ea
însăși
să probeze ramele pentru ca eu să le pot examina. M
–
a cam dezorientat ideea
pentru că avea o față cam trecută pe care ramele arătau ciudat iar niște operații estetice nereușite
48

își puseseră de mult amprenta asupra înfăț
ișării acestei doamne
. Oricum din cel
e două rame
rămase în competiție mi
–
a sugerat să o aleg pe cea clasică.

Hotărârea era aproape luată pentru că la rândul meu aveam o condiție de respectat să iau
în considerare și preferința soțului
meu
care este destul de conse
r
vator la
a
seme
ne
a
lucruri.

A
m
pus deoparte cu regret rama neagră care mă fascinase si am pornit către doamna de la optică cu
cea aurie, aceasta văzându
–
mă că ezit mi
–
a recomandat să probez ochelarii unei cliente care
tocmai venise să ridice comanda și proba o altă pereche.

Atunci cân
d am pus mâna pe ochelarii cu rama fluture de culoare roșie și cu codițe
desenate cu fel și fel de modele am privit și la posesoarea lor, o doamnă trecută de șaizeci de ani
cu o mimică blajină.

Era îmbrăcată cu haine contemporane deși purta bijuteriile sp
ecifice altor vremuri și își
proba ochelarii de hipermetropie cu gesturi calme secondată de soț. I
–
am lăudat alegerea în
privința ramei roșii și am văzut cât de bucuroasă este de un asemenea gest mărunt. Doamna de la
optică se purta îndatoritor și atunci a
m remarcat că cele două perechi de ochelari

costau cât
pensia mică a mamei mele.

După plecarea celor doi am privit îndelung în urma lor și primul gând a fost că așa aș
vrea să fiu la vârsta senectuții. Am gândit acest lucru ca și cum proiecțiile în viitor
și gândurile
despre cum o să fie dacă sunt fără de sfârșit.

M
–
am trezit pe străduța pietruită mergând la deal în loc să o iau la vale și torcând
mosorul gândurilor ca în adolescență când imaginația ținea loc la orice lipsuri cotidiene. Am
încercat să dreg

apoi traiectoria luând
–
o pe alte stăzi către casă

și nu am mai nimerit drumul așa
că am coborât din nou în centrul orașului.

Acolo lumea se învârtea de zor în jurul unor preparative în vederea unei manifestări de
sezon așa că am intrat în iureșul de gură
cască și mi
–
am deturnat gândurile în altă direcție privind
la obiecte expuse pe tarabe.

Abia când am ajuns din nou în clinică pentru a lua ochelarii mi
–
am adus aminte de
episodul cu pricina și mi
–
a apărut în faț
a imaginea celor doi pensionari
, a doamnei co
chete și
încă mândră de înfățișarea ei și a domnului atent și protector. De data aceasta însă mă grăbeam la
școală așa că nu am lăsat frâu liber gândurilor
să toarcă o altă poveste.

49

Dar nu am putut să nu mă gândesc că este semn de maturitate această perspe
ctivă asupra
celor din jur, oameni și lucruri și m
–
am bucurat că sunt pregătită să accept frumusețea și liniștea
unei vârste căreia altădată nu
–
i acordam nici un fel de atenție.

50

51

Un concert și o

ciocolată

de Sania Leon

Tocmai pentru că era o după amiază atât de plăcută trecerea către o altă zonă geografică
m
i se păruse atât de lină. Parcul de lângă faleză era atât de familiar încât faptul că citea
m

o
revistă la Copenhaga părea aproape un lucru cotidian.

Vapoarele mari ac
ostate în fa
ța promenadei mă

înspăimântau puțin prin grandoarea lor
dar știa
m

că cel

pe care îl aștepta
m nu este la fel și acest lucru mă

liniștea și î
m
i dădea

un aer
aproape destins lăsând
–
mă

să

mă cufund

în lectura articolului preferat.

Un vânt adia ușor

iar trecătorii cu animale de companie admirau în mers domol marea,
vapoarele, produsele magazinelor din jur. Pentru că era
m concentrată la lectură

nu l
–
am

zărit de
la bun început, apoi l
–
a
m

recunoscut
după forma puțin încovoiată și m
–
a
m

apropiat de
promenadă părasind parcul umbros.

Novice în astfel de lucruri nu m
i
–
a da
t seama că acostarea e o operațiune
de durată, scara
se lăsa așteptată de către cei dinăuntru și din afară. Odată oper
ațiunea încheiată m
i
–
a
m

luat
gemantanul și aproape
că

a
m

luat
–
o la goană pe scări fără a cunoaște nimic din protocolul
vaporului în astfel de împrejurări, ulterior avea
m să aflu

regulile pe care le
–
a
m

încălcat.

La u
șa biroului m
i
–
a dat seama că există o ordine a debarcării și a îmba
rcării dar asta
urma să o
învăț
, experiența la bord era una cu totul nouă așa că gafele erau inerente. Astfel de
intrare forțată
mă îndemna să
–
mi

ponderez pe viitor entuziasmul și mai ales

să fiu

atentă la tot ce
era în jur.

Plimbarea prin Co
penhaga fiind prima

din croaziera
ce înc
epea a fost un amestec de
senzații, soarele lumina totul, apa strălucea, bărcile erau peste tot în formele cele mai variate și
oamenii mai ales oamenii străluceau în lumina orbitoare de bucurie, de calm, de liniște, de viață
trăită în armonie și simplitate
. Mica sirenă era atât de modestă precum și modestia și frumusețea
acestei țări dintre ape unde respira
i normalitate prin toți porii,

o binecuvântare după atâta
balcanism.

Trandafirii din parcuri erau atât de proaspeți și aromați încât aproape că ai fi ră
m
as lângă
ei dacă nu te
–
ar fi chemat

obiectivele turistice impozante, sobre, seculare care se aflau peste tot în
jur.

52

Ș
i ploaia venită de nicăieri care mi
–
a arătat că totuși sunt într
–
o țară nordică m
–
a încântat
la fel de mult mai ales că am intrat într
–
un
mic local unde o tartă și un pahar de vin m
–
au făcut să
decantez primele impresii și mai ales să
privesc cu mai multă atenție
oamenii din jur.

Plimbarea a continuat pe străduțele din centrul orașului și apoi pe marginea unui canal
care purta turiștii în
larg în niște bărcii imense, acestea au reprezentat un adevărat spectacol al
înserării. Dar cel mai mult m
–
a fascinat micul concert de jazz dintr
–
un scuar al orașului unde
muzicieni vârstnici delectau localnicii în cadrul unui festival.

Atât de mult mi
–
a p
lăcut modul de a interpreta, deg
ajat, complice cu cei din jur și mai
ale
s

experimentat încât mi
–
am dat seama că asta e cu adevărat artă.

Acel moment în care vrei
doar să rezonezi cu cei din jur, în care dai tot ce ai acumulat, în care te bucuri de viață și

de
bucuria celor din jur. În care nu te interesează ideea de spectacol, în care nu există noțiunea de
spectatori plătitori, în care doar păsările din jur îți întrec în în
ă
lțime sentimentele.

Am plecat destul de repede de acolo pentru că ne grăbeam dar și
acum simt gustul
cidrului rece și picăturile de ploaie cum mi se preling pe față în ritmul trompetei care se lansase
într
–
un solo de zile mari.

Întoarcerea la vapor a fost rapidă, ploaia se întețise serios, apoi la masă am luat
cunoștință cu o altă parte a

activității de pe vasele de croazieră,
imposibilitatea de a asigura
meniuri pe gustul tuturor.

Seara m
–
a găsit la biroul cu cele două gemulețe care a
rătau permanen
t activitatea mării
căci ea este până la urmă personajul principal al
acestui ciclu

de
p
oves
tiri

dar deocamdată nu am
vorbit cât se cuvine despr
e

ea.

Stăteam în fotoliu cufundată în lectură, martor tăcut al celor ce vene
a
u și plecau cu
treburi cănd deodată a apărut unul din angajați cu câteva întrebări
, a ieșit în grabă urmând să
revină. Lectura
mea a continuat dar personajul de adineaori s
–
a întors și mi
–
a oferit o ciocolată,
desenele de pe ea arătau că o pregătise pentru copi
i
i lui pentru că urma să plece în curând acasă.

Surpriza a fost de proporții pentru că un astfel de lucru simplu m
–
a purta
t direct în copilărie unde
își avea locul prin sinceritate și firesc.

Gestul m
–
a emoționat peste măsură pentru că era izvorât din simpatie, dor de casă, de
fam
ilie, drag de a vedea o familie împreună

în acel birou în care venise deseori cu treburi. Pe
sear
ă
am mâncat
–
o împreună cu soțul meu
, o simplă cicolată dar care însuma atât de mult cât nu
fac cele mai somptu
o
ase dulciuri
.

53

Chiar și acum când scriu îi simt gustul dulce, îndepărtat care s
–
a

amestecat cu atâtea
impresii de vacanță
,

pentru care am rezervat un colț al decantării undeva în toamnă când arșița se
va domoli și un pahar de vin din noua recoltă

va desface mosorul amintirilor.

54

55